ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro

Nr. 27 (1743), anul XXXV

7 iulie 2023 | 16 pagini

Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR
DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

Pământul este o singură

ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

De la extaz la
PAGINA 10
POSTURI SCOASE

agonie
LA CONCURS
în unităţile sanitare de stat
„Viaţa Medicală” continuă să publice
lista posturilor scoa­se la concurs,
preluând și infor­maţii de pe site-urile
posturi.gov.ro și ms.ro.

EDITORIAL
Vinovat din oficiu
Creșterea absenteismului la lucru din
motive medicale nu ne face mai
speciali decât restul Europei, așa cum
în mod greșit crede și afirmă
premierul României, scrie dr. Vlad
Stroescu. PAGINA 3

OPINII
Jurăminte uitate
În relaţiile dintre angajament nu este PAGINILE 8-9
absolvenţi și profesorii reglementat în vreun
lor vedem o estompare fel, spre deosebire de
Într-un timp
a respectului și relaţia cu pacienţii și extrem de scurt,
recunoștinţei asumate de relaţia medicului cu
prin jurământul lui colegii.
dependenţa de
Hipocrate. Iar acest PAGINA 5 droguri poate
face dintr-un
om sănătos un
consumator capabil
să-și vândă obiecte
din casă pentru
a-și procura o nouă
doză. Tratamentul
dependenţelor include
farmacoterapie,
psihoterapie
și sprijin social.

Dr. Andrada Bogdan, medic primar cardiolog:

Medic în Se poate face terapie de revascularizare
România infragenuală și în România – am dilatat
artere până în călcâi.
PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, DORINA NOVAC, PAULA
ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON,
RAREȘ VORONEANU
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
Abonamentele se pot încheia prin
intermediul
www.viata-medicala.ro/abonamente
sau la sediul redacţiei.
Detalii:
tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali și ale
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
și le însușește, câtă vreme acestea sunt
argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
Mai mulţi profesioniști de
la Spitalul Clinic Municipal
Cluj-Napoca au dezvoltat o
aplicaţie care le amintește
pacienţilor cu stenturi
ureterale să se prezinte la
control sau la schimbatul
stenturilor.
S
pecialiști din România
au lansat recent aplica-
ţia Stentless, destinată
pacienţilor cărora le-a
fost montat un stent ureteral
după ureterosopie celor cu colică
renală. Disponibilă în ţara
Renovări la IOCN
Secţia de oncopediatrie
a Institutului Oncologic
„Prof. Dr. Ion Chiricuţă” din
Cluj-Napoca a fost renovată
parţial prin intermediul unui
grant, dar și cu ajutorul unei
organizaţii internaţionale cu
filială și în ţara noastră.
Sălile de tratament și ATI
din compartimentul Oncologie
pediatrică a Institutului Oncolo-
gic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” din
Cluj-Napoca (IOCN) au fost re-
abilitate și renovate cu fonduri
obţinute dintr-un Global Grant și
cu ajutorul organizaţiei interna-
ţionale Rotary Club. Iniţiatorul
proiectului a fost omul de afaceri
Ioan Leanca, membru al Rotary
Club Cluj: „Ne-am axat pe acest
proiect considerând că priorita-
te au copiii, suferinţa lor. Așa că
noastră de mai bine de o lună, iar
în Republica Moldova de peste
două săptămâni, aplicaţia este pri-
ma destinată urmăririi și atenţio-
nării pacienţilor urologici stentaţi.
Ideea dezvoltării ei a aparţinut
unei echipe de profesioniști din
cadrul Spitalului Clinic Municipal
Cluj-Napoca și a fost realizată în
parteneriat cu o firmă de software
și web design din Târgu Mureș.
Aplicaţia facilitează procesa-
rea datelor referitoare la starea
pacienţilor urologici stentaţi, ofe-
rind asistenţă digitală la distanţă
și este disponibilă gratuit pe An-
droid și IOS. „Ideea dezvoltării ei
ne-am propus să reabilităm secţia
în totalitate, am reușit un prim
pas, unul din mulţii pe care îi avem
în atenţie în viitor”. Al doilea pas
Actualitate
Grupaj realizat de Demostene Șofron
Aplicaţie
pentru pacienţii cu
stenturi ureterale
ne-a venit după ce am observat a adăugat dr. Lorin Giurgiu, și el
că cel puţin 13 pacienţi din 100 unul dintre fondatorii Stentless.
stentaţi uită să se prezinte la con- „În momentul de faţă, (...) 90 de
trol și la schimbatul stenturilor. medici au acces la aplicaţie, din
Mai rău, 10 din cele 13 stenturi România și Republica Moldova.
vor duce la obstrucţie, la infecţii, Am căutat și am reușit să creăm
sângerări sau alte complicaţii cu o interfaţă cât mai simplă și cât
efecte în intervenţii chirurgicale, mai ușor de utilizat. (...) Noi, ca
în costurile de spitalizare medici urologi, trebuie să
tot mai mari”, mi-a măr- Anual, luăm toate măsurile
turisit dr. Florentin la Spitalul pentru ca acești pa-
Dobrotă, unul dintre Clinic Municipal din cienţi să se întoarcă
fondatorii aplicaţi- Cluj-Napoca se fac între pentru a-și suprima
ei. El mi-a explicat 500 și 600 de intervenţii stenturile. Avem
și cum funcţionea- chirurgicale care pacienţi cu pato-
ză aceasta. „După necesită montarea logii oncologice,
ce este stentat, pa- stenturilor la care stentul ure-
cientul este introdus ureterale. teral rămâne pe via-
în baza de date cu toate ţă, dar sunt și pacienţi
datele de identificare – do- la care trebuie să se revi-
sarul medical, mai corect spus. În nă, pentru a li se scoate aceste
funcţie de termenul pe care noi îl proteze urinare.”
decidem, 3 luni, 6 luni sau 1 an, În cazul în care pacientul are
el va fi anunţat să se prezinte în montat stentul într-un alt servi-
serviciile noastre.” ciu decât cel din Cluj-Napoca, el se
poate prezenta pentru suprimare
Interfaţă ușor de utilizat la o altă clinică de profil, fiind su-
Până în prezent, în aplicaţie ficient doar să prezinte CNP-ul, a
sunt înregistrate 90 de conturi, adăugat doctorul Giurgiu.
Dotarea cu aparatură și mobili-
er a fost posibilă prin intermediul
unui Global Grant de aproximativ
40.000 de dolari. În paralel, Ro-
tary Club Cluj a susţinut din fon-
vizează reabilitarea celorlalte sa- duri proprii și printr-o acţiune de
loane și incinte, astfel încât în doi- strângere de fonduri, în valoare
trei ani secţia oncopediatrie să fie de 130.187 de lei, cheltuielile lega-
reabilitată complet. te de renovări (zidării, pardoseli,
zugrăveli, schimbat prize, băi,
dușuri etc.).
Proiectul a fost iniţiat în
ianuarie
Grantul a permis deschiderea
proiectului în ianuarie a.c., cu o
primă finalizare în iunie. „La nivel
de conducere a Institutului On-
cologic «Prof dr. Ion Chiricuţă»
Cluj-Napoca au existat și există
preocupări pentru toate categorii-
le de pacienţi oncologici, pe care îi
avem în atenţie și pe care-i monito-
rizăm, asupra cărora ne aplecăm
cu maximă responsabilitate. Nu
găsim întotdeauna cele mai bune
măsuri pentru a acoperi toate ne-
voile institutului. Cred că este loc
și de alţi oameni la fel de inimoși,
care să intervină și să ajute siste-
mul medical românesc”, a declarat
dr. Cătălin Vlad, managerul IOCN,
în contextul renovărilor.
În secţia oncopediatrie a
IOCN sunt diagnosticate anual
între 80 și 100 de cazuri noi. Tra-
tamentul unui pacient poate dura
și un an. Un an petrecut în insti-
tut, cu puţine pauze. Peste 60%
dintre micii pacienţi se vindecă
dacă sunt trataţi cu atenţie și cu
maximă responsabilitate. Pentru
performanţă profesională este ne-
voie și de bani.
Copiii nu au voie să trăiască în
medii insalubre, să fie expuși no-
xelor. În secţia oncopediatrie (13
saloane/41 de paturi), condiţiile
sunt bune și se lucrează constant
pentru a se aduce îmbunătăţiri.
Actualitate
Editorial
Vinovat
din oficiu
Dr. Vlad Stroescu
Mulţi dintre locuitorii
din mediul rural nu știu
că au o boală cronică
și nu au idee despre
posibilele complicaţii
ale afecţiunilor de care
suferă.
P
este 1.200 de persoane
din mediul rural au be-
neficiat de analize gra-
tuite pentru depistarea
bolilor cardiovasculare, a diabetu-
lui și obezităţii în cadrul ediţiei de
anul acesta a caravanei „Sănătatea
vine la tine”, organizată de Alian-
ţa Pacienţilor Cronici din Româ-
nia (APCR). Rezultatele obţinute
nu sunt deloc încurajatoare: 75%
dintre persoanele care s-au lăsat
investigate au avut colesterolul
crescut, aproape 75% erau supra-
ponderale sau obeze, iar 43% aveau
diabet sau prediabet. „Aceste cifre
arată clar că România rurală sufe-
ră de boli cronice. Iar unele dintre
ele se numesc Subdiagnosticare
cronică, Lipsa reevaluărilor ulte-
rioare începerii unui tratament,
Lipsa seriozităţii cu care luăm
tratamentul prescris de medic,
Automedicaţia”, a subliniat Cezar
Irimia, președintele APCR.
În plus, multe persoane nu
sunt conștiente că au probleme
de sănătate și nu au idee despre
posibilele complicaţii ale bolilor
de care suferă. „Am întâlnit per-
soane care au intrat în cabinet
spunând că nu suferă de nicio
boală cronică și au ieșit cu patru
diagnostice de boli cronice”, a sub-
liniat dr. Anca Roman, medic spe-
cialist Diabet, nutriţie și boli me-
tabolice, participant la caravană.
Datele îngrijorează
specialiștii
Rezultatele obţinute în urma
campaniei au fost prezentate și
analizate în cadrul unei mese ro-
tunde organizate vineri, 30 iunie,
la Palatul Parlamentului. La eveni-
ment au participat numeroși pro-
fesioniști din domeniul sănătăţii,
Prim-ministrul Marcel Ciolacu
remarca, recent, numărul mare
de zile de concediu medical în Ro-
mânia, afirmând că acestea sunt
cu siguranţă abuzuri și cerând
explicaţii de la CNAS. „Românii,
campioni la concedii medicale”
titrează, hazliu, un cotidian. Toa-
tă lumea știe „adevărul”: angajaţii
români sunt niște chiulangii, care
fac vacanţe sau stau degeaba pe
banii contribuabililor cinstiţi. So-
cietatea românească e astfel din-
totdeauna divizată între eul victi-
mă, cinstit și oprimat, și „celălalt”,
profitorul fantastic, asistatul soci-
al, analfabetul funcţional, delapi-
datorul, mizerabilul moral, ţapul
ispășitor fixat pe veci în alteritatea
colectivă a „românilor campioni
Cezar Irimia:
„România rurală
suferă de
boli cronice”
dar și reprezentanţi ai autorităţi-
lor și asociaţiilor de pacienţi.
„Aceste rezultate sunt înfioră-
toare. (...) Potrivit estimărilor din
Atlasul Mondial de Obezitate, în
România, până în 2035, prevalen-
ţa obezităţii ar urma să fie de 35%,
dar iată că în zonele rurale se depă-
șesc toate estimările”, a subliniat
dr. Anca Hâncu, medic nutriţio-
nist și președinta Asociaţiei Medi-
cale de Prevenţie prin Stil de Viaţă
Sănătos.
În opinia ei, la fel de îngrijoră-
tor este și faptul că, dintre toate
persoanele diagnosticate cu obe-
zitate, doar patru, conform rezul-
tatelor, știau că au această boală.
„Trebuie să încercăm să schim-
băm această percepţie culturală
la nivelul poporului român, astfel
încât obezitatea să fie percepută
ca boală. Căci acum este văzută
mai mult ca un semn de prosperi-
tate sau, eventual, ca o problemă
estetică.”
Situaţia a fost la fel și în
cazul altor problemele de
sănătate sau afecţiuni
identificate. Doar 19%
dintre persoanele cu hi-
percolesterolemie știau
că au colesterolul mare.
De asemenea, 60 de per-
soane au aflat în cadrul
caravanei că este posibil să
sufere de diabet zaharat.
la…”. Singura explicaţie posibilă a
celor „140 de ani” de concedii me-
dicale e, așadar, ţapul chiulangiu,
prezumat vinovat din oficiu.
Desigur, asta dacă facem abs-
tracţie de faptul că, în ultimul an,
creșterea absenteismului la lucru
din motive medicale nu ne face mai
speciali decât restul Europei, așa
cum în mod greșit crede și afirmă
premierul. În Regatul Unit, 2022
a înregistrat cele mai multe zile
de concediu medical din ultimii 18
ani, de peste patru ori mai multe
decât la noi, la o populaţie de doar
trei ori mai mare, conform oficiu-
lui naţional britanic de statistică.
În Franţa, un angajat din doi a fost
în concediu medical în 2022, faţă
de unul din trei în 2019, conform
O altă problemă care a stâr-
nit îngrijorare a fost riscul de boli
cardiovasculare identificat la per-
soanele testate – 57% aveau un risc
crescut și foarte înalt de a dezvol-
ta astfel de afecţiuni. Proporţia
este cu 12% mai mare decât cea
înregistrată la precedenta ediţie a
caravanei. „Creșterea semnifica-
tivă a riscului cardiovascular este
extrem de alarmantă. Situaţia ne
arată că în mediul rural lucrurile
sunt mai rele decât la oraș în ceea
ce privește expunerea la factorii de
risc cardiovasculari. Mediul rural
ne arată cât de bine știm să facem
prevenţie, și aici sunt lucruri care
trebuie rezolvate”, a punctat dr.
Ștefan Busnatu, medic cardiolog.
„Acest proiect ne-a arătat gro-
zăvia realităţii pe care o trăim”, a
adăugat dr. Daciana Toma, vice-
președinta Societăţii Naţionale
de Medicina Familiei, care a sub-
liniat că diagnosticele identificate
sunt factori de risc pentru eveni-
mente cardiovasculare majore,
inclusiv pentru deces. Ea a arătat
însă că, odată cu intrarea în vi-
goare a noului Contract-cadru,
medicii de familie vor avea instru-
mentele necesare pentru a putea
identifica acești factori de risc la
persoanele asigurate, dar și pen-
tru a diagnostica precoce anumite
afecţiuni.
Cristina Ghioca
unui raport Axa, asigurător major
în sănătate. Un raport german, al
Techniker Krankenkasse, arată că
în primul semestru al anului trecut
s-au luat mai multe concedii medi-
cale decât în orice altă perioadă si-
milară din trecut, o medie de nouă
zile pentru fiecare angajat. Am gă-
sit aceste date la o căutare rapidă
în presa internaţională.
Să mai spunem că, în toate
aceste rapoarte, COVID nu a fost
motivul principal al absenţelor, că
interesaţi sunt tot mai mulţi an-
gajaţi tineri și din managementul
intermediar și că problemele de
sănătate mintală devin o cauză
dominantă de absenţă la lucru.
Nu știm dacă așa stau lucru-
rile și la noi, pentru că CNAS nu
A fost inaugurat
Muzeul Școlii Medicale
Clujene
Personalităţi din lumea medi-
cală și nu numai au participat vi-
neri, 30 iunie a.c., la inaugurarea
Muzeului Școlii Medicale Clujene.
„Muzeul este un tribut adus celor
care au contribuit la dezvoltarea
învăţământului medical și cercetă-
rii în această regiune și, în același
timp, un testament al angajamen-
tului nostru de a păstra și transmi-
te această bogată moștenire către
generaţiile viitoare. Muzeul este o
sursă de inspiraţie pentru viitor”,
a declarat prof. dr. Anca Buzoianu,
rectorul Universităţii de Medici-
nă și Farmacie „Iuliu Haţieganu”
Cluj-Napoca.
Amplasat într-o clădire con-
struită la sfârșitul secolului al
19-lea, fost sediu al Consiliului
Dirigent, Muzeul Școlii Medicale
Clujene este constituit în două sec-
ţiuni: expoziţia permanentă și cea
temporară.
Expoziţia permanentă
ocupă cea mai mare parte a
spaţiului, dar are și cele mai
multe și însemnate obiecte mu-
zeale. Între ele sunt de menţionat
VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27
3
publică astfel de nuanţe subtile, și
oricum nimeni nu îi cere. E evident
că guvernanţii nu sunt la curent cu
situaţiile asemănătoare pe plan
extern și nu par interesaţi de cau-
zele lor sociale și de sănătate pu-
blică, acestea putând fi relevante
în România.
În schimb, în România, re-
alitatea socială relevantă e că
prim-ministrul, aflat în posesia
unor date care ar trebui să îl îngri-
joreze cu privire la sănătatea și su-
ferinţele angajatului român, con-
sideră că nu există suferinţă, nici
boală, că totul e un abuz (bănuim
că din partea angajatului și poa-
te și al medicilor). Un prim-mi-
nistru, atenţie, de orientare
social-democrată.
„Sfătuire rostită studenţilor la chi-
rurgie de la Liceul Regal Academic
Clujean”(1793), de dr. Ioan
Piuariu-Molnar, oftalmolog; pri-
mul microscop de cercetare MC-1,
realizat de IOR București, dar și
ecograful ACUSON 128XP/10.
Un exponat aparte îl consti-
tuie copia Ecorșeului Brâncuși-
Gerota, realizat în perioada 1901-
1902, lucrarea de absolvire a Șco-
lii de Belle Arte din București.
O sală aparte este cea dedicată
prof. dr. Iuliu Haţieganu, în care
se regăsesc documente oficiale,
fotografii, diplome, mașina
de scris Mercedes model 5,
Germania/1928, dar și o parte din
biblioteca Magistrului.
Cea de-a doua secţiune este cea
a expoziţiilor temporare, în care
se regăsesc, în momentul de faţă,
cărţi, diplome, un cufăr farmace-
utic, macheta disciplinei Anato-
mie, pavilion construit la sfârșit
de secol 19, postere ilustrative
pentru evoluţia învăţământului
universitar medical clujean.
Demostene Șofron
4 VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27 Internaţionale

Psihiatrii din Australia

vor putea prescrie psihedelice
Australia devine prima ţară
care permite psihiatrilor
să prescrie substanţe
psihedelice pacienţilor cu
depresie sau cu tulburare de
stres posttraumatic.
Psihiatrii australieni pot pre-
scrie, de la 1 iulie, MDMA (3,4-me-
tilendioximetamfetamină, cu-
Grupaj
realizat de
unei îmbunătăţiri substanţiale faţă dr. Mariana
de terapiile disponibile. De aseme- Minea
nea, o serie de granturi federale au
fost destinate cercetărilor în do-
meniulpsihedelicelor. Iar la sfârși-
tul lunii trecute, FDA a publicat un Prima terapie
genică pentru
ghid pentru designul studiilor cli-
nice care testează droguri psihede-
lice ca tratament potenţial pentru
diferite afecţiuni medicale.

noscut sub numele de ecstasy)
pacienţilor cu tulburare de stres
posttraumatic. Iar psilocybin, in-
gredientul psihoactiv din ciuper-
cile halucinogene, va putea fi ad-
ministrat persoanelor cu depresie
rezistentă la tratament.
Anunţul este important, în
contextul în care tratamentele psi-
hiatrice au făcut puţine progrese
în ultimii 50 de ani. Administraţia
pentru Alimente și Medicamen-
te din Statele Unite (FDA) a de-
semnat în 2018 psilocybin drept
terapie inovatoare (breathrough
therapy). Această titulatură este
acordată pentru a grăbi dezvolta-
rea și revizuirea medicamentelor
destinate să trateze o afecţiune
gravă, atunci când dovezile clinice
existente semnalează potenţialul
Precauţii necesare
Asociaţia Americană de Psihi-
atrie nu susţine deocamdată folo-
sirea substanţelor halucinogene
în tratamentul psihiatric, menţi-
onând că așteaptă decizia FDA în
acest sens.
De asemenea, specialiști din
SUA și din Australia au amintit că
sunt necesare mai multe studii pri-
vind eficacitatea acestor droguri
și nivelul de risc asociat consumu-
lui lor, ţinând cont că pot provoca
halucinaţii. „Există îngrijorări că
dovezile rămân inadecvate și că
trecerea la stadiul clinic este pre-
matur; că domeniul va fi inundat
de clinicieni incompetenţi sau
slab echipaţi; că educarea pacien-
ţilor, tratamentul lor și rezultatele
acestor terapii vor fi minime sau se
vor asocia cu o proastă informare”,
a spus dr. Paul Liknaitzky, șeful
Laboratorului pentru Psihedelice
pentru uz clinic de la Universita-
tea Monash, citat de Associated
Press.
Costul unui tratament cu astfel
de substanţe se va ridica la aproxi-
mativ 10.000 de dolari per pacient
în Australia.
https://apnews.com/article/australia-psychedelics-treatment-
56e3aa90b3d64318d1cb57507c7bf87b
adulţii cu
hemofilie A
FDA a aprobat roctavian, tera-
pie genică pe bază de vector viral
adeno-asociat, pentru pacienţii
adulţi cu hemofilie A severă, fără
anticorpi preexistenţi împotriva
acestui virus.
Hemofilia A este o boală hema-
tologică provocată de o mutaţie a
genei ce produce factorul VIII de
coagulare (FVIII). Afectează mai
ales persoanele de sex masculin.
Deficienţa de FVIII provoacă he-
moragii necontrolate, frecvenţa
și severitatea episoadelor de sân-
gerare fiind influenţate de nivelul
de proteină FVIII din organism.
Aproape 60% dintre persoanele
cu hemofilie A prezintă forma se-
veră a bolii, având mai puţin de 1%

Infuzie de personal în NHS

Pe 5 iulie se împlinesc 75
de ani de la crearea NHS,
Serviciul Naţional de
Sănătate din Marea Britanie.
În acest context, guvernul
britanic a anunţat că va pune
în practică planul de a pregăti
suplimentar mii de medici și
de asistente în fiecare an, ca
parte a încercării de a suplini
deficitul de personal din
sistemul de
NHS va primi o finanţare de
2,4 miliarde de lire pentru creș-
terea numărului de profesioniști
în sănătate, ceea ce va acoperi și
pregătirea mai multor dentiști,
moașe și fizioterapeuţi.
Specialiștii salută aceste mă-
suri mult așteptate, dar solicită și
o serie de pași noi meniţi să păstre-
ze personalul medical, dincolo de
dar și o planificare pe termen lung.
Aceasta este una dintre sugestiile
pe care dr. Stuart Bloom, gastro-
enterolog în cadrul NHS, le face
într-un material publicat în The
Guardian. El propune îmbunătăţi-
rea asistenţei medicale primare și
asocierea ei cu sistemul de asisten-
ţă socială, posibil prin crearea unei
noi instituţii – NHS-C (NHS-Co-
din cantitatea optimă de FVIII în
sânge.
Roctavian se administrează
în doză unică, prin perfuzie ve-
noasă. Conţine un vector viral
contribuţii publice: o categorie ar fi ce transportă o copie nemodi-
destinată sănătăţii femeii, iar alta ficată, sănătoasă, a genei care
– sănătăţii bărbatului, cu investi- codifică factorul de coagulare
gaţii pentru principalele patologii
screenabile.
Revenind la medicii de familie,
ei nu vor accepta schimbări majore
dacă vor fi impuse „de sus”, astfel
că ar trebui implicaţi în procesul
de revizuire a descrierii jobului lor,

P
sănătate.
otrivit șefilor NHS, defi-
citul de personal medi-
cal este principala îngri-
jorare și cea mai mare
ameninţare la adresa calităţii în-
grijirii pacienţilor.
Conform planului propus de
guvernul britanic încă de acum
șase ani, numărul de locuri în șco-
lile medicale ar trebui să crească
până în 2028 de la 7.500 la 10.000,
iar până în 2031, până la 15.000.
De asemenea, numărul de locuri
pentru asistente va crește cu o
treime până în 2028, adică până
la 40.000.
formarea și recrutarea de noi pro-
fesioniști. Deocamdată, acest plan
prevede programe de lucru flexi-
bile, medii de lucru mai bune și
oportunităţi de training mai bune.
Editorii The Guardian propun lu-
area în calcul și a unor idei precum
oferirea de perioade sabatice pen-
tru angajaţii cu vechime, reduceri
de taxe pentru cei care lucrează
în cadrul NHS, cazare gratuită
pentru medicii rezidenţi.
Plan în șase pași
Independenţa NHS i-ar permi-
te serviciului să nu mai fie folosit
de politicieni ca minge de fotbal,
munitate) –, cu buget propriu. Me-
dicii de familie ar putea coordona
îngrijirea în comunitate, inclusiv
după externarea pacienţilor.
Atribuţiile medicilor de familie
ar avea nevoie de o redefinire, mai
spune gastroenterologul. Astfel, ei
ar putea conduce managementul
bolilor complexe și ar putea coor-
dona îngrijirile în cadrul comuni-
tăţii, fără să se ocupe de screening
sau de sarcini administrative, care
le ocupă în mod obișnuit 50-70%
din timp. Pentru investigaţiile rea-
lizate în scop de screening, medicul
propune crearea unor centre dedi-
cate, care ar putea fi finanţate prin
mai spune gastroenterologul. Ast-
fel de reevaluări ar trebui coordo-
nate mai degrabă de medici, decât
prin iniţiative nesfârșite ale politi-
cienilor cu diferite agende.
Certificat de pregătire
gimnazială în sănătatea
personală
Altă propunere vizează stabi-
lirea și respectarea unor standar-
de naţionale noi privind timpii de
așteptare până la accesarea unui
medic în cadrul NHS (nu neapărat
la un medic de familie). Gastroen-
terologul propune maximum 48
de ore de așteptare până la un con-
sult medical și maximum 4 ore la
Urgenţe.
Ar mai fi nevoie de educaţie
nutriţională în școli, pentru a pre-
veni obezitatea, și de introducerea
unui certificat de pregătire în do-
meniul sănătăţii personale. Aces-
te măsuri ar putea aduce beneficii
enorme sănătăţii publice în de-
curs de câţiva ani, spune medicul.
Un acces mai bun la serviciile
de sănătate mintală și accentua-
rea măsurilor timpurii de preve-
nire a problemelor de sănătate
psihică, precum evitarea renun-
ţării la școală, sunt alte măsuri
propuse.
https://www.theguardian.com/society/2023/jun/29/
government-aims-to-boost-nhs-with-thousands-more-
doctors-and-nurses
https://www.theguardian.com/society/2023/jun/30/what-
next-for-the-nhs-six-ways-to-secure-its-future
https://www.theguardian.com/society/2023/jun/30/nhs-plan-
the-numbers-are-impressive-but-where-are-the-new-ideas
VIII. Virusul folosește mecanis-
mele celulei hepatice pentru a
produce FVIII.
Siguranţa și eficacitatea me-
dicamentului au fost evaluate în
cadrul unui studiu realizat pe 112
bărbaţi cu vârsta între 18 și 70 de
ani cu hemofilie severă care pri-
miseră anterior tratament de sub-
stituţie pentru FVIII. Ei au fost
urmăriţi timp de trei ani. În urma
administrării tratamentului, me-
diana sângerărilor anuale a scăzut
de la 5,4 la 2,6 pe an.
În timp, răspunsul organis-
mului la acest tratament se di-
minuează. Cele mai frecvente
efecte adverse au inclus ușoare
modificări ale funcţiei hepatice,
cefalee, greaţă, vomă, oboseală,
dureri abdominale și reacţii aso-
ciate perfuzării. În unele cazuri,
tratamentul cu roctavian a dus
la creșterea nivelului de FVIII
peste valorile normale, ceea ce
poate crește riscul de evenimente
tromboembolice. De asemenea,
există riscul teoretic de dezvoltare
a hepatocarcinomului, din cauza
fragmentului ADN introdus în ce-
lulă. Niciunul dintre cei 122 de pa-
cienţi nu a prezentat aceste reacţii
adverse.
https://www.fda.gov/news-events/press-announcements/fda-
approves-first-gene-therapy-adults-severe-hemophilia
Opinii
CMSR
Jurăminte uitate
Fiecare absolvent al
facultăţilor cu profil
medical face o promisiune
solemnă, public și
consemnată administrativ,
cu privire la asumarea unor
responsabilităţi și obligaţii
de ordin etic și deontologic.
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
Jurământul lui Hipocrate este
foarte bine cunoscut. El are o va-
loare simbolică, dar valorile sale
morale sunt preluate în prezent sub
diferite forme de acte normative
aplicabile profesiilor medicale. În
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătăţii, republicată,
sunt prevăzute formulări ale ju-
rămintelor absolvenţilor de studii
universitare medicale.
Găsim în textul fiecărui ju-
rământ angajamente privind
modul de exercitare a profesiei,
apoi angajamente care se referă
la relaţiile cu pacienţii, la mo-
dul de relaţionare cu colegii din
corpul profesional și angajamen-
tul că absolventul va păstra res-
pectul și recunoștinţa datorate
profesorilor. Dintre cele patru
angajamente, primele trei sunt
reglementate prin acte norma-
tive. Exercitarea profesiei este
chiar suprareglementată prin
numeroase legi, ordine și decizii,
unele dintre acestea având chiar
ANMCS
Standardele ANMCS
privind comunicarea
Comunicarea medic-pacient
este esenţială în construirea
unei relaţii terapeutice.
ANMCS are în toate cele trei
referinţe ale standardelor
din ciclul II de Acreditare
indicatori privind
comunicarea și respectarea
drepturilor pacientului.
Acești indicatori trebuie
îndepliniţi.
Statisticile arată că cele mai
multe nemulţumiri ale pacientului
și, implicit, reclamaţii sunt cau-
zate de probleme de comunicare.
Numeroase studii au demonstrat
că o comunicare bună medic-pa-
cient crește complianţa pacientu-
lui la tratament. Potrivit ediţiei a
doua a standardelor ANMCS, co-
municarea se realizează la nivelul
unităţii sanitare pe toate palierele:
comunicarea dintre angajaţii
prevederi contradictorii. Rela-
ţia cu pacienţii are la baza regle-
mentării Legea nr. 46/2003, legea
drepturilor pacientului, urmată
de alte legi, ordine și decizii. În
ceea ce privește reglementarea
relaţiilor medicului cu colegii,
avem în primul rând codurile
deontologice, care au prevederi
clare și explicite, dar și alte acte
normative care abordează această
speţă. Dar nu avem nimic pentru
cea de-a patra obligaţie morală și
angajament asumat, aceea de a
purta un respect și recunoștinţă
profesorilor.
Estomparea respectului faţă
de profesori
În relaţiile dintre absolvenţi și
profesorii lor vedem o estompare
a acelui respect și a recunoștinţei
promise. Jurământul lui Hipocra-
te merge mai departe cu angaja-
mentul asumat de tânărul medic,
respectiv cere medicului absolvent
să fie și el, la rândul lui, dacă i se va
cere, profesor pentru copiii pro-
fesorilor lui. Transmiterea peste
generaţii a recunoștinţei și respec-
tului este ceva nobil și impresio-
nează, dar nu prea se întâmplă. O
asemenea relaţie trebuie constru-
ită în timp și cere implicare din
ambele părţi: discipol și profesor.
Medicina este știinţă, este și artă și
este, totodată, un mod de a trăi via-
ţa. Iar asta se învaţă de la profesor,
de la un model.
Nevoia de modele
Este azi sau poate fi profeso-
rul un model pentru discipol? Da,
poate fi, dar este mult mai greu în
zilele noastre, din cauza modului
în care se face școala. Activităţi-
le didactice sunt preponderent
teoretice, studentul nu are acces
direct, nemijlocit la pacient, mul-
te dintre orele de predare au loc
spitalelor și beneficiarii servicii-
lor medicale (comunicarea direc-
tă – verbală/scrisă și indirectă –
online, întâlnirile directe dintre
student și profesor sunt rare și
scurte. Dacă înainte examenele
se dădeau oral, direct cu profe-
sorul, acum totul se face în scris,
de prea multe ori doar sub forma
unor întrebări de tip grilă. Forma-
torul (profesor, conferenţiar, șef
de lucrări sau asistent) nu mai stă
ore în șir lângă student și pacient.
Numărul foarte mare de studenţi
într-un an de studii și într-o serie
formalizează și mai mult relaţiile
interumane.
Dacă înainte principala sursă
de învăţare era profesorul, acum
locul său e luat de mediul onli-
ne și de sisteme electronice de
simulare. Și cadavrele de la ana-
tomie au fost înlocuite cu dispo-
zitive electronice de simulare. La
stomatologie, studentul trebuie
să facă stagiile clinice la pacient
asistat de un cadru didactic com-
petent. Atât legea educaţiei, cât
și legea sănătăţii spun că așa tre-
buie să se întâmple. Dar invoca-
rea lipsei unor norme formale de
semne/marcaje, afișe), comunica-
rea cu aparţinătorii și comunica-
rea publică (pagina de internet).
aplicare reușește să ducă legile în
derizoriu.
Respectul pentru profesori nu
este cultivat studenţilor. Formal,
profesorul nu este o persoană de
încredere în universitate și trebuie
ca examenele să fie scrise pentru
a putea fi probată obiectivitatea
și corectitudinea examinatorului.
Planarea asupra corpului didactic
a unei suspiciuni permanente de
subiectivism și corupţie nu poate
genera respect și recunoștinţă.
Dacă și când se semnalează un
caz de corupţie în corpul didac-
tic, sancţiunile formale și morale
ar trebuie aplicate cu severitate,
pentru eradicarea acestui flagel.
Responsabilitatea
universităţilor
Consider că o formă a lipsei
de respect și recunoștinţă vine
chiar din partea universităţilor
care îi scot pe profesori din circu-
itul academic odată cu vârsta de
pensionare și le limitează apoi
foarte mult implicarea în viaţa
academică. Dacă existenţa profe-
sorului în universitate este efeme-
ră, la fel vor fi și respectul, și re-
cunoștinţa faţă de el. Am văzut în
universităţi de pe alte meleaguri,
mai puţin mioritice, o cu totul altă
„Standardul 01.06 – Sistemul
de comunicare existent la nivelul
spitalului” conţine 76 de indica-
tori care sunt sau nu validaţi de
echipele aflate în misiunile de
evaluare în vederea acreditării
unui spital. Aceasta deoarece
este vitală transformarea pro-
cesului de comunicare dintre
personalul medical și pacient/
aparţinător dintr-un proces for-
mal în sens unic într-un dialog
constructiv care să responsabi-
lizeze ambele părţi pentru reu-
șita actului medical. Totodată,
este foarte importantă educarea,
dar și implicarea pacientului, a
familiei acestuia, pentru luarea
unor decizii informate privind
îngrijirea în spital și conduita
terapeutică.
Îmbunătăţirea interacţiunii
este foarte importantă
ANMCS încurajează și îndru-
mă spitalele să supravegheze și
să îmbunătăţească procesele care
ţin de interacţiunea cu pacientul:
obţinerea consimţământului in-
format, evaluarea necesarului de
comunicare, adaptarea la nevoile
culturale și spirituale ale pacien-
tului, modul în care se transmit
informaţiile esenţiale, cadrul
unde are loc acest lucru. Iată
VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27
5
atitudine faţă de seniorii universi-
tăţii, cu mult mai mult respect și
consideraţie. O lipsă de respect și
o desconsiderare faţă de vârstnici,
în general, putem vedea și în socie-
tatea românească.
În plan social, în medicina den-
tară, care este preponderent priva-
tă, respectul și recunoștinţa faţă de
profesori sunt adesea alterate prin
faptul că unele persoane și grupuri
din mediul online promovează o
dihotomie clară și ireconciliabilă
între profesorii cadre didactice
salariate într-o universitate și me-
dicii stomatologi care lucrează în
cabinetele private.
Dacă „universitarii”, în ca-
litate de profesori, i-au învăţat
stomatologie pe medicii actuali
atunci când erau studenţi, după
terminarea facultăţii, tinerii me-
dici consideră că foștii lor dascăli
sunt funcţionari care nu știu și
nu înţeleg ce este practica me-
dicală. Stupefiant, dar se întâm-
plă. Și astfel de atitudini sunt
reactualizate ori de câte ori propa-
garea unei astfel de atitudini ser-
vește unor interese personale sau
de grup. Cu câtă ușurinţă își uită
câteodată unii dintre absolvenţi
jurământul solemn asumat la
terminarea facultăţii!
situaţia gradului de îndeplinire a
standardelor ANMCS în privinţa
comunicării de către cele 317 spi-
tale încadrate într-una dintre cele
șase categorii de acreditare în
ciclul al doilea. Peste 80% este gra-
dul de realizare a indicatorului care
arată că unităţile sanitare cu paturi
din categoriile II, III și IV implică
pacientul și aparţinătorii în luarea
și respectarea deciziilor terapeuti-
ce. Procentaje mai scăzute se regă-
sesc la spitalele neacreditate. Un
grad de îndeplinire bun a fost con-
statat și pentru modalitatea prin
care pun la dispoziţia pacientului
și familiei sale documentele me-
dicale sau condiţiile în care bolna-
vii pot beneficia de a doua opinie
medicală.
Sunt însă și spitale care mai au
de lucrat la capitolul confidenţia-
litate. Din datele ANMCS, spitale-
le care nu au obţinut acreditarea
abia dacă se apropie de un grad de
îndeplinire de 20% a indicatorului
privind asigurarea și respectarea
confidenţialităţii.
Ediţia a doua a Standardelor
ANMCS are acreditare internaţio-
nală din partea The International
Society for Quality in Health Care
(ISQua).
Biroul Comunicare
și Relaţii Externe
6 VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27
Serviciile educaţionale
au nevoie de o estetică și
o calitate a formei în care
ajung la utilizator, aspect
adeseori ignorat azi.
Recent am împrumutat câte-
va cărţi de la Biblioteca de psiho-
pedagogie, educaţie fizică și sport,
Dr. Richard
Constantinescu
filială a Bibliotecii Centrale Uni-
versitare „Mihai Eminescu” din
Iași. Dintre acestea, o carte din
anul 1961 și alta din anul 2019.
Dincolo de aspectele ideologice
ale vremii, cartea din 1961 dă sea-
ma de o anume calitate. Textul nu
are greșeli, desenele sunt clare și
bine realizate și așezarea în pagi-
nă este optimă. Cartea din 2019,
Concediul medical în
perioada de probă
Incapacitatea de muncă temporară atrage după sine suspendarea contractului individual
de muncă și, odată cu el, a tuturor termenelor privind modificarea, executarea ori încetarea
acestuia.
Litigiile care au ca obiect drep-
tul muncii nu sunt puţine în ţara
noastră. Aceasta cu atât mai mult
cu cât există o anumită cutumă ca
orice neînţelegere din sfera rapor-
turilor de muncă să fie soluţionată
în cadrul instanţelor de judecată.
Asemănător altor profesii sau me-
serii, profesioniștii din sectorul
medical se bucură de două avan-
taje recunoscute de Codul muncii:
perioada de probă și concediul me-
dical. Angajatorul are posibilitatea
de a „testa” capacităţile pe care
angajatul le deţine, motiv pentru
care legea a stabilit că, după peri-
oada de probă, colaborarea celor
doi poate fi prelungită sau oprită.
Caracteristica acestei stipulaţii
este legată de faptul că niciuna
Ireproșabil și limpede
în schimb, dă impresia de superfi-
cialitate și de lipsă de interes pen-
tru cititor. Imaginile sunt ilizibi-
le, textul la două rânduri, coperta
realizată dintr-un carton subţire
și, în general, forma generală este
de o calitate surprinzător de sla-
bă. Preocupare, interes, dedicare,
calitate – grăiește volumul din
alte vremuri. Netemeinicie – asta
îmi șoptește nefericitul volumaș
recent.
De ani buni mă preocupă gân-
dul îmbunătăţirii continue a volu-
melor pe care le public, a tuturor
formelor publice de expunere a
evenimentelor pe care le organi-
zez și a slide-urilor din prezentă-
rile pe care le susţin, fie că sunt
pentru un congres, fie pentru se-
minarele de Istoria medicinei. În
vremea primilor ani ca preparator
la disciplina Istoria medicinei nu
am avut vreun mentor care să-mi
sugereze ceva ori măcar pe cine-
va ale cărui cursuri și prezentări
să le admir. Și nici nu am întâlnit
de atunci pe cineva care să ia în
serios chestiunile de estetică ale
suporturilor de curs sau să se știe
dintre părţi nu trebuie să ofere o
justificare, indiferent de varianta
aleasă.
Lămuriri la început de drum
Pentru angajat perioada de pro-
bă reprezintă o componentă impor-
tantă, dat fiind faptul că astfel are
posibilitatea de a stabili în ce mă-
sură cerinţele sale sunt îndeplinite
de angajator. Cu alte cuvinte, ne
putem imagina că un profesionist
al sectorului medical se angajează
într-un spital privat, iar acolo bene-
ficiază de perioada de probă pentru
a vedea în ce măsură reușește să
colaboreze cu ceilalţi medici, asis-
tenţi și așa mai departe.
În ceea ce privește conce-
diul medical, acesta se acordă în
frământat de reinventarea modu-
lui de a prezenta un curs sau de a
expune rezultatele unei cercetări
în faţa unui public. Nu am întâlnit,
până acum, pe niciun universitar
care să aibă vreo strategie esteti-
că. Și nu mă refer la extravaganţe
sau la stridente ieșiri din tipar,
doar de dragul diferenţierii.
Supravieţuire în concurenţă
Suntem expuși zilnic la sume-
denie de mărci și vedem continuu
dinamica și perpetua schimbare a
unor sectoare din supermarketu-
rile în care intrăm cel puţin săp-
tămânal. Metamorfozele celor din
mediul privat sunt și o consecinţă
a zicalei „Differentiate or die”, am-
plu dezvoltată în cartea lui Jack
Trout, „Diferenţiază-te sau mori.
Cum să supravieţuiești în epoca
actuală a concurenţei” (Editura
Brandbuilders, București, 2006).
În volum este citat Roberto
Goizueta, fost CEO al uneia dintre
cele mai mari companii de băuturi
carbogazoase, care spunea: „În
imobiliare totul ţine de locaţie,
locaţie, locaţie. În afaceri, totul
situaţia în care există o justificare
legată de starea de sănătate a unei
persoane. Deoarece profesia medi-
cală, în principiu, este expusă mai
multor boli, este foarte probabil ca,
la un moment dat, o persoană care
desfășoară raporturi de muncă cu o
unitate sanitară să sufere de o afec-
ţiune medicală. Într-o astfel de situ-
aţie este necesar ca profesionistul
să aibă câteva zile de pauză. Apare
următoarea întrebare: poate o per-
soană angajată să-și ia concediu
medical în situaţia în care aceasta
se află în perioada de probă?
Interdicţii în perioada de
incapacitate de muncă
Conform Codului muncii, în
perioada în care angajatul se află
ţine de diferenţiere, diferenţiere,
diferenţiere” (p. 193). Și, evident
că se va ivi întrebarea: „Educaţia,
manualele, prezentările au vreo
legătură cu afacerile?”. Sigur că
au. Dar unii s-au statornicit în
ideea că procesul educaţional are
propria respiraţie și se desfășoa-
ră îndărătul unor ziduri. Lipsa de
mișcare trupească și ideatică duce
la o respiraţie acră, mai ales între
pereţi lipsiţi de transparenţă.
E cunoscută ideea că anumite
entităţi sunt mai conservatoare și
mai lente în adoptarea unui stil de
viaţă mai sănătos estetic. Elevii,
studenţii și, în general, tinerii au
așteptări, urmare a experienţelor
și expunerii continue la poste-
re, pliante, ambalaje, publicitate
stradală și online, filme pentru
care estetica este relevantă. Și se
așteaptă să regăsească și pe ecra-
nele pe care se proiectează pre-
zentările, precum și în manuale
măcar un strop de interes – din
partea furnizorilor de servicii
educaţionale – în ce privește expe-
rienţa și interacţiunea cu produ-
sele care li se livrează.
în incapacitate de muncă (tempo-
rară, și nu permanentă), contrac-
tul individual de muncă încheiat
între cele două părţi se suspendă.
Acest lucru înseamnă că, odată cu
el, vor fi suspendate, în mod auto-
mat, și termenele ce sunt într-o di-
rectă legătură cu modificarea, exe-
cutarea ori încetarea contractului
individual de muncă.
Acest lucru înseamnă că, în
situaţia în care unitatea medica-
lă decide să înceteze colaborarea
cu profesionistul din sectorul
Opinii
Exerciţii de admiraţie
În vremea studenţiei achiziţi-
onam adesea cărţi de la anticarii
de pe strada Lăpușneanu. Spre
deosebire de astăzi, când preţul
unor tratate medicale nu egalează
suma cu care să-ţi poţi cumpăra
un covrig, atunci făceam efectiv
foamea, după ce îmi sporisem
rafturile bibliotecii din camera
de cămin. Câte dude și corcodu-
șe am mâncat după ce-am prins
minunăţiile doctorului Aurel
Păunescu-Podeanu! Dar cât de
preţioase erau! M-a durut sufle-
tul să le văd într-o cafenea, casate
de nu-știu-ce clinică, și am cerut
acordul barmanului să iau volu-
mele, care deveniseră suport pen-
tru un sfeșnic, pentru a le oferi
(cândva) unor studenţi valoroși.
Modul în care erau scrise vorbea
despre particularităţi mistuite
astăzi. Despre medici pentru care
cuvântul scris conta tot atât de
mult ca și grija acordată pacien-
tului. Despre cultura care duduia
în capetele lor și despre strădania
pentru ca ceea ce au rostit sau aș-
ternut pe hârtie să fie ireproșabil.
Și care să dăinuie.
La rubrica de noutăţi edi-
toriale a ziarului Universul din
urmă cu multe zeci de ani era
prezentată cartea doctorilor
D. Grigorescu și A. Păunescu-
Podeanu, „Neurologie practică”.
Recenzorul nota că „această
carte nu va trebui să lipsească de
pe masa studentului medicinist”.
Dar important pentru ceea ce toc-
mai am expus mai sus sunt aceste
rânduri: „Fiecare capitol este îm-
pănat de exemple sugestive luate
din practica zilnică şi din spitale,
de imagini iconografice, scheme
şi material anatomic – macro și
micro fotografic ireproșabile –
toate originale”. Prefaţatorul,
profesorul Gheorghe Marinescu,
nota: „Lucrarea este scrisă
într-un stil limpede şi cu un ade-
vărat spirit știinţific” (Universul,
an. LIII, nr. 278, joi, 8 octombrie
1936, p. 3).
medical, va trebui să aștepte ca
acesta să iasă din perioada de con-
cediu medical. Situaţia este asemă-
nătoare și în cazul în care angajatul
se află în concediu de odihnă. Nu
trebuie ca angajatul să fie supus
unor practici abuzive din partea an-
gajatorului. În situaţia în care aces-
ta din urmă nu respectă dispoziţiile
legale, există posibilitatea contestă-
rii în instanţă a deciziilor. În cazul
în care deciziile nu sunt legale, ele
vor fi desfiinţate de judecător.
Drd. Rareș Voroneanu
Opinii VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27
7

DREPT LA REPLICĂ

Despre
competenţele
farmaciștilor
Stimate domnule profesor,
Ca urmare a articolului* dv.
„Despre competenţele farmaciș-
tilor” din numărul din 16 iunie
a.c. al publicaţiei Viaţa Medicală,
atât formaţia și experienţa mea
de farmacist, cât și poziţia la Co-
legiul Farmaciștilor din România
având cel puţin o vaccinare ante-
rioară antigripală, condiţii în care
riscul de șoc anafilactic este ex-
trem de redus. Gestionarea șocu-
lui anafilactic – în caz că totuși se
întâmplă – se va realiza cu ajutorul
stilourilor auto-injectoare cu adre-
nalină, care pot fi folosite de orice

S-a sfârșit
mă obligă să recurg la dreptul la
replică și să formulez un punct de
vedere în legătură cu acest subiect.
La vaccinarea antigripală,
pericolul șocului anafilactic este
persoană, chiar neinstruită medi-
cal. Ceea ce diferă total de proce-
dura enunţată de dv. în articol.
Proiectul de vaccinare anti-
gripală în farmacie urmărește

pandemia
La 29 iunie 2023, starea
de risc epidemiologic și
biologic generată de COVID
a luat sfârșit și pe teritoriul
României.
Scriam acum vreo trei luni că,
practic, pandemia de COVID-19
s-a încheiat, pentru că avem cazuri
tot mai puţine și pentru că nu mai
avem cazuri severe, care să pună
în pericol viaţa pacienţilor și să
Dr. Valentin
Pantea,
medic primar MF
suprasolicite sistemul medical.
Spuneam și că urmează ca pande-
mia să fie încheiată și oficial, prin-
tr-un anunţ făcut de decidenţi. Și
iată că a venit acel moment: în 4
mai 2023 s-a întrunit Comitetul de
Urgenţă din cadrul Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii (OMS), care
a recomandat declararea „sfârșitu-
lui urgenţei de sănătate publică de
interes internaţional” provocate
de COVID-19.
În România, la 29 iunie 2023,
Guvernul României și Comitetul
Naţional pentru Situaţii de Urgenţă
au emis o hotărâre publicată în Mo-
nitorul Oficial, prin care se consfin-
ţesc următoarele: „COVID-19 nu
mai constituie o urgenţă de sănă-
tate publică pe teritoriul Români-
ei, iar starea de risc epidemiologic
și biologic generată de pandemia
de COVID-19 încetează”. Ca atare,
încetează și aplicabilitatea HG-uri-
lor și O(U)G-urilor date în scopul
managementului pandemiei de
COVID-19 (concedii medicale spe-
ciale pentru COVID, monitorizări
și testări pentru COVID etc.).
Aproape 7 milioane de morţi
declaraţi
O scurtă recapitulare făcută de
OMS ne spune că, începând cu 31
cea mai importantă problemă, acoperirea unor zone fără medici
așa cum bine aţi sesizat; deși foar- de familie, ca și preluarea din în-
te rar există riscul de instalare a cărcarea medicului de familie/asis-
manifestărilor clinice ale șocului tentului de către farmaciștii care
anafilactic. Vă întreb: credeţi că își doresc, se pregătesc și sunt cer-
acest lucru nu era cunoscut de tificaţi pentru vaccinare. În unele
Ministerul Sănătăţii atunci când zone mai ales, aceasta ar putea în-
a permis acest program-pilot? În- semna un beneficiu real, realizat
decembrie 2019 și până la 28 iunie - al cincilea val, în iunie – au- trebarea este retorică, bineînţeles, cu un risc minim.
2023, la nivel mondial au existat gust 2022, cu o incidenţă maximă iar ceea ce a determinat – în opinia Așa că discuţia relevantă ră-
767.518.723 de cazuri confirmate de 7 milioane de cazuri noi pe zi; noastră – Ministerul Sănătăţii să masă este într-adevăr cea despre
de COVID-19, din care au rezultat - ultimul val, al șaselea, în de- aprobe această abordare este de- competenţe. Iar abordarea actu-
6.947.192 de decese (raportate la cembrie 2022 – ianuarie 2023, cu plina conștientizare a faptului că ală ni se pare corectă tocmai din
OMS). Se consideră că au existat cea mai mare incidenţă, de 44 de situaţia vaccinării antigripale este acest punct de vedere, pentru că a
încă multe alte cazuri neraportate milioane de cazuri noi pe zi, dar puţin satisfăcătoare de ani buni. În urmărit o pregătire adecvată – și
la OMS (de exemplu, datele medi- din fericire cu cele mai ușoare acest interval se puteau evita zeci nu superficială, așa cum aţi insi-
cale din China sunt considerate a fi forme. sau sute de mii de îmbolnăviri, nuat – pentru farmaciștii doritori
departe de adevăr). Din punctul de vedere al mor- din lipsa acoperirii suficiente – în să intre în acest program. Nu pu-
Pe regiuni geografice, cele mai talităţii a existat un vârf maxim afara grupelor de risc prevăzute tem omite faptul că aici au inter-
multe cazuri de COVID-19 au fost iniţial al mortalităţii în 13 aprilie legal – a publicului larg cu acest venit universităţile de medicină
declarate în Europa (275.686.519 2020, cu 50.010 de decese pe zi. A serviciu de bază. Pentru că viaţa și și farmacie, care și-au asumat
cazuri), urmate de zona Pacifi- fost primul val de decese care a ară- responsabilitatea asupra rezul-
cului de Vest, cu 204.623.604, și tat că sistemul medical nu poate tatului, a competenţei
de America, cu 193.094.953 (din face faţă unui număr atât de mare predate și însușite;
care 103.436.682 de cazuri au fost de cazuri de COVID. Îmi amintesc faptul că Ghidul de
în Statele Unite). La mare dis- că în perioada respectivă medicii bună practică și cursul
tanţă urmează zona de Sud-Est italieni din regiunea Lombardia de certificare abordează
a Asiei, cu 61.189.014 cazuri, iar (regiunea bogată din nordul Italiei foarte bine problemati-
ultima din clasament este Africa, aflată în centrul epidemiei de co- ca asociată vaccinării
cu 9.540.096 de cazuri (evident, ronavirus din acea ţară) s-au trezit este evident la o privire
zonele mai dense populaţional au în situaţia de a nu avea suficiente atentă.
avut cele mai multe cazuri). ventilatoare pentru cei care aveau Pentru corecta in-
nevoie de suport respirator. Au formare atât a dv., cât și
Șase valuri fost nevoiţi să selecteze pacienţii a cititorilor publicaţiei
În timpul celor trei ani și jumă- care urmau să beneficieze de su- Viaţa Medicală, precizăm
tate de pandemie au existat șase portul medical necesar. că organizaţia noastră pro-
valuri importante: Următorul vârf de decese a fesională – Colegiul Farmaciștilor
- primul, în perioada octom- fost atins în 18 ianuarie 2021, cu sănătatea oamenilor sunt cele mai din România – face parte din Gru-
brie 2020 – ianuarie 2021, cu o in- 103.727 de decese zilnic, urmat la de preţ bunuri pe care noi, ca far- pul Farmaceutic al Uniunii Euro-
cidenţă maximă de 5 milioane de o lună (26 februarie 2021) de un alt maciști, le respectăm, considerăm pene (PGEU). În această calitate
cazuri noi pe zi; vârf, cu „doar” 96.080 de decese pe că în acest spirit este important să se aliniază politicii de repoziţio-
- al doilea, în martie – mai 2021, zi. În continuare, numărul decese- ne actualizăm, să ne ajustăm și să nare a profesiei de farmacist prin
cu incidenţă maximă de 5,6 mili- lor zilnice a scăzut, astfel că vârfu- ne reconciliem din când în când abordarea de noi servicii farmace-
oane de cazuri noi pe zi; rile următoare nu au mai trecut de atât între noi, cât și cu profesia utice. În acest context, evidenţiem
- al treilea, în iunie – septem- 80.000 zilnic. Cu regret amintesc medicală. faptul că vaccinarea antigripală în
brie 2021, cu incidenţă maximă de aici de cei 25 de medici de fami- Da, sunt de acord cu dv., acest farmaciile comunitare este o rea-
4,9 milioane de cazuri noi pe zi; lie decedaţi de COVID când încă serviciu a fost și este oferit de me- litate în Marea Britanie, Franţa și
- al patrulea, în decembrie nu existau vaccinuri anti-COVID. dicul de familie și/sau asistentul alte ţări vest-europene (ca să nu
2021 – aprilie 2022 (de fapt, au fost De departe, cel mai dramatic caz medical cu experienţă în vaccina- vorbim de Statele Unite), accepta-
două valuri consecutive care s-au a fost cel al unei colege din Boto- re. Astăzi, statutul medicului de fa- tă ca atare și constituind o posibili-
suprapus), cu o incidenţă maximă șani, care în noiembrie 2020 a fost milie în rândul breslei medicale nu tate reală de dezvoltare a profesiei
de peste 22 de milioane de cazuri găsită decedată în cabinet, la doar poate asigura nivelul de acoperire de farmacist.
pe zi; 46 de ani. optim. Dar aceasta este o discuţie Este regretabil că dv., în calitate
pe care n-o vom face aici și care de cadru didactic al unei Facultăţi
ţine de importanţa (mult mai mică de Farmacie, nu susţineţi, ci dim-
Mortalitate: 0,9% decât ar trebui, în opinia noastră) potrivă, atacaţi această evoluţie.
Dacă vom face o comparaţie cu pandemia de gripă spaniolă de după pe care societatea și statul o acordă În încheiere, reiterăm faptul că
Primul Război Mondial, vom observa că aceasta a durat circa cinci ani. asistenţei primare, spre deosebire pentru noi, farmaciștii, sunt im-
Se estimează că aproximativ 20-50% din populaţia lumii din acel mo- de toate ţările vest-europene după portante viaţa și sănătatea comu-
ment a suferit de această boală, letalitatea fiind între 2,5% și 5%, cu vari- ale căror standarde tânjim. nităţii pe care o slujim; respectând
aţii de la o ţară la alta. COVID-19 a atins aproape 10% din populaţia actu- Revenind la problema șocului legile, regulile și cutumele, vrem și
ală și a provocat decesul a aproape 0,9% din populaţia afectată. Evident, anafilactic, este evident că nu aţi trebuie să putem să-i oferim și mai
faptul că am beneficiat de un sistem medical incomparabil mai perfor- studiat cu atenţie Ordinul MS nr. mult în viitor.
mant faţă de acum 100 de ani, măsurile de izolare și carantinare și cele 3.262/19.10.2022, pentru că aţi fi Dr. farm. Petru Crăciun,
peste 37 de miliarde de doze de vaccin anti-COVID au grăbit scurtarea sesizat că persoanele candidate la director studii și strategie,
perioadei pandemice și au redus semnificativ severitatea pierderilor vaccinarea în farmacie trebuie să Colegiul Farmaciștilor din România
umane. aibă avizul medicului de familie, *https://mhm.bz/f5NNm
8 VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27 Special

Cinci ani
de p e n d e ntă d e h e r o i n ă
Sevrajul indus de heroină atrage după sine dureri de
oase, o stare de vomă constantă, dureri inimaginabile de
cap, povestește Georgiana Moldoveanu (Drăgan), fostă
consumatoare. Ana Giurgiuca, medic primar psihiatru,
subliniază faptul că dependenţele apar într-un context
bio-psiho-social.

„Eram sigură că ori

Grupaj
realizat
ajung în închisoare,
ori în mormânt”
de Monica
Tănase

Într-un timp extrem

de scurt, dependenţa
de droguri poate face
dintr-un om sănătos
un consumator capabil
să-și vândă obiecte
din casă pentru a-și
procura o nouă doză.
Am discutat despre
acest subiect cu o
fostă consumatoare de
heroină, dar și cu un
medic psihiatru.
G
eorgiana Moldoveanu
(Drăgan) are 38 de ani,
este doctorand și asis-
tent universitar, direc-
tor de program la Centrul de fete
House of Joy – Teen Challenge
România, are un soţ extraordinar,
Mihai, care o susţine în tot ce face.
Este foarte determinată să ajute
adolescentele și tinerele care abu-
zează de droguri și care intră în
programul pe care îl conduce.
Dacă am da timpul înapoi cu
14 ani, am descoperi însă o altă
Georgiana, care s-ar prezenta așa:
sunt Georgiana, de 8 ani consuma-
toare de marijuana, pastile și heroi-
nă folosită injectabil. Timp de 5 ani
am fost dependentă de heroină.
Acum, în noua viaţă, își poves-
tește experienţa adolescenţilor cu
care se întâlnește în școli, în centre
sau la House of Joy, pentru a-i face
să conștientizeze pericolele pe
care le prezintă drogurile dincolo
de extazul promis.
„Sunt Georgiana și am 38 de
ani. Am început să consum la 17
ani. Eram la o petrecere cu iubitul
meu, mai aveam puţin și terminam
liceul, trăiam într-un cartier din
București, iar consumul de droguri
nu era vreun secret pentru mine.
Dar nu încercasem niciodată până
atunci. În acea seară însă s-a schim-
bat ceva. «Nu fac niciun rău!», au
zis amicii iubitului meu când ne-au
dat câteva jointuri de marijuana.
Fratele meu, Dan, mai mare decât
mine cu un an, era și el acolo. A
primit și el. Atunci avea să înceapă
drumul nostru spre distrugere.
Special
Centre la care se poate apela gratuit:
Agenţia Naţională Antidrog (centre în toate judeţele României)
Centrul de Evaluare şi Tratament a Toxicodependenţilor pentru
Tineri „Sf. Stelian”
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” (în caz de
supradoză)
Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca – secţia de toxicologie (în caz de
supradoză)
Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”
Laboratorul de Sănătate Mintală, București
Centrul de Asistenţă Integrată în Adicţii „Pericle”, București
Centre la care poţi apela cu plată:
Asociaţia Română Anti-SIDA, ARAS, București
Clinica de psihiatrie şi psihoterapie Color Mind, București
ANIT România - Centrul de asistenţă şi tratament în adicţii, București
Centru de rezidenţă Teen Challenge România
Centrul de băieţi Grădiștea, Ilfov
Centrul de fete House of Joy, Ilfov
Dacă mă uit în copilărie, eram
obișnuită să-l văd pe tata sub influ-
enţa alcoolului, când era și foarte
violent. La noi în casă erau mereu
scandaluri, certuri, ţipete. De mul-
te ori plecam de-acasă doar ca să
evităm scandalurile. Deși era un
context distructiv, pentru mine era
normalitate. Și, chiar dacă atunci
am respins complet comportamen-
tul lui, în cele din urmă, când am
fost eu însămi în situaţia de a alege,
am ajuns să fac la fel ca el.
Contextul de acasă, curiozi-
tatea, presiunea anturajului, te-
ribilismul celor 17 ani, când îmi
doream să fac orice să evadez din
cotidian, fiindcă realitatea mea nu
era una fericită, toate astea au con-
tribuit la acea decizie de moment,
când am zis: «Da, vreau!».
La 20 de ani am devenit depen-
dentă de heroină. Iubitul meu de
atunci, fost consumator de heroină,
s-a reapucat de droguri când i-a mu-
rit tatăl. Îl iubeam atât de mult și mi
se părea că, dacă sunt acolo pentru
el și-l susţin întru totul, va fi bine.
Am început să consum și eu.
După doar trei săptămâni
Ce nu știam atunci era că, de
fapt, acest lucru avea să mă dis-
trugă pe mine. După trei săptă-
mâni de consum zilnic, am ajuns
dependentă.
Heroina, odată ce devii depen-
dent de ea, lucru care se întâmplă
foarte repede, te afectează din
punct de vedere fizic. Experimen-
tezi senzaţii de sevraj care sunt
cutremurătoare: dureri de oase,
o stare de vomă constantă, dureri
inimaginabile de cap. La heroină
deprinzi toleranţă foarte repede,
adică aceeași cantitate de substan-
ţă de la început nu mai are același
efect, deci trebuie să crești doza,
fiindcă dorinţa ta este să obţii acea
senzaţie de la început.
Acest drog te distruge din toa-
te punctele de vedere. La început
ai nevoie de o doză, care te costă
poate cât un pachet de ţigări. Dar
într-o lună ajungi să vinzi din casă
pentru a obţine substanţa de care
corpul are nevoie. Am ajuns să fur
din magazine, să am dosare penale,
să am probleme cu poliţia. Eram în
stare de orice. Nu mai vedeam ni-
cio speranţă. Nu mai aveam dem-
nitate. Nu mă mai simţeam un om.
Am fost internată de câteva
ori, de fiecare dată recădeam.
Medicii de acolo erau extraordi-
nari și am tot respectul pentru ei,
dar știu cum este să primești pe ci-
neva care a consumat ani la rând.
După externare, mă întorceam la
comportamentele învăţate deja,
la o zonă distructivă, dar pentru
mine, de siguranţă.
În anul 2007, fratele meu, care
a continuat în tot acest timp să
consume, ca și mine, s-a internat
la Spitalul Obregia. Acolo a întâl-
nit o echipă de la Teen Challenge
România, o organizaţie interna-
ţională cu tradiţie de peste 60 de
ani, care a început să activeze și în
România.
La acel moment se deschisese
doar centrul pentru băieţi, iar fra-
tele meu a intrat în acest program.
O lună mai târziu am putut să-l vi-
zitez. În perioada de dependenţă,
și eu, și el ne pierduserăm complet
speranţa și nu credeam că vom
mai putea vreodată să trăim o via-
ţă normală. Acum, mă uitam la el
și nu doar că arăta foarte bine și-și
revenise din punct de vedere fizic,
dar modul în care vorbea, faptul
că avea deja un scop pentru viitor,
[că] vedea viaţa fără heroină, iar
asta îl entuziasma, mi-a dat și mie
încredere.
În anul 2009, pe 23 decem-
brie, cu ajutorul celor de la Teen
Challenge, am ajuns într-un alt
program terapeutic din Câmpina,
la Asociaţia Mână Deschisă, unde
am primit ajutor în procesul meu
de recuperare.
După ce am terminat progra-
mul la Câmpina, m-am întors în
București, am reluat studiile și
mi-am regăsit pacea adevărată
pe care o căutasem până atunci
în iluzii distrugătoare. Mihai,
soţul meu, este un om minunat,
incredibil, care mă susţine în tot
ce fac, care a înţeles că vreau să
cresc și să mă dezvolt. Am termi-
nat cursurile Facultăţii de Teolo-
gie Baptistă și Asistenţă Socială
din București, am făcut progra-
mul de master în Managementul
Serviciilor Sociale și de Sănătate,
iar acum sunt doctorand și asis-
tent universitar. Din anul 2015,
de când Teen Challenge a deschis
și primul centru de fete, House
of Joy, m-am implicat cu toată
pasiunea, entuziasmul și bucuria
în această lucrare, organizaţie,
pentru a ajuta alte fete care duc
aceeași bătălie.”
Adolescenţa,
perioadă la risc
Dr. Ana Giurgiuca (foto)
este președintele Asociaţiei Ro-
mâne de Psihiatrie și Psihotera-
pie (ARPP), care are ca obiectiv
esenţial dezvoltarea și perfecţio-
narea activităţilor din domeniul
psihiatriei și sănătăţii mintale
în România. În cadrul Conferin-
ţei Naţionale de Psihiatrie, des-
fășurată în perioada 7-10 iunie
2023, la București, ARPP a făcut
demersurile pentru recunoaște-
rea importanţei medicinei adic-
ţiilor, prin desfășurarea cursului
„Competenţe în medicina adicţi-
ilor în România”, coordonat de dr.
Ovidiu Alexinschi, medic primar
psihiatru specializat în acest do-
meniu. Această competenţă, dis-
ponibilă din toamna acestui an,
prin ordinul ministrului Sănătăţii,
se adresează atât specialiștilor psi-
hiatri, cât și medicilor de familie
sau altor specialităţi interesate, dat
fiind caracterul profund interdis-
ciplinar al asistenţei pacienţilor cu
tulburări legate de adicţii.
Adolescenţa este perioada în
’’
care vrem să experimentăm.
Cum prevenim acest tip de expe-
riment și de adicţie?
Un mediu
sănătos familial
și social susţine și
promovează alegerile bune
de viaţă ale adolescentului în
tranziţia lui către maturitate.
Dependenţele apar într-un context
bio-psiho-social. Încărcătura gene-
tică, temperamentul, experienţa
primilor ani de viaţă, tipul de ata-
șament emoţional pe care îl dez-
voltă în copilărie, modelele din fa-
milie, mediul în care se integrează
social ca adolescent, toate acestea
sunt variabile importante în deci-
zia de consum, care poate conduce
ulterior la abuz sau la dezvoltarea
unei dependenţe de substanţe.
Adolescenţa este o perioadă defi-
nitorie în dezvoltarea unui adult,
frumoasă și, în același timp, vul-
nerabilă, caracterizată de o mul-
titudine de curiozităţi și dorinţe.
Studiile raportează că persoanele
cu vârsta cuprinsă între 15 și 19
ani consumă cel mai frecvent sub-
stanţe psihoactive comparativ cu
alte categorii de vârstă. Pe de altă
parte, un mediu sănătos familial și
social susţine și promovează alege-
rile bune de viaţă ale adolescentu-
lui în tranziţia lui către maturitate.
De ce este adolescenţa o perioadă
la risc pentru dezvoltarea depen-
denţei de droguri?
Conform studiilor de actualita-
te, mai mult de o treime dintre
’’
persoanele care dezvoltă o de-
pendenţă de droguri prezintă un
prim consum în jurul vârstei de
15 ani.Aceste mecanisme sunt
susţinute de un substrat neuro-bi-
ologic, bine cunoscut, al dopami-
nei și al sistemului de învăţare-re-
compensă, cu rol în ierarhizarea
și definirea unor valori personale
sănătoase. În contextul prezenţei
substanţelor psihoactive, traseul
cerebral se scurtcircuitează și ast-
fel putem vorbi despre apariţia unei
tulburări psihice a dependenţei
legate de consumul de substanţe.
Creierul are, în schimb, neuroplas-
ticitate, ceea ce înseamnă capaci-
tatea de refacere a acestor circuite
neuronale, mecanism prin care se
pot obţine abstinenţa și recupera-
rea persoanelor cu dependenţă.
Care este rolul psihiatrului în
tratamentul dependenţei?
Tratamentul dependenţelor inclu-
de farmacoterapie, psihoterapie
și sprijin social. Ţinând cont de
acest lucru, este nevoie de o echipă
multidisciplinară pentru a le oferi
asistenţă pacienţilor cu tulburări
legate de consumul de substanţe.
Psihiatrul este persoana respon-
sabilă cu formularea și gestiona-
rea unui plan terapeutic. Din pă-
cate, în România, suntem abia la
VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27
9
începutul drumului în oferirea
acestui tip de servicii integrate
pentru tratamentul dependenţe-
lor și acest aspect se reflectă direct
asupra calităţii vieţii pacienţilor și
a societăţii în general.
Element esenţial
Cum se poate face prevenţie în
adicţii?
Prevenţia este un aspect esen-
ţial în abordarea dependenţei.
Deși nu există o metodă sigură
pentru a preveni în totalitate de-
pendenţa, subliniez importanţa
unor strategii și abordări care
pot reduce riscul și pot promova
comportamente mai sănătoase.
l Educaţie și conștientizare:
programele de educaţie ar
trebui să vizeze diferite grupe de
vârstă și să ofere informaţii despre
pericolele abuzului de substanţe,
semnele dependenţei și resursele
disponibile pentru ajutor.
Lupta pe care
trebuie să o ducă
un tânăr cu tulburarea
de consum de substanţe este
foarte dificilă, pentru că
aceasta se poartă pe terenul
anevoios și inechitabil al unei
chimii cerebrale modificate
artificial prin consumul de
droguri.
l Intervenţia timpurie: identi-
ficarea și abordarea timpurie
a factorilor de risc pot contribui la
prevenirea dependenţei: istoricul
familial, problemele de sănătate
mintală, traumele, presiunea co-
legilor și abilităţile slabe de a face
faţă problemelor.
l Consolidarea rezilienţei și a
abilităţilor de a face faţă: în-
văţarea strategiilor eficiente de
adaptare, abilităţi de rezolvare a
problemelor și tehnici de gestiona-
re a stresului pot spori capacitatea
individuală de a face faţă provocă-
rilor vieţii în mod sănătos.
l Parenting sănătos și sprijin
familial: oferirea de sprijin
emoţional, stabilirea unor aș-
teptări clare și promovarea unei
comunicări deschise pot ajuta
copiii să dezvolte o stimă de sine
sănătoasă și să facă alegeri mai
bune.
l Sprijin din partea colegilor
și sprijin social: încurajarea
unor relaţii pozitive între colegi și
promovarea unei reţele sociale de
susţinere.
l Accesul la tratament și spri-
jin: este esenţial să se asigure
accesul la opţiuni de tratament
accesibile, bazate pe dovezi și la
servicii de sprijin.
10 VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27
Imunoterapia cancerelor
solide ale adultului
Mituri, îngrijorări, succese
şi perspective despre
imunoterapie vor fi analizate
într-o serie de materiale, cu
scopul de a oferi o imagine
mai clară, obiectivă, asupra
acestui domeniu important
al oncologiei.
T
ermenul de „imunotera-
pie” poate stârni o serie
de reacţii în rândul ro-
mânilor din ţară şi din
diaspora, fiind vorba nu numai de
pacienţii care se luptă cu cancerul
şi aparţinătorii acestora, cât şi de
forumul medicilor de toate specia-
lităţile şi populaţia generală. Aces-
te reacţii sunt de o diversitate cel
puţin la fel de mare ca tratamen-
tele imunoterapice însele: de la in-
diferenţă la entuziasm debordant,
de la scepticism rezervat până la
demonizare.
O altă reacţie poate fi cea de
dezolare, apărută în absenţa proto-
coalelor pentru terapii mai noi sau
pentru tratamente deja aprobate
şi rambursate în România, însă
doar pentru unele indicaţii sau
localizări tumorale.
Vom prezenta câteva informaţii
care, sper, vor ajuta la demitizarea
imunoterapiei tumorilor solide, la
apărarea acestui tip de terapie, pe
un ton optimist şi, totuşi, nepărti-
nitor, ca opţiune de tratament on-
cologic care aduce mari beneficii
pentru supravieţuirea şi calitatea
vieţii pacienţilor. În acelaşi timp, la
atragerea atenţiei asupra anumitor
aspecte legate de reacţiile adverse
(toxicităţile) asociate acestora.
Imunoterapia este o formă
modernă de chimioterapie?
FALS. Chimioterapia şi ra-
dioterapia sunt destinate să
POSTURI SCOASE LA
CONCURS
preluate de pe www.posturi.gov.ro
Primăria Orașului Miercurea
Nirajului, jud. Mureș:
– 1 post medic primar Medicină de
familie/Medicină generală la Com-
partiment Cabinet medical școlar.
Primăria Oraşului Ciacova, jud.
Timiș:
– 1 post cu 0,75 normă medic medi-
cină generală/de familie/pediatrie
la Compartiment Medicină Școla-
ră– cabinet medicina școlară.
Centrul Naţional Clinic de Re-
cuperare Neuropsihomotorie
Copii „Dr. Nicolae Robănescu”
București:
Medic
închiriez spaţiu cabinet în
str. Maria Rosetti nr. 38,
București, 56 mp,
înălţime 5,2 m,
la parterul unui imobil de
lux nou, cu intrare separată
din stradă,
tel.: 0752.885.780.
distrugă celulele maligne, fie prin
oprirea creşterii şi înmulţirii lor
(de aici şi cito-statice), conducând
literalmente la „sufocarea” lor,
fie, prin mai multe mecanisme
interconectate, care duc la „uci-
derea” acestora. Uciderea poate fi
directă (distrugerea nucleului sau
a membranei celulei maligne, far-
macologic sau prin radiaţii) sau
indirectă (prin recrutarea celu-
lelor sistemului imunitar la locul
tumorii; într-adevăr, există dovezi
care atestă efectul imunomodula-
tor, de activare a sistemului imun,
al chimioterapiei și radioterapiei).
Imunoterapia nu funcţionează aşa.
Nu ea este responsabilă pentru
distrugerea tumorii, ci sistemul
imun, prin armatele de leucocite,
din care o categorie aparte sunt
limfocitele T.
Paşii uriași obţinuţi în imuno-
terapia cancerului s-au făcut odată
cu descoperirea a doi receptori de
pe suprafaţa limfocitelor T: pro-
grammed death molecule-1 (PD-1;
molecula de moarte programată
1) şi cytotoxic T-lymphocyte anti-
gen-4 (CTLA-4; antigenul 4 asoci-
at limfocitul T citotoxic). Pentru
cei doi receptori de mai sus au fost
create două mari clase de terapii
imunoterapice, reunite sub um-
brela inhibitorilor punctelor de
control imun (immune checkpoint
inhibitors – ICI). Este vorba des-
pre terapiile anti-PD-1 (şi ulterior
– 1 post medic primar Neurologie
pediatrică în cadrul Secţiei Cli-
nice de Recuperare neuropsiho-
motorie copii-cronici (Neurologie
pediatrică).
Grădiniţa ,,Paradisul Piticilor”
București:
– 1 post medic generalist/medic
de familie/medic pediatru (medic
creșă, nivel antepreșcolar).
Spitalul de Psihiatrie Poroschia,
jud. Teleorman:
– 1 post medic specialist Psihi-
atrie în cadrul Ambulatoriului
integrat.
S.C. Delta Med S.R.L,
punct de lucru București,
– Str. Povernei 40-42, sector 1 (Piaţa Victoriei) – cabinet ORL, etaj 4 –
în relaţii contractuale cu CASMB, angajează
medic specialist sau primar ORL.
Vă rugăm să trimiteţi CV la adresa de e-mail:
dr.lunguelena@yahoo.com
Relaţii la telefon: 0722.573.707
Varia
Anunţ privind
publicitatea
concursurilor de
terapiile „fratelui” acestuia, ligan-
dul PD-L1, de pe suprafaţa celulelor ocupare a posturilor
vacante în unităţile
maligne) şi terapiile anti-CTLA-4.
Tratamentele anti-PD-(L)1
– cele mai vechi şi utilizate şi în
România fiind nivolumab, pem-
brolizumab, durvalumab și atezo- sanitare de stat
lizumab – funcţionează ca atunci
când se ia piciorul de pe pedala de
frână a sistemului imun. Neoplas-
mul induce un fel de „acceptare”, Începând cu data de 26 ianuarie 2023, s-a modificat
de imuno-toleranţă din partea metodologia de organizare a concursurilor de ocupare
organismului, astfel că nu mai
poate fi eliminat în stadii incipi- a posturilor vacante și temporar vacante de medic, me-
ente. Nu mai este recunoscut de dic stomatolog, farmacist, biolog, biochimist și chimist
„radarul imun”, iar tratamentele
anti-CTLA-4 – ipilimumab (uti- din unităţile sanitare publice sau din direcţiile de sănă-
lizat şi în România, de obicei în
tate publică, a funcţiilor de șef de secţie, șef de laborator
combinaţie cu nivo-
lumab) şi tremelimu- și șef de compartiment din unităţile sanitare publice fără
mab – apasă mai tare
pe pedala de accelera- paturi sau din direcţiile de sănătate publică, respectiv a
ţie a sistemului imun, funcţiei de farmacist-șef în unităţile sanitare publice cu
în scopul depăşirii
„lentorii” induse de paturi.
boala neoplazică. Aici Astfel, în conformitate cu Ordinul nr. 166 din 26.01.2023,
găsim o confirmare
a faptului că orice le- unităţile care organizează concursuri de ocupare a postu-
ziune malignă, chiar
rilor au obligaţia să publice anunţul privind concursul la
şi colecţiile microscopice de celu-
le maligne, au răsunet la nivelul sediul lor și pe pagina proprie de internet.
totalităţii corpului uman.
Cancerul este mai mult decât
Simultan, anunţul de concurs va fi transmis spre publi-
formaţiunea tumorală, el este în care și către guvern și Ministerul Sănătăţii, pe adresele de
realitate o boală sistemică de la
bun început. Mai mult, consider e-mail destinate în acest scop.
că este o boală cronică, tratabilă, şi Conform noilor reglementări, unităţile sanitare nu mai
nu o sentinţă, cum se credea în tre-
cut. Prin intermediul inhibitorilor au obligaţia legală de a publica anunţurile de concurs în
punctelor de control imun, siste-
ziarul „Viaţa Medicală”.
mul imun este reactivat, reîmpros-
pătat, acesta putând relua lupta cu Pentru a veni în sprijinul unităţilor sanitare cu deficit de
cancerul (1,2).
Dr. Alexandru Velcescu, personal, dar și al profesioniștilor din sănătate care își caută
medic specialist Oncologie medicală
loc de muncă, „Viaţa Medicală” va continua să publice lista
Policlinica NovaLife Bucureşti
Bibliografie
1. Butterfield L.H., Kaufman H. L, Marincola F.M. Cancer posturilor scoase la concurs, preluând informaţii de pe
Immunotherapy: Principles and Practice. 2nd edition.
Demos Medical Publishing, 2022
2. Devita V.T. Jr., Lawrence T.S., Rosenburg S.A. Cancer: site-urile posturi.gov.ro, și ms.ro.
Principles and practice of oncology, 12th edition. Wolters
Kluwer. Cap 17-20: 202-241. 2023
Informaţii despre posturile scoase la concurs vor fi dis-
ponibile și pe site-ul www.viata-medicala.ro, la secţiunea
Spitalul Municipal Mediaș, jud.
Sibiu: ANUNŢURI DE ANGAJARE.
– 1 post medic specialist Epidemio-
logie la CPIAAM.
Serviciul de Protecţie şi Pază:
„Viaţa Medicală” a decis să facă acest demers de informa-
re pentru a asigura o expunere cât mai bună a concursuri-
– 1 post medic specialist/primar
lor medicale, în virtutea misiunii sale de informare a pro-
Medicină de familie în cadrul
structurii de profil a instituţiei, cu fesioniștilor din sănătate din România. Misiune pe care și-a
sediul în Bucureşti.
Spitalul „Dr. Karl Diel” Jimbolia, asumat-o de peste 30 de ani.
jud. Timiș: Redacţia
– funcţia de farmacist șef la Far-
macia cu circuit închis.
Academia Tehnică Militară „Fer-
dinand I” București:
– 1 post medic specialist Medicină
ATENŢIE!
de familie în Cabinetul medical din Vă informăm că anunţurile pentru
cadrul structurii Asigurare medica-
lă – personal civil contractual.
funcţiile de șef secţie/ laborator/ serviciu
Spitalul Orășenesc Brezoi, jud.
Vâlcea:
se organizează în continuare conform
– 1 post medic specialist Urologie prevederilor Ordinului m.s. nr. 1406,
în cadrul Ambulatoriului integrat.
deci trebuie publicate în „Viaţa medicală”.
Precizăm că solicitările de publicare se
trimit direct la noi, nemaifiind nevoie de
acordul Ministerului Sănătăţii, excepţie
făcând unităţile sanitare care sunt în
subordinea directă a ministerului.
Apariţii editoriale VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27
11

Totul despre vaccin și

vaccinare într-o nouă carte
De bază în formarea
Asociaţia Română pentru Edu- incursiune în istoria vaccinării,
unui specialist
caţie Pediatrică în Medicina de Fa- semnată de dr. Raluca Ghionaru Recent, a apărut la Editura și aparţin mai multor generaţii. bibliografice – selective și/sau
milie a lansat, recent, la București, și dr. Valeria Herdea. Un capitol Medicală o amplă lucrare, un tra- Numărul foarte mare de autori – recomandate. Având în vedere di-
cea de-a doua ediţie a Îndreptaru- aparte este dedicat imunizării gru- tat, o enciclopedie: Gastroentero- peste 100 – ilustrează soliditatea mensiunile și valoarea tratatului,
lui de vaccinare în cabinetul me- purilor de risc, iar un altul infecţi- logie și Hepatologie clinică. Este SRGH. cred că ar fi fost mai potrivit ca
dicului de familie. Coordonat de ei cu SARS-CoV-2. Fiecare capitol a doua ediţie, revizuită și comple- Din punctul meu de vedere, bibliografia, chiar selectivă, să fie
prof. dr. Doina Azoicăi și realizat conţine mai multe subcapitole tată, după prima ediţie, apărută în două remarci ar fi de făcut pentru introdusă în text.
de un colectiv de medici din Ro- care abordează teme adiacente, de 2018. structura volumelor prezentate. O Tratatul „Gastroenterologie și
mânia, volumul oferă informaţii interes pentru medicii de familie Lucrarea, în două volume, apa- primă remarcă privește secţiunea Hepatologie clinică” este o lucrare
complete și actualizate despre vac- și nu numai. re sub egida Societăţii Române de „Investigaţii”: cred că ar fi fost excelentă, amplă, solid construită
cinuri și vaccinare, dar și tehnici Bine-venită este introducerea Gastroenterologie și Hepatologie mai potrivit ca plasarea acesteia și actualizată. Este necesară gas-
de comunicare utile în volum a unui capi- (SRGH) și sub redacţia mai mul- să fie la începutul primului vo- troenterologilor în formare, dar și
în practica de zi cu zi a tol dedicat relaţionării tor cadre universitare, respectaţi lum, și nu la încheierea celui de-al celor cu experienţă profesională,
medicului de familie. cu pacienţii. În deme- specialiști de mare sau altor specialiști.
„Eforturile unei rsul lor, foarte bine do- notorietate. Construcţia unui
echipe dedicate, pen- cumentat, dr. Ileana Cuprinsul celor astfel de tratat a ne-
tru a face cât mai di- Lucia Brînză și două volume recent cesitat timp, infor-
rectă și facilă trans- dr. Liliana Elena Chiţanu apărute este amplu: mare, rigoare și dăru-
miterea informaţiilor prezintă diverse tipuri șapte secţiuni și peste ire pentru redactori
pentru colegii medici de comunicare, dar evi- 90 de capitole (teme), și autori – toţi merită
de familie, dar și pen- denţiază și barierele care care abordează în felicitaţi. Editura
tru medicii din alte pot apărea în de­cursul ei. amănunt probleme Medicală a construit
specialităţi interesaţi Un spaţiu amplu, în ca- mari sau mai mici ale tratatul în condiţii ex-
de practica vaccină- drul acestui capitol, este gastroenterologiei și celente, similar trata-
rii, au făcut să apară dedicat interviului mo- hepatologiei moder- telor din marile edituri
o nouă și foarte necesară ediţie tivaţional, care oferă un cadru pro- ne. Fiecare capitol internaţionale.
pe care o recomand pentru clari- pice identificării motivaţiei pentru este ușor de parcurs În încheiere, un
tate, actualitatea datelor și, mai vaccinare și susţinerii ei. și este conceput atât gând! Mai sunt ne-
ales, pentru caracterul său practic Bogăţia elementelor grafice, în spirit didactic, cât cesare tratate în
care oglindește experienţa meri- a schemelor și a tabelelor în care și informativ. Dimen- condiţiile în care
torie a fiecărui autor”, arată prof. sunt explicate pe larg informaţii siunile lor sunt variate, în raport doilea. Cunoașterea de către me- informaţiile medicale se schim-
dr. Doina Azoicăi în Prefaţa lucră- despre vaccinurile disponibile pe cu subiectul abordat și cu ponde- dici a numeroaselor tipuri de in- bă foarte rapid? Răspunsul meu
rii. Cuvintele sale redau perfect piaţă face din volumul de faţă o rea în patologia gastroenterologiei vestigaţii este necesară pentru este da! Studiul unui tratat este o
esenţa acestui volum, apărut la carte ușor de parcurs, utilă tuturor actuale. înţelegerea complexă a fiecărui bază în formarea unui specialist,
Editura Amaltea. profesioniștilor din Sănătate, care Autorii capitolelor sunt spe- capitol de patologie. chiar și în epoca internetului și
Structurat în șase capitole, În- merită lecturată. cialiști gastroenterologi din nouă Fiecare capitol de patolo- inteligenţei artificiale!
dreptarul debutează cu o scurtă Cristina Ghioca centre universitare ale României gie se încheie cu 15-20 de titluri Prof. dr. Leonida Gherasim

Noutăţi la MedicHub
Indiferent ce planuri de con- Din 2015 indexată
EBSCO Academic Search Ultimate &
One Belt, One Road Reference Source
Publicaţie sub egida Colegiului
Farmaciștilor din România
cu sprijinul Societăţii Române
de Istoria Farmaciei
1991

SOCIETATEA ROMÂNĂ
DE ISTORIA FARMACIEI
Since 2013 indexed in
EBSCO Academic Search Ultimate &
One Belt, One Road Reference Source
Societatea Română de Audiologie
și Patologie a Comunicării
Societatea Română
de HPV
Academia
de Știinţe Medicale

JOURNAL FOR CONTINUING MEDICAL EDUCATION

Societatea Română
de Foniatrie

de familie”. Alte subiecte abordate VOLUM LXXI • NUMĂRUL 1 • IANUARIE-MARTIE 2023 • DOI: 10.26416/OBSGIN.70.1.2023

cediu aveţi, nu ezitaţi să puneţi în în acest număr: „Eficientizarea me-

REVISTĂ DE EDUCAŢIE FARMACEUTICĂ CONTINUĂ Year XVI • No. 59 (2) 2023 • DOI: 10.26416/ORL.59.2.2023
Anul XX • Nr. 212 (3) 2023 • DOI: 10.26416/Farm.212.3.2023

ICI Journals Master List database

TEMA

bagaj măcar o revistă MedicHub todelor de evaluare a proprietăţilor

EDIŢIEI
ISSUE
NUTRACEUTICE THEME
ENT AFTER

din cele 11 pe care compania le ţesutului osos”, „Importanţa aplica-

COVID-19 PANDEMIC
FARMACOLOGIE
Folosirea judicioasă
a antibioticelor și PHARYNGOLOGY
chimioterapicelor
Dificultăţi

editează! Fie că preferaţi clasi- ţiilor POCUS în asistenţa medicală

antibacteriene (III)
pag. 5 de management
terapeutic în tumorile
CERCETARE maligne orofaringiene
Proprietăţile antioxidante page 11 REVISTA SOCIETĂŢII ROMÂNE
ale preparatelor de
origine entomologică DE OBSTETRICĂ

cul suport de hârtie sau formatul primară la nivel european și un stu-

pag. 16
Histopathological and ȘI GINECOLOGIE
NUTRACEUTICE (XV) immunohistochemical
Interdisciplinaritatea aspects of the
echipei de îngrijiri oropharyngeal neoplasm
paliative in the ENT Clinic, Craiova

digital, jurnalele știinţifice ale diu prospectiv POCUS la pacienţi

pag. 27
page 28

NUTRIŢIE
Amidonul rezistent
și impactul asupra CERVICAL PATHOLOGY
sindromului metabolic Rare clinical features
pag. 31
in non-Hodgkin

MedicHub vă aduc, pe lângă credi- cu dureri acute abdomino-pelviene

STUDIU lymphomas of the head
Teleconsult în perioada and neck
COVID-19 – sprijin pentru page 34

pacientul diabetic
pag. 38

te, informaţii de specialitate nece- FOTO: SHUTTERSTOCK

în medicina de familie” și „POCUS
sare pentru consolidarea educaţiei sau ecografia de prim contact cu SERIE NOUĂ

profesionale. îngrijiri paliative” sau „Amidonul clinice rare în limfomul non- pacientul în curriculumul de pregă-

n Primul jurnal din listă este

Dietetician.ro, o nouă apari-
rezistent și impactul asupra sindro-
mului metabolic”.
Hodgkin de cap și gât”.

n Oncolog-Hematolog.ro nr.
tire din specialitatea medicină de
familie (nivel de bază și avansat)”.
nerezolvată a secolului XXI.
Studiu”, „Prevalenţa infecţiei cu
ţie editorială a MedicHub. Este o
revistă știinţifică ce se adresează
dieteticienilor, medicilor nutriţi-
n Ginecologia.ro nr. 2/2023 (2)
a ajuns la cea de-a 40-a ediţie,
având o apariţie constantă în ul-
2/2023 (3) le oferă cititorilor
lucrări originale, studii de caz și
review-uri foarte interesante, dar
n Practica Veterinară.ro nr.
2/2023 (5) are ca temă „Im-
portanţa diagnosticului imagistic
Trichomonas vaginalis la femeile
de vârstă reproductivă din Kosovo”
și „Leiomiomul vaginal: prezentare
oniști și de boli metabolice, medi- timii 20 de ani. Câteva titluri din Endorsed by:
Romanian Society
of Radiotherapy
Romanian
National Society
“Carol Davila”
University of Medicine
în practica veterinară”. Lucrările de caz și review narativ”.

n
and Medical Oncology of Medical Oncology and Pharmacy

Since 2013 indexed in JOURNAL FOR CONTINUING MEDICAL EDUCATION

EBSCO Academic Search Ultimate & Year XVII • No. 63 (2) 2023 • DOI: 10.26416/OnHe.63.2.2023

cilor de familie, precum și tuturor cuprinsul acestui număr: „Metode Alergologia nr. 2/2023 (3)
One Belt, One Road Reference Source

Publicaţie acreditată Publicaţie sub egida

ASOCIAŢIEI GENERALE
de Colegiul Medicilor

terapeutice în sarcina complica- propune articole utile în prac-

A MEDICILOR VETERINARI REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ
Veterinari din România DIN ROMÂNIA
Anul XII • Nr. 40 (2) 2023 • DOI: 10.26416/PV.40.2.2023

Din 2015 indexată

EBSCO Academic Search Ultimate &
One Belt, One Road Reference Source
Jurnal publicat sub egida Asociaţiei Medicilor
Medicină Generală – Medici de Familie Mureș

TEMA

tă cu placenta praevia și aderenţă tica clinică și prezintă rezumatele

TEMA EDIŢIEI
EDIŢIEI REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ
Anul I • Nr. 1 (1) 2023 • DOI: 10.26416/Diet.1.1.2023 Ziua Naţională
PALLIATIVE CARE

VALENŢELE The place and role a Medicului

anormală – analiză retrospectivă”, acceptate la Congresul Naţional de

of holistic therapy
in the palliative Veterinar
MULTIDISCIPLINARE treatment of oncological
patients in terminal
ALE PROFESIEI DE phase – the result
of a personal experience IMAGISTICĂ

DIETETICIAN Aspecte normale

„Screeningul cancerului de sân

page 6
și patologice în
SHORT REVIEW
ultrasonografia
gastrointestinală la cal
Current strategy
pag. 4
and future directions Revista Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică
in colon cancer surgery – Relevanţa examenelor

pentru femeile cu implant mamar”

ARTICOLE ORIGINALE
literature review imagistice în diagnosticul VOL VII v NR. 2 v MAI 2023
Procesul de îngrijire page 20 retenţiei urinare
nutriţională, instrument mecanice la câine
ONCOHEMATOLOGY
de bază în dietetica pag. 16
aplicată Acute coronary
ANESTEZIOLOGIE
pag. 4 syndrome – a rare
complication in acute Anestezia bizamului

sau „Antibioterapia într-o unitate

promyelocytic leukemia pentru orhidectomie
REVIEW
pag. 29
Sindromul de Burnout – page 32
MEDICINA ANIMALELOR
implicaţii dietetice
și de activitate fizică DE RENTĂ
IOB CONFERENCE ABSTRACTS
pag. 12
page 37 Îngrijirea medical- REFERATE LUCRĂRI RUBRICA PREZENTĂRI
PHOTO: SHUTTERSTOCK

veterinară a măgarului GENERALE ORIGINALE SPECIALISTULUI DE CAZ

STUDIU DE CAZ pag. 32
Intervenţie nutriţională Managementul
și stil de viaţă în gută Since 2013 indexed in
Societatea Română
de Obstetrică
Societatea Română
de Ultrasonografie
Societatea
Română
Societatea
de Uroginecologie
Societatea
de Endometrioză
Societatea Română
de Medicină Fetală hiperkaliemiei la pacienţii
sau pseudogută
și Ginecologie în Obstetrică și Ginecologie de HPV din România și Infertilitate Est-Europeană și Neonatală
critici renali supuși
pag. 16
dializei peritoneale
pag. 42
IBI Factor 2014-15 is 3.43
REVIEW JOURNAL FOR CONTINUING MEDICAL EDUCATION
Year XI • No. 40 (2) 2023 • DOI: 10.26416/Gine.40.2.2023
Dieta durabilă și
asocierea cu modificările
de mediu – o analiză
de impact Since 2015 indexed in
pag. 24

și rezumatele lucrărilor prezentate

EBSCO Academic Search Ultimate &
One Belt, One Road Reference Source
FOTO: SHUTTERSTOCK

ISSUE
THEME
FOTO: SHUTTERSTOCK

GINECOLOGIA.RO –
MILESTONE 40

OBSTETRICS
în cadrul evenimentului „Zilele Me- autorilor sunt diverse și foarte bine
celorlalţi specialiști din sănătate, în dicale și Știinţifice ale IOB”. Dintre documentate. Menţionăm câteva
Therapeutic methods
for pregnancy
complicated by placenta
praevia and abnormally
invasive placenta –
a retrospective analysis

contextul creșterii frecvenţei boli- titluri, menţionăm: „Locul și rolul dintre ele: „Aspecte normale și
page 6

GYNECOLOGY
Screening for breast

lor asociate alimentaţiei, obezită- terapiei holistice în îngrijirile pali- patologice în ultrasonografia gas-
cancer in women
with breast augmentation
page 26

DOI:10.26416/Aler.7.2.2023
NEONATOLOGY

ţii, modificării calităţii alimentului ative ale unor pacienţi în fază ter- trointestinală la cal”, „Relevanţa
Antibiotherapy
in a tertiary neonatal care
unit – use or abuse?
page 40

și a stilului de viaţă. Revista apare minală – rezultatul unei experienţe examenelor imagistice în diagnos- Alergologie și Imunologie Clinică
PHOTO: SHUTTERSTOCK

în limba română, de patru ori pe personale”, „Strategia actuală și ticul retenţiei urinare mecanice din acest an. Iată câteva titluri din
an, doar în format digital. Pentru neonatală terţiară – utilizare justi- direcţii viitoare în chirurgia cance- la câine”, „Anestezia bizamului cuprins: „Actualităţi în manage-
a citi articolele și pentru a vă ficată sau abuz?”. rului de colon. Review al literaturii”. pentru orhidectomie”, „Îngrijirea mentul alergiei la pește”, „Selecţia
abona la Dietetician.ro, accesaţi
www.medichub.ro. n ORL.ro nr. 2/2023 (3) are ca
temă „Specialitatea ORL, n Medic.ro nr. 3/2023 (4) are ca
temă „Ecografia în medicina
medical-veterinară a măgarului”
și „Managementul hiperkaliemi-
și importanţa haptenelor din tes-
tarea patch” și „Relevanţa clinică a

n Farmacist.ro nr. 3/2023 (1)

are ca principală temă „Nu-
după pandemia de COVID-19” și cu-
prinde o serie de articole originale
Din 2015 indexată
EBSCO Academic Search Ultimate &
One Belt, One Road Reference Source
Publicaţie sub egida Societăţii Naţionale de Medicina Familiei

REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ

Anul XX • Nr. 153 (3/2023) • DOI: 10.26416/Med.153.3.2023
ei la pacienţii critici renali supuși
dializei peritoneale”.
profilinelor în bolile alergice”.
Redacţia
traceuticele”. În sumar se mai re- foarte valoroase. Iată câteva dintre
n Obstetrica și Ginecologia nr.
TEMA
1 - 10 credite EFC pentru farmaciști, 5
EDIŢIEI

ECOGRAFIA

găsesc articole precum: „Folosirea ele: „Dificultăţi de management 1/2023 (3) are un sumar inte- credite EMC pentru asistenţi medicali
ÎN MEDICINA
DE FAMILIE
pag. 25

2 - 10 credite EMC pentru medici, 5 credite

judicioasă a antibioticelor și chimi- terapeutic în tumorile maligne SINTEZE CLINICE
Vitamina D și riscul
de malignitate: o revizuire
cuprinzătoare
resant. Iată câteva titluri: „Corelaţii EMC pentru moașe, asistenţi maternali și
oterapicelor antibacteriene (III)”, orofaringiene”, „Aspecte histopa- citologice, colposcopice și histopa-
pag. 6

ARTICOL ORIGINAL
Evaluarea efectelor
medicali
„Proprietăţile antioxidante ale pre- tologice și imunohistochimice ale tologice în diagnosticul neoplazii-
pandemiei de COVID-19

3 - 10 credite EMC pentru medici

pe baza chestionarelor
distribuite prin
intermediul reţelelor
de socializare

4 - 10 credite EMC pentru medici, 5 credite

pag. 10

paratelor de origine entomologică”, neoplasmului orofaringian în Cli- Abordarea pacienţilor

pediatrici cu diabet
zaharat
pag. 20
lor intraepiteliale cervicale”, „Sar- EMC pentru asistenţi medicali
„Interdisciplinaritatea echipei de nica ORL din Craiova” sau „Semne cina la adolescenţă – o problemă 5 - 15 credite EMC pentru medici
FOTO: SHUTTERSTOCK
12 VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27
Prof. dr. Gelu Onose:
„Congresul AMR,
măsura echilibrului
dintre continuitate
în tradiţie și
progres”
Grupaj
realizat de
Dan Dumitru
Mihalache
Ediţia a XV-a a Congresului
AMR, desfășurat luna
trecută la București, a
beneficiat, în premieră,
de 32 de credite de EMC
acordate de UEMS.
A
sociaţia Medicală Ro-
mână (AMR), a treia
ca vechime în Europa
– a fost fondată în 1857
de trei personalităţi ale medicinei
românești: Carol Davila, Nicolae
Kretzulescu și Gheorghe Polizu –,
a organizat, în perioada 8-11 iunie
2023, la București, cel de-al XV-
lea Congres Naţional al AMR, cu
participare internaţională.
Recent, am stat de vorbă cu
prof. dr. Gelu Onose, care s-a ocu-
pat, împreună cu o echipă inimoa-
să din conducerea AMR, de organi-
zarea acestui congres. Despre ceea
ce am aflat, în cele ce urmează.
„Aș spune că acest congres
este măsura echilibrului dintre
continuitate în tradiţie și progres.
Pentru prima oară avem puncte
EMC – în număr de 32 – creditate
direct de organismul de certificare
al Uniunii Europene a Medicilor
Specialiști (UEMS). Și am marea
onoare de a fi directorul acestui
program de creditare EMC al
UEMS. Congresul s-a desfășurat
sub auspiciile UMF «Carol Davila»
(UMFCD), iar președinţi de onoa-
re (care au și luat cuvântul la des-
chiderea oficială) au fost, în afară
de acad. Constantin Ionescu-Tîrgo-
viște, acad. Constantin Bălăceanu-
Stolnici, prof. dr. Viorel Jinga,
rectorul UMFCD, prof. dr. Mircea
Beuran, vicepreședintele executiv
al Academiei de Știinţe Medicale
(AȘM), prof. dr. Cătălina Poiană,
prorector UMFCD și președinte
al Colegiului Medicilor din Muni-
cipiul București, și conf. dr. Diana
Loreta Păun, consilier preziden-
ţial – Departamentul Sănătate
Publică”, declară profesorul Onose.
Programul știinţific a fost
dens, fiind structurat pe 19 se-
siuni, între care și una de poste-
re pentru studenţii-doctoranzi.
Primele sesiuni, inclusiv ceremo-
nia de deschidere, s-au desfășurat
în 8 iunie în Aula Mare a Academi-
ei Române, iar celelalte la Cercul
Militar Naţional. Participarea a
fost atât cu prezenţă fizică, cât și
online.
Avatarul partener
În cadrul sesiunii de neuroș-
tiinţe, profesorul Gelu Onose a
prezentat o lucrare, realizată în co-
lectiv, privind participarea Spita-
lului Clinic de Urgenţă „Bagdasar-
Arseni” la un proiect internaţional,
în cadrul pogramului de cercetare
știinţifică al Comisiei Europene
– HORIZON-HLTH-2022-TOOL-
12-two-stage. Proiectul vizează re-
alizarea unui algoritm, un avatar
„umanizat” – „chiar umanoid”, spu-
ne profesorul Onose –, partener de
consultare atât pentru pacienţi,
cât și pentru medici. El se poate
constitui într-un element de refe-
rinţă în ceea ce privește, de exem-
plu, testarea privind metodele de
prevenţie în accidentul vascular
cerebral (AVC), dar și de terapie
în acut, respectiv de recuperare
și de reinserţie socio-profesională
post-AVC.
Efectele creșterii
duratei de viaţă
Procesul de îmbătrânire
demografică se desfășoară
în ritm alert, populaţia
îmbătrânește, deci crește
durata medie de viaţă.
Cu ce costuri?
Două dintre ţesuturile-ţintă
ale procesului de îmbătrânire sunt
ţesutul nervos și cel vascular. Iar
rezultatele acestui proces sunt ne-
urodegenerarea și ateroscleroza.
Legat de acest proces, în cadrul
sesiunii „Speakeri internaţionali”,
prof. dr. Roxana Cărare, româncă
stabilită de peste 25 de ani în Ma-
rea Britanie, prodecan al Facultă-
ţii de Medicină din Southampton,
a prezentat patogenia bolii Alzhe-
imer. Profesorul Raj Kalaria de
la Universitatea din Newcastle,
Marea Britanie, a susţinut și el
o conferinţă în această sesiune,
preînregistrată, despre boala va-
selor mici cerebrale, care are la
Pe lângă consiliere, pe acest
avatar se vor putea face simulări
care să conducă la cele mai bune
soluţii pentru abordarea pacien-
tului din punct de vedere profilac-
tic, terapeutic sau/și recuperator,
sau perfecţionarea celor adoptate
deja, dar care poate nu au fost cele
mai potrivite.
Proiectul a fost câștigat anul
trecut și a debutat la 1 mai anul
acesta. Va dura 48 de luni și se va
finaliza cu punerea la dispoziţia
tuturor clinicilor implicate a aces-
tui algoritm. În final, spune acesta,
„avatarul, ca soft, va putea fi pus
la dispoziţia tuturor celor care vor
dori să beneficieze de această con-
siliere de inteligenţă artificială, în
principal clinici, dar, eventual, și
cabinete de medicină generală”.
Un ghid viu
Practic, cu acest avatar se poa-
te dialoga, el constituindu-se în-
tr-un ghid nu sub formă de carte,
ci într-unul viu, putem spune. Va
fi un fel de clonă digitală a paci-
enţilor și a membrilor staffului:
„Un lucru cu totul deosebit și în
premieră, având, pe de-o parte, o
perspectivă, o deschidere extrem
bază tot procese
degenerative.
Printre altele,
cei doi au punctat
că amiloidul care se
depune în structura
peretelui vascular
este principala com-
ponentă a plăcii senile. În acest
fel, apare fenomenul de sufocare a
metabolismului și a schimburilor
de substanţe transmembrane bi-
ologice semipermeabile, inclusiv
la nivel neuronal, ducând până la
apoptoză și chiar demenţă sau la
declin neurocognitiv și motor.
Eliminarea amiloidului
și AVC
„S-a încercat prin diverse teh-
nici moleculare farmacologice
eliminarea excesului de amiloid
din vase. Dar aceasta nu este o
soluţie, pentru că odată eliminat,
în locul lui rămâne un spaţiu de
Reuniuni medicale
de atractivă, dar, pe de altă parte,
și multe constrângeri vizavi de
GDPR. Va trebui să navigăm prin-
tre ele și să contribuim la utiliza-
rea inteligenţei artificiale în sco-
pul sprijinirii inteligenţei umane,
și nu împotriva ei”, explică prof.
dr. Gelu Onose.
Alimentând avatarul cu date,
el va deveni depozitarul acesto-
ra, iar pe baza lor, analizându-le,
poate oferi informaţii, chiar mai
multe decât se pot obţine (dis-
continuu) de la pacient. Aceste
date rezultă dintr-o monitorizare
continuă a pacientului, realizată
prin diverse device-uri de tip bră-
ţară, de exemplu. „Prin integrarea
acestor date va rezulta o persoană
virtuală de dialog, cu care, având
înmagazinate și studii clinice pri-
vind evoluţia unui pacient, de la
factori de risc, prevenţie, până
la post-AVC și post-recuperare,
reinserţie socio-profesională, să
putem să minimizăm posibilele
riscuri la care pacientul poate fi
expus în viitor.”
Proiectul este unul interdis-
ciplinar, realizat de un consorţiu
de 15 parteneri din nouă ţări –
companii din domeniul IT, clinici
dimensiuni nano, evident, dar
care va duce la sângerare. Dacă,
iniţial, au fost studii care ne-au
bucurat, legat de faptul că reușim
să reducem amiloidul, ulterior s-a
constatat că redu-
cerea amiloidului
a dus la accidente
vasculare cerebra-
le hemoragice”, ex-
plică prof. dr. Gelu
Onose. Potrivit
acestuia, problema
trebuie să fie con-
trolată prin regim
de viaţă, dietă, mișcare și prin
administrarea unor eventuale
molecule care să prevină acumu-
larea în timp a amiloidului. Oda-
tă depus amiloidul, soluţia de a-l
scoate de acolo, deși posibilă, nu
este indicată.
Profesorul Onose crede că o
soluţie viabilă ar putea fi preve-
nirea acumulării excesive de ami-
loid încă din a doua tinereţe: „Mă
voi implica și eu în implementa-
rea unor norme, poate chiar pro-
tocoale, de administrare a unor
suplimente nutriţionale încă din
a doua tinereţe, pentru că aceasta
pare a fi soluţia”.
Președinţii congresului:
Prof. dr. Paula Perlea (foto),
președinte AMR;
Prof. dr. A. V. Ciurea,
membru de onoare al Academiei
Române, vicepreședinte AMR;
Prof. dr. Emanoil Ceaușu,
secretar general al AȘM;
Prof. dr. Gelu Onose,
vicepreședinte AMR, directorul
Programului de creditare
EMC-UEMS al Congresului;
Dr. Dina Mergeani,
președintele Societăţii Naţionale
de Medicina Familiei.
medicale etc. – și coordonat de Uni-
versitatea Linköping din Suedia.
BIOHIS, o nouă metodă de
bioinginerie
Un alt proiect prezentat, de
data aceasta naţional, este de fapt
o nouă metodă de bioinginerie,
numită BIOHIS. Colectivul de la
Spitalul Bagdasar l-a câștigat anul
trecut, în cadrul unui consorţiu
coordonat de UMF „Gr. T. Popa”
Iași – director de proiect: conf.
dr. Constantin Munteanu (toto-
dată președinte al Comitetului de
organizare al congresului). Este
vorba de o metodă combinată ba-
zată pe imagistică hiperspectrală
și investigaţii biologice de evalu-
are a efectelor unor factori natu-
rali terapeutici în afecţiuni din
sfera patologiei neuro-mio-artro-
kinetice.
Proiectul se derulează pe o
perioadă de doi ani, începând
din luna decembrie a anului tre-
cut, în parteneriat cu UMF „Gr.
T. Popa” Iași și cu Institutul Na-
ţional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Optoelectronică. „BIOHIS
utilizează un aparat de evidenţi-
ere hiperspectrală, prin transilu-
minare cutanată, pentru a vedea
reactivitatea vaselor superficiale
la aplicaţiile de nămol sau de ape
sulfuroase”, explică prof. dr. Gelu
Onose.
 HCC
Ars medici
Actualităţi în
Se estimează o scădere a incidenţei hepatocarcinomului care are ca substrat
hepatitele virale, cu o creștere a incidenţei HCC de cauze metabolice.
Material preluat din volumul „Gastroenterologie 2022”, editat de Viaţa Medicală.
N
eoplaziile primare he-
patice continuă să fie o
problemă de sănătate
publică la nivel global,
în ciuda evoluţiei programelor de
prevenţie și de tratament ale hepa-
topatiilor, cu un caracter deosebit
de agresiv al acestei malignităţi
(1,2).
A fost publicată recent o eva-
luare privind evoluţia incidenţei
hepatocarcinomului (HCC) până
în 2030 (3). Astfel, luând în consi-
derare etiologiile cu specific local
pentru fiecare regiune, incidenţa
istorică a HCC, evoluţia demogra-
fică, precum și trendul de îmbă-
trânire a populaţiei, se estimează
o creștere a incidenţei HCC cu
peste 35% până în 2030, compa-
rativ cu anul 2005. Același studiu
estimează o scădere a incidenţei
HCC având ca substrat hepatitele
virale, cu o creștere de 122% a inci-
denţei hepatopatiilor metabolice
(NASH), secundare obezităţii și
dislipidemiilor, în special în SUA.
Estimarea evoluţiei incidenţei
în funcţie de etiologia HCC poate
conduce la dezvoltarea de progra-
me de screening și prevenţie cu
Heterogenitatea condiţiilor
de apariţie a HCC (hepatita
virală cronică, ciroza
hepatică de etiologii diverse,
NAFLD) nu a permis
stabilirea unor condiţii
clare de protocol pentru
screeningul pacienţilor.
Controversa în privinţa pro-
tocoalelor de screening duce la
rezultate neașteptate, cum ar fi
absenţa demonstrării unui bene-
ficiu asupra ratei de supravieţuire
Grupaj realizat de prof. dr. Laura Iliescu
UMF „Carol Davila” București, Institutul Clinic Fundeni, București
Bibliografia este disponibilă pe www.viata-medicala.ro.
ţinte populaţionale specifice, cu
un nivel ridicat de cost-eficienţă.
Astfel, pacienţii cu infecţie VHD
asociată VHB necesită o urmărire
mai atentă, având un risc de 4-6 ori
mai mare (infecţie cronică VHD vs
infecţie acută VHD) de a dezvolta
HCC decât pacienţii infectaţi doar
cu VHB. La aceștia din urmă, în-
cărcătura virală mare, prezenţa
antigenului HBe, precum și isto-
ricul familial de HCC reprezintă
factori de prognostic negativ. În
ceea ce privește infecţia VHC, doar
screeningul pacienţilor cu grad
înalt de fibroză (peste F3) este
cost-eficient (4).
Factori de risc
Cauzele directe ale apariţiei
hepatocarcinomului sunt repre-
zentate de ciroza hepatică, infec-
ţia cronică cu virusul hepatitic B
(VHB), steatohepatita alcoolică
și non-alcoolică. Astfel, rata car-
cinogenezei la pacienţii cu ciroză
hepatică clasa Child A sau B sau
cu ciroză alcoolică este estima-
tă la aproximativ 2,5% pe an. Pe
lângă acești factori etiologici di-
recţi, au fost identificaţi co-factori
Screeningul pentru
hepatocarcinom
a pacienţilor cu ciroză hepatică în
urma implementării programelor
de screening. Aceasta nu neapărat
ca urmare a ineficienţei progra-
melor, cât a modului ineficient
de implementare a lor (12,13).
Cel mai important studiu care să
demonstreze un impact pozitiv
pe rata de supravieţuire a fost un
studiu randomizat pe 18.000 de
pacienţi cu infecţie cronică VHB,
la care screeningul pentru HCC a
demonstrat o creștere a ratei de
supravieţuire cu 37% (14). Limi-
tarea acestei cercetări constă însă
în faptul că pacienţii urmăriţi nu
prezentau modificări structurale
la nivelul parenchimului hepatic.
Alte studii retrospective (cu
impact limitat al semnificaţiei
statistice) demonstrează un slab
efect pozitiv al screeningului
pentru HCC la pacienţii cu hepa-
topatii cronice și ciroză (15-17).
Ghidurile actuale recomandă
screeningul la 6 luni la pacienţii
cu risc pentru HCC, ţinând cont
patogenici cu rol în apariţia can-
cerului hepatic (acidul aristolo-
chic, aflatoxina B1, fumatul) sau
cu rol protector (cafeaua, aspirina,
metforminul) (1,5).
Cel mai important factor de
risc în apariţia HCC îl constituie
prezenţa cirozei hepatice. Până
la 30% dintre pacienţi dezvoltă
HCC în decursul evoluţiei bolii, cu
o rată anuală de incidenţă de 8%
(2). Următoarele cauze, în ordinea
frecvenţei, sunt boala alcoolică he-
patică și infecţia cronică VHB. În
cazul asocierii factorilor de risc,
incidenţa anuală a HCC crește
semnificativ.
Hepatopatia non-alcoolică
(NAFLD) și steatohepatita non-al-
coolică (NASH) au o importanţă
din ce în ce mai mare în apariţia
HCC. Până la 30% dintre pacienţii
cu NAFLD prezintă evoluţie către
ciroză hepatică, cu o incidenţă a
HCC de 1-2% pe an. Mai mult decât
atât, până la 25% dintre cazurile
de HCC asociate NAFLD apar în
absenţa leziunilor histologice de
ciroză (6). Impactul sindromu-
lui metabolic asupra riscului de
HCC a fost evaluat într-un studiu
de timpul de dublare a dimensi-
unilor tumorilor hepatice (18).
Însă grupuri selecţionate de pa-
cienţi cu risc semnificativ cres-
cut pot beneficia de screening la
3 luni (19).
Ecografia abdominală
Screeningul pentru HCC se
bazează pe modalităţi imagistice
și de laborator. Cea mai impor-
tantă indicaţie o reprezintă efec-
tuarea ecografiei abdominale, cu
o sensibilitate de 84%, însă aceste
valori pot scădea la 47% în cazul
HCC de mici dimensiuni (20). Va-
riabilitatea interoperator, precum
și existenţa circumstanţelor cli-
nice în care imaginile ecografice
pot fi dificil de interpretat (obe-
zitate abdominală, meteorism,
distrugerea arhitecturii hepatice
normale în hepatopatiile avansa-
te) duc la scăderea sensibilităţii și
specificităţii acestei metode (21).
Folosirea pe scară largă
a metodelor imagistice mai
populaţional recent, care a de-
monstrat că o creștere a indicelui
de masă corporală cu o unitate la
vârsta de 7 ani sau de 13 ani duce
la o creștere cu 20-30% a riscului
de cancer hepatic și a riscului de
obezitate la adultul tânăr (7).
În ciroza hepatică asociată
infecţiei cronice VHC, obţinerea
răspunsului virusologic susţinut
prin tratamentul cu antivirale
directe duce la o scădere a riscu-
lui de HCC cu până la 80%. Însă,
la pacienţii care asociază con-
sum de alcool, vârstă înaintată,
infecţie cu genotip 3 al VHC sau
ciroză avansată, această scădere
a riscului este mai puţin eviden-
tă (8). La pacienţii cu infecţie
cronică VHB, obţinerea supre-
siei virale prin tratamentul cu
analogi nucleotidici/nucleozidici
conduce la regresia fibrozei hepa-
tice și scăderea incidenţei anuale
a HCC de la 1,2% la 0,7% (13). Se
estimează chiar că riscul de HCC
scade cu peste 50% în primii ani
de la iniţierea terapiei antivirale,
prin inhibarea semnalelor infla-
matorii, a modificărilor ADN și a
proliferării celulare (9).
performante, cu înaltă sensibili-
tate și specificitate (tomografie
computerizată sau rezonanţă
magnetică nucleară), este con-
troversată, din cauza costurilor
asociate, precum și a absenţei stu-
diilor de validare (12). Asocierea
între metodele imagistice și deter-
minarea seriată a alfa-fetoprotei-
nei (AFP) poate constitui o soluţie
optimă pentru screening (20).
Evoluţia valorilor AFP
Trendul ascendent sau des-
cendent în timp al AFP repre-
zintă un factor predictiv pentru
HCC mai fiabil decât o valoare
momentană (22). Pe de altă par-
te, valoarea cut-off a AFP trebuie
interpretată în contextul bolii he-
patice de fond. Astfel, la pacienţii
cu ciroză hepatică de etiologie vi-
rală se consideră o valoare cut-off
de 59 ng/mL, în timp ce la pacien-
ţii cu ciroză non-virală valoarea
este de 11 ng/mL (23). Pe de altă
parte, din cauza a heterogenităţii
VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27
13
Până la traducerea expresiei
clinice a patologiei moleculare
în carcinomul hepatocelular
și dezvoltarea de corelaţii
diagnostice și terapeutice
specifice, managementul
HCC are la bază diagnosticul
și stadializarea imagistică
și evaluarea severităţii bolii
hepatice subiacente (10).
Opţiunile terapeutice curative
sunt limitate atât de lipsa
de resurse (numărul mic de
donatori pentru transplant
hepatic, dificultăţi materiale și
tehnice în utilizarea metodelor
radiologice intervenţionale),
dar și de severitatea
hepatopatiei de fond. Așadar,
descoperirea unor ţinte
terapeutice la nivel molecular și
genetic ar însemna dezvoltarea
de noi linii de tratament care
să prelungească supravieţuirea
pacienţilor, calitatea vieţii
și chiar să constituie punţi
către metode chirurgicale de
tratament curativ (rezecţie sau
transplant hepatic) (11).
histologice și genetice a HCC, dia-
gnosticarea acestuia necesită mai
mulţi markeri serologici. Diverse
studii de fază II au dovedit eficienţa
scorurilor complexe (GALAD) în
creșterea sensibilităţii și speci-
ficităţii pentru HCC, însă aceste
scoruri necesită validare pe scară
largă (24,25).
Dacă evaluarea ecografică de
screening decelează formaţiuni
intrahepatice cu diametrul de
peste 1 cm, pacienţii prezintă in-
dicaţie fermă de evaluare imagis-
tică folosind substanţă de contrast
(26). Aspectul tipic pentru HCC
relevă încărcare rapidă a leziunii
tumorale de tip HCC asociat cu
spălare tardivă.
La momentul actual se con-
sideră abordarea personalizată
ca fiind cea mai eficientă metodă
de screening pentru pacienţii cu
risc de HCC, incluzând, în scorul
decizional, severitatea hepato-
patiei de fond, etiologia acesteia,
statusul viral al pacienţilor (infec-
ţie VHB sau VHC controlată sau
vindecată) (27).
Stratificarea pacienţilor în
funcţie de riscul de HCC poate
duce la elaborarea de protocoale
de screening diferite și la direc-
ţionarea eficientă a resurselor
tehnice și economice.
 14 VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27
DE ASTĂZI, ÎN
Invitaţie la film
CINEMATOGRAFE
Sălile de cinema vă așteaptă
cu o dramedie de peste Prut,
un film premiat la Berlin,
dar și cu un thriller-horror,
numai bune de vizionat în
răcoarea aerului condiţionat.
Carbon
Regia: Ion Borș.
Cu: Dumitru Roman, Ion Vântu.
În Moldova anilor ’90, Dima,
un șofer de tractor, decide să se
înroleze în armată și să ia parte
la războiul de la graniţa cu Trans-
nistria alături de Vasea, un vete-
ran al războiului din Afganistan.
Pe drum spre front descoperă un
cadavru carbonizat, neglijat in-
clusiv de către autorităţi. Dima și
Vasea se hotărăsc să-l înmormân-
teze cum se cuvine, dar au parte
de o mulţime de aventuri.
În bătaia focului
Regia: Christian Petzold.
Cu: Thomas Schubert, Paula
Beer, Enno Trebs, Langston
Uibel.
Filmul care a câștigat anul
acesta Marele Premiu al Juriului
la Festivalul de Film de la Berlin
spune o poveste despre nesigu-
ranţă și promisiuni neîmplinite
de iubire, aparenţe și prejude-
căţi, pierdere și regăsire într-un
grup de prieteni care-și petrec
vacanţa la malul Mării Baltice,
în timp ce pădurea din jurul lor
e cuprinsă de incendiu.
Insidious: Ușa roșie
Regia: Patrick Wilson.
Cu: Patrick Wilson, Ty
Simpkins, Rose Byrne.
Distribuţia originală a — De ce insiști atâta? Chiar nu
francizei horror se întoarce pen-
tru ultimul capitol din saga teri-
fiantă a familiei Lambert. Pen-
tru a-și înfrânge demonii odată
pentru totdeauna, Josh (Patrick
Wilson) și Dalton (Ty Simpkins)
trebuie să meargă și mai adânc
în „Lumea de dincolo”, confrun-
tându-se cu trecutul întunecat al
familiei și cu o serie de demoni
înfricoșători, care se ascund în
spatele ușii roșii.
Redacţia
Între realitate și visare
Spectacolul cu care Teatrul
Nottara își încheie stagiunea,
Mama, realizat de Cristi Juncu
după piesa dramaturgului fran-
cez Florian Zeller (printre altele,
și autorul piesei „Tatăl”), are ca
temă principală singurătatea. Ră-
masă singură după ce și-a crescut
copiii – soţul fiind mai mult plecat
de acasă –, Anne cade pradă unor
vise teribile, neobișnuite. Vise care
o duc în pragul „nebuniei”, când
nu mai e stăpână pe psihicul și pe
hotărârile ei.
Institutul Cervantes din
București, prin ARCUB,
lansează invitaţia de vizitare
a expoziţiei „ILUSTRAD/
AS. O privire asupra creaţiei
feminine în ilustraţia
spaniolă contemporană”.
Aceasta este deschisă până
la 16 iulie a.c. la Hanul
Gabroveni, în sălile Lipscani
şi Gabroveni.
Jane Goodall
Ţ
FIC IU
OZA DE
NE
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
Frâna
— N-am nevoie de alţi doctori,
zice bunicul după ce coboară din
mașină.
— Ţi-am mai spus și ţi-o repet.
Nu mă îndur să te las așa. Vreau să
auzim și o a doua părere.
pricep.
— Bunicule, fără poveștile
știute doar de tine despre mine,
nu cred că aș fi înţeles mare lucru
din copilăria mea. Nu te mai gândi
atâta, hai mai bine să vedem ce ne
spun mâine dimineaţă, la clinică,
zic și-l mângâi pe spate, apoi
verific ceasul pe telefon.
Mai sunt vreo zece minute
până la miezul nopţii.
Cât mă duc până la bancomatul
din capătul străzii, bunicul se
foto: Teatrul Nottara
Tușe feminine în grafica
spaniolă contemporană
V
enind dintr-o ţară
unde în ultimul dece-
niu munca de creaţie
a graficienilor și ilus-
tratorilor a căpătat din ce în ce
mai multă recunoaștere publică
și vizibilitate, curatoarea Matilde
Rodríguez ne propune să parcur-
gem expoziţia având simultan în
minte două aspecte. Primul este
legat de lucrările artistice, de me-
sajul și valoarea lor intrinsecă. Cel
de-al doilea propune vizionarea și
interpretarea operelor selectate
din perspectivă feministă. Aces-
tea ne amintesc cât de greu a fost
pentru artistele femei să schimbe
relaţia cu șevaletul și să fie accep-
tate nu doar ca modele – cum au
fost văzute timp de secole –, ci și în
rolul de creatoare, îndreptăţite să
își prezinte și să își susţină ideile și
opţiunile artistice.
Dacă treceţi pragul expoziţiei
gândindu-vă la clasicele ilustraţii
care întregeau vizual cărţile pen-
tru copii, veţi fi surprinși de o mul-
titudine de elemente inedite. Cele
douăsprezece autoare selectate
nu lucrează numai pentru copii,
ci ilustrează și cărţi pentru adulţi,
de la titluri cunoscute ale literatu-
rii universale până la biografii ale
personalităţilor feminine ale seco-
lului XX. Suportul ales pentru rea-
lizarea creaţiei grafice nu este doar
așază pe o bancă de pe marginea
trotuarului, sub un stâlp luminos.
Îi fac semn cu mâna în timp ce
îmi verific soldul. O adiere caldă
se ridică din asfalt și-mi învăluie
gambele încordate de la cele trei
ore de condus, minus vreo zece
minute, cât a durat să facem plinul.
Dau să plec după ce scot câteva
bancnote din automatul bancar și
le îndes în portofelul din geanta
mea cafenie.
Însă o lumină intermitentă,
verzuie, urmată de un scurt bip, mă
anunţă că mi-am uitat cardul. Îl iau
din aparat și mă întorc la bunicu’.
— Hai, îl chem și în următoarea
secundă se aude o bufnitură.
Iar asta îl face să se ridice
imediat în picioare. Îl ţin de braţul
Medic-Medicină-Cultură
Folosind o traducere a lui
Bogdan Butaș, un decor sobru, sem-
nat de Carmencita Brojboiu (o ca-
meră modestă, al cărei perete este
o oglindă mare care și ea proiec-
tează visele nebuloase ale eroinei),
și o distribuţie adecvată, Cristi
Juncu realizează un spectacol dens,
dramatic, aspru până la limita su-
portabilităţii, în care realitatea se
împletește cu visul.
Secondată de Sorin Cociș (un
element de bază în trupa teatru-
lui) și tinerii Rareș Andrici (fiul)
și Alexandra Murăruș (nora,
o figură nouă pentru mine),
Catrinel Dumitrescu reușește în
hârtia sau cartonul, ci și ceramica
sau diverse materiale textile. Mai
mult, unele dintre artiste au ales să
treacă de la reprezentările plane la
creaţii tridimensionale, unele mi-
niaturale. Toate vin în întâmpina-
rea privitorului și sporesc intensi-
tatea comunicării interpersonale.
Omagiu femeilor
remarcabile ale istoriei
Mar Hernández, care semnea-
ză cu numele artistic Malota, ne
propune o serie de lucrări extrase
din volumul dedicat scriitoarei
Simone de Beauvoir, în care sur-
pinde viaţa, dar și convingerile
celebrei reprezentante a existenţi-
alismului francez.
Sonia Pulido aduce un oma-
giu femeilor extraordinare care
s-au remarcat de-a lungul istoriei
umanităţii. O sută de luptătoare
reunite sub motto-ul „Dacă ele au
putut, și noi putem”, dintre care la
Sara Landeta
drept și o luăm la pas pe marginea
drumului coborâtor. Ne uităm
după zgomote.
Două șiruri de blocuri înalte
păzesc de-o parte și de alta
bulevardul.
La un moment dat, bunicul se
oprește din mers și mă întreabă cu
un aer confuz:
— Unde e mașina noastră?
— Acolo, zic și dau să ridic
mâna dreaptă, dar brusc mă
opresc.
Rămân pentru câteva clipe cu
privirea aţintită spre marginea
străzii, vizavi de farmacie, locul
în care ar trebui să fie Loganul
meu.
— Unde e? insistă el.
Nu știu, îmi vine să strig. Dar
nu vreau să-l încarc cu alte griji.
— Un pic mai încolo, răspund
cu jumătate de suflet.
Înaintăm umăr lângă umăr în
timp ce continui să caut din ochi
mașina.
În dreapta, trotuarul tăcut. În
stânga, drumul singuratic, vegheat
de lumina stâlpilor stradali.
acest spectacol cel mai reușit rol al
carierei sale. Actriţa urmărește cu
exactitate dramatismul și dezar-
ticularea psihică a eroinei, jucând
la cote emoţionale înalte drama în
care se scaldă, negăsind alte soluţii
decât „visele”!
O piesă care a generat un spec-
tacol de mare calitate artistică,
urmărit cu multă emoţie de un pu-
blic de toate vârstele. O notă bună
pentru Teatrul Nottara, care a ales
acest text interesant, ce avansea-
ză o problemă de mare actualitate
pentru societatea modernă în care
trăim.
Candid Stoica
București putem admira șase: an-
tropoloaga Jane Goodall, cântă-
reaţa mexicană Chavela Vargas,
scriitoarea Susan Sontag, activista
pakistaneză Malala Yousafzai, de-
ţinătoarea Nobelului pentru pace
Rigoberta Menchú și gimnasta
româncă Nadia Comăneci.
Încheiem seria de portrete cu
Sara Landeta, cea care prin lucră-
rile sale, realizate pe partea interi-
oară a unor cutii de medicamente
dezmembrate, a făcut un îndelung
exerciţiu de introspecţie. Scopul
său a fost să înţeleagă și să accepte
cancerul de care suferă mama sa.
Rezultatul, intitulat „Medicina și
metaforele sale”, prezintă imagini
de păsări, delicate și multicolore,
care sunt și ele, adesea, captive.
Aidoma bolnavului care este îngră-
dit de tratamentele și neputinţele
sale, din care încearcă totuși să
găsească o cale de scăpare.
Dr. Raluca Bulea
O ambulanţă, cu sirena
pornită, trece în viteză pe celălalt
sens.
În faţă, o berlină rătăcită pe
mijlocul străzii. Pare înfrânată
de bordura refugiului de tramvai.
Când ajungem mai aproape de
ea, reușesc să-mi văd iniţialele
numelui pe numărul plăcuţei de
înmatriculare.
— Uite-o, strig și-l strâng pe
bunicu’ de braţ.
Pe urmă îi spun din priviri să
mergem până acolo.
În timp ce ne îndreptăm cu
pași grăbiţi spre Logan, încerc
să-mi aduc aminte ce-am făcut,
dacă am tras sau nu frâna de mână
când, deodată, îl aud pe bunicul
bombănind:
— Putea și mașina asta să se
întoarcă în locul în care am lăsat-o.
Sau cine știe. O fi având și ea vreun
început de Alzheimer.
Emilia Grecu
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Medic în România
Dr. Andrada Bogdan:
„Am dilatat artere
până în călcâi”
Cardiologia intervenţională a evoluat foarte mult și în România. Fie că vorbim de inimă, de
membre inferioare, de valve, există opţiuni terapeutice minim invazive, percutane, care pot
fi recomandate pacientului. Contează mult dotarea laboratorului și experienţa cardiologului
intervenţionist.
Cum se formează un cardiolog
intervenţionist?
Cardiologii intervenţioniști fac o
supraspecializare după Cardio­logie
și, într-o primă etapă, se îndreaptă
către boala coronariană. Ceea ce fa-
cem noi ca prim act medical este de
a învăţa să efectuăm coronarogra-
fii, proceduri de vizualizare a arbo-
relui coronarian, de a evalua riscul
pacientului de a face infarct sau de
a evalua leziunile după un infarct.
Coronarografia este piatra de teme-
lie, primul tip de procedură pe care
cardiologul intervenţionist o înva-
ţă. Ulterior, paleta de proceduri pe
care acesta o dezvoltă devine mult
mai variată. Bună parte dintre cole-
gii mei capătă experienţă în proce-
duri ce evaluează și tratează leziuni
din alte teritorii vasculare, practic
în tot organismul, mai puţin intra-
cranian. Mare parte dintre cardio-
logii intervenţioniști cu experienţă
evaluează inclusiv boala arterială
periferică, actual cu soluţie de tra-
tament endovascular, cu afectarea
infrapoplitee. Afectare pe care, nea-
vând o soluţie intervenţională bună
până de curând, doar o constatam.
Ca o ultimă etapă de formare a car-
diologului interven­ ţionist, matur,
cu experienţă, acesta se implică în
tratamentul endovascular al bolii
structurale cardiace sau aortice.
Aceasta înseamnă terapie endo-
vasculară de tratament al valvelor
cardiace, cum ar fi implantarea
percutană de valve în poziţie aor-
tică, în poziţie mitrală (proceduri
valve-in-valve sau sutură percu-
tană edge-to-edge), tricuspidia-
nă, închidere de defecte septale
atriale, de foramen ovale patent,
precum și procedurile de implant
’’
percutan de proteze aortice pen-
tru disecţiile sau anevrismele de
aortă.
Marea lipsă a medi-
cinei României,
din punctul meu de
vedere, al cardiologului
intervenţionist, este boala
arterială periferică –
îngrijirea piciorului ischemic
critic și, mai ales, a ceea ce se
’’
cheamă picior diabetic. Văd
zilnic drame...
A doua problemă
e boala structurală,
adică disecţiile de
aortă, pe care încă le
tratăm cu medicaţie
antihipertensivă și beta-
blocante și care acum au
soluţie intervenţională.
Vorbesc aici de implantul
’’
percutan de proteză aortică
pentru disecţie de aortă tip B.
A treia problemă:
tratamentul
endovascular al
anevrismului de aortă
abdominală. Are o incidenţă
foarte mare la bărbaţi
fumători. Peste 70 de ani,
până la 20% dintre ei pot avea
un grad de ectazie la nivelul
aortei abdominale. Nu facem
screening, nu știm cui trebuie
să adresăm pacientul și nu
facem terapie. Deși putem.
la pacienţi cu ischemie critică, deja
cu leziuni necrotice la nivelul mem-
brelor inferioare. În principiu, paci-
entul cu claudicaţie, mai ales cel ce
acuză claudicaţie la o distanţă sub
500 de metri, ar trebui trimis la ar-
teriografie fără întârziere. Pacienţi-
lor ar trebui să li se facă un examen
clinic general care include simpla
palpare a pulsurilor periferice, și
atunci când nu se evidenţiază puls
distal, cu atât mai mult cu cât nu
există nici pulsuri proximale – mă
refer aici la arterele femurale –, pa-
cientul ar trebui adresat intervenţi-
onistului în vederea arteriografiei.
Venind în stadii tardive, patologia
CARTE DE VIZITĂ: e deja prezentă de obicei într-o fază
complicată, cu afectare în mai mul-
l Medic primar cardiolog te etaje arteriale: proximal, la nivel
l Competenţă iliofemural, la nivelul genunchiului
în cardiologie și apoi sub genunchi. Cu cât întârzii
intervenţională, acest diagnostic, cu atât tratamen-
fellowship în tul e mai dificil și rata de succes este
cardiologie mai mică.
intervenţională la
Sheba Medical Center, Avantajele arteriografiei
Tel HaShomer, Israel
Ecografia Doppler ajută?
Ecografia Doppler este bună pen-
tru screening, pentru a trage sem-
nalul de alarmă, ea însă nu oferă
un diagnostic corect și complet
din punct de vedere anatomic. Un
pacient cu factori de risc cardio-
vasculari importanţi, care acuză
claudicaţie sub 500 de metri și la
care nu se palpează pulsuri are deja
indicaţie de arteriografie. Iar arte-
riografia are un avantaj pe care nici
angio-CT-ul, nici ecografia nu ţi-l
oferă: îţi furnizează date anatomi-
ce corecte despre întreg sistemul
arterial de la nivelul membrelor in-
ferioare. Acestea îţi permit o jude-
cată clinică completă și fără întâr-
ziere a posibilităţilor terapeutice.
Altfel spus, la sfârșitul examinării
Diabetici, fumători, putem aprecia corect șansa de
vârstnici revascularizare și riscul de ampu-
taţie. Actual, cu angiografele noi,
Aţi menţionat boala arterială putem vizualiza foarte bine patul
periferică. Cât de târziu ajung arterial până la nivelul arcadelor
la cardiologul intervenţionist plantare. Și se poate face terapie de
pacienţii români cu probleme revascularizare infragenuală și în
de vascularizaţie a membrelor România – am dilatat artere până
inferioare? în călcâi, realmente. Opţiunile de
Avem o mare problemă la nivel na- tratament sunt multiple în contex-
ţional în ceea ce privește adresabi- tul în care complicaţiile arteriogra-
litatea pacientului cu boală arteri- fiei sunt absolut minore. Un paci-
ală periferică spre arteriografie. Și ent bine ales, cu indicaţie corectă,
aici mă refer la pacienţii cu factori are un beneficiu extrem de mare
de risc: diabetici, fumători, vârst- atunci când face arteriografia, pen-
nici. Aceștia ajung în stadii foarte tru că îi creează premisele corecte
tardive. Cel puţin o treime dintre pentru încercarea de a salva picio-
arteriografiile pe care le fac eu sunt rul. Dintr-un motiv sau altul însă,
Fig. 1 Stenoze severe Fig. 2 și 3 Ocluzie bilaterală a arterelor femurale superficiale
bi-iliace
Fig. 4 Stentare bi-iliacă Fig. 5 și 6 Bypass femuro-popliteu
VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27
15
există o reticenţă mare în a îndru-
ma pacientul, iar pacienţii noștri
vin foarte tardiv la arteriografie.
Ce tipuri de proceduri interven-
ţionale există în boala arterială
periferică?
Există mai multe strategii inter-
venţionale, ce folosesc tehnologii
de ultimă generaţie pe care le avem
și le utilizăm și noi în România.
Practic, ne-am aliniat la perfor-
manţele ultramoderne care se fac
în toate centrele medicale perfor-
mante din lume. Într-o primă eta-
pă se poate face dilatare simplă cu
balon. În a doua etapă se pot folosi
baloane farmacologic active, care
îţi lasă în peretele arterial medi-
camente care încearcă să împie-
dice restenozarea ulterioară, mai
ales la pacientul cu diabet sau la
pacientul care deja a restenozat o
dată, la care ai făcut deja un gest
de dilatare simplă. În prezenţa
calciului se pot folosi baloane de
litotriţie intraarterială, cu ajutorul
cărora remodelăm calciul în pere-
tele arterial și deschidem lumenul
cu stenoză severă. Se pot monta
ulterior stenturi pentru a stabiliza
leziunea. Mai nou, folosim pentru
leziunile sever calcificate și catete-
re speciale de ablaţie de placă.
Ce sunt acestea?
Sunt practic niște burghie care în
patologia vasculară cu calcificări
masive pot să sfredelească placa
de aterom cu calciu, să creeze un
lumen și ulterior să-ţi permită dila-
tare și montare de stenturi. Iar asta
se face acum și la noi în România.
Pacienţi care acum cinci ani nu
aveau soluţie, astăzi sunt trataţi.
Am avut pacient care iniţial a fost
refuzat pentru că nu aveam tehni-
ca; la șase luni după ce și-a pierdut
prin amputaţie un picior, am obţi-
nut cateterele, iar celălalt picior, cu
aceeași patologie, a fost salvat. În
completarea acestor tehnici inter-
venţionale sunt ceea ce noi numim
proceduri hibride (Fig. 1-7), care
permit terapie endovasculară, di-
latări cu balon cu montare de sten-
turi și ulterior completarea revas-
cularizării cu gesturi chirurgicale,
în același timp operator. Practic,
în procedurile hibrid de revascu-
larizare există două etape, una în
care pe un segment de vas revas-
cularizează chirurgul vascular și
a doua în care revascularizăm noi,
prin proceduri endovasculare.
Dr. Mariana Minea
Citiţi interviul complet pe
www.viata-medicala.ro
Pacient în vârstă
de 69 de ani,
diabetic și fost
fumător, cu
ischemie critică
de membru
inferior drept, cu
leziuni trofice, și
ischemie cronică
de membru
inferior stâng –
revascularizare
hibridă
endovasculară și
chirurgicală cu
stentare bi-iliacă
și bypass
femuro-popliteu
drept (procedură
unică în doi
timpi).
Fig. 7 Rezultat final
cu flux de încărcare
normal la nivelul
arterelor tibiale
16 VIA�A MEDICALĂ
7 iulie 2023 l Nr. 27
TAURINA, posibilă fântână a tinereţii?
Îmbătrânirea este o parte
inevitabilă a vieţii. Chiar și așa,
există multe modalităţi prin care
putem încetini acest proces,
mai ales când este vorba despre
funcţionarea anumitor celule.
Deficitul de taurină este un factor ce in-
fluenţează îmbătrânirea. Aceasta este ideea
de bază a unui studiu* publicat recent în jur-
nalul Science. Cercetătorii au descoperit că
acest aminoacid, produs și de organismul
uman, a fost asociat cu procesul de îmbă-
trânire la șoareci, la maimuţe și la viermi.
Experţii cred că taurina ar putea îndeplini
un rol în procesul de îmbătrânire și la om.
Cercetătorii de la Harry Perkins In-
stitute of Medical Research din Austra-
lia de Vest au colaborat cu alţi experţi de
pe plan internaţional, în încercarea de a
Abordare nouă în
tratamentul acneei
T
ratamentele existente în pre-
zent pentru acnee nu sunt
eficiente în cazul anumitor
pacienţi, iar multe terapii pot
produce efecte adverse nedorite. Acum,
însă, un studiu* nou vine cu vești bune în
acest domeniu. Un plasture cu microace
poate fi de ajutor pentru persoanele care
se luptă să ţină acneea sub control. În loc
să utilizeze antibiotice, dispozitivul elibe-
rează nanoparticule care distrug bacterii-
le (Propionibacterium acnes) cauzatoare
de acnee, atunci când este declanșat prin
expunerea la ultrasunete.
Plasturele special a fost dezvoltat de o
echipă de la Universitatea din Hong Kong,
condusă de profesorul Kelvin Yeung. Ace-
le de dimensiuni extrem de mici conţin
nanoparticule dintr-un material cunoscut,
cum ar fi o reţea metalică pe bază de zinc.
Odată ce aceste particule au fost eliberate
în pielea pacientului infectat cu Propio-
nibacterium acnes, zona respectivă este
supusă unui tratament cu ultrasunete. La
rândul lor, ultrasunetele determină par-
ticulele să producă specii reactive de oxi-
gen, care ucid aceste bacterii.
Sursa foto: Universitatea din Hong Kong
*https://www.science.org/doi/10.1126/sciadv.adf0854#bibliography
https://newatlas.com/medical/microneedle-patch-ultrasound-acne-
bacteria/
PROMO
explora rolul îndeplinit de taurină în pro-
cesul de îmbătrânire. Studiile anterioare au
arătat că, de fapt, concentraţia de taurină
în sânge este corelată cu sănătatea. Până
acum nu se știa însă dacă valorile taurinei
din sânge afectează în vreun fel sau altul
îmbătrânirea.
Ankur Sharma, unul dintre coautorii
studiului spune că el și echipa sa au măsurat
concentraţiile serice ale taurinei în timpul
îmbătrânirii. Au descoperit că valorile ei au
scăzut în mod natural, pe măsură ce acele
„semne specifice ale îmbătrânirii” au spo-
rit, observându-se inclusiv un declin în ce
privește funcţia unor organe.
Îmbunătăţiri la nivelul oaselor și
mușchilor
Pentru a vedea dacă nivelurile taurinei
au contribuit sau nu la procesul de îmbă-
trânire la anumite specii, cercetătorii au
Administrare transdermală
Medicina altfel
hrănit șoarecii, maimuţele și viermii fie cu
taurină, fie cu o soluţie de control. Ei au des-
coperit ulterior că acei șoareci care fusese-
ră hrăniţi cu taurină au trăit mai mult decât
cei din grupul de control. În plus, șoarecii
care au beneficiat de aportul de taurină au
înregistrat o îmbunătăţire a stării oaselor,
mușchilor, pancreasului, creierului, a grăsi-
mii, o îmbunătăţire a funcţionării intestine-
lor și sistemului imunitar. Cercetătorii au
observat un efect similar în rândul maimu-
ţelor și o durată de viaţă mai mare în cazul
viermilor.
*https://www.science.org/doi/10.1126/science.abn9257
https://newatlas.com/health-wellbeing/taurine-aging-animals/
Activarea O2
Declanșarea prin ultrasonografie
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu
Adeziv care
„simte”
deschiderea
plăgilor
Un grup de cercetători a dezvoltat un
adeziv pe bază de hidrogel care poate fi
utilizat după o intervenţie chirurgicală
abdominală. Acesta ţine marginile plăgilor
unite și detectează pierderile de sânge de
la locul de închidere a operaţiei.
Suturile care supurează după o inter-
venţie chirurgicală abdominală reprezintă
o complicaţie ameninţătoare de viaţă, pe
care medicii chirurgi nu o pot identifica
imediat. Tocmai de aceea, cercetătorii de
la Swiss Federal Laboratories for Materials
Science and Technology (Empa) și cei de la
ETH Zürich au dezvoltat* recent un adeziv
cu hidrogel. Invenţia lor nu doar că ajută la
închiderea plăgilor, ci și detectează rapid
supuraţiile de la nivelul zonelor de sutură
intraabdominale. Materialul poate face
faţă mediului acid din intestine și poate să
ajute la închiderea leziunilor.
Mai ușor de depistat
În esenţă, adezivul este alcătuit dintr-o
matrice cu un strat de hidrogel în care sunt
încorporate săruri ionice fie de barium, fie
de lantan. Acestea acţionează ca niște sen-
zori non-electronici. Atunci când sărurile
intră în contact cu fluidele acide din trac-
tul digestiv, ele se descompun și produc
bule de dioxid de carbon care rămân bloca-
te în matricea de hidrogel. Aceste bule pot
fi observate apoi cu ajutorul ultrasonogra-
fiei, datorită contrastului lor mare faţă de
ţesuturile din jur.
Ca mecanism de „backup” în detecta-
rea supurărilor sau hemoragiilor posto-
peratorii, materialul adeziv își schimbă
aspectul în prezenţa fluidelor digestive,
fie sub formă de inel, fie de linie dreaptă.
Această caracteristică îl face mai ușor de
depistat cu o investigaţie de tipul tomogra-
fiei computerizate (CT), care astfel poate
detecta și sângerările.
*https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/advs.202301207
https://newatlas.com/medical/intra-abdominal-patch-senses-hidden-postop-
threat/
https://www.youtube.com/watch?v=s3yUZMzaG48&t=24s