Abonamente la preţ special până la 31 ianuarie 2020
„Pământul este o
Nr. 1 (1561), anul XXXII, 10 ianuarie 2020 l 16 pagini + 4 pagini anunţuri – 4 lei
OPINII
Anul reclădirii
relaţiei de încredere
medic-pacient
La început de an, prof. dr.
Cătălina Poiană face un apel
la respect între medici și
pacienţi. Cu transparenţă
și responsabilitate, putem
schimba unele lucruri care
acum nu merg bine. PAGINA 5
Îndemn la
solidaritate de
breaslă
Amintirea acelor oameni-
medici, contaminaţi de crezul
„Medicina este știinţă și
conștiinţă”, unii dintre ei încă în
activitate, ar trebui să fie liantul
breslei noastre medicale. „Să
devenim o voce puternică și
respectabilă, care să-și pună
fundamental amprenta pe
evoluţia societăţii noastre
zbuciumate”, propune dr.
Simona Melnic. PAGINA 3
Stagiile în străinătate,
o provocare pentru
medicii rezidenţi
E xperienţa pe care o pot trăi
peste hotare medicii aflaţi
încă în formare este de nepreţuit.
Despre importanţa practicii, dar
și despre aspectele negative din
cadrul marilor clinici din Occident
ACTUALITATE
Mai multe zboruri
de noapte SMURD
Elicopterele SMURD vor putea
transporta pacienţi pe timp de
noapte și din Moldova, Banat,
Oltenia și Dobrogea. Acest
lucru a fost posibil datorită
acceptului a patru piloţi
aflaţi în rezervă să își reia
activitatea. PAGINA 3
PAGINA 1 ANUNŢURI
singură
"Pământulţară
este oiar
singură ţară iar oamenii
oamenii
sunt cetăţenii ei."
sunt cetăţenii ei.”
Baha’u’llah
Baha,u,llah
www.viata-medicala.ro
Magia sărbătorilor Atmosfera din maternitate
în preajma sărbătorilor
de iarnă, în
este una cu adevărat
maternitate
magică, după cum
o descrie Daniela
Stan, moașă
licenţiată de la
Spitalul „Prof.
dr. Panait Sîrbu”.
Ea ne-a povestit
cât de mari sunt
emoţiile de ambele
părţi ale baricadei:
atât părinţii, cât și
moașele așteaptă venirea
pe lume a bebelușilor. Se ascultă
colinde, bradul este împodobit, iar
nou-născuţii îmbracă straie de sărbătoare, în
așteptarea lui Moș Crăciun.
PAGINA 8-9
ARS MEDICI
Amiloidoza – Medic în
priorităţi românești
Un capitol de patologie
România
complex, cu puternic specific
multidisciplinar, amiloidoza
a beneficiat de progrese
aflăm într-un articol semnat de dr.
Cornelia Maria Glodeanu, medic
rezident oftalmolog, care lucrează
însemnate în ultimele decade.
Experienţa românească vine
în sprijinul specialiștilor.
în prezent în cadrul unui spital din PAGINILE 12-13
Bruxelles.
PAGINA 6 REUNIUNI
MEDICALE
Suplimentele Provocări în
alimentare, chirurgia plastică
nerecomandate în
La finalul anului trecut,
cancerul de sân Forumul Chirurgieplastică.ro a
Vitaminele și alte suplimente abordat subiecte de: patologie
alimentare frecvent utilizate traumatică și tumorală, arsuri,
de pacienţii oncologici în intervenţii reconstructive,
cursul chimioterapiei ar putea
crește riscul de recurenţă a
chirurgie estetică și elemente
de actualitate legate de
Este nevoie
neoplaziei și de deces. siguranţa pacientului. de un strop de
PAGINA 4 PAGINA 11
nebunie și de
pasiune pentru
ACTUALITATE a putea face
Cazul Floreasca
zguduie sistemul această meserie.
Ministerul Sănătăţii a descoperit o serie de erori la Spitalul Despre cum se desfășoară
Floreasca după accidentul combustional petrecut în decembrie viaţa unui medic urgentist,
2019. Potrivit lui Nelu Tătaru, secretar de stat în minister, Corpul în care fiecare zi este o
de Control a fost retrimis la unitatea medicală, „având în vedere provocare, dar și despre
(...) zone gri din raportul preliminar”. În funcţie de noul raport vor importanţa acordării
urma și alte măsuri administrative care cuprind „tot ce înseamnă primului ajutor ne vorbește
circuitul epidemiologic, substanţele folosite, circuitul pacientului, dr. Gabriel Avram, medic
intervenţia în echipa operatorie”. PAGINA 2 rezident. PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
DORIN CHIOŢEA,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
prof. dr. GABRIEL M. GURMAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
PAULA ROTARU
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate 
MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa medicală” până la
sfârșitul anului 2019. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Den­tiști din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali și ale
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
și le însușește, câtă vreme acestea sunt
argumentate și exprimate într-un limbaj
decent.
Actualitate
Lanţ de erori în cazul pacientei
care a luat foc la Floreasca
Finalul anului 2019 a adus în atenţie un grav incident care a avut loc la Spitalul Floreasca, în urma căruia o pacientă
a luat foc în timpul unei intervenţii chirurgicale. Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii (MS) a scos la iveală mai
multe erori care au dus la declanșarea combustiei pe masa de operaţie pe care se afla femeia.
M
inistrul Sănătăţii, Pentru neregulile constatate
Victor Costache, a cu ocazia controlului au fost apli-
prezentat la începu- cate șase amenzi contravenţionale,
tul acestei săptămâni în valoare totală de 29.600 de lei,
concluziile verificărilor efectuate se precizează într-un comunicat al
de Corpul de Control al MS la Spi- MS. Astfel, SCUB a primit o amen-
talul Clinic de Urgenţă București dă în valoare de 20.000 de lei, iar
medicii (șeful de secţie, specialis-
tul în chirurgie generală, medicul
rezident chirurgie generală) și cei
doi asistenţi medicali din blocul
operator au fost amendaţi fiecare
cu câte 2.000 de lei.
Va urma un audit al unităţii
SCUB lucrează în prezent în
colaborare cu Autoritatea Naţio-
nală de Management al Calităţii
în Sănătate  (ANMCS), care su-
praveghează  respectarea bunelor
practici în asistenţa medicală și a
(SCUB), referitoare la incidentul procedurilor de electrochirurgie,
tehnic al combustiei din 22 decem- potrivit dr. Vasile Cepoi, preșe-
brie 2019. Experţii au descoperit dintele ANMCS. El a amintit că
mai multe erori în cazul femeii unitatea sanitară funcţionează în
care a luat foc pe masa de operaţii, prezent după noi reguli, mai ales
printre care utilizarea unui bistu- că ANMCS a emis un ordin de
riu electric, în condiţiile în care s-a suspendare a acreditării SCUB în
folosit, pentru dezinfecţia câmpu- data de 30 decembrie 2019: „Mi-a
lui operator, o cantitate prea mare fost prezentat planul de revizui-
de biocid care conţine alcool. re a procedurilor și protocoalelor
În sala de operaţie, la momen- privind activitatea în blocul ope-
tul incidentului, se aflau un medic rator. Termenul de implementare
rezident de anul V, un medic re- a acestui plan este de 13 ianuarie.
zident de anul I și două asistente Vom lăsa  spitalul  să funcţioneze
ale blocului operator. Ulterior li – după noile reguli – pe o perioadă
s-a alăturat și profesorul Beuran, de o lună, apoi vom face un audit
medicul pacientei. clinic, pentru a vedea care sunt
„În acest mediu cu alcool s-a rezultatele implementării noilor
folosit electrocauterul, s-a declan- proceduri și protocoale”. un asalt mediatic indecent, nepro- terii prof. dr. Mircea Beuran de la
șat o flacără. În plus, câmpurile de Întrebat de jurnaliști cine ar fesionist și neinformat la adresa șefia Secţiei de Chirurgie din uni-
sub pacientă erau impregnate cu trebui să se asigure că aceste pro- unuia dintre colegii noștri cu un tate. În documentul semnat de mai
alcool și s-a făcut un fel de efect tocoale sunt implementate și res- renume profesional, care nu meri- mulţi medici, asistenţi medicali,
de spirtieră, care a dus la acest pectate, președintele ANMCS a tă cu nimic a fi știrbit. (...) Mircea infirmiere ș.a., aceștia solicită mi-
accident combustional. Lăsăm la răspuns că responsabili sunt șeful Beuran, doctor și profesor, vine nisterului să ancheteze incidentul,
dintr-o școală de un prestigiu ine- dar mai ales situaţia care a dus la
latitudinea Parchetului să afle cine de secţie, șeful de bloc operator, di-
galabil în chirurgia de urgenţă din această tragedie. „Este regretabil
a apăsat pe bisturiul electric. Nu rectorul medical și toţi cei cu func-
România”. ca înainte de finalizarea oricărei
vrem să ne pronunţăm”, a subliniat ţie de conducere în spital.
anchete să fie demis din funcţie
ministrul Sănătăţii.
Președintele CMR, Acţiune de protest prof. dr. Mircea Beuran”, au scris
MĂSURI POSTEVENIMENT în apărarea profesorului Comunitatea medicală din semnatarii, care și-au exprimat
Beuran SCUB și-a exprimat punctul de astfel îngrijorarea faţă de felul
Demitere și amenzi de La finalul anului trecut, dr. vedere, tot sub forma unui comu- în care este tratat acest incident
30.000 de lei Gheorghe Borcean, președinte- nicat, dat publicităţii în 6 ianuarie, medical regretabil.
La începutul acestei luni, ma- le Colegiul Medicilor din Româ- ca reacţie la aflarea veștii demi- Florentina Ionescu
nagementul unităţii sanitare a de- nia (CMR), a publicat un mesaj
cis revocarea din funcţia de șef de prin care îl apără pe profesorul
Câteva dintre concluziile
secţie a prof. dr. Mircea Beuran. Mircea Beuran, „medicul titular
Totodată, conducerea Ministeru- al pacientei”. În comunicatul din
raportului Corpului de Control
lui Sănătăţii a decis demiterea sa 29 decembrie 2019, dr. Gheorghe
din funcţia de șef al Comisiei de Borcean îi ruga pe prietenii și
al Ministerului Sănătăţii:
specialitate din cadrul MS. Au fost pe foștii pacienţi ai profesorului
aplicate sancţiuni întregii echipe Beuran să ia atitudine în apărarea
operatorii. acestuia: „Asistăm zilele acestea la • Biocidul utilizat pentru dezinfecţia câmpului operator este conce-
put pentru a fi folosit doar pentru dezinfecţia chirurgicală a mâinilor
echipei operatorii, nu pentru dezinfecţia pacienţilor;
Cronologia tragediei • S-a ignorat o procedură care este adoptată la scară largă, la nivel
naţional – și anume, procedura de dezinfecţie a tegumentelor, în care
• Pacienta, în vârstă de 66 de ani, a fost operată prima dată în 10 de- se folosește, în primă instanţă, betadina. În cazul pacienţilor alergici la
cembrie 2019, pentru cancer pancreatic.
iod, se folosește gluconatul de clorhexidină;
• Pacienta a dezvoltat o complicaţie hemoragică și a avut nevoie de o • S-a diagnosticat greșit alergia la iod. Victor Costache: „Nu există ni-
intervenţie chirurgicală în 22 decembrie.
ciun element care să indice alergia la iod a pacientei și, practic, în am-
• Manopera preoperatorie cu privire la aseptizarea câmpului opera- bele intervenţii chirurgicale a fost folosită această substanţă pe bază de
tor a fost greșit aplicată de medicul rezident, potrivit raportului Cor-
etanol, cu un conţinut de etanol de 89%”;
pului de Control al MS, deoarece a fost utilizat un biocid puternic in-
flamabil.
• Pe fondul unui risc combustional major și prin utilizarea unui bio-
cid greșit, s-a folosit bisturiul electric, ceea ce a făcut ca în timpul inter-
• Din imaginile video se observă că s-a aplicat o cantitate mai mare de venţiei, corpul pacientei să ia foc la contactul cu electrocauterul;
biocid decât cea necesară și că nu s-a așteptat uscarea acestuia înainte
de intervenţie.
• Niciunul dintre medicii aflaţi în echipa operatorie nu se afla în
serviciul de gardă. Victor Costache: „În echipa operatorie s-a preferat
• La contactul cu un electrocauter, s-a declanșat combustia, iar paci- să se intervină cu un medic rezident și apoi cu un medic specialist ve-
enta a suferit arsuri pe 40% din suprafaţa corpului. După câteva zile, la
nit de acasă, în loc să intervină echipa de medici primari care erau de
29 decembrie, pacienta a decedat.
gardă în spital”. Ministrul amintește că medicii rezidenţi, atunci când
• ANMCS a emis ordinul de suspendare a acreditării Spitalului Flo- intervin, „trebuie să fie sub directa și stricta supraveghere a îndrumă-
reasca în 30 decembrie.
torului sau responsabilului de rezidenţi, lucru care nu s-a întâmplat în
• La începutul acestei luni, prof. dr. Mircea Beuran, medicul curant al acest caz”;
pacientei, a fost revocat din funcţia de șef de secţie.
• Trei anchete au fost deschise în urma acestui caz și sunt în desfășu- • În protocolul operator (documentul scris), acest accident combus-
tional a apărut separat, într-o anexă. Victor Costache: „Ne întrebăm de
rare: ancheta internă a SCUB, ancheta Parchetului, ancheta Colegiului
ce acest accident deosebit de grav nu a fost menţionat de la început”.
Medicilor din Municipiul București.
Actualitate
Editorial
În loc de urare
de început de an
Dr. Simona Melnic
Primul transport SMURD,
pe timp de noapte, din Craiova
O fetiţă de trei ani a fost transportată, pe timp de noapte,
cu elicopterul SMURD de la Craiova la București, după ce
a suferit arsuri pe 20% din suprafaţa corpului. Operaţiunea
a avut loc la doar câteva ore după ce ministrul Afacerilor
L
Interne a anunţat că aeronavele vor zbura 24 de ore din 24.
uni, Ion Marcel Vela,
ministrul Afacerilor In-
terne, a declarat că patru
piloţi aflaţi în rezervă
Tuberculoza, tratată și în ambulatoriu
Pacienţii cu tuberculoză (TBC) ar putea fi trataţi și în
ambulatoriu, potrivit unui proiect de Ordin de ministru
aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Sănătăţii (MS).
Documentul stabilește metodologia pentru implementarea
unui proiect-pilot care ar urma să se deruleze în București,
pe parcursul acestui an.
P roiectul-pilot prevede ca pa-
cienţii cu TBC să fie trataţi
în dispensarele destinate acestei
afecţiuni care aparţin de Institu-
tul de Pneumoftiziologie „Marius
Nasta” (din sectoarele 4, 5 și 6).
Scopul constă în evitarea spitali-
zărilor în situaţiile în care acestea
nu sunt absolut necesare. Măsura
este parte dintr-un proiect mai
amplu privind controlul TBC în
F ăceam câţiva pași pe aleile din
Bellu, sub soare blând de toam-
nă târzie, nicidecum de decembrie,
și mă gândeam că încheiem anul
cu un nesfârșit sentiment de tris-
teţe, cu nostalgie, ca-n dimineaţa
aceea de sâmbătă blândă și ama-
ră în care l-am condus pe ultimul
drum pe profesorul Mircea Nanu-
lescu. Eram o mână de oameni me-
lancolici, printre care profesorii
Doina Pleșca și Florea Iordăches-
cu, conf. dr. Mihai Craiu, precum și
profesorul Adrian Georgescu, care
ne-a calibrat sentimentele într-un
discurs simplu și demn. Reconsti-
tui din memorie: „Se spune că de
morţi numai de bine. Dar profe-
sorul Nanulescu nu are nevoie de
această concesie postumă, pentru
că viaţa și cariera sa pot fi compri-
mate în câteva jaloane, eminamen-
te pozitive: perseverenţă, tenacita-
te, înţelepciune, empatie, iubire de
semeni, omenie, colegialitate”.
au acceptat să își reia activitatea
pentru a permite extinderea zbo-
rurilor de noapte ale elicopterelor
SMURD și din alte orașe în afară
România, finanţat de Fondul Glo-
bal de Luptă împotriva Tuberculo-
zei și Malariei, pe care MS îl deru-
lează în perioada 2018-2021.
În prezent, în România, gesti-
onarea afecţiunii este centrată pe
internarea continuă a pacienţilor
în spitale/secţii de pneumoftizi-
ologie, deși dispunem de peste o
sută de dispensare care ar avea
capacitatea de a prelua o parte
Într-un interviu acordat
MedicHub, în urmă cu un an, profe-
sorul Nanulescu repeta crezul său,
moștenit de la mentorul generaţi-
ei din care făcea parte, profesorul
Iuliu Haţieganu: „Medicina este
știinţă și conștiinţă”. Eu sunt unul
dintre norocoșii care au crescut
sub această egidă. Când afirm că
generaţia lor de medici, absolvenţi
ai Facultăţii din Cluj, s-a lăsat con-
taminată de acest crez, mă refer
la tatăl meu, profesorul Dumitru
Suciu de la Sibiu, care mă inocula
în doze repetate în acest spirit, și la
mulţi dintre dascălii mei, de școală
medicală clujeană, care chiar cre-
deau și proferau acest îndemn.
Sunt mulţi și sunt respectabili,
unii erau profesori deja în vremea
studenţiei mele, alţii erau doar
asistenţi sau șefi de lucrări, dar îi
întâlneai la diferite discipline și
deja nu mai erai uimit atunci când
îi auzeai referenţiind acest crez.
de București și Târgu-Mureș. Cei
patru se vor alătura echipajelor
aeriene din Iași, Arad, Craiova și
Constanţa, care în prezent exe-
cută misiuni aero-medicale doar
pe timp de zi. Fetiţa transportată
în Capitală este din judeţul Me-
hedinţi și a ajuns la un spital din
Drobeta-Turnu Severin după ce
s-a opărit cu un lichid fierbinte.
din serviciile furnizate în prezent
în spital, se arată în referatul de
aprobare a ordinului.
Obiectivele proiectului
Între obiectivele proiectu-
lui-pilot se numără tratarea ex-
clusiv în ambulatoriu a minimum
200 de pacienţi cu TB BK negati-
vă din București, a 65% din totalul
pacienţilor cu TB sensibilă, cu mi-
croscopie negativă și cu reziden-
ţa în București, dar și asigurarea
unei rate de aderenţă de 90% în lo-
tul de pacienţi cu TB BK negativă
trataţi exclusiv în ambulatoriu.
Potrivit OMS, anul trecut,
numărul de cazuri de TBC notifi-
Încep acest an cu gând bun,
încărcat de amintirea acestor
oameni-medici, dintre care unii
mai sunt printre noi, pretutindeni
în ţară, sonori sau nu, dar vajnici
și disciplinaţi soldaţi ai breslei,
care deţin secretul alchimiei
dintre știinţa medicală și știinţa de
a fi OM în tot ceea ce întreprinzi.
Fie că au fost umbriţi în interven-
ţiile lor de trivialul cotidian, fie că
evoluează discret, ca într-o miș-
care de rezistenţă secretă, ei încă
există.
Ceea ce mă tem însă că se află
pe cale de dispariţie este reţeaua
de comunicare „ocultă” între acești
piloni de verticalitate, reţea submi-
nată de teama de ridicolul crezuri-
lor lor „dinozauriene”, de gălăgia
manelistică ce ne înconjoară, de
erorile și incapacitatea breslei
de a se autoreglementa și de a
elimina de la sine, prin convul-
sie internă, fără expunere în faţa
De acolo a fost transportată cu am-
bulanţa în Craiova, de unde a fost
preluată de elicopterul SMURD, cu
destinaţia București.
Piloţii reîncadraţi în activita-
te au peste 1.000 de ore de zbor
fiecare, ceea ce le permite să înde-
plinească funcţia de comandant
de aeronavă SMURD, a menţionat
ministrul Vela. Totodată, acesta a
cate de România a fost de 11.586.
Victor Costache, ministrul Sănă-
tăţii, a atras atenţia că România
rămâne ţara cu cea mai mare rată
VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1
3
ochilor neavizaţi, detritusurile
profesiei. Și, nu în ultimul rând,
mă tem de opţiunea de a căuta so-
luţii individuale, în faţa realităţilor
agresive.
Având șansa de a mă expri-
ma de la acest pupitru al Vieţii
medicale (șansă care NU este re-
fuzată niciunui membru al breslei,
prin credinţa că acest proiect se
vrea o platformă de opinie a breslei
medicale), folosesc acest debut de
an pentru a îndemna la solidari-
tate de breaslă. Întotdeauna, solu-
ţiile colective vor prevala în faţa
celor individuale. Și cât de frumos
ar fi să ne unim, cu medic-mic, cu
medic-mare, în jurul acestor pa-
triarhi ai breslei medicale, care
deţin știinţa de a fi medic-om,
să devenim o voce puternică și
respectabilă, care să-și pună fun-
damental amprenta pe evoluţia
societăţii noastre zbuciumate.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
precizat că va propune un proiect
normativ care să ofere tuturor ora-
șelor și municipiilor din România
posibilitatea de a amenaja locuri
de aterizare/decolare pentru aero-
nave și pe timp de noapte. De ase-
menea, va susţine și propunerea
secretarului de stat Raed Arafat
de a modifica legislaţia, astfel în-
cât medicii și piloţii din echipaje-
le SMURD să nu mai fie plătiţi în
funcţie de numărul de ore de zbor
executate, ci în funcţie de numărul
de gărzi efectuate, indiferent dacă
au efectuat zboruri sau nu.
Această măsură ar urma să
contribuie la eficientizarea activi-
tăţii aero-medicale, după cum se
arată într-un comunicat de presă
publicat pe site-ul MAI. Mai mult,
în urma discuţiilor pe care minis-
trul Afacerilor Interne le-a avut
cu Nicolae-Ionel Ciucă, minis-
trul Apărării Naţionale, cei doi au
convenit să asigure complemen-
taritatea aeronavelor celor două
ministere, astfel încât aeronave
ale MApN să poată prelua misiuni
operative în cazul în care piloţii
MAI sunt implicaţi în situaţii de
urgenţă.
Cristina Ghioca
anuală de notificare pentru TBC
din UE, deși aceasta a scăzut
constant din anul 2002.
Cristina Ghioca
4 VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1
2020, anul asistenţilor medicali și al moașelor
Pornind de la rolul vital al asistenţilor medicali și al
moașelor în furnizarea serviciilor de sănătate, OMS a
dedicat noul an acestor persoane care își dăruiesc vieţile
pentru îngrijirea persoanelor suferinde.
A sistentele și moașele oferă
o paletă largă de servicii de
sănătate esenţiale comunităţii. De
aceea, boardul Organizaţiei Mon-
diale a Sănătăţii a desemnat 2020
drept „Anul asistentelor medica-
Suplimentele
alimentare,
nerecomandate
în cancerul de sân
Pacienţii cu cancer de sân care utilizează suplimente alimentare pe parcursul chimioterapiei ar putea
asocia risc crescut de recurenţă a bolii sau chiar deces, sugerează un studiu recent.
D
eși sunt utilizate frecvent
de pacienţii oncologici,
în special pe durata tra-
tamentului, vitaminele și
alte suplimente alimentare reprezintă
încă un subiect controversat în acest
domeniu, neexistând suficiente date
cu privire la profilul de siguranţă sau
eficacitatea acestora. Antioxidanţii,
suplimentele de fier, vitamina B12 și
acizii grași Omega 3 ar putea influen-
ţa negativ eficacitatea chimioterapiei,
arată rezultatele cercetării publicate
în Journal of Clinical Oncology. Pen-
tru a evalua impactul suplimentelor
dietetice în cazul pacienţilor cu can-
cer de sân chimiotrataţi, cercetătorii
au analizat datele incluse în studiul
prospectiv Diet, Exercise, Lifestyle
and Cancer Prognosis (DELCaP).
Bolnavii incluși în studiu, aflaţi în
tratament cu doxorubicină, ciclofosfa-
midă sau paclitaxel, au fost chestionaţi
cu privire la utilizarea suplimentelor
alimentare din etapa de randomizare
a studiului și până la finalizarea chimi-
oterapiei, dar și despre stilul de viaţă,
dietă sau activitatea fizică cotidiană.
le și al moașelor”. La nivel global
există un deficit de lucrători sa-
nitari, mai ales de asistente medi-
cale și moașe, resursele fiind deo-
sebit de limitate în special în Asia
de Sud-Est și în Africa. Potrivit
OMS, lumea are nevoie de peste
18 milioane de lucrători sanitari
Dintre aceștia, 1.134 au completat
chestionarele furnizate, fiind urmă-
riţi de specialişti pe o perioadă medie
de șase ani. Rezultatele au arătat că
20% dintre participanţi utilizau supli-
mente alimentare înainte de iniţierea
chimioterapiei, iar 13% au consumat
suplimente pe parcursul tratametului.
Rezultate surprinzătoare
În urma analizării rezultatelor
studiului, s-a constatat că pacienţii
cu cancer de sân care au utilizat anti-
oxidante încă de la iniţierea chimio-
terapiei (carotenoizi, coenzima Q10,
vitamine A, C și E) aveau risc crescut
de recurenţă și de deces, în comparaţie
cu cei care nu au utilizat suplimente
alimentare înainte sau pe parcursul
chimioterapiei.
În plus, participanţii care au con-
sumat vitamina B12 înainte de chimi-
oterapie și pe parcursul tratamentului
au asociat DFS (disease-free survival)
și OS (overall survival) mai scăzute,
în comparaţie cu cei care nu au utili-
zat suplimente alimentare. Utilizarea
suplimentelor de fier pe parcursul
Internaţionale
suplimentari pentru a obţine și a
susţine acoperirea universală cu
servicii de sănătate până în anul
2030, iar jumătate dintre aceștia
ar trebui să fie asistenţi medicali
și moașe. „Asistentele și moașele
reprezintă coloana vertebrală a fi-
ecărui sistem de sănătate. În 2020,
chimioterapiei a fost asociată, de ase-
menea, cu un risc crescut de recurenţă,
având și impact negativ asupra supra-
vieţuirii. Totuși, utilizarea complexe-
lor de multivitamine nu a fost asociată
cu influenţarea supravieţuirii în cazul
pacienţilor cu cancer de sân.
„Din concluziile acestui studiu și
din alte studii din literatură, se pare
că nu ar fi înţelept să utilizăm supli-
mente în timpul chimioterapiei. (...)
Se consideră că antioxidanţii ar putea
interfera cu abilitatea chimioterapiei
de a distruge celulele canceroase. (...)
Deși medicii sfătuiesc pacienţii de
mai mulţi ani să nu utilizeze antioxi-
danţi pe durata chimioterapiei, până
acum nu existau date empirice puter-
nice pentru această recomandare”, a
declarat pentru Reuters dr. Christine
Ambrosone, director al Departamen-
tului pentru prevenţia și controlul
cancerului și vicepreședinte senior
al Departamentului pentru studiul
populaţiei din cadrul Roswell Park
Comprehensive Cancer Center
din New York, în calitate de autor
principal al studiului.
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache
solicităm tu-
turor ţărilor
să investească în asistente și în
moașe, ca parte a devotamentului
lor pentru sănătatea universală”,
a declarat dr. Tedros Adhanom
Ghebreyesus, directorul general
al OMS.
Pneumonia
misterioasă
din China
Autorităţile chineze se confruntă cu o afecţiune
respiratorie neobișnuită, cauza acesteia
rămânând încă neelucidată, informează
Reuters. Focarul infecţios a fost identificat
la finalul lunii decembrie în orașul Wuhan
din China, autorităţile locale sugerând iniţial
o posibilă epidemie SARS (Severe Acute
Respiratory Syndrome), MERS (Middle East
Respiratory Syndrome) sau de gripă aviară.
D eși etiologia pneumoniei misterioase nu a fost încă
elucidată, reprezentanţii domeniului sanitar din
Wuhan au precizat recent că au fost excluse ipotezele ini-
ţiale. Potrivit Wuhan Municipal Health Comission, până
în prezent, au fost în-
registrate 59 de cazuri
de pneumonie virală,
șapte persoane fiind în
stare critică. Alţi 163
de oameni care au in-
trat în contact cu paci-
enţii se află, de aseme-
nea, sub monitorizare
medicală.
„Anchetele sunt încă în desfășurare, iar autorităţile
nu pot încă să confirme care este agentul patogen care
cauzează această afecţiune”, a precizat Tarik Jasarevic,
purtător de cuvânt al OMS. În plus, Jasarevic a subliniat
că există multiple cauze potenţiale de pneumonie virală
mult mai comune decât SARS sau MERS.
În aceste circumstanţe, reprezentanţii Ministerului
Sănătăţii din Singapore au precizat că vor iniţia screenin-
gul pasagerilor în cadrul zborurilor provenite din Wuhan,
în special prin monitorizarea temperaturii. Temerile
sunt întemeiate, întrucât, potrivit Reuters, în anul 2003,
autorităţile chineze au tăinuit iniţial izbucnirea unui fo-
car de SARS timp de câteva săptămâni, până la creșterea
alarmantă a numărului de decese, care a forţat autorităţi-
le guvernamentale să informeze corect publicul.
GRIPA AVIARĂ
IDENTIFICATĂ ÎN
POLONIA
M ai multe focare de gripă aviară au fost descoperite
recent în cadrul unor ferme de curcani din estul
Poloniei, potrivit Reuters. Se estimează că peste 40.000
de păsări vor fi sacrificate, iar alte 350.000 de păsări afla-
te în apropierea focarelor infecţioase, pe o rază de trei
kilometri, ar putea fi, de asemenea, contaminate, con-
form declaraţiilor lui Andrzej Danielak, președintele
Asociaţiei poloneze a crescătorilor de păsări.
„Serviciile veterinare implementează procedurile de
eradicare a virusului în această situaţie”, au menţionat au-
torităţile locale din Lubartowki, în cadrul unui comunicat
de presă, precizând și că agentul patogen identificat este
un subtip al virusului H5N8, care poate afecta și oamenii.
Conform datelor
Eurostat, Polonia
este cel mai mare
producător de pă-
sări din Europa,
iar ultimul focar de
gripă aviară de pe
teritoriul acestei
ţări a fost identifi-
cat în anul 2017.
Opinii VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1
5

CMMB în străinătate. Iar sistemul de să-

nătate să le ofere condiţii de lucru

Încrederea, baza relaţiei

moderne și un mediu de lucru
profesionist.
La începutul anului 2020 do-
resc să transmit un mesaj de con-

medic-pacient Prof. dr.

sideraţie pentru toţi profesioniștii
din sistemul de sănătate, cu pre-
cădere către membrii Colegiului

M
edicul este și trebuie să
reprezinte un stâlp al
societăţii, un reper de
încredere, onestitate și
corectitudine. De altfel, aceste va-
lori trebuie să definească și relaţia
dintre medic și pacientul său, pen-
tru că nu trebuie să uităm că un sis-
tem medical înseamnă și medici, și
pacienţi. Această relaţie trebuie să
se bazeze pe respect reciproc.
Avem medici responsabili, oa-
meni dedicaţi profesiei medicale,
care își fac datoria cu implicare,
competenţă și corectitudine. Îmi ex-
prim speranţa că, împreună cu dum-
neavoastră, corpul medical, vom pu-
tea dezvolta și consolida încrederea
care trebuie să stea la baza relaţiei
cu pacienţii noștri. Cu transparenţă
și responsabilitate, putem să schim-
băm anumite lucruri care acum nu
merg bine.
Avem medici profesioniști, de-
dicaţi profesiei medicale, medici
corecţi și responsabili. România are
nevoie de medici, iar medicii au ne-
voie de încrederea pacienţilor, a so-
cietăţii în general, și doar împreună,
medici și pacienţi, putem reconstrui
și consolida încrederea. Bineînţeles,
cu practicarea unui act medical co-
rect, cu respectarea protocoalelor și
a procedurilor aplicabile.
Însă nu trebuie să uităm că me-
dicul profesează, iar pacientul este
tratat într-un concept ce se numește
sistem medical, de foarte multe ori,
lucrurile depind de infrastructură,
de dotare, nu doar de medic.
România are nevoie de me-
dici bine pregătiţi. Mesajul meu se
Cătălina
Poiană,
președinte
CMMB
îndreaptă și către tinerii medici.
În 2019 am avut cel mai mare
număr de tineri care au intrat în
examenul de rezidenţiat – am fost
acolo în timpul examenului, i-am
văzut – și sper ca această impor-
tantă resursă umană să aleagă să
rămână în ţară sau să se întoarcă
aici după stagii de perfecţionare
Medicilor din Municipiul București,
care reprezintă cel mai mare număr
de medici înscriși într-un colegiu
teritorial.
Ca președinte al Colegiului Me-
dicilor din Municipiul București, vă
asigur de toată susţinerea în prac-
ticarea unui act medical de calitate,
bineînţeles, cu resursele și în con-
formitate cu statutul colegiului, și
sper că, împreună cu dumneavoas-
tră, vom dezvolta valorile ce trebuie
să reprezinte fundamentul relaţiei
cu pacienţii noștri.

Marea româneală
La puţine zile de la intrarea în noul an, am primit un
telefon. Un profesor pe care îl respect și ale cărui volume
le am pe birou și le consult mereu m-a sunat din Paris,
supărat că fiica domniei sale
fusese recent deposedată de
telefonul mobil, taman în faţa
măreţei catedrale fumegânde.
Era convinsă, după cum și tatăl
era, că au fost „ţigani” români
cei care i-au operat buzunarul.
Dar de ce m-ar fi sunat
distinsul profesor să-mi rapor-
teze mie furtul? Să fiu eu cel
care-i poate readuce telefonul
și bucuria înapoi fiicei domniei
sale? Nicidecum. Eu eram doar
autorul unui text în care scrise-
sem despre romi din perspecti-
Dr. Richard
vă umană și nediscriminatorie. Constantinescu
Înţeleg să fim revoltaţi
când am trecut prin tâlhușag. Să ne supere ciordeala.
Și îndată să-i arătăm cu degetul pe „ţigani”. Că numai ei
ar fi șterpelitorii, iar noi – păgubașii, dăunașii. Noi am fi
eleganţii, oamenii fini, oripilaţi de „ţigăneala” din zonele
centrale ale orașelor.
Dar oare cine suntem când intrăm ţanţoși în spitale-
le care arată ca niște locuinţe părăsite? Cum putem să
pășim pe holurile insalubre ale clinicilor înveșmântaţi
în haine de mii de euro? Cum trecem pe lângă grupurile
sanitare șmăguite, înconjuraţi de ameţitoare mirozne?
Poate că au unii medici un mod special de a-și fe-
reca simţurile îndată ce trec graniţa din lumea reală
înspre cea a bolniţelor. Altfel nu-mi explic modul dua-
list de existenţă al acestora. Să locuiești în case multi-
etajate, să conduci mașini ediţie limitată, să participi la
conferinţe în cele mai luxoase hoteluri, dar să lucrezi în
instituţii ale căror încăperi par bântuite, privite de ochiul
unui artist, și să vezi că hrana bolnavilor, acoperită cu
rogojini, se transportă în căruţe, nu-ţi produce nicio tre-
sărire, niciun conflict interior?
În copilăria medicală tecuceană, dr. Constantin
Teodorescu m-a încredinţat unei infirmiere care m-a
instruit cum să pregătesc patul și să schimb lenjeria
pacientului, cum să asigur toaleta bolnavului, cum se
transportă lenjeria murdară, cum se face dezinfecţia
mobilierului, tărgii sau cărucioarelor din salon, cum se
colectează materialele sanitare și instrumentarul de
unică folosinţă.
Vreme de o săptămână, în prima vacanţă studen-
ţească petrecută într-o secţie de chirurgie, am înţeles
care sunt nevoile de bază ale pacienţilor, ce drepturi au
acei oameni pe care îi vedeam întinși în paturi, cum să
îi mobilizez, să-i transport și să-i însoţesc și cum se în-
grijește spaţiul în care se află un om căruia i se acordă
îngrijiri. Am trecut și prin sala de mese, am văzut băile
și camerele de depozitare și apoi am trecut la etapa
în care am învăţat să fac diverse tipuri de comprese.
Ulterior, m-au preluat asistentele de la sterilizare, cele
de la transfuzie, de la sala de pansamente, de la triaj și
terapie intensivă.
La ora 7 mă prezentam la spital, într-un sfert de
oră mă familiarizam cu situaţia curentă a sectorului în
care eram repartizat, iar după ce se termina raportul
de gardă și vizita, de două ori pe săptămână, doctorul
Teodorescu mă invita în cabinetul său, unde discutam
despre ce am deprins în fiecare sector și dacă am idei
care pot îmbunătăţi o anume activitate. Aici am fost
atins și surprins. Să te întrebe un șef de secţie, pe tine,
student ce tocmai ai terminat anul II de medicină, ce ai
face să fie mai bine, este poate printre puţinele lucruri
care m-au marcat în activitatea medicală. Pentru că au
existat și altele care m-au surprins.
Se întâmpla ca, în timpul unei vizite sau contravi-
zite, dr. Teodorescu să deschidă sertarele noptierelor
din salon, să se uite sub paturile bolnavilor, să intre în
toalete ori să solicite asistentelor să deschidă dulapuri-
le unde erau depozitate materialele sanitare.
Într-una dintre zile a pășit în sala de mese și a închis
ușa. Ne-a spus tuturor să așteptăm. După o vreme a
ieșit, nu a spus nimic și a continuat vizita. I-am văzut
halatul stropit cu apă, dar am văzut și chipurile infirmie-
relor după ce au ieșit din sala de mese, în care nu mai
era nicio farfurie sau cană murdară, iar pardoseala lu-
cea. Vă închipuiţi cum a arătat de atunci sala de mese...
Erau zile, fie că era vară sau iarnă, în care vizita lua
alt traseu: ieșeam afară să vedem dacă sunt necesare
reparaţii exterioare ale secţiei sau dacă este curăţenie
în jurul clădirii. Nu intra niciodată cu mașina în curtea
spitalului, solicita șoferului să îl lase cam la 50 de metri
de poartă. Așa putea vedea mai bine cum arată institu-
ţia de la distanţă și ce lucrări necesită clădirile. Mereu
îi surprindea pe directorii spitalului cu observaţiile și cu
propunerile sale.
Înainte de a vedea „ţigăneala” din jur, poate ar tre-
bui să aplicăm „româneala”. Că românul e bun și în tim-
pul sărbătorilor, dar și după ele, e curat și ordonat. Și
poate face să nu mai fie „ţigăneală” în ţara lui frumoa-
să. Dacă educatoarea ne învăţa la grădiniţă să cântăm
„să fie pace-n lume”, acum, la maturitate, să cântăm să
fie „româneală-n lume”, pentru că ţara noastră ordona-
tă are o minte organizată și un suflet mare. Și asta le
dorim tuturor.
OAMGMAMR
Alături de iniţiativa
Nursing Challenge
Investiţia în asistenţii medicali
și moașe este esenţială pentru îm-
bunătăţirea sănătăţii la nivel global.
Nightingale Challenge este provoca-
rea lansată de Consiliul Internaţional
al Asistenţilor Medicali (ICN) pentru
susţinerea unei mișcări globale pen-
tru pregătirea și responsabilizarea
viitoarei generaţii de asistenţi medi-
cali și moașe ca lideri, practicieni și
promotori ai sănătăţii.
Nightingale Challenge se bazea-
ză pe înţelegerea faptului că îngrijiri-
le eficiente în sănătate sunt furniza-
te de echipe multidisciplinare și că
asistenţii medicali și moașele ar tre-
bui să joace un rol din ce în ce mai
influent în cadrul acestor echipe. Ini-
ţiativa susţine astfel obiectivul cam-
paniei Nursing Now, de a îmbunătăţi
starea de sănătate la nivel global,
prin sporirea profilului și statutului
asistenţilor medicali.
Obiectivul provocării este ca mi-
nimum 20.000 de asistenţi medicali
și moașe cu vârsta de până la 35 de
ani să beneficieze de programe de
instruire în leadership în anul 2020,
cu cel puţin 2.000 de organizaţii par-
ticipante. De ce anul viitor? Deoare-
ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii
a declarat 2020 Anul Asistentului
Medical și al Moașei. În 2020 sărbă-
torim 200 de ani de la nașterea lui
Florence Nightingale, asistentă me-
dicală, părinte fondator al îngrijirilor
de sănătate moderne.
Pentru toate organizaţiile partici-
pante, competiţia Nightingale repre-
zintă oportunitatea de a face parte
dintr-o mișcare globală pentru dez-
voltarea profesiei de asistent medi-
cal și moașă. În plus, competiţia le
va permite organizaţiilor să menţină
și să își îmbunătăţească vizibilitatea
externă și în relaţie cu propriul per-
sonal. Cum anume? Prin susţinerea
investiţiilor în profesia de asistent
medical și moașă și prin promovarea
acestora, în contextul în care cele
două profesii se vor bucura de aten-
ţia globală, prin intermediul Anului
Asistentului Medical și al Moașei.
Adriana Cârnu,
expert comunicare

Orașul care a interzis circulaţia mașinilor pentru o zi

Ritmul în care se petrece încăl-
zirea climei se accelerează, iar ome-
nirea, care a provocat-o, este silită
să ia atitudine fermă și urgentă. Una
dintre cauzele principale ale crește-
rii cuantumului de bioxid de carbon
în atmosferă, care induce efectul de
seră, este arderea excesivă a com-
bustibililor fosili.
Automobilul, simbol al actualei
civilizaţii, este intens poluator. Un
număr tot mai mare de automo-
bile consumă cantităţi imense de
carburanţi.
Nu sunt mulţi cei care au au-
zit și știu să plaseze pe glob statul
Sri Lanka, a cărui capitală, Colombo,
a ieșit spectaculos din cvasianoni-
mat, anul trecut. Prin ce anume și
când? Prin ziua de 14 iulie, când cir-
culaţia automobilelor a fost oprită în
Colombo.
Deplasările s-au făcut prin su-
plimentarea reţelei de transport în
comun. Orașul a fost luat în stăpâ-
nire de pietoni, relaxaţi de această
dată, și de bicicliști.
UNICEF, prin Universitatea de
Arte, a iniţiat programe atracti-
ve pentru copii, facilităţile pen-
tru sport au fost amplificate, s-a
decretat plastic free zone (zonă li-
beră de plastic), s-au consumat ali-
mente și băuturi care nu dăunează
sănătăţii, s-a promovat un stil de
viaţă sănătos.
Ambasada Olandei a fost intens
implicată în acest proiect, ambasa-
doarea Joanne Doornewaard de-
plasându-se doar cu bicicleta. La
Amsterdam, numărul bicicliștilor îl
depășește pe cel al automobilelor.
În centrul acestui mare oraș, circu-
laţia mașinilor este interzisă, s-a
dezvoltat o amplă reţea pentru bici-
clete, iar calitatea aerului s-a ameli-
orat simţitor.
Două sute de orașe, printre
care unele intens poluate, cum sunt
Jakarta și Kuala Lumpur, vor să ur-
meze exemplul oferit de Colombo,
instaurând o duminică pe lună fără
automobile. Majoritatea ţărilor iau
măsuri de combatere a supraîncăl-
zirii planetei. Nu pot spune același
lucru despre România, unde se pro-
movează o intensă politică de distru-
gere a naturii.
Sudul Olteniei se transformă sub
ochii noștri în deșert, după ce toate
perdelele forestiere plantate sub Re-
gimul Ceaușescu au fost înlăturate,
inundaţiile și viiturile distrugătoare
se ţin lanţ în urma tăierii „la ras” a
pădurilor din zonele de munte și de
deal.
Pe de altă parte, utilizarea exce-
sivă a pesticidelor și insecticidelor a
distrus fauna și ameninţă sănătatea
oamenilor, rezervaţiile naturale sunt
ameninţate, nimeni nu este sancţio-
nat pentru poluarea cu deșeuri a te-
renurilor și apelor, educaţia în spirit
ecologic este aproape inexistentă în
rândul adulţilor și elevilor, iar lista
poate continua.
Persistenţa mentalităţilor tota-
litare postcomuniste – cu dispreţul
faţă de lege și călcarea în picioare
a însăși noţiunii de dreptate –, care
a determinat milioane de cetăţeni
români să-și părăsească ţara, și po-
litica de împrumuturi înrobitoare din
străinătate sunt doar două dintre
principalele cauze care agravează
declinul ţării noastre. Oprirea aces-
tui declin se poate obţine numai
printr-un act de voinţă politică și de
conștiinţă.
Conf. dr. Corneliu Zeana
6 VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1 Primim

Rezidenţiat în străinătate -
mic ghid de orientare
Formarea profesională pe parcursul rezidenţiatului este bună în multe dintre centrele universitare din România. Totuși, lipsa

’’
anumitor echipamente medicale sau a aparaturii performante își poate spune cuvântul, iar din cauza acestor neajunsuri, ideea
efectuării unui stagiu în străinătate este extrem de tentantă. Voi fi aici

Î
doar pentru
n ultima perioadă, am citit mai multe rajez, ci mai degrabă ca să anticipez posibi- investigaţiilor suplimentare șase luni, așa că într-o noapte, după o zi în care
articole care promovează reîntoarce- la situaţie în care te vei afla când începi să este facil. În ceea ce privește o să întreb tot ce nu a văzut numai urgenţe, să lu-
rea medicilor în ţară. Este minunat să trimiţi e-mailuri de angajare. Unul dintre programul, acesta este foarte știu, fără rușine. Și vă creze a doua zi și, cum se în-
încerci să faci bine în locurile natale cele mai bune sfaturi pe care le-am primit bine pus la punct: consultaţiile
recomand și vouă să tâmplă frecvent, să și opereze.
și consider că această alegere este foarte a fost următorul: „Nu te opri până nu tri- se programează telefonic sau Toţi medicii ar trebui să aibă o
faceţi la fel.
bună. Însă, înainte de a ști cum să faci asta, miţi măcar 100”. Și îi sunt recunoscătoare prin e-mail. De această ordine zi liberă după o gardă.
e cazul să înveţi. În situaţia aceasta se găsesc medicului rezident care mi-a spus acest lu- se ocupă două secretare. Este
mulţi dintre medicii rezidenţi din ţară: în cru (în prezent, medic specialist). În plus, adevărat că timpul de așteptare este destul Practica este esenţială
stadiul de a acumula cunoștinţe teoretice să nu te descurajeze răspunsurile negative de lung, în general de două-trei luni pentru În ceea ce privește partea practică, am
și practice. Pe lângă simplul contact cu o – fie pozitiv sau negativ, este totuși și aces- adulţi și până la șase luni pentru copii. Cum observat că doctorii sunt mai dispuși să
altă cultură, un stagiu în străinătate pre- ta un răspuns. Asta înseamnă că cererile este normal, persoanele care vin în urgen- acorde medicilor rezidenţi responsabilităţi.
supune exprimarea într-o limbă diferită, tale ajung unde trebuie. La un moment dat ţă sunt consultate în aceeași zi. Toate con- Încep progresiv, de exemplu, cu efectuarea
rezolvarea problemelor care apar inevita- vei primi un răspuns pozitiv. Cineva te va sultaţiile se plătesc (50 de euro/persoană), injecţiilor intravitreene, mâna a doua la ope-
bil pe parcurs și dezvoltarea personală și întreba când ești disponibil să dai un inter- însă asigurarea de sănătate le rambursează raţia de cataractă, angiofluorografie. Iniţial
profesională a viitorilor medici. viu (sau, eventual, să faci chiar o perioadă pacienţilor până la aproximativ 40 de euro. explică și, ulterior, te lasă să faci procedura
scurtă de practică într-un anumit spital). respectivă, sub supraveghere. În Franţa se
Pașii către un stagiu în străinătate Din acest moment, toate lucrurile încep să Respectul faţă de ceilalţi întâmplă același lucru: în semestrul cinci
În momentul în care te-ai hotărât să efec- se aranjeze. Un alt lucru pe care îl apreciez aici este de rezidenţiat, adică în jumătatea a doua a
tuezi un stagiu în străinătate este necesar, în mentalitatea. Oamenii se respectă între ei, anului trei, mulţi rezidenţi operează singuri
primul rând, să alegi ţara în care vrei să pro- Provocări din care ai de învăţat indiferent de „gradul” profesional: nu există cataracta. Acest lucru l-am văzut în timpul
fesezi. Poţi căuta articole cu cele mai bune De aproximativ trei luni sunt medic re- ierarhie. Importantă e persoana. Șeful de cli- stagiului efectuat cu programul Erasmus+.
sisteme de sănătate din Europa și, în funcţie zident oftalmolog într-o clinică din Bruxe- nică discută foarte frumos cu secretarele, cu Tot în acea perioadă am întâlnit o colegă,
de clasamentul respectiv și de cunoștinţele lles. Voi descrie, în linii mari, experienţa de ceilalţi medici, cu medicii rezidenţii, știind, medic rezident dermatolog în anul trei, care
tale lingvistice, să alegi unul dintre ele. Ulte- aici, cu scopul de a răspunde neclarităţilor în același timp, cum să le atragă atenţia dacă efectua un stagiu în Paris. Știa extraordinar
rior, este necesar să îţi construiești un CV și colegilor care doresc, la rândul lor, să aplice sunt lucruri în dezordine. Atmosfera este, în de multă teorie, dar nu făcuse o mare parte
o scrisoare de intenţie. pentru un astfel de stagiu. Menţionez că este general, degajată. Există și momente de (eu) din lucrurile practice pe care le efectuau,
Pasul următor ţine de simpla căutare posibil să nu fie lucruri general valabile, to- stres care ne fac să lucrăm cât se poate de uneori, și studenţii care făceau stagiul în
pe Google a adreselor de e-mail ale șefilor tul depinzând de ţară și de spital. Încep prin bine și în ritm alert. Pacienţii vin conform respectiva clinică. Sfatul ei mi s-a părut de
de secţii din diferite spitale universitare. a spune că e o provocare: schimbi mediul, programării și ne străduim să nu îi lăsăm să mare folos: „Voi fi aici doar pentru șase luni,
Odată găsite, poţi începe să le trimiţi câte un înveţi să te descurci pe cont propriu, schim- aștepte foarte mult. Medicii rezidenţi și ti- așa că o să întreb tot ce nu știu, fără rușine.
e-mail în care să atașezi CV-ul și scrisoarea bi echipa alături de care lucrezi și limba în nerii, în general, sunt mult mai încrezători Și vă recomand și vouă să faceţi la fel”. Tot
ta de intenţie. Pentru a fi sigur că scrisoarea care comunici. Există părţi pozitive și nega- aici decât în România. Sunt respectaţi, păre- atunci ne-a sugerat, mie și colegei mele, să
ta este citită, o poţi scrie și ca mesaj. În felul tive în orice loc, în orice ţară, dar experienţa rea lor contează, nu le e teamă să întrebe, își mergem cu stagii în străinătate în anii mici

’’
acesta, ești convins că persoana care deschi- merită a fi trăită.
de e-mailul va vedea moti-
vul pentru care îţi dorești
să profesezi în clinica re-
spectivă și o parte din ex-
perienţa și abilităţile tale
practice.
Răbdarea este esenţi-
ală, pentru că în general
e necesar să trimiţi multe
solicitări înainte de a pri-
mi un răspuns favorabil.
Nu spun asta ca să descu-
Ţările din vest sunt, în
Medicii rezidenţi general, mai dezvoltate,
și tinerii, în general, iar consultaţiile din mul-
sunt mult mai te spitale se scriu într-un
încrezători aici decât în program pe calculator. Nu
România. Sunt respectaţi, sunt foi de observaţie de
părerea lor contează, nu completat. De aici rezul-
le e teamă să întrebe, își tă mai mult timp (pentru
exprimă punctul de vedere a consulta, de exemplu,
și, ce-i drept, nu sunt mai mulţi pacienţi/zi de-
desconsideraţi dacă nu au cât în ţară). În plus, acce-
dreptate. sul la aparatura necesară
exprimă punctul de vedere și, ce-i drept, nu de rezidenţiat, atunci când putem învăţa cât
sunt desconsideraţi dacă nu au dreptate. mai multe lucruri, fără ca așteptările medi-
Atât în Franţa, cât și în Belgia, medicii cilor să fie foarte mari. Acest lucru aș vrea să
(și nu numai) au pauză de masă la prânz îl recomand și eu.
pentru a-și reface bateriile și să reîncea- Sunt mulţi medici rezidenţi care așteap-
pă munca. Cred că este esenţială pentru a tă să înveţe mai mult înainte de a aplica pen-
avea o viaţă echilibrată. Acest lucru ne lip- tru un stagiu în străinătate. Amânarea nu
sește nouă. Sunt clinici în ţară în care me- este o soluţie. Decideţi în interiorul vostru
dicii rezidenţi nu pot să facă o pauză până dacă doriţi acest lucru și acţionaţi. Orice ex-
la ora 18, altele în care rezidenţii pleacă la perienţă nouă este însoţită și de provocări,
22:30 din spital. În ţară, medicii lucrează dar toate pot fi depășite și, per total, veţi fi
și a doua zi după gardă. E inuman pentru câștigători.
un doctor care s-a trezit de cel puţin 2-3 ori Dr. Cornelia Maria Glodeanu
Documentar
Efectele neglijenţei
stomatologice
asupra copilului
Comportamentul copiilor este modelat atât de exemplul personal al părinţilor,
cât și de semnalele pe care le transmite sistemul social, politic și economic în
felul în care setează priorităţile. Cel puţin până acum, prevenţia problemelor
dentare nu pare a fi printre ele.
Î
n România secolului XXI,
mulţi adulţi vizitează me-
dicul dentist doar în urgen-
ţă dureroasă ori estetică și
ignoră, după rezolvarea acestor
probleme, restaurarea orală to-
tală. Nu vorbim aici despre moti-
vele psihologice ale acestui com-
portament – frica de dentist – sau
despre des invocatele condiţii pre-
care socio­economice și nici despre
lipsa acută a asigurărilor sociale
stomatologice. Vorbim aici despre
prevenţie, pentru că acest subiect
încă nu este abordat serios în Ro-
mânia și pentru că aceiași adulţi,
în calitate de părinţi, aplică de
regulă aceeaşi strategie stomato-
logică și același comportament
de sănătate şi pentru copiii lor.
Tradiţional, echipa stomatologi-
că a respectat această concepţie,
de tratamente la cerere. Dar când
pacienţii sunt minori, fie ei copii
mici sau mari, preșcolari sau șco-
lari, sănătoși sau cu vulnerabilităţi
ori cu nevoi speciale, care nu-şi pot
exprima suferinţa cu elocvenţă, nu
pot înţelege sau estima avantajele
prevenţiei și tratamentului pre-
coce și nici complicaţiile lipsei de
tratament, putem suspecta şi acu-
za părinţii de nepăsare, neglijenţă
și chiar abuz stomatologic.
Deși termenii de neglijenţă și/
sau nepăsare s-au dezvoltat iniţi-
al în cadrul conceptului de abuz
general al copilului, aceștia sunt
acum aplicabili în orice discuţie
despre abuzurile specifice. For-
mele abuzului asupra copilului se
referă nu numai la forme severe
de abuz fizic. În zilele noastre poţi
fi acuzat și dacă... tragi copilul de
urechi. Tot abuz este şi neglijarea
copilului în ceea ce priveşte nevo-
ile sale emoţionale, educaţionale şi
de dezvoltare fizică şi psihică.
Carenţe în îngrijire
Potrivit Academiei Americane
de Stomatologie Pediatrică, abuzul
stomatologic al copilului (1) este
definit ca neglijenţa intenţionată
a părinţilor sau a aparţinătorilor
legali de a solicita consultaţie de
specialitate şi de a urma tratamen-
tele necesare pentru a-i asigura
acestuia un nivel de sănătate orală
esenţial pentru exercitarea func-
ţiilor cavităţii orale nestânjenite
de durere şi/sau infecţie. Caria şi
complicaţiile ei la copil pot fi re-
zultatul ignoranţei sau al lipsei de
cunoştinţe a părinţilor privitor la
etiologia și mecanismele implicate
în iniţierea și dezvoltarea cariei,
dar și rezultatul dificultăţilor de
implementare a măsurilor corecte
de dietă sau igienă dentară, cum se
întâmplă în familiile disfuncţiona-
le sau nevoiaşe. Alţi indicatori care
ne pot sugera neglijenţă stomato-
logică din partea părinţilor sunt
următorii:
– amânarea momentului pri-
mei consultaţii pe motiv că vârsta
copilului e prea mică;
– alimentarea frecventă a co-
pilului cu alimente cariogene (fie
ele naturale sau conţinând zahăr
adăugat);
– vizite întâmplătoare, nere-
gulate şi/sau repetate programări
anulate;
– întreruperea tratamentelor
înainte de finalizarea lor;
– repetate programări în ur-
genţă şi solicitări pentru extrac-
ţii cu analgosedare sau anestezie
generală.
Ce fac alte ţări
Alte societăţi mai ordonate,
mai proiective și mai civilizate
decât noi – ca, de exemplu, Aus-
tralia – au imaginat Chestionarul
Neglijenţei Dentare, The Dental
Neglect Scale (DNS), cu aplicabi-
litate în prezicerea și înţelegerea
variaţiilor în sănătatea dentară și
în proiectarea și ţintirea strategi-
ilor de promovare a sănătăţii den-
tare. Chestionarul are șapte itemi,
se completează de către o asisten-
tă de stomatologie calificată, în
cadrul unui interviu cu părinţii.
Răspunsul la fiecare item are cinci
niveluri de valori și în
traducere arată astfel:
Analiza indicelui
DMFS (ce calculează preva-
lenţa cariilor la un individ) a
unui grup de adolescenţi în Aus-
tralia a relevat o corelaţie înaltă
între componenta D (decay – ca-
rie) și scorul scalei neglijenţei. Al- Exemplul 1:
tfel spus, copiii ai căror părinţi au a) Citat din-
scor mare al neglijenţei dentare au tr-o scrisoare-protest (3,4)
și cele mai multe carii netratate. adresată de medici, lideri ai
Asociaţiilor Profesionale către
Alocarea diferită Ministerul Sănătăţii şi Familiei:
a resurselor, o problemă „Medicii primari cu pacientu-
Ar fi însă incorect și incomplet ră adultă, nefiind nevoiţi să-şi
dacă am da vina doar pe neglijen- facă norma cu pacientură infan-
ţă și pe rolul familiei în neglijenţa tilă, au minim de barem, iar me-
stomatologică a copilului/adoles- dicii «începători» care au tratat
centului. Și asta pentru că modelul numai copii au maximum de
lui Coleman (2) privind comporta- barem”.
mentul de sănătate al unui individ b) Printre criteriile de calitate
arată că acesta implică trei catego- ale plafonului per medic dentist,
rii de factori: în Normele de aplicare ale Con-
- factori individuali (educaţie, tractului-cadru al Casei de Asigu-
vârstă, sănătate generală, domi­ rari de Sănătate pe anul 2003 (5),
ciliu); s-a introdus diferenţierea între cei
- factori sociali/contextuali care au asistat în 2002 pacienţi
(părinţii/școala); preponderent adulţi sau copii.
- factori structurali (sistemul Criteriul îi avantaja financiar pe
de servicii medicale pentru sănă- cei din urmă, adică pe cei cu pa-
tatea dentară, sistemul de comer- cienţi cu vârsta sub 18 ani. Dar, în
cializare a produselor de igienă mod surprinzător, în săptămâna-
sau a alimentelor cariogene/sănă- lul Viaţa medicală (6) apare o în-
toase, sistemul public de fluoriza- grijorare: „Pe viitor, cine îi va trata
re a apei, a sării de bucătărie, a lap- pe pensionari dacă activitatea me-
telui sau pâinii etc.). dicilor dentişti se va orienta, din
Astfel, a vorbi despre „abuzul considerente financiare, exclusiv
prin neglijenţă structurală” în- pe copii?”
seamnă a vorbi despre neglijen- Exemplul 2: lipsa monitorizării
ţa încastrată în sistemul social, stomatologice și a oricărei măsuri
politic și economic al societăţii, de prevenţie a cariei copilului cu
deoarece abuzul poate însemna boli cronice și medicaţie de lungă
şi alocarea diferită a bunurilor, durată (medicaţia pediatrică fiind
resurselor, oportunităţilor între de regulă îndulcită cu zahăr, deci
diferite grupuri sociale, din cauza foarte cariogenă);
structurii care le reglementează Exemplul 3: lipsa serviciului
relaţia. Dental Home (care oferă con-
Originile acestui abuz trebuie sultaţii și servicii de consiliere
căutate atât în ansamblul valori- stomato­logică preventivă la domi-
lor, tradiţiilor acestor structuri, ciliu);
cât şi în modul în care limbajul Exemplul 4: lipsa serviciilor de
serveşte nevoile instituţiilor şi re-call/informare a pacientului
ideologiilor dominante. privind controalele periodice;
Chestionarul Neglijenţei Dentare:
1. copilul tău primește acasă îngrijirea
dentară de care are nevoie;
2. copilul tău primește îngrijirea
stomatologică de care are nevoie;
3. copilul tău are nevoie de îngrijire
stomatologică, dar nu îi este oferită;
4. copilul tău are nevoie de îngrijire
stomatologică, dar o refuză;
5. copilul tău își periază dinţii așa cum ar
trebui;
6. copilul tău știe să își controleze gustările
dintre mese;
7. copilul tău consideră că este importantă
sănătatea dentară.
VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1
7
Exemplul 5: lipsa cabinete-
lor stomatologice școlare. În 1972,
în Danemarca, toţi copiii cu vârsta
între 6 și 16 ani au fost incluși în-
tr-un program gratuit de îngrijire
dentară (7,8). Pe vremea când eu
eram copil, în anii 1970, am be-
neficiat de vizitele stomatologice
periodice obligatorii și gratuite
ale cabinetului școlar. Dar dacă în
România, astăzi, aceste servicii
stomatologice aproape că nu mai
există, în Danemarca, un docu-
ment legislativ oficial recent – Act
on dental care – extinde acest pro-
gram și stabilește oferirea de în-
grijire stomatologică periodică și
gratuită tuturor copiilor cu vârsta
între 0 și 16 ani;
Exemplul 6: lipsa măsurilor de
fluorizare a apei potabile, dar și
lipsa din farmaciile românești a
tabletelor fluorurate (9);
Exemplul 7: lipsa, prin descuraja-
re financiară, a abordării profilac-
tice periodic-preventive noninva-
zive și minim invazive a serviciilor
de medicină dentară (aceasta fiind
actualmente predominant chirur-
gical-curativă și la cerere).
În loc de concluzie: din per-
spectiva de gândire actuală, nu
există adevăruri absolute sau po-
ziţionări etice universale, pentru
că există prea mulţi factori care
operează în orice situaţie socială.
Acest studiu calitativ oferă doar
„povestea” socială a acestui su-
biect, „Copiii și adolescenţii, victi-
me ale neglijenţei stomatologice”.
Din nefericire, cunoaşterea pre-
valenţei şi cauzelor unei probleme
sociale nu ne indică întotdeauna şi
modalitatea cea mai eficientă prin
care o putem rezolva sau schimba.
Dar dacă nu ne vom asuma sarci-
na monitorizării ei, nici nu vom
obţine informaţiile care ne sunt
indispensabile pentru practica
predictivă.
Dr. Nicoleta van Gelder
Bibliografie
1. Curzon M. European Journal of Paediatric
Dentistry, Editorial, Nr.2/vol 4, 2003, p. 58
2. Coleman J. Resources for social charge. New
York: Wiley-Interscience, 1971, 13
3. Scrisoarea AMSPPR către Ministerul Sănătăţii şi
Familiei, Nr. 131, 07.94.2003, Stomatologia privată,
Quo vadis? Nr. 3, iunie, 2003
4. Stomatologia privată. Buletin informativ
Naţional. Quo vadis? 2002 AnV, Nr. 3-4, p. 23
5. Serviciul Contractări CAS, Circulara Nr. 8345,
30 mai, 2002
6. Viaţa medicală, Nr. 14, 4 aprilie, 2003, Atitudini
ale CMR, p. 5
7. Schwartz E. Dental programmes for children and
young adults in Denmark in a socialperspective.
Scand J Prim Health Care 1985; 3: 113-20, 16
8. Lissau I., Hoist D., Friis Hasché E. Use of
dental services among Danish youths: role of
the social environment, the individual, and
the delivery system June 1989, https://doi.
org/10.1111/j.1600-0528.1989.tb00001.x
9. https://ec.europa.eu/health/scientific_
committees/opinions_layman/fluoridation/en/l-3/1.
htm#0
8 VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1 Special

Magia sărbător
în maternitate
Sărbătorile de iarnă sunt un prilej de mare bucurie pentru proaspetele mămici, a
a bebelușului. Daniela Stan, moașă licenţiată de la Spitalul Clinic de Obstetrică-G
„Prof. dr. Panait Sîrbu” din București, ne descrie atmosfera din maternitate în p
Anului Nou și ne vorbește despre tradiţiile și superstiţiile părinţilor în această pe
despre încărcătura emoţională în profesia pe care o îndrăgește foarte mult.
de profesie. Mergeam în sala de
DANIELA STAN este absolventă a Facultăţii de Moașe din nașteri, eram acolo cu colegele
cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” mele de fiecare dată. Chiar în tim-
din București și a făcut un masterat în managementul pul meu liber mergeam în sală să
sănătăţii. În prezent, este implicată în numeroase activităţi văd, să ascult, să fiu acolo, în mij-
educaţionale privind nașterea naturală și alăptarea. Una locul acţiunii.
dintre ele este „Școala părinţilor”: sub această umbrelă, de În așteptarea „Crăciuneilor”
10 ani, coordonează cursuri pentru părinţi, împărţite în șase
module, în cadrul Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie Cum este atmosfera din materni-
„Prof. dr. Panait Sîrbu”. Mărturisește că este mândră de acest tatea Giulești în perioada sărbă-
proiect și că fără ajutorul colegelor sale nu ar fi reușit să îl torilor de iarnă?

P
rofesia de moașă,
în România, a pierdut
destul de mult teren,
spune Daniela Stan,
vicepreședinte al filialei București
a Ordinului Asistenţilor Medi-
cali Generaliști, Moașelor și Asis-
tenţilor Medicali din România
(OAMGMAMR), și asta pentru
că femeile aleg din ce în ce mai
mult să nască prin cezariană. To-
tuși, moașa este o persoană-cheie
în viaţa gravidelor care optea-
ză pentru nașterea fiziologică.
Fără ea alături, multe mămici
nu ar avea susţinerea necesa-
ră în timpul travaliului și nu ar
putea deprinde abilităţile pen-
tru îngrijirea nou-născutului în
primele luni de viaţă.
Am cunoscut-o pe Daniela
Stan în luna septembrie a acestui
an, cu ocazia inaugurării „Cen-
trului de educaţie continuă și si-
mulare pentru asistenţi medicali
generaliști, moașe și asistenţi
medicali” de la sediul filialei
OAMGMAMR din București.
Aici a vorbit deschis cu jurnaliștii
despre frumuseţea acestei profesii
„a miracolelor” și a prezentat pas
cu pas, în cadrul unei simulări live
pe un manechin, etapele nașterii
în prezentaţie craniană.
Plecând de la mesajul pe care
l-a transmis atunci, am dorit să
stau de vorbă cu Daniela Stan
la începutul lunii decembrie,
chiar în ajun de Moș Nicolae.
M-a întâmpinat în dimineaţa rece
de iarnă, pe holurile maternităţii
Giulești, cu zâmbetul pe buze și cu
mult optimism, transmiţându-mi
parcă o mică parte din energia ei
pozitivă. În finalul discuţiei, mi-a
mărturisit că nu crede că ar pu-
tea să facă altă meserie, pentru
că iubește din tot sufletul profe-
sia de moașă, iar dacă ar putea
să dea timpul înapoi, ar alege exact
același traseu profesional.
crească: „Ţin foarte mult la echipa mea și spun întotdeauna că
Ce v-a determinat să alegeţi de unul singur nu se poate să ajungi sus”.
această profesie?
A fost o întâmplare. Am ter-
minat școala postliceală, speciali-
tatea asistent medical generalist.
În momentul în care am început
aceste cursuri, practic, școala de
moașe dispăruse din fundal. A fost
reintrodusă odată cu o directivă.
Ţin minte că îmi plăcea foarte
mult cardiologia și aș fi dorit să
urmez această cale. Așa că mi-am
depus CV-ul în trei spitale, în car-
diologie, în maternitate și încă
unul în pediatrie. Întâmplarea a
făcut să fiu chemată mai întâi aici,
la maternitate, și am început cu
Camera de Gardă. Chiar în prima
mea tură pe care am făcut-o în spi-
talul „Panait Sîrbu”, s-a întâmplat
să vină o femeie cu be-
belușul în faza de expul-
zie. Efectiv a trebuit să
o asist acolo. Impropriu
spus „să asist”, pentru că
ea era la al treilea copil și
pur și simplu m-am tre-
zit cu bebelușul în braţe.
Fiind asistent de obste-
trică-ginecologie, mai
văzusem, dar nu am pus
efectiv niciodată mâna
pe un bebeluș. L-am pus
pe pântecul mamei și mă
gândeam: „Dumnezeule,
ce sentiment minunat!”
Ce am simţit! Emoţiile,
trăirile, parcă eram eu în
locul mamei. Am zis să mă intere-
sez dacă există posibilitatea să fac
studii să devin moașă.
Aţi avut un mentor?
Am avut onoarea să fiu pe lângă
un om minunat, Sanda Păduraru,
care era o moașă cu state vechi
și lucra la Camera de Gardă pe
atunci. Am observat nobleţea
acestei femei, dedicarea cu care își
exercita profesia. Nu voi uita nici-
odată glasul ei blând și momentul
în care mi-a pus stetoscopul obste-
trical și am ascultat un bebeluș. De
emoţii, i-am spus: „Știţi că eu încă
nu aud nimic!” Avea un glas așa de
blând și mi-a spus: „Dana, draga
mea, toţi trecem prin asta. Hai să
ne relaxăm și o să vezi”. Știţi cum
m-am simţit? Retrăiesc parcă și
acum momentul acela, în care am
auzit inimioara bătând! Doamne, a
fost minunat! Și uite așa, încet-în-
cet, am început să mă îndrăgostesc
Este o atmosferă minunată, ascul-
tăm colinde. Crăciunul este despre
naștere, despre minune și emoţie,
iar automat la noi, aici, emoţiile
sunt înzecite. Suntem toţi cu zâm-
betul pe buze. Și de-abia așteptăm
să vedem „Crăciuneii”, ca să zic
așa. Îi îmbrăcăm, de regulă, pe
bebeluși, le punem căciuliţe roșii,
e foarte frumos. Pe lângă faptul
că ascultăm colinde, împodobim
brăduţul și facem o tombolă pen-
tru mămici. În plus, mămicile care
au născut ne vizitează cu bebelușii
lor. Unele ne trimit mesaje, ne tri-
mit filmuleţe de mulţumire, ca să
vedem cum au evoluat și cum au
crescut copilașii lor.
La câte nașteri asistaţi, în medie,
în această perioadă – Crăciun,
Revelion?
Noi avem o vorbă aici, în materni-
tate, și spunem că de Crăciun, de
Paște sau de Revelion se nasc cei
mai mulţi copii. La fel ne temem
când este furtună, pentru că se
rup membranele și vin mămicile
să nască. Sunt mămici care își do-
resc, de exemplu, să aducă bebelu-
șul pe lume la trecerea dintre ani.
Îmi amintesc că dr. Sorin Lucian
Puia, când am trecut în anul 2000,
Eveniment dedica
În fiecare an, 15 milioane* de bebe
sunt principala cauză a mortalităţii î
complicaţii sunt răspunzătoare de ap
Nașterea prematură este o problem
devreme au mai multe probleme de s
prematurii se pot confrunta cu comp
În data de 17 noiembrie, la Spitalu
loc un eveniment special, pentru a m
Day”). Cu această ocazie, cadrele me
înainte de termen, de-a lungul anilor
emoţională, după cum îl descrie Dan
neîncăpător. Au fost baloane, au fost
încăpere! Poate se aseamănă cu emoţ
neonatologie. Nu vă puteţi imagina c
mare. A fost minunat!”

Anunţuri
SPITALUL ORĂȘENESC
„DR. VALER RUSSU” LUDUȘ
(JUDEȚUL MUREȘ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu comple-
tările și modificările ulterioare, un
post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialita-
tea Medicină de familie, cu com-
petență/atestat în Medicină de ur-
gență, la Compartimentul Primiri
Urgențe.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la
art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală
până la 31 ianuarie 2020
Ziarul tipărit*:
180 lei 200 lei
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf.
Cum te abonezi:
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala
sau
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070).
Te vom contacta în cel mai scurt timp.
POSTURI SCOASE LA CONCURS PUBLICITATE
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Tematica de concurs va fi afișa-
tă la sediul spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția aces-
tui anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
SPITALUL UNIVERSITAR DE
URGENȚĂ BUCUREȘTI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu comple-
tările și modificările ulterioare, un
post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în speciali-
tatea Hematologie la Unitatea de
Transfuzii.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și adeverința/certifica-
tul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști,
respectiv adeverință de confirmare
în gradul profesional pentru bio-
logi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la
art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
Ziarul pdf:
115 lei 129 lei
Nr. 1/10 ianuarie 2020
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic speci-
alist în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția aces-
tui anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot ob-
ține la sediul spitalului - Splaiul
Independenței nr. 169, sector 5,
București - Serviciul Resurse Uma-
ne - tel.: 021.318.05.22, int. 195.
SPITALUL MUNICIPAL
DE URGENȚĂ ROMAN
(JUDEȚUL NEAMȚ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 184 din
Legea nr. 95/2006 și cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.706/2007 cu mo-
dificările și completările ulterioa-
re, funcția de șef Compartiment
Primiri Urgențe.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză funcția pentru care candidații
doresc să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de studii;
c) adeverință din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevă-
zut în Anexa la Ord. m.s.p. nr.
1.406/2006;
e) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care să
rezulte că nu a fost condamnat pe-
nal pentru fapte care îl fac incom-
patibil cu funcția pentru ocuparea
căreia dorește să candideze;
f) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate tip A5;
h) dovadă/adeverință din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancționat de conducerea uni-
tăților în care și-a desfășurat acti-
vitatea sau de Colegiul Medicilor
din România;
i) copie xerox de pe certificatul
de membru al Colegiului Medicilor
din România;
j) copie xerox de pe carnetul
de muncă sau, după caz, o ade-
verință care să ateste confirma-
rea în specialitate și vechimea în
specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluția viitoare a unității/
compartimentului;
l) chitanța de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 150 de
lei și se achită la casieria spitalu-
lui.
Documentele solicitate în co-
pie vor fi însoțite și de originale.
Pentru funcția de medic șef
UPU la concurs se pot prezenta
medici cu specialitatea Medicină
de urgență, cu grad de medic spe-
cialist sau primar, cu experiență
minimă de lucru de 3 ani fără în-
trerupere în cadrul unei UPU.
Scanează QR codul pentru linkul de abonare
Medicii care au împlinit vâr-
sta de 67 de ani nu pot participa
la concurs și nu pot fi numiți în
niciuna dintre funcțiile de șef de
secție, șef de laborator și șef de
serviciu din unitățile sanitare con-
form art. 185, alin. 13 din Legea nr.
95/2006 privind reforma în dome-
niul sănătății, cu modificările ulte-
rioare.
Persoanele sancționate în ulti-
mii 2 ani de unitățile la care au fost
angajate sau de Colegiul Medicilor
din România, precum și cele cărora
le-a încetat contractul de adminis-
trare în condițiile stabilite la art. 5,
lit. b), c) sau d) nu pot participa la
concurs.
Concursul va consta în urmă-
toarele probe: interviu – susține-
rea proiectului de management,
proba scrisă, proba clinică sau
practică.
Proba scrisă a concursului se
susține după întrebări cu subiec-
te din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, cu
modificările și completările ulte-
rioare și legislația secundară afe-
rentă specialității secției.
Proba clinică sau proba practi-
că se susține pe baza metodologiei
stabilite pentru obținerea titlului
de medic specialist.
Bibliografia de concurs și te-
mele-cadru pentru proiectul de
management privind evoluția vi-
itoare a compartimentului vor fi
afișate la avizierul spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în
termen de minimum 30 de zile și
maximum 90 de zile de la publica-
rea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la Serviciul RUNOS, str.
Tineretului nr. 28, sau la tel.:
0731.665.522.
2 VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1
INSTITUTUL NAȚIONAL
DE BOLI INFECȚIOASE
„PROF. DR. MATEI BALȘ”
BUCUREȘTI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post cu normă întreagă de
medic primar confirmat în specialitatea Boli
infecțioase la Secția clinică IV Boli infecți-
oase adulți.
Dosarul de înscriere la concurs va cu-
prinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și adeverința/certificatul de specialist sau
primar pentru medici, medici dentiști, far-
maciști, respectiv adeverință de confirmare
în gradul profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile pre-
văzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628
alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, re-
publicată, cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin
(inclusiv rezidențiat prin concurs);
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte
că este apt din punct de vedere fizic și neu-
ropsihic pentru exercitarea activității pen-
tru postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen
de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs și bibliografia sunt
cele pentru examenul de medic specialist în
specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul
se organizează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Posturi scoase la concurs
Relații suplimentare se pot obține la se-
diul institutului din București, sector 2, str.
Dr. Grozovici nr. 1, la Serviciul RUNOS, tel.:
021.201.09.80, int. 3953.
DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ
SOCIALĂ ROMAN
(JUDEȚUL NEAMȚ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările ul-
terioare, următoarele posturi:
 un post cu normă întreagă de medic
Medicină generală cu drept de liberă prac-
tică la Serviciul Asistență medicală comuni-
tară și școlară;
 un post cu normă întreagă de medic
Medicină generală cu drept de liberă prac-
tică la Centrul Rezidențial pentru persoane
vârstnice - Casa Bunicilor;
 un post cu jumătate de normă de me-
dic Medicină generală cu drept de liberă
practică la Centrul de Zi pentru copii aflați
în situații de risc - Casa Copiilor;
 un post cu jumătate de normă de me-
dic Medicină generală cu drept de liberă
practică la Centrul de Zi pentru copii an-
tepreșcolari aflați în situații de risc - Casa
Fluturașilor.
Dosarul de înscriere la concurs va cu-
prinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pen-
tru medici, medici dentiști, farmaciști, re-
spectiv adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
ropsihic pentru exercitarea activității pen- Informare/Cursuri, concursuri, examene/
organizației profesionale cu viza pe anul în
tru postul pentru care candidează; Tematici/MF/MG, stomatologie, farma-
curs;
h) chitanță de plată a taxei de concurs; cie-tematica pentru con­cursul de ocupare
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
i) copia actului de identitate în termen de post.
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile pre-
de valabilitate. Înscrierile la concurs se fac la sediul
văzute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art.
541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 Taxa de concurs este de 150 de lei și se unității, str. Alexandru cel Bun nr. 3, Biroul
alin. (1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 achită la casieria unității. Resurse Umane, Salarizare, Juridic, în ter-
privind reforma în domeniul sănătății, Copiile documentelor de mai sus se pre- men de 15 zile calendaristice de la apariția
republicată, cu modificările ulterioare; zintă însoțite de documentele în original. acestui anunț, iar concursul se organizează
e) acte doveditoare pentru calcularea Documentele prevăzute la lit. d), f) și g) sunt în perioada cuprinsă între 31 și 90 de zile de
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin; valabile trei luni și se depun la dosar în ter- la publicarea în „Viața medicală”.
f) cazierul judiciar; men de valabilitate. Relații suplimentare se pot obține la
g) certificat medical din care să rezulte Tematica și bibliografia de concurs sunt tel.: 0233.744.771 sau pe site-ul Primăriei
că este apt din punct de vedere fizic și neu- cele publicare pe site-ul MS: www.ms.ro - Roman, secțiunea „Carieră”.
Posturi scoase la concurs
SPITALUL MUNICIPAL
DE URGENȚĂ ROMAN
(JUDEȚUL NEAMȚ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 184 din
Legea nr. 95/2006, următoarele
funcții:
n șef Secția Medicină internă;
n șef Secția Recuperare, medi-
cină fizică și balneologie;
n șef Secția Cardiologie;
n șef Secția Obstetrică-gine-
cologie;
n șef Secția Neonatologie;
n șef Secția Chirurgie genera-
lă;
n șef Secția Ortopedie și trau-
matologie;
n șef Secția ATI;
n șef Secția Boli infecțioase;
n șef Secția Psihiatrie;
n șef Secția Neurologie;
n șef Secția Pediatrie;
n șef Laborator Analize medi-
cale;
n șef Laborator Radiologie și
imagistică medicală;
n șef Serviciu Anatomie pato-
logică;
n șef Serviciu SPIAAM.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză funcția pentru care dorește să
candideze;
b) copie xerox de pe diploma
de studii;
c) adeverință din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 2 la normele menționa-
te;
e) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condamnat
penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcția pentru care do-
rește să concureze;
f) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverință din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancționat de conducerea uni-
tăților în care și-a desfășurat acti-
vitatea sau de Colegiul Medicilor
din România;
i) copie xerox a autorizației de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medicilor
din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverință care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluția viitoare a secției/
laboratorului/serviciului;
l) chitanță de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 150 de
lei și se achită la casieria spitalu-
lui.
Documentele solicitate în co-
pie vor fi însoțite și de originale.
La concurs se pot prezenta me-
dici cu o vechime de cel puțin 5 ani
în specialitatea postului, speciali-
tate pe care o practică în mod cu-
rent și în care sunt confirmați prin
ordin al m.s.p. (vechimea în speci-
alitate decurge de la data confir-
mării și încadrării ca specialist).
Medicii care au împlinit vâr-
sta de 67 de ani nu pot participa
la concurs și nu pot fi numiți în
niciuna dintre funcțiile de șef de
secție, șef de laborator și șef de
serviciu din unitățile sanitare con-
form art. 185, alin. 13 din Legea nr.
95/2006 privind reforma în dome-
niul sănătății, cu modificările ulte-
rioare.
Persoanele sancționate în ulti-
mii 2 ani de unitățile la care au fost
angajate sau de Colegiul Medicilor
din România, precum și cele cărora
le-a încetat contractul de adminis-
trare în condițiile stabilite la art. 5,
lit. b), c) sau d) nu pot participa la
concurs.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susținerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susține după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătății, cu modificările și
completările ulterioare și legisla-
ția secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practi-
că se susține pe baza metodologiei
stabilite pentru obținerea titlului
de medic specialist.
Bibliografia de concurs și te-
mele-cadru pentru proiectul de
management privind evoluția vi-
itoare a secției/laboratorului/ser-
viciului vor fi afișate la avizierul
spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în
termen de minimum 30 de zile și
maximum 90 de zile de la publica-
rea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la Serviciul RUNOS, str.
Tineretului nr. 28, sau la tel.:
0731.665.522.
SPITALUL MUNICIPAL
DE URGENȚĂ ROMAN
(JUDEȚUL NEAMȚ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioare,
funcția de farmacist-șef la Farma-
cia cu circuit închis.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză funcția pentru care dorește să
candideze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de speci-
alist sau primar;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
din sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la
art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1
3
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei și se achită la casieria spitalu-
lui.
Documentele solicitate în co-
pie vor fi însoțite și de originale.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
La concurs se pot înscrie nu-
mai candidații care au obținut mi-
nimum două puncte din cele pre-
văzute la pct. 9 din Anexa nr. 3 la
ordin.
La concurs se pot prezenta far-
maciști cu minimum 2 ani experi-
ență profesională.
Pentru proba scrisă un subiect
va fi din legislația sanitară (Legea
nr. 95/2006).
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția aces-
tui anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la Serviciul RUNOS, str.
Tineretului nr. 28, sau la tel.:
0731.665.522.

ANUNŢ
În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 286/2011, modificată prin

DOCTOR ȘI STUDENT.
Hotărârea Guvernului nr. 1027/2014 pentru modificarea și
completarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor
generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant
corespunzător funcțiilor contractuale și criteriilor de promovare Vino și lucrează cu noi în Finlanda!
în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului
contractual din sectorul bugetar
plătit din fonduri publice,
instituția Avocatul Poporului Terveystalo este cea mai mare companie de servicii medicale
organizează
din Finlanda. Oferim servicii de asistenţă medicală diversificată,
CONCURS asistenţă profesională, servicii medicale și de examinare în aprox.
pentru ocuparea a 2 (două) posturi vacante de consilieri 260 de clinici din Finlanda. Clienţii noștri includ persoane private,
(specialiști-medici) companii și comunităţi, companii de asigurări și sectorul public.
la Domeniul privind prevenirea torturii în locurile de detenție, Am creat cea mai mare comunitate de medici din toată Finlanda, mai
1 post – nivel superior – la Centrul zonal Bacău și mult de 10.000 de profesioniști din domeniul sănătăţii lucrează la
1 post – nivel superior – la Centrul zonal București. Terveystalo. Căutăm în mod constant profesioniști din domeniul
medical. Oferim noi provocări de dezvoltare și libertatea de alegere
Nivelul studiilor: superioare în găsirea unui loc de muncă.
Vechime: medic primar sau medic specialist, în activitate sau
pensionar.
Concursul se va desfășura la sediul instituției Avocatul Poporului Vrem să oferim medicilor români calitatea -
din București, str. George Vraca nr. 8, sector 1 și va consta în susținerea muncii profesionale și facilităţilor
unei probe scrise de specialitate și a unui interviu. de pregătire pentru a asigura o relaţie
Proba scrisă de specialitate se va desfășura în data de plină de satisfacţii. În paralel, oferim
27 ianuarie 2020, ora 11:00, la sediul instituției Avocatul Poporului. angajaţilor noștri o pregătire intensivă în
Interviul se va susține în data de 31 ianuarie 2020, ora 11:00, la limba finlandeză.
sediul instituției Avocatul Poporului.
Depunerea actelor pentru dosarul de concurs se va face până cel Dacă aveţi o diplomă universitară medicală
mai târziu la data de 16 ianuarie 2020, ora 16:00. sau dacă sunteţi medic licenţiat,
vă invităm să veniţi să lucraţi cu noi în
Relații suplimentare pot fi obținute de la sediul instituției Finlanda.
Avocatul Poporului sau la telefon 021/312.71.27 ori 021/312.49.23.
CONTACT:
Anu Nigul (en, ru)
Clinică medicală cu activitate în Craiova anu.nigul@terveystalo.com
angajează: Tel +3725644886
https://www.lyyti.in/doctorFinland
- fizicieni medicali cu experiență în domeniul Radioterapie;
- tehnicieni Radioterapie, de preferat absolvenți ai Școlii de INFORMAŢII ADIŢIONALE:
radiologie și cu experiență în domeniu. www.terveystalo.com
www.terveystalo.com/en/
CV- urile se vor depune până la data de 31 ianuarie 2020,
pe adresa de e-mail: clinicartc@gmail.com
4 VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1 Posturi scoase la concurs
PRIMĂRIA COMUNEI f) cazierul judiciar;
SUBCETATE g) certificat medical din care
(JUDEȚUL HARGHITA) să rezulte că este apt din punct de
scoate la CONCURS vedere fizic și neuropsihic pentru
în conformitate cu prevederile exercitarea activității pentru pos-
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu comple- tul pentru care candidează;
tările și modificările ulterioare, un h) chitanță de plată a taxei de
post cu normă întreagă de medic concurs;
specialist confirmat în specialita- i) copia actului de identitate în
tea Medicină de familie la Dispen- termen de valabilitate.
sarul uman Subcetate. Taxa de concurs este de 150 de
Dosarul de înscriere la concurs lei.

va cuprinde următoarele acte: Documentele prevăzute la lit.

d), f) și g) sunt valabile trei luni și
a) cerere în care se menționea-
se depun la dosar în termen de va-
ză postul pentru care dorește să
labilitate.
concureze;
Praxisul medical este gratuit,
b) copie xerox de pe diploma
numărul asiguraților fiind de 1.300
de licență și certificatul de specia-
din 1.860 de locuitori. În clădirea
list sau primar pentru medici, me-
dispensarului se află, la etaj, lo-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
cuințe complet renovate pentru
adeverință de confirmare în gradul
cadrele medicale. Dispensarul este
profesional pentru biologi, biochi-
cuprins într-un proiect de investi-
miști sau chimiști;
ții care vizează reabilitarea exteri-
c) copie a certificatului de
oară a clădirii și dotări cu mobilier,
membru al organizației profesio-
aparatură și instrumentar medical.
nale cu viza pe anul în curs;
Lucrarea se va realiza anul acesta.
d) dovada/înscrisul din care să Tematica de concurs va fi afișa-
rezulte că nu i-a fost aplicată una tă la sediul primăriei.
din sancțiunile prevăzute la art. Înscrierile la concurs se fac la
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 sediul unității, str. Protopop Elie
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la Câmpeanu nr. 16, în termen de 15
art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din zile calendaristice de la apariția
Legea nr. 95/2006 privind reforma acestui anunț, iar concursul se or-
în domeniul sănătății, republicată, ganizează în perioada cuprinsă în-
cu modificările ulterioare; tre 31 și 90 de zile de la publicarea
e) acte doveditoare pentru cal- în „Viața medicală”.
cularea punctajului prevăzut în Relații suplimentare se pot ob-
Anexa nr. 3 la ordin; ține la tel. 0266.345.003.

Publicațiile editate de MedicHub creditate

cu 10 EMC de Colegiul Medicilor din România Publicaţie indexată din 2013
în baza de date internaţională
Societatea Română
de în Obstetrică
și Ginecologie
Societatea Română
de Ultrasonografie
în Obstetrică și Ginecologie
Societatea
Română
de HPV
Societatea
de Uroginecologie
din România
Societatea
de Endometrioză
și Infertilitate Est-Europeană
Din 2013 indexată
EBSCO Academic Search Ultimate &
Societatea Română
de Neuro-Otologie
Societatea Română de Audiologie
și Patologie a Comunicării
Societatea Română
de HPV
Academia
de Știinţe Medicale
Societatea Română
de Foniatrie

One Belt, One Road Reference Source

REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ

REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ Anul XI • Nr. 41 (4) 2018 • DOI: 10.26416/ORL.41.4.2018
IBI Factor 2014-15 is 3.43 Anul VI • Nr. 22 (4) 2018 • DOI: 10.26416/Gine.22.4.2018

TEMA
Din 2015 indexată
EBSCO Academic Search Ultimate &
One Belt, One Road Reference Source
EDIŢIEI
Din 2015 indexată
Publicaţie sub egida Societăţii Naţionale de Medicina Familiei
URGENŢE Societatea Naţională de Oncologie
Medicală din România
Din 2014 indexată
EBSCO Academic Search Ultimate &
OBSTETRICALE
EBSCO Academic Search Ultimate &
CALITATEA PREGĂTIRII
Publicaţie
susţinută de:
Din 2013 indexată
A.R.P.P.

One Belt, One Road Reference Source REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ One Belt, One Road Reference Source
EBSCO Academic Search Ultimate &
One Belt, One Road Reference Source
Anul XII • Nr. 45 (4) 2018 • DOI: 10.26416/OnHe.45.4.2018
MEDICALE =
REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ
Anul XV • Nr. 125 (5/2018) • DOI: 10.26416/Med.125.5.2018 SECŢIUNE REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ
Anul XIV • Nr. 55 (4) 2018 • DOI: 10.26416/Psih.55.4.2018
CALITATEA ACTULUI
MOAȘE ȘI ASISTENŢI MEDICALI
pag. 47 MEDICAL
TEMA
EDIŢIEI
FARINGOLOGIE
Impact of HPV and other
CLINICAL PSIHOZELE
OBSTETRICĂ

Nefrologie New concepts tumoral markers

in the screening
of preterm preeclampsia
INVESTIGATIONS Din 2014 indexată
EBSCO Academic Search Ultimate & REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ
in tonsillar squamous cell
carcinoma (SCC) –
pag. 8 IN DISCOVERING One Belt, One Road Reference Source Anul XIV • Nr. 52 (4) 2018 • DOI: 10.26416/Pedi.52.4.2018
a retrospective study

CANCEROUS CELLS
pag. 12
pag. 29
GINECOLOGIE
Uterine artery
embolization
TEMA AUDIOLOGIE

for leiomyomata – ORIGINAL STUDIES EDIŢIEI Evolution of hearing loss

symptoms control SATB2 immunohistoche­ PSIHOPATOLOGIE
in children with auditory
and quality of life mical expression in bone neuropathy spectrum
SINTEZE CLINICE Delirul și lumile ficţionale disorders identified
Rolul medicului de familie
pag. 22 tumors with emphasis PRACTICA CLINICĂ pag. 6
by neonatal hearing
on giant cell tumor
în evaluarea copilului
and malignancy ȘI GÂNDIREA CRITICĂ screening
cu sindrom de apnee
în somn INTERDISCIPLINARE
pag. 9 ÎN PATOLOGIA SINTEZE pag. 18

Managementul sevrajului
pag. 10
Colorectal cancer PEDIATRICĂ la alcool
during pregnancy
pag. 40 REVIEW
pag. 12
Infecţia congenitală
cu CMV și hipoacuzia
BUSOLA MORALĂ New approaches CLINIC pag. 24
Cum selectăm viitorii in gastrointestinal Susţinerea drepturilor
medici? surgical oncology STADIUL ACTUAL persoanelor cu tulburări
FOTO: SHUTTERSTOCK

pag. 19
pag. 16 Logica verticalităţii psihice prin advocacy
și corpul înfășat:
FOTO: SHUTTERSTOCK

pag. 20
ce perspective cognitive
HEMATOLOGY ne deschid imaginile REVIEW
PAGINA REZIDENTULUI din trecut? Psihoterapia
Rezidenţiatul – Peculiarities
of diagnosis in primary
pag. 6 ca practică terapeutică
între util și plictisitor bazată pe dovezi (4)
pag. 22
central nervous system
lymphomas (PCNSL)
FOTO: WILLIAM HOGARTH − BANCHETUL

pag. 41

pag. 36 Durerea toracică –

abordare practică la copil
pag. 18
FOTO: SHUTTERSTOCK

FOTO: SHUTTERSTOCK

Abordare practică
în sindromul
de apnee de somn
de tip obstructiv la copil
pag. 28

Revista Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică

VOL III v NR. 2 v MAI 2019
FOTO: SHUTTERSTOCK

ABONARE
VOLUM LXVII • NUMĂRUL 1 • IANUARIE-MARTIE 2019 • DOI: 10.26416/OBSGIN.67.1.2019
REFERATE LUCRĂRI RUBRICA PREZENTĂRI
GENERALE ORIGINALE SPECIALISTULUI DE CAZ

2019
FOTO: SHUTTERSTOCK

REVISTA SOCIETĂŢII ROMÂNE

DE OBSTETRICĂ
ȘI GINECOLOGIE

Publicație Cost abonament Plată securizată* DOI:10.26416/Aler.3.2.2019

4 numere** SERIE NOUĂ

89 lei
în format digital
4 numere** Ordin de plată sau transfer bancar pe coordonatele: MEDICHUB MEDIA SRL, Green
119 lei Gate, Bd. Tudor Vladimirescu, nr. 22, etaj 11, sector 5,050883, București, OP 69 – CP 197,
în format tipărit CUI 16136719, J40/2001/2004. Cont IBAN RO73RNCB0617140595120003,deschis la BCR.
** Medic.ro are 6 numere pe an *Plată online prin platforma medichub.ro
 Special
rilor de iarnă,
e
accentuată de venirea pe lume
Ginecologie
preajma Crăciunului și a
erioadă a anului, precum și
Sunt emoţii înzecite, bucurie,
binecuvântare. Se spune în credin-
ţa populară că de Crăciun se des-
chid Cerurile, iar copiii care vin pe
lume în această zi, pentru că este o
sărbătoare atât de mare, sunt foar-
te norocoși. Și atunci, automat, și
părinţii lor sunt norocoși. Faptul
că bebelușul te-a ales pe tine să îi
fii părinte și faptul că a ales să vină
pe lume într-o zi atât de minuna-
tă este emoţionant. Părinţii sunt
copleșiţi de cele mai multe ori.
Vedem lacrimi, multe lacrimi de
fericire. Și la mămici, și la tătici, și
la noi, pentru că acest eveniment
ne emoţionează și pe noi. Chiar mă
gândeam că venim în zorii zilei la
spital. Știi când vii, dar nu știi când
pleci, pentru că sunt multe lucruri
de făcut. Suntem ca o mare fami-
lie, pentru că cel mai mult timp îl
petrecem aici, în spital, și se creea-
ză anumite legături. Sunt legături
puternice care persistă peste ani,
chiar și după ce părintele pleacă
din maternitate. Avem și foarte
mulţi copii născuţi prematur și
gândiţi-vă că sunt mămici care
stau două sau trei luni aici.
Consideraţi că emoţiile sunt mai
a venit în spital și a făcut o cezaria- mari pentru viitoarele mămici,
nă unei femei care și-a dorit ca al ei în această perioadă a anului?
copil să se nască în acel an. Sunt și Cred că emoţia cea mai mare este
astfel de cazuri. în momentul în care mămicile își
ţin pentru prima dată copilul și el
O familie extinsă: moașe, începe să sugă. Pot să mărturisesc
părinţi și nou-născuţi că atunci am văzut cele mai mul-
te lacrimi: momentul când își ţin
Cum aţi descrie stările prin care copilul în braţe și el se atașează la
trec părinţii de Crăciun sau sân. Emoţia aceasta este explica-
Revelion, când bebelușul lor vine bilă: se descarcă oxitocina, care
pe lume? este numită și hormonul dragostei
at copiilor născuţi prematur
eluși se nasc prematur. Complicaţiile asociate prematurităţii
în rândul copiilor cu vârste sub 5 ani, subliniază experţii. Aceste
proape 1 milion de decese în fiecare an, conform UNICEF.
mă globală foarte gravă, iar bebelușii care vin pe lume prea
sănătate decât micuţii născuţi la termen. Potrivit OMS**,
plicaţii care le afectează creierul, plămânii, auzul ori vederea.
ul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. dr. Panait Sîrbu” a avut
marca Ziua Mondială a Prematurităţii („World Prematurity
edicale ale maternităţii și părinţii unor copii care s-au născut aici
r, s-au reunit, iar evenimentul a fost unul cu o mare încărcătură
niela Stan: „La un moment dat, amfiteatrul nostru devenise
multe lacrimi! Nu am mai văzut atât de multe emoţii într-o
ţia pe care o simt eu în momentul în care intru în salonul de
ce a fost acolo. Am plâns începând de la cel mai mic până la cel
sau al fericirii, și atunci efectiv, ca
mamă, te năpădesc multe emoţii
și, fără să vrei, îţi curg lacrimile.
Am mai văzut multe lacrimi în mo-
mentul în care mămica îl prezintă
pe noul venit pe lume viitorului tă-
tic. Pot spune că este atât de multă
emoţie în această clipă.
Care sunt credinţele sau super-
stiţiile pe care le au gravidele în
ceea ce privește perioada Crăciu-
nului sau a Revelionului?
Sunt superstiţii pe care le au mulţi
români de obicei: să nu mănânce
struguri ca să nu plângă copilul;
să fie zâmbăreaţă, pentru că altfel
va avea un bebeluș încrâncenat
și plângăcios. Am auzit tot felul
de lucruri de genul acesta, ca de
exemplu: când părinţii ajung acasă
cu bebelușul, dacă bradul este îm-
podobit, ei trebuie să îl pună nea-
părat pe cel mic sub el. Acest lucru,
spun ei, este oarecum mulţumirea
faţă de divinitate că i-au trimis
mica minune.
Soldatul în tranșee
Care este partea cea mai frumoa-
să a profesiei dv.?
Îmi place foarte mult ceea ce fac și
consider că partea frumoasă înce-
VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1
9
’’
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu
Nu oricine poate să ajungă moașă. Ai nevoie
de empatie. Trebuie să știi să îţi scrii foaia
de parcurs pentru nouă luni, atât timp cât are
femeia nevoie de tine: să fii acolo oricând!
Și noi, moașele, știm să facem asta. Sunt foarte mulţi medici care
recunosc că au învăţat să asiste nașterile de la moașe.
pe de la primul pas pe care îl fac în alăpteze copilul, pe când ea nu poa-
clădirea acestui spital. Echipa mea te să facă acest lucru. Uneori sunt
minunată e un alt aspect, pentru momente triste, în care mamele
că am alături niște oameni minu- vin, ne îmbrăţișează și plâng pe
naţi, cu care colaborez foarte bine. umărul nostru. Sunt și momente în
Faptul că ne ajutăm unul pe celă- care vin și ne cer ajutorul, pentru că
lalt, că suntem un sprijin real unul nu văd o ieșire din situaţia respec-
pentru celălalt. Ar mai fi faptul că tivă, iar tu, ca moașă, indiferent de
ne strângem dimineaţa la raportul problemele pe care le ai, trebuie să
de gardă și acel moment în care fii acolo pentru ea și trebuie să știi
ne transmitem ce s-a întâmplat ce îi spui. Fiecare cuvânt pe care
pe garda colegei. Amintesc și fap- îl rostești trebuie spus cu simţul
tul că fiecare dintre noi încearcă responsabilităţii, pentru că ea se
să aducă îmbunătăţiri în tot ce în- poate lega de orice. Copilul prema-
seamnă procesul de îngrijire, fap- tur este unul cu nevoi speciale, iar
tul că fiecare vine cu câte o idee, faptul că mama nu poate să îl ţină
astfel încât să fim alături de mă- în braţe o anumită perioadă este
mici atunci când acestea au nevoie ceva foarte greu. Și atunci trebuie
de noi. Totul e frumos! să petreci mai mult timp cu astfel
Cum aţi caracteriza profesia de de mămici. În clinica noastră avem
moașă? și departament de fertilizare in
Este o profesie divină, a miraco- vitro, unde vin foarte multe cu-
lelor, deși obstetrica este precum pluri pentru că, din păcate, nu
o lamă cu două tăișuri. Spun asta reușesc să conceapă un copil.
pentru că oricând, de la fiziolo- Și în acest caz, la fel, este nevo-
gic, poţi să treci la patologic. Cine ie de susţinere, de foarte multă
spune că dacă lucrezi ca moașă psihoterapie.
este foarte bine, pentru că vezi Le schimbă nașterea pe femei?
numai lucruri frumoase, se înșală Sunt mame, chiar colege, care re-
amarnic. În primul rând, trebuie cunosc că de când au născut sunt
să fii foarte bine pregătit, pentru mai emoţionate, parcă le vine mai
că o fracţiune de secundă în care repede să plângă. Am observat
nu ai fost pe fază și nu ai reacţio- cât de mult te schimbă o naștere.
nat poate însemna să pierzi viaţa Te schimbă enorm! Devii mult
a două persoane. În mâna noastră mai fragilă din punct de vede-
nu este doar gravida, ci și făptura re emoţional. Te sensibilizează
care va veni pe lume. Trebuie să fii floorice, cu atât mai mult pe noi,
foarte vigilent, să știi exact ce faci, moașele, care lucrăm cu noile mă-
cu simţ de responsabilitate, ca un mici și vedem acest lucru în fiecare
soldat în tranșee. zi. Aducerea unui copil pe lume este
Cum le sprijiniţi pe mamele care într-adevăr o minune și ţi se schim-
au născut prematur? bă viaţa complet. Totodată, este și
Este foarte greu, este nevoie de greu, pentru că întreaga viaţă ţi se
foarte multă psihoterapie. Este va schimba. Tot ce ţine de copil te
important să știi ce să îi spui ma- transformă.
mei cu bebeluș prematur care vede Surse:
*https://bit.ly/35Dz3sv
o altă mămică ducându-se să își **https://bit.ly/34zxMS8
10 VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1
Individualizarea tratamentului
în cancer – aspecte practice
Noile tehnologii ar putea avea un rol esenţial în personalizarea terapiei oncologice. Subiectul a fost
abordat în cadrul cursului Societăţii Europene de Radioterapie și Oncologie (ESTRO) desfășurat în
premieră la Cluj-Napoca.
Î
n toamna anului trecut au
avut loc, la Cluj-Napoca, cel
de-al 29-lea Congres Anual
al Societăţii Române de Ra-
dioterapie și Oncologie Medicală
(SRROM) și al șaselea Congres al
Federaţiei Societăţilor Române
de Cancer. Evenimentele au fost
precedate de Cursul Societăţii
Euro­pene de Radioterapie și Onco-
logie (ESTRO), desfășurat în pre-
mieră în România: „Image Guided
Radiotherapy and Chemotherapy
in Gynaecological Cancer: Focus
on MRI Based Adaptive Brachythe-
rapy”. La evenimentul educaţio-
nal clujean ESTRO au participat
626 de medici, asistenţi și tehni-
cieni medicali, fizicieni, biologi
și chimiști din 40 de ţări. Actuala
ediţie a cursului ESTRO a fost co-
ordonată de dr. Claudia Ordeanu,
președinte SRROM. doar în perioada în care tumora se
De asemenea, postcongres s-a
desfășurat cursul organizat de
prof. dr. Tudor Ciuleanu, cu tema:
„Progrese în tratamentele biologi-
ce ale tumorilor solide”. La eveni-
ment a fost invitat prof. dr. Tony
Mok, personalitate de talie inter-
naţională în domeniul cancerului
pulmonar.
Lucrările congresului au fost
împărţite în mai multe secţiuni,
unele dintre ele fiind special con-
cepute pentru ca o anumită ca-
tegorie profesională din echipa
implicată în tratamentul pacien-
tului oncologic să aibă beneficiul
maxim: au existat sesiuni dedi-
cate asistentelor medicale și teh-
nicienilor, fizicienilor, precum și
medicilor rezidenţi. Tradiţionala
„după-amiază a rezidentului” s-a
transformat în „ziua rezidentu-
lui”, datorită numărului mare de
lucrări înscrise. Au existat și trei
premii menite să încurajeze im-
plicarea colegilor tineri în proiecte
de cercetare: participarea gratuită
la un congres european, respectiv
la un curs ESTRO, sau o carte de
specialitate.
Localizarea exactă a ţintei
sau urmărirea ei
în timp real
În cadrul sesiunii internaţiona-
le, au fost prezentate lucrări care
au reliefat importanţa folosirii no-
ilor tehnologii în vederea individu-
alizării tratamentului. Profesorul
Cultura dialogului și a raportării erorilor
P acientul are un rol important
în creșterea calităţii trata-
mentului – acesta a fost mesajul
profesorului Eric Lartigau (Lille,
Franţa), care a susţinut o prezen-
tare interesantă. Potrivit medicu-
lui, este important ca pacientul să
raporteze efectele adverse ale tra-
tamentului, ca semnal de alarmă
pentru investigarea unor posibile
erori, în cazul în care acestea de-
pășesc frecvenţa sau intensitatea
Kaan Oysul a prezentat experienţa
centrului din Ankara, Turcia, în
managementul ţintelor intracra-
niene și al celor în mișcare tratate
prin radiochirurgie. În cazul ra-
dioterapiei stereotaxice se admi-
nistrează doze mari pe fracţiune,
astfel că localizarea exactă a zonei
de tratat este foarte importantă.
Pentru tumorile cerebrale (prima-
re sau metastatice), precizia mili-
metrică este justificată prin pris-
ma vulnerabilităţii și importanţei
funcţionale a structurilor înveci-
nate. În ceea ce privește tumorile
pulmonare sau cele situate în alte
organe relativ mobile (ficat, ri-
nichi, chiar și prostată), fixarea ex-
ternă nu este suficientă, așa că este
necesară o tehnologie care să per-
mită urmărirea ţintei în timp real
și administrarea tratamentului
află pe anumite coordonate. Acest
lucru se poate obţine fie prin mon-
tarea unor markeri radio-opaci în
tumoră, fie prin estimarea poziţiei
tumorii în funcţie de mișcarea pe-
retelui toracic odată cu respiraţia.
Tipuri speciale de aparate, cum ar
fi acceleratorul liniar combinat cu
IRM, permit urmărirea mișcării în
timp real în cazul tumorilor pros-
tatice sau rectale, iradierea fiind
întreruptă când tumora nu se mai
află în zona în care fasciculul de
iradiere acţionează.
Protejarea cordului
în radioterapia sânului
Pentru cancerul mamar, mai
ales în cazul tratării sânului stâng
sau pentru pacientele cu patologie
cardiacă deja prezentă, se poate
folosi o altă poziţionare (ventrală),
în care sânul este îndepărtat de pe-
retele toracic ca urmare a acţiunii
forţei de gravitaţie. O altă tehnică
implică instruirea pacientelor cu
privire la menţinerea pe perioa-
de cât mai îndelungate a unui in-
spir profund, care îndepărtează
zona iradiată de cord, prin lama
de plămân aerat care se interpu-
ne, și care are o dimensiune mai
mare decât în expir. Tot pentru
tratamentul cancerului mamar
există diferite sisteme de senzori
cu ajutorul cărora iradierea este
sincronizată cu ritmul respirator
normal. O mai mare exactitate
a livrării tratamentului permi-
estimată și acceptabilă. Unii pa-
cienţi au o anumită reticenţă în a
raporta corect și complet reacţiile
adverse apărute în cursul trata-
mentului, de teama că ceea ce rela-
tează ar putea nemulţumi medicii.
O bună comunicare cu asistenţii
medicali este necesară din acest
punct de vedere, pentru că inter-
acţiunea lor cu pacienţii este mai
frecventă, ei devenind astfel un fel
de „confidenţi”.
te protejarea organelor vecine și
crește șansa ca o nouă iradiere să
fie fezabilă în cazul recidivei sau al
apariţiei de noi leziuni.
Profesorul Cem Onal (Adana,
Turcia) a susţinut o prezentare
pe tema radioterapiei cancerului
mamar și a avantajelor noilor teh-
nologii, care, în cazul anumitor
paciente, permit efectuarea trata-
mentului în condiţii de siguranţă
sporită, comparativ cu tehnica
clasică (3D CRT – radioterapie
conformaţională tridimensiona-
lă). Aceste tehnici noi (IMRT – ra-
dioterapie cu intensitate modula-
tă cu fascicule de tratament fixe,
VMAT – arcterapie modulată vo-
lumetric) au și unele dezavantaje,
cum ar fi: ședinţe de iradiere mai
lungi, dozimetrie mai complexă și
impact mai mare al modificărilor
de volum ale sânului. Supraim-
presiunea patului tumoral cu o
doză suplimentară este însă mai
avantajoasă în cazul IMRT/VMAT,
pentru că nu presupune un număr
suplimentar de ședinţe, iar acope-
rirea oferită de doza administrată
este mai uniformă.
Atenţie la criteriile de
includere în studii clinice!
Marciana Nona-Duma, medic
la Spitalul Universitar din Jena,
De asemenea, un rol crucial îl
are raportarea de către tehnicieni
a erorilor apărute sau a inciden-
telor care au fost evitate, dar care
erau pe cale să se producă.
Pentru fiecare accident fatal,
se apreciază că există zece acci-
dente minore, 30 de incidente
raportabile și 600 de evenimen-
te precursoare. Identificarea și
declararea majorităţii acestora
(aproape 7 din 10) pot fi făcute
Reuniuni medicale
Germania, a prezentat rezultatele
unui studiu care a evaluat gradul
de acoperire a zonelor în care au
fost identificaţi ganglioni cu cap-
tare patologică la FDG PET (to-
mografia cu emisie de pozitroni
ce folosește ca radiotrasor fluo-
rodeoxiglucoza), în cazul a 287
de paciente cu cancer mamar. Au
fost urmărite și diferenţele între
ghidurile de conturaj folosite în
mod curent. Concluzia a fost că,
folosind recomandările ghidului
ESTRO, riscul de a lăsa neiradiaţi
ganglioni patologici este mai mic,
comparativ cu ghidul RTOG (Ra-
diation Therapy Oncology Group),
și că acoperirea scade la nivel axi-
lar în cazul tratamentului în inspir
profund. Este important să cu-
noaștem în detaliu criteriile de in-
cludere folosite în studiile ale căror
concluzii schimbă practica clinică,
pentru a nu extrapola în mod ero-
nat concluziile acestora unor paci-
enţi cărora nu li se potrivesc.
Tratamentul local
al neoplaziei rectale
Profesorul Arthur Sun Myint
(Liverpool) a prezentat avanta-
jele unui sistem de tratament
local pentru cancerul de rect,
prin radioterapie de contact, apli-
cabil în cazul tumorilor mici situ-
de tehnicienii de radioterapie,
pentru că ei sunt cei care admi-
nistrează tratamentul și se asi-
gură la fiecare ședinţă că poziţi-
onarea pacientului este corectă,
iar planul administrat este cel
corespunzător.
Pentru evaluarea reacţiilor ad-
verse tardive este necesară urmă-
rirea pacientului în timp, proces
influenţat atât de complianţa și
conștiinciozitatea pacientului, cât
Grupaj realizat de
dr. Monica-Emilia
Chirilă
ate în treimea inferioară a rectu-
lui. Această tehnică de tratament
este indicată în special pacienţilor
vârstnici sau celor mai tineri, dar
cu comorbidităţi semnificative și
risc operator crescut. Un aspect
interesant subliniat de medic
este că unii pacienţi la care ar tre-
bui să se efectueze amputaţie de
rect acceptă mai degrabă riscul
de recidivă – mai mare faţă de cel
postintervenţie chirurgicală – de-
cât opţiunea colostomiei perma-
nente. Pentru tumorile care sunt
limitate la submucoasă, fără afec-
tare ganglionară sau metastaze,
această modalitate de tratament
este o opţiune deja acceptată în
Marea Britanie, fiind introdusă
încă din 1992. La nivel mondial,
tehnica are o vechime de peste
50 de ani, mii de pacienţi fiind
trataţi astfel, cu o rată de control
local de 80-90%. La momentul
actual, date fiind progresele în
terapia neoadjuvantă (radiochi-
mioterapie), se pune problema
folosirii acesteia în combinaţie
cu terapia de contact cu raze X și
pentru tumori mai mari de 3 cm.
Se încearcă astfel obţinerea unei
reduceri dimensionale a tumorilor
care să permită folosirea de teh-
nici microinvazive și prezervarea
anusului.
și de disponibilitatea personalu-
lui medical, care de multe ori este
ocupat cu tratarea cazurilor nou
diagnosticate.
Creșterea calităţii și, respec-
tiv, a siguranţei tratamentelor
are o latură organizaţională, fiind
influenţată negativ de aglome-
rarea centrelor, precum și o la-
tură ce ţine de cultura instituţiei
medicale: cultura perfecţionis-
mului, a încurajării dialogului, a
raportării erorilor, ca urmare a
dispariţiei temerii de posibile
sancţiuni.
Reuniuni medicale
Forumul Chirurgieplastică.ro
Chirurgia plastică,
între certitudini și
provocările viitorului
Ediţia a doua a Forumului Chirurgieplastică.ro, organizată de Asociaţia Chirurgilor
Plasticieni din România (ACPR), pentru al doilea an consecutiv, se înscrie într-o
serie vastă de manifestări similare pe specialităţi, orientate activ către dialogul
interdisciplinar, iniţiate de MedicHub.
A
vând girul știinţific al
UMF „Carol Davila” și
al Academiei de Știinţe
Medicale, manifesta-
rea a reunit, sub titlul „Tendinţe
emergente în chirurgia plastică”,
unele dintre cele mai reprezentati-
ve aspecte ale specialităţii: patolo-
gie traumatică și tumorală, arsuri,
intervenţii reconstructive, dar și o
sesiune de chirurgie estetică și de
elemente de actualitate legate de
siguranţa pacientului care alege
proceduri cu viză estetică. Aceas-
tă sesiune a fost realizată în cola-
borare cu Clubul de Excelenţă în
Chirurgia Estetică, al cărui fon-
dator, prof. dr. Toma Mugea, a
susţinut o interesantă expunere,
împletind viziunea sa persona-
lă cu accente filosofice despre
medicină, univers și frumuseţe.
LASER și allotransplant
în chirurgia reconstructivă
Prima parte a evenimentului
s-a concentrat pe subiecte de chi-
rurgie reconstructivă, începând
cu opţiunile de abordare a cica-
tricelor de diferite etiologii. Dr.
Andrei Martin a recomandat uti-
lizarea laserelor ablative pentru
remodelarea cicatriceală, în aso-
ciere cu administra-
rea de medica-
Succesul
microchirurgiei mente topice,
este asigurat așa-numita
de tehnică și de
îngrijirile
perioperatorii
corecte.
tehnică laser assisted drug deli-
very (LADD), opţiune terapeutică
promiţătoare. Soluţii recente vi-
zează reducerea stresului oxidativ
și a hipermetabolismului la paci-
entul ars prin administrarea de
propranolol și oxandrolon. Discu-
ţia a vizat și subiectul delicat, atât
din punct de vedere medical, cât și
etic și psihologic, al allotransplan-
tului compozit vascularizat pentru
rezolvarea unor defecte corpora-
le. Din interesanta sinteză făcută
de dr. Andreea Grosu Bularda a
reieșit că cel mai des este utilizat
allotransplantul compozit pentru
mână și antebraţ, precum și pen-
tru peretele abdominal, aceasta
din urmă fiind singura intervenţie
de acest tip cu impact asupra sal-
vării vieţii, fiind făcut de obicei în
asociere cu transplant de organe
abdominale, celelalte având efect
asupra calităţii vieţii pacienţilor
primitori. Orientarea actuală le-
gată de transplantul de mână re-
comandă folosirea acestuia doar
la pacienţii cu amputaţii bilatera-
le, pentru cei cu defect unilateral
fiind mai convenabilă protezarea,
care este lipsită de dezavantajul
imunosupresiei pe termen lung.
Microchirurgie, știinţă,
tehnică și creativitate
Posibilitatea efectuării aces-
tor tipuri de transplanturi a fost
VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1
11
zolva defecte importante cu aju- Din păcate, aceste proteze sunt
torul lambourilor locoregionale sursă de neliniște și pentru cei
alimentate de vase perforante, la care le folosesc în scop pur estetic,
care alternativa ar fi putut să fie din cauza asocierii între folosirea
lambouri libere transferate mi- implanturilor macrotexturate și
facilitată de perfecţionarea, înce- crochirurgical, tehnica mai puţin apariţia BIA-ALCL (breast im-
pând cu anii 1960, a tehnicilor și invazivă și laborioasă fiind facili- plant-associated anaplastic large
instrumentarului de microchirur- tată de nivelul actual al cunoștin- cell lymphoma – limfom anaplazic
gie, ramură a specialităţii despre ţelor privind anatomia vasculară. cu celule mari asociat cu implan-
care a vorbit pe larg și prof. dr. Concluzia a fost că pentru a prac- tul mamar). Conf. dr. Radu Jecan,
Alexandru Georgescu din Cluj- tica microchirurgia cu succes președintele în exerciţiu al ACPR,
Napoca, președinte ales al ACPR și este nevoie de știinţă, de tehnică a prezentat cele mai recente date
fost Secretar general al Federaţiei (dobândită prin exerciţiu), dar și despre această neoplazie, promo-
Europene a Societăţilor de Micro- de fantezie, de creativitate, care vate de Societatea Americană a
chirurgie. Medicul a subliniat că, să te ajute să găsești soluţii în Chirurgilor Plasticieni și de Food
dincolo de pregătirea tehnică te- situaţii care ies din șabloanele and Drug Administration. Din in-
meinică și constantă a chirurgului, cunoscute. formaţiile colectate pe plan inter­
succesul intervenţiilor de micro- naţional până în luna octombrie
chirurgie este asigurat de îngriji- Reconstrucţia de sân 2019, erau recunoscute aproxima-
rile perioperatorii corecte, care se cu ţesut autolog tiv 809 cazuri atât suspectate, cât
referă la temperatura ambiantă, Un alt pasionat al microchirur- și confirmate la nivel mondial și
la tipul de anestezice folosite în giei este și dr. Dragoș Zamfirescu, un total de 33 de decese asociate
timpul intervenţiei chirurgicale, fost președinte al ACPR, care a acestei patologii. Evaluarea date-
Primul caz de BIA-ALCL în România
La o săptămână după prezentarea acestei lucrări a fost comunicat, în cadrul unei alte manifestări știinţifice,
primul caz confirmat de BIA-ALCL din România, înregistrat la o pacientă din Cluj, la cinci ani de la
intervenţia de augmentare mamară cu implanturi siliconice, la care s-a practicat îndepărtarea ambelor
implanturi și excizia riguroasă a capsulelor. În urma diagnosticului imunohistochimic al markerilor
tumorali, stadiul a fost stabilit ca 1A, care nu necesită chimio- sau radioterapie, conform ghidurilor
americane. Identificarea corectă a acestui caz a putut fi realizată prin respectarea strictă a recomandărilor
făcute de Comitetul de Studiu al BIA-ALCL organizat din 2016 în cadrul ACPR: examinare în cadrul unui
laborator specializat, cu investigaţii adaptate, a oricărei colecţii seroase asociate unui implant mamar la
distanţă faţă de intervenţia chirurgicală iniţială.
la asigurarea unui aport suficient susţinut o prezentare convingă- lor a arătat și o rată de risc pentru
de fluide administrate intravenos, toare despre reconstrucţia de sân a dezvolta BIA-ALCL de 1:2.832 de
a anticoagulării și utilizării intra- cu ţesut autolog, opţiune utilă pen- cazuri pentru implanturile macro-
operatorii de vasodilatatoare. tru pacientele care nu doresc sau texturate, riscul fiind mult mai mic
Totodată, a arătat, cu un bogat nu sunt eligibile pentru utilizarea în cazul altor tipuri de implant.
material ilustrativ, cum se pot re- unei proteze siliconice. În aceeași ordine de idei, legat
de potenţialele riscuri vitale aso-
ciate unor intervenţii estetice, s-a
tras un semnal de alarmă legat de
augmentarea fesieră prin trans-
plant autolog de grăsime, așa-nu-
mita „procedură braziliană”, care
este asociată cu un risc de deces de
1:2.000 de cazuri, inacceptabil de
mare pentru o procedură estetică.
Evenimentul a fost util și medi-
cilor rezidenţi sau tinerilor specia-
liști, care au aflat, o dată în plus, că
practicând chirurgia plastică au la
dispoziţie o multitudine de direcţii
de dezvoltare profesională, în care
pot ajunge să facă performanţă,
indiferent de locul efectiv unde
își vor desfășura activitatea, în
mediul public sau privat. În plus,
în cadrul dezbaterilor de la fina-
lul lucrărilor, a devenit evident că
de multe ori colegii de alte specia-
lităţi nu identifică în mod corect
afecţiunile care trebuie rezolvate
de chirurgul plastician și îndrumă
pacientul în alte direcţii. Acest lu-
cru întârzie oferirea celui mai po-
trivit tratament. În concluzie, este
necesară prezentarea mai precisă
și detaliată a ariei specialităţii atât
pentru studenţii la medicină, cât
și colegilor de breaslă, în cadrul
manifestărilor pluridisciplinare.
Dr. Raluca Tatar
12 VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1
AMILOIDOZA – afecţiune inter
Un capitol de patologie complex, cu puternic specific multidisciplinar, amiloidoza a
beneficiat în ultimele decade de progrese însemnate în cunoașterea patogenezei și
a manifestărilor organice, precum și în îmbunătăţirea diagnosticului și a abordării
terapeutice.
A
miloidoza este o afec-
ţiune cauzată de acu-
mulări și depuneri ex-
tracelulare în organe și
ţesuturi, perturbând structura și
funcţia acestora printr-un efect to-
xic direct al unei substanţe protei­
nacee denumită amiloid, compusă
din proteine cel mai adesea anor-
male. Este vorba despre agregate
de proteine insolubile cu structură
chimică heterogenă și având aran-
jare internă (plicaturare) defectu-
oasă, ce favorizează dispunerea lor
sub formă de microfibrile.
Fig. 1 - Fibrile de amiloid (microscopie electronică)
O amplă analiză pe tema ami-
loidozei a avut loc la sfârșitul lunii
noiembrie, la București, în cadrul
cursului dedicat, organizat de UMF
„Carol Davila” București, de Soci-
etatea Română de Hematologie și
de Societatea Română de Medicină
Internă. Manifestarea știinţifică
s-a adresat cu precădere medici-
lor specialiști în medicină inter-
nă, cardiologie, gastroenterologie,
nefrologie, neurologie și medicină
de familie. Promotorii cursului au
fost prof. dr. Daniel Coriu (Clinica
de Hematologie, Institutul Clinic
Fundeni) și prof. dr. Daniela Bar-
toș (Clinica Medicală, Spitalul de
Urgenţă Floreasca, București).
Forme clinice
Din punct de vedere clinic, se
descriu forme localizate, ce afec-
tează doar un organ, și forme sis-
temice, în care sunt afectate mai
multe organe. În ambele situaţii
există forme familiale (ereditare) și
nonfamiliale (dobândite), precum
și forme primare și forme secunda-
re, asociate altor afecţiuni. În toa-
te acestea au fost identificate mai
multe entităţi clinice în corelaţie
cu unele proteine din compozitia
chimică a amiloidului. Acestea sunt
desemnate prin litera „A” (amiloid)
și o abreviere a denumirii proteinei
principale din structura acestuia,
de exemplu „L” în cazul lanţurilor
ușoare (light) de imunoglobuline
(„amiloidoză AL”) sau „TTR” în
cazul transtiretinei („amiloidoză
ATTR”).
Manifestări nespecifice
Amiloidoza este o afecţiune a
adultului (doar 10% dintre cazuri
apar sub vârsta de 50 de ani), mai
Bibliografie
1. Jercan A., Bădeliţă S., Coriu D. et al.
Clinical manifestations in hereditary
amyloidosis with the variant Glu54Gln
transthyretin. Proc the XVI Int. Symp.
on Amyloidosis, Japan in Amyloid (The
Journal of Protein Folding Disorders)
2019, 26, suppl 1, 31-2
frecventă la sexul masculin, ce
aparţine grupei bolilor rare, fără
însă a-i fi cunoscute cu precizie in-
cidenţa și prevalenţa (în SUA sunt
diagnosticate anual aproximativ
4.000 de cazuri noi de AL).
Prezentările au subliniat și ma-
nifestările clinice – polimorfe, con-
siderate nespecifice, cu excepţia
macroglosiei (fig. 2A). Din acest
motiv, diagnosticul întârzie ade-
seori ani întregi și/sau este stabilit
după repetate consulturi (31,8%
dintre pacienţi au avut diagnosti-
cul precizat după ce au fost consul-
taţi de mai mult de cinci medici).
Simptomele sunt consecinţa unor
suferinţe de organ de intensitate
variabilă, evidenţiate printr-o serie
de modificări paraclinice sugestive
care, într-un context clinic-anam-
nestic, pot orienta medicul spre
diagnosticul de amiloidoză.
De exemplu, constituie ele-
mente ajutătoare deloc neglijabile
următoarele: sindromul nefrotic,
elemente de cardiomiopatie con-
centrică restrictivă nonischemică,
niveluri crescute de NT-proBNP în
absenţa unei boli cardiace prima-
re, o polineuropatie periferică de
tip mixt, sindromul de tunel carpi-
an, o gastrită hemoragică, o hepa-
tomegalie colestatică cu/sau fără
splenomegalie, prezenţa corpilor
Jolly, a sufuziunilor sangvine peri-
palpebrale (fig. 2B). Pe baza expe-
rienţei Clinicii de Hematologie din
Institutul Clinic Fundeni, organele
cele mai afectate sunt, în ordine,
rinichiul, cordul, sistemul nervos
A Subiectul amiloidoza familială
2. Coriu D. Amiloid și Amiloidoză.
Ed. Univ. Carol Davila, București, 2007
(ediţia 1) și 2015 (ediţia 2)
3. Coriu D. et al. Hepatic
amyloidosis resulting from deposition
of the apolipoprotein A-I variant
Leu75Pro. Amyloid 2003,
10 (4):215
periferic și vegetativ, ficatul, cir-
culaţia subcutanată, splina, tubul
digestiv, 70% dintre pacienţi având
minimum trei organe afectate.
Diagnostic
Diagnosticul amiloidozei se
face prin examinarea fragmentelor
de ţesut obţinute bioptic, după colo-
rare cu roșu de Congo și vizualizare
în lumină polarizată, a amintit dr.
Camelia Dobrea.
Prezenţa amiloidului este sus-
pectată la microscopul optic prin
evidenţierea unor mase amorfe
eozinofile, de culoare roz-tran-
dafiriu în coloraţia hematoxili-
nă-eozină și cărămiziu în coloraţia
roșu de Congo, care prezintă bi-
refringenţă galben-verzuie după
colorarea cu roșu de Congo și
examinare în lumina polarizată
(fig. 3A, B, C).
Prelevarea de elecţie se face
din ţesutul subcutanat abdominal
– aspirat din grăsimea abdominală
(rezultate în >90% dintre cazuri) –,
urmată de biopsia osteomedulară
din glandele salivare minore, din
mucoasa rectală, din nervul sural,
evitându-se pe cât posibil biopsia
dintr-un organ major interesat
din cauza riscului de sângerare.
Testele imunohistochimice care
folosesc anticorpi monoclonali
specifici proteinelor din amiloid
confirmă diagnosticul de amiloido-
ză și identifică tipul acesteia (AL
sau ATTR, de exemplu), element
de mare importanţă practică, cu
implicaţii terapeutice enorme.
B
Fig. 2 - Manifestări sugestive pentru amiloidoză.
A. Macroglosie, B. Purpură periorbitală
4. Coriu D., Bădeliţă S., Dobrea C. et al.
Systemic light chain (AL) amyloidosis:
diagnostic problems and pitfalls. Revista
Română de Medicină de Laborator,
2011,19 (s), Nr. 2/4:48
5. Coriu D. et al. Hereditary systemic
amyloidosis caused by a new variant
lysozyme (D67G) in a romanian family.
Amiloidoza sistemică
primară (AL)
Prezentarea dr. Sorina Bădeliţă
a avut ca temă amiloidoza tip lanţ
ușor (AL), denumită și amiloidoză
sistemică primară. Este cea mai
severă și, totodată, cea mai frecven-
tă formă de amiloidoză sistemică
atât în lume (65-90% dintre cazu-
rile de amiloidoză), cât și în statis-
tica Clinicii de Hematologie din
Institutul Clinic Fundeni (155
de cazuri în ultimii 10 ani,
14 cazuri noi/an), care deţine cea
mai amplă bază de date clini-
ce și de laborator în amiloidoză
din România. Incidenţa în lume
este de 5-12 cazuri/un milion de
locuitori/an, având o frecvenţă
maximă la persoane ≥60 de ani.
AL este o gamapatie monoclo-
nală cu rată de proliferare redusă,
ce prezintă câteva caracteristici
importante:
1) amiloidul este format din
lanţuri ușoare de imunoglobuline
libere întregi sau/și fragmente ale
acestora (mai frecvent de tip lamb-
da), având modificări conformaţio-
nale la nivelul structurii secundare
și terţiare, ce sunt produse în exces
de plasmocite maligne;
2) proporţia plasmocitelor în
măduva osoasă este în general <10%
(nu depășește 20%);
3) prezenţa cuantificabilă în ser
și urină a lanţurilor ușoare libere;
4) supravieţuirea medie este de
cca. 5 ani, fiind semnificativ mai re-
dusă în cazul afectării cardiace sau
a minimum trei organe afectate;
5) tratamentul recomandat în
prezent este cel similar pentru mie-
lomul multiplu, inclusiv autotrans-
plantul de celule stem hematopoie-
tice, adaptat la categoria de risc.
Amiloidoza ATTR
tip transtiretină (ATTR) a fost tra-
Haematologica-The Hematology Journal,
2007, 92:1229
6. Coriu D., Bădeliţă S. et al. Bortezomib
in Systemic AL Amyloidosis: A Single
Center Experience. Amyloid 2011, 18,
Suppl 1:148
7. Coriu D. et al. Clinicopathological
analysis of 32 patients with AL
Ars medici
tat cu precădere de prof. dr. Daniel
Coriu și conf. dr. Ruxandra Jurcuţ.
A reieșit că ATTR este cea mai frec-
ventă amiloidoză familială și apare
ca urmare a depunerii în organe a
transtiretinei, proteină sintetizată
în cea mai mare parte în ficat, cu rol
fiziologic în transportul tiroxinei
și al retinolului. Este caracterizată
prin câteva trăsături definitorii:
1) depozitele de amiloid sunt
constituite din transtiretina modi-
ficată conformaţional prin defecte
de plicaturare în urma unei mutaţii
genetice punctiforme (au fost iden-
tificate cca. 130 de mutaţii);
2) istoric familial cu mod de
transmitere autozomal dominant;
3) afectare predominant neuro-
logică și cardiacă;
4) vârsta medie la diagnostic
este de 45 de ani;
5) diagnostic precizat prin imu-
nohistochimie cu anticorpi anti-
transtiretină și prin evidenţierea
mutaţiilor specifice prin secvenţi-
ere genică, cea mai frecventă fiind
Val30Met;
6) tratament prin transplant
hepatic, inhibitori ai sintezei de
amiloid TTR la nivelul genei (gene
silencers) prin interferenţa la ni-
vel de ARN – Patisiran (Onpattro)
– sau cu oligonucleotide antisens –
Inotersen (Tegsedi) –, sau prin edi-
tare genică (CRISPR-Cas9), stabili-
zatori ai transtiretinei – Tafamidis
(Vindaqel);
7) aglomerări loco-regionale en-
demice familiale, inclusiv în Româ-
nia (regiunea Suceava, cu mutaţia
Glu54Gln asociată – Daniel Coriu
și colab., 2012) (fig. 4). Aceasta a
stimulat crearea unui centru pen-
tru amiloidoză în acea zonă (Daniel
Coriu și colab.).
Amiloidoza secundară
Amiloidoza secundară (abrevi-
ată AA), denumită și inflamatorie,
a fost pe larg abordată de prof. dr.
Ruxandra Ionescu și dr. Ciprian
Jurcuţ. AA este cea mai frecventă
formă de amiloidoză sistemică în
lume. Predomină în ţările mai pu-
ţin dezvoltate, unde se asociază in-
fecţiilor cronice precum tuberculo-
ză, supuraţii, dar se află după AL ca
frecvenţă în ţările dezvoltate, unde
se asociază în proportie de 90% din-
tre cazuri bolilor autoimune reu-
matismale (de ex.: poliartrita reu-
matoidă, spondilita anchilozantă),
bolilor inflamatorii familiale (febra
amyloidosis: Four-years experience in a
single institution. Amyloid 2006, 13:24
8. Torres Courchaud I. et al. Cardiac
Involvement Secondary to a Familial
Form of Transthyretin Amyloidosis
Resulting From the Glu54Gln Mutation.
Revista Espagnola di Cardiologia 2017,
70, 4:297
 Ars medici VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1
13

rdisciplinară cu priorităţi românești

mediteraneeană familială), bolilor
intestinale cronice (boala Crohn),
și unor neoplazii. Este consecinţa
depunerilor în spaţiile extracelula-
re a proteinei denumită amiloidul A
seric (SAA), un important reactant
de fază acută secretat de ficat prin
acţiunea stimulatorie a citokinelor
denţierea prezenţei amiloidului și
precizarea naturii SAA a acestuia
prin teste imunohistochimice spe-
cifice. Evoluţia AA depinde de cea
a bolii inflamatorii subiacente. Tra-
tamentele actuale – colchicina în fe-
bra mediteraneeană familială, aza-
tioprina, corticoterapia, precum
ce (Simona Stancu Hildegard, Spi-
talul de Nefrologie „Carol Davila”,
București), cardiologice (Ruxandra
Jurcuţ, Institutul C.C. Iliescu), gas-
troenterologice (Speranţa Iacob,
Institutul Clinic Fundeni), neuro-
logice (Mirela Drăghici, Institutul
Clinic Fundeni), aspectele imagis-

Fig. 4 - Amiloidoza TTR în România

Diagnosticul și tratamentul osebi, pe experienţa practică a

Fig. 3 - Amiloidoză. A. Hematoxilină-eozină; B. Roșu de Congo; C. Birefringenţă galben-verzuie (Coloraţie Roșu de
Congo în lumină polarizată)
inflamatorii.
Organul cel mai frecvent afec-
tat este rinichiul (90%), urmat de
ficat și de splină, cordul fiind rar in-
teresat (<10%). Apariţia semnelor
de suferinţă renală (proteinuria,
creșterea creatininei serice) la un
pacient cu inflamaţie cronică in-
fecţioasă ori noninfecţioasă ridică
suspiciunea unei amiloidoze aso-
ciate. Diagnosticul presupune evi-
și agenţii anti-TNFalfa, anti-IL1 și
anti-IL6 (Tocilizumab) – reușesc
doar o întârziere a depunerii amilo-
idului. Transplantul renal nu oferă
rezultate mulţumitoare.
Nevoia de echipă
multisciplinară
Alte prezentări au abordat in
extenso manifestările amiloidozei
care se asociază cu bolile nefrologi-
tice (Claudiu Stan, Institutul Clinic
Fundeni, și Sebastian Onciul, Spi-
talul Clinic de Urgenţă București).
Alte prezentări au vizat amiloidoza
familală tip lizozim cu menţiona-
rea mutaţiei D67G, evidenţiată în
România de Daniel Coriu și colab.
în 2007 (Andreea Jercan, Simona
Stancu, Speranţa Iacob), respectiv
ATTR nonfamilială „wild type” (Ro-
bert Adam, Institutul C.C. Iliescu).
pacienţilor cu amiloidoză trebu-
ie efectuate numai în cadrul unei
echipe multidisciplinare (hemato-
log, cardiolog, nefrolog, neurolog,
gastroenterolog, uneori reumato-
log și infecţionist), pentru a stabili
atât numărul și amploarea determi-
nărilor organice, cât și tratamentul
adecvat al acestora (prezentarea
prof. dr. Daniela Bartoș).
Cursul a fost un succes, atestat
ca atare atât prin numărul mare
al participanţilor (210), cât și prin
exemplul pe care l-a oferit: mani-
festare educaţională bazată atât
pe literatura actuală, cât și, înde-
vorbitorilor, susţinută de o bază de
date de pacienţi proprie, actualiza-
tă încontinuu, ancorată în practică
prin inserarea de prezentări de ca-
zuri din activitatea curentă, bine
documentate și ilustrate, precum
și prin includerea de rezultate de
importanţă internaţională ale cer-
cetărilor proprii în domeniu.
În felul acesta, cursul s-a înscris
în tendinţa ascendentă, modernă
din ultimii ani a activităţii medica-
le academice din România, de con-
cretizare a conceptului asistenţă
medicală-învăţământ-cercetare.
Dr. Radu Gologan

PLEUROSCOPIA
Toracoscopia, un termen utilizat pe scară largă,
este totodată și foarte cuprinzător, referindu-se atât
la toracoscopia chirugicală, cât și la toracoscopia
medicală. Întrucât toracoscopia medicală câștigă tot
mai mult teren, este utilă definirea ei ca pleuroscopie, reprezintă tub flexibil. Capătul majore de 1,9% și o rată a compli- examen citologic și biochimic. Un
delimitând astfel perimetrul chirurgical de cel medical. flexibil este acţionat din mâner, caţiilor minore de 5,6%. Exemple singur port de lucru realizat de
Se recomandă astfel ca termenul „toracoscopie” să fie similar unui bronhoscop flexibil. de complicaţii posibile: hemoragii, prezenţa trocarului permite anga-
folosit exclusiv pentru toracoscopia chirurgicală. Canalul de lucru de 2,8 mm diame- empiem pleural, aritmii cardiace, jarea pleuroscopului în cavitatea
tru permite angajarea instrumen- hipotensiune arterială, emfizem pleurală și introducerea instru-

C olecţiile pleurale de tip idio-

patic, eșantionate prin to-
racocenteză, sunt ideale pentru
toarele contraindicaţii relative
trebuie luate în considerare: tusea
refractară, hipoxia, coagulopatia,
telor, de tipul penselor și acelor de
biopsie.
subcutanat etc.

toracoscopia medicală (pleurosco-
pie). Vizualizarea directă permite
examinarea pleurei parietale și a
celei viscerale și a oricăror indi-
cii care ar putea oferi informaţii
suplimentare pentru o mai bună
diagnosticare a colecţiei pleurale.
Indicaţii și contraindicaţii
Principalele indicaţii se refe-
ră la: diagnosticarea revărsatelor
pleurale de tip idiopatic, stadiali-
zarea cancerului pulmonar, pleuro­
deză, biopsia pulmonară și pericar-
dică, stadializarea mezoteliomului.
Principalele contraindicaţii
sunt legate de capacitatea și com-
petenţa medicului de a efectua
corect această procedură. Urmă-
trombocitopenia.
Echipament
Vizualizarea cavităţii pleurale
se realizează prin intermediul unui
instrument optic numit pleuro-
scop. Există două categorii diferite
de pleuroscoape: rigide și semiri-
gide. Alegerea instrumentului de-
pinde de indicaţia procedurii, însă
majoritatea intervenţiilor pot fi
efectuate cu un pleuroscop semiri-
gid. Pleuroscopul semirigid este
similar unui video-bronhoscop. Se
compune dintr-un mâner și un tub
atașat, măsoară 27 cm lungime și
7 mm în diametru. Primii 22 cm
din tubul pleuroscopului sunt ri-
gizi, iar cei 5 cm de la capătul distal
Pregătirea pacientului
Pleuroscopia este în general
efectuată într-un laborator de en-
doscopie, iar sedarea este realizată
într-o manieră asemănătoare celei
necesare introducerii unui tub de
dren toracic, pacientul fiind con-
știent. Consimţământul bolnavu-
lui este obligatoriu! Pacienţii sunt
poziţionaţi în decubit lateral, un
sul este plasat sub torace pentru a
lărgi spaţiile intercostale. Datorită
caracterului minim invaziv al pro-
cedurii, mulţi pacienţi pot fi exter-
naţi în aceeași zi.
Complicaţii
Riscul de mortalitate este de
0,09%, cu o rată a complicaţiilor
Tehnică
Pentru a pregăti intervenţia,
medicul evacuează până la 500 ml
de lichid din spaţiul pleural, prin
toracenteză, și poate chiar induce
un pneumotorax înainte de a in-
sera un trocar. Este posibilă intro-
ducerea trocarului de la început,
printr-o incizie la nivel intercostal,
pentru a permite aspirarea lichi-
dului pleural după introducerea
trocarului. În situaţia în care se
suspectează o afectare malignă, se
efectuează o singură incizie la ni-
vel tegumentar, în al cincilea până
la cel de-al șaptelea spaţiu inter-
costal, de-a lungul peretelui lateral
al hemitoracelui afectat. Lichidul
pleural este evacuat, eșantioane
sunt trimise la laborator pentru
mentelor necesare prin canalul de
lucru al pleuroscopului.
Pentru a intra în cavitatea
pleurală, este necesară o incizie
cutanată de 8 până la 10 mm.
Incizia ajunge până la pleura pa-
rietală, trocarul fiind împins cu
presiune moderată prin pleură.
Lichidul rămas în cavitatea pleu-
rală poate fi aspirat prin conecta-
rea unui tub flexibil la manșonul
trocarului. Acest tub flexibil este
de calibru mic, pentru a permite în
continuare aerului să pătrundă în
cavitatea toracică și să inducă un
pneumotorax.
Dr. Petre Emil Munteanu
Bibliografie
Petru Emil Muntean, Petre Boţianu, Mirela
Liana Gliga, Dan Ulmeanu. Referent
știinţific Ioana Soare. Puncţia pleurală.
Bucureşti: Editura Etna, 2017. ISBN 978-
973-1985-26-8

PLĂMÂNI SĂNĂTOȘI PNEUMOTORAX HEMOTORAX HEMOPNEUMOTORAX

Aerul din exterior pătrunde din
Trahee Pleură parietală
cauza unei distrugeri a peretelui
Pleură viscerală troracic și a pleurei parietale
Plămân normal Sânge în Aer în spaţiul
Aerul din plămân spaţiul pleural pleural
Perete toracic
intră din cauza unei
distrugeri a pleurei
viscerale
Plămân colabat
Sânge în
Aer spaţiul pleural
Diafragm
14 VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1 Apariţii editoriale

Noul ghid românesc pentru O sută de ani de

BPOC încercările ei de a susţine activi-
tatea diagnostică și terapeutică a
specialiștilor.
Ghidul, elaborat cu sprijinul a
numeroși experţi din pneumolo-
gia românească, a fost realizat și
finanţat de SRP. El cuprinde o mul-
titudine de capitole care aduce la zi
vechiul ghid de BPOC (GLOBO),
apărut în 2010.
Volumul încearcă să păstreze
un echilibru între ghidul GOLD
(Global Initiative for Chronic Ob-
structive Lung Disease) și reco-
mandările venite pe linia ghidului
spaniol pentru această patologie.
Introducerea este făcută de Ruxan-
dra Ulmeanu, președinta SRP, ur-
mată de capitole care abordează
teme diverse, precum: factorii eti-
ologici ai BPOC, fenotipurile bolii,
la fumat, managementul BPOC
stabil, terapia bronhodilatatoare
combinată,  corticosteroizii inha-
latori, tripla terapie, reabilitarea
respiratorie a fazei stabile. Auto-
rii au abordat și alte subiecte în
ceea ce privește BPOC, începând
de la algoritmul de tratament, lo-
cul și rolul antibioterapiei, până
la managementul exacerbării (ca-
uze, tratament, reabilitare respi­
ratorie, traiectoria exacerbărilor).
Într-un capitol separat, in-
titulat „Particularităţi pentru
România”, au fost analizate com-
parativ anchetele naţionale rea-
lizate între 2012 și 2018 și au fost
punctate elementele care fac dife-
renţa în ceea ce privește ofertele
diagnostice și terapeutice. Dacă
vă întrebaţi care sunt atuurile
învăţământ medical
clujean
R ecentul volum 100 de ani de
învăţământ medical româ-
nesc la Cluj. Tradiţie și perfor-
manţă este unul aniversar, la care
au contribuit Anca Dana Buzoianu,
Cristian Bârsu, Oana Habor, Ioa-
na Corina Bocșan, Petru-Adrian
Mircea și Lukács József. Cele cinci
perioade abordate de autori sunt:
învăţământul medical din Cluj
până în 1919, perioada 1919-1948,
apoi 1948-1989, 1990-2008 și anii
2008-2019.
Învăţământul medical clujean
până în 1919 (autor Lukács József)
pune în discuţie prima școală de
medicină din zonă și contextul în
care a fost întemeiat acest tip de
învăţământ. În subcapitole se ana-

N oul ghid dedicat BPOC –

Recomandări de diagnos-
tic și tratament în bronhopneu-
mopatia obstructivă cronică – a
apărut recent, la Editura Medica-
lă, sub redacţia Florin Mihălţan,
Ruxandra Ulmeanu, Cristian
Oancea, Petronela Fildan. Este
un eveniment editorial important
nu doar în viaţa Societăţii Româ-
ne de Pneumologie (SRP), ci și în
comorbidităţile asociate, parti-
cularităţile asocierii SAS-BPOC,
diagnosticul pozitiv, evaluarea
simptomelor, evaluarea severităţii
obstrucţiei fluxului aerian și evalu-
area combinată a bronhopneumo-
patiei obstructive cronice.
Partea dedicată managemen-
tului și tratamentului bolii vine
cu informaţii la zi despre preven-
ţia factorilor de risc, renunţarea
acestui ghid, reţineţi că punctul
forte pentru viitoarele generaţii
rămâne ancorarea lui la realităţile
și limitele vieţii pneumologice din
ţară, fiind construit pe cele mai re-
cente date de prevalenţă a BPOC
din ţara noastră (care semnalează
că aproape nouă din zece români
suferă de această boală) și pe alte
proiecte ale SRP.
Prof. dr. Florin Mihălţan
lizează situaţia școlilor din Cluj, Fa-
cultatea de Medicină a Colegiului
Academic Universitar din Cluj, In-
stitutul medico-chirurgical din cadrul Liceului Regal din Cluj, Institu-
tul medico-chirurgical și Facultatea de Medicină a Universităţii Regale
Maghiare Francisc Iosif.
Perioada 1919-1948 (autoare dr. Oana Habor) este reprezentată de
Universitatea românească din Cluj și de începuturile școlii medicale.
Unul dintre subcapitole este dedicat clinicilor și institutelor Facultăţii
de Medicină (Medicală I, Neurologie, Dermato-Venerologie, Infantilă,
Psihiatrică, Ortopedie, Anatomie patologică, ORL și altele). Un altul
abordează perioada refugiului la Sibiu (1940-1944), asupra căruia con-

Microbiota intestinală
sider că s-ar fi putut insista mai mult.
Perioada 1948-1989 este reliefată de prof. dr. Cristian Bârsu. Aici
sunt analizate Reforma învăţământului superior din anul 1948 și modi-

și bolile cardiovasculare
Prezenţa anumitor agenţi
patogeni, precum Shigella, Cam-
pylobacter sau Candida, a fost
corelată pozitiv cu severitatea in-
suficienţei cardiace, ne spune dr.
Camelia Diaconu în editorialul
celui mai recent număr al revistei
Archives of the Balkan Medical
Union. Pacienţii cu insuficienţă
cardiacă cu fracţie de ejecţie scă-
zută prezintă ischemie și conges-
tie a mucoasei gastrointestinale,
precum și alterări ale microflorei
intestinale. De asemenea, studiile
au indicat o legătură între bacte-
riile microbiomului intestinal și
apariţia aterosclerozei.
Vaccinarea HPV (Human
Papilloma Virus) reprezintă cea
mai eficientă metodă de preven-
ţie a contractării acestui virus,
amintește o recenzie semnată de
Cioti A.M. și colaboratorii. O me-
taanaliză citată de autori a arătat
că în urma introducerii vaccinării
s-a înregistrat o scădere cu 80% a
prevalenţei tipurilor HPV 16 și 18
și cu 70% a verucilor anogenitale,
precum și o scădere a prevalenţei
leziunilor precanceroase CIN2+.
Persoanele active sexual con-
tractează minimum o tulpină de
HPV în cursul vieţii. Tulpinile
cu risc scăzut determină leziuni
proliferative ale mucoaselor sau
tegumentelor, în timp ce tulpi-
nile cu risc crescut au potenţial
carcinogenic.
În același număr pot fi regă-
site și alte subiecte de interes:
managementul în puberatatea
precoce (Păduraru D. et. al),
diagnosticul și tratamentul afec-
ţiunilor inflamatorii ale glandelor
salivare (Toma A. et. al), manage-
mentul laparoscopic în endome-
trioza ureterală și în cea profun-
dă colorectală (Bacalbașa et. al),
precum și multe altele.
Dr. Roxana Dumitriu
ficările din deceniile care au urmat, consecinţele Reformei învăţămân-
tului, neîndreptăţiţii și favorizaţii Reformei din medicina clujeană.
Sunt detaliate aici personalităţile școlii medicale clujene din perioada
1948-1989, finalul aparţinând decanilor și rectorilor UMF din perioa-
da respectivă.
Prof. dr. Petru-Adrian Mircea se ocupă de perioada 1990-2008, anii
unor schimbări fundamentale. Printre acestea, renunţarea la discipli-
nele impuse de vechiul regim, elaborarea de regulamente noi, promo-
varea didactică, acordarea burselor, regulamentul mobilităţilor exter-
ne ale cadrelor didactice și ale studenţilor.
Perioada 2008-2019 este abordată de prof. dr. Anca Dana
Buzoianu, unde se referă la cele șase programe de licenţă, 15 programe
master acreditate ARACIS, aproape 6.500 de studenţi la toate nivelu-
rile, 650 de cadre didactice, o bază materială în continuă dezvoltare și
modernizare.
S-ar putea scrie multe despre disciplinele Facultăţii de Medicină,
după cum s-ar putea scrie și despre cei care au contribuit la dezvol-
tarea ei în cei 100 de ani. Mă voi opri asupra celor scrise de prof. dr.
Anca Dana Buzoianu: „Nu trebuie să formăm doar buni profesioniști,
ci și caractere și cetăţeni responsabili ai Societăţii Europene în care
Facultatea de Medicină din Cluj își are un loc bine stabilit”.
Demostene Șofron

SEMNALE
Supliment de boli infecţioase
la final de an
Nr. 6/2019 al revistei Medic.ro**
vine la pachet cu un supliment de boli
infecţioase, în care specialiștii vor-
besc despre rezistenţa la antibiotice,
dar și despre conjunctivită (cea mai
comună infecţie oculară) sau boala
inflamatorie pelviană. Totodată, su-
plimentul aduce noutăţi referitoare la terapia infecţiei
cu virusul hepatitei C. În paginile aceleiași ediţii găsiţi
și a doua parte a articolului „Fenomenul malpraxisului
medical în România – perspective etice”.
Terapii moderne în psoriazis
Ultimul număr din anul 2019 al re-
vistei Farmacist.ro* are ca temă
„Boala pulmonară obstructivă cro-
nică”, o afecţiune progresivă, irever-
sibilă, despre care farm. Dana Mari-
neci vorbește pe larg. Rubrica „Me-
dicaţie topică” vine cu un subiect
foarte interesant – „Abordări tera-
peutice convenţionale și moderne în
medicaţia topică a psoriazisului” –,
iar în interviul ediţiei, realizat de Ana
Dumbără, farm. sp. Ioan Uivaroși, președintele Colegiului
Farmaciștilor din București, povestește despre Casa cu
farmacie „Gheorghe Hotăranu”, un monument istoric aflat
în centrul Bucureștiului.
Tratamentul în cancer
Cazuri rare – sarcina ectopică
ovariană
Ultima ediţie din anul 2019 a revistei
Ginecologia.ro* se concentrează pe o
serie de lucrări despre sarcinile cu risc
și SIDA
ridicat și gestionarea acestora. Articolul taliate atât cauzele, predispoziţia,
„Vitamina A în sarcină” tratează un simptomatologia, cât și compli-
subiect mai puţin discutat, respectiv caţiile, prevenirea și opţiunile de
deficienţa de vitamina A în sarcină, care este principala tratament.
cauză de mortalitate la copii în statele în curs de dezvoltare. Printre temele abordate se
În lucrarea „Diagnosticul precoce al sarcinii ovariene”, numără: hipertensiunea arterială
autorii prezintă un caz rar, al unei femei de 34 de ani, cu în timpul sarcinii, tendonita pa-
sarcină ectopică ovariană, scopul articolului fiind acela telară, anorexia nervoasă, mana-
de a evidenţia succesul tratamentului chirurgical minim gementul și tratamentul sindro-
invaziv într-o astfel de situaţie. mului vertiginos, pareza facială
periferică idiopatică în sarcină și
Pediatria, între noutate și complexitate tratamentul în tireotoxicoză. Tot-
În cel mai recent număr al Pediatru.ro* veţi desco- odată, veţi găsi materiale dedicate
peri subiecte complexe, de actualitate, precum „Nece- bolii Parkinson, abordării terapeu-
sarul energetic și proteic al sugarilor născuţi prema- tice a talasemiilor și managemen-
tur”, în care autorii fac recomandări legate de nutriţia tului epistaxisului.
postexternare. La rubrica „Studii clinice”, dr. Bianca Din același număr aflăm des-
Simionescu aduce informaţii noi pre un nou tratament împotriva
despre boala Kawasaki. De aseme- cancerului și sindromului imuno-
Numărul 133 din octombrie
nea, conf. dr. Tudor Lucian Pop scrie, deficienţei umane dobândite, des-
2019 al revistei Galenus prezin-
la rubrica „Actualităţi”, despre „Pauci- pre efectele pozitive ale cromului
tă profesioniștilor din domeniul
tatea ductelor biliare intrahepatice în în anumite circumstanţe patologi-
medico-farmaceutic noi articole
practica pediatrică”. specializate. Un loc important îl ce și despre implicaţiile fiziopato-
*Revista este creditată cu 10 puncte EMC logice ale hidrogenului sulfurat.
**Revista este creditată cu 10 puncte EMC pentru ocupă materialele care abordează
medici și 5 puncte EMC pentru asistenţi medicali diverse afecţiuni, în care sunt de- Ramona Popescu
Medic în România VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1
15

Medicina de urgenţă,
Dr. Gabriel Avram,
medic rezident în
anul III în cadrul
Spitalului Clinic de

un domeniu dificil,
Urgenţă București,
specialitatea medicină
de urgenţă, ne spune
care sunt provocările

dar cu satisfacţii pe măsură

zilnice ale unui medic
urgentist, cum este
resimţită trecerea de la
facultate la rezidenţiat,
rândul populaţiei, încă din clasele
dar și ce satisfacţii au primare, pentru a asigura o pro-
medicii aflaţi în „prima filaxie primară mai eficientă și
linie” atunci când vine pentru a scădea astfel numărul de
pacienţi.
vorba de salvarea unei Cât de mult este influenţată viaţa
vieţi. personală de programul intens
de lucru? Cum reușiţi să vă îm-
Medicina de urgenţă este con- părţiţi timpul între spital și acti-
siderată una dintre cele mai so- vităţile cotidiene?
licitante ramuri ale medicinei. De multe ori este dificil. Am în-
Ce v-a inspirat să alegeţi această văţat să apreciez timpul liber
specializare? mult mai mult și să mă bucur
Este, într-adevăr, o ramură a medi- de viaţa personală altfel decât o
cinei foarte solicitantă, atât fizic, făceam în perioada studenţiei.
cât mai ales psihic. Au fost mai Rezidenţiatul te responsabilizea-
mulţi factori care m-au determi- ză, trebuie să fii conștient că sunt
nat să aleg medicina de urgenţă. anumite reguli și că anumite per-
Au contribuit foarte mult primele soane se bazează pe tine să fii în
contacte cu o cameră de gardă, în spital când este nevoie. Nu este
perioada studenţiei, când am avut ușor, dar cu timpul te adaptezi și,
ocazia să iau „pulsul” acestei spe- făcând ceea ce îţi place, totul vine
cialităţi, să realizez ce determina- de la sine, iar frustrările apar din
re și curaj au cei din „prima linie” ce în ce mai rar.
și cât de important este medicul
urgentist în ecuaţia salvării unei ORICINE POATE SALVA
vieţi. A contat foarte mult și faptul O VIAŢĂ PRIN ACORDAREA
că mereu mi-a plăcut viaţa intensă, PRIMULUI AJUTOR
iar în medicina de urgenţă nu duc Există programe speciale de
lipsă deloc de ea. acordare a primului ajutor în
Cum aţi simţit trecerea de la pe- care sunteţi implicat sau pe care
rioada facultăţii la cea a reziden- aţi dori ca publicul larg să le cu-
ţiatului, ţinând cont că vorbim de noască, pentru o mai bună gestio-
o specialitate extrem de dinami- nare a abordării urgenţelor?
că și de practică? Există diverse programe de volun-
Trebuie să recunosc că primele tariat și cursuri de prim ajutor. Aș
luni de rezidenţiat au fost foar- aminti maratonul resuscitării, ca-
te dificile, dar cu timpul m-am ravana care se plimbă prin ţară și

’’
adaptat. Pregătirea teoretică nu se are rolul de a preda cursuri de prim
oprește în rezidenţiat, din contră, în medicina de urgenţă. Cea mai Cum evaluaţi modul de pregătire ajutor oamenilor din orice dome-
se intensifică. Există în schimb un dificilă parte este legată de pacien- teoretică și practică în reziden-
Asta consider niu. Există, de asemenea, multi-
sentiment de mândrie că ești ab- ţii care sunt imprevizibili, care, în ţiat? Consideraţi că i-ar putea fi că este cea mai grea ple asociaţii care predau cursuri
solvent și că, în sfârșit, faci ceea ciuda eforturilor supraomenești, aduse îmbunătăţiri? parte din medicina de teoretice și practice, programe de
ce îţi place și ai un impact pozitiv, nu evoluează așa cum ţi-ai dori. Având în vedere că medicina de urgenţă, faptul că nu îi voluntariat în unitatea de primiri
uneori mai mic, alteori mai mare, Cred că cel mai greu pentru orice urgenţă presupune o pregătire in- poţi salva pe toţi. urgenţe și prespital, aplicaţia DSU
asupra unor oameni. medic este să ajungă în faţa apar- tensă, curricula de rezidenţiat aco- etc. Încurajez toţi studenţii la me-
Această specialitate are un mod ţinătorilor și să le spună cele mai peră foarte bine cerinţele necesare dicină și oamenii de orice vârstă,
distinct de alcătuire a progra- grele cuvinte: „Am făcut tot ce am pentru a fi un medic competent, mare pe sistemul de urgenţă, care indiferent de pregătirea profesio-
mului de lucru și a curriculei de putut”. Oricât de puternic psihic atât în spital, cât mai ales în partea este nevoit să facă faţă numărului nală, să urmeze cursurile de suport

’’
rezidenţiat? ai fi, este imposibil să nu te afec- de prespital, care este extrem de tot mai mare de pacienţi. Încă nu vital de bază. Poţi salva o viaţă ori-
Fiecare specialitate teze anumite cazuri. importantă. Pe lângă studiul indi- m-am hotărât ce o să fac la fina- când, cu ajutorul unor cunoștinţe
are particularităţile ei Este o Asta consider că este vidual, există pregătire teoretică lul rezidenţiatului, aștept să vad minime.
legate de programul de specialitate cea mai grea parte ce cuprinde cursuri, prezentări ce-mi rezervă viitorul. Recunosc Ce sfaturi doriţi să împărtășiţi
lucru și de curricula de extraordinară, din medicina de ur- de cazuri și protocoale adaptate că mi-aș dori să fac parte din rân- tinerilor studenţi care ar putea
rezidenţiat. Medicina care are extrem genţă. Nu oboseala, conform noilor ghiduri internaţi- dul profesioniștilor care aduc un alege medicina de urgenţă?
de urgenţă presupune de multe de nu stresul, nu aflu- onale. Pregătirea practică se face, plus de valoare sistemului medical Ar fi multe de spus. Așteptăm cât
cunoștinţe din toate oferit. xul mare de pacienţi, ca în orice specialitate, la pacient, de urgenţă românesc. mai mulţi colegi care au terminat
ramurile chirurgicale ci faptul că nu îi poţi urmărind cât mai multe cazuri și universitatea de medicină să vină
și nonchirurgicale, de salva pe toţi. executând anumite manevre, sub SOLUŢII PENTRU alături de noi în familia urgentiș-
aceea pe parcursul celor cinci ani Cum faceţi faţă stresului la îndrumarea unui medic specialist DIMINUAREA EXODULUI tilor. Este o specialitate extraor-
de pregătire avem stagii diverse. care sunteţi supus în prezent, sau primar. Îmbunătăţiri au loc MEDICILOR URGENTIȘTI dinară, care are extrem de multe
Trecem prin anestezie și terapie la începutul carierei, și cum constant, însă depinde în primul Medicina de urgenţă este o speci- de oferit, deși necesită, în același
intensivă adulţi și copii, chirurgie, credeţi că se va modifica per- rând de noi să fim exigenţi cu noi alitate cu deficit mare de perso- timp, multe sacrificii. Este nevoie
ginecologie, ortopedie, chirurgie spectiva în viitor, după mulţi ani înșine și ambiţioși. nal medical. Cum priviţi exodul de un strop de nebunie și de pasiu-
plastică, neonatologie, cardiologie, de practică? Care sunt perspectivele dv. după medicilor și ce consideraţi că ne pentru a putea face această me-
pediatrie și altele. Toate au un rol Mărturisesc că primele luni de re- terminarea rezidenţiatului? ar fi necesar pentru a diminua serie. Viitorii colegi interesaţi de
important în formarea medicului zidenţiat, chiar primul an, au fost Nu știu dacă, din fericire sau din această problemă? medicina de urgenţă trebuie să se
urgentist și le consider necesare dificile, adaptarea și trecerea de la păcate, un medic urgentist are Sper ca exodul medicilor să se di- gândească dacă vor cu adevărat să
pentru buna gestionare a oricărui student la rezident nu sunt ușoare. multe opţiuni după terminarea re- minueze în următorii ani. Medicii fie în prima linie de apărare. Este
pacient care ajunge într-o cameră Stresul există indiferent de gradul zidenţiatului. Spun „din fericire” trebuie încurajaţi să rămână în o specialitate grea, cu multe gărzi,
de gardă. profesional, rezident, specialist pentru că, spre deosebire de alte ţară, prin investiţii permanente dar satisfacţiile sunt pe măsură.
FIECARE ZI ESTE O NOUĂ sau medic primar. Depinde de fie- specialităţi, medicina de urgenţă în aparatură performantă, prin Nu există o mulţumire mai mare
PROVOCARE care ce mecanisme de coping dez- este deficitară, atât în România, asigurarea medicamentelor ne- decât resuscitarea cu succes a unui
Cum descrieţi o zi la camera de voltă pe parcursul anilor. Odată cu cât și în Europa, și îţi poţi găsi un cesare, prin salarizarea perso- pacient. Vă așteptăm cu drag în
gardă? Care este cea mai dificilă acumularea experienţei, nivelul loc de muncă relativ ușor. Spun nalului medical proporţional cu familia UPU-SMURD pe cât mai
parte? de stres se reduce, dar în continu- „din păcate” pentru că, fiind pu- munca depusă și așa mai departe. mulţi dintre voi!
Fiecare zi aduce ceva nou, ne sur- are fiecare caz trebuie tratat cu ţini medici care termină reziden- De asemenea, ar fi utilă creșterea Dr. Mădălina Badea,
prinde, nu există cuvântul „rutină” maximă seriozitate. ţiatul, se acumulează o presiune nivelului de educaţie medicală în dr. Emilia Păsăran
16 VIA�A MEDICALĂ
10 ianuarie 2020 l Nr. 1 Medicina altfel
Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea

Ecografia intracoronariană, utilă în revascularizarea

coronariană percutană
Implantarea de stent ghidată prin ecografie intracoronariană la pacienţii cu leziuni întinse
a obţinut rate semnificativ mai mici de evenimente cardiovasculare majore în primii cinci
ani postintervenţie, comparativ cu modalitatea clasică, efectuată prin ghidaj angiografic.

C oncluzia aparţine studiului

IVUS-XPL*, care a inclus 1.400
de pacienţi cu leziuni coronariene
lungi, randomizaţi către implan-
tarea de stent farmacologic activ,
cu lungimea de minimum 28 mm,
prin una dintre cele două metode.
S-a utilizat același tip de stent la
toţi pacienţii și nu au existat dife-
renţe între grupuri privind durata
totală a tratamentului antiagre-
gant plachetar.
Rezultate mai bune
pentru toate subgrupurile
de pacienţi
Coordonatorii studiului au
observat o rată semnificativ mai
mică de evenimente cardiovascu-
lare majore (deces de cauză car-
diovasculară, infarct miocardic
sau ischemie generată de leziunea
ţintă) la un an după implantarea
de stent ghidat prin ecografie in-
travasculară. Prin analiza acestor
evenimente, la 1.183 dintre paci-
enţii incluși iniţial s-a observat
că rezultatele promiţătoare se
menţin până la cinci ani post-
procedural, fiind un argument în
sensul utilizării mai frecvente a
acestei metode. S-au înregistrat
evenimente cardiovasculare ma-
jore la 36 de pacienţi din grupul
cu ecografie intracoronariană,
respectiv la 70 de pacienţi în gru-
pul cu angiografie, diferenţa sem-
nificativă fiind consecinţa ratei
mai scăzute de evenimente ische-
mice generate de leziunea-ţintă
în primul grup. Beneficiile aces-
tei metode s-au observat și în
perioada intermediară, între 1 și
5 ani postintervenţional, eveni-
mentele majore cardiovasculare
apărând la 17 pacienţi în grupul cu
ecografie intracoronariană și la 31
de pacienţi în al doilea grup.
Analiza la cinci ani pe sub- cat că rata de evenimente majore prin ecografie intracoronariană
grupuri (în funcţie de gen, vârstă, cardiovasculare la pacienţii tra- ar putea fi datorate unei mai bune
diabet zaharat, hipertensiune taţi prin ecografie intracoronaria- optimizări a implantării stentului
arterială, fumat, număr de vase nă a fost semnificativ mai scăzută prin această metodă.
afectate, diametrul vasului de în toate subgrupurile analizate. *
http://interventions.onlinejacc.org/
referinţă, tabloul clinic) a indi- Rezultatele mai bune obţinute content/early/2019/09/26/j.jcin.2019.09.033

Urmărirea titinei
în timp real
Cercetătorii germani și americani au reușit să ur-
mărească întregul ciclu de viaţă al titinei, prin utili-
zarea unei noi tehnici imagistice de înaltă rezoluţie*.
Ei au folosit trasori fluorescenţi de culori diferite

sursa: Medicalxpress

pentru a delimita capetele acestei proteine și a ur-

SCHIMBĂRI
mări întreaga sa evoluţie, de la sinteză până la de-
gradare. Prin această tehnică s-a observat că titina
este mult mai dinamică decât se credea, inserţia sa
în miofilament făcându-se în timp ce inima își con-
tinuă contracţiile. O altă descoperire a constat în

MAJORE ÎN
observarea unei diversităţi a moleculelor de titină
– izoforme –, cu viteze diferite de inserţie la nive-
lul sarcomerului. Cu ajutorul acestei tehnici poate
Conform noului ghid GINA fi evaluată remodelarea miocardului după exerciţiu
fizic sau după infarctul miocardic, respectiv pot fi

tratamentul
(Global Initiative on Asthma), studiate mecanismele fiziopatologice implicate în
utilizarea beta2-agoniștilor bolile cu mutaţii ale proteinelor sarcomerului.
cu durată scurtă de acţiune *
https://www.pnas.org/content/116/50/25126
ca unică medicaţie pentru
Vindecarea ulcerelor

astmului bronșic
ameliorarea simptomelor la
adolescenţii și adulţii cu formă asociate piciorului diabetic
ușoară de astm bronșic nu mai
Pacienţii care prezintă ulcere cronice în contex-
este recomandată.

A
stmul bronșic afectează peste
300 de milioane de oameni la
nivel global, cu o prevalenţă
în creștere. Este o patologie
cronică posibil ameninţătoare de viaţă,
indiferent de vârstă, care poate fi contro-
lată eficient cu ajutorul diferitelor opţi-
uni terapeutice.
Utilizarea beta2-agoniștilor cu dura-
tă scurtă de acţiune ca unică medicaţie
la mulţi dintre acești pacienţi a ridicat
asemenea, acest tratament accentuează
inflamaţia mediată de eozinofile în căile
aeriene și răspunsul la alergeni. Studii
efectuate anterior au indicat că utiliza-
rea a minimum trei flacoane pe an se aso-
ciază cu un risc mai mare de exacerbări
severe, iar utilizarea a peste 12 flacoane
pe an – cu creșterea mortalităţii asociate
astmului bronșic.
Aderenţa la tratament
tul piciorului diabetic pot beneficia de pe urma
terapiei locale cu oxigen la domiciliu. Acesta este
mică de corticosteroizi administraţi
inhalator în priză unică zilnică, pe lângă
medicaţia de salvare cu beta2-agoniști cu
durată scurtă de acţiune. Însă aderenţa
la acest tratament era foarte scăzută, de
25-35%, majoritatea pacienţilor alegând
să își administreze doar medicaţia de sal-
vare. Mai multe studii publicate în ultimii
doi ani au demonstrat eficienţa combina-
ţiei de corticosteroid inhalator, precum
budesonid, cu beta2-agonist cu durată
sursa: Medscape

semne de întrebare privind siguranţa.
Folosirea frecventă a acestei medicaţii
duce, în timp, la internalizarea recep-
torilor beta-adrenergici, cu diminua-
rea efectului bronhodilatator, scăderea
bronhoprotecţiei și creșterea reactivită-
ţii bronșice după oprirea medicaţiei. De
Ghidul GINA elaborat în anul 2014 re-
comanda utilizarea cu precauţie a acestei
medicaţii, limitând utilizarea medicaţiei
de salvare, în absenţa tratamentului de
fond, la pacienţii cu maximum două epi-
soade simptomatice pe lună sau cu ne-
cesar de beta2-agoniști cu durată scurtă
de acţiune, fără manifestări nocturne,
lungă de acţiune, precum formoterol,
ca tratament de fond administrat tutu-
ror pacienţilor cu forme ușoare, pentru
ameliorarea simptomelor și prevenirea
exacerbărilor severe. Un studiu publicat
recent în revista The Lancet* a arătat
chiar că această asociere are o eficienţă
mai mare decât tratamentul indicat an-
rezultatul unui studiu care a urmărit pe parcursul
a 12 săptămâni evoluţia a 73 de pacienţi care nu
au obţinut o vindecare corespunzătoare după tra-
tamentul standard*. Această metodă terapeutică
a arătat rezultate promiţătoare atât printr-o rată

300 de milioane fără factori de risc și fără exacerbări

în ultimul an.
de oameni La restul pacienţilor cu forme ușoare,
care prezentau mai frecvent simptome,
sunt afectaţi de astmul care aveau manifestări nocturne sau fac-
tori de risc pentru exacerbări, era indica-
bronșic
tă asocierea medicaţiei de fond cu doză
terior, ce presupunea utilizarea de cor-
ticosteroid inhalator cu beta2-agoniști
mai mare de vindecare, cât și prin creșterea cali-
tăţii vieţii, chiar și la pacienţii care au obţinut o
vindecare parţială. Această tehnologie este ușor de
cu durată scurtă de acţiune, susţinând
indicaţiile noului ghid GINA din anul utilizat la domiciliu, crescând complianţa pacien-
2019.
ţilor, și are un cost mai mic comparativ cu al altor
proceduri, precum camera hiperbară.
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/
*
*
https://care.diabetesjournals.org/content/early/2019/10/06/dc19-0476
PIIS0140-6736(19)31948-8/fulltext