ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro
Nr. 29 (1589), anul XXXII
24 iulie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

O vară
Autoizolarea
și sănătatea
creierului
Izolarea socială poate

fierbinte
avea consecinţe precum
depresia, scăderea calităţii
somnului, accelerarea
declinului cognitiv, o slăbire
a funcţiei cardiovasculare
și a imunităţii. Sportul și
autodisciplina sunt printre
măsurile salvatoare.

pentru aspiranţii la PAGINA 11

Medicină ACTUALITATE
Undă verde pentru
carantină și izolare
Legea carantinei și izolării a fost
publicată sâmbăta trecută în
Monitorul Oficial al României
și a intrat în vigoare de marţi,
21 iulie. O Hotărâre de Guvern
prevede care sunt măsurile de
carantină și izolare în contextul
epidemiologic al pandemiei de
COVID-19, dar mai ales rolul pe
care îl au medicii și organele de
control, prin decizia Direcţiei de
Sănătate Publică.
PAGINA 3

OPINII

3.300
Peste

T
inerii care își doresc răspuns invitaţiei la UMF. „Atenţia la timpul pe care îl dedicaţi Pe-afară e vopsit
să devină medici trec noastre și le-au completării efective a grilei de răspunsuri”; gardul…
weekendul acesta prin de candidaţi s-au oferit câteva sfa­ „Nu vă lăsaţi copleșiţi de emoţii” sau „arătaţi Dr. Nicolae-Iordache Iordache
focurile examenului înscris la UMFCD turi spre a le fi că aveţi suficiente cunoștinţe, dar și o gândire povestește că situaţia din
de admitere. Cei care au de folos în ziua logică”, sunt doar câteva dintre îndemnurile teritoriu nu are legătură cu
trecut deja de această probă – București anul cea mare. Ne-au acestora. Totodată, ei le reamintesc viitorilor declaraţiile pe care le fac unii
rectori, decani ai universităţilor acesta. evocat, de asemenea, studenţi că medicina este cea mai nobilă miniștri și secretari de stat în
și facultăţilor de medicină, medici gândurile și amintirile meserie din lume, dar și una extrem de grea. pandemie.
rezidenţi și studenţi din anii mai mari au legate de propriul examen PAGINILE 8-9 PAGINA 5

Medic în România Fake news în

epoca digitală

” Provocarea pentru mine

e să încerc să-i ofer și alte
opţiuni pacientului.
Dezinformarea alături de ma­
nipulare fac istorie, în prezent,
deoarece în unele cazuri aceasta
poate depăși adevărul, spune
dr. Cailin O’Connor, profesor la
DR. BIANCA BORCOȘ este manager de caz în cadrul Universitatea din California.
ASOCIAŢIEI MEDICILOR INDEPENDENŢI. PAGINA 15 PAGINA 10
2 VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29
Modul în care se va face detașarea personalului medical în
contextul unui risc epidemiologic precum cel generat de
pandemia de COVID-19 este prevăzut în legea nr. 136 din 18
iulie 2020, recent promulgată, care a intrat în vigoare marţi.
Medicii din SUA
în lupta cu COVID-19
În urmă cu o lună, angajaţii
Centrului City of Hope
din California, SUA, au
primit un e-mail în care li
se spunea că nerespectarea
procedurilor decise de
instituţia în care activează
poate conduce la acţiuni
disciplinare, inclusiv la
desfacerea contractului de
muncă.
D
octorul Sorin Buga,
Clinical Professor şi di-
rectorul Programului de
Rezidenţă în Îngrijire
Paliativă la Centrul City of Hope, a
vorbit, în cadrul unui briefing găz-
duit de platforma MedicHub, des-
pre măsurile pe care le-au luat ma-
nagerii spitalelor din SUA pentru
protejarea personalului medical,
dar și a pacienţilor în contextual
pandemiei de COVID-19. City of
Hope este unul dintre cele mai bune
spitale de cancer din SUA și dispune
de 217 paturi, a precizat acesta. El a
afirmat că primele măsuri împotri-
va COVID-19 s-au luat la 3 martie
2020. Atunci, personalul medical
a fost îndrumat, iar ulterior obligat
să-și spele mâinile și să folosească
gel dezinfectant, timp de mini-
mum 20 de secunde, la intrarea și
la ieșirea din saloanele pacienţilor
care nu aveau coronavirus: „De
asemenea, au fost îndrumaţi să
stea acasă în situaţia în care aveau
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
febră, simptome respiratorii sau
digestive. Să se întoarcă la locul de
muncă după minimum 24 de ore de
la dispariţia simptomelor”. În cazul
în care simptomele se agravează,
personalul medical a fost îndrumat
să contacteze medicul de familie
sau cabinetul de medicina muncii.
La 16 martie, în cadrul City
of Hope a început un proces de
screen­ing pentru toţi angajaţii spi-
talului cărora li s-a permis acces în
instituţie prin trei intrări desemna-
te. „În fiecare dimineaţă când mă
duc la serviciu sunt întâmpinat
de o asistentă medicală care
îmi măsoară temperatura
și mă întreabă dacă
în ultimele 24 de ore
am avut febră, dacă
am tușit, dacă am
avut dispnee sau
dacă am avut diaree”,
a explicat medicul.
De asemenea, este în-
trebat de asistenta me-
dicală dacă a interacţionat
cu persoane care au fost testate
pozitiv.
Măștile N95, obligatorii
Fiecare angajat primește o
mască chirurgicală pe zi, în mo-
mentul în care este testat, iar pro-
tecţia feţei a devenit obligatorie în
toate interacţiunile cu pacienţii,
a menţionat dr. Sorin Buga: „Am
primit ochelari de protecţie și dis-
pozitiv de protecţie a feţei care,
bineînţeles, trebuie să fie curăţate
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON,
dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
VIOLETA MOCANU
Noi prevederi privind
detașarea personalului medical
L egea prin care se reglementea-
ză carantina și izolarea persoa-
nelor a fost publicată în Monitorul
Oficial al României numărul 634
în 18 iulie, iar trei zile mai târziu a
intrat în vigoare. Potrivit avocatu-
lui Ioana Zorilă, de la Iordăchescu
& Asociaţii, legea prevede unele
măsuri necesare în domeniul sănă-
tăţii publice, cu caracter temporar,
în situaţii de risc epidemiologic şi
biologic. Potrivit documentului, în
cazul în care există un deficit de
personal medical în situaţii cu un
risc epidemiologic și biologic mare,
personalul medical, paramedical
și auxiliar specializat din sistemul
public poate fi detașat cu acordul
de an-
gajaţi în
fiecare zi”.
Acesta a mai
spus că măștile
N95 sunt obligatorii
pentru toate procedurile care pot
produce aerosoli, cum ar fi, de
exemplu, bronhoscopiile, dar și
în unitatea COVID-19, în sălile de
operaţii, în sălile de proceduri,
precum și în cele de reanimare.
Și pacienţii sunt obligaţi să
poarte mască, de aceea primesc
una în momentul în care intră
în policlinică. „În 25 martie, de
exemplu, toate vizitele la pacienţi
sau în clinică au fost suspendate,
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate  În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
persoanei detașate. În lipsa acordu-
lui, în condiţiile acestei legi, detașa-
rea se poate face pe o durată de cel
mult 30 de zile, prin ordin al minis-
trului Sănătăţii, al șefului DSU sau
al persoanei desemnate de acesta
ori, după caz, al conducătorului
instituţiei angajatoare.
Beneficii pe perioada
detașării
Pe durata detașării, conform
legii, se asigură pe lângă salariul
plătit de unitatea angajatoare, plata
indemnizaţiei de detașare în cuan-
tum de 50% din salariul de încadra-
re, diurnă zilnică de 2% din salariul
de încadrare, precum și cazarea și
cu trei excepţii: pacienţii sub 18
ani au avut dreptul să fie vizitaţi
de un părinte, cei cu handicap au
putut primi un vizitator, iar pa-
cienţii aflaţi la sfârșitul vieţii au
avut dreptul la doi vizitatori”, a
adăugat dr. Sorin Buga. El a men-
ţionat că instituţia îi ţine la curent
cu ultimele noutăţi despre noul
coronavirus. Mai mult, în urmă
cu o lună, au primit un e-mail în
care li se spunea că nerespectarea
procedurilor decise de instituţia
în care activează poate condu-
ce la acţiuni disciplinare, inclu-
siv la desfacerea contractului
de muncă.
Dorina Novac
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
oficiile poștale din ţară, se pot încheia abo­
na­mente la „Viaţa Medicală” până la sfârșitul
anului 2020. În Catalogul de presă al Poștei
Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
Actualitate
transportul în localitatea unde se
dispune detașarea. Drepturile plă-
tite personalului medical detașat
sunt suportate din bugetul Minis-
terului Sănătăţii, transportul este
asigurat de Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă, iar cazarea este
asigurată de instituţia care benefi-
ciază de serviciile acelei persoane.
O altă prevedere (art. 21) arată
că pentru acoperirea deficitului
de personal medical din sistemul
sanitar, pe perioada riscului epide-
miologic și biologic este permisă
angajarea temporară, fără concurs
a personalului medical, în unităţile
sanitare deficitare.
Florentina Ionescu
Sistemul
medical
modular al
Spitalului
Militar
Timișoara este
operaţional
S istemul medical modular
de izolare și tratament
(SMMIT) din Timișoara, care
funcţionează ca secţie externă
de Boli Infecţioase a Spitalului
Clinic Militar de Urgenţă „Dr.
Victor Popescu” din localitate,
și-a început activitatea marţi.
SMMIT poate să asigure
asistenţă medicală pentru 50
de pacienţi cu formă ușoară
sau medie de COVID-19, având
totodată o secţie de ATI cu
patru paturi pentru bolnavii
a căror stare se agravează în
timpul internării, se arată
într-un comunicat de presă
emis de Ministerul Apărării
Naţionale. Sistemul modular
are în dotare și un laborator
de analize RT-PCR pentru
diagnosticarea infecţiei cu
SARS-CoV-2, cu o capacitate
de prelucrare de 40 de teste
pe zi. Personalul medical care
își desfășoară activitatea în
cadrul SMMIT este format din
medici încadraţi la Spitalul
Clinic Militar de Urgenţă „Dr.
Victor Popescu” Timișoara,
dar și personal nou angajat pe
o perioadă de șase luni pentru
sprijin epidemiologic.
Cristina Ghioca
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
câtă vreme acestea sunt argumentate și
exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29
3

Editorial O ricât ne-am strădui noi să in-

formăm, să gândim critic, să
dârzenia colegului nostru, dar și
aprehensiunea bizară care părea
după ceva care să semene cu con-
tactul uman autentic. Și ne mulţu-
Contactul uman dintre me-
dic și pacient e plin de bari-

Un contra-
ne bazăm pe dovezi, când e vorba
de marele public nu par să funcţi-
oneze decât emoţiile. Nici cea mai
sistem bine documentată dare de seamă
privind pandemia de COVID-19
nu se poate compara, ca pute-
re de convingere, cu declaraţia
Andreei Esca despre propria ex-
perienţă. Ani de război de gherilă
cu antivaxxerii, în care raţiunea și
empirismul se opuneau împotriva
unui delir de imaginaţie înaripat
de teamă, nu au prezentat nicio
victorie atât de categorică precum
cea a doctorului Mihai Craiu în ce-
Dr. Vlad Stroescu lebra întâlnire cu Olivia Steer, în
care privitorii au simţit pe propria
piele empatia pozitivă, liniștea,
să emane dinspre interlocutoarea
anti-vaccinistă.
În loc să ne minunăm de eșe-
cul limbajului și raţiunii, ca să
nu mai zic de eșecul răspunsului
agresiv, ar trebui să înţelegem
că e normal. Ca să investească în-
credere în orice li s-ar spune, oa-
menii simt nevoia unei conexiuni
emoţionale.
Tot vorbind despre post-
adevăr, m-a frapat acest adevăr
simplu: trăim într-o nouă eră a su-
perstiţiei și conspiraţionismului
nu pentru că ne lăsăm manipulaţi
de politicieni, falși Mesia și șar-
latani psihopaţi, ci pentru că flă-
mânzim, în ultimele două decenii,
mim și cu simulacre.
În ultimii ani, omul a devenit
tot mai singur. Familiile s-au ato-
mizat, la fel și cercurile de prie-
teni, comunicarea e predominant
online, lipsită de profunzimea, de
perspectiva conferită de limbajul
trupurilor și al mimicii, de inti-
mitatea prezenţei imediate a altei
fiinţe vii, cu emoţii și reacţii, în
apropierea noastră.
Iar medicul? El a devenit tot
mai „nemuritor și rece” pentru
cel ce-l privește din afară. Tot mai
specializat, cu un limbaj tot mai
greu de înţeles, tot mai surmenat,
mai alienat el însuși de opresi-
unea unui sistem dezumanizat.
ere care mai de care mai bi-
rocratice și mai perverse.
Nu mai e în puterea noastră să
spargem aceste bariere.
Oricât ne-am reinventa, ori-
cât am fi de activi în social-me-
dia, oricât am conta pe figurile
providenţiale dintre noi, e nevoie
de mai mult. E nevoie de un nou
„sistem”, cuvânt urât și impropriu,
mai bine zis de un contra-sistem,
în care cei care îngrijesc să-și dea
mâna și să se accepte în primul
rând unii pe alţii, trasncendând
ierarhiile, orgoliile, defensiva și
teama. Sau cel puţin așa mă gân-
desc, din cabinetul meu privat, în-
depărtat și foarte singuratic.

A intrat în vigoare Undă verde

Ordinul de ministru pentru izolare
privind carantinarea Guvernul României a adoptat marţi o Hotărâre – HG nr. 36 – prin
care stabilește unele măsuri necesare a fi aplicate pentru protecţia
populaţiei în contextul pandemiei de COVID-19.

Ministrul Sănătăţii a aprobat
modalitatea de aplicare a unor
măsuri de prevenire și limitare a
îmbolnăvirilor cu SARS-CoV- 2, în
conformitate cu noile prevederi
legale aprobate prin Legea
carantinei și izolării.
echipamentele de protecţie sunt insufici-
ente. În carantină pot intra și unităţile sa-
nitare cu pacienţi din zona respectivă în
care gradul de ocupare a paturilor pe sec-
ţiile COVID-19 și ATI depășește 90%, dar
și dacă populaţia dintr-o zonă afectată nu
este compliantă la regimul de izolare la do-
miciliu pentru 14 zile în urma unui contact
apropiat cu un caz confirmat.
P
otrivit documentului, carantina
persoanelor se instituie la domi-
ciliu, la o locaţie declarată sau
într-un spaţiu special desemnat
de autorităţi, pentru persoanele suspec-
tate că ar fi infectate sau purtătoare ale
virusului SARS-CoV-2. Măsura li se aplică
celor care sosesc din zone în care riscul
epidemiologic este ridicat sau au intrat în
contact direct cu cel puţin o persoană con-
firmată cu COVID-19. În ceea ce privește
carantina în spaţiile special desemna-
te de autorităţi – și anume carantina in-
stituţionalizată, aceasta se realizează în
următoarele situaţii:
a) dacă persoanele pentru care se insti-
tuie măsura de carantină declară pe pro-
pria răspundere că nu își pot asigura con-
diţiile de separare fizică la domiciliu sau la
locaţia declarată;
b) în cazul nerespectării măsurii de
carantină la domiciliu sau la locaţia de-
Izolare și pentru persoanele
infectate asimptomatice
Până la comunicarea deciziei DSP prin
care se infirmă măsura carantinei, o persoa-
nă nu poate părăsi locul desemnat pentru
aceasta fără încuviinţarea medicului sau a
reprezentantului DSP. Potrivit legii, izola-
rea se instituie pentru persoanele bolnave
cu semne și simptome sugestive specifice
definiţiei de caz, dar și pentru purtătorii
virusului sau agentului patogen, chiar dacă
nu prezintă semne și simptome sugestive.
Izolarea se instituie cu acordul persoanelor.
În lipsa acordului, când medicul constată
că riscul de transmitere comunitară a bolii
este mare, izolarea se va face într-o unitate
sanitară sau într-o locaţie alternativă. În
acest scop, vor fi efectuate examinări clini-
ce, paraclinice și evaluări biologice. Persoa-
na va sta în izolare până la primirea rezul-
tatelor acestora, dar nu mai mult de 48 de
ore. Cel mai târziu la expirarea termenului

O rdinul ministrului Sănătăţii nr.

1309/2020, publicat miercuri, în Mo-
nitorul Oficial 642, stabilește, pe lângă
regulile privind izolarea persoanelor, cri-
teriile pentru carantinarea persoanelor,
spitalelor, localităţilor sau regiunilor. Ast-
fel, carantina zonală se va realiza: în regi-
unile în care există un trend crescător al
cazurilor de COVID-19 pentru ultimele 14
zile; în cele în care există o rată de infec-
tare peste nivelul de alertă (3 cazuri/1.000
de locuitori); acolo unde se înregistrează
o pondere majoritară a cazurilor în cadrul
comunităţii faţă de focarele înregistrate
în comunităţi închise (centre rezidenţia-
le, unităţi sanitare) sau unde predomină
populaţia în vârstă de 65 de ani și peste,
atât în localitate, cât și în zonele rurale ale
judeţului.
PERSONALUL MEDICAL
INSUFICIENT, CRITERIU
DE CARANTINĂ
Carantina zonală mai poate fi impusă și
în regiunile unde nu este suficient personal
pentru desfășurarea anchetelor epidemi-
ologice în cadrul DSP în raport cu numă-
rul de cazuri confirmate sau în spitalele
pentru tratarea bolnavilor de COVID-19;
în care s-au înregistrat focare în rândul
personalului medico-sanitar sau în care
Carantina zonală se instituie prin ordin
al șefului Departamentului pentru Situaţii
de Urgenţă sau al persoanei desemnate de
clarată, pe durata acesteia, deși persoana
respectivă a consimţit-o la data
instituirii.
de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice și
paraclinice și dacă există în continuare ris-
cul ca boala să fie transmisă, medicul reco-
acesta, în baza hotărârii Comitetului Jude- În situaţia în care o persoană refuză mă- mandă prelungirea măsurii izolării într-o
ţean pentru Situaţii de Urgenţă. Propune- sura carantinării la domiciliu sau la locaţia unitate sanitară, într-o locaţie alternativă
rea de ridicare a acesteia se va face pe baza declarată, sau dacă încalcă măsura, deși ori la domiciliu.
analizei situaţiei epidemiologice la 14 zile a consimţit-o anterior, aceasta va putea fi În situaţia în care persoanele refuză
de la instituire. plasată în carantină instituţionalizată la măsura izolării, medicul trebuie să infor-
recomandarea medicului sau a organelor meze de îndată DSP. În termen de cel mult
IDENTIFICAREA URGENTĂ de control, prin decizia Direcţiei de Sănă- două ore, DSP va emite decizia prin care
A PERSOANELOR EXTERNATE tate Publică (DSP). „Decizia se emite în confirmă sau infirmă măsura izolării re-
Un alt aspect cuprins în Ordinul de cel mult opt ore de la informarea făcută comandată de medic, în unitatea sanitară
ministru face referite la persoanele exter- de medic sau de organele de control și i se sau într-o locaţie alternativă. Această deci-
nate sau care au refuzat internarea în luna comunică de îndată persoanei în cauză”, zie are caracter individual și i se comunică
iulie. Acestea ar trebui identificate urgent se arată într-un comunicat al Grupului de imediat persoanei respective.
de unităţile sanitare și serviciile de ambu- Comunicare Strategică. Florentina Ionescu
lanţă judeţene pe baza foilor de observa-
ţie, a fișelor de solicitare ale ambulanţelor,
buletinelor de analiză RT-PCR eliberate
de laboratoarele autorizate, precum și ori-
căror alte informaţii medicale care con-
firmă infectarea cu SARS-CoV-2, pentru
a putea fi izolate.
Deciziile de confirmare sau infirmare
privind măsurile de izolare, prelungirea
izolării sau carantinare, reprezintă acte ad-
ministrative cu caracter individual ce pot fi
contestate de persoanele care se consideră
vătămate la instanţa competentă, în condi-
ţiile Legii nr. 136 din 18 iulie 2020.
Cristina Ghioca

La închiderea ediţiei: Localitatea Cartojani din comuna Roata de Jos, judeţul Giurgiu, a fost
plasată în carantină zonală. Aceasta a fost instituită la propunerea Direcţiei de Sănătate
Publică teritorială cu avizul Institutului Naţional de Sănătate Publică și în baza Hotărârii
Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă prin ordin al șefului Departamentului pentru
Situaţii de Urgenţă.
4 VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29 Internaţionale
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache

ATENŢIE LA DEZINFECTANTE!
acestea putând conţine metanol. Îngrijo-
rător este și faptul că etichetele acestor
produse pot fi false, unele menţionând
etanolul în loc de metanol, dezinformând
populaţia și asociind consecinţe severe.
Metanolul nu este un ingredient activ ac-
ceptabil pentru dezinfectantele de mâini
și nu ar trebui să fie utilizat, din cauza efec-
telor sale toxice, avertizează FDA. Pacien-
asemenea, copiii care ingerează accidental
dezinfectant prezintă risc crescut și ar tre-
bui să se prezinte urgent la camera de gardă.
Simptomatologia sugestivă pentru expune-
rea substanţială la metanol include greaţa,
vărsăturile, cefaleea, afectarea vederii, con-
vulsii, comă, conducând, în cazurile severe,
la deces.
Peste 50 de tipuri de dezinfectant
de producători. Printre
companiile suspecte menţionate de FDA
se numără și Eskbiochem SA de CV din
Mexic. Deși FDA a solicitat sistarea comerci-
alizării dezinfectantelor produse de această
companie, nicio acţiune nu a fost întreprinsă
până în prezent. Lista completă a dezinfec-
tantelor periculoase poate fi consultată pe
site-ul FDA (https://bit.ly/2WITguu).

F DA (Food and Drug Administration)

avertizează cu privire la potenţialul
toxic al anumitor dezinfectante de mâini,
ţii cu expunere cunoscută la un produs ce
conţine metanol ar trebui să se adreseze
imediat unui serviciu de urgenţă. De
au fost semnalate de FDA ca fiind peri-
culoase, multe dintre acestea fiind deja
retrase de pe piaţă, în mod voluntar,
Bibliografie
1. FDA Adds to Toxic Sanitizer Warning List-Medscape-Jul17, 2020.
2. https://www.fda.gov/drugs/drug-safety-and-availability/fda-updates-hand-
sanitizers-methanol

Noi recomandări promiţătoare

în tratamentul COVID-19
Contrar recomandărilor societăţilor medicale
internaţionale, încă din stadiile iniţiale ale
pandemiei de COVID-19, FLCCC (Front
Line COVID-19 Critical Care Alliance) a
creat protocolul MATH+, bazat pe utilizarea
corticosteroizilor.

P
rin interpretarea iniţială eronată a informaţiilor
din literatura de specialitate, numeroase societăţi
medicale internaţionale au respins ideea utiliză-
rii corticosteroizilor în tratamentul COVID-19.
Totuși, după analizarea atentă a studiilor recente, s-a con-
firmat beneficiul potenţial al acestei terapii în lupta împo-
triva SARS-CoV-2. Deși dr. G. Umberto Meduri, membru al
FLCCC, a publicat o lucrare într-un jurnal al Society of Cri-
tical Care Medicine, în care a subliniat abordarea iniţială
eronată a societăţilor medicale internaţionale, aceasta a fost
ignorată. Conform FLCCC, mii de pacienţi spitalizaţi care
au suferit complicaţii severe din cauza inflamaţiei impor-
tante asociate COVID-19 ar fi putut fi salvaţi dacă ar fi primit
corticosteroizi în timp util.
Din fericire, cercetări recente au validat beneficiile
potenţiale ale utilizării acestora în tratamentul infecţi-
ei cu SARS-CoV-2. Studiul RECOVERY, realizat de cer-
cetători de la Universitatea Oxford, a raportat îmbună-
tăţirea supravieţuirii cu o treime la pacienţii ventilaţi FLCCC și-au dovedit eficienţa pe baza rezultatelor obţinute în (figură) la scurt timp după internare, pentru a suprima cât
trataţi cu dexametazonă și cu o cincime la pacienţii cu pandemiile anterioare și în studiile ARDS (Acute Respira- mai eficient răspunsul inflamator sistemic sever generat de
necesar suplimentar de oxigen. „Deși știrile cu privire la tory Distress Syndrome). În plus, FLCCC recomandă admi- SARS-CoV-2, numai la pacienţii cu necesar de oxigen supli-
acest impact sunt încurajatoare, validându-ne propria po- nistrarea corticoterapiei pe durate mai lungi, în funcţie de mentar. „M” – metilprednisolonul administrat intravenos
ziţie menţinută în ultimele luni, conform căreia COVID-19 caracteristicile individuale ale pacienţilor. reprezintă un „element cheie” al protocolului, eficienţa aces-
este, într-adevăr, o boală responsivă la corticoterapie, Conform experienţei membrilor FLCCC, rata morta- tuia fiind dovedită în numeroase studii clinice (resursele bi-
considerăm că impactul asupra supravieţuirii poate fi îmbu- lităţii a fost de 6,6% într-un spital (dr. Paul Marik, Norfolk, bliografice suplimentare pot fi consultate pe pagina web a
nătăţit substanţial prin utilizarea medicamentelor și a stra- Virginia) și de mai puţin de 3,3% în altul (dr. Joseph Varon, FLCCC). „A” – acidul ascorbic în doză mare este admi-
tegiilor de administrare încorporate în cadrul protocolului Houston, Texas). Aceste rezultate au fost obţinute în urma nistrat în asociere cu metilprednisolonul, având multiple
MATH+”, au declarat reprezentanţii FLCCC. aplicării precoce a protocolului MATH+ pe parcursul spitali- efecte fiziologice sinergice. „T” – tiamina este recomandată
zării, fiecare medic tratând peste 100 de pacienţi internaţi, pentru optimizarea utilizării celulare de oxigen și a consu-
METILPREDNISOLON, VARIANTA MAI diagnosticaţi cu afecţiunea COVID-19. „Protocolul MATH+ mului de energie, protejând organele vitale. „H” – hepari-
EFICIENTĂ a fost dezvoltat prin utilizarea expertizei clinice a unor me- na este esenţială pentru prevenirea și dizolvarea cheagu-
Conform membrilor FLCCC, metilprednisolonul pare dici specializaţi în Îngrijiri Critice. Considerăm că MATH+ rilor de sânge, frecvent întâlnite la pacienţii cu afecţiunea
a fi mai eficient în tratamentul COVID-19 decât dexame- salvează vieţi și, dacă este implementat la scară largă, poate COVID-19. Semnul „+” indică intervenţiile terapeutice su-
tazona, acesta atingând concentraţii înalte la nivel pulmo- salva mii”, conform membrilor FLCCC. plimentare necesare, dar și posibilitatea de adaptare per-
nar și suprimând semnificativ inflamaţia masivă asociată manentă a protocolului, în funcţie de evoluţia dovezilor
infecţiei cu SARS-CoV-2. În studiul RECOVERY au fost PROTOCOLUL MATH+ medicale publicate.
utilizate doze modeste de dexametazonă, insuficiente în ca- Fiind destinat numai pacienţilor spitalizaţi, specia- Bibliografie
1. https://covid19criticalcare.com/
zurile severe. Dozele de metilprednisolon recomandate de liștii FLCCC recomandă iniţierea protocolului MATH+ 2. www.flccc.net

Chirurgia bariatrică, electivă?

Intervenţiile chirurgicale
bariatrice nu sunt „elective”
și ar trebui să fie reluate
în condiţii de siguranţă
pe durata pandemiei
de COVID-19, susţine
Societatea americană pentru
chirurgie metabolică și
bariatrică (ASMBS), într-o
declaraţie recentă.
„Safer Through Surgery”, sublinia-
ză importanţa asigurării îngrijirilor
medicale din sfera chirurgiei bari-
atrice chiar în condiţiile extraordi-
nare generate de răspândirea rapidă
a SARS-CoV-2 la nivel global. Afir-
maţia este importantă, în contextul
în care numeroase unităţi sanitare
au plasat chirurgia bariatrică, ală-
turi de cea estetică, în rândul pro-
cedurilor elective, sugerând amâ-
narea acestora până la relaxarea
semnificativă a restricţiilor impuse
„elective”, ele fiind esenţiale pen-
tru pacienţii cu obezitate morbidă,
ameninţătoare de viaţă. „Chirurgia
metabolică și bariatrică reprezintă
intervenţii salvatoare de vieţi, exis-
tând numeroase studii care confir-
mă beneficiul pentru supravieţuire
al pacienţilor. (...) ASMBS sprijină
utilizarea termenului «intervenţie
chirurgicală necesară din punct
de vedere medical, dependentă de
timp», conform propunerii Pra-
chand et al. sau «intervenţie chirur-

P ublicată online în Surgery for

Obesity and Related Di­
declaraţia ASMBS,
seases,
intitulată
de pandemie.
ASMBS subliniază că interven-
ţiile chirurgicale bariatrice nu sunt
gicală necesară din punct de vedere
medical, non-urgentă»”, menţionea-
ză reprezentanţii ASMBS.
Opinii VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29
5

Mersul pe bicicletă ca mijloc de protecţie

E ste cunoscut faptul că România a pierdut
un proces la Curtea Europeană de Justi-
ţie, fiind obligată la plata unei amenzi ustu-
Promovarea circulaţiei bicicletelor, ve-
hicule eminamente nepoluante, este strâns
legată de ameliorarea calităţii aerului. Praful,
trist record european la acest capitol cu peste
8.000 de accidente mortale anual, multe în
Capitală.
dintre
principale
contaminare
sursele
de

rătoare pentru lipsa de măsuri în București
privitoare la reţeaua destinată bicicletelor și
pietonilor, dar și pentru calitatea nocivă a ae-
rului. Indiferenţa autorităţilor locale o vom
plăti cu toţii, ca cetăţeni ai României. Plătim
cu bani, dar și cu sănătate.
îndeosebi microparticulele, atacă nu doar că-
ile respiratorii. Recent, s-a stabilit o corelaţie
și cu infarctul de miocard.
Circulând pe marile artere aglomerate
de autovehicule, bicicliștii sunt expuși acci-
dentelor de circulaţie, România deţinând un
În plan comportamental, bicicleta în-
deamnă la modestie, combate aroganţa, iar
pentru sănătate, beneficiul este imens: scade
riscul de obezitate, hipertensiune arterială
și boli cardiovasculare în general. Efortul
combate osteoporoza și atrofia musculară.
Dezvoltă simţul echilibrului, efect care se
menţine și la vârste înaintate. Bicicliștii sunt
mai sănătoși, inclusiv atunci când ajung la
vârste foarte înaintate.
Toate capitalele și marile orașe ale lumii
ne pot servi drept exemplu. În Colombo (ca-
pitala statului Sri Lanka) de pildă, circulaţia
automobilelor este oprită în weekend, cu ex-
cepţia transportului în comun. La New York,
un medic plecat din România se deplasează
pe bicicletă zilnic spre spital circa 10 kilome-
tri. Cu tot gigantismul acestui oraș, traficul
este mult mai degajat decât în București.
În actuala epidemie de COVID-19, bicicle-
ta reprezintă un valoros mijloc de protecţie,
pe când mijloacele de transport în comun,
indiferent de măsurile luate, constituie una
în comunitate.
Chiar dacă se
poartă mască,
lucru pe care nu
toţi călătorii îl
respectă, aerul Conf. dr. Corneliu
din autovehicul Zeana
și suprafeţele
atinse cu mâna prezintă un risc de contami-
nare. Ancheta epidemiologică devine inope-
rantă. În mers, bicicleta nu ridică praf, spre
deosebire de automobile. Praful și gazele de
eșapament irită căile respiratorii deschi-
zând calea infecţiilor respiratorii, inclusiv
SARS-CoV-2 sau gripă. Prin fragilizarea pri-
mei bariere de apărare antiinfecţioasă de la
nivelul mucoasei respiratorii se facilitează
pătrunderea virusului în organism.
În final, repetăm întrebarea: vom putea
trezi din letargie Primăria Capitalei pentru
realizarea unei reţele stradale dedicate bici-
cletelor? Ar fi și un bun mijloc de fluidizare a
traficului.

OAMGMAMR
Pe-afară e vopsit
Programul gardul...
de revalorizare D e ce nu ne mai facem bine? Ar fi cel total nepregătit? Și cum rămâne cu

C
omisia Europeană (CE) a publicat, la
11 mai 2020, Raportul privind pune-
rea în aplicare a anumitor elemente
noi introduse de Directiva 2013/55/
UE, care modifică Directiva 2005/36/CE privind
recunoașterea calificărilor profesionale. Ra-
portul prezintă rezultatele programului special
de revalorizare pentru asistenţii medicali din
România, constituind baza pentru revizuirea
dispoziţiilor referitoare la regimul drepturilor
dobândite aplicabil asistenţilor medicali genera-
liști din România.
Recunoașterea automată pentru asistenţii
medicali cu formare anterioară aderării a fost
asumată ca o prioritate a agendei de reprezen-
tare europeană de conducerea OAMGMAMR.
Organizaţia s-a implicat, alături de Ministerul
Educaţiei Naţionale (MEN) și Ministerul Sănătă-
ţii (MS), în fiecare etapă, participând la negoci-
eri, la organizarea sesiunilor de formare-forma-
tori, elaborarea proiectelor normelor
de implementare, precum și la avizarea
acestora.
Obiectivul urmărit de România a
fost de a organiza în ţară un program
special pentru ca formarea asistenţilor
medicali generaliști, dobândită anteri-
or datei de 1 ianuarie 2007, să îndepli-
nească cerinţele minime prevăzute în
directiva europeană. Au fost, astfel, ini-
ţiate negocierile cu reprezentanţii CE și
cu cei ai statelor membre ale UE.
În perioada 2012-2014, CE și ex-
perţi din Belgia, Danemarca, Spania,
Franţa, Irlanda, Malta, Polonia, Italia
și Marea Britanie au analizat în detaliu
cursurile de formare pe care România le-a pus
la dispoziţie în trecut la nivelul învăţământului
terţiar non-universitar și al celui superior, pen-
tru a stabili măsura în care acestea respectau
cerinţele minime în temeiul Directivei 2005/36/
CE. Cursurile de revalorizare au fost astfel con-
cepute pentru a acoperi lacunele identificate în
programul de formare.
Pentru punerea în aplicare a programului de
revalorizare, OAMGMAMR a susţinut, inclusiv
financiar, organizarea a opt sesiuni de formare
a formatorilor cu experţi din cinci state mem-
bre, derulate în perioada 2013-2014. Sesiunile
s-au derulat la București, Craiova, Brașov, Arad,
Cluj-Napoca, Constanţa și Galaţi. Au fost instru-
ite 63 de cadre didactice din școlile postliceale la
nivel naţional și 43 de membri ai OAMGMAMR.
România a pus în aplicare programul final
pentru asistenţi medicali prin intermediul Or-
dinului comun nr. 4317/943/2014 al MEN și al
MS, avizat de OAMGMAMR. Prin Ordinul nr.
5114/2014 a fost aprobată Metodologia de organi-
zare, desfășurare și finalizare a programului spe-
cial de revalorizare a formării iniţiale de asistent
medical generalist, dobândită anterior datei de 1
ianuarie 2007, pentru absolvenţii învăţământu-
lui postliceal sanitar.
Programul a demarat în anul academic
2014-2015 și, potrivit informaţiilor furnizate
de Ministerul Educaţiei și Cercetării din Româ-
nia, peste 3.000 de absolvenţi ai învăţământului
terţiar nonuniversitar și 23 de absolvenţi ai învă-
ţământului superior l-au finalizat până la sfârși-
tul anului academic 2018-2019. Pentru aceștia,
recunoașterea calificării se va face automat în
statele membre UE, pe baza certificatului de
revalorizare a competenţelor profesionale (în-
văţământ postliceal), cât și pe baza diplomei de
licenţă de asistent medical generalist, obţinute
în conformitate cu legislaţia în vigoare (învă-
ţământ universitar). România a prezentat pro-
gramul statelor membre în cadrul Grupului de
coordonatori pentru recunoașterea calificărilor
profesionale, în lunile martie și mai 2018.
Organizaţia noastră activează permanent
în beneficiul profesioniștilor săi și contribuie la
dobândirea unui grad înalt de profesionalism și
la atingerea excelenţei și a recunoașterii acesteia
pe plan naţional și internaţional.
Roxana Rotocol
Șef Departament Comunicare și Relaţii
Internaţionale
multe motive, plecând de la lideri cel dezinformat? Cum crede Guvernul
de partid, guvern și de stat care spun că se vor stinge aceste focare? Am ve-
una și fac alta. Chestia cu nepurtatul rificat site-urile oficiale (MS, CNAS,
măștii este doar ceea ce se vede. Nu ne CDC-ul românesc…) – informaţii ne-
facem bine din proiectare! Proiectăm actualizate, nepractice, nepuse prin
fatalist. Știţi, Mioriţa… Și perspectiva omului aflat
ne purtăm ca atare. la necaz.
Vorbesc, cu o ușoară Este cool să apară
vină, doar despre ceea ce prim-ministrul în media
am trăit eu. Cine a citit declarându-le război celor
Viaţa Medicală de săptă- care și-au cerut externa-
mâna trecută ar fi putut rea sau celor care au avut
vedea articolul scris de tupeul să nu se mai inter-
mine despre experienţa neze. Din punctul ăsta de
deloc înălţătoare a unui vedere mă simt ușor ofen-
coleg de facultate, me- sat de atitudinea autorită-
dic internist într-un spi- ţilor. În cele din urmă am
tal COVID de provincie. Dr. Nicolae- economisit niște resurse
Cum Dumnezeu nu bate Iordache Iordache care pot fi direcţionate
cu parul, nici nu s-a uscat către cazuri mai grave.
cerneala în ziar și iată-mă cu un bule- Apoi am cruţat personalul medical de
tin COVID pozitiv în mână bătând la posibilitatea de a se infecta de la mine;
poarta aceluiași spital. Acolo, pentru plus redirecţionarea atenţiei lor către
câteva minute bune am avut parte de cazuri mai demne de atenţie. Iar eu
o experienţă rezonabilă. Oamenii și- am stat în pacea mea rurală cu adevă-
au făcut decent și civilizat datoria și în rat vindecătoare. Este un război acolo
câteva minute, cu o reţetă în cealaltă unde nu ar trebui să fie.
mână, eram lăsat la vatră. Sută la sută din răcelile pe care mi
Cu DSP însă e o altă poveste. M-au le amintesc au fost mai serioase decât
sunat a doua zi să mă întrebe de să- ceea ce am trăit în ultimele cinci zile.
nătate. Și le-am spus. Erau interesaţi Practic, dacă virusul nu era așa vede-
unde mă aflu, dacă am fost la spital, tă, ar fi trecut neobservat. Sper să nu
unde lucrez, care e situaţia membri- mânii din nou Divinitatea cu scrierile
lor de familie și cine e medicul meu de mele. Ieri am iniţiat un dialog electro-
familie. Nu au fost DELOC interesaţi nic cu DSP. Prea devreme să mă declar
de locul, omul de la care aș fi putut lua victorios, dacă nu apare ceva prea rău
virusul și nici de locurile și oamenii vă voi ţine la curent cu vitejiile Guver-
pe unde l-aș fi putut lăsa. Și asta nici nului în tranșeele pandemiei văzute
măcar în contextul în care am întrebat prin ochi de pozitiv!
în mod special despre ancheta epide-
miologică. Ce declară miniștrii noș-
tri, fie ei prim sau secretar de stat, nu
prea are legătură cu ce se întâmplă în
teritoriu.
Nu a existat nici cea mai mică do-
rinţă de a afla dacă am întrebări sau
neclarităţi cu privire la ce urmează să
fac sau ce mi se întâmplă. Acum, eu nu
am prea mari neclarităţi mulţumită
faptului că mai înţeleg câte ceva și că
oricând pot suna pe cineva competent
pe subiect. Dar cum rămâne cu omul
cu pregătirea medie? Cum rămâne cu
6 VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29 Interviu

Tratamente destinate pacienţilor

Noi specialităţi și subramuri
ale clasicelor ramuri
medicale au apărut în
ultimii ani, nu doar în

neeligibili pentru chirurgia

spitalele de peste graniţă,
ci și în România. Am vorbit
despre acest subiect cu

cancerului hepatic
un specialist în radiologie
intervenţională, care ne-a
explicat prin ce metode
minim invazive pot fi tratate
cu succes tumorile hepatice,
mai ales în cazul acelor
Avantajele intervenţiilor Dr. Murat Dökdök
pacienţi la care intervenţia este medic radiolog
Oncologia intervenţională este tratament de primă linie în multe tumori
chirurgicală nu este o hepatice, mai ales în cancerele hepatice primare, dar și în metastazele intervenţionist la Centrul
opţiune. care afectează ficatul. Are anumite avantaje: prezintă un risc mai Medical Anadolu din
mic pentru pacient și înseamnă un timp de recuperare mai scurt în Turcia. La jumătatea
Ce este oncologia interven­ comparaţie cu operaţia deschisă. În plus, oncologia intervenţională poate lunii februarie a susţinut
ţională? crește durata de viaţă, poate îmbunătăţi calitatea vieţii pacientului și la București o prezentare
Este un subgrup al radiologiei detaliată despre radiologia
poate fi curativă în cazul persoanelor diagnosticate la timp.
intervenţionale care se dezvoltă intervenţională în
rapid în prezent. Noi, ca medici tratarea cancerului. A
radiologi intervenţioniști, folosim acești pacienţi. Și bineînţeles că disciplină nouă, diferită de celelal- descris amănunţit două
ghidajul cu ajutorul imagisticii există o cale de a-i trata, iar aceasta te. Trebuie să ai o bună organizare tehnici minim invazive
medicale, pentru a efectua unele este oncologia intervenţională. pentru a le acorda astfel de trata- prin care pot fi distruse
proceduri minim invazive de tra- Oncologia intervenţională ar pu­ mente pacienţilor cu cancer, să ai tumorile hepatice: ablaţia
tament și aplicăm aceleași tehnici tea fi considerată o rază de spe­ bune condiţii de cazare. și radioembolizarea,
pentru a trata cancerul. ranţă pentru acești pacienţi? Cum știţi că un pacient este parte din oncologia
Care sunt beneficiile ei? Nu îmi place să o numesc o „spe- eligibil pentru aceste tehnici intervenţională.
Tumorile hepatice ocupă un loc ranţă”. Ea este o nouă armură, aș minim invazive?
important în ceea ce privește cazu- putea spune. Noi ne bazăm pe ghidurile de spe-
rile de cancer la nivel global, atât cialitate, pe recomandările exper-
din punct de vedere al frecvenţei, ALGORITMII DE ALEGERE ţilor. Acestea sunt precum algo- TRATAMENTUL TREBUIE embolizarea, și v-aţi referit strict
cât și al ratei de îmbolnăvire. Dacă A TEHNICII POTRIVITE ritmii folosiţi în matematică și ne „CROIT” ÎN FUNCŢIE DE la tratamentul pentru tumorile
vrem să extindem rata de supra- arată cele mai bune modalităţi de PACIENT hepatice. Ce ne puteţi spune în
vieţuire generală în cancere, fie că Vorbiţi-ne despre echipa me­ a alege pacientul și de a merge mai Cum credeţi că vor evolua, din plus despre ele?
vorbim de cancere primare sau de dicală implicată în această departe cu tratamentul. Nu este ca perspectiva dv., tratamentele Da, metodele principale sunt ra-
metastaze, trebuie să abordăm în specialitate. o idee care îţi apare în minte subit pentru cancerele hepatice? dioembolizarea și ablaţia stereo-
primul rând cancerele hepatice. În primul rând, tratamentul pen- și astfel decizi în privinţa sa. Deci- Nu sunt epidemiolog, nu este spe- taxică. Ablaţia nu este un singur
Asta facem noi în oncologia inter- tru cancer este o abordare multi- zia de tratament se ia pas cu pas, cialitatea mea, dar studiile arată tip de tratament, ea include alte
venţională, practic. disciplinară, așa că atunci când va trebui să îţi selectezi pacienţii clar că tumorile hepatice sunt din metode. Fiecare dintre ele are mai
Cele mai multe beneficii ale aces­ decizi să tratezi un pacient, tre- în funcţie de etapa în care te afli. ce în ce mai frecvente. Este o boală multe subtipuri, are indicaţii di-
tei specialităţi se regăsesc în buie să selectezi acel pacient, să Care este mesajul dv. pentru care câștigă teren în anumite ţări, ferite pentru tipuri diferite de tu-
cancerul hepatic? te întâlnești în cadrul unui tumor medicii români în legătură cu cum ar fi România. Asta înseamnă mori, pentru dimensiuni diferite
Da, în tumorile hepatice, iar obiec- board și să discuţi cazul lui acolo. această subspecialitate? că vom avea din ce în ce mai mulţi ale tumorilor, pentru stadii diferi-
tivul nostru, al medicilor, este Din echipă fac parte inclusiv me- Cred că medicii din România cu- pacienţi cu cancer hepatic și, de te și pentru localizări diferite. Este
creșterea ratei de supravieţuire ge- dicul oncolog, radio-oncologul, nosc la fel de multe despre aceste aceea, va trebui să abordăm aceas- doar un mod de a clasifica subiec-
nerală, fiindcă cei mai mulţi dintre medicii chirurgi și așa mai depar- tratamente ca și colegii din ţara tă patologie cât mai serios. Și cu tul de bază: avem două metode,
acești pacienţi cu cancer hepatic te. Apoi, ca radiolog intervenţio- mea, chiar dacă este o disciplină siguranţă unul dintre cei mai buni una este ablaţia și cealaltă este em-
nu sunt eligibili pentru interven- nist, trebuie să abordezi pacientul nouă. Dar mesajul meu nu este aliaţi pe care îi avem este oncologia bolizarea, dar tratamentul princi-
ţia chirurgicală. Chimioterapia într-o anumită manieră, într-un doar pentru medicii români, ci intervenţională. pal ar trebui să fie „croit” în funcţie
are și ea efecte limitate în această departament dedicat de radiologie pentru toţi medicii: ar trebui să lu- Cele două tehnici minim de pacient și în funcţie de tipul de
boală, așa că ar trebui să existe o intervenţională și oncologie inter- crăm împreună, cot la cot, pentru invazive despre care aţi vor­ cancer de care acesta suferă.
modalitate pentru a-i trata pe venţională. Cum spuneam, este o beneficiul pacientului. bit astăzi sunt ablaţia și radio­ Florentina Ionescu

ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT Direcționează 3,5%
DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT Direcționează 3,5% www.fundatiareginamaria.ro
www.fundatiareginamaria.ro TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună) PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 30 IUNIE. din impozit
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI. din impozit
Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro

Nr. 14 (1574), anul XXXII Nr. 26 (1586), anul XXXII Nr. 24 (1584), anul XXXII
10 aprilie 2020 3 iulie 2020 19 iunie 2020
16 pagini 16 pagini 16 pagini
4 lei 4 lei 4 lei
www.viata-medicala.ro www.viata-medicala.ro www.viata-medicala.ro

Pământul este Pământul este Pământul este

o singură ţară, o singură ţară, o singură ţară,
iar oamenii iar oamenii iar oamenii
sunt cetăţenii ei. sunt cetăţenii ei. sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah Baha’u’llah Baha’u’llah

Caravanele
De
Internaţionale MEDICINA
Medic în ALTFEL
OPINII
România Coliziunea Paradoxurile COVID-19
#DinRecunostinta
medicale, Gripă –
Prevenirea Caracteristicile nemaiîntâlnite ale SARS-CoV-2

ce

?
supraîncălzirii au determinat apariţia unor informaţii

imaginea sănătăţii
organismului contradictorii în lumea medicală, mai ales în ceea
COVID-19 ce privește tratarea infecţiei cu noul coronavirus.

rural
Supraîncălzirea organis-
mului ca urmare a purtării Între subiectele intens dezbătute se numără

din mediul
Asocierea dintre gripă și
COVID-19 ar putea avea
consecinţe letale. De aceea,
Urgenţele stomatologice rata de vaccinare anti-gripală
în starea de urgenţă trebuie să crească.
ne
prelungite de echipamente de utilizarea hidroxiclorochinei și a ibuprofenului
protecţie poate fi prevenită. în schemele terapeutice administrate
Vă prezentăm câteva dintre pacienţilor, dar și rolul „protector” al nicotinei
acestea, propuse de o echipă
în faţa COVID-19. PAGINA 5
de cercetători din Olanda.

sperie
PAGINA 2 PAGINA 16
Serviciile medicale stomatologice ACTUALITATE

”
sunt supuse unor constrângeri
severe în contextul actual. O Implantul Bolile hematologice
dramă pentru pacienţi este că
dentar este și pandemia
nu mai sunt deschise cabinetele
dentare private, iar acele cabinete echivalentul Prof. dr. Daniel Coriu, șeful Secţiei de
Hematologie Clinică și Transplant
stomatologice din incinta unor
unităţi medicale au fost și ele fundaţiei unei Medular de la Institutul Clinic Fundeni,
închise temporar. PAGINA 4
case. Nu o vede arată că în managementul bolilor
hematologice evitarea neutropeniei
nimeni, dar nu este un aspect esenţial. La unii pacienţi
ACTUALITATE se poate construi cu boli cronice grave este bine să se
Alergiile sezoniere în lipsa ei. amâne administrarea anumitor anticorpi
monoclonali. Chimioterapia la dozele
în pandemie Dr. Avram Manea, asistent standard trebuie continuată. PAGINA 3
Populaţia se arată confuză universitar la Facultatea
din cauza instalării precoce de medicină dentară din
a sezonului alergiilor. Cluj-Napoca. PAGINA 15
Enzimoterapia
În contextul actual, este la domiciliu
esenţială diferenţierea între
simptomatologia asociată
OPINII Pacienţii cu boli lizozomale, precum bolile
acestora și tabloul clinic generat Mai vreau Gaucher, Fabry sau Pompe, care au în
de COVID-19. Dacă pacienţii stomatologie după mod obișnuit o interacţiune constantă cu

Preţuiește
experimentează dispnee și mediul spitalicesc, au adresat un memoriu
mialgii asemănătoare gripei, pandemie? Ministerului Sănătăţii și Casei Naţionale de
ar trebui să ia în considerare Medicina dentară este Asigurări de Sănătate prin care solicită un
o afecţiune severă, inclusiv în schimbare. Iar cei mai
Prin ce se cadru legal pentru administrarea tratamentului

ceea ce ai
COVID-19. PAGINA 2 flexibili la adaptare sunt
perfuzabil la domiciliu. În lume există ţări

Ziua mondială a bolii

tinerii. În condiţiile în care
toţi absolvenţii acestui an, deosebește 5G care au rezolvat favorabil această problemă,

Parkinson o generaţie SARS-CoV-2, au

fost afectaţi de lipsa practicii
de 3 sau 4G considerând benefică măsura.
PAGINA 10
Persoanele cu boala Parkinson nu
sunt considerate momentan ca clinice în studenţie, sunt ne-
cesare modificări legislative
Medicina m-a
fiind la risc extrem în cazul unei
infectări cu noul coronavirus. Spe- care să ajute atât la obţinerea

ajutat enorm.
cialiștii recomandă însă, continua- de competenţe, cât și la reali-
rea medicaţiei antiparkinsoniene și zarea unei educaţii sanitare
respectarea măsurilor generale de pentru populaţie PAGINA 6
Rucsandra Hurezeanu a devenit în

F
izolare și igienă. PAGINA 6

cât mai e
ultimii ani unul dintre cei mai
Avertismentele ondatorul REUNIUNI MEDICALE PAGINA 11 importanţi antreprenori în domeniul
COVID-19 proiectului dermatocosmeticii românești.
„Dacă nu înveţi cât ești tânăr, „Caravana Aderenţă și inerţie PAGINA 15

clinică la graniţa dintre

îţi vei petrece restul zilelor
plângându-te de eșecuri”, spune cu Medici”, dr.
Spre deosebire de generaţiile anterioare

D
acă ai un ceas
elveţian, indicat
ar fi să-l folosești
pentru reglarea
celorlalte ceasuri, spune
doctorul Cristian Sever
Oană în povestirea sa despre
medicul roman pe vreme
de „război”. Lupta lor cu
dușmanul nevăzut se poartă
în spitale mai mult sau mai
puţin organizate, cu circuite
mai bine sau mai prost
implementate, cu finanţare
în ce privește măsurile de
autoprotecţie pe care toţi
le-au învăţat în facultate, și
pe care, ajungând în spitale,
nu le-au mai găsit puse în
aplicare cu stricteţe. „Este
o lecţie fundamentală care
un vechi proverb chinezesc.
Recuperarea Actuala pandemie are
coloratură politică, economică
medicală este
și culturală și ar trebui să
fie o lecţie pentru indivizi și
foarte ofertantă în comunităţi. PAGINA 7
toate bolile cronice.
Dr. Elena Luminiţa Sidenco
Mihai Ranete, vorbește
despre importanţa caravanelor medicale,
specialităţi de antene, care sunt pasive, antenele 5G
mai ales că în ţara noastră există din Complianţa și aderenţa sunt sisteme active, care permit formarea
pacienţilor la terapiile
luna mai cadrul legal necesar pentru prescrise sunt influenţate undelor electromagnetice și direcţionarea
de o multitudine de factori.
desfășurarea serviciilor medicale de Prin diferite strategii, lor spre telefoane. Iar asta ne sperie…
acest fel. Acesta a mers în multe sate și medicul își poate determina PAGINILE 8-9

Galenus. Majoritatea cadrelor
medicale confruntate cu
epidemia de COVID-19 nu au
și instruire variabile.
Numărul cadrelor medicale
infectate în România trage
Suntem sau nu
susţine importanţa creării
trebuie însușită de întregul unui sistem de contacte pacienţii să urmeze terapiile
personal medical”, subliniază între specialiști, în comune ca medic voluntar și subliniază pe termen lung. În plus,
profesorul Sorin Rugină. că prăpastia dintre rural și urban este perioada pe care o traversăm evaluarea acestora fiind

în pericol?
beneficiul pacienţilor.
luxul alegerii pe care a făcut-o un semnal de alarmă și PAGINILE 7-10 PAGINA 15 a pus la încercare și mai efectuată preponderent la
foarte adâncă. PAGINILE 8-9 mult complianţa pacienţilor, distanţă.
Pediatrie
Suplimentarea cu oxigen
în perioada neonatală
Suplimentarea excesivă cu oxigen
în timpul perioadei neonatale poate
determina apariţia retinopatiei
de prematuritate, displaziei
bronho-pulmonare, hemoragiei
intraventriculare sau leucomalaciei
periventriculare, arată un studiu
recent.
Î
n secţiile de terapie intensivă neonatală
este necesară adesea suplimentarea cu
oxigen în cazul nou-născuţilor, mai ales la
cei prematuri. Suplimentarea în exces cu
oxigen, hiperoxia, poate genera radicali liberi
de oxigen cu creșterea stresului oxidativ, poate
determina apoptoză și poate activa citokine
proinflamatorii, producând efecte nedorite.
Valoarea optimă a saturaţiei în oxigen
variază de la 60–65% în primul minut de la
naștere, până la 85–95% la 10 minute după
naștere. Atunci când se iniţiază manevrele
de resuscitare, concentraţia de oxigen în
aerul ambiant, de 21%, este preferată în
detrimentul concentraţiilor de oxigen de
100%. Nu există un consens cu privire la
limita superioară a saturaţiei în oxigen.
Valoarea acesteia variază în funcţie de
fiecare caz în parte, fiind în medie de 95%.
Limita inferioară a saturaţiei este de 85%.
Prin oxigenoterapie trebuie menţinută o
balanţă, evitându-se atât hipoxia, cât și
hiperoxia.
EFECTELE CURSURILOR
DE INSTRUIRE
Un studiu prospectiv efectuat în secţia de
terapie intensivă neonatală a unei maternităţi
de nivel trei din Olanda a evaluat efectele
titrării manuale a oxigenului înainte și după
implementarea unor cursuri în rândul
personalului medical. Cercetarea a fost
realizată pe 136 de nou-născuţi prematuri, cu
vârsta gestaţională sub 30 de săptămâni. Dintre
aceștia, 79 au fost incluși în cercetare înainte
ca personalul medical să participe la cursuri
și 57 de nou-născuţi după instruire. Instruirea
a avut ca scop creșterea gradului de alertă a
efectelor hipoxiei și hiperoxiei. A fost realizat
de asemenea un ghid intern despre modul de
titrare a oxigenului în funcţie de saturaţii.
A fost analizat timpul în care nou-născuţii
au avut saturaţii ale oxigenului în intervalul
de 85–95%, considerat optim. S-a observat
că după instruirea personalului a fost redusă
perioada de timp în care saturaţiile de oxigen
VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29
7
au scăzut sub 80%. În ceea ce privește limitele
superioare ale saturaţiilor și implicit riscurile
hiperoxiei, s-a observat că după participarea
la cursuri a scăzut perioada de timp în care
s-au înregistrat saturaţii în oxigen peste 95%,
dar nu a scăzut frecvenţa de apariţie. În studiu
nu au fost incluși nou-născuţi cu boli cardiace
congenitale, situaţii în care este necesară
individualizarea saturaţiilor în oxigen.
MAI PUŢINE EVENIMENTE ABC
Toţi nou-născuţii au primit doza de
încărcare de cafeină urmată de doze de
întreţinere. Au fost analizate evenimentele
ABC (apnee cu durată peste 20 secunde,
bradicardie cu alură ventriculară sub 80 de
bătăi pe minut, cianoză la saturaţii sub 80%).
Înainte de instruirea personalului
medical, din cei 79 de copii, 29 au sumarizat
un total de 186 de evenimente ABC și au
avut nevoie de administrare suplimentară
de oxigen. După instruirea personalului, la
28 din cei 57 de copii incluși s-au înregistrat
în total 168 de evenimente ABC. În timpul
evenimentelor ABC s-a observat că nu au
existat modificări în ceea ce privește frecvenţa
de apariţie a hipoxemiei și hiperoxiei, însă
durata acestora a fost mai scurtă.
Dr. Alexandra Guţă
Bibliografie:
1. Kayton A, Timoney P, Vargo L, Perez JA. A Review of Oxygen Physiology
and Appropriate Management of Oxygen Levels in Premature Neonates. Adv
Neonatal Care. 2018;18(2):98-104
2. van Zanten HA, Pauws SC, Beks EC et al. Improving manual oxygen titration
in preterm infants by training and guideline implementation. Eur J Pediatr.
2017;176(1):99-107
8 VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29 Special
Emoţii mari pentru viitorii studenţi la Medicină. Săptămâna aceasta, pe 25 și 26
iulie, Universităţile și Facultăţile de Medicină din România organizează examenul de
admitere pentru anul universitar 2020-2021. I-am invitat pe cei care au trecut deja
prin focul evaluărilor – rectori, decani, medici rezidenţi și actuali studenţi – să ne
povestească amintirile despre acea zi, și, în același timp, să le ofere un sfat celor care se

’’
pregătesc pentru admitere.

MEDICINA
A fi student la Medicină
este un motiv de mândrie,

Ex
dar și o asumare responsabilă
a unui statut care trebuie

nu se poate practica
păstrat și
respectat

adm
toată viaţa.

performant cu
(Prof. dr.
Leonard
Azamfirei)

jumătăţi de măsură
P
entru început, studenţii: „Cred că
oricine se gândește la admitere are
în minte emoţiile pe care le-a tră-
it atunci. În dimineaţa în care am
dat examenul, eram destul de încrezătoare în
mine, dar am avut cele mai mari emoţii când
și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, îi sfătu-
iește să aibă încredere în ei, să arate că au sufi-
ciente cunoștinţe, dar și o gândire logică. Însă,
înainte de toate, trebuie să gândească foarte bine
dacă vor să urmeze acest drum, pentru că pro-
fesia de medic „este cea mai nobilă meserie din
Și în anul în care prof. dr. Anca Dana
Buzoianu, rectorul Universităţii de Medicină
și Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napo-
ca, a dat examenul de admitere, probele scrise
erau redacţionale, nu grilă, iar examenul dura
trei zile: în prima zi proba de biologie, apoi cea

Ioana Stanciu
am dat lucrarea la corectat”, își amintește
Ioana Stanciu, proaspătă absolventă de an IV.
Pregătirea pentru examen a început-o cu doi ani
înainte și a presupus, pe lângă aspectele teoreti-
ce, rezolvarea modelelor de grile, așa că, la mo-
mentul zero, era deja familiarizată cu formatul.
„Mi-a fost cel mai de ajutor faptul că îndrumăto-
rii mi-au explicat tot ce aveam de făcut – atât în
privinţa învăţării materiei, cât și faptul că trebu-
ie să «îmbulinăm» un borderou – eu am exersat
mult până am reușit să îl completez într-un timp
suficient de scurt”, completează tânăra.
Pe cei care urmează să dea acum admiterea
îi sfătuiește să încerce să se concentreze exclusiv
asupra subiectelor pe care le au de rezolvat și să
nu se lase distrași de nimic din jur.
NOPŢI DEDICATE STUDIULUI
Pe viitorii studenţi, prof. dr. Viorel
Scripcariu, rector la Universitatea de Medicină
Prof. dr. Viorel Scripcariu
lume”, dar este extrem de grea și presupune, pe de fizică și, în final, proba de chimie. „Atât la
lângă satisfacţii, și nenumărate sacrificii. Apoi, chimie, cât și la fizică se dădeau probleme, a
pe lângă munca de zi cu zi, un medic trebuie să-și căror rezolvare era destul de dificilă. Mediile
aloce timp pentru studiu. „Noi, medicii, trebuie de intrare erau foarte mari, îmi amintesc că la
să învăţăm continuu, să ne punem la punct cu medicină s-a intrat cu 9,34”, povestește rectorul
noile tehnici și descoperiri. Practic, procesul de UMF Cluj-Napoca.
învăţare nu se încheie după ce ţi-ai luat diplo- Mărturisește că era destul de stresată în ziua
ma de licenţă sau după ce ai luat examenul de examenului, dar că nu concepea să nu intre din
rezidenţiat, ci durează toată viaţa”, subliniază prima încercare. Astăzi, sentimentele de atunci
rectorul UMF Iași. o miră și își dă seama că la vârsta aceea avea ner-
La liceul pe care l-a absolvit în Rădăuţi, pro- vii tari. Recunoaște că a fost mult mai emoţiona-
fesorul Scripcariu a urmat cursurile unei clase tă ca părinte, atunci când fiul cel mic a dat acest
cu un profil special de chimie. Făcea șapte-opt examen.
ore de chimie pe săptămână, câte trei-patru de
fizică. I-a plăcut foarte mult matematica. Aces- TRĂSĂTURILE MEDICULUI
ta a fost și motivul pentru care profesorul său În opinia sa, cei care se pregătesc să dea ad-
mitere trebuie să aibă în vedere că cele mai im-
portante trăsături de caracter pentru un viitor
medic sunt dorinţa de a-și ajuta semenii, dra-
gostea pentru oameni, empatia și compasiunea.
„Dacă tinerii se gândesc să urmeze medicina
doar pentru că îţi oferă confort financiar, poziţie
socială sau importanţă în ierarhia profesională,
e bine să își aleagă un alt drum.” Potrivit medicu-
lui, munca pe care o vor desfășura nu le va aduce
împlinirea visată dacă nu există în sufletul lor
Medicul astăzi
Rolul medicilor în societate este important și
respectat de mii de ani, susţine prof. dr. Anca
Buzoianu. Într-un mediu social care evoluează
rapid, în care roboţii și inteligenţa artificială
înlocuiesc omul în multe domenii, medicul va
Prof. dr. Anca Dana avea întotdeauna rolul său de neînlocuit, chiar
Buzoianu dacă se va folosi de beneficiile și progresele
tehnologiei, consideră rectorul UMF Cluj-Napo-
de matematică a insistat ca. Schimbarea majoră de paradigmă la care asistăm este aceea
să urmeze Politehnica. că îngrijirea pacienţilor este astăzi o muncă de echipă, iar medicii
Însă în clasa a X-a s-a de- trebuie să se pregătească să lucreze în echipe interprofesionale cu
cis să devină medic și tot asistente medicale, kinetoterapeuţi, psihologi, tehnicieni medicali,
atunci a început pregăti- farmaciști și alţi profesioniști din domeniul sănătăţii, toţi având ca
rea pentru examenul de obiectiv bunăstarea pacientului. „Chiar dacă în aceste echipe me-
admitere. Pe vremea sa, dicul va rămâne lider, trebuie să gestioneze integrarea tuturor și
la concursul de admitere să coordoneze în așa fel echipa încât pacienţii să aibă parte de cel
se dădeau teze, nu teste mai bun act medical”, a conchis Anca Buzoianu.
grilă: o teză din Anatomia
și fiziologia omului – manualul de clasa a XI-a, dorinţa de a ajuta și dragostea pentru oameni,
una din Chimia organică și una din Fizică. „Stă- iar eforturile foarte mari pe care le presupune
team nopţile și învăţam pentru admitere, lucru Facultatea de Medicină, învăţarea continuă pe
care s-a intensificat în clasa a XII-a, când m-am tot parcursul vieţii, sacrificiile familiale pe care
pregătit și pentru bacalaureat. La concursul de va trebui să le facă li se vor părea o corvoadă greu
admitere am obţinut o poziţie foarte bună, con- de dus. „Dacă însă simţiţi chemarea în sufletul
curenţa a fost foarte mare, am fost 9 sau 10 pe un vostru și vreţi să vă dedicaţi viaţa ajutându-i pe
loc. Am intrat cu o medie mare, am fost al zecelea alţii, aţi făcut alegerea bună îndreptându-vă spre
pe listă”, își amintește rectorul UMF Iași. Medicină. Munca voastră vă va aduce bucurie,
’’
Decizia de a deveni medic
este o dovadă de
angajament pe un drum
foarte lung, plin de provocări,
dominat de examene și stagii de
pregătire continuă. Luaţi această
decizie cu mintea și sufletul și
susţineţi calea aleasă cu efort maxim
de pregătire!
(Conf. dr. Simona Mureșan)
respect și recunoștinţă”, a conchis rectorul UMF
Cluj-Napoca.
ASUMAREA RESPONSABILĂ A UNUI
STATUT
Prof. dr. Leonard Azamfirei, rectorul
Universităţii de Medicină, Farmacie, Știinţe
și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu
Mureș (UMFST) consideră că, înainte de a alege
un astfel de drum, este necesară „în primul rând,
o înţelegere clară a ceea ce înseamnă profesia me-
dicală, deoarece ea cere nu doar profesionalism,
dar și empatie, capacitate de rezistenţă la stres,
disponibilitate la efort, chiar și la cel fizic uneori,
nu doar intelectual”. În opinia sa, înainte de a se
înscrie la o facultate de medicină, absolvenţii de
liceu ar trebui să aibă o interacţiune minimă cu
mediul medical, pentru a vedea atmosfera din
interior, și nu doar din filme. „În SUA este reco-
mandat, pentru înscrierea la o facultate de medi-
cină, un stagiu de 20-30 de ore numit shadowing,
de asistare/observaţie pe lângă un medic, fără
implicare directă, a activităţii medicale din prac-
tica de zi cu zi”, a explicat rectorul UMFST. Apoi
urmează pregătirea pentru admitere, care diferă
de la un centru universitar la altul și implicit are
un grad diferit de dificultate. „A fi student la Me-
dicină este un motiv de mândrie, dar și o asuma-
re responsabilă a unui statut care trebuie păstrat
și respectat toată viaţa”, a subliniat profesorul
Azamfirei. Și pe vremea sa, admiterea a constat
în trei probe scrise, iar examenul era complex, nu
doar prin concurenţa mare, specifică și atunci fa-
cultăţilor de medicină. Își amintește cu reală plă-
cere de studenţii admiși, deveniţi colegii săi, pe
care i-a cunoscut prima dată la începerea anului
universitar: „tineri ambiţioși, inteligenţi, prin-
tre cei mai performanţi dintre absolvenţii acelei
veri fierbinţi”. Ne-a povestit că după examenul
 Special VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29
9
Examenul de admitere la medicină
se apropie cu pași repezi. Despre
emoţiile acestei zile speciale ne-au
povestit conf. dr. Bogdan Timar
(decanul Facultăţii de Medicină
de la Universitatea de Medicină
și Farmacie „Victor Babeș” din
Timișoara), Teodor Blidaru (fost

Un test de
președinte FASMR - Federaţia
Asociaţiilor Studenţilor în Medicină
din România și delegat de tineret

Examenul
al României la ONU) și dr. Ioan

anduranţă
Mirea, medic rezident psihiatrie
și președinte SMMR (Societatea
Multidisciplinară a Medicilor

de
Rezidenţi).

mitere
Cum a fost pentru dv. ziua examenului de
admitere la medicină?
Conf. dr. Bogdan Timar: Îmi aduc aminte
și acum dimineaţa în care am plecat către
Universitatea de Medicină și Farmacie din
Teodor Blidaru: Pentru cei care au hotărât
să își aleagă cariera de medic există un test
de anduranţă: examenul de admitere la me-
dicină. În prezent, mă pregătesc de susţine-
rea examenului de rezidenţiat și am susţinut
mă interesez despre organizaţiile studen-
ţești și stagiile de practică în străinătate, toa-
te acestea pentru a-mi reaminti constant de
ce îmi doresc să ajung acolo. O altă tehnică
pe care am folosit-o în momentele precum

’’
Piaţa Eftimie Murgu, unde urma să sus-
ţin examenul; îmi aduc aminte de aproape
«Viaţa este suma tuturor
alegerilor noastre», spunea
filosoful francez Albert Camus,
iar în această viaţă, în această
sumă a alegerilor, cu
siguranţă alegerea
sute de examene în timpul celor șase ani de
facultate. Cu toate acestea, niciunul nu a fost
la fel ca examenul de admitere. Și pe niciu-
nul nu cred că pot să mi-l amintesc la fel de
bine ca pe acesta.
Cum a fost ziua examenului?
În urmă cu șase ani, după o doză consistentă
de trafic de București, mi-am luat în primire
locul în bulucul și agitaţia de elevi și părinţi
simularea sau ziua admiterii a fost aceea de
a avea o ancoră. Ancora poate fi orice obiect,
cuvânt, obicei sau gând care îţi poate da un
reset emoţional, la nevoie.
UN SUPER-EROU ÎN DEVENIRE
De ce este diferit examenul de admitere?
Dr. Ioan Mirea: Examenul de admitere la

’’
carierei profesionale de la poarta facultăţii. În scurt timp, ecosis- Medicină a fost primul examen din viaţă
și implicit a facultăţii temul apăsător din acea stare de așteptare ce a necesitat o pregătire de anduranţă. A
reprezintă o importantă (cu toate discuţiile despre grile, controlul
răscruce a destinului. emoţiilor, grijă la completat borderoul, poze- Tinerii studenţi trebuie să se
(Conf. dr. Bogdan Timar) le cu părinţii, ultimele gustări și alte activi- bucure, să fie curioși, să fie
tăţi uzuale din acele momente) a fost pertur- implicaţi în ceea ce au, nu trebuie să
bat de o ploaie de vară – acela a fost pentru aștepte pasiv idealuri, pentru că acestea
fiecare pas pe care l-am mine momentul de reorganizare a gânduri- se construiesc, iar în
edic de admitere a avut parte de făcut urcând treptele lor. Aș putea să vă povestesc multe despre cei șase ani vor avea
ă de cea mai frumoasă vacanţă din către amfiteatrul de la ultimul etaj. În vara detaliile arhitecturale ale Bibliotecii „Thoma nenumărate ocazii de
um viaţa sa: „Mă credeam puţin doctor, eram anului 2004, an în care eu am susţinut exa- Ionescu”, dar voi spune doar că intrând în a întinde mâna spre
ări, curios, nerăbdător și foarte fericit”. menul de admitere, acesta consta într-o exa- sala de lectură, sentimentul de uimire a succes, performanţă sau
minare de tip grilă, bibliografia fiind repre- fost mai puternic decât emoţiile legate de curiozitate. Tot ce trebuie
i de O AMINTIRE ÎNCĂ VIE zentată de biologia claselor a XI-a și a XII-a. examen. să facă este să deschidă
astă Pentru conf. dr. Simona Mureșan, deca- Înainte de a susţine examenul de admitere Care au fost cele mai importante lecţii cu adevărat ochii în faţa
ul și nul Facultăţii de Medicină în Limba Engleză desigur că au existat emoţii, însă emoţii po- care v-au rămas în urma acestui examen? oportunităţilor.
xim [înfiinţată în anul universitar 2019-2020 – n. zitive, având o oarecare nerăbdare de a înce- Prima lecţie a fost să învăţ cum să învăţ. În (Dr. Ioan Mirea)
r.] din cadrul UMFST, trecerea de la liceu spre pe acest nou capitol din viaţa mea, și anume primele luni de pregătire mi-am dat seama

’’
ire!
universitate a fost plină de emoţii, de teamă în cel de student și de viitor medic. că stilul rigid de învăţare, axat pe memorare, reprezentat un exerciţiu incredibil de vo-
an) faţa necunoscutului, dublată de o muncă susţi- Ce emoţii v-au încercat în momentul inţă, de motivaţie și de disciplină, deoare-
nută. Cele trei zile de examene „care au exploatat examenului? ce mulţi dintre noi ne-am pregătit chiar și
Întreaga
l UMF atât capacitatea de memorare, cât și abilitatea de Cred că tuturor ne este familiar momentul călătorie a doi ani pentru acest moment. Admiterea la
rezolvare de probleme și de corelare a noţiunilor acela în care primești subiectul de examen și admiterii Facultatea de Medicină este aproape întot-
preţ de un minut timpul se dilată, și îţi trec nu a fost numai un exa- deauna în necunoștinţă de cauză, motivaţia
NUI prin minte toate scenariile posibile. Același men, ci o serie de lecţii tinerilor fiind una idealizată, de multe ori cu
fenomen l-am experimentat și eu, dar, îndată pentru viaţă. valenţe aparte comparativ cu celelalte facul-
ectorul ce am început să citesc prima întrebare, ni- (Teodor Blidaru) tăţi, considerând statutul de student medi-
Știinţe mic din ceea ce mă înconjura nu mai conta, cinist ca al unui super-erou în devenire. Îmi
Târgu fiind în întregime concentrat pe rezolvarea deprins la școală, nu avea aduc aminte că imediat după aflarea rezul-
a alege subiectelor. Unul dintre cele mai importante să mă ajute în această si- tatelor și intrarea în facultate, mă simţeam
l rând, aspecte de avut în vedere este alocarea unui tuaţie, deoarece nu aveam răbdare să memo- deja doctor, un învingător, visam noaptea
sia me- interval temporar suficient pentru comple- rez acel volum de materie. Astfel, am început cum intru în spital să vindec și sentimentul
nalism, tarea propriu-zisă a grilei de răspuns, deoa- să învăţ din nou cum să învăţ logic, folosind era atât de real și de puternic încât eu chiar
a stres, rece aceasta din urmă va fi singura luată în scheme, imagini, tabele și alte materiale care credeam că sunt la capătul drumului. Era,
uneori, considerare în procesul de corectare. Sub- să facă deprinderea materiei plăcută și inte- evident, primul drum, unul dintre multele
de a se liniez acest fapt deoarece au existat cazuri resantă. Cel mai important lucru de conști- drumuri, pe care în continuare și din postu-
nţii de nefericite în care candidaţii nu au reușit să entizat în legătură cu modul de învăţare este ra de medic rezident, le străbat spre o desti-
imă cu Conf. dr. Simona Mureșan completeze grila de răspuns în totalitate și că nu există o reţetă a succesului, un singur naţie ideală. Acel idealism adolescentin naiv
ra din s-au pierdut puncte preţioase. Indiferent mod care funcţionează la toată lumea. Gân- s-a transformat în unul cultivat, într-o do-
e reco- teoretice”, au condus în final la o satisfacţie pe mă- cât de raţional încerci să fii în contextul dim, înţelegem și stocăm informaţiile în rinţă reală și bine sistematizată îndreptată
e medi- sura efortului depus: „Lacrimile de bucurie din unui examen de o asemenea importanţă, o mod diferit. Astfel, prima etapă înainte de a către cel mai dezirabil ţel individual: succes,
owing, momentul vizualizării numelui propriu pe lista încărcătură emoţională aparte o are fereas- învăţa este de a ne dezvolta acel mod perso- performanţă, stabilitate, familie etc.
c, fără viitorilor boboci mediciniști au rămas în sufletul tra de timp dintre începerea procesului de nalizat, eficient pentru noi. Nu este ușor, dar Ce se întâmplă după acest examen?
n prac- meu, ca marcă pentru unul dintre marile succe- corectare și aflarea punctajului obţinut. ne va folosi toată viaţa. Orice tânăr proaspăt intrat la facultatea de
T. Apoi se care mi-au croit ulterior viaţa profesională și Ce sfaturi le daţi viitorilor studenţi? Ce le transmiteţi celor care se pregătesc Medicină trebuie să se obișnuiască repede
diferă personală”, subliniază conf. dr. Simona Mureșan. Îi felicit pe toţi cei care au decis să își încea- pentru acest examen? cu statutul de student, mai degrabă decât
cit are Pe viitorii studenţi la Medicină îi avertizează pă o carieră în domeniul medico-farmace- Să încerce să fie cea mai bună variantă a lor, cu idealul de medic, pentru că aici va petre-
la Me- că decizia de a participa la examenul de admitere utic prin susţinerea admiterii la o facultate să fie mândri de efortul depus și de lucruri- ce șase ani în care va afla treptat cine este el
asuma- nu este doar o formă de continuare a studiilor în de profil. Doresc să îi asigur că, în pofida le învăţate, indiferent de rezultat. În plus, în toată această lume de-a dreptul specială
păstrat domeniul universitar sau o încercare timidă de aparentelor dificultăţi posibil a apărea de-a le transmit că există un mare obstacol care a medicinei. Heterogenitatea domeniului
fesorul a testa o profesie bine plasată în societate: „De- lungul procesului profesional și de formare, trebuie depășit înaintea unui examen în- în care activăm îi oferă oricărui tânăr o di-
onstat cizia de a deveni medic este o dovadă de angaja- alegerea acestei nobile și prestigioase cari- cununat cu succes: emoţiile. Emoţiile sunt recţie în cariera medicală, indiferent de sis-
lex, nu ment pe un drum foarte lung, plin de provocări, ere este încununată de multe și inegalabile normale și le avem cu toţii. Diferenţa stă în temul de valori, talentele sau preferinţele
unci fa- dominat de examene și stagii de pregătire conti- satisfacţii. capacitatea fiecăruia de a și le cunoaște, pen- personale. În același timp, șase ani de facul-
ală plă- nuă. Luaţi această decizie cu mintea și sufletul și tru a le controla și transforma într-un aliat. tate pot trece fără vreo însemnătate aparte,
săi, pe susţineţi calea aleasă cu efort maxim de pregăti- ADMITEREA ESTE CA UN În primul rând, pentru a ne controla emo- medicina existând în viaţa unora doar ca
anului re!” În opinia sa, medicina nu se poate practica MARATON ţiile, trebuie să ne menţinem motivaţia. În un mijloc spre ceva mai bun, spre acel ideal
, prin- performant cu jumătăţi de măsură, ci doar cu momentele de oboseală, anxietate sau stres, care se menţine într-o bulă încă nefisurată
i acelei implicare totală. Ce a însemnat pentru dvs. examenul de am încercat de fiecare dată să vorbesc cu un de realitate.
menul Cristina Ghioca admitere la medicină? student mai mare, să vizitez facultatea, să Dr. Roxana Dumitriu
10 VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29
GARDIENII ȘTIRILOR
în epoca digitală
Înţelegerea psihologiei
dezinformării este
esenţială pentru
comunicatorii care
trebuie să o combată.
Și în medicină, știrile
false, trunchiate,
miturile și interpretarea
tendenţioasă sau
pervertirea adevărului
sunt tot mai invazive
în ultima perioadă. „O
minciună poate călători
jumătate de glob, în timp
ce adevărul încă își pune
pantofii”, spunea cândva
un scriitor american.
V
iteza cu care știrile fal­
se se propagă este de­
concertantă. Suscep­
tibilitatea umană la
senzaţional și speculaţiile asupra
faptelor cercetate fac parte din na­
tura umană, cinică, avidă de intrigă,
critică, de speculaţie. Într-o epocă
digitală din ce în ce mai liberă de
gardienii informaţionali tradiţio­
nali, se pare că de multe ori min­
ciuna pilotează un airjet, în timp
ce adevărul călărește un scuter.
Jurnaliștii au fost mult timp
„gardienii” știrilor și informaţiilor
în societate. Astăzi, instrumente
precum internetul și reţelele de
socializare au oferit milioanelor
de oameni puterea comunicării
de masă și au redus influenţa jur­
naliștilor profesioniști. Dar chiar
și confruntându-se cu o creștere
intensă a concurenţei, reporterii
caută anumite elemente specifice
de poveste care să identifice ade­
văratele „știri”.
Manipularea și dezinforma­
rea fac istorie, mai ales în epoca
modernă. Asupra Brexitului sau
alegerilor din SUA din 2016 pla­
nează serioase suspiciuni privind
manipularea informaţională prin
dezinformare în masă – dar este
o percepţie corectă? Disputele
moderne privind vaccinurile,
propagarea teoriilor conspiraţi­
ei, denigrarea medicilor în unele
campanii tendenţioase, bazate
pe cazuri izolate, duc la eroda­
rea încrederii în corpul și în ac­
tul medical. De ce se răspândește
dezinformarea atât de rapid?
ȘTIRILE FALSE
Dr. Cailin O’Connor, profesor
la Universitatea din California și
autor al cărţii „Epoca dezinformă­
rii: cum se răspândesc credinţele
false”, a explicat că înţelegerea
modului în care credinţele false se
propagă se află în definirea „cre­
dinţei” ca fenomen social. Natura
socială a omului ar putea afecta
modul în care se răspândește in­
formaţia. În primul rând, oamenii
au tendinţa de a cădea victime ale
unei „prejudecăţi de conformi­
tate”, se afiliază unei mentalităţi
a colectivului sau își manifestă
dorinţa de a rămâne într-o mul­
ţime. Noi o numim mentalitate
de turmă și reflectă rezerva unei
persoane de a ieși în evidenţă
dacă cei din jurul ei se comportă
într-un fel, chiar dacă acest mod
este incorect. Aceasta înseamnă
că cineva este mai puţin probabil
să împărtășească informaţii veri­
dice, chiar dacă știe că reprezintă
adevărul, dacă multe persoane
din reţeaua socială spun ceva di­
ferit – chiar dacă este incorect.
Această dorinţă de apartenenţă,
de conformare a opiniei mulţimii
Ce creează o știre
Poţi face o știre, poţi capta audienţele
prezentând corect adevărul
Care sunt elementele care stimulează
atenţia maselor și fac virală știrea
Putem aplica aceste elemente în
domeniul medical
este amplificată în epoca moder­
nă de acţiuni și conţinut viral pe
platformele de socializare.
Al doilea concept implică ac­
ţiunea de „partajare selectivă”.
Acesta este actul de a lua infor­
maţii reale doar pentru a sprijini
în mod circumstanţial părerile
unui anumit grup și de a împărtă­
și aceste informaţii pe scară largă
fără un context de sprijin relevant.
În acest fel, oamenii pot fi sensi­
bili la formarea de opinii bazate
pe fapte înșelătoare, deoarece nu
conturează o imagine completă a
adevărului. Dezinformarea poa­
te depăși adevărul, deoarece, în
unele cazuri, poate fi, de fapt, ve­
ridică. Oamenii pot fi păcăliţi de
context, iar lipsa acestuia poate
transforma faptele în jumătăţi de
adevăr. Dar oamenii nu se opresc
întotdeauna să ia în considerare
contextul.
În cele din urmă, cea de-a tre­
ia idee susţinută de dr. O’Connor
?
este centrată pe dorinţa umană și
socială de echitate și încorporea­
ză, de fapt, un fost principiu de
?
?
jurnalism numit „doctrina
corectitu­dinii”. Acest lucru este în­
rădăcinat în dorinţa unei persoa­
ne de a auzi argumentele ambelor
părţi aflate într-o dispută sau con­
tradicţie. În cadrul emisiunilor di­
fuzate a existat o politică prin care
două părţi ale unui număr trebuiau
să primească durate egale de timp
de acoperire în știri.
EFECTELE
DEZINFORMĂRII
Din păcate, deși corectitudinea
este importantă, această practică
a avut efectul nedorit de a facilita
răspândirea mai rapidă a infor­
maţiilor false. Nu orice dezbatere
poate avea două părţi la fel de va­
lide și, acordând o atenţie egală
Eseu
ambelor părţi ale unei discuţii, se
poate crea impresia că sunt la fel
de valabile, chiar și atunci când
una este clar corectă. Chiar și după
ce doctrina de echitate a fost retra­
să în 2011, mulţi jurnaliști conti­
nuă să subscrie la ideea de echita­
te. Rezultatul dezinformării poate
fi văzut, de exemplu, în dezbaterea
persistentă asupra schimbărilor
climatice, în ciuda dovezilor in­
contestabile și obiective ale știin­
ţei, care demonstrează că aceste
schimbări sunt reale. Încurajarea
gândirii critice poate ajuta oame­
nii să se elibereze de prejudecăţile
conformităţii. Realizatorii de știri
pot solicita date, mai mult decât să
prezinte doar informaţii.
Însă ce creează o știre? Poţi
face o știre, poţi capta audienţele
prezentând corect adevărul? Care
sunt elementele care stimulează
atenţia maselor și fac virală ști­
rea? Putem aplica aceste elemente
în domeniul medical? Conflictul,
aproape întotdeauna, face știrea.
Fie că este vorba despre persoane
sau despre principii, cu cât părţile
implicate sunt mai ample sau mai
importante, cu atât este mai mare
conflictul și cu atât este mai inte­
resant pentru mass-media. În mod
similar, trădarea – un contract
rupt între două părţi – este adesea
luată ca dovadă a unei povești. Jur­
nalismul a urmărit istoric „min­
ciuna cea mare” a unui politician
care trădează alegătorii sau o afa­
cere care induce în eroare clienţi,
iar șansa de a pedepsi astfel de
făptuitori nu s-a stins.
Dr. Cornelia Paraschiv
Breviar VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29
11

Efectele autoizolării
Dacă
vă întrebaţi când
ar trebui să începeţi să
faceţi sport, răspunsul este

asupra sănătăţii
„chiar acum”. Pentru a obţine cele
mai bune rezultate, se recomandă
practicarea activităţilor fizice în mod
consecvent. Chiar și mersul pe jos de
intensitate moderată, mai mult de 30

creierului
de minute, trei zile pe săptămână
produce rezultate cognitive
pozitive.

Fenomenul autoizolării are Stimularea cerebrală

consecinţe asupra creierului,
din perspectivă funcţională
și organică. Studii de
specialitate sugerează
că impactul izolării și al
singurătăţii asupra sănătăţii
și mortalităţii este de același
ordin de mărime ca al
factorilor de risc precum
presiunea arterială ridicată,
obezitatea și fumatul.
previne degradarea
neurologică
La nivel celular, îmbătrâni-
rea creierului se caracterizează
prin creșterea stresului oxidativ,
a inflamaţiei, prin creșterea in-
stabilităţii genomice, modificarea
metabolismului și distrugerea
homeostaziei proteice, care pro-
voacă acumularea deșeurilor celu-
lare. Deteriorarea acestor sisteme
a fost raportată în bolile neuro­
degenerative.

C
Procesul „îmbătrânirii fizio-
onform studiilor, izo- logice” depinde de un amestec de
larea socială poate factori genetici și de mediu, acesta
avea consecinţe pre-
putând să varieze foarte mult de la
cum depresia, scăde-
o persoană la altă. În timpul îmbă-
rea calităţii somnului, afectarea
funcţiei executive și declinul trânirii fiziologice, creierul suferă
cognitiv accelerat, o funcţie car- multe modificări, rezultând un
diovasculară și imunitate slăbite. declin cognitiv gradual, dar detec-
Depresia, în sine, accelerea- tabil, care este asociat cu pierde-
ză declinul funcţional și crește rea neuronală, proliferarea glială
rata mortalităţii prin mai multe și cu o scădere a greutăţii cu 2-3%
mecanisme, precum creșterea pe deceniu.
agregării plachetare prin dimi- Este demonstrat faptul că
nuarea secreţiei de serotonină exersarea constantă a funcţiilor neurotoxicităţii, deci are un efect acesta suprimând eliberarea de învăţarea unor lucruri/activităţi
(crescând riscul de infarct mi- cerebrale menţine conexiunile neuroprotector. Exerciţiile fizice noradrenalină din locus coeruleus noi etc.), alături de o bună organi-
ocardic și de accident vascular
neuronale existente și contribuie influenţează acţiunea a numeroa- în zonele ţintă, cum ar fi cortexul zare și socializare. Relaţiile sociale
cerebral) și eliberarea crescută
de adrenalină (ducând la crește- la formarea unora noi, prevenind se substanţe chimice – de exem- frontal și amigdala, reducând astfel (atât cantitatea, cât și calitatea lor)
rea riscului de aritmie cardiacă). astfel degradarea neurologică. Edu- plu, dopamină, noradrenalină, anxietatea. ne influenţează din punct de vede-
Wilson și colaboratorii au consta- caţia joacă un rol important, studi­ serotonină (5-HT). Sistemul 5-HT are implicaţii, pe re comportamental, psihosocial
tat că singurătatea determină o ile evidenţiind că există un risc cres- Axonii neuronilor dopami- lângă proprietăţile antidepresive și și fiziologic.
afectare mai rapidă a performan- cut de a face demenţă la persoanele nergici din substanţa neagră sunt anxiolitice, și în funcţia cognitivă, Studiile arată că relaţiile so-
ţei cognitive și un risc mai mare de cu un nivel de educaţie scăzut, me- proiectaţi către striatum (calea deoarece receptorii 5-HT sunt dis- ciale au efecte pe termen scurt și
boală Alzheimer. moria și limbajul fiind mai rezisten- nigrostriatală), fiind responsabili tribuiţi în regiunile creierului lega- lung asupra sănătăţii. De exemplu,
Stresul cronic afectează siste- te la declin la persoanele cu studii de comportamentul în mișcare. te de cunoaștere, inclusiv amigdală, socializarea joacă un rol impor-
mul delicat de feedback al axei hi- superioare. Axonii neuronilor dopaminergici hipocamp și cortex. O perturbare tant în menţinerea sănătăţii min-
potalamus-hipofiză-suprarenală, Factorii de risc cei mai impor- ai nucleului tegmental ventral se a sistemului 5-HT este aso­ ciată tale și a bunăstării persoanelor cu
crescând nivelul de cortizol, ceea tanţi pentru declinul cognitiv sunt: proiectează la nivelul cortexului cu boli cognitive, precum boala dizabilităţi.
ce duce la depresie, oboseală, creș- inactivitatea cognitivă și fizică, (calea mezocorticală) și al nucleu- Alzheimer.
tere în greutate, insomnie, tulbu- nivelul scăzut de educaţie, diete- lui accumbens (calea mezolimbi- În boala Parkinson, exerciţiile Autodisciplina
rări de concentrare, hipertensiune le dezechilibrate, izolarea socială, că), cu rol important în cogniţie și fizice produc beneficii cu atât mai este esenţială
arterială etc. consumul de alcool și de tutun, obe- recompensă. Receptorii dopami- mari cu cât sunt introduse mai Să lucrezi „pe pilot automat”
Trebuie să ne amintim, de ase- zitatea, diabetul zaharat, hiperten- nergici D1 și D2 sunt capabili să devreme în strategia de tratament. și să trăiești aceeași rutină zilnic
menea, că nu toţi cei izolaţi sunt siunea arterială și depresia. moduleze depresia, pe termen Acestea se asociază cu o întârziere înseamnă, în esenţă, utilizarea
singuri și nu toţi cei singuri sunt lung. a debutului și cu o progresie mai acelorași căi neuronale care, fo-
izolaţi. În prezent, tehnologiile mo- Efortul fizic are efect Activitatea fizică îmbunătăţeș- lentă a bolii, cu o atenuare a simpto- losite timp îndelungat, creează
derne la îndemână sunt de un real neuroprotector te adaptarea neuronală împotriva melor motorii și non-motorii, cres- automatisme și confort. Această
folos în comunicare și în gestiona- Sportul are numeroase benefi- stimulilor nocivi asociaţi cu stre- când semnificativ calitatea vieţii rutină este benefică în anumi-
rea nevoilor zilnice, fiind însă foar- cii, atât pentru sănătatea fizică, cât sul. Mecanismul de protecţie îm- și menţinând independenţa timp te situaţii, dar practicarea timp
te important modul în care sunt ele și pentru cea mintală, activitatea potriva stresului a fost atribuit ex- îndelungat. îndelungat a acelorași acţiuni nu vă
utilizate. fizică oferind și protecţie împotriva presiei galaninei în locus coeruleus, Beneficii notabile ale activităţii permite să progresaţi. Beneficiile
fizice au fost raportate în contro- schimbării rutinei includ trăirea
larea factorilor de risc cardiovas- unor experienţe noi și inedite, mai
Cum ajută exerciţiile pentru creier culari (hipertensiune arterială,
colesterol ridicat, obezitate etc.),
multă emoţie în viaţă și prevenirea
burnout-ului.
Mulţi tineri acuză tulburări de concentrare și de atenţie. Acest efect poate fi atribuit factori- în reducerea apariţiei cancerului, Este necesar să aveţi în casă
lor de stres psihosociali și multitasking-ului, iar în unele cazuri, depresiei sau anxietăţii. Există creșterea calităţii somnului, so- un spaţiu dedicat pentru a efectua
cializare și, implicit, în creșterea munca de birou, să vă organizaţi
studii care au arătat că tinerii au capacitatea de a comuta foarte rapid între două reţele neuro-
calităţii vieţii. timpul astfel încât să știţi care sunt
nale, dar pe măsură ce înaintează în vârstă, această capacitate scade. Multitasking-ul reduce intervalele orare în care munciţi,
eficienţa și performanţa, focusul și concentrarea, scade creativitatea, calitatea și eficienţa mun- Stimularea intelectuală, mâncaţi și faceţi mișcare. Auto-
cii, conducând astfel la stres și anxietate. la ordinea zilei disciplina este esenţială în această
Pentru a fi eficienţi, consolidarea puterii de concentrare nu este o opţiune, ci o necesitate. Nu există o „reţetă” pentru o sti- perioadă.
mulare intelectuală eficientă. Este Cu siguranţă, munca de acasă
Acest lucru se poate realiza printr-o bună organizare și concentrare pe rezolvarea unei singure esenţial să vă concentraţi pe lucru- atrage după sine o lipsă de sociali-
sarcini, fără a fi distrași. Creaţi un „to-do list” și un „not-to-do list”. În primul, notaţi evenimen- rile importante din viaţa voastră și zare faţă în faţă, care este foarte im-
tele și activităţile importante de peste zi, pe care trebuie să le realizaţi într-un anumit interval să nu uitaţi de ce a spus Aristotel: portantă, dar trebuie să vă gândiţi
orar, iar în al doilea notaţi cele mai frecvente lucruri care vă distrag atenţia la locul de muncă, „Calitatea nu este o acţiune, ci un că această perioadă este o etapă din
obicei”. O contribuţie remarcabilă viaţă pe care o puteţi percepe ca pe
de exemplu: Facebook, Twitter, Instagram sau verificarea e-mail-ului în momentul în care aţi
în stimularea intelectuală o repre- o provocare, din care aveţi de câști-
primit notificarea. De fiecare dată când aveţi tendinţa de a face lucruri din „not-to-do list”, să va zintă introducerea activităţilor fi- gat prin schimbarea rutinei și prin
reamintiţi că vă abateţi de la planul principal de activitate și vă reduceţi atenţia și, implicit, zice în rutina zilnică, un regim de posibilitatea de a petrece mai mult
eficienţa activităţii pe care o realizaţi. Cercetătorii au descoperit că este nevoie de până la 25 de somn adecvat, împreună cu un re- timp cu familia.
gim alimentar sănătos, stimularea Dr. Bianca Niţu
minute pentru a vă recăpăta atenţia după ce aţi fost distras.
zilnică a rezervei cognitive (cititul, Bibliografia este disponibilă pe www.viata-medicala.ro
12 VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29 Ars medici

Terapii noi pentru afecţiun

În ultimul deceniu,
anticorpii monoclonali
au schimbat major
perspectivele pacienţilor cu
boli debilitante: neoplazii,
boli autoimune și unele boli
neurologice.

C
ercetările medicale con-
tinuă să se concentre-
ze pe elaborarea unor
terapii specifice, care
utilizează produsele biologice.
Agenţia Europeană a Medicamen-
tului (EMA) definește produsele
biologice drept „medicamente
care conţin una sau mai multe sub-
stanţe active produse sau obţinute
dintr-o sursă biologică” (1). Exem-
plele de medicamente biologice
includ diferite proteine, cum ar fi
insulina, hormonii de creștere și
diverse alte substanţe obţinute considerare ţinta asupra căreia tratarea sclerozei multiple recu- anticorp complet umanizat IgG Neisseria, din cauza riscului
prin procesarea sângelui uman, a acţionează anticorpul și sursa an- rent-remisive (SMRR) (Tabelul CD20 a fost primul medicament crescut de meningită (9,10).
organelor și a ţesuturilor anima- ticorpului. Există un sufix comun, 2). Tratamentul implică o perfuzie aprobat pentru tratarea sclerozei
le, precum vaccinurile și ADN-ul ACmo, care este o prescurtare a lunară de 300 mg care blochează multiple primar progresive. Ad- Migrenă
recombinant (2,3). „anticorpului monoclonal” și un integrina VLA-4 și transportul ministrarea în perfuzie provoa- Erenumab a fost primul ACmo
Tehnicile de inginerie genetică prefix care conferă unicitatea limfocitelor prin bariera hema- că mai frecvent reacţii locale în aprobat în iulie 2018 de FDA și
au fost utilizate pentru a produce numelui (7). to-encefalică, producând o imu- comparaţie cu alţi ACmo. EMA pentru tratamentul migre-
anticorpi monoclonali (ACmo), Există patru categorii de ACmo nosupresie continuă. Din cauza nei cronice sau episodice, prin
cu o mare aplicabilitate, folosiţi ca clinic relevanţi: asocierii cu leucoencefalopatie Miastenia gravis blocarea receptorilor CGRP (pep-
agenţi în scop diagnostic, profilac- - murin (100% proteină murină), multifocală progresivă, infecţie Eculizumab a fost primul tid legat de gena calcitoninei).
tic și terapeutic. Astfel, ACmo au cu sufixul -omab (blinatumomab cu potenţial mortal determinată ACmo aprobat la nivel mondial Activarea excesivă a receptorilor
cunoscut o dezvoltare rapidă, fiind pentru leucemia limfoblastică acu- de poliomavirusul John Cunnin- pentru tratarea bolilor mediate CGRP, implicată în vasodilataţie,
aprobaţi spre utilizare în multe tă, ibritumomab tiuxetan pentru gham, FDA a oprit utilizarea na- de complement (hemoglobinu- este un mecanism binecunoscut în
domenii medicale. De exemplu, au limfomul non-Hodgkin); talizumabului timp de câteva luni, rie paroxistică nocturnă în 2007 migrenă. Persoanele cu mai mult
obţinut autorizaţia de punere pe - himeric (30% proteine murine), până în 2006, când a fost reapro- și sindromul hemolitic uremic de patru zile de migrenă pe lună
piaţă natalizumab, alemtuzumab cu sufixul -ximab (dinutuximab bat. Până în iunie 2016, 152.500
și ocrelizumab pentru scleroză pentru neuroblastom pediatric, in- de pacienţi au fost trataţi la nivel Tabelul 1. Evenimente legate de descoperirea anticorpilor monoclonali
multiplă, eculizumab pentru mias- fliximab pentru boala Crohn); mondial cu natalizumab (pentru An Eveniment legat de descoperirea anticorpului monoclonal (Acm)
tenia gravis, erenumab și frena- - umanizat (5-10% proteine mu- scleroză multiplă și boală Crohn).
1885 Roux W. a dezvoltat tehnologia culturii de ţesuturi
zumab pentru migrenă, galcane- rine), cu sufixul -zumab (natali- Dintre aceștia, au fost diagnosti-
zumab pentru migrenă și cefaleea zumab pentru scleroza multiplă, caţi cu leucoencefalopatie multifo- 1890 Von Behring E. și Kitasato S. au stabilit principiile imunizării pasive
„în ciorchine”, tip cluster, eculizu- benralizumab pentru astm); cală progresivă 667 de persoane. 1901 von Behring E. și Kitasato S. au fost nominalizaţi la Premiul Nobel pentru
mab pentru tulburări din spectrul - umani (100% proteine umane) cu Alemtuzumab a fost cel de- Fiziologie; Behring l-a câștigat „pentru munca sa asupra terapiei serice, în
neuromielitei optice. sufixul -umab (brodalumab pentru al doilea ACmo umanizat CD52 special a aplicării sale împotriva difteriei, prin care a deschis un nou drum
în domeniul știinţei medicale și, prin urmare, a pus în mâinile medicului o
Prima tehnologie pentru sinte- psoriazis, durvalumab pentru car- aprobat de FDA pentru tratamen-
armă victorioasă împotriva bolilor și a deceselor”*
za ACmo în condiţii de laborator a cinom urotelial) (5). tul SMRR, în noiembrie 2014, la
fost dezvoltată de Georges Köhler Până în 2018, FDA eliberase pe zece ani, deci, după natalizumab. 1910 Carrel A. și Burrows M. au cultivat celule în afara corpului
și Cesar Milstein din Cambridge. piaţă 80 ACmo, dintre care 10 au Iniţial a fost utilizat pentru a tra- 1962 Potter M. a descoperit celulele de mielom pentru studierea anticorpilor
Ei au contopit celule producătoa- fost aprobaţi în 2015, 10 în 2016 și ta leucemia limfocitară cronică 1972 Edelman G.M. și Porter R.R. au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau
re de anticorpi cu celule tumorale, 17 în 2017 (17). În 2015, piaţa globa- cu celule B. În aprilie 2019, EMA Medicină „pentru descoperirile lor privind structura chimică a anticorpilor”*
permiţând producerea nelimitată lă pentru ACmo a fost de șapte ori a restric­ţionat utilizarea sa pen-
1975 Kohler G.J.F. și Milstein C. au descris tehnologia hibridomului și producţia
a unor anticorpi. Cercetările lor, mai mare decât cea din 2005, cu tru pacienţii cu scleroză multiplă, de anticorpi monoclonali
sub forma unui raport de trei pa- vânzări de 98 de trilioane de dolari deoarece a provocat, printre alte
1980 Nadler L.M. și Stashenko P.P. au dezvoltat anticorpii monoclonali
gini, au fost publicate în anul 1975 în SUA. Mai mult de jumătate din reacţii nedorite, infarct miocardic
în jurnalul Nature și au acumulat vânzările biofarmaceutice au fost și accident vascular cerebral. Efec- 1982 Apariţia biotehnologiei: prima licenţă a fost obţinută pentru un produs
aproape 10.000 de citări (5). În atribuite ACmo (8). Majoritatea tele adverse raportate au fost re- folosind tehnologia ADN-ului recombinant (insulină)
1979, ACmo au fost dezvoltaţi pen- ACmo disponibili în prezent sunt acţii la locul de injectare, infecţii, 1984 Köhler G.J.F. și Milstein C. au câștigat premiul Nobel pentru Fiziologie „pentru
tru prima dată de Philip Stashen- utilizaţi pentru a trata cancerul tulburări autoimune și malignita- teoriile privind specificul dezvoltării și controlului sistemului imunitar și
ko și Lee Nadler (Tabelul 1). În (38,9%), bolile autoimune (25%), te. Prima doză este de 12 mg/zi cu pentru descoperirea principiului producţiei de anticorpi monoclonali”*
1986, FDA a aprobat primul ACmo transplantul de organe (8,3%), bo- administrare intravenoasă, timp 1986 Muronomab CD3: primul anticorp monoclonal care a obţinut aprobarea FDA
terapeutic, muromonab-CD3. lile genetice (6,9%), bolile infec- de 4 ore, 5 zile consecutive. La dis- pentru terapia umană (împotriva respingerii transplantului)
El scade rata de respingere a tran- ţioase (5,5%), astmul (4,2%), bo- tanţă de 12 luni se administrează o *https://www.nobelprize.org/prizes/
splantului de rinichi prin efecte lile cardiovasculare (4,2%), bolile a doua doză, timp de trei zile con-
imunosupresive selective (6). hematologice (4,2%) și distrofiile secutive, și apoi se administrează atipic în 2011). Acest medicament sunt eligibile pentru acest trata-
maculare (2,8%). anual o doză de întreţinere. Aceas- a fost aprobat de FDA în 2018 și ment, administrat injectabil, în
NOMENCLATOR tă puls-terapie imunosupresivă reutilizat pentru tratarea formei doză lunară de 70 sau de 140 mg.
Multitudinea de ACmo cu va- ACmo PENTRU BOLI are un efect persistent, dar un risc generalizate a miasteniei gravis cu Reacţiile adverse frecvente in-
loare terapeutică aprobată sau NEUROLOGICE ridicat de reactivare a infecţiilor anticorpi pozitivi antireceptor de clud reacţii la locul de injectare
testată în studii clinice a condus latente și a bolilor autoimune. acetilcolină. Prin blocarea activării (durere și eritem), crampe, spas-
la elaborarea unei nomenclaturi Scleroza multiplă Ocrelizumab a fost aprobat de complementului (legarea la pro- me musculare, oboseală, prurit
unificate de către Organizaţia Natalizumab a fost primul FDA în martie 2017 pentru trata- teina C5), acest ACmo păstrează și constipaţie.
Mondială a Sănătăţii, în octombrie ACmo umanizat utilizat. Este rea sclerozei multiple primar pro- funcţia membranei postsinaptice Câteva luni mai târziu,
2008. Această nomenclatură ia în aprobat de FDA în 2004 pentru gresive și recurent remisive. Acest și a receptorului acetilcolinei. Doza galcanezumab a fost autorizat de
recomandată este de 900 mg intra- FDA și EMA pentru tratamentul
Bibliografie
1. European Medicines Agency Better monitoring of biological medicines, 2016. www.ema.europa.eu/en/news/better-monitoring-biological-medicines. Accessed 31 03. 2019 venos în fiecare săptămână pentru preventiv al migrenei la adulţi. Se
2. Malaviya AN, Mehra NK: A fascinating story of the discovery & development of biologicals for use in clinical medicine. Indian J Med Res 148:263–278, 2018
3. Sirbu CA, Sirbu OM, Constantin C, Sandu AM: Neuroimunotoxicity of aluminium. Farmacia 63(1):8–10, 2015
prima lună, 1.200 mg intravenos auto-administrează 120 mg subcu-
4. Buss NA, Henderson SJ, McFarlane M, Shenton JM, de Haan L: Monoclonal antibody therapeutics: history and future. Curr Opin Pharmacol 12(5):615–22, 2012
5. Köhler G, Milstein CP: Continuous cultures of fused cells secreting antibody of predefined specificity. Nature 256:495–497, 1975
în săptămâna a cincea, iar apoi, tanat, o dată pe lună.
6. WHO International Nonproprietary Names (INN) Working Group Meeting on Nomenclature for Monoclonal Antibodies (mAb), 2008, https://www.who.int/medicines/services/inn/
ApprovedFinalWHOINNWGroupMeetingNMAreport.pdf. Accessed 23 April 2019
aceeași doză la fiecare două săptă- Fremanezumab a fost aprobat
7. Lai Y, Wang R, Chen X, Tang D, Hu Y: Emerging trends and new developments in monoclonal antibodies: A scientometric analysis (1980–2016). Humm Vacc Immunother 13(6):1388–1313, 2017
8. Marcu DR, Ionita Radu F, Iorga LD, Manea M, Socea B, Scarneciu, I, Isvoranu G, Costache R, Diaconu CC, Bratu OG: Vascular involvement in primary retroperitoneal tumors. Rev Chim. 70(2):445-448,
mâni. Efectele adverse includ du- în martie 2019 pentru profilaxia
2019 reri musculo-scheletice, nazofarin- migrenei sub monitorizare su-
9. Howard Jr JF: Myasthenia gravis: the role of complement at the neuromuscular junction. Ann NY Acad Sci 1412(1):113–128, 2018
10. Mantegazza R, Antozzi C: When myasthenia gravis is deemed refractory: clinical signposts and treatment strategies. Ther Adv Neurol Diso 11:175628561774913, 2018 gite și cefalee. Înainte de începerea plimentară. Doza recomandată
11. News Item ISMP reports on safety of new migraine preventives. Reactions Weekly 1768:2, 2019
12. American Headache Society: The American Headache Society position statement on integrating new migraine treatments into clinical practice. Headache 59(1):1–18, 2019 tratamentului, este obligatorie vac- este de 225 mg lunar subcutanat
13. https://www.fda.gov/news-events/press-announcements/fda-approves-first-treatment-episodic-cluster-headache-reduces-frequency-attacks Accessed 23 December 2019
14. Kuroda H, Fujihara K: Current status and prospects of complement-targeting therapy for neuromyelitis optica. Brain Nerve 71(6):573–580, 2019 cinarea împotriva meningitei cu sau de 675 mg la fiecare trei luni.
15. Soliris (eculizumab). wcg CenterWatch https://www.centerwatch. com/ directories /1067-fda-approved-drugs/listing/4199-soliris-eculizumab
 Ars medici
uni neurologice
Constipaţia a fost cel mai frecvent
efect advers raportat. Alte efecte
adverse includeau alopecie, du-
reri musculare, hipersensibilitate
(erupţii cutanate, eritem, prurit,
anafilaxie), suferinţe psihiatrice
și evenimente cardiace (sincopă,
palpitaţii, aritmii, stop cardiac)
(11). Societatea americană pentru
cefalee recomandă antagoniștii
de CGRP numai pacienţilor care
au un răspuns inadecvat sau nu
tolerează terapiile preventive
orale (12).
PUBLICITATE
Zinc
+ Vitamina
Cefaleea cluster
(în ciorchine)
În iunie 2019, FDA a aprobat
galcanezumab-gnlm pentru ce-
faleea episodică „în ciorchine” la
adulţi. În rândul persoanelor cu
cefalee cluster, 85-90% au forma
episodică. Acest medicament ino-
vator poate fi administrat subcu-
tanat la debutul unei perioade de
cefalee cluster. În fiecare lună,
până la sfârșitul perioadei de cefa-
lee (de obicei de la două săptămâni
la trei luni), se administrează o
Pentru întreaga familie!
Contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar
C
Acesta este un supliment alimentar.
doză de 300 mg. Unele reacţii de
hipersensibilitate apar în câteva
zile după administrare (erupţii
cutanate, urticarie, dispnee, an-
gioedem, anafilaxie, anticorpi
neutralizanţi). Reacţiile la locul
injectării au fost cele mai frecvent
raportate (13).
TULBURĂRI DIN SPECTRUL
NEUROMIELITEI OPTICE
Eculizumab a fost aprobat în
iunie 2019 de FDA pentru trata-
mentul intravenos al tulburărilor
VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29
13
Tabelul 2: Anticorpi monoclonali aprobaţi de FDA pentru boli neurologice
Anul Acm aprobat de FDA pentru boli neurologice
2004 Natalizumab (IgG4 specifică integrinei α4) aprobat pentru SMRR
2014 Alemtuzumab (îndreptat împotriva antigenului CD52) aprobat pentru
SMRR
2017 Ocrelizumab (îndreptat împotriva antigenului CD20) aprobat pentru SMRR
și SMPP
2018 Eculizumab, primul ACmo lansat pentru terapia mediată de complement,
aprobat pentru tratamentul miasteniei gravis generalizată
2018 Erenumab, primul ACmo antagonist al CGRP, aprobat pentru tratamentul
migrenei cronice sau episodice
2018 Galcanezumab, antagonist CGRP, aprobat pentru tratamentul preventiv al
migrenei la adulţi
2019 Galcanezumab-gnlm aprobat pentru cefaleea episodică cluster la adulţi
2019 Eculizumab aprobat pentru tratamentul pentru NMOSD cu anticorpi pozitivi
anti-aquaporina-4
2019 Fremanezumab, antagonist CGRP, aprobat pentru profilaxia migrenei
Legendă: FDA: Food and Drug Administration; SMRR: scleroză multiplă recurent-remisivă; SMPP: scleroză multiplă primar progresivă;
CGRP: peptid legat de gena calcitoninei; NMOSD: tulburări din spectrului neuromielitei optice.
din spectrul neuromielitei optice afecţiuni clinice. Ca și în alte cazuri,
(NMOSD), numai pentru pacien- reutilizarea medicamentelor în
ţii adulţi cu anticorpi anti-aqu- alte scopuri se aplică și anticor-
aporină-4 (AQP4). Această boală pilor monoclonali, economisin-
autoimună neuroinflamatoare du-se timp și bani. Aceste terapii
este asociată cu un autoanticorp inovatoare sunt mai eficiente și
îndreptat împotriva proteinei pot trata acum boli care până nu
AQP4 (14). Regimul terapeutic demult erau lipsite de posibili-
este același ca cel pentru miaste- tăţi terapeutice. Pe măsură ce se
nia gravis, 1.200 mg la fiecare 2 cunosc mai bine mecanismele
săptămâni, după perioada iniţială patogenice ale bolilor neurologi-
de tratament de cinci săptămâni. ce, se așteaptă să apară noi ACmo
Efectele adverse includ artralgii, la un cost mai mic și cu un pro-
dureri de spate, nazofaringite, gri- fil de siguranţă mai bun în com-
pă, ameţeli și diaree. Avertizările paraţie cu opţiunile curente de
privind riscul de infecţie meningo- tratament.
cocică sunt furnizate pe eticheta Conf. dr. Carmen Adella Sirbu1,2,
medicamentului (15). dr. Maria Oana Grigore2,
dr. Florentina Cristina Pleșa1,2
CONCLUZII 1. Universitatea Titu Maiorescu,
Progresele tehnologice au Facultatea de Medicină, București
permis dezvoltarea terapii- 2. Spitalul Universitar de Urgenţă
lor cu ACmo pentru o serie de Militar Central București
WPH/07.20/401
14 VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29 Medic-Medicină-Cultură

Avatarurile unui medic dramaturg Dumitru Chesa, Dan Damian,

Televiziunea română
și-a continuat, după o
scurtă pauză, drumul său
spectaculos de prezentare
a unor piese de teatru puse
în scenă cu ani în urmă.
Sfântul Mitică Blajinul,
de Aurel Baranga, e un
spectacol din anul 1981,
regizat de Nae Cosmescu, cu
o distribuţie impresionantă.
Hamdi Cerchez, Gabriela Popescu
și Rodica Negrea, făcându-ne pe
Scrierile pentru scenă ale lui acoliţi. Însă cei doi noi, spectatorii de azi, să zâmbim
Baranga au fost jucate mult și pun în aplicare un și să ne bucurăm în lipsa unor li-
cu consecinţe pecuniare dintre plan care deturnea- bertăţi fundamentale. Cinste lor
cele mai consistente, el și Paul ză intenţiile direc- că au reușit să facă, cu inteligenţă
Everac fiind maeștrii incontesta- torului, inventând o și talent, ceea se numește artă, în
bili ai propagandei prin drama- grotescă înscenare rigorile unui regim mincinos.
turgie din vremea comunismului. de tip poliţist, și cu În altă ordine de idei, Aurel
Ahtiat după funcţii la fel ca unul un curaj nebun, în Baranga, care și-a denumit une-
dintre personajele sale, a fost până final, îi demască le piese „farse atroce”, în final a
la moarte membru în CC al PCR, pe ticăloși. Acesta pus la cale, în cârdășie cu soţia sa,
un megaloman care avea obice- este pe scurt subiec- Marcela Rusu, o farsă macabră.
iul de a se fotografia întotdeau- tul piesei „Sfântul A lăsat cu limbă de moarte să fie
na lângă mai marii partidului și Mitică Blajinul”. incinerat și oficialităţile i-au aran-

A
Stela Popescu, Aurel Giurumia și Dem Rădulescu
urel Baranga a fost un ai guvernului. Piesele lui Nae Cosmescu jat o înmormântare... oficială, di
dramaturg care a atrăgeau ca un magnet folosește în spec- granda, plină cu discursuri pom-
ocupat până la refuz spectatorii de toate dramatice și simultan acumularea tacolul său nume consacrate și poase despre activitatea politică
cu producţiile sale categoriile și, de comicului, umorul natural aparent actori experimentaţi, pentru a decedatului în cadrul Partidului
toate scenele tea- multe ori, replici- necăutat, cultul calamburului, al care rolurile respective (unele ex- Comunist (la care am fost martor
trelor României le din ele circulau ticului verbal, al clișeelor diurne. trem de suculente), mai ales al lui ocular), dar în timp ce flăcările
comuniste: „Mie- liber ca bancuri: În România comunistă, Mitică (Petrică Gheorghiu), al cuprindeau sicriul s-a răspândit
lul Turbat”, „Adam „Las-o să facă chif- Mitică Blajinul este un bărbat care Adelei (Stela Popescu), și al direc- zvonul că sicriul era gol. Maestrul
și Eva”, „Pentru fe- tele, să vedem din lucrează de 20 de ani la arhivele torului Cristea (Amza Pellea) n-au comediei românești decedase de o
ricirea Poporului”(în Aurel Baranga ce le face”; „Eu n-am unei instituţii de stat. În ziua când reprezentat probleme. Cu imensa săptămână și fusese înmormântat
colaborare), „Fii cu- părinţi. Sunt copil din împlinește 60 de ani, directorul lor experienţă scenică reușesc să le fără onoruri, anonim sub numele
minte, Cristofor”, „Travesti”, flori”; „Unde nu e organiza- Ion Cristea, tipul demagogului dea personajelor o coloratură adec- de Leibovici la cimitirul Filantro-
sunt doar câteva titluri din mult re e haos”; „Prima calitate a unui perfect, uns cu toate alifiile, vrea vată și personală pentru o comedie pia. (Fapt consemnat și de Marian
mai marele repertoriu al pieselor secret e că-l știe toată lumea”. Ca- să-l pensioneze împreună cu cole- acidă. În jurul celor trei pivotează Popa în Istoria literaturii române
sale care au făcut sute de reprezen- racteristicile generale ale piese- ga sa, Adela Cosâmbescu, o experi- uneori excelent, alteori doar co- de azi pe mâine) Deși A. Baranga a
taţii la teatrele unde au fost monta- lor sale vădesc deplina stăpânire mentată dactilografă pe care vrea rect, cu accente de multe ori hazlii, fost medic, n-a profesat medicina
te. În câteva dintre piesele înșirate a tehnicii teatrului bulevardier: s-o transfere la o școală îndepărta- marea actriţă Tamara Buciuceanu, niciodată!
am jucat și eu. creșterea treptată a tensiunii tă, totul pentru a le face loc unor Dem Rădulescu, Sorin Gheorghiu, Candid Stoica

Expoziţie
NATURA tematică
la Palatul
ca bucurie Suţu

artistică
Muzeul Municipiului București
organizează, începând cu
24 iulie, expoziţia „Reclama
modelează lumea”. Potrivit unui
comunicat transmis de biroul de
presă al muzeului, exponatele fac
Pentru acele sfârșituri de săptămână în parte din mai multe colecţii ale
care, forţaţi de împrejurări, rămânem în instituţiei „Fiecare obiect este
oraș, Muzeul Municipiului București ne încărcat de istorie, păstrează
așteaptă să savurăm frumuseţea naturii amintiri și aduce povestea sa în
contemporaneitate. Printre ele,
prin intermedierea realizată de ochiul,
de exemplu, un ceas bărbătesc
sensibilitatea și penelul câtorva dintre cei mai de mână, în vitrina intitulată
mari pictori ai noștri. «Pentru dumneavoastră,

P
unând în valoare colecţia Pinacotecii
Municipiului București dintr-o per-
spectivă tematică, expoziţia „Natură
moartă, natură vie” aduce în faţa vizi-
tatorului curios peisaje și scene de gen realizate
în atelier în secolele XIX-XX. Pentru al patrulea
an consecutiv, Secţia de Artă a MMB a venit la
întâlnirea cu publicul cu un proiect expoziţional
de amploare, menit să rămână pe simeze până
la 27 septembrie 2020, oferind în tot acest timp
prilejul de a admira cele mai reprezentative
lucrări ale acestei colecţii speciale.
Inaugurată în 1933 în clădirea care
acum găzduiește Observatorul Astronomic,
Pinacoteca a continuat să crească de-a lun-
gul anilor, mulţumită achiziţiilor, dar mai ales
generoaselor donaţii ale colecţionarilor din Ca-
pitală, ajungând în prezent la peste cinci mii
de lucrări, în special pictură, dar și grafică și
sculptură, semnate majoritar de artiști români.
Extinderea colecţiei a însemnat și schim-
barea de sedii, o poveste destul de zbuciumată,
urmare a deciziilor arbitrare și demolărilor exe-
cutate de autorităţile comuniste, care au făcut
până la urmă ca cea mai mare parte a patrimo-
niului să rămână în depozite, ascunsă de ochii
publicului.
În prezent, există deja o clădire de patri-
moniu, Palatul Dacia România (str. Lipscani
nr. 18-20), datând din 1882-1889, pe care muni-
cipalitatea a încredinţat-o MMB pentru a fi se-
diu al Pinacotecii, urmând ca după amenajarea
corespunzătoare destinaţiei muzeale să poată fi
admirate acolo toate capodoperele de care până
acum ne-am putut bucura doar temporar.
Parcurs expoziţional cronologic
Parcursul expoziţional propus de organi-
zatori urmează un traseu cronologic, începând
din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Peisajele semnate de Nicolae Grigorescu, deși
păstrează atmosfera Barbizonului, sunt pro-
fund impregnate de esenţa românească, chiar
și atunci când nu este evident vreun element
specific, fie el ţărăncuţa sau carul cu boi. Ata-
șat la rându-i de frumuseţile patriei, Ștefan
Luchian (Albăstrele) ne arată în plus cum spi-
ritul artistic este capabil să depășească mental
domnule», care este o donaţie
constrângerile fizice ale bolii, transformând din anul 1977”. Pe lângă
izolarea și suferinţa în creaţii nemuritoare, cum obiectele expuse, fotografiile,
sunt minunatele sale tablouri cu flori, în care se cărţile poștale și tipăriturile
distinge îndeosebi bogăţia culorilor. Din ope- oferă imagini de reclamă a
ra lui Theodor Pallady au fost selectate câteva unor produse și fabricanţi de
naturi statice, precum și două peisaje, repre- produse tehnice, îmbrăcăminte,
zentative pentru stilul personal al pictorului. farmaceutice, de băuturi și
Naturile moarte și florile contemporanului său ciocolată, a unor magazine de
Gheorghe Petrașcu aduc înaintea privitorilor renume, multe dintre ele demult
viziunea artistului asupra unor subiecte clasice dispărute. În vitrina „Bomboane
ale picturii de șevalet. cu istorie” se vor regăsi cutii
Ansamblul primei săli este completat cu de bomboane ale celebrelor
tablouri semnate de Ion Andreescu, Arthur mărci românești de ciocolată de
Verona ș.a. Cea de-a doua sală continuă odinioară. Expoziţia va putea fi
discursul curatorial cu peisajele lui Ștefan vizitată până la 13 septembrie
Popescu, Samuel Mützner, naturile statice 2020.
semnate de Francisc Șirato, Iosif Iser, Nicolae Dorina Novac
Dărăscu, Dumitru Gheaţă, Henri Catargi ori
Alexandru Ciucurencu. Arta feminină este
reprezentată de Cecilia Cuţescu-Storck, Nina
Arbore (Lalele), Rodica Maniu Mützner, Micaela
Eleutheriade etc.
Pentru pasionaţii de artă a fost editat și un
elegant catalog al expoziţiei, care dincolo de
prezentarea lucrărilor alese și a autorilor aces-
tora, este completat și de câteva studii bine
documentate care parcurg istoria celor două
genuri, natura moartă și peisajul, în pictura eu-
ropeană și românească, subliniind în final pa-
ralelismele și întrepătrunderile existente între
arta naţională și cea universală.
Dr. Raluca Bulea
Medic în România VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29
15

În medicină, 1+1
nu este tot timpul Dr. Bianca Borcoș
a terminat rezidenţia-

egal cu 2
Managerul de caz este o noţiune mai puţin cunoscută în lumea medicală din
România. Dr. Bianca Borcoș ocupă această funcţie în cadrul Asociaţiei Medicilor
Independenţi și recunoaște că nu este o activitate ușoară. Lucrul cu oamenii e
dificil, iar conceptul este nou și pentru pacienţi. Ea speră totuși ca pe viitor lucrurile
să se schimbe, iar noţiunea să devină mult mai familiară.
Cum aţi ajuns să fiţi manager de
caz la AMI și ce presupune această
funcţie?
Iniţial am ajuns în Intermedicas în
calitate de pacient și, fiind impresi-
onată de profesionalismul de care au
dat dovadă, am vrut să fac parte din
echipă. Deoarece încă nu sunt me-
dic specialist, mi s-a propus această
variantă, de manager de caz AMI,
care să implice totuși și „contactul”
cu pacienţii.
Cum arată o zi din activitatea dv.?
Programul este 8:00-20:00. În prin-
cipiu sunt sunată de pacienţi, în-
cerc să obţin informaţiile necesare
pentru a identifica problema de să-
nătate a fiecăruia, apoi iau legătura
în diverse clinici, obţin programă-
rile și apoi revin la pacient pentru
confirmare.
Cum se desfășoară interacţiunea
și colaborarea cu o persoană din
momentul în care vă contactează?
Sunt persoane și persoane. Unele
sunt foarte deschise și interacţio-
năm bine, în sensul că-mi povestesc
problemele pe care le au și înţeleg că
scopul meu este de a-i ajuta și de a
încerca să le ușurez munca de a găsi
medicul potrivit. Altele nu înţeleg
acest lucru și nu doresc să împărtă-
șească cu mine nici măcar informa-
ţii esenţiale, de genul nume, data
nașterii.
O ACTIVITATE DELOC
UȘOARĂ
Ce informaţii căutaţi să obţi-
neţi la prima interacţiune pen-
tru a-i putea ajuta pe cei care vă
contactează?
În primul rând încerc să obţin date
privind istoricul medical al pacien-
tului, apoi informaţii despre pro-
blema actuală, simptome nou-apă-
rute, investigaţii recente. Ulterior,
identific specialitatea și medicul de
care are nevoie pacientul și obţin o
programare.
tul și urmează să susţină
examenul de specialitate în
domeniul bolilor infecţioase. Îi
place să lucreze cu copiii, de
aceea își dorește să profeseze
în ramura pediatrică a
specializării.
Sunteţi responsabilă și cu folow-
up-ul pacienţilor? O FUNCŢIE APĂRUTĂ NATURAL
Da, tot eu mă ocup de follow-up. „Întregul concept AMI este construit în jurul și în interesul pacienţilor, iar managerul de
În măsura în care se poate, încerc caz a apărut natural, fiind cel care iniţiază și menţine legătura dintre pacient și speci-
să fac acest lucru la 24 de ore de la alităţile care îi sunt necesare, în vederea recăpătării sănătăţii”, a explicat Oana Vasile,
data programării. Mă interesează director operaţional AMI. Managerul de caz preia pacientul din momentul în care sună
să știu în primul rând dacă paci- la AMI și îi este alături pe întreg parcursul investigaţiilor care trebuie efectuate. Identifică
entul s-a prezentat la programare, medicul și cabinetul potrivit, analizele specifice necesare, dar oferă și sfaturi utile, pe tot
apoi cum s-a desfășurat consultaţia, parcursul procesului medical.
dacă pacientul a fost mulţumit de
interacţiunea cu medicul. Apoi, Să fie deschiși, să încerce să înţelea-
dacă pacientului i-au fost recoman- gă că managerul de caz este la capă-
date alte consulturi sau investigaţii, tul celălalt al firului pentru a-i ajuta
încerc să îl ajut în continuare. și a le ușura procesul de căutare a
Cum caracterizaţi activitatea de soluţiei potrivite pentru rezolvarea
manager de caz? problemelor pe care le au. Cred că este un concept nou, cu care insuflat din familie acest lucru,
Îmi place ceea ce fac, pentru că îmi Care sunt particularităţile per- nu suntem familiarizaţi nici eu, nici mama și mătușa mea fiind medici,
place să ajut oamenii. Nu pot spune soanelor pe care le-aţi ajutat până medicii, și nici pacienţii. Dar sper ca pe de altă parte, dorinţa de a ajuta
că e o activitate ușoară, deoarece în acum? Ce probleme de sănătate pe măsură ce trece timpul, să devină oamenii și-a spus cuvântul. În facul-
general lucrul cu oamenii e dificil. aveau, ce temeri? tot mai comun, căci mi se pare util tate îmi doream să fac specializarea
Am avut pacienţi pentru care am Fiecare pacient e unic. Am avut, de atât pentru pacienţi, cât și pentru în pediatrie, deoarece îmi place foar-
obţinut programări așa cum și-au exemplu, o mamă care dorea un con- colaborarea dintre medici. te mult să lucrez cu copiii, până când
dorit și apoi au fost nemulţumiţi. Au sult cardiologic pentru copilul ei, ca Dar pacienţii? Înţeleg aceștia ce am făcut stagiul de boli infecţioase.
fost și persoane cărora le-am obţinut parte a unui protocol preoperator, puteţi face pentru ei, cum îi puteţi Modul în care s-a desfășurat acest
programare și apoi când am sunat copilul urmând să aibă o intervenţie ajuta? stagiu m-a făcut să îmi doresc să
pentru confirmare nu au mai răs- oftalmologică pentru dezlipire de Unii înţeleg, alţii nu. Eu încerc să le fac această specialitate. Și am avut
puns la telefon. Dar poate că pe par- retină, de altfel a patra intervenţie explic ce înseamnă AMI, ce presu- noroc, căci în rezidenţiat am lucrat
curs oamenii se vor obișnui cu acest de acest gen pe care o suferea copila- pune managerul de caz și, în același pe secţia de pediatrie din spital, deci
concept și va deveni mai simplă șul. Am găsit medicul potrivit, i-am timp, încerc să identific lucrurile am putut să îmbin cele două pasiuni
comunicarea dintre noi și ei. făcut programare și la 24 de ore am care necesită îmbunătăţire pentru o ale mele.
sunat pentru follow-up, așteptând comunicare mai bună între mine și Care au fost cele mai importante
SCHIMBAREA OPŢIUNILOR să mi se spună că totul a fost bine, că pacient. lecţii pe care le-aţi învăţat în tim-
PACIENŢILOR, era doar un consult de rutină. Însă, Care credeţi că sunt calităţile de pul rezidenţiatului?
O PROVOCARE lucrurile nu sunt așa cum te aștepţi care o persoană are nevoie pentru În primul rând am învăţat să as-
să fie și viaţa oferă surprize... Copi- a putea fi manager de caz? cult, să am răbdare cu oamenii, să
Ce provocări implică funcţia pe lului i se descoperise și o malforma- Consider că un manager de caz tre- fiu capabilă să înţeleg problema
care o deţineţi? ţie cardiacă și urma să aibă încă o buie să aibă bune abilităţi de comu- fiecăruia și să încerc să ajut fieca-
Mulţi dintre pacienţi sună pen- intervenţie chirurgicală pentru a se nicare și de ascultare, apoi trebuie re persoană, în măsura în care am
tru un anumit medic, care le-a rezolva și această problemă. Am pri- să fie o persoană organizată, să aibă putut face acest lucru. Am învăţat
fost recomandat, și s-a întâmplat mit multe mulţumiri de la mămică capacitatea de a filtra informaţiile că nu există boală, ci există bolnav
uneori ca acel specialist să nu mai pentru că am ajutat-o să ajungă la obţinute și de a găsi cele mai bune și că în medicină 1+1 nu este tot
facă parte din comunitatea AMI acest medic și să descopere această soluţii pentru pacienţi. timpul egal cu 2.
sau, în contextul pandemiei, să malformaţie, deși numai ea știe ce Ce plănuiţi să faceţi mai departe,
nu-și fi reluat activitatea în clini- era în sufletul ei... O PASIUNE INSUFLATĂ după ce veţi susţine examenul de
cile private. Provocarea pentru DE FAMILIE specialitate?
mine e să încerc să-i ofer alte op- UN CONCEPT NOU, După ce voi susţine examenul de
ţiuni pacientului, care, de regulă, DAR UTIL Ce v-a determinat să deveniţi me- specialitate, mi-ar plăcea să conti-
e mai greu de convins să accepte altă dic și ce v-a atras la specialitatea nui să profesez tot pe partea de pe-
variantă decât cea pe care o are deja Cum este privită noţiunea de ma- boli infecţioase? diatrie a specialităţii și cu siguranţă
în minte. nager de caz în lumea medicală Mi-am dorit de mică să devin me- în ţară.
Ce sfaturi le daţi pacienţilor dv.? din România? dic. Pe de-o parte cred că mi-a fost Cristina Ghioca

PUBLICITATE

VÂND/ÎNCHIRIEZ FARMACIE ÎMPREUNĂ

ANGAJĂM
CU SPAŢIUL EI. RELAŢII LA TEL. 0755.730.237
· medic Recuperare Medicală (asigurăm locuinţă) la Clinica
Paltinul – Spital Victoria din orașul Victoria, Brașov;
Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală! · medic Diabet, nutriţie și boli metabolice; · medic Medicină de
Săptămânal, vei primi ziarul
Ziarul tipărit*: Ziarul pdf: tipărit și/sau vei avea acces la
laborator
pentru Clinica Paltinul din Sibiu și din Victoria.
200 lei 129 lei ziarul în format pdf. În plus, vei
avea acces la toate articolele Contact: paltinul@rdsmail.ro, tel.: 0766.356.821.
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf. postate pe www.viata-medicala.ro

Cum te abonezi: Clinică medicală

• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează cu sediul în București, Sector 3, aflată în contract cu CASMB
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala angajează trei medici specialiști cu normă întreagă sau part-time,
sau pentru următoarele specialităţi:
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale - Cardiologie – 2 posturi;
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
- Psihiatrie infantilă – 1 post.
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070). Detalii și relaţii la tel. 0745.182.161 sau 0733.947.061; e-mail:
Te vom contacta în cel mai scurt timp. Scanează QR codul pentru linkul de abonare clinicamemento@yahoo.com
16 VIA�A MEDICALĂ
24 iulie 2020 l Nr. 29 Medicina altfel Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea

Defibrilatorul Algoritmul
BARCELONA

cardiac biologic
în STEMI

Încercarea de menţinere
a homeostaziei
organismului în contextul
unor aritmii cardiace
s-ar putea realiza fără Un nou algoritm electrocardiografic, inti-
tulat BARCELONA, a fost validat pentru dia-
șoc electric extern gnosticarea sindroamelor coronariene acute cu
sau intern. Mai exact, supradenivelare de segment ST (STEMI) în ca-
prin introducerea în zul pacienţilor cu bloc de ramură stângă (BRS).
Acesta este rezultatul unui studiu* multicentric
sarcolema miocitului a retrospectiv de cohortă ce a inclus 484 de paci-
unui canal ionic cu rol de enţi. Algoritmul este pozitiv în prezenţa unei
defibrilator biologic. devieri de segment ST ≥1 mm, concordantă cu
complexul QRS în orice derivaţie sau discordan-

Î
tă cu polaritatea complexului QRS în derivaţiile
n condiţii patologice, activitatea cu voltaj maxim al undei R sau S. S-a observat
electrică de bază a cordului poate fi că sensibilitatea sa (93-95%), valoarea predicti-
supresată prin instalarea unor arit- vă negativă (96-97%) și eficienţa (91-94%) sunt
mii atriale sau ventriculare – în spe- semnificativ mai înalte decât în cazul altor cri-
cial fibrilaţia atrială sau ventriculară –, terii electrocardiografice, specificitatea variind
posibil ameninţătoare de viaţă. Cordul nu între 89% și 94%.
are capacitatea fiziologică de a-și relua ac- Astfel, se poate concluziona că la pacienţii cu
tivitatea electrică normală, lipsindu-i un BRS referiţi către intervenţie coronariană per-
sistem cu funcţie de defibrilator biologic. cutană, algoritmul BARCELONA este specific și
Dar această idee propune un subiect in- înalt sensibil pentru diagnosticul de STEMI, cu
teresant de cercetare, într-o perioadă de o acurateţe diagnostică comparabilă cu cea ob-
apogeu și dezvoltare continuă a tehnicilor ţinută pe baza criteriilor electrocardiografice la
de biologie moleculară. pacienţii fără BRS.
Astfel, o echipă de cercetători euro- *https://bit.ly/3fJhxbo

peni a contemplat teoretic și experimen-

tal posibilitatea de a-i induce inimii ca-
pacitatea de defibrilare, prin integrarea
în miocit a unui canal ionic capabil să de-
tecteze și să oprească ritmurile cardiace
anormale.
Proprietăţile și eficienţa acestui ca-
nal au fost testate iniţial prin simularea
activităţii sale pe modele computaţio-
nale, la inducerea unor tahiaritmii în
celule atriale sau ventriculare. Ulterior,
s-a realizat un studiu* in vitro pe celu-
le atriale. Introducerea canalului la ni-
velul membranei celulelor cardiace s-a
realizat prin tehnica de patch-clamp,
iar activitatea sa electrică a fost contro-
lată prin intermediul unui surse optice
(optogenetică).
SISTEM DETECTOR-EFECTOR
BAZAT PE FRECVENŢĂ
Poarta acestui canal a fost persona-
lizată astfel încât să poată diferenţia
ritmurile pe baza frecvenţei cardiace.
Detectarea unei frecvenţe crescute sus-
ţinute, independent de natura și cauza
subiacentă, genera deschiderea porţii,
cu apariţia unui curent ionic și oprirea
aritmiei după câteva secunde, după cum Evaluarea presiunii
au indicat studiile efectuate până în pre-
zent. Importanţa acestei descoperiri stă venoase jugulare prin
în creșterea supravieţuirii prin detecţia
precoce și oprirea unui număr mai mare telemedicină
de aritmii, îmbunătăţirea calităţii vieţii
și diminuarea necesarului de dispozitive
medicale sau de șocuri electrice. Astfel,
se înlătură alte dezavantaje legate de du-
rata de viaţă a bateriei defibrilatorului,
defecţiunile tehnice sau transmiterea
inadecvată a șocurilor.
*https://elifesciences.org/articles/55921

Finerenona întârzie progresia

Estimarea presiunii venoase jugulare la
adulţii cu insuficienţă cardiacă poate fi realiza-
tă adecvat de la distanţă prin intermediul unor
videoclipuri realizate cu ajutorul telefoanelor

bolii cronice renale la diabetici

inteligente. „Când am început acest studiu*, nu
știam dacă este fezabilă estimarea presiunii
venoase jugulare de la distanţă. (...) Cea mai
interesantă descoperire a fost că am reușit să o

S tudiul FIDELIO-DKD* și-a atins obiectivul primar

de a demonstra rolul finerenonei în întârzierea progresiei
bolii cronice renale (BCR) la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2.
Cercetarea a inclus 5.700 de pacienţi cu diverse grade de
disfuncţie renală în contextul diabetului zaharat. Ei au fost
randomizaţi către tratament cu 10 mg sau 20 mg de finerenonă
pe zi, respectiv placebo. Tratamentul de fond includea antidia-
betice și inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau
blocanţi ai receptorului de angiotensină II.
Finerenona este un antagonist selectiv al receptorului mi-
neralocorticoid care împiedică activarea exagerată a acestuia,
presupusă a genera leziuni importante la nivel cardiac și renal.
Administrarea sa s-a asociat cu o reducere semnificativă statis-
tic a timpului până la instalarea BCR, până la atingerea unui
declin semnificativ al funcţiei renale (definit ca scăderea ratei
de filtrare glomerulară ≥40% în patru săptămâni) sau până la
deces atribuit bolii renale, comparativ cu placebo.
Beneficii cardiovasculare asociate
Finerenona o obţinut o scădere importantă a evenimente-
lor cardiovasculare majore (infarct miocardic, accident vascu-
lar cerebral, spitalizare pentru insuficienţă cardiacă și deces
de cauză cardiovasculară), ce defineau obiectivele secundare
ale studiului. Rezultatele finale vor fi prezentate în cadrul unei
conferinţe viitoare. La momentul actual sunt în desfășurare
alte două studii privind eficienţa și siguranţa acestei substanţe
(FIGARO-DKD, FINEARTS-HF).
*https://wb.md/2ZKIE0i
estimăm cu o acurateţe similară celei de la pa-
tul bolnavului”, a declarat dr. Mark H. Drazner
de la University of Texas Southwestern Medical
Center pentru Reuters. Cercetătorii au compa-
rat datele obţinute prin examen clinic, cu cele
online și cu presiunea din atriul drept măsurată
invaziv la un grup de 31 de adulţi cu insuficienţă
cardiacă și fracţie de ejecţie a ventricului stâng
scăzută, în al căror management era necesar
cateterismul cardiac.
Telemedicina este o alternativă oportună în
contextul epidemiologic actual pentru investiga-
rea adecvată a acestui element clinic important
la pacienţii cu insuficienţă cardiacă, deși există
anumite limitări (nu permite simţ tactil, pozi-
ţionarea pacientului nu poate fi făcută direct,
calitatea videoclipului poate fi inadecvată). Se
consideră că cele mai performante dispozitive
vor fi disponibile peste 2-3 ani. Acestea vor per-
mite măsurarea cantitativă, exactă, a presiunii
venoase jugulare prin intermediul telefonului
mobil.
*https://bit.ly/3eUxI4E