DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
ro
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI.
Preţuiește
ceea ce ai
cât mai e
D
acă ai un ceas
elveţian, indicat
ar fi să-l folosești
pentru reglarea
celorlalte ceasuri, spune
doctorul Cristian Sever
Oană în povestirea sa despre
Galenus. Majoritatea cadrelor
medicale confruntate cu
epidemia de COVID-19 nu au
luxul alegerii pe care a făcut-o
Direcționează 3,5%
medicul roman pe vreme
de „război”. Lupta lor cu
dușmanul nevăzut se poartă
în spitale mai mult sau mai
puţin organizate, cu circuite
mai bine sau mai prost
implementate, cu finanţare
și instruire variabile.
Numărul cadrelor medicale
infectate în România trage
un semnal de alarmă și
www.fundatiareginamaria.
din impozit
în ce privește măsurile de
autoprotecţie pe care toţi
le-au învăţat în facultate, și
pe care, ajungând în spitale,
nu le-au mai găsit puse în
aplicare cu stricteţe. „Este
o lecţie fundamentală care
trebuie însușită de întregul
personal medical”, subliniază
profesorul Sorin Rugină.
PAGINILE 7-10
Nr. 14 (1574), anul XXXII
10 aprilie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro
Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah
#DinRecunostinta
Urgenţele stomatologice
în starea de urgenţă
Serviciile medicale stomato­lo­gice
sunt supuse unor constrângeri
severe în contextul actual. O
dramă pentru pacienţi este că
nu mai sunt deschise cabinetele
dentare private, iar acele cabinete
stomatologice din incinta unor
unităţi medicale au fost și ele
închise temporar. PAGINA 4
ACTUALITATE
Alergiile sezoniere
în pandemie
Populaţia se arată confuză
din cauza instalării precoce
a sezonului alergiilor.
În contextul actual, este
esenţială diferenţierea între
simptomatologia asociată
acestora și tabloul clinic generat
de COVID-19. Dacă pacienţii
experimentează dispnee și
mialgii asemănătoare gripei,
ar trebui să ia în considerare
o afecţiune severă, inclusiv
COVID-19. PAGINA 2
Ziua mondială a bolii
Parkinson
Persoanele cu boala Parkinson nu
sunt considerate momentan ca
fiind la risc extrem în cazul unei
infectări cu noul coronavirus. Spe-
cialiștii recomandă însă, continua-
rea medicaţiei antiparkinsoniene și
respectarea măsurilor generale de
izolare și igienă. PAGINA 6
Recuperarea
medicală este
foarte ofertantă în
toate bolile cronice.
Dr. Elena Luminiţa Sidenco
susţine importanţa creării
unui sistem de contacte
între specialiști, în
beneficiul pacienţilor.
PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
Internaţionale Grupaj realizat de
dr. Alina Simache

EXCESUL DE SARE, Alergiile sezoniere în

dăunător pentru
contextul COVID-19
sistemul imunitar Pacienţii cu rinită alergică sunt afectaţi în mod particular

D ieta bogată în sare este frecvent asociată cu hipertensiu- în contextul pandemiei COVID-19, creșterea duratei și a
nea arterială, însă cercetări recente sugerează că excesul severităţii reacţiilor alergice sezoniere generând îngrijorare
de sare ar putea influenţa negativ și activitatea sistemului imu- în rândul populaţiei vulnerabile.
nitar. Studiul realizat de un grup de savanţi de la University
Hospital of Bonn a evaluat efectele negative ale excesului de sare asupra sistemului imunitar, atât pe
model experimental animal, cât și prin intermediul unor voluntari umani. Rezultatele finale au fost
publicate în Science Translational Medicine.
T usea, congestia nazală și astenia
fizică marcată sunt manifestări
comune pentru persoanele care se
În cadrul acestui studiu, cercetătorii au evaluat efectul aportului excesiv de sare asupra activităţii confruntă frecvent cu alergiile res-
sistemului imunitar în pielonefrita generată de Escherichia coli, obţinând rezultate surprinzătoare. piratorii, însă în primăvara aceasta
Astfel, s-a observat că pielonefrita era agravată la șoarecii care consumau sare excesiv. Printre poten- pacienţii sunt deosebit de îngrijoraţi
ţialele mecanisme implicate se menţionează influenţarea activităţii neutrofilelor de la nivel renal prin din cauza infecţiei cu noul corona-
alterarea micromediului local, dar și efecte sistemice, prin imunosupresia determinată de glucocorti- virus, care asociază simptome simi-
coizi. Aportul maxim de sare recomandat de OMS pentru dieta zilnică este de 5 grame. Totuși, această lare. Totuși, dr. Jeffrey Factor de la
limită este frecvent depășită. În Germania de exemplu, conform cifrelor furnizate de Institutul Robert Connecticut Asthma & Allergy Center
Koch, în medie, bărbaţii consumă 10 grame de sare zilnic, iar femeile aproximativ 8 grame. din West Hartford, citat de Medscape
Medical News, subliniază că strănutul,
pruritul și lăcrimarea sunt simptome
sugestive în special pentru alergiile se-
zoniere, și nu pentru COVID-19. „Este
dificil să ne protejăm pacienţii de mu-
cegaiul sau polenul din exterior [...]
Există un deficit de medicamente din
cauza achiziţionării excesive a prepa-
ratelor medicamentoase eliberate fără
restricţii”, adaugă dr. Sanjiv Sur, de la
Baylor College of Medicine, Houston.
„Remarcăm îngrijorare și confuzie
din cauza instalării precoce a sezonu-
lui alergiilor favorizate de tempera-
turile ridicate, simptomele putând
să apară brusc […] Toată lumea este
anxioasă, iar cei care încep să tușeas-
că sau remarcă congestie nazală intră
în panică. De aceea, este important ca
noi să evidenţiem ce se întâmplă de
fapt”, a declarat dr. Lakiea Wright, de la
Brigham and Women’s Hospital,
Boston, SUA.
Recunoașterea simptomelor,
esenţială
tr-un anumit moment al zilei, meteo-
sensibilitatea și efectul medicamente-
lor specifice asupra simptomatologiei.
Triajul cazurilor și
telemedicina, soluţii
potenţiale
În condiţiile în care situaţia actua-
lă impune acordarea priorităţii pentru
asigurarea îngrijirilor de sănătate ur-
gente, anumite domenii medicale, in-
clusiv alergologia, ar putea oferi conti-
nuitatea serviciilor prin intermediul
mediului virtual. „Trebuie să continu-
ăm să ne îngrijim pacienţii, însă tre-
buie să fim conștienţi de situaţia actu-
ală [...] Decizia de a reduce serviciile
este contextuală, deși numeroase sta-
te au decis deja sistarea vizitelor me-
dicale și a procedurilor neesenţiale”, a
declarat pentru Reuters dr. Matthew
Greenhawt, de la Children’s Hospital
Colorado, Aurora.
Un grup de experţi din SUA și
Canada, din care face parte și dr.
Greenhawt, a publicat recent un arti-
col în The Journal of Allergy and Cli-
nical Immunology, care furnizează un
plan de triaj eficient pentru serviciile
de alergologie pe durata pandemiei de
COVID-19. Potrivit acestora, majori-
tatea îngrijirilor medicale din dome-
niul alergologiei sunt elective, putând
fi amânate sau gestionate de la distan-
ţă, prin intermediul serviciilor de tele-
medicină. Totuși, experţii precizează
că pacienţii cu astm bronșic și cei imu-

Tehnologia modernă,
Diferenţierea între simptomato-
logia asociată alergiilor sezoniere și
tabloul clinic mult mai sever generat
de COVID-19 este vitală. Pacienţii
nodeprimaţi ar trebui să fie consultaţi
prin contact direct cu medicul, în caz
de necesitate. „Cheia este evaluarea
balanţei dintre riscul gestionării in-

o armă împotriva noului

trebuie să înţeleagă când e cazul să se directe a bolii și acela de expunere la
îngrijoreze cu privire la riscul unei po- COVID-19, îmbolnăvire, răspândirea
tenţiale infecţii cu noul coronavirus, infecţiei, spitalizare și fatalitate [...]
subliniază dr. Sur. Astfel, dacă aceștia Trebuie să conștientizăm potenţialul

coronavirus
resimt dispnee și mialgii asemănă-
toare gripei, s-ar impune să ia în con-
siderare o afecţiune severă, inclusiv
COVID-19. De asemenea, pacienţii ar
Un grup de experţi europeni au anunţat lansarea în viitorul apropiat a unei platforme trebui să fie informaţi corect cu privi-
europene de monitorizare a persoanelor care intră în contact cu cei infectaţi cu re la apariţia febrei în infecţia cu noul
SARS-CoV-2, informează Reuters. coronavirus, aceasta nefiind asociată
cabinetelor noastre de a deveni vec-
tori pentru infectarea pacienţilor. De
aceea, este important să recunoaștem
cazurile care trebuie consultate per-
sonal și care sunt situaţiile care pot fi
gestionate prin soluţii alternative”, a
menţionat dr. Greenhawt.

P
latforma ce va putea fi accesată prin in-
termediul smartphone îi monitorizează
atent pe cei care au intrat în contact cu
persoanele infectate, având scopul de a
controla răspândirea COVID-19. Mai mult, cu aju-
torul instrumentului inovator izolarea populaţiei
ar putea fi limitată, ceea ce ar ameliora impactul
negativ asupra economiei. „Cu toţii știm că atât
societatea, cât și economia nu pot continua în
acest mod pe o perioadă extinsă [...] Există o me-
todă mai eficientă de a opri creșterea exponenţi-
ală”, avertizează prof. Marcel Salathe, de la Swiss
Federal Institute of Technology din Lausanne.
Accesarea platformei va fi anonimă și volun-
tară, în conformitate cu regulile GDPR. Potrivit
dezvoltatorilor, numai profesioniștii locali din
domeniul sanitar vor putea utiliza datele înregis-
trate pentru identificarea, avertizarea și izolarea
persoanelor care prezintă un risc crescut de infec-
tare cu noul coronavirus.
Denumită PEPP-PT (Pan-European Privacy
Preserving Proximity Tracing), platforma a fost
inspirată de o iniţiativă similară implementată în
Asia. În dezvoltarea ei au fost implicaţi 130 de cer-
cetători din opt ţări, prima versiune urmând a fi
dezvăluită publicului luna aceasta.
în toate cazurile.
Ameliorarea simptomatologi-
ei odată cu introducerea medicaţi-
ei specifice sau prin repaus la do-
miciliu, cu evitarea potenţialilor
alergeni, reprezintă un indicator
sugestiv pentru alergiile sezo-
niere. Dr. Wright le recomandă
pacienţilor consemnarea simp-
tomelor într-un „jurnal”, notând
factorii declanșatori și alte detalii
semnificative, precum asocierea
manifestărilor cu deschiderea
ferestrelor, agravarea acestora în-

VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA, MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA, PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
DORIN CHIOŢEA,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
VIOLETA MOCANU
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate  În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate na­mente la „Viaţa Medicală” până la sfârșitul
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
oficiile poștale din ţară, se pot încheia abo­
anului 2020. În Catalogul de presă al Poștei
Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
câtă vreme acestea sunt argumentate și
exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate
Editorial
Î ncă o lună de carantină, anunţa-
tă destul de brutal de președin-
O lună de
tele României, cu ton de manager
supărat pe angajaţii care nu și-au
îndeplinit targetul. Bănuiesc că o
carantină
fi pe undeva și un consilier care să
se ocupe de comunicare, pentru că
în perioada asta comunicarea are
un rol covârșitor asupra rezilienţei
și mobilizării resurselor noastre
interne de a face faţă, mintal, lunii
următoare. A se compara, doar din
motive didactice, cu discursul regi-
nei Elisabeta, unde absolut fiecare
cuvânt a fost cântărit și încărcat cu
exact proporţia potrivită de liniște
și emoţie. Căci de resurse minta-
le va fi nevoie. Deja, ca psihiatru,
văd efectele primei luni. Numă-
rul de pacienţi a scăzut dramatic
Dr. Vlad Stroescu
la cabinet, dar asta nu înseamnă
că oamenii sunt bine, ci că nu au
cum să ceară ajutor. De altfel, pie-
dicile puse, instituţional, tratării
Cum se efectuează
bronhoscopia
în contextul COVID-19
Secţiunea de Bronhologie a Societăţii Române de Pneumologie (SRP) a alcătuit un ghid
privind efectuarea bronhoscopiei în contextul pandemiei de COVID-19 la pacienţii
suspecţi de sau confirmaţi cu infecţie cu virusul SARS-CoV-2.
P
otrivit recomandărilor, lor standard, făcute la pacienţii
se va aloca un spaţiu se- nonCOVID-19.
parat pentru bronhosco- În setul de recomandări, ex-
piile efectuate la aceste perţii din Secţiunea de Bronho-
persoane. Spaţiul în care se efectu- logie a SRP au detaliat indicaţiile
ează procedura, adică anticamera bronhoscopiei. Astfel, aceasta
și camera pentru bronhoscopie, este contraindicată ca procedură
trebuie să fie dotat cu toate circu- de rutină la pacienţii suspecţi de
itele funcţionale pentru depozita- sau confirmaţi cu COVID-19, de-
rea echipamentului contaminat oarece poate determina o agrava-
după folosire, precum și pentru re considerabilă a stării clinice a
dezinfecţia personalului. bolnavilor.
Totodată, materialele consu- Această procedură este nece-
mate în urma acestor proceduri sară doar în cazul în care metodele
trebuie să aibă un circuit total de diagnostic mai puţin invazive
separat de acela al materialelor sunt neconcludente și există sus-
rezultate în urma bronhoscopii- piciunea unui diagnostic alter-
Măsuri înaintea procedurii
În situaţia în care nu se impune efectuarea în regim de urgenţă a bronho-
scopiei, medicii trebuie să ţină cont de câteva măsuri generale înaintea acestei
proceduri:
1. Se va face o anamneză amănunţită, referitoare la prezenţa febrei, a simpto-
melor de tip infecţios ori a simptomelor respiratorii.
2. Bronhoscopia trebuie amânată până la ameliorarea semnificativă a acestor
simptome, punctează experţii SRP.
3. În situaţia în care procedura nu poate fi reprogramată, ea trebuie să fie
efectuată doar dacă se iau toate măsurile de precauţie care s-ar lua în cazul
bronhoscopiei la un pacient suspect de COVID-19 (măsuri pe care le puteţi citi
pe site-ul Viaţa Medicală: https://tinyurl.com/VM-protectie-medici-covid19).
bolilor cronice de toate felurile în
această perioadă se vor resimţi
fără doar și poate după relaxarea
măsurilor, când vom avea un val
masiv de oameni cu alte suferinţe,
non-Covid-19, care vor asalta ser-
viciile medicale. Deocamdată
zbârnâie doar telefonul, de zeci de
ori pe zi, cu pacienţi noi și vechi
încercând disperaţi să găsească
un sfat de sănătate psihică, ceea
ce îmi permite să rămân conectat
la starea colectivă de spirit. Iată ce
am constatat până acum, dintre
problemele cele mai prevalente:
• Plângerile cele mai frecvente
sunt: insomniile, atacurile de pani-
că, consumul de alcool, sevrajele la
alte droguri, gândurile suicidare,
decompensarea psihozelor diverse
pe fondul scăderii supravegherii
comunitare, și așa extrem de șu-
brede și în vreme de pace. La tenta-
tivele de suicid mi-e și frică să mă
Bronhoscopia
prezintă un
risc imens
de transmitere
a COVID-19 către
personalul medical,
potrivit SRP.
nativ, care ar avea impact major
asupra conduitei terapeutice, sau
dacă bronhoscopia este efectuată
ca intervenţie salvatoare de viaţă.
Când se face în regim de
urgenţă și când se amână
În situaţiile în care bronho-
scopia este necesară pentru alte
indicaţii, respectiv la pacienţii cu
tumori bronhopulmonare, adeno-
patii mediastinale sau hilare, infil-
trate pulmonare sau stenoză uşoa-
ră/moderată de trahee, ea trebuie
amânată până când aceștia sunt
declaraţi vindecaţi de COVID-19,
precizează sursa citată. Criteriile
sunt două teste negative pentru
virusul SARS-CoV-2, la un interval
de 24 de ore unul de celălalt.
Pe de altă parte, o bronho-
scopie în regim de urgenţă, fie ea
flexibilă sau rigidă, poate fi efec-
tuată în caz de hemoptizie masi-
vă, stenoză benignă sau malignă,
corp străin sau neoplazie care
produce o obstrucţie endobronşică
semnificativă.
Florentina Ionescu
VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
3
gândesc, dar o fac, știind că acești
oameni sunt în pericol maxim și
la distanţă a fost parţial rezolvat,
prescripţiile de psihotrope și de
că aproape nimeni nu e disponibil orice reţetă simplă, necompensa-
să îi ajute acum. Cât despre ce ne tă, la distanţă rămân în continu-
așteaptă în viitor, reamintesc re- are nereglementate, punându-ne
laţia liniară între rata șomajului și pe noi, pe farmaciști și pe pacient
cea a suicidului, documentată de-a în posibilă ilegalitate atunci când
lungul anilor și crizelor. încercăm doar să ajutăm sau să
• Familiile carantinate sunt ra- ne menţinem, cu greu, pe linia
reori cuibușoare paradisiace de re- psihologică de plutire.
găsire a iubirii și a echilibrului psi- • Dacă vedem o rază de opti-
ho-emoţional. Unde era disfuncţie, mism pentru sănătatea mintală în
aceasta crește. Unde era violenţă lumea curentă, întoarsă pe dos și
domestică, aceasta escaladează. aruncată dincolo de oglindă, ace-
Mutaţia canceroasă a iubirii în ură ea e că mulţi oameni „cu probleme
e galopantă. psihice”, care au experienţa și muș-
• Tratamentele psihiatrice, chii rezilienţei formaţi în lungi
mult hulite și subiect de stigma- bătălii de tranșee în războiul pen-
tizare și prejudecăţi, sunt trata- tru normalitate și echilibru, sunt
mente esenţiale. Întreruperea surprinzător de bine. Mai bine
lor intempestivă e periculoasă decât populaţia generală. Semn
și poate, la limită, ruina șansele că eforturile noastre, de ani de
unui om la o viaţă normală. Dacă zile, trec astăzi un mare test,
tot ce înseamnă reţetă electronică uneori cu brio.
Măști chirurgicale
pentru medicii
de familie
D e săptămâna aceasta (din 7 aprilie), Casa Naţională de Asigurări
de Sănătate (CNAS) a început distribuirea a 1.121.800 de măști
chirurgicale cu trei pliuri către cabinetele de medicina familiei, potrivit
unui comunicat pe care instituţia l-a transmis presei. Echipamentele
de protecţie vor fi repartizate prin intermediul caselor de asigurări de
sănătate (CAS) cu care aceste cabinete se află în contract. Măștile au
fost distribuite de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
(IGSU) către CNAS, pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de
protecţie a personalului din asistenţa medicală primară din întreaga
ţară, conform Ordinului 74549 din 6 aprilie 2020 al Comandantului
Acţiunii, secretar de stat, șef al Departamentului pentru Situaţii de
Urgenţă.
Transferul către sediile CAS se face cu mijloace de transport
asigurate de IGSU. Echipamentele care vor ajunge la medicii de familie
reprezintă o parte din donaţia de 4.150.000 de măști chirurgicale pe
care eMAG a direcţionat-o către IGSU, cu scopul de a proteja personalul
din structurile vitale pentru funcţionarea statului în contextul
pandemiei de COVID-19.
Ministerul Sănătăţii a achiziţionat și el și a adus în ţară, în 6 și 7
aprilie, mai multe transporturi de echipamente medicale și produse
dezinfectante. Acestea vor fi repartizate către toate unităţile sanitare
din ţară, cu prioritate către cele care sunt în prima linie de gestionare a
cazurilor infectate cu noul coronavirus.
Cristina Ghioca
Echipamente achiziţionate de Ministerul
Sănătăţii
2.245 000 de măști FFP2 și ochelari de protecţie
20.000 de viziere
300.000 de combinezoane, din care 200.000
speciale (pentru ATI)
923.000 de mănuși latex
114.000 de mănuși vinil
2.000.000 de măști chirurgicale cu 3 pliuri
36 de tone de dezinfectant pentru suprafeţe
4 VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
„Lași”
în linia
întâi (?!)
Gândurile unui medic de
„după ultimul rând”
Trăim momente dramatice într-o societate precum cea românească, care în ultimii 30 de ani
a fost „împrăștiată” și „implozată” în toată lumea. Sistemul medical și în special personalul
medical sunt acum expuși unor analize crâncene, televiziunile noastre arătând asiduu
adevăratul dezastru. Din păcate, medicii, cei din linia întâi, sunt în aceste zile de cumpănă
împroșcaţi „cu noroi”, deși majoritatea, dacă nu chiar toţi, nu merită acest lucru.
D ușmanul nostru numărul 1 este astăzi ceva practic
invizibil. Se numește SARS-CoV-2 și își schimbă faţa
de la purtător la purtător, având nu numai capacitatea de
a-și infecta purtătorul, ci și de a-l distruge, a-l omorî. Tra-
tament specific încă nu există nicăieri pe glob, metodele
de diagnostic sunt discutabile și nevalidate, iar singurele
măsuri de a limita multiplicarea purtătorilor este izolarea
socială și protecţia individuală.
Dacă facem o scurtă incursiune în imaginile TV trans-
mise din Italia, Anglia, Spania, SUA sau Germania, ușor
putem observa că orice sistem medical este depășit de
numărul cazurilor, gravitatea lor, dar și de epuizarea și
efectivul limitat al specialiștilor. În Londra, de exemplu,
în clinicile mari, personalul responsabil cu igienizarea a
refuzat să mai lucreze în acest ritm din cauza supraso-
licitărilor, a epuizării fizice și psihice. În Statele Unite se
preconizează sute de mii de decese, în Anglia și Germania
un număr similar, proporţional cu populaţia fiecărei ţări în
parte.
În România, principalul risc este cel de infectare a
celor din prima linie – personalul medical, dar nu numai.
Primul loc unde te adresezi când ești „la ananghie” din
punct de vedere medical este dispensarul, spitalul sau
„112”. Dacă ești suspectat de infecţie, oricine te-ar pre-
lua fără să fie înarmat cu mască, mânuși, ochelari sau
vizieră, costum de protecţie, nu face altceva decât să în-
groașe rândurile celor infectaţi, scoși din luptă și plasaţi în
izolare, carantină sau chiar internaţi în spital. Ei devenind,
de-acum, chiar noua sursă de infectare a celor din jur.
Izoleta și „conceptul” Suceava
Așa-zișii trădători ai jurământului lui Hipocrate, jură-
mânt din care nu știu cât se mai aplică în medicina zilelor
noastre, sunt puși în situaţia de a se expune total și inutil
acestui inamic sau de a căuta metode de eschivare: ple-
care în concediu, demisie, declarare de boală etc. Așa au
apărut situaţiile de la Suceava, Timișoara, Arad, București,
favorizate și de lipsa de profesionalism a personalului din
conducere (nu mai aduc în discuţie faptul că mulţi au fost
puși acolo de politicienii locali). Mai trebuie amintit aici că
procesul de privatizare a medicinei și distrugerea parcă
voită a sectorului de stat, la care s-a adăugat exodul de
personal medical, au dus la situaţia actuală care, în con-
textul pandemiei de COVID-19, a ieșit brutal în evidenţă.
Practic, singurul succes și noutate în medicina noastră
Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală!
Ziarul tipărit*: Ziarul pdf:
200 lei 129 lei
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf.
Cum te abonezi:
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala
sau
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070).
Te vom contacta în cel mai scurt timp.
Urgenţele
stomatologice în
starea de urgenţă
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
D
CMSR
rama generată de pan-
demia de COVID-19 de-
monstrează că succesul
în rezolvarea problemelor
depinde foarte mult și de capacitatea
societăţii de a se organiza rapid și
de a răspunde prin măsuri prompte
autohtonă pare a fi izoleta. Ce se întâmplă însă cu pacien-
tul din interiorul acestui mijloc de transport? Se pare că
nu prea mai are unde să fie investigat și tratat. Uneori este
și eficiente. Una dintre urgenţe este
și veșnica problemă a modului în
care stomatologia este gestionată de
chiar refuzat la internare. A venit însă un ordin militar care unele autorităţi.
obligă unităţile spitalicești să preia toate cazurile, chiar și În Ordonanţa militară nr. 2/2020,
în condiţiile în care încă există o lipsă serioasă de echipa- chiar în Art. 1 este abordată tema
mente de protecţie. Ce însemnă asta? Probabil, multipli- asistenţei stomatologice în România.
carea „conceptului” Suceava în mai multe zone din ţară. Dacă prin aliniatul (1) se suspendă
Deja cele mai importante spitale universitare din Capitală temporar activitatea în cabinetele de
și din judeţele ţării sunt aproape închise și practic nefunc- medicină dentară pentru a se reduce
ţionale, din cauza numărului foarte mare de contaminări riscul de răspândire a virusului, în
din rândul personalului lor medical. Primele date arată aliniatul (2) al aceluiași articol sunt
că mai mult de 16% (tot al cincilea infectat) dintre cei exceptate de la suspendare interven-
infectaţi provin din mediul spitalicesc.
Înjosirea umană și fuga de internare
Încărcătura emoţională și psihică la care este supus
orice concetăţean conștient în aceste zile duce chiar la o
situaţie anacronică, ușor explicabilă dacă luăm în calcul
ceea ce se întâmplă în orice spital în lume. Adică, un nu-
măr mare de pacienţi sunt doar „supravegheaţi” până la
deces, pentru că încă nu există un tratament specific. Mai
grav este că mulţi dintre cei cu care am stat de vorbă spun
că înjosirea umană și abandonul social de care au parte
acești pacienţi atunci când ajung în spital îi determină să
nu își dorească să ajungă la internare în cazul în care sunt
în faza de boală clinică agresivă.
Dacă românii ar fi fost la fel de pregătiţi și conștiincioși
ca israelienii, care au făcut controale „la sânge” la intra-
rea în ţară, ajutaţi fiind și de suficiente teste de diagnostic ţiile stomatologice de urgenţă. Adică,
și echipament de protecţie, la fel de corecţi ca austriecii, înţelegem că tratamentele stomatolo-
care au protejat toate spitalele în care se desfășoară ac- gice curente sunt suspendate și ac-
tivităţi specifice acestei perioade, nemaivorbind de acei tivitatea în cabinetele dentare poate
români care s-au adaptat disciplinei din ţările în care au continua doar pentru intervenţii de ur-
plecat, dar care aici nu s-au sfiit să le aducă „nenorocirea” genţă. Care sunt cabinetele stomato­
celor dragi, beneficiind și de un serviciu de vamă depășit logice care rămân deschise publicu-
de situaţie, cu siguranţă nu am fi unde suntem acum, adi- lui? Cum poate ajunge un pacient la
că fără o speranţă minimală pentru ceea ce va mai veni. un cabinet unde să primească îngri-
Personalul medical care acum este aruncat în luptă jiri stomatologice de urgenţă? Prima
aproape cu mâinile goale rămâne, de fapt, singurul nostru dată ne gândim la cabinetele care au
scut care ne mai poate ajuta să ieșim din această situ- relaţii contractuale cu casele de asi-
aţie. O situaţie creată în special de cei care azi vorbesc gurări de sănătate teritoriale (CAST) și
doar „vorbe goale”, sperând că dacă se pun în faţa unei cele din unităţile de primire a urgenţe-
biblioteci pot da mai multă crezare celor sporovăite. lor de pe lângă spitalele judeţene. Dar
Prof. dr. Ion-Christian Chiricuţă acestea nu mai sunt funcţionale. Din
cauza complexităţii situaţiei actuale
și a presiunilor majore, unităţile me-
dicale de primire a urgenţelor au fost
Săptămânal, vei primi ziarul nevoite să închidă temporar cabinete-
tipărit și/sau vei avea acces la le stomatologice din incintă. Drama
ziarul în format pdf. În plus, vei
avea acces la toate articolele
este de fapt aceea că au fost închise
cabinetele dentare private, inclusiv
postate pe www.viata-medicala.ro cele care aveau relaţii contractuale
în sistemul de asigurări sociale de
sănătate.
Decretul nr. 195 din 16 martie
2020, în Anexa 1, Cap. III Domeniul
sănătăţii, Art. 17, prevede prelungi-
rea contractelor, în nici un caz sus-
pendarea lor. Contractele medicilor
stomatologi au fost suspendate de
CAST, cu toate că pachetele de servi-
Scanează QR codul pentru linkul de abonare cii contractate, atât cel minimal cât și
Opinii
cel de bază, cuprind tratamente care
corespund definirii unei intervenţii de
urgenţă stomatologică. În condiţiile
stării de urgenţă, serviciile medicale
stomatologice sunt supuse unor con-
strângeri severe. Cu toate acestea,
subliniem că dreptul constituţional al
populaţiei la asistenţă medicală, fără
exceptarea unor domenii medicale,
nu este restrâns, și în acest sens
facem trimitere la Art. 2 din decretul
sus-menţionat, în care sunt enumera-
te explicit cele opt drepturi care sunt
sau pot fi restrânse gradual pe peri-
oada stării de urgenţă.
Măsuri de reorganizare și adap-
tare la condiţiile de criză sunt însă
necesare. Suspendarea unilaterală
iniţiată de casele de asigurări de să-
nătate a contractelor medicilor sto-
matologi cu CAST impietează în mod
abuziv acordarea asistenţei stomato-
logice pentru urgenţe. Atragem aten-
ţia și asupra faptului că la aplicarea
unor măsuri de reorganizare, respec-
tiv suspendarea contractelor, nu s-a
procedat în mod unitar în toate jude-
ţele. Colegiul Medicilor Stomatologi
din România întreprinde demersuri
pentru a debloca situaţia privind acor-
darea intervenţiilor stomatologice de
urgenţă populaţiei, inclusiv bolnavilor
infectaţi cu coronavirus, pentru care
ne străduim să existe acces direct
le servicii de urgenţă stomatologică.
Direcţiile de sănătate publică terito-
riale caută soluţii. Se organizează și
sunt deja funcţionale cabinete sto-
matologice care asigură servicii de
specialitate bolnavilor de COVID-19.
Colegiile teritoriale ale autorităţii pro-
fesionale achiziţionează materiale și
echipamente de protecţie medicală
antiinfecţioasă și le donează furni-
zorilor de îngrijiri stomatologice care
oferă tratamente de urgenţă. Solicită-
rile din partea pacienţilor sunt foarte
numeroase și cele doar câteva cabi-
nete acreditate în acest moment sunt
depășite de situaţie. Pentru a asigura
un echilibru al accesibilităţii la servicii
de urgenţă stomatologică în condiţii
de siguranţă atât pentru pacienţi, cât
și pentru medicii stomatologi sunt pri-
oritare următoarele: reluarea rapidă
a contractelor medicilor stomatologi
cu CAST și a finanţării acestor servi-
cii; eliminarea plafonului de raportare
pentru medicii stomatologi pe perioa-
da stării de urgenţă; reportarea pen-
tru trimestrul următor a valorilor de
contract nerealizate în timpul stării de
urgenţă. Desigur, reluarea contracte-
lor implică raportarea exclusivă a ace-
lor tratamente stomatologice care au
caracterul de urgenţă.
Opinii VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
5

COVID-19 sau
între cinism
și mită
C
e strângere de inimă!
Mi-a lăcrimat sufletul
când am privit harta
Sucevei, cu inelul de co-
mune supuse carantinei, și m-am
cutremurat. În perioada 1956-1958,
am fost primul medic al Circumscrip-
ţiei Sanitare Adâncata. Brăilean
get-beget, era pentru prima oară
că trăiam efectiv la ţară și am fă-
cut-o cu o bucurie și cu o plăcere
fără seamăn. Circumscripţia avea
în com­ponenţa ei și comunele Mito­
cul Dragomirnei și Hânţești. M-au
năpădit amintirile: prima pacientă,
moara, lampa cu gaz de fiecare zi,
spălatul la fântână, dispensarul pe
care l-am amenajat în părculeţul
comunei, prima naștere asistată,
oficiantul sanitar Alupoaie, bicicleta
cu care mă deplasam între comune,
epidemiile de poliomielită, vaccină-
rile, registrele de sifilis, tuberculoză
și pelagră, dar mai ales oamenii sa-
tului. Cu care m-am identificat: corul
de școlari, nunţi, botezuri, sărbători
cu horă și scrânciob, drumurile la
raionul Iţcani, uneori pe jos, prin
pădure, gara Burdujeni, drumuri-
le la Suceava cu doctorii Climescu,
Andriu, Comănescu, Posteucă,
Ciocan – primul anestezist, Cioba-
nu, Buzdugan, familia părintelui
Brătianu – adevăraţi părinţi adoptivi,
cetatea, mănăstirea Sf. Ioan. Câte
greutăţi, dar și bucurii și împliniri!
În urmă cu un an, spitalului su-
cevean, unitate de primă mărime a
medicinei românești i se acorda, de
către președintele Iohannis, Ordinul
„Meritul Sanitar” în grad de Cavaler,
„în semn de apreciere pentru acti-
vitatea de asistenţă medicală, pre-
cum şi pentru rezultatele obţinute în
perfecţionarea actului medical”. Nu
multe unităţi din ţară se bucurau de
asemenea recunoaștere.
A survenit urgia COVID-19. Pe
fondul unor disfuncţionalităţi grave,
în condiţiile subfinanţării de durată și
fără asigurarea unui suport material
minimal, pretinșii conducători ai spi-
talului impuși de o administraţie lip-
sită de respect și de dragoste pentru
propriii cetăţeni, persiflând realităţile
elementare și riscurile potenţiale și-
au expus profesioniștii din linia întâi.
I-au trimis cu mâinile goale, fără mij-
loace de protecţie și de intervenţie că-
tre moarte și către agravarea epide-
miei severe, hărăzind unităţii o soartă
pe care nu o merita.
Din păcate, administraţia cen-
trală nu i-a venit în ajutor, nu a ges-
tionat începutul de criză, dacă nu
cumva a abandonat-o, lăsând-o să
se descurce cum poate. Toate meri-
tele agonisite de-a lungul deceniilor
și numeroasele aprecieri s-au risipit,
s-au spulberat în neant. Președintele
și-a luat păpușile înapoi. A retras dis-
tincţia acordată. Când a greșit oare?
Când a acordat Ordinul sau când l-a
retras?
Aflaţi într-o situaţie disperată,
unii profesioniști supuși riscului de
a-și pierde viaţa și de a-i pune în
pericol și pe cei pe care îi îngrijesc,
ca un Vasile Roaită de altădată, cu
pieptul desfăcut în faţa gloanţelor,
au reacţionat. Ameninţând cu de-
misia. Au făcut-o și alţii din ţară, ca
și personalul din clinicile londoneze
care nu mai acceptă să lucreze în
condiţii de suprasolicitare, epuizare
fizică și risc de îmbolnăvire. Corul hi-
enelor, cu Cristian Tudor Popescu în
frunte, a prins glas, s-a dezlănţuit și
i-a pus la zid: „trădători ai jurămân-
tului lui Hipocrat, nemernici, ticăloși,
să fie eliminaţi din tagma medicală!
Pentru totdeauna”. Fiindcă aparent,
medicul și personalul medical nu au
dreptul să-și apere viaţa, familia.
„Opriţi-vă!”, a cuvântat premie-
rul, „și așa avem puţini”. Presat însă
de realitate, a găsit soluţia. Mes-
chină, cinică și degradantă: „Dăm
o OUG și prelungim preavizul la 90
de zile. Cât scăpăm de necaz. La
nevoie… prelungim”. Splendidă vo-
caţie de conducător! Nici ursul nu
joacă de voie. Legislaţia muncii și
drepturilor omului din toată lumea
limitează drastic preavizul la 14 zile.
Nu știu dacă greșesc, dar măsura
preconizată are un pronunţat iz de
„Drumul spre victorie” (film cu Stallo-
ne și Pelé), peliculă celebră, evoca-
re a unui episod în care un grup de
prizonieri ucraineni a fost silit să-și
joace viaţa în miza unui meci de fot-
bal împotriva unei echipe de naziști
cu apucături de SS-iști. Sau invers.
Bineînţeles, cu final fatal.
Deputatul Eugen Bejinariu îi cere
premierului să-și ceară scuze în faţa
medicilor suceveni, acuzaţi de ne-
păsare. Suceava a ajuns un infern,
„punct cardinal al morţii, oraș al
groazei și sursa unor tragedii fără
precedent”. Sub ameninţarea unui
viitor tulbure și în perfectă comuni-
une cu premierul, și președintele a
scos din mânecă un as. Pe care l-a
numit pompos „bonus”. 500 de euro
(„suficient și echitabil”) pe care ar
urma să-i acorde medicilor și perso-
nalului care luptă direct cu COVID.
Splendid!
Atenţie, domnule președinte!
Hotărârea dv. are toate atributele
mitei. Nu numai medicii luptă cu
dușmanul invizibil. Iar dacă o faceţi,
aveţi grijă ca bancnotele să poarte fi-
ligranată menţiunea „mită preziden-
ţială”, să fie oferită într-un plic spe-
cial, cu tricolorul imprimat, neapărat
alături de drapelul înstelat al Uniunii
Europene. Și asta pentru că n-aţi ui-
tat să precizaţi că mita va fi asigura-
tă din fondurile UE, nu din pușculiţa
naţională. Nutresc speranţa că me-
dicii și ceilalţi aflaţi în linia întâi vor
refuza acești bani murdari, slinoși.
Așa cum nu s-au bucurat până acum
de sporurile de suprasolicitare, de
asistenţă medicală și medicamente
gratuite, de pensionare anticipată
cu 85% din salariu etc., acordate cu
mărinimie celor din Justiţie. Premie-
rul a promis 6.000 de testări diag­
nostice pe zi. A redus previziunea
la 3.000. În trei luni vom acoperi
1 milion de testări!
Din nefericire, situaţia Sucevei
devine ameninţătoare și tinde să
se extindă: Arad, Deva, Făgăraș,
Ţăndărei etc. Încă mai gravă este
perspectiva viitorului. Industrie – nu,
agricultură – nu, marii îmbogăţiţi
din furturi și jaf își păstrează ave-
rile în locuri sigure. Noi continuăm
cu ordonanţe militare, cu amenzi
care nu vor fi plătite niciodată și
conferinţe de presă din care nu ne
alegem cu nimic. Să aibă dreptate
fostul președinte, deosebit de vocal,
când spune că am pierdut bătălia cu
COVID-19?
Dr. Virgil Răzeșu

Carantina în lumina specială, astfel că acestea aveau un

termen de carantinare de 24 de zile.

Regulamentului
Referitor la pedepsele aplicate în
această perioadă pentru nerespectarea
dispoziţiilor sanitare, acestea
cunoșteau o severitate ridicată. Astfel,

Organic al Valahiei
se știa că persoana care va intra pe
teritoriul Tării Românești fără a sta în
carantină se va „trimite la ocnă, pentru
toată viaţa”. În schimb, pentru situaţia

S tarea de carantină pe care a

impus-o statul român nu reprezintă
un element complet nou pentru o parte
a tărâmului nostru. Astfel, epidemiile
de ciumă sau cele de holeră au reușit
să fie ţinute în frâu cu ajutorul măsurilor
luate de către mai marii conducători,
măsuri care nu au fost deloc permisive.
Un prim lucru pe care aș vrea
să-l subliniez este faptul că, pe lângă
oameni, erau ţinute în carantină și
produsele care ajungeau în „Prinţipat”.
În legătură cu persoanele ce ajungeau
în teritoriu, după ce erau supuse
unui scurt set de întrebări aveau
îndatorirea de a se lăsa consultate
de către un „dohtor”. De asemenea,
privitor la hainele și bunurile lor,
indivizii aveau obligaţia de a le da
spre curăţare conform normelor
sanitare. Următoarea procedură viza
curăţarea trupului celui ce călătorește
și îmbrăcarea cu haine primite de la
autorităţi, procedură ce se completa
cu „privarea de libertate” pentru o
perioadă de 4 zile, într-o cameră
special creată. În situaţia în care omul
nu prezenta simptome devenea liber
să plece, dar dacă prezenta „semne de
ciumă”, sancţiunea era aceea de a nu
fi primit în teritoriu.
După cum am menţionat mai
sus, bunurile treceau și ele printr-un
ritual pentru a se preveni răspândirea
ciumei. Astfel, Regulamentul Organic
al Valahiei împărţea mărfurile în
patru clase. Prima dintre ele viza niște
excepţii ale unor bunuri ce nu erau
supuse procedurilor de curăţare, ca
de exemplu untdelemnul, măslinele și
așa mai departe. A doua clasă stabilea
că unele produse pot fi curăţate doar
cu apă, cum ar fi lămâile, sau că
procedura de îndepărtare a microbilor
presupunea arderea „înfășurărilor
întru care erau învăluite”, urmată
de stropirea cu apă a cutiilor în care
erau ambalate, acestea nefiind, de
asemenea, supuse unei perioade de
carantină. A treia clasă era formată
din produsele care era necesar „să
se întinză și să aerisească”, cum ar fi
textilele, bunuri ce se impunea a sta
în carantină pe o perioadă de 16 zile.
Ultima clasă avea în vedere obiectele
care tranzitau o perioadă de carantină
de 42 de zile, cum ar fi lânurile. În
privinţa blănurilor exista o reglementare
în care călătorul introducea și mărfuri,
pe lângă munca în ocnă se dispunea
inclusiv confiscarea bunurilor trecute
fără respectarea normelor în vigoare.
De asemenea, „cei care vor fi
ascuns lucruri și să vor dovedi la
sfărșitul sorocului carantinelor, să
vor îndatora a face carantină a doilea
oară”. Pe lângă reglementările acestea,
se mai prevedea o sancţiune pentru
individul care atingea un om sau un
bun ce se afla în stare de carantină,
pedeapsa fiind aceea de a fi carantinat.
Așa cum putem observa, măsurile
ce au rolul de a preîntâmpina
răspândirea bolilor nu reprezintă un
element de noutate. Astfel, putem
constata faptul că sănătatea populaţiei
a reprezentat o prioritate încă din cele
mai vechi timpuri. Cu toate acestea,
din păcate, în ciuda sancţiunilor
impuse în zilele noastre și a eforturilor
considerabile pe care autorităţile le
întreprind, populaţia se expune riscului
de a fi infectată, supoziţia „mie nu mi
se poate întâmpla” conducând la o
creștere accelerată a numărului de noi
cazuri.
Rareș Voroneanu
6 VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
Persoanele cu
tulburări de mișcare
nu sunt considerate,
momentan, persoane
cu risc crescut de
infectare cu noul
coronavirus. Cu toate
acestea, specialiștii
au formulat o serie
de recomandări
pentru acești pacienţi,
în contextul Zilei
mondiale a bolii
Parkinson.
Managementul bolii Parkinson
în contextul epidemiei de COVID-19
Z
iua mondială a bolii Par-
kinson este marcată,
anual, la 11 aprilie. Mo-
ttoul anului 2020 este:
„Dacă întâlnești 66 de persoane,
există șansa să cunoști o persoa-
nă suferind de boala Parkinson”.
Chiar dacă pandemia produsă de
virusul SARS-CoV-2 a determinat
suspendarea sau amânarea eve-
nimentelor dedicate acestei zile,
pacienţii cu această boală meri-
tă pe deplin atenţia și respectul
nostru, al tuturor.
Peste 1,2 milioane de pacienţi
cu boala Parkinson sunt înregis-
traţi în Uniunea Europeană (număr
apropiat de cel al cazurilor confir-
mate COVID-19 la nivel mondial)
și peste 10 milioane la nivel global.
Sunt pacienţi care nu au creat pani-
că și izolare în rândul populaţiei, nu
au pus pe jar sistemele de sănătate
și nu au blocat economia mondia-
lă. Boala Parkinson se manifestă
prin simptome motorii, dar și prin
foarte multe simptome non-mo-
torii, acestea reprezentând latura
ascunsă care poate afecta sever
calitatea vieţii pacienţilor.
Efectele COVID-19
asupra pacienţilor
Infecţia produsă de viru-
sul SARS-CoV-2 cauzatoare de
COVID-19 este mult prea recentă
pentru a se fi stabilit deja efec-
tele asupra pacienţilor cu boala
Parkinson sau cu alte tulburări
de mișcare. Cu toate acestea, pe
baza cunoașterii mecanismelor
fiziopatologice și ale simptomato-
logiei bolii Parkinson, au rezultat
câteva concluzii și pot fi făcute o
serie de recomandări atât pacien-
ţilor, cât și familiilor acestora, pre-
cum și medicilor care se ocupă de
tratarea lor.
Persoanele cu tulburări de miș-
care nu sunt considerate momen-
tan persoane la risc extrem. Boala
Parkinson este o afecţiune cu o va-
riabilitate foarte mare atât în ceea
ce privește vârsta pacienţilor, cât
și forma de boală. Pentru pacien-
ţii tineri, cu forme ușoare, riscul
infecţiei cu SARS-CoV-2 pare mai
mic, dar încă nu se cunoaște influ-
enţa sa pe termen lung asupra evo-
luţiei bolii.
Cei mai mulţi pacienţi se înca-
drează însă în grupa de vârstă de
peste 65 de ani, ceea ce din start îi
face mai vulnerabili în faţa SARS-
CoV-2. Dacă asociază și comorbi-
dităţi de tipul afecţiunilor cardio-
vasculare, pulmonare, oncologice,
renale, autoimune sau diabet za-
harat, riscul crește.
Atât pacienţii, cât și cei apropi-
aţi lor trebuie să urmeze cu stric-
teţe măsurile sporite de izolare și
igienă impuse populaţiei pentru a
evita contaminarea.
Medicaţia trebuie
continuată
Boala Parkinson nu afectează
sever imunitatea pacienţilor, deși
există teorii care susţin rolul regla-
tor al dopaminei asupra inflama-
ţiei și în menţinerea homeostaziei
între sistemul nervos central și cel
imunitar.
Medicaţia antiparkinsoniană
nu are efecte imunosupresoare, fi-
ind absolut necesară continuarea
administrării ei. Recomandarea
izolării este obligatorie, dar presu-
pune o organizare specială pentru
necesităţile zilnice și flexibilitate
individuală pentru adaptarea la
noile circumstanţe.
Adaptabilitatea necesită o
bună funcţionare a sistemului
dopaminergic, cunoscută fiind
inflexibilitatea motorie, cât și co-
gnitiv-comportamentală a acestor
pacienţi, rezultată din deficitul do-
paminergic nigrostriatal. Aceas-
tă inflexibilitate conduce, con-
form opiniilor specialiștilor R.C
Helmich și B. R. Bloem (Olanda),
la apariţia stresului psihologic
cronic, care asociază pierderea
controlului, agravează simptome-
le non-motorii preexistente pre-
cum anxietatea, depresia, insom-
nia, dar și simptomele motorii ca
tremor, freezing și diskinezii.
Circulaţia poate fi
restricţionată,
dar inspiraţia, nu!
Aceiași autori susţin că stresul
cronic poate demasca simptome
latente, cum ar fi bradikinezia
(mișcări lente), rigiditatea și tre-
morul, prin afectarea mecanisme-
lor compensatorii, ceea ce crește
probabilitatea unei explozii a nu-
mărului de cazuri nou diagnosti-
cate de boală Parkinson după ce
pandemia va fi trecut, la persoane
care au stat în izolare și nu s-au
putut adapta.
Pentru rezolvarea rapidă a
acestor situaţii stresante pacienţii
trebuie să încerce să menţină în
permanenţă conectarea la mediu,
având nevoie de suport din partea
familiei, a prietenilor, a persoane-
lor care îi îngrijesc, a medicului
de familie și a neurologului care
îi monitorizează. Pot beneficia de
tratamente medicamentoase spe-
cifice, dar ar fi de preferat metode
care să reducă izolarea socială, re-
spectiv exerciţii cognitive, ateliere
de mindfulness și terapie psiholo-
gică cognitiv-comportamentală,
jocuri, documentare, spectacole
și videoconferinţe organizate pe
platforme online (desigur, pentru
acei pacienţi care au acces la in-
ternet și au abilităţi în utilizarea
calculatorului).
Circulaţia poate fi restricţio-
nată, dar inspiraţia, nu! Așa încât,
se recomandă activităţi creative
– pictură, scris, croitorie, bricolaj,
gătit și continuarea hobby-urilor
care îi definesc ca persoană, dar
adaptate izolării.
În același timp, izolarea se
asociază și cu reducerea activită-
ţii fizice, generând accentuarea
simptomelor motorii, dar și a celor
non-motorii (insomnie, constipa-
ţie, depresie). Se recomandă folo-
sirea bicicletelor fitness 30-45 de
minute pe zi, exerciţii de gimnas-
tică, „tai-chi”, yoga, dans, folosind
programele special create pentru
acești pacienţi, ce pot fi accesate
gratuit pe internet.
Simptomele motorii și
non-motorii pot fi agravate
Ce elemente ale bolii Parkin-
son ar putea complica evoluţia
COVID-19? În prezent încă nu
sunt disponibile date specifice re-
feritoare la această întrebare, dar
se poate extrapola pornind de la
asocierea acestei boli cu alte in-
fecţii virale respiratorii. Infecţia
virală poate agrava simptomele
motorii și non-motorii, dând sen-
zaţia falsă că medicaţia a devenit
ineficientă. Pot apărea halucinaţii
de novo, se accentuează fatiga-
bilitatea, durerile musculare și
scăderea ponderală, iar vinde-
carea poate fi mai lentă. De ase-
menea, din cauza rigidităţii și a
bradikineziei mușchilor respira-
tori, precum și secundar posturii
– camptocormiei (poziţie mult
aplecat înainte) se restricţionează
expansionarea plămânilor (boală
restrictivă pulmonară). Există un
risc crescut de apariţie a pneumo-
niilor de aspiraţie secundar tulbu-
rărilor de deglutiţie și a dificultă-
ţilor de eliminare a secreţiilor din
căile aeriene, în special în formele
avansate. Preventiv, sunt ţări cu
recomandare de grad înalt pen-
tru vaccinarea antigripală și anti­
pneumococică a acestor pacienţi.
Apneea în somn poate fi un factor
de prognostic negativ, având în
vedere suspiciunea afectării cen-
trilor bulbari respiratori de către
SARS-CoV-2.
Pregătiri de izolare cu
medicaţie pe trei luni
Simptomatologia COVID-19
este una predominant respirato-
rie (tuse, dispnee), dar se mai cu-
noaște și faptul că poate debuta
cu febră și anosmie (pierderea mi-
rosului) și ageuzie (pierderea gus-
tului) – combinaţie patognomo-
nică – posibil prin acţiunea locală
a virusului sau la distanţă asupra
bulbilor olfactivi și/sau a nervilor
cranieni. Majoritatea pacienţilor
cu boala Parkinson au hipo- sau
anosmie și mulţi dintre ei ageuzie,
De știut!
astfel încât nu ne putem baza
pe aceste simptome în momen-
tul unui eventual diagnostic de
COVID-19. Pacienţii cu boala Par-
kinson trebuie să fie pregătiţi pen-
tru izolare cu o cantitate suficientă
de medicaţie antiparkinsoniană
care să acopere trei luni, să dispu-
nă de o schemă de tratament deta-
liată, conţinând dozele și orele de
administrare și pe care să fie notat
și numărul de telefon al medicului
curant. Trebuie așezată la vedere,
în cazul în care se întâmplă să fie
consultaţi de personalul medical
al Serviciului de Ambulanţă sau în
cazul unei eventuale spitalizări de
urgenţă. Ar fi de dorit ca pacienţii
să aibă acces la o linie verde de te-
lefon în cazul în care au probleme
psihologice sau medicale, să aibă
suport din partea autorităţilor lo-
cale pentru aprovizionare și să se
prezinte la spital numai în cazul
urgenţelor nerezolvabile de la dis-
tanţă, legate de eventuale disfunc-
ţionalităţi ale stimulatorului (în
cazul stimulării cerebrale profun-
de) sau ale pompei cu Levodopa
- Carbidopa gel intestinal. Deși în
această perioadă majoritatea ca-
drelor medicale se dedică tratării
pacienţilor cu COVID-19, Societa-
tea Pentru Boala Parkinson și Tul-
burări de Mișcare din ţara noastră
atrage atenţia că pacienţii cu boli
cronice, respectiv pacienţii sufe-
rind de boala Parkinson, nu pot fi
uitaţi în izolare. Ei trebuie prote-
jaţi, susţinuţi și îngrijiţi în conti-
nuare, prin eforturi conjugate, fo-
losind orice mijloace eficiente și cu
risc zero de contaminare, la care și
medicii și pacienţii trebuie să se
adapteze din mers – comunicarea
telefonică, online și mai nou tele-
medicina – această din urmă so-
luţie fiind susţinută și de profesor
Claudia Trenkwalder, președinta
Movement Disorders Society.
Dr. Gabriela Mihăilescu,
medic primar neurolog,
Spitalul Clinic Colentina,
șef de lucrări la
UMF „Carol Davila” București
 Special VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
7

VIA�A ME

Mărturii
3 aprilie 2020
#dinRecunostinta
ată în ultimele
sla medicală nu a
de mult în atenţia
jul și ancheta
ică sunt noţiuni

din prima
lei, la fel și clase
edicamente,
ată în ultimele și speculanţi ai mo
cazuistică
sla medicală Viaţa Medicală a a
sunt analizate de Un simplu mesaj de recunoștință spus din suflet poate face
atât de mult această perioadă mai ușor de trecut. vă prezinte, în ace
ri amatori, de la caz
blică.
puri de Triajul
Facebook și material special de

A fugit Galenus de epidemie?

idemiologică care luptă cu perfi

LIN I E
n rapoarte de gardă,
la ordinea de criză,
omitetelor COVID-19, activita
clase
uţii deîntregi
familie. de dintre miile de ero
e, protocoale
virus scoate nn anulla în halat alb: de la m

Î
166, Galenus
166, Galenus pleacăpleacăbrusc actuale)
din și concentrau
epidemia lovisetrupele
cum n-o la făcuse
de plăcerea
niciodată celor pasionaţi de is-
ar și lași,care
diversă, oameni
brusc
Roma din
cu Roma
puţin cu puţin
înainte ca îna-
armatele Aquileia
ro- (lângă
înainte; actualul
așa că Trieste).
împăraţii au torie,
plecat ne
în pune
grabă laîn lumină situaţii, care întâmpină la

’’
inte casăarmatele romane din să sedupă Fiecare
răz- legiune
Roma avea atașaţi
doarcelde pu-câţivacomportamente
soldaţi, în timp și atitudini care
einformaţi, boiuldar
mane se întoarcă Est însoţiţi
de specialiști
întoarcă din EstSe
cu parţii. după războiul
zvonea că în tot ţin un medicus
estul care aveadintre
ce majoritatea rang noi de luptam
nu s-au să schimbat fundamental în conaţionalii noștr
ţi incompetenţi,
de la caz
cu parţii. Seera
imperiului zvonea că în iar
epidemie, totarmatele,
estul centurion
după rămânem și alte ajutoare deiarrang mulţicei au aproape 2.000 de ani care ne
cumla caz, în ţară în aceste zi
în viaţă, mu-
imperiului
anticipau era epidemie,
doctorii,iar o arma-
aduceau mai acasămic. Galenus avea o din
rit și nu numai mare cauzafai- epidemiei,
despart. Sunt medicii Dacă ai
și personalul
iniţiativă
Facebook
tele, și
după
șiacasă îndeItalia.
cum anticipau doctorii, mă la Roma pentru
în Italia. Galenus nu numai că nu și-a aver- ci și din cauza faptului că epidemia că promova medical datori să se un ceas
sacrifice în caz
oferă telefonic info
elveţian numedici
cum și nu speculanţi
otizat
aduceau
cunoștinţele Galenus
intenţia lui de amedicina
pleca bazată pe fapte și dovezi,
era în toiul iernii”. (Libr. Propr. 2, de epidemie? Anunţul unor
n rapoarte numai
la Pergam,decădarnua și-a lăsatavertizat
vorbă ca cu- vesteașisă defieaceea19.18K).
e puţin probabil
De altfelcă fuse- că demisionează
co-împăratul mai
baţi cuie cu el, epide-
din cauza corecte. De la med
ui. Viaţa Medicală
noștinţele
răspândită dedupă
intenţia lui desa.
plecarea a pleca
În plus,senu convocat
a tânăr, pentruLuciusvreoVerus
legiune.a murit în mieidrum
ci îl folosești
a încins reţelele de socializare
e ale comitetelor
rezinte, la
în
Pergam,
apucat
acest
drumul dar aconsacrat
lăsat vorbă ca ves-
spre Grecia, ci Ajuns
un spre la Aquileia,
Roma. Galenus ni- de pe internet. Furia
pentru reglarea
și dezamăgi-
celorlalte
trecut prin autoizo
tea să fie răspândită după plecarea merește în plină epidemie: „Când rea comentatorilor de ocazie sunt
r și
al discuţii
drum
special
sa.
Atena, de de
ocolit
În dedicat
plus, unde
prin insula
nuaatraversat
apucat marea
Corcyra, Corint,
drumulEgee. am ajunsAurelius
În anul
la Aquileia,
169, împăratul
epidemia
se întoarce
Marcus
preponderente
la Aquileia ca
ceasuri.
și ele arată nu doar cei care dorm în pa
coronavirus
ptă cu consacrat
perfida
ocolit
În scrierile
rea deprin mult
spre Grecia,
insula
timp Corcyra,
ci un drum
sale, Galenus susţine lovise
Corint, rudele
să-și viziteze
că do- cum
înainte;și așa
n-o pregătirea
să reia
re. că
făcuse niciodată
Cuîmpăraţii
această ocazie
campanieiteama
au plecat
milita-de epidemie, ci și egoismul
și dispreţul
îl primește pe Galenusfaţă de cadrele medica-
de spital, ca să poa
lă eroi, dar
D-19, activitatea
Atena,
prietenii de șiunde
din a
orașultraversat
tinereţii Marea
și formăriiîn grabă
lui la Roma,
care-l însoţiţi
convinge doar
să-l lase de să le.
rămânăIdeea generală
în Italia ar fi „să moară ei cât mai bine cazur
Egee.
medicale, Pergam. Din păcate, tulburările câţiva soldaţi,
unde ar în fitimp ce majori-
fost mult mai de folos. în locul nostru
Printre altepentru că de aia îi
re miile
organizaţi de
politice șișieroi
În scrierile sale,din
sociale Galenus
oraș îlsusţi- tatea dintre
împiedicaseră noi luptam
sarcini se pare să că rămâ-
împăratul plătim și, în plus, au mai și jurat!”.
l-a desemnat COVID-19. Îi aplau
halat
ar alb:
și (prea)
ne
să că
o
ziteze
de
facă
mulţi
dorea
că purrudele
lași prietenii
până de mult
atunci. timp să-și
Detractorii
din
vi-
orașul nu
lui nem
susţin în viaţă,
să
numaitronului,
iar mulţi
supravegheze
din cauza
au murit
sănătatea
epidemiei, După
și
ci fapt,
Încep
moștenitorului prin a menţiona că, de
toţi și le trimitem
și simplu Galenus a anticipat epide- Commodus. unelefoarte puţine ameninţări cu
estimări
întâmpină
i, persoane
tinereţii
mia și a la
cu
și
fugit formării
din Roma luica medicale,
să nu fie și din
mobilizat cauza faptului
moderne se că
pare epidemia
că epidemia demisia
a omorât au și fost puse în prac-
până bun și recunoștinţ
ţionalii
iziune, noștri
Pergam.
pentru combaterea
căprecum
politice
a plecatși sociale
care
Din păcate,
la Pergam
tulburările
ei. Ulterior,
dincaorașsă-șiîlajute
era în toiul
el a susţinut
îm- prietenii
19.18K). știm
iernii”
la 25%
De ce
din(Libr.
altfel
Propr.
locuitorii
co-împăratul
microorganism
2, tică. Roman.
Imperiului Ameninţarea
Nu cu demisia
nu a vrut decât să atragă atenţia
a provocat-o. tuturor!
în aceste zile
piedicaseră
și familia însă la
lupta cei
o facă până atunci.
cu boala, deși epidemia mai tânăr,
se Lucius Verus, a murit
Ce relevanţă în asupra
are această istorie situaţiei
cu mul- proaste a echipa-
lefonicsimplu
informaţii
Detractorii
pare că nu a lovit
vremeaGalenus
lui susţin
Pergamul.
aceea nua puteai anticipat
că purDar, și
epide-și când
ști unde
drum
nu-i așa,
În
pespreteRoma.
vaanul
necunoscute pentru starea
169,
ală? Înîmpăratul Marcus celor
afară de plăcerea
mentelor
noastră de
de laborator
actu-
pasionaţi de
protecţie, a testelor
și aparatelor de res-
a medici mia
lovi șicare
a fugit din
epidemia! auRoma ca să nu fie Aurelius seistorie, întoarce la Aquileia
ne pune în lumină să situaţii,
piraţie asistată.
compor- În plus, medicii își

amedic în vârtejul pandemiei -

mobilizat pentru combaterea ei. Galenus
reia pregătirea campaniei milita-
utoizolare, În a doua
Ulterior,
primește el la a cei
jumătate
susţinut
mesajul
a anului 168,
de carecă sea plecat
temuse atâta:
tamente
re. Cuo această
și atitudini
ocazie îlînprimește
fundamental
care nupractică
cei aproape tracte
2.000
meseria pe baza unor con-
s-au schimbat
civile
de aniîn care nu e prevăzut caţii atunci când au nevoie
pavilioane de
la Pergam
scrisoare ca să-și
imperială ajute
prin prietenii
care era și pe
convocat Galenus,
în care care-l
ne convinge
despart. Sunt să-l
medicii să-ţiși sacrifici
personalul sănătatea sau chiar am intrat și probabil nu voi
familia
Italia. Ceiîn lupta cu boala, deși
doi co-împăraţi, epi- și Lucius
Marcus lase să rămânămedical în datori
Italia, să
unde ar fi viaţa
se sacrifice în cazîn de absenţa
epide- echipamentelor cu ei până la terminarea ac
poată îngriji
demia
pregăteau se pare cât că nu
o campaniemai a lovit Perga-împotriva
militară fost mult mie?mai de folos. Printre alte că necesare practicării meseriei. E

e datorie și îngrijorare
Anunţul unor medici demisionează
genţă / pandemii.
e de COVID-19.
mul.
nu
Dar,
triburilor
puteai
emiei
nu-i
actuale)
așa,
germanice
ști unde
pe vremea
din
și când va
și concentrau
Nord aceea
(în zona
lovi lasemnat
trupele
Bo-
sarcini se
Aqui- săde
pare
din că
cauza
supravegheze
împăratul
epidemiei
pe internet. Furia
l-a a
sănătatea
de-
încins reţelele
foarte
și dezamăgirea
la sociale
îndemână ca de la adă-
comen- al apartamentu-
postul confortabil Regulile impuse, de aut
pe toţiepidemia!
și (lângă
leia le actualul Trieste). Fiecare legiune moștenitoruluitatorilor tronului,
de ocazie Commo-
sunt preponderente
lui în care și eleizolat să condamni
stai respectate cu stricteţe.
gând bun avea
și primește
Înatașat
a doua
rangGalenus
168, de centurion
cel jumătate
puţin un medicus
și alte
a anului care
ajutoare
mesajul de deserang
avea
dus. Dupăarată
unelenu
pare căismul
epidemia
doar teama
estimări
și dispreţul
moderne
a omorâtfaţă
de epidemie
până
breaslacimedicală.
de cadrele
În medicale.
și ego- vrut decât să atragă atenţia asupra situaţiei
ciuda apelurilor proaste
tar. Pentru un cititor neatent asta ar putea
a echipamentelor de protecţie, a tes-
insistente, să însemne că de fapt
Care
Iancu
sunt cele mai put
suntCismărescu
complici. Nici(arhiva pe
mărescu
a noastră,care seși
mai mic. atemuse Savin
tuturor!
Galenus atât:avea Marius
o mare
o scrisoare faimă
im- lalaRoma 25% din Ideea generalăImperiului
locuitorii ar fi „să moară nueiamîn locul
prea nos- telor de laborator
văzut voluntari vorbă de așa ceva;temeri
să stea și aparatelor de respiraţie medicii pe suntcareprimii lecare
aveţi în per
pentru că
perială promova
prin medicina
care era bazată
convocat în peRoman.
fapte Nu tru pentru
știm că de aia îi plătim la
ce microorganism și în plus pentru
coadă au mai a-șiasistată. În plus, medicii își practică mese- semnalează neajunsurile,
oferi ajutorul. Probabil
doar că ocă facamin- aceleaș

adrele șisemedicale,
și dovezi,
Italia. Cei și
doi
pentru paramedicii
deco-împăraţi,
campanie CeSMURD
aceea e puţinMarcus
probabil că fuse- și jurat!”.
a provocat-o.
se expun zilnic pericolului
Singurele ajutoareria pe baza
reale
infectării cuchiarnoul
unor contracte civile în care nu stituţionalizat către forurile tutelare. Ei ur-
au venit
restul oamenilor. Îmi doresc

medic în vârtejul pandemiei -

’’
convocatpregăteau
Lucius, vreoo legiune. Încep
relevanţă prin
are a menţiona
această isto- cădede lafapt foarte e prevăzut
întreprinzătorii să-ţi sacrifici
din mediul apropo, sănătatea
Jurământulsau Hipocratic mărescnu rezolvarea
nu aloci situaţiei
fonduri și nu gloria îngri-
suficiente de 15
în încercarea Ajunsîmpotriva
militară de
la Aquileia,
a-i salva
Galenusger-
triburilor pe
nimerește
ceipuţine
în multe
rie cu deja atinși
ameninţăripentru
necunoscute de COVID-19.
cu demisia au și fost
privat. În
puse indignaţi
Blogerii, exclusivitate
viaţa înșiabsenţa ne cere să nepentru
influ- echipamentelor necesare viaţa
sacrificăm „Viaţa
minuteîn a jirii mai de
unuisănătăţii
scandal repede
sau presă.
să creziaceastă
Că că poţisituaţie. L
lucruri-
plină epidemie:
manice din Nord„Când amBoemiei
(în zona ajuns la Aquileia, în practică.
starea noastră Ameninţarea
actuală? În afară cu demisia
encerii nu a au
de ocazie practicării
rămas la meseriei.
căl- procesul E foarte de la îndemână
îngrijire le nu se rezolvă
a bolnavului, cumpăra izolarea oamenilor,
satisfăcător
totul, ţine
oricând, nu
de atât
pe deîn lume e
piaţa
oi dintre aceștia au acceptat să ne împărtășească duricăo înparte dintre
pijamale.caEroismul estegândurile
de la adăpostul confortabil
ne cere în schimb șisăsituaţiile
al apartamen- corupţie cât
le comunicăm de incompetenţa
liberă. În situaţii de criză
tăsesuferinţă managerială.
ca aceas-
din cauza noului

datorie și îngrijorare
tului în care stai izolat să condamni
responsabililor breasla
cetăţii dacă Iar suprema
bolna- incompetenţă
ta pieţele închid.managerială
Supravieţuieș- este
confruntat în această perioadă dificilă. medicală. vul suferă de o boală periculoasă să nu alocitefonduri
numai spune,
cine își de
suficiente asemenea,
îngrijirii
produce ţară că tem
însănă-
Dacă ai
În ciuda apelurilor
pentruinsistente nu
comunitate! am prea tăţii sau să crezi legate probabil de
că
medicamentele poţi cumpăra
și totul,
echipamentele. ori-familie,
văzut voluntari să steaObservatori
la coadă pentru a-și când,
mai atenţi au re-de pe Darpiaţa liberă.necesită
producţia În situaţii de criză
planificare
nceputul pandemiei, Iancu unajutorul.
oferi ceasSingurele marcat ajutoare reale au ve-
cu subtilitate ca aceastașipieţele
că medicii
doresc
se închid.
să se infecteze și toc
Supravieţuiește
investiţii pe termen lung care nu
rescu a observat o schimbare vă proteja pe dumneavoastră șiînpe cei apro- câte ori am ocazia, îi bombar
rele medicale, paramedicii
dul persoanelor pe care le-a SMURD se expun zilnic pericolului elveţian,
nit de
nu
la întreprinzătorii
Blogerii indignaţi lui
nu prea din
și influencerii
mediul
s-au privat.
remarcat
corupţia dindesistemul
numai
a dezvă-
ocazie sanitar.
cineaducîși produce
venituri în
grase cademnuri
tele și echipamentele.
atâtţară
de medicamen-
rapide
șicomercial
Dar producţia
un contract întrebări
și de
cu de genu
nece-
piaţi?
oul coronavirus
A fost plăcut impresionat de în încercarea de a-i salva pe cei deja atinși baţi
de cuie cu
au rămas
Trebuie
el,
la călduricăPentru
să recunosc,
în pijamale.
un cititorEroismul
nu este
neatent asta sită ar
osesituaţie
planificare și investiţii pe termen lung
dedicaţie.
casă”; „te-ai spălat pe mâini?
este fără îndoială oputea
opţiune privată,
să însemne dar
că de faptcare
suntnu plă-
aduc
Deci,venituri
ca săatât de rapide
răspund și de
la întreba-
exclusivitate
erau informate asupra pentruafec- „Viaţa Medicală”, doi dintre aceștia au ci îl folosești cută
pare cămai ales pentru
nu pentru toată lumea.
complici. noi, cei din
NiciPersonalul
vorbă de așaprima
grase
ceva;calinie.
un reacontract
din titlu, Ce
comercialvă motivează
nu știm Galenus să mer
cu dedicaţie.
dacă
împărtășească o parte dintre gândurile și situaţiile cu care
totodată, pe cât posibil, să-i pentru reglarea medical
Personal,
trebuie
eroic! Și, apropo,
să fie
medicii
amJurământul
obligat
luat decizia
sunt să se
primiipoarte
care
ca doar
Hipocratic soţia
semna-
nu cătlu,și
Deci,
copilul
nu
ca
știm
a să
fugit
dacă
în
răspund
sau această
nu
Galenus
delaepidemie,
a fugit
perioadă
întrebarea
sau
din
dar ti- dificilă?
știm
nu de
lează neajunsurile, o fac că și-a făcut datoria,
Sincer? și în
Nu șicursul
cred că ști
torii
t în lor:
această perioadă dificilă. celorlalte
să se mute
ne cere de instituţionalizat,
acasă,
să ne sacrificăm viaţaîntr-o locaţie
în procesulcătre laepidemie,
curte,unei
de forurile la știm
dar că și-a
cariere făcut datoria,
îndelungate în
a salvat
vut înmulţirea cazurilor de îngrijire asoţiei.
bolnavului, ne cereEiîn schimb să lerezolvarea
cursul unei cariere această
a ușuratîntrebare
îndelungate a salvat mul-în conte
mama
ceasuri. Părinţii
tutelare. mei, de asemenea,
urmăresc suntmulte vieţi, multă suferin-
oronavirus asupra activităţii comunicăm responsabililor cetăţii dacă bol- te vieţi, a
situaţiei și nu gloria de 15 minute ţă și a instruit ușurat Adică,
multă pentru
suferinţă
temeinic și a noi, cei care fa
instruit
o mulţime
ceputul pandemiei, Iancu le transportăm la spital, acestea fiind infor- într-o locaţie
navul suferă alaunui
de o boală curte. Încerc,
periculoasă presă.atât
de pentru cât pot,
Că temeinic odemulţime
scandal lucru- tede
medici medici
tineri.
10 tineri.poveștii
aniMorala
este Morala
cam la fel. Ne-a
rescu a observat o schim- mate cu privire la afecţiunea lor, fără dar îndoială să
și prin o opţiune măprivată,
comunitate!împartrile întrenu secele
rezolvădouă locaţii
satisfăcător atunci
poveștii
ţine este
estecă cădacă
dacă ai ai un ceas elveţian,
elveţian nu nu
pra activităţii noastre a fost dar se pare că nu pentru Observatori
toată lu- mainuatenţi deaucorupţie,
remarcatcâtcude incom-
atâtalimente. baţi cuie cu baţiel,cuieîn
ci îl fiecare
folosești
cu zi de
el, ci îl pentru
folosești oameni cu d
reglarea
pentru
rândul persoanelor pe care faptul că au încercat să ne protejeze, deoare- când au nevoie de Nu am intrat și
ceasuri.contagioase
ihologică, cât și fiziologică. mea. Personalul medicalsubtilitate că medicii
trebuie petenţanu prea s-au remar-
managerială. celorlalte reglarea
Iar suprema celorlalte ceasuri. și cu profesiona
utat. A fost plăcut impresio- ce nu au intrat în contact cu noi șisăau respec- probabil nu voi intra dinîn contact sani-cu este
ei până la
la o intervenţie este mai fie obligat să se cat în aeroic!
poarte dezvăluiȘi, corupţia
incompetenţă sistemul
managerială să puţin noroc,Cristian
Dr.
Dr. Oană
Sever Sever
Cristian nuOanăam luat ni
acestea erau informate
măsuri sporite de protecţie asu- tat indicaţiile de transport. terminarea acestei stări de urgenţă / pande- joritatea facem ceea ce face
ncercau totodată, pe cât
ciale, decontaminare a po-
au- Aţi luat contact cu persoane infectate sau mii. Regulile impuse, de autoizolare, trebuie place să ajutăm oamenii, să
esonalului
pe salvatorii lor: fiecărei suspecte de infecţie? Cum a decurs interac- respectate cu stricteţe.
la sfârșitul să le oferim suport, fie el c
8 VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
Epidemia de COVID-19
ne pune în situaţia de
a învăţa, prin gesturi
concrete, cum ne putem
reorganiza în vremuri de
„război” și ce ar trebui să
construim în vremuri de
„pace”. Am vorbit despre
aceste lucruri cu profesorul
Sorin Rugină, rectorul
Universităţii „Ovidius”
din Constanţa, medic
primar de boli infecţioase
și medic specialist de
boli transmisibile și
epidemiologie. Am purtat
această discuţie printr-o
aplicaţie de video meetings,
prin care Universitatea își
ţine studenţii aproape în
această perioadă.
Puteam fi mai pregătiţi în Româ-
nia pentru această epidemie?
Noi am avut o șansă extraordinară
de a controla de la început epide-
mia, pentru că sistemul medical de
sănătate publică era pregătit să re-
acţioneze la astfel de evenimente.
Reamintesc pregătirea spitalelor
de boli infecţioase după episodul
SARS-CoV-1 și din perspectiva po-
sibilei pandemii de gripă aviară,
cu regândirea circuitelor func-
ţionale pentru situaţii de boli cu
mare contagiozitate, atât în spita-
lele pavilionare, cât mai ales în cele
monobloc. Au fost înfiinţate secţii
de terapie intensivă ultramoderne
printr-un program special al Băn-
cii Mondiale coordonat de Insti-
tutul Naţional de Boli Infecţioase
„Matei Balș”, care-și dovedesc din
plin utilitatea în aceste momente.
Faptul că patologia infecţioasă a
Impactul dintre fiinţa umană și mediu
Este un eveniment epidemi-
ologic major la care noi, infecţio-
niștii și epidemiologii, ne aștep-
tam, cunoscând relaţia dinamică
și „sensibilă” dintre fiinţa umană
și virusurile, bacteriile ce trăiesc
și se dezvoltă în jurul nostru. Mă
refer în principal la virusurile
gripale. Ne pregătim de ani buni
pentru o posibilă pandemie de
gripă aviară. De regulă, marile
epidemii se întâmplă la apariţia în
circulaţie a unor variante mutante
ale unor virusuri cunoscute sau cu
virusuri noi, necunoscute în pato-
logia umană, provenite din surse
necontrolabile, de cele mai multe
ori de la animale sălbatice cu care
omul are contacte „accidentale”.
De coronavirus se știe de prin
anii ’60. La om determină infecţii
acute de căi respiratorii superi-
oare, precum și pneumonii inter-
stiţiale comune. În 2002-2003, la
Guangdong, în sud-vestul Chinei,
a izbucnit un focar epidemic de
pneumonii severe cu o rată ridi-
cată de mortalitate, cu extensie
ulterioară în multe ţări ale lumii,
Măsurile privind izolarea
Din punct de vedere epidemiologic, izolarea este singura măsură
eficientă și consider că starea de necesitate, starea de urgenţă
și ordonanţele pentru restricţionarea circulaţiei sunt un lucru
pozitiv, iar efectele se vor vedea, pentru că se oprește transmiterea.
Amploarea epidemiei nu este creată de virus, ci de oamenii care-l
poartă. Dar faptul că s-au scăpat anumite surse, posibilitatea de a-i
carantina, de a-i izola, ne-a adus în situaţia de a fi un pic întârziaţi pe
partea de organizare în spitale.
Dacă nu ai în fie
Grupaj
realizat de
dr. Mariana
nu înseamnă că desfi
Minea
părut a fi controlată în ultimii zece
ani a creat o „relaxare” în evalua-
rea riscului infecţios al pacienţi-
epidemice în Hong Kong, Taiwan,
Canada, Singapore, și sporadice în
SUA, Germania etc. A fost descris
un tablou clinic denumit SARS –
de la „sindromul acut respirator
sever”, iar virusul implicat a fost
denumit „SARS-CoV”. Evenimen-
tul epidemiologic a însumat 8.029
de îmbolnăviri în 29 de ţări, cu 774
de decese și o rată a mortalităţii
de 9,6 %, rată reevaluată de OMS
la 15%. S-au experimentat diverse
medicamente, unele dintre anti-
viralele utilizate în tratamentul
infecţiei cu HIV și SIDA dovedind
un efect benefic. S-a creat și un
vaccin care a rămas în fază de stu-
diu, evenimentul epidemiologic
fiind controlat și rezolvat relativ
rapid. Sursa virusului a fost con-
siderat a fi un animal sălbatic – ci-
veta mascată de palmier, folosită
ca sursă de hrană în unele regiuni
din Asia.
Un rezervor inepuizabil de
microorganisme
Peste zece ani, în 2012, în
Arabia Saudită este înregistrată o
lor și al personalului în celelalte
segmente ale sistemului sanitar,
și o abordare eronată din punct de
izbucnire epidemică asemănătoa-
re, cu un nou tip de coronavirus,
denumit MERS-CoV, cu proveni-
enţă de la lilieci, dar în mod special
de la cămilele dromader utilizate
în transport de mărfuri și de per-
soane. Rata mortalităţii se men-
ţine ridicată, fiind estimată de
OMS la 35%.
Iar în decembrie 2019, în
Wuhan izbucnește actuala pan-
demie, a cărei istorie se scrie în
fiecare zi. Noul coronavirus (ce
produce COVID-19) are în struc-
tura sa aproximativ 75-80% din
vedere economic a finanţării spita-
lelor de boli infecţioase. Ele au un
rol strategic în controlul patologiei
infecţioase din teritoriul arondat.
Cumva, ar trebui procedat ca la
pompieri…
Comparaţia deja cunoscută cu
serviciile de pompieri nu trebuie
ignorată: pompierii nu au inter-
venţii zilnice, pentru că incendiile
sunt accidente din fericire destul
de rare, dar atunci când intervin,
se mobilizează rapid, respectă pro-
cedurile specifice, sunt echipaţi
corespunzător cu echipamente
complete și au toate cele necesa-
re intervenţiei rapide și eficiente
(apă, spumă, scări, topoare, funii
etc.). În rest, desfășoară activităţi
de instruire permanentă, exer-
ciţii și intervenţii în diverse alte
situaţii de calamitate, în echipaje
SMURD etc. Nu se pune problema
de reducere a activităţii sau de di-
minuare a finanţării.
Și care poate fi soluţia în cazul
spitalelor?
Prin analogie, spitalele de boli in-
fecţioase trebuie să fie coordonate
și finanţate de Ministerul Sănă-
tăţii, a cărui principală misiune
este asigurarea sănătăţii publice.
Or, includerea acestora în rela-
ţii contractuale cu CNAS face ca
genomul fostului SARS-CoV.
Restul de 25% reprezintă mutaţii
care au determinat o transmisi-
bilitate ridicată și aparent o mai
mare agresivitate. A fost denumit
SARS-CoV-2.
Unii experţi, majoritatea chi-
nezi, consideră acum că epidemia
din 2002-2003 a fost tratată cu
superficialitate, nedispunându-se
măsurile potrivite de control al
rezervorului sălbatic de virus și al
producţiei de vaccin.
Din punct de vedere epidemi-
ologic, trebuie să știm cum să stă-
Special
aplicarea indicatorilor de perfor-
manţă să nu fie elocventă pentru
finanţare. Exemplul care ilustrea-
ză cel mai bine „eroarea” în care ne
aflăm este indicatorul de utilizare
a paturilor de spital: spitalele de
boli infecţioase din ţară au puţine
saloane individuale, majoritatea
fiind cu trei-patru paturi și, în cel
mai fericit caz, cu două. În condi-
ţiile în care patologia infecţioasă
implică diagnostic și tratament în
condiţii de izolare pe afecţiuni, un
salon poate fi ocupat de un singur
pacient, restul paturilor devenind
nefuncţionale. În acest mod a scă-
zut indicele de utilizare, s-au re-
distribuit paturile „nefuncţionale”,
precum și cele destinate carantină-
rii bolilor extrem de contagioase
către alte unităţi de stat sau priva-
te, iar capacitatea de spitalizare a
scăzut continuu, cu limitarea po-
sibilităţilor de extindere rapidă în
caz de evenimente epidemiologice
majore. Chiar și în actuala epide-
mie persistă această abordare, se
contabilizează paturile ocupate, și
nu saloanele. Și vorbim de o boa-
lă cu strictă izolare individuală
sau pe grupuri de contacţi direcţi
(familii). Astfel, deși sunt supraa-
glomerate, spitalele de boli infec-
ţioase vor figura în continuare,
pânim astfel de fenomene, pe care
nu le putem evita decât cunoscând
foarte bine riscurile impactului
dintre fiinţa umană și mediul în-
conjurător, în care animalele și
păsările sălbatice reprezintă un
rezervor inepuizabil de virusuri,
bacterii, paraziţi, fungi, insufici-
ent cunoscut și mai ales greu de
controlat. Conceptul „One Heal-
th” – „o singura sănătate” creează
tocmai premisele abordării globa-
le a patologiei umane în legătură
strânsă cu cea animală. (Prof. dr.
Sorin Rugină)
 Special
ecare zi incendii,
iinţezi pompierii
’’
Problema este că
nu comunicăm
între noi.
Şi dacă nu vom accepta
că prevenirea infecţiilor
nosocomiale este o
datorie multidisciplinară,
rămânem la stadiul în
care prezentăm cazuri şi
nu putem vorbi de măsuri
concrete”, afirma în urmă
cu șase ani profesorul
Rugină, cu ocazia unui
curs organizat la Brașov
pe tema prevenirii
infecţiilor asociate
asistenţei medicale, la
care a participat și Viaţa
Medicală.
în rapoartele oficiale, cu rezervă
de paturi. Dar situaţia reţelei de
boli infecţioase sunt sigur că va fi
abordată din altă perspectivă după
terminarea epidemiei… Deci, ca să
vă răspund la întrebare: desigur că
puteam să fim mai bine pregătiţi!
Efectele descentralizării
A fost o problemă și cu organiza-
rea spitalelor din afara liniei 1?
Desigur că spitalele nu au fost
pregătite la timp să corespundă
acestei provocări. Evoluţia rapidă
a epidemiei în Italia și reîntoar-
cerea în ţară a unui număr mare
de cetăţeni într-un interval scurt
de timp au împiedicat un control
epidemiologic eficient al situaţiei
și au influenţat hotărâtor aglome-
rarea unităţilor sanitare. Dacă spi-
talele de boli infecţioase au reușit
într-un interval scurt să ia măsuri
corespunzătoare prin organiza-
rea triajului prespitalicesc, prin
achiziţionarea de echipamente de
protecţie specifice, reinstruirea
personalului și asigurarea liniilor
de gardă suplimentare cu medici
rezidenţi de specialitate, celelalte
spitale au pierdut startul și acest
lucru s-a văzut, din nefericire. Des-
centralizarea făcută în ultimii zece
ani, prin care spitalele de provin-
cie au fost preluate fie de consiliile
judeţene, fie de cele locale, a scăzut
puterea de reacţie a sistemului.
Într-o astfel de situaţie epidemică
trebuie o comandă unică, asigura-
rea centralizată a echipamentelor
de protecţie specifice și a dotărilor,
în concordanţă cu evoluţia stării
epidemice locale și a „scenariilor”
imaginate de Ministerul Sănătăţii.
Trebuie și foarte multă disciplină,
un management responsabil și
eficient adaptat situaţiei.
Aţi mai trăit așa ceva?
În lunga mea carieră de infecţio-
nist am trăit și alte momente difi-
cile. Am debutat ca medic rezident
în epidemia de holeră din 1980, în
care, practic, prin experienţa acu-
mulată m-am format ca specialist.
Apoi am tratat în spitalul nostru
focare colective de febră tifoidă,
holeră, toxiinfecţii alimentare.
Epidemia de gripă H1N1 ne-a pus
la o încercare foarte mare și Ro-
mânia a luat măsuri foarte rapide.
Realizând atunci că este un virus
mutant, modificat, specialiștii au
acţionat prompt și eficient. Siste-
mul sanitar era, încă, coordonat
și finanţat integral de Ministerul
Sănătăţii. Iar acum epidemia ne
găsește nepregătiţi.
Se pare că nu doar pe noi.
Nu e căderea mea să fac compa-
raţie cu măsurile „extreme” din
China, dar acele măsuri au dat
rezultate, cu victimele „de rigoa-
re” în rândul medicilor, în rândul
populaţiei. De bine, de rău, este un
semnal pozitiv că putem stăpâni
epidemia. Spuneam că România,
în general, are o reţea de spitale
de boli infecţioase, avem profesi-
oniști, oameni talentaţi, vine o ge-
neraţie tânără, pasionată de bolile
infecţioase, care, iată, are șansa să
se maturizeze profesional cu astfel
de experienţe rare, dar inevitabile.
Desigur, situaţia Italiei, cu un sis-
tem de sănătate funcţional și mo-
dern, a surprins pe toată lumea,
creând îngrijorare. Este acum
foarte clar că, din punct de vedere
organizatoric, și ei au fost total ne-
pregătiţi, acţionând foarte târziu.
Circuite, respectarea
precauţiilor universale,
(re)instruirea personalului
Spitalele, altele decât cele de
infecţioase, au cum să respecte
circuitele, fiind construite mo-
nobloc și nu pavilionar?
Sistemul pavilionar pe care l-am
cunoscut în anii studenţiei prin
spitalele de boli infecţioase „Co-
lentina” și „Victor Babeș” asigu-
ră circuite separate, cu personal
separat, și atunci riscul de con-
taminare intraspitalicească era
minimizat. Dar era perioada epi-
demiilor de boli eruptive ale copi-
lăriei cu transmitere aerogenă in-
tensă, rujeola, varicela etc. Multe
dintre spitalele de boli infecţioase
din ţară funcţionează în clădiri
monobloc, și funcţionează bine.
Celelalte spitale au fost autorizate
sanitar pentru că au circuite sta-
bilite care corespund normelor,
au posibilitatea de a destina la ne-
voie spaţii de izolare. Importantă
este respectarea acestor circuite,
disciplina personalului și mai ales
respectarea cu stricteţe a norme-
lor sanitare în vigoare privitoare
la prevenirea infecţiilor asociate
asistenţei medicale.
Ce ar putea să facă personalul
medical pentru a se proteja, în
situaţia în care există deficit de
echipament de protecţie?
Toate infecţiile cu coronavirus, la
personalul medical, reprezintă in-
fecţii asociate asistenţei medicale.
Prima condiţie este reprezentată
de respectarea precauţiilor uni-
versale, ce reglementează portul
echipamentului minimal care să
prevină îmbolnăvirea personalu-
lui medical, în condiţiile în care
fiecare pacient trebuie considerat
„potenţial infecţios”. Personalul
din toate spitalele trebuia instruit/
reinstruit în acest sens, numărul
cazurilor de infecţii la personalul
medical ar fi fost astfel cu siguran-
ţă mult mai mic, chiar și în absen-
ţa echipamentelor COVID-19. Noi
le predăm la cursuri studenţilor,
rezidenţilor și doctoranzilor noţi-
uni fundamentale pentru practica
lor medicală: precauţii universale,
infecţia și procesul epidemiologic,
infecţiile asociate asistenţei medi-
cale, principii de antibioterapie și
combaterea rezistenţei. Iar când
ajung în practică în spitale, ei nu
mai regăsesc cele învăţate la perso-
nalul care-i îndrumă sau cu care lu-
crează. Este o lecţie fundamentală
care trebuie însușită de întregul
personal medical. Avem cel mai
mare număr de cadre medicale in-
fectate, în spitalele care nu sunt de
linia 1.
Apropo de multiplele necunoscu-
te dintr-o epidemie cu un virus
nou, putem vorbi de măsuri de
igienă sigure pentru public?
Desigur. Spălatul pe mâini cu apă
și săpun ori de câte ori este nevo-
ie este deja o axiomă. Cu cât este
mai corect efectuat, cu atât este
mai sigur. După ce va trece epide-
mia, sper să rămânem cu această
preocupare permanentă asupra
regulilor de igienă individuală și
colectivă.
Efectul „Colectiv”
Nu credeţi, totuși, că la starea de
neîncredere a populaţiei a con-
tribuit și comunicarea autorităţi-
lor, cel puţin iniţial, când au spus
că avem de toate, pentru ca apoi
realitatea să arate altceva?
VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
9
Lecţii
de învăţat
pentru viitor
A vem multe de învăţat. Învăţarea are partea teoretică și partea
practică, important este să știm ce să facem concret în viitor,
pentru că lucrurile astea se
pot repeta. Mi-aduc aminte
că în vremea liceului am
citit o carte SF, „Germenul
Andromeda”. Era despre o
misiune spaţială, care la în-
toarcere a adus pe Pământ
o specie nouă microbiană
absolut necunoscută. Au
apărut cazuri de îmbolnă-
vire și deces în respectiva
comunitate, fapt ce a de-
clanșat eforturi de cerce-
tare a microbului pentru
anihilarea focarului de
îmbolnăvire. Numeroase
pelicule cinematografice
au dezvoltat această temă
a unei epidemii necunos-
cute, aproximativ cu ceea
ce se întâmplă acum. SF în-
cepe să devină realitate, și
este o realitate dureroasă.
Iată că „viaţa bate filmul”, iar noi trebuie să fim pregătiţi și să facem
ceea ce putem. Italia și Spania au sisteme sanitare mult mai bune ca
al nostru, în centrul Romei există un laborator de referinţă interna-
ţional, au spitale moderne, nu doar nou construite, ci și ca sisteme de
menţinere a igienei, pentru că și aici e o chestiune importantă, chiar
dacă sunt clădirile vechi. Și totuși au fost depășiţi tocmai de faptul că
au numeroase cazuri, iar aglomerarea spitalelor împietează asupra
măsurilor de protecţie individuală a personalului medical.
Trebuie să nu uităm ce s-a întâmplat, să învăţăm permanent
și să ne pregătim permanent pentru următoarele provocări de
orice natură.
Cred că după această grea încercare, viaţa noastră se va schimba,
într-adevăr. Vom deveni mai buni, mai disciplinaţi, mai ascul-
tători în faţa specialiștilor și cred că vom crea și niște struc-
turi dedicate cercetării în sănătatea publică, iar acestea să fie
formate din oameni competenţi. Pentru că, iată, în astfel de situa-
ţii ai nevoie de oameni care se pricep și care dau soluţii practice,
eficiente. (Prof. dr. Sorin Rugină)
Noi avem un exemplu din care nu crește rata mortalităţii. Spitalele
am învăţat mai nimic: tragicul ac- noastre s-au transformat în „spita-
cident de la Colectiv, în care tot le ale morţii”. De atunci s-a pierdut
așa, autorităţile au spus că suntem încrederea în spitalele noastre, în
pregătiţi, „avem tot ce ne trebuie”. sistemul sanitar, deși era vorba de
Dar în agitaţia acelor momente secţii modernizate și dotate care
tragice au omis să avertizeze opi- au oferit asistenţă medicală. Acum
nia publică, și mai ales părinţii avem o altă situaţie, aproape toate
acelor copii salvaţi, că arsurile în- spitalele se dovedesc a fi nepregă-
tinse de genul acesta se suprain- tite corespunzător pentru un astfel
fectează în procent de 90%, și asta de eveniment.
10 VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
Realităţi în lupta cu COVID-19
Din cauza multiplelor
necunoscute pe care le
presupune o epidemie/
pandemie cu un agent
patogen nou, este normal ca
recomandările specialiștilor
să se modifice în ritm alert,
pe măsură ce apar informaţii
noi. Trebuie să admitem,
fără aroganţă, că doar la
final vom putea ști cu toţii
cum am fi putut proceda mai
bine. Dacă vom ști.
M
esajele primite de
medici și de popu-
laţie au fost contra-
dictorii. Iniţial, oda-
tă cu prima ordonanţă de urgenţă,
aflam că „Avem de toate”. Apoi, la
următoarea ordonanţă, aflam că
medicii ar trebui să anunţe ce le
trebuie. Populaţia care a respectat
ordinele și a rămas în casele pro-
prii a văzut la televizor cum spita-
lele s-au aglomerat de cazuri – de
medici și de pacienţi – din motive
diverse și puţin înţelese.
„Noi avem un exemplu din care
nu am învăţat mai nimic: tragicul
accident de la Colectiv, în care tot
așa, autorităţile au spus că suntem
pregătiţi, că avem tot ce ne tre-
buie”, ne spune profesorul Sorin
Rugină, șef clinică Spitalul de Boli
Infecţioase din Constanţa și rector
al Universităţii Ovidius din Con-
stanţa, într-un interviu publicat în
acest număr al publicaţiei noastre.
Problema comunicării poate fi
una de formă (alegem să comu-
nicăm în criză că totul e sub con-
trol, pentru a nu crea panică, iar
decizia poate avea efect de bume-
rang atunci când lumea percepe
lucrurile ca nefiind ţinute sub con-
trol – de exemplu, în faţa numă-
rului mare de medici infectaţi în
spitalul din Suceava, și nu numai
acolo). De asemenea, poţi să comu-
nici astfel și pentru că nu știi exact
cum stai: ce ai, ce nu ai, la cine
poţi apela, care ar fi planurile de
rezervă. În plus, deși „Planul alb”
a împărţit spitalele pe linii de acţi-
une, realitatea din teren a dovedit
că, întrucât persoane infectate cu
noul coronavirus, dar neîncadrabi-
le în definiţia de caz s-au prezentat
la spitalul cel mai apropiat pentru
diverse probleme de sănătate, ele
s-au amestecat cu ceilalţi bolnavi
și cu lucrătorii medicali.
Definiţia de caz și circuitele
intraspitalicești
La 23 martie 2020, Centrul Na-
ţional de Supraveghere și Control
al Bolilor Transmisibile anunţa
o nouă definiţie de caz, mai laxă,
pentru suspiciunea de infecţie cu
coronavirus. Specialiștii au atras
însă atenţia că orice persoană tre-
buie să fie considerată suspectă de
a fi infectată cu noul coronavirus,
întrucât virusul se poate transmite
și în absenţa unor simptome supă-
rătoare. Este o adaptare a precauţi-
ilor universale, acestea având rolul
de a preveni transmiterea HIV,
VHB, VHC și a altor agenţi micro-
bieni cu transmitere sangvină, în
timpul actului medical.
Prin aceste precauţii, toţi paci-
enţii trebuie consideraţi ca posibil
infectaţi. Adaptate la un virus al
cărui mediu de transmitere este
cel aerian, ele presupun ca perso-
nalul medical să poarte echipa-
ment de protecţie și, de asemenea,
să fie puse la punct circuite intra­
spitalicești care să permită izolarea
pacienţilor nou-veniţi de cei deja
internaţi. În același timp, ar trebui
asigurată păstrarea distanţei soci-
ale între toţi pacienţii nou-veniţi.
Aceste circuite sunt vitale cu atât
mai mult cu cât spitalele obișnuite
sunt de obicei clădiri monobloc, cu
una sau două intrări, spre deosebi-
re de cele formate din mai multe
pavilioane, cum sunt Institutul
Naţional de Boli Infecţioase „Matei
Balș”, Spitalul de Boli Infecţioase
„Victor Babeș” precum și Spitalul
Colentina.
Prof. dr. Alexandru Rafila s-a
referit, într-o intervenţie la un
post naţional de televiziune, la
măsurile luate de italienii din re-
giunea Venetto, care deși se înveci-
nează cu Lombardia înregistrează
o mortalitate de zece ori mai mică
decât a acesteia. Astfel, cei din Ve-
netto au dus 80% dintre bolnavii
de COVID-19 în hoteluri rechizi-
ţionate, unde aceste cazuri ușoare
și medii primeau vizita medici-
lor, și nu au aglomerat spitalele,
lăsându-le disponibile pentru ca-
zurile grave.
O măsură bună a fost aceea că
autorităţile din România au trans-
mis publicului ca, în caz de simp-
tomatologie COVID-19, să nu se
prezinte la spital sau la medic, ci să
apeleze medicul de familie. Acesta,
dacă va considera necesar, îi poate
direcţiona către DSP (pentru tes-
tare la domiciliu) sau către 112,
în caz de urgenţă. De asemenea, o
parte dintre spitalele noastre au
identificat soluţii pentru cazarea
întregului personal medical în afa-
ra familiilor, pentru a evita riscul
de contaminare.
Revenind la circuite și pro-
tocoale, la 27 martie, ministrul
Sănătăţii declara: „După eveni-
mentele pe care le-am avut la Su-
ceava, voi accentua mai mult pe
acele proceduri și protocoale care
trebuie respectate la nivel local.
Se vor face iar instruiri”. Pe de
altă parte, întrebat dacă este de
părere că ar trebui să fie testaţi
toţi pacienţii care ajung în spita-
le, tocmai ca măsură care poate
limita răspândirea în unităţile
medicale a infecţiei cu noul coro-
navirus, ministrul Nelu Tătaru a
răspuns că autorităţile au acele
protocoale în care se prevede ca
orice persoană care vine în spita-
le cu o infecţie respiratorie și care
are teste negative la gripă să fie
testată pentru coronavirus. Moti-
vul pentru care nu sunt testaţi toţi
pacienţii nou-veniţi îl constituie
și capacitatea noastră redusă de
testare.
Testarea
Unul dintre instrumentele de
succes ale luptei cu noul coronavi-
rus în Coreea de Sud și Singapore a
fost testarea în masă.
Este vorba de o testare de tip
RT-PCR, din exsudat, care arată
prezenţa virusului în organism
la momentul testării. În Româ-
nia, capacitatea de testare a cres-
cut treptat, prin achiziţionarea
de noi aparate RT-PCR – prin
eforturile ministerului, ale
ONG-urilor și al companiilor pri-
vate –, prin cooptarea Institutului
Cantacuzino și prin folosirea apa-
raturii centrelor medicale priva-
te (la două zile după ce Sanador
și-a atras antipatii și simpatii
prin anunţul că oferă testări con-
tra-cost, această ofertă nu a mai
fost valabilă).
Proiectul care prevedea tes-
tarea serologică a peste 10.500
de bucureșteni, anunţat de pro-
fesorul Adrian Streinu-Cercel, a
generat discuţii care s-au asociat
chiar cu demisia fostului ministru
al Sănătăţii, dr. Victor Costache.
Ministrul actual al Sănătăţii,
Nelu Tătaru, care a declarat că
studiul nu este asumat de MS, ci
de Primăria Capitalei și de Insti-
tutul „Matei Balș”, a explicat la un
moment dat la un post TV, că nu
este cel mai bun moment pentru
acest proiect, întrucât probele ar
trebui procesate la „Matei Balș”,
încărcând practic activitatea
Institutului, care ar trebui să se
ocupe de pacienţii cu COVID-19.
La 2 aprilie, primarul Capitalei,
Gabriela Firea, anunţa că testarea
se amână.
Special
Echipamentele medicale
Dreptul la ocrotirea sănătăţii
este garantat prin art. 34 din Con-
stituţia României, iar Statul este
obligat să ia măsuri pentru asigu-
rarea igienei și sănătăţii publice.
Această obligaţie se referă atât la
pacienţi, cât și la personalul me-
dical. Pe fondul lipsei echipamen-
telor medicale necesare, demisiile
unor medici pot căpăta, iată, o altă
conotaţie – pot fi asemănate ale-
gerilor unor medici de a pleca din
ţară pentru că nu au putut admite
să își servească pacienţii în cadrul
unui sistem medical pe care nu se
pot baza. De asemenea, au fost si-
tuaţii la începutul epidemiei când
echipamentele medicale au fost
irosite, din cauza panicii, după
cum povestea unul dintre medici
pentru Viaţa Medicală.
Lipsa echipamentelor medica-
le este o realitate nu doar pentru
România și, pe măsură ce ne-am
intrat în ritm, am văzut cum co-
menzile au putut fi onorate. În
plus, la 17 martie, CDC (Centers
for Disease Control and Preventi-
on) din SUA recomanda lucrăto-
rilor ca în situaţiile în care nu au
măști la dispoziţie, să improvizeze
(din eșarfe, bandane).
CDC subliniază că aceste im-
provizaţii nu pot fi considerate
PPE (personal protective equip-
ment) și recomandă dublarea lor,
pe cât posibil, cu ecrane de pro-
tecţie (viziere sau improvizaţii de
viziere; CDC folosește termenul de
„shields”, scuturi).
În acest context au apărut di-
verse recomandări pentru confec-
ţionarea pe cont propriu a unor
măști, pe principiul „mult mai
bune decât nimic”, pentru situaţii-
le în care cele profesioniste lipsesc.
Dr. Mihail Pautov a postat un ast-
fel de clip în care chirurgul esteti-
cian Radu Ionescu confecţionează
o mască dintr-o cupă de sutien, cu
un respirator prevăzut cu filtru
Hepa și închis cu un dop de sticlă
de plastic.
Rămâne problema ventilatoa-
relor: nu este cert dacă și când vor
sosi cele 200 de ventilatoare con-
tractate. Autorităţile au identificat
120 de ventilatoare ale unităţilor
de ambulanţă care pot fi de folos
în serviciile de terapie intensivă și
alte 190 care vor suporta reparaţii.
Dr. Mariana Minea
Apariţii editoriale VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
11

Radiografia patologiilor metabolice

C
artea Îndreptar de nu-
triţie și metabolism
publicată de Editura Me-
dicală în Colecţia „Medi-
cina de familie”, sub redacţia prof.
dr. Dan Mircea Cheţa, este destina-
tă medicilor de familie și „colegilor
mai tineri”, așa cum se precizează
în „Cuvânt introductiv”. Aceasta
este, după părerea mea, o delimi-
tare necesară și importantă care
face din lucrarea de faţă un instru-
ment de lucru util pentru medi-
cul practician și pentru medicina
românească în general.
Prima condiţie pentru a atin-
ge acest obiectiv al utilităţii prac-
tice este ca textul să fie clar, ferit
de excese teoretice sau dezbateri
asupra unor puncte controversa-
te, sau așa cum apare în același
„Cuvânt introductiv”, „scris lim-
pede și atractiv, chiar cu anumită
voioșie”. Autorii sunt medici cu
experienţă clinică remarcabilă,
având diferite specialităţi (diabe-
tologie, medicină internă, nefro-
logie), cei mai mulţi dintre ei doc-
tori în medicină și cadre didactice
universitare.
Accesibilitatea abordării și
aplicabilitatea clinică a informaţi-
ilor sunt esenţiale pentru că:
- prevalenţa asocierilor dia-
betului zaharat, prediabetului,
obezităţii și altor afecţiuni nutri-
ţional-metabolice în practică este
copleșitor de mare și depășește
posibilităţile unei singure spe-
cialităţi; în consecinţă, mai ales
medicii de familie, dar și toate
celelalte specialităţi medicale se
vor confrunta inevitabil cu un nu-
măr mare de pacienţi cu această
patologie;
- gesturi medicale aparent sim-
ple (cum ar fi, de exemplu, un test
oral de toleranţă la glucoză sau o
consiliere nutriţională simplă, dar
corectă), însă aplicate cu discernă-
mânt în cabinetul de consultaţie,
pot schimba radical prognosticul
și evoluţia a mii de pacienţi și pot
îmbunătăţi în același timp re-
zultatele sistemului medical din
România.
Cele 219 pagini ale cărţii au
fost structurate judicios în zece
părţi, acoperind astfel cele mai
importante capitole ale patologiei
metabolice, cu o menţiune specia-
lă din partea mea pentru capitole-
le despre malnutriţie și cel despre
nutriţia clinică în bolile digestive.
Ele sunt teme relativ dificile și
mai rar abordate la acest nivel, dar
foarte semnificative în practi-
că. Fiecare dintre capitole este
scris cu atenţie pentru detalii și
cu grija permanentă de a sublinia regulă, fiecare expunere se încheie
semnificaţiile practice ale noţiu- cu concluzii concise și clare.
nilor și mecanismelor descrise. De Prof. dr. Cristian Serafinceanu

Endometrioza – diagnostic
și management
Cea mai recentă ediţie a Ginecologia.ro*
abordează, în principal, o patologie cu
multiple implicaţii sociale și de sănătate
– endometrioza. Acestei afecţiuni, autorii
i-au alocat patru articole complexe și
foarte riguros documentate. La secţiunea
„Obstetrică”, una dintre lucrările
prezentate se referă la trombofilia
ereditară și complicaţiile obstetricale
mediate de placentă, în timp ce la rubrica
„Interdisciplinare”, autorii se ocupă de
tratamentul leziunilor dentare cervicale în
sarcină. În practica de medicină dentară,
specialiștii se confruntă frecvent cu
necesitatea tratamentelor stomatologice la
femeia însărcinată.
Patologia bazei de craniu
Primul număr din acest an al revistei
ORL.ro* este dedicat unei supraspeci-
alizări a oreliștilor și neurochirurgilor
deopotrivă, și anume patologia bazei de
craniu cu origini în sfera ORL. „Ne propu-
nem ca articolele și rezumatele Forumului
ORL.ro, eveniment ce s-a desfășurat la
București, în 6 și 7 martie, să vă reţină
atenţia, pentru că ele reflectă posibilităţile
medicinei românești și internaţionale în
această patologie de graniţă”, menţionează
în editorial conf. dr. Mădălina Georgescu,
redactorul-șef al publicaţiei.
*Reviste creditate cu 10 puncte EMC la abonare.
Tradiţii
și învăţături
muzicale
blăjene
R eper al școlii medicale clujene, profesorul Sorin Nicu
Blaga, va intra în istoria medicinei nu doar ca medic,
ci și prin modul în care și-a structurat viaţa. Departe de
pragmatismul zilelor de azi, a adoptat modelul erudiţilor din
secolele 17-18. Lăsându-se dus de pasiunea pentru muzică,
demonstrată la concerte oferite la evenimente medicale, s-a
înscris imediat după pensionare la Conservator și a absolvit
vioara ca șef de promoţie. Posteritatea îl va menţiona alături
de Theodor Billroth, Victor Papilian, Liviu Comes, Emil
Nechifor, Emil Bittman și de puţini alţii (de exemplu Mircea
Penescu). Iar faptul că fiul său, Sorin Nicolae Blaga, student
la medicină, îi calcă pe urme și a absolvit și el Conservatorul
cu brio, nu este decât dovada că modelul frumos poate rodi
când are condiţii favorabile!
Cei doi ne pun la dispoziţie o carte deosebit de
interesantă, de istorie și critică muzicală, privind creaţia
muzicală blăjeană (toposul favorit al autorilor). Prefaţat
de Ion Buzași, volumul Melosul laic și bizantin în școala
muzicală blăjeană prezintă sistematic și clar tradiţiile
creaţiei muzicale și ale învăţământului muzical laic și
ecleziastic din Blaj. Autorii întreprind o activitate de arhivist,
aducând la vedere reviste și portative uitate prin biblioteci.
Lucrarea, apărută anul trecut la Editura Buna Vestire
Blaj, include fotografii foarte interesante de pe documente
ale epocii, grafice decurgând din analiza elementelor
structurale
componistice din
lucrările blăjene.
Nelipsite sunt
evocările marilor
înaintași, între care
Iacob Mureșianu și
Celestin
Cherebeţiu. Cartea
se citește cu interes
de către medici,
muzicologi și de
oricine este interesat
de istoria locală
blăjeană sau de
istorie în general.
Prof. dr. Dan L.
Dumitrașcu
Omagiu
către Iuliu
Haţieganu
P rof. dr. Sorin Nicu Blaga, ani
de zile șeful secţiei interne
(cu profil cardiologic) al Clinicii
medicale I a UMF Iuliu Haţieganu
din Cluj-Napoca, oferă o nouă
carte: Iuliu Haţieganu și pecetea
Blajului cărturăresc. Apărută
anul trecut, la editura Buna
Vestire Blaj, lucrarea continuă
seria scrierilor pe care autorul
le dedică Blajului și tradiţiei
sale culturale unice în ţară (să
reamintim aportul acestui oraș
la împlinirea destinului istoric
al ţării, la cultivarea moștenirii
spirituale greco-catolice, la
educarea unei elite transilvănene
de excepţie).
Fiind blăjean, nu este de mirare
că profesorul Blaga ne aduce în
atenţie momente istorice care altfel ar fi trecute ușor cu vederea, mai
ales de ochii celor mai tineri. De data aceasta, medicul-scriitor (membru
al Societăţii Medicilor Scriitori din România și al Uniunii Internaţionale
a Scriitorilor Medici) se apropie din nou de personalitatea fondatorului
învăţământului medical românesc din Transilvania, Iuliu Haţieganu.
Așa cum arată în prefaţă prof. dr. Ion Buzași, istoric literar, anii
de la Blaj și-au pus amprenta asupra personalităţii lui Haţieganu. Iar
Sorin Nicu Blaga, care a lucrat în aceeași secţie în care își desfășurase
activitatea și Haţieganu, la un interval de zeci de ani, îi aduce un omagiu
simplu și elegant. Prin asamblarea dovezilor despre relaţiile repetate ale
lui Haţieganu cu Blajul și ale interrelaţiilor sale cu alţi blăjeni, dar și prin
acumulare de informaţii și fotografii prin documentare asiduă, autorul
realizează o carte de buzunar frumoasă care se citește cu plăcere.
Volumul combină sentimentele patriotice locale ale autorului cu
veridicitatea documentării istorice. Multe dintre fotografii sunt inedite
pentru majoritatea cititorilor. Pe coperta a patra, prof. dr. Sorin Nicu
Blaga a așezat printre altele, un citat din George Sbârcea (dirijor și
muzician binecunoscut la Cluj): „Nimeni ca Profesorul Iuliu Haţieganu
nu știa să poarte cu mai multă gravitate demnitatea de Magnificus
Rector, să radieze în preajmă lumina înaltă a spiritualităţii”. Acest citat
sintetizează evlavia autorului faţă de Haţieganu la centenarul facultăţii
de medicină clujene românești.
Prof. dr. Dan L. Dumitrașcu

PUBLICITATE
VÂND/ÎNCHIRIEZ FARMACIE ÎMPREUNĂ CU SPAŢIUL EI.
RELAŢII LA TEL. 0755.730.237 Clinică privată din Sibiu
Caută specialiști în domeniile: Cardiologie, Endocrinologie,
Dermatologie, Pediatrie, Ginecologie, Neurologie, ORL, Medicină
S.C. Doinamed SRL dentară, cu contract colaborare/angajare.
cu sediul în Rm. Vâlcea, strada 1 Mai nr. 2, punct de lucru: Spitalul de Boli Cronice Drăgoești, oferă spre
Se poate oferi cazare timp de 6 luni.
ocupare un post de medic specialist/primar medicină internă. Oferim un salariu atractiv, un mediu de
Relaţii la tel: 0766.272.410 sau pe e-mail:
lucru plăcut și profesionist.
luminita.beldean@yahoo.com
Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să sunaţi la telefon 0744.935.176 – Barbu Doina.
12 VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
Susceptibilitatea (epi)genetică la
SARS-CoV-2
Stilul nostru de viaţă, în sensul respectării limitelor și
asigurării nevoilor mecanismelor de apărare a organismului,
joacă un rol foarte important în relaţia noastră cu
SARS-CoV-2. Epigenetica explică acest fenomen.
Î
ncă din 2002, de când a apă-
rut sindromul acut respira-
tor sever (SARS), produs de
fratele mai mare al noului
coronavirus, cercetătorii au cău-
tat să afle de ce, chiar și în cazul
unei contagiozităţi foarte mari,
unii contacţi fac boala, iar alţii nu.
Așa s-a întâmplat, spre exemplu,
în familia regală britanică, în care
Prinţul Charles a fost depistat po-
zitiv pentru SARS-CoV-2, iar soţia
sa, ducesa de Cornwall, continuă
să fie negativă. Nici în provincia
Hubei, din China, unde a apărut
boala, rata de îmbolnăvire nu a
depășit 3%. Și nici într-o colectivi-
tate închisă, așa cum a fost vasul
de croazieră „Diamond Princess”,
rata de infectare nu a depășit 20%.
Ca să nu mai vorbim de faptul
că unii contacţi fac forme foarte
ușoare, iar alţii – forme foarte gra-
ve de boală (n.r.: nouă persoane au
decedat dintre cele 712 persoane
depistate pozitiv pe vas).
Primele observaţii clinice au
arătat că vârstnicii, bărbaţii și per-
soanele care au diferite comorbidi-
tăţi fac mai repede boala ori sunt
mai afectate de ea. Dar nici aceste
observaţii clinice nu puteau expli-
ca de ce nu toţi oamenii în vârstă
și nu toţi bărbaţii se îmbolnăvesc.
De aceea, cercetătorii au ajuns să
studieze mecanismele genetice ale
bolii. Richard Dawkins spunea că
organismul nostru dansează după
cum îi cântă genele, ceea ce nu este
întotdeauna adevărat, deoarece în
ultimul timp s-a constatat că și ge-
nele sunt controlate, la rândul lor,
de niște mecanisme epigenetice.
Sănătatea noastră nu este numai
rezultatul unui destin genetic im-
placabil, ci și al unui joc pe care
mecanismele epigenetice îl fac îm-
preună cu mediul foarte variabil
și de multe ori foarte ostil în care
trăim. Ca o interfaţă, mecanismele
epigenetice reușesc, fără a modifi-
ca structura ADN, să blocheze sau
să deblocheze genele noastre, co-
Bibliografie
1. Alegria-Torres, J.A., Baccarelli. A., Epigenetics and
lifestyle, Epigenomics. 2011 Jun; 3(3): 267–277.
2. Balin, S.B., Ohm, J.E. Epigenetic gene silencing in
cancer – a mechanism for early oncogenic pathway
addiction? Nat Rev Cancer, 6,2006,107–116
3. Carey, N. Epigenetics revolution, Icon Books, 2011
4. Chapman, S., Hill, A. Human genetic susceptibility
to infectious diseases, Nat. Rev. Gen., 13, 2012,
175-178
5. Corley, M.J, Ndhlovu, L.C. DNA Methylation
Analysis of the COVID-19 Host Cell Receptor,
Angiotensin I Converting Enzyme 2 Gene (ACE2) in
the Respiratory System Reveal Age and Gender
6. Cristea, A.N. Medicamentele epigenetice,
Conferinţa Naţională de Farmacologie, București,
2017
7. Dawkins, R. Lumea ca un mare spectacol,
Humanitas, 2016
8. Dodou, K. Whiteley, P. DNA, not necessarily
your destiny? The growing role of epigenetics
in pharmacy. The Pharmaceutical Journal
2013;290;23–4.
9. Feinberg, A.P., Vogelstein, B. Hypomethylation
Distinguishes Genes of Some Human Cancers From
Their Normal Counterparts, Nature, 301, 1983,
89-92
10. Fernandez, N., Blanco, M.J., Nyqvist, M.
Differential transcriptional expression of the
polymorphic myxovirus resistance protein
A in response to interferon-alpha treatment,
Pharmacogenetics, 14, 2004, 189-197
11. Fini, L., Selgrad, L., Fogliano, V. Annurca apple
polyphenols have potent demethylating activity and
can reactivate silenced tumor suppressor genes in
colorectal cancer cells. J Nutr. 2007;137(12):2622–
2628.
Ars medici
ordonând funcţionarea lor. De ace-
ea, eu le-am comparat cu un solist
care cântă la un pian cu 20 de mii
de clape, reprezentând cele 20 de
mii de gene pe care le-am moștenit
de la părinţii noștri. Iar sănătatea
noastră, precum și susceptibilita-
tea la acest virus extrem de conta-
gios vor depinde nu numai de pia-
nul genetic, ci și de pianist.
Evident că sensibilitatea noas-
tră faţă de SARS-CoV-2 depinde în ză organismul prin intermediul sunt genele protooncogene sau că demetilarea generală poate să
primul rând de expunerea socială, interferonilor de tip I, împotriva chiar oncogene, care nu se vor ma- activeze niște gene patogene sau
familială sau profesională la virus. infecţiei cu SARS-CoV. Aceștia au nifesta niciodată dacă nu vor fi ac- potenţial patogene, așa cum ar fi
În acest sens, medicii, farmaciștii, arătat că polimorfismul genei OAS- tivate de mecanismele epigenetice. HRAS și KRAS, care stăteau liniș-
poliţiștii, pompierii, șoferii, taxi- 1, care crește predispoziţia pentru De aceea Harold Varnus, laureat al tite în genom, după cum arată S.B.
metriștii, vânzătorii și profesorii COVID-19, este prezent la 41,7% premiului Nobel pentru medicină, Balin și J.E. Ohm. De aceea, mai
sunt cei mai expuși. Apoi, ea se dintre europeni și americani, la spunea că dușmanul este în noi. degrabă oamenii în vârstă fac can-
manifestă și în funcţie de particu- 10,9% din africani, 18,2% dintre cer, dar și complicaţii foarte grave
larităţile individului, în care un roljaponezi și 36,4% dintre chinezi, CE ANUME INFLUENŢEAZĂ ale COVID-19. Furtuna de citokine
foarte important îl joacă comor- ceea ce explică amploarea pe care ACTIVITATEA GENELOR poate fi, de asemenea, rezultatul
bidităţile, care sunt mai frecven- a luat-o COVID-19 în Europa. Există numeroase exemple în hipometilării, adică activării ge-
te la bătrâni. Cu ocazia studierii Pe de altă parte, U. S. Khoo, care mecanismele epigenetice blo- nelor care sintetizează citokinele
particularităţilor individuale, s-a K. Y. Chan și V. S . Chan au arătat chează gene bune, așa cum sunt proinflamatorii, și a hipermetilării
constatat că vârsta peste 50 de ani, că există o serie SNP (Single Nu- genele supresoare, și deblochează genelor care sintetizează citokine-
sexul masculin și hipertensiunea cleotide Polymorphisms), de po- gene rele sau potenţial rele, așa le antiinflamatorii.
arterială determină un risc mai limorfisme singulare răspândite cum sunt genele protooncogene,
crescut de a face COVID-19. în genom. Acestea pot afecta sin- determinând astfel apariţia can- NU ESTE SUFICIENT
teza numeroaselor citokine pro- cerului. Acest fenomen poate avea SĂ NE ASCUNDEM
FACTORII GENETICI și antiinflamatorii sintetizate în loc și în bolile virotice. D. Milavetz DE VIRUS
Încă din 2003, cu ocazia pri- timpul reacţiei imunitare, precum și L. Balakrishnan vorbesc chiar de Evident că în condiţiile în care
melor infecţii cu SARS-CoV-1, M. IL1, IL4, IL6, TNF-alfa, IFN-alfa o epigenetică virală, adică implica- nu avem un tratament specific,
Lin, H.K. Tseng și J.A. Trejaut și IFN-beta. Dacă aceste SNP vor tă în lupta cu virusurile. Mecanis- una dintre cele mai bune meto-
au constatat că există o anumită determina sinteza citokinelor mele epigenetice pot induce meti- de de a ne feri de boală este aceea
legătură între infecţia cu coro- proinflamatorii, rezultatul va fi larea citozinei din insulele CpG din de a ne ascunde cât mai bine de
navirus și sistemul ge- o reacţie inflamatorie ful- apropierea promotorului, blocând virus. Dar din moment ce nu ne
netic HLA (Human Primele minantă – furtună de astfel activitatea genei respective. vom putea ascunde la infinit și din
Leukocyte Antigen). observaţii clinice au cytokine –, care stă Pot apela la acetilarea, metilarea moment ce avem niște mecanisme
Apoi, S. Itoyama, la baza complica- și fosforilarea histonelor, la ARN de apărare, care până acum ne-au
arătat că vârstnicii,
N. Keicho și T. ţiilor pulmonare non-codante, la micro-ARN și la protejat foarte bine, ar trebui să
Quy au consta- bărbaţii și persoanele foarte grave ale modificarea cromatinei. Iar aceste căutăm să le protejăm și noi sau
tat că există un care au diferite COVID-19. mijloace pot influenţa activitatea chiar să le stimulăm, pentru a ieși
polimorfism al comorbidităţi fac mai Toate aceste genelor implicate în reacţia imu- cumva din această conjunctură. Și
genei care sin- repede boala ori sunt polimorfisme ne- nitară îndreptată contra virusului. este posibil, deoarece aceste meca-
tetizează enzima mai afectaţi ar putea explica o Spre exemplu, J.T. Taylor și D.M. nisme au anumite limite și nevoi.
de conversie a angi- de ea. parte din susceptibi- Knipe au arătat că remodelarea Spre exemplu, mecanismele
otensinei, polimor- litatea genetică a unor cromatinei poate influenţa repli- epigenetice au nevoie de acid fo-
fism care poate favo- indivizi de a face boala. carea virusului herpetic. A. Liang, lic, care este conţinut în vegetale
riza apariţia și evoluţia bolii. În Dar ele nu se vor putea manifesta J.L. Vogel și A. Narayanan au arătat și care, după cum arată J.M. Zingg
2005, E. Hamano, M. Hijikata și S. decât dacă mecanismele epigene- că și inhibarea demetilării histone- și P. Jones, are un rol foarte im-
Itoyama au constatat că în SARS tice reglatoare vor permite acest lor poate influenţa replicarea viru- portant în metilarea ADN-ului.
există un polimorfism al genelor lucru. Noi toţi avem în genomul sului herpetic. M.B. Reeves arată De asemenea, ele au nevoie sau
OAS-1 și MxA, gene care protejea- nostru anumite gene rele, așa cum cum cromatina celulei gazdă poate pot fi influenţate de niște polife-
influenţa expresia genelor virusu- noli, care se găsesc tot în vegetale
12. Hamano, E., Hijikata, M., Itoyama, S., 22. Milavetz, D., Balakrishnan, L. Viral Epigenetics,
Polymorphisms of interferon-inducible genes OAS-1 Methods Mol Biol, 2015, 569-596 lui citomegalic, iar M.J. Corley și L. și care, după cum arată L. Fini, M.
and MxA associated with SARS in the Vietnamese
population, Biochemical Research Communication
23. NG, M.H., Lau, K.M., LI, L, Association of
human-leukocyte-antigen class I (B*0703) and
J. Ndhlovu au arătat că metilarea Selgrad și V. Fogliano, pot influen-
22, 2005, 1234-1239 class II (DRB1*0301) genotypes with susceptibility genei care sintetizează enzima de ţa acetilarea histonelor. La rândul
13. HE, J., Feng, D, Vlas, S.J. Association of and resistance to the development of severe acute
SARS susceptibility with single nucleic acid respiratory syndrome. J Infect Dis, 190, 2004, conversie a angiotensinei (ACE2) lor, F. Zhang, R. Cardelli și J. Caroll
polymorphisms of OAS1 and MxA genes: a case- 515–518 poate agrava evoluţia infecţiei cu au arătat că exerciţiul fizic joacă
control study, BMF Infect Dis, 6, 2006, 106 24. Olds, J.L., Kabanni, N., Is nicotine exposure
14. Hefti, H.P. Fresse, M., Landis, H. Human MxA linked to cardiopulmonary vulnerability to coronavirus. un rol foarte important în buna
protein protects mice lacking a functional alpha/beta COVID-19 in the general population? FEBS Journal,
interferon system against La crosse virus and other 18, Marth 2020 Dar probabil că cea mai frec- funcţionare a mecanismelor epi-
lethal viral infections. 8, 1999, 6984-91. 25. Quinn S.C., Kumar, S. Health Inequalities and ventă implicare a mecanismelor genetice, în timp ce J. Rusiecki, A.
15. Herceg, Z. Epigenetic Mechanisms as an Infectious Disease Epidemics: A Challenge for Global
Interface Between the Environment and Genome, Health Security, Biosecurity, 12, 2014, 263–273. epigenetice în patologia umană Baccarelli și V. Bollati au indicat
Adv Exp Med Biol, 903, 2016, 3-15 26. Reeves, M. B. Chromatin-mediated Regulation
16. Itoyama, S., Keicho, N., Quy, T. ACE1 of Cytomegalovirus Gene Expression, Virus Res, 2,
o reprezintă hipometilarea ge- că și poluarea poate influenţa hi-
polymorphism and progression of SARS. Biochem 2011, 134-143 nomului, întâlnită în multe boli pometilarea genomului. Iar după
Biophys Res Commun, 323, 2004, 1124–1129 27. Restian, A. Destinul nostru epigenetic, Practica
17. Lazo, P. A., Samtos, C. R. Interference With p53 Medicală, 1,2016,4-10 grave, așa cum ar fi cancerul, dar cum a arătat A.N. Cristea, există
Functions in Human Viral Infections, a Target for 28. Rusiecki, J., Baccarelli A., Bollati, V. Global DNA și în procesul de îmbătrânire. și o serie de medicamente epige-
Novel Antiviral Strategies? Rev Med Virol, 21, 2011, hypomethylation is associated with high serum-
285-300 persistent organic pollutants in Greenlandic Inuit, Odată cu trecerea timpului, tot netice care pot acţiona asupra
18. Li, S., Kong, L., Yu, X. Host-virus Interactions: Environ Health Perspect, 11, 2008, 1547–155
From the Perspectives of Epigenetics, Rev Med 29. Schafer, A., Baric, S. Epigenetic Landscape mai multe gene sunt demetilate, sistemului imunitar.
Virol, 4, 2014, 223-41 during Coronavirus Infection, Pathogens, 6, 2017, 6 adică activate. Toate acestea demonstrează
19. Liang, Y., Vogel J.L., N. Inhibition of the histone 30. Taylor, T.J., Knipe, D.M. Proteomics of
demethylase LSD1 blocks alpha-herpesvirus lytic herpes simplex virus replication compartments: În 1983, A.P. Feinberg și B. faptul că stilul nostru de viaţă,
replication and reactivation from latency. Nat. Med. Association of cellular DNA replication, repair,
15, 2009, 1312–1315 recombination, and chromatin remodeling proteins
Vogelstein au arătat că în celula în sensul respectării limitelor și
20. Lin, M, Tseng, HK, Trejaut, J.A. Association of with ICP8, J. Virol., 78, 2004, 5856–5866 canceroasă apare o demetilare asigurării nevoilor mecanisme-
HLA class I with severe acute respiratory syndrome 31. Zingg, J. M., Jones, P. Genetic and epigenetic
coronavirus infection. BMC Med Genet. 2003;4:9 aspects of DNA methylation on genome expression, genomică foarte pronunţată. Este lor de apărare, joacă un rol foarte
21. Khoo, U.S., Chan, K.Y., Chan, V.S.. Role of
Polymorphisms of the Inflammatory Response
evolution, mutation and carcinogenesis.
Carcinogenesis, 181997, 869–882
adevărat că pe lângă demetilarea important în relaţiile noastre cu
Genes and DC-SIGNR in Genetic Susceptibility to 32. Zhang, F., Cardelli, R., Caroll, J. Physical activity generală poate să apară și o hiper- SARS-CoV-2.
SARS and Other Infections, Hong Kong Med J, 4, and global genomic DNA methylation in a cancer-
2008, 31-35 free population. Epigenetics, 6,2011,3. metilare locală. Dar este evident Prof. dr. Adrian Restian
Ars medici VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
13

EVALUAREA IMAGISTICĂ
în pediatrie
Utilizarea radiaţiilor ionizante în diagnosticul imagistic, în
special în rândul populaţiei pediatrice, trebuie efectuată cu
precauţie, având în vedere riscurile pe termen lung pentru
sănătate.

R
adiaţiile pot proveni din
două surse: naturale (te-
restre și cosmice) și ar-
tificiale. Media dozei de
radiaţii naturale este de 2,4 mSV
(miliSieverts) pe an, cu variaţii în
funcţie de zona geografică. Doza
absorbită de radiaţia ionizantă în
unitatea de masă se măsoară în
miliGray (mGy). Conform datelor
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii,
iradierea asociată cu efectuarea
unei radiografii toracice este echi-
valentă a trei zile de expunere na-
turală. Efectuarea unei tomografii
computerizate echivalează cu ex-
punerea la radiaţii naturale timp
de un an.
Principiile de protejare a paci-
enţilor atunci când sunt necesare
investigaţii sau proceduri ce ne-
cesită utilizarea radiaţiilor ioni-
zante sunt regăsite sub principiul
ALARA (,,as low as reasonably
achievable”). Cu alte cuvinte, chiar
și atunci când doza de radiaţie
asociată cu investigaţia nu este
foarte mare, dacă aceasta nu este
imperios necesară, se recomandă
evitarea efectuării ei. Radiaţiile io-
nizante pot produce mutaţii gene-
tice, malformaţii congenitale sau
pot crește riscul dezvoltării unui
neoplasm.
Efecte asupra copiilor
Un studiu1 a evaluat 182 de
pacienţi pediatrici din trei centre
medicale care au efectuat tomo-
grafii computerizate (102 – CT
cerebral, 30 – CT abdominal și 50
– CT toracic). Pacienţii incluși în
studiu au avut vârsta cuprin-
să între o lună și 10 ani. Efectuarea
Pacienţii au efectuat in- unei tomografii mai mare de 5 ani abdominală. Într-unul dintre cen- de alte elemente: experienţa radi-
vestigaţia în cadrul a computerizate sau greutatea tre, examinarea abdominală nu a ologilor și a tehnicienilor în opti-
trei spitale (denumite peste 20 de kg) inclus și CT de pelvis, la recoman- mizarea dozei, protocolul folosit
A, B și C). În primele
echivalează cu au fost folosi- darea medicului curant. precum și informarea lor și a me-
două unităţi medicale expunerea la radiaţii te protocoale Autorii studiului subliniază dicului curant privind capacităţi-
protocolul implica exa- naturale timp pentru adulţi. faptul că indicaţiile clinice diferite le aparatului și riscurile asociate
minarea abdomenului de un an. Analiza statis- privind o investigaţie, cum e cea iradierii.
și a pelvisului, iar în a tre- tică a dozei de ra- a regiunii pelvine, sunt cele care Dr. Alexandra Guţă
ia unitate sanitară se efectua diaţie a arătat variaţii primează în decizia de expunere
Bibliografie:
doar CT de abdomen și opţional de minore între centre la examinarea la radiaţii. Totuși, unele diferenţe 1. Alzimami K. Assessment of Radiation doses to
pelvis la cererea medicului curant. cerebrală și toracică, spre deosebi- majore privind doza de radiaţie Paediatric Patients in Computed Tomography
Procedures. Pol J Radiol. 2014;79:344–348.
Pentru anumiţi pacienţi (cu vârsta re de variaţiile pentru examinarea la care organismul este expus ţin Published 2014 Oct 1.

PUBLICITATE

Deficitul de magneziu în contextul pandemiei de COVID-19

Noua pandemie cu coronavirus (SARS-
CoV-2) a adăugat două noi expresii în vocabu-
larul nostru de zi cu zi – „distanţare socială” și
„carantină”. La nivel internaţional, lumea medi-
cală este preocupată în aceste zile de găsirea
unor mijloace eficiente de prevenire a infecţiei,
dar și de tratamentul pacienţilor cu simptome
severe si grave din secţiile de boli infecţioase și
ATI. E o luptă teribilă, cu un „dușman” în mare
parte necunoscut și foarte periculos, mai ales
pentru anumite categorii de vârstă (cei peste
65 de ani) și pentru persoanele cu comorbidi-
tăţi – boli cardiovasculare, boli respiratorii cro-
nice, diabet zaharat sau afecţiuni oncologice.
Pandemia cu coronavirus, cu punct de ple-
care în luna decembrie a anului trecut în orașul
Wuhan din provincia Hubei, a afectat întreaga
populaţie a globului. Afectaţi sunt deopotrivă și
cei infectaţi cu SARS-CoV-2, și cei neinfectaţi.
Pe de o parte, aproximativ 20% dintre cei care
au contractat virusul pot necesita internare în
secţiile de boli infecţioase și terapie intensivă.
Dar și cei infectaţi asimptomatici sau cei ne-
infectaţi, izolaţi la domiciliu, pot suferi traume
emoţionale și psihice, din cauza izolării și a
știrilor alarmiste, false și panicarde. Așa în-
cât, anxietatea, depresia și atacurile de pani-
că sunt inerente în această perioadă cu mare
încărcătură emoţională.
Deficitul de magneziu este o problemă
actuală a societăţii moderne în care trăim, chiar
și în condiţii normale de viaţă și de muncă. Cu
atât mai mult, în aceste condiţii de criză. În con-
textul epidemiologic actual, lipsa unui aport op-
tim de magneziu poate fi un factor de risc atât
pentru sănătatea noastră fizică, cât mai ales
pentru cea psihică.
Magneziul este necesar pentru buna func-
ţionare a sistemului imunitar, atât de încercat
în această perioadă. Magneziul are un rol im-
portant în imunitatea nespecifică (înnăscută),
dar și în cea specifică (dobândită). Este esenţial
pentru dezvoltarea și proliferarea limfocitelor
T, cu rol în imunitatea mediată celular, ca și
pentru buna funcţionare a limfocitelor T helper
CD4+. Magneziul are de asemenea un rol an-
tiinflamator, reducând eliberarea substanţei P
(un mediator al inflamaţiei) și a altor molecule
proinflamatorii.
Cercetări preliminare au arătat că pacien-
ţii cu patologii asociate cardiovasculare sunt
mai afectaţi în cazul infecţiei cu SARS-CoV-2,
mortalitatea în cazul acestora fiind de 10,5%.
Suplimentarea cu magneziu este benefică paci-
enţilor cu hipertensiune arterială, boală corona-
riană, aritmii sau insuficienţă cardiacă. O aten-
ţie deosebită trebuie acordată persoanelor care
suferă de hipertensiune arterială, mortalitatea
în cazul lor fiind de până la 6%, mult mai mare
decât în cazul celor fără comorbidităţi.
Magneziul are efect antiinflamator și redu-
ce inflamaţia la nivelul plămânilor, îmbunătă-
ţind astfel funcţia pulmonară. În același timp,
el are efect bronhodilatator și reduce hiperreac-
tivitatea căilor aeriene. Iar aceste beneficii sunt
cu atât mai importante în cazul persoanelor
infectate cu noul coronavirus.
De asemenea, magneziul ajută la reduce-
rea stresului și anxietăţii, ducând la o stare de
calm și relaxare. Inhibă eliberarea cortizolului
care contribuie la accentuarea anxietăţii, depre-
siei, insomniei și a schimbărilor de dispoziţie. Și
nu în ultimul rând, magneziul este esenţial per-
soanelor în vârstă, deficitul de magneziu având
consecinţe nefaste în ceea ce privește agrava-
rea bolilor cardiovasculare, neuropsihiatrice și a
diabetului zaharat, dar și în accentuarea stre-
sului și scăderea imunităţii. Suplimentarea cu
magneziu la persoanele de vârsta a treia este
cu atât mai importantă în contextul actual, cu
cât alimentaţia acestora este departe de a fi
una echilibrată și bogată în magneziu.
Dr. Cătălin Colţ,
medic rezident medicină sportivă
Institutul Naţional de Medicină Sportivă
Bibliografie:
1. Tam, M., Gomez, S., Gonzalez-Gross, M., Marcos, A. Possible roles of
magnesium on the immune system. European Journal of Clinical Nutrition
(2003) 57, 1193–1197.
2. The Magnesium Miracle, Dr. Carolyn Dean MD ND. https://drcarolyndean.
com/2017/10/the-magnesium-miracle-2017/
3. de Baaij, J.H.F., Hoenderop, J.G.J., Bindels, R.J.M. Magnesium in Man:
Implications for Health and Disease. Physiol Rev 2015, 95: 1–46.
4. Al Alawi, A.M., Majoni, S.W., Falhammar, H. Magnesium and Human Health:
Perspectives and Research Directions. International Journal of Endocrinology
2018: 1-17.
5. https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019
6 https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-age-sex-
demographics/
14 VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
O sută de ani de la nașterea
primei doamne a neurochirurgiei
internaţionale
La 25 aprilie se împlinesc o sută de ani de la nașterea primei femei neurochirurg de renume internaţional,
dr. Sofia Ionescu. În anul V de studenţie, ea a practicat cea dintâi intervenţie neurochirurgicală de
trepanaţie în vederea salvării vieţii unui băieţel aflat în comă, devenind astfel prima femeie neurochirurg
din lume [1].
Î
n urma cercetărilor iatro-is-
torice de aprox. 30 de ani, în
data de 17 septembrie 2005,
în cadrul Congresului Mon-
dial de Neurochirurgie din Maroc,
s-a confirmat că dr. Sofia Ionescu
este prima femeie neurochirurg din
lume. Până atunci se credea că dr.
Louise Eisenhardt din SUA deţine
acest titlu de onoare, dar s-a dove-
dit că era anatomopatolog [2]. Unii
britanici speculează că dr. Diana
Beck este prima femeie neurochi-
rurg din lume, dar prima interven-
ţie neurochirurgicală documentată
efectuată de aceasta datează din
anul 1952, cu amendamentul că
ocupa doar funcţia de consultant
în neurochirurgie, fără drepturi
depline [3]. Dr. Sofia Ionescu-Ogre-
zeanu este indiscutabil una dintre
importantele figuri ale neurochirur-
giei internaţionale, eclipsând neuro-
chirurgia românească, fiind prima
femeie care s-a iniţiat în a desluși
practic elemente din sfera „regi-
nei artelor chirurgicale”, denumită
și „coroana medicinei”, domeniul
neurochirurgiei. Până în 1989, în
România, au fost doar opt femei
neurochirurg [4].
Membră a primei echipe
neurochirurgicale de aur
Născută la Fălticeni, fiica lui
Constantin Ogrezeanu, casier
la Banca Naţională Română, și a
Mariei Ogrezeanu, casnică, își desfă-
șoară studiile universitare în cadrul
Facultăţii de Medicină din Bucu-
rești între anii 1939-1945. Începând
cu data de 15 octombrie 1943 efec-
tuează un prim stagiu de internat
în Serviciul de Neurochirurgie din
Spitalul nr. 9 din București. A intrat
în prima echipă neurochirurgicală,
considerată echipa de aur, alături de
prof. Dr. Dimitrie Bagdasar, specia-
lizat în clinica profesorului Harvey
Cushing din Boston, întemeieto-
rul neurochirurgiei româneşti şi
doctorii Constantin Arseni şi Ionel
Ionescu (care i-a devenit ulterior soţ)
[5]. În 1945 își susţine doctoratul în
medicină și chirurgie [3]. În același
an se căsătorește cu doctorul Ionel
Ionescu, secundar neurochirurg,
cu care va avea doi copii. În 1946
participă la concursul de secunda-
riat, în 1954 este încadrată medic
primar în cadrul Clinicii Spitalului
„Dr. Gh. Marinescu”, iar în 1976
obţine gradul de medic primar
neurochirurg II.
Performanţe recunoscute
Cariera sa profesională este una
diversă, cu o durată de 47 de ani,
în care a practicat neurochirurgie
cerebrală și spinală, performând
în premieră tehnici dezvoltate și
atestate ulterior precum: evacua-
rea hematoamelor intracerebrale
cu ajutorul unui trocar în 1968, in-
tervenţie premergătoare neurochi-
rurgiei endoscopice, cât și o tehnică
originală de ventriculocisternosto-
mie [4]. Performanţele în domeniu
sunt recunoscute în publicaţii in-
ternaţionale de renume, precum
„Acta chirurgica Belgica”, „Journal
de chirurgie”, „Neurologia”, „Psihi-
atria”, „Neurochirurgia” și „Revue
Roumaine d’ Endocrinologie” [6].
Numărul articolelor și al comuni-
cărilor prezentate în ţară și în stră-
inătate se ridică la aproximativ 120
[7]. „Așa a fost atunci când aveam
pe masa de operaţie un tânăr care
avea un blocaj între pungile cu lichid
din creierul mare și cele din creierul
mic. Deja bolnavul intra în comă.
Pe apeductul lui Silvius nu venea
lichid.(...)Atunci mi-a venit ideea.
Citisem în literatura de specialitate
despre un norvegian care imaginase
o tubulatură pentru a drena lichi-
dul. Tocmai atunci trecea pe acolo
o soră cu tava cu sonde urinare ste-
rilizate și mi-am spus că trebuie să
încerc. În Occident, comunicarea se
realiza cu peritoneul sau cu o venă
mare. Eu am făcut un șanţ în os,
am băgat tubul de la o sondă, l-am
fixat sus în creierul mare și lichidul
a început să curgă, iar jos l-am fixat
de meninge, iar lichidul și-a reluat
drumul firesc. Asta a fost minunea.
Omul care urma să moară s-a făcut
învăţător și a avut copii”, povestea
dr. Sofia Ionescu-Ogrezeanu.
Experienţe chirurgicale
unice
În anii ’70, ajunsă în Paris și
Lyon, a uimit comunitatea neuro-
chirurgicală franceză cu statutul
de „femeie neurochirurg”, fiind
chiar nevoită să ateste acest lucru
prin semnele degenerării falange-
lor degetului IV din cauza utilizării
pensei Gouge (pensa ciupitor de
os) [8]. O experienţă unică trăită în
calitate de „femeie neurochirurg”
a avut loc tot în anul 1970, când
şeicul Zaied Bin Sultan al Nohaian
din Abu Dhabi, din cauza religiei
care nu îi permitea ca un alt bărbat
să îi consulte soţia, a fost nevoit să
apeleze la o femeie medic. În urma
a 9 nașteri până la vârsta de 26 de
ani, soţia favorită a șeicului suferea
de o discopatie lombară, necesitând
intervenţie operatorie [9].
Răsplată pentru merite
deosebite
Pentru meritele deosebite dove-
dite încă din anii studenţiei, Sofia Io-
nescu a fost răsplătită cu Semnul de
Distincţie al Crucii Roșii (1943), cu
insigna „Evidenţiată în Munca Me-
dico-Sanitară (1957), cu medalia „A
XX-a Aniversare a Eliberării Patri-
ei” (1964), cu medalia „25 de ani de
la Proclamarea Republicii” (1972)
[6]. În anul 1996 primește Diploma
de Onoare a Asociaţiei Naţionale a
Femeilor cu Diplomă Universita-
ră din România pentru merite de
excepţie, Premiul „Elisa Leonida
Zamfirescu” și Diploma de Onoare a
Confederaţiei Naţionale a Femeilor
din România. Tot în acel an devine
membru al Societăţii Române de
Istoria Medicinei, iar în 29 martie
1997, Membru Emerit al Academiei
de Știinţe Medicale. I s-au decernat
Diploma de Onoare a ANFDUR, Pre-
miul „Inginer Elisa Leonida Zamfi-
rescu”, Diploma de Onoare pentru
merite deosebite în promovarea ști-
inţei și tehnicii în România, Diplo-
ma de Onoare a Societăţii de Istoria
Medicinei, Diploma de Cetăţean de
Onoare al Municipiului Fălticeni și
Medalia de Onoare a aceluiași muni-
cipiu, culminând cu acordarea celei
mai înalte distincţii din România,
Steaua Republicii, în grad de cava-
ler, pe care a primit-o la începutul
lunii martie 2008 [6].
Iatroistorie
Bibliografie
1. https://medicaacademica.ro/sofia-ionescu-
prima-femeie-neurochirurg-din-lume/
2. S. Nicolau, „DOCTOR SOFIA IONESCU –
PRIMUM INTER PARES – PRIMA FEMEIE
NEUROCHIRURG DIN ROMANIA,” 1945
3. M. I. S. S. D. I. B. Eck and N. Eurosurgeon,
„a N a Ccount of the L Ife and a Chievements
of,” Practice, vol. 62, no. 3, pp. 738–742, 2008
4. https://www.revistagalenus.ro/
personalitati-marcante/sofia-ionescu-1920-
2008-prima-femeieneurochirug-din-lume/
5. http://stiri.tvr.ro/sofia-ionescu-
ogrezeanu-prima-femeie-neurochirurg-din-
lume_43678.html#view
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sofia_
Ionescu-Ogrezeanu.
7. Autor: Rodica Simionescu Titlu:
Neurochirurg Sofia Ionescu, neodihna
binelui Editura: Alas An de aparitie: 1998 Nr.
pagini: 256
8. https://destepti.ro/femei-celebre-sofia-
ionescu
9. https://www.traiesteromaneste.ro/o-
operatie-mi-a-decis-viata-sofia-ionescu-
prima-femeieneurochirurg-din-lume/
10 https://jurnalspiritual.eu/s-a-intamplat-in-
21-martie-2008/.
Pensionare pe caz
de boală
În 1990, în urma unei operaţii
de cataractă suferită la ochiul stâng,
ilustra Doamnă a știinţelor medi-
cale se pensionează. Și-a continuat
activitatea știinţifică în calitate de
membru emerit al Academiei de
Știinţe Medicale în 1997 (12 aprilie),
în 2002 (29 august), fiindu-i echi-
valat titlul de Cercetător Știinţific
Principal Grad I cu cel de Profesor.
Tot în 2002, la Seminarul Interna-
ţional de Neurochirurgie din 22-23
noiembrie desfăşurat la Facultatea
de Medicină din București cu tema
„Actualităţi în traumatismele ver-
tebro-medulare”, a fost considera-
tă un „deschizător de drumuri în
traumatologia vertebro-medulară”.
În ultimii ani de viaţă, aproape
uitată și în asprele condiţii ale unei
pensii modeste, nu s-a bucurat de
o binemeritată recunoștinţă din
partea societăţii și a obștii medica-
le. Dosarul întocmit, la iniţiativa
unor personalităţi oneste și a Aso-
ciaţiei Medicilor Pensionari din
România, pentru a i se acorda titlul
de „Doctor Honoris Causa” n-a pu-
tut trece de barierele birocratice
ale Colegiului Medicilor București,
unde a „zăcut” vreme de un an,
timp în care a survenit, la data de 21
martie 2008 și stingerea din viaţă a
ilustrei Doamne a știinţelor medica-
le, la venerabila vârstă de 88 de ani,
fiind înmormântată la Cimitirul
„Bellu” [2]
Prof. dr. Alexandru Vlad
Ciurea,
dr. Andreea Idu,
dr. Georgeta Popa
Medic în România
Care a fost cea mai mare provoca­
re profesională de până acum?
Provocări profesionale au fost mul-
te – de exemplu, fiecare organizare
a unui centru de recuperare, pen-
tru că fiecare avea particularităţile
lui, ca amplasare, ca nișă popula-
ţională, și a trebuit să mă adaptez
soli­citărilor.
Senzaţia mea este că medicina de
recuperare nu primește suficientă
atenţie, în defavoarea pacienţilor.
Ce părere aveţi?
Din păcate, specialitatea noastră nu
este percepută corect nici de medi-
cii din celelalte specialităţi. Nu s-a
făcut totul pentru ca aceștia să în-
ţeleagă posibilităţile pe care le oferă
recuperarea medicală. Noi suntem
percepuţi oarecum deformat. Spe-
cialitatea de recuperare medicală
este extrem de ofertantă în toate do-
meniile bolilor cronice și ar trebui să
existe o colaborare mult mai strânsă
între celelalte domenii și al nostru.
Sigur că specialităţile mai proactive,
cum sunt cele chirurgicale, doresc să
rezolve cât mai rapid pacientul și nu
se mai gândesc la el pe termen me-
diu și lung. Dacă ar face asta, ar avea
în vedere și recuperarea medicală.
În acest sens, consider că Asociaţia
Medicilor Independenţi nou creată
poate să devină un instrument util
în scopul scurtării [traseelor] și efi-
cientizării contactelor între specia-
lităţi. Cred că ar fi extrem de impor-
tant să creăm noi un anumit sistem
de contacte între specialiști, în așa
fel încât lucrurile să fie accelerate,
ceea ce ar fi extrem de convenabil
pentru pacient. Ar trebui să existe
Un sistem de contacte
între specialiști
ar accelera accesul
la terapiile
de recuperare
Recuperarea medicală ajută organismul să își reia funcţiile pierdute, dacă pacientul are
acces la aceste servicii în timp util. Mai multe am aflat de la prof. dr. Elena Luminiţa
Sidenco, într-un interviu acordat la sediul Policlinicii Sociale Sala Palatului.
Cu o experienţă de aproape
30 ani în domeniul
recuperării medicale și de 13
ani ca profesor universitar,
prof. dr. Elena Luminiţa
Sidenco a organizat mai
multe servicii de recuperare
medicală, printre care: Dacia
Medical Center, serviciul
de recuperare din Centrul
de Diagnostic și Tratament
BioTerraMed, serviciile de
recuperare din Policlinicile
Regina Maria – Floreasca
și Sun Plaza, serviciul de
recuperare din Policlinica
Sala Palatului a Fundaţiei
Sociale Regina Maria, secţia
de recuperare a Spitalului
„Prof. dr. Agrippa Ionescu”
Balotești, centrul de
recuperare Oxygen Health
Therapy – Tâncăbești.
o cunoaștere mai bună de către me- să îmbunătăţească funcţionalitatea
dicii din celelalte specialităţi a posi- la diverse niveluri ale organismului.
bilităţilor și a ofertei noastre, dar și Noi utilizăm elemente de mecanote-
contacte mult mai rapide între noi. rapie, electroterapie, presoterapie,
termoterapie, de care celelalte spe-
Rol în toate domeniile cialităţi nu dispun. Mie, personal,
majore de patologie aceste forme de terapie mi se par
mai aproape de esenţa funcţională a
Care ar fi această ofertă? organismului uman.
Domeniul recuperării medicale este
singurul domeniu medical care se re- Nevoia este mai mare decât
feră în mod direct la funcţie, la func- oferta centrelor de stat
ţionalitate. Pe noi ne interesează nu
numai rezolvarea elementelor clini- Ce opţiuni are, în România, un pa­
ce imediate cu care ne confruntăm, cient care necesită tratament de
ci și scopul final pe care îl constitu- recuperare?
ie funcţia. Sigur că pentru celelalte Atunci când pacientul care a suferit
specialităţi, a noastră e percepută în un accident sau un incident care îi
primul rând în ceea ce privește recu- afectează funcţionalitatea este tri-
perarea funcţionalităţii locomotorii. mis la domiciliu, stabilizat, familia
Dar recuperare funcţională găsim în primește indicaţia să ajungă la me-
toate domeniile majore de patologie: dicul de familie, care trebuie să dis-
în cel cardiovascular, respirator, în pensarizeze pacientul. Medicul de
neurologie, în ortopedie-traumato- familie va trebui să găsească varian-
logie, în neonatologie, obstetrică-gi- ta care din punct de vedere funcţio-
necologie etc. Însă există și domenii nal să-i fie cea mai convenabilă aces-
în care programele de recuperare nu tuia. Și nu întotdeauna medicii de
sunt implementate la scara la care familie sunt suficient de bine orien-
ar trebui implementate – de exem- taţi ori au conexiunile necesare pen-
plu, în afecţiunile digestive, în cele tru acest lucru. În mod normal, ei
urogenitale am putea să ne adu- au legături cu principalele secţii de
cem aportul prin anumite proce- recuperare din mediul de stat. Dar
duri și mijloace terapeutice de care adresabilitatea către aceste centre
dispunem. este uneori îngreunată de numărul
Care ar fi aceste mijloace tera­ mare de pacienţi. Ele sunt asaltate
peutice?­ de pacienţi cu o stare de disconfort
Specialitatea noastră este singura mai mare sau mai mică și nu întot-
care utilizează mijloace de tera- deauna ordinea în care bolnavii sunt
pie fizică, asta înseamnă forme de integraţi în aceste centre este opti-
energie pe care noi o convertim, cu mă. Uneori, pacienţi cu disconfort
ajutorul anumitor instalaţii, în pro- funcţional înalt nu ajung în timp util
ceduri terapeutice care urmăresc la terapia necesară. Sigur că aici, un
rol important îl joacă mediul privat,
pentru că în mod normal, pacienţii
care nu reușesc să fie absorbiţi în
spitalele de stat ar trebui să-și gă-
sească rezolvarea, într-un timp mult
mai scurt și cu o ritmicitate mult
mai bună, în mediul privat. Iar în
această privinţă discutăm despre
alte elemente: în primul rând, cel
financiar. Aș fi de părere că totuși
domeniul acesta ar trebui să fie mai
mult susţinut de stat, inclusiv în me-
diul privat.
Adică, o parte din costuri să fie
susţinute de stat?
Da. Numai că decidenţii știu că nu-
mărul acestor pacienţi este mare, că
ar consuma fonduri consistente, și
în condiţiile astea...
Rămân în seama familiilor, care
trebuie să se descurce cum pot,
dacă pot. E un cerc vicios.
Din păcate, chiar așa este și cunosc
situaţii concrete.
Programele, adaptate
particularităţilor
pacientului
Cu ce fel de cazuistică vă con­
fruntaţi?
În cadrul reţelei de sănătate Regi-
na Maria, noi asigurăm punerea în
operă a programelor de recuperare
funcţională la o gamă foarte largă
de pacienţi. În primul rând, abor-
dăm toate vârstele, de la copii până
la vârstnici. Evident, cel mai mare
număr de cazuri se referă la paci-
enţii de vârstă activă, pentru că în
cadrul reţelei există mulţi abonaţi.
Fundaţia de Policlinici Sociale Re-
gina Maria se ocupă în principal de
persoanele cu venituri mici, care be-
neficiază de suport social. Intenţia
noastră a fost să le oferim aceleași
șanse tuturor și în direcţia asta am
acţionat. Eu, personal, nu am făcut
niciodată diferenţa între persoane
abonate sau neabonate, cu venituri
mici sau normale. Pentru mine con-
tează mult scopul final, adică recu-
perarea funcţională a fiecărui paci-
ent, în funcţie de particularităţile și
suferinţele sale. Eu sunt persoana
cu know-how-ul și încerc să fac un
program cât mai complex pentru
atingerea scopului final, obţinerea
unei funcţii cât mai aproape de cea
fiziologică. Deci, mă interesează nu
doar să rezolv zona afectată în mod
direct, ci funcţionalitatea norma-
lă la nivelul întregului organism.
Și atunci privesc pacientul în mod
global. Același lucru se întâmplă în
toate locaţiile unde lucrez, împreu-
nă cu echipele formate din foștii mei
studenţi și masteranzi.
VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
15
Lucraţi în echipă.
Da, mi-a plăcut întotdeauna să or-
ganizez echipe de lucru, în care
terapeuţii sunt formaţi de mine și
avem același limbaj. Pentru noi este
extrem de important ca terapeutul
să găsească modalităţi adecvate de a
pune în practică programul stabilit
de mine și care să rezoneze cu fieca-
re pacient. Și aici există o multitudi-
ne de aspecte de care trebuie să ţi-
nem cont: particularităţi de evoluţie
a bolii, suferinţele colaterale, aspec-
te staturo-ponderale, psihologice ale
pacientului.
Ce putem face în această perioa­
dă de izolare și de imobilizare la
domiciliu?
Cei care frecventează cu anumite
periodicitate sălile de fitness sunt
învăţaţi cu un anumit program de
exerciţii, iar foarte multe dintre
acestea se pot face și la domiciliu.
Din păcate, cea mai mare parte
din populaţia României, și chiar
generaţiile foarte tinere, mă refer
la elevi, nu sunt împătimiţi ai spor-
tului, dimpotrivă. Este și mai greu
să îi mobilizezi în perioada în care
sunt rupţi de mediu, pentru că în
general experienţa grupului poa-
te influenţa favorabil tineretul în
acest sens. E destul de complicat.
Se fac tot felul de eforturi pe cana-
lele de comunicare în masă, proble-
ma este că tinerii nu aderă foarte
ușor la aceste programe. Pentru
vârstnicii la care efortul fizic ar
trebui să se facă sub supraveghere,
iarăși este complicat.
Aţi dori să le mai transmiteţi ceva
cititorilor?
Aș dori să le transmit un mesaj pa-
cienţilor. Lumea ar trebui să înţe-
leagă că da, trecem printr-o perioa-
dă dificilă, dar, periodic, populaţia
lumii trece prin perioade dificile,
și probabil că nu e ultima. Trebuie
să învăţăm cum să abordăm aceas-
tă criză. Oamenii ar trebui să fie
mai optimiști, ar trebui să înveţe
mai mult din ceea ce li se întâmplă,
să înveţe din greșeli, cum se spu-
ne, și să nu le repete. Da, izolare,
de acord, dar nu trebuie să
stăm cu ferestrele ferecate.
Sau putem ieși în curte să ne bucu-
răm de primăvară. În momentul
în care stăm în casă blocaţi și ne
uităm la canalele TV care ne pre-
zintă toate ororile, atunci sigur că
apare depresia. Și ce poate fi mai
periculos decât depresia colectivă?!
Consider că trebuie să luptăm împo-
triva acestei tendinţe, media ar tre-
bui să lupte, nu să alimenteze panica
și frica.
Dr. Mariana Minea
16 VIA�A MEDICALĂ
10 aprilie 2020 l Nr. 14
Vena lui Marshall,
instrument util împotriva
fibrilaţiei atriale
Infuzia cu etanol la nivelul venei
lui Marshall în timpul ablaţiei
pe cateter a fibrilaţiei atriale
persistente crește șansele de
menţinere a ritmului sinusal.
F
ibrilaţia atrială este cea mai frecventă
tulburare de ritm, aceasta afectând
semnificativ calitatea vieţii unor per-
soane, în ciuda tratamentului medica-
mentos. Specialiștii au considerat că dezvolta-
rea tehnicii de ablaţie pe cateter va revoluţiona
tratamentul acestei aritmii, însă rezultatele
obţinute indică efecte suboptimale, cu reapari-
ţia acesteia și necesitatea de a repeta procedura
frecvent.
În acest an, Congresul Mondial și Congre-
sul American de Cardiologie au fost susţinute
în premieră exclusiv în mediul virtual, demon-
strând că cercetarea știinţifică va continua să
se desfășoare la cele mai înalte niveluri, în ciu-
da perioadei dificile în care ne aflăm. Printre
lucrările prezentate se numără și studiul efec-
U n eveniment așteptat cu interes în dome-
niul cardiologiei privește dovedirea efi-
cacităţii și siguranţei tratamentului anticoa-
gulant cu apixaban la pacienţii cu evenimente
tromboembolice venoase în context neoplazic.
Acesta a fost testat în cadrul unui studiu multi-
centric, randomizat, de noninferioritate publi-
cat în New England Journal of Medicine*.
tuat de cercetătorii americani privind utilitatea
infuziei cu alcool la nivelul venei lui Marshall
(vena oblică a atriului stâng), în cadrul inter-
venţiei de ablaţie pe cateter a fibrilaţiei atriale.
Menţinerea ritmului sinusal
Acest studiu a inclus 343 de subiecţi care
prezentau fibrilaţie atrială persistentă simpto-
matică, refractară la cel puţin un tip de medi-
caţie antiaritmică. Ei au fost randomizaţi către
efectuarea intervenţiei de ablaţie pe cateter
a aritmiei, cu sau fără infuzarea de alcool la
nivelul venei lui Marshall.
Grupul care a efectuat această procedură
suplimentară a fost mai mare cu 15% decât cel
de control, întrucât s-a anticipat că va exista o
rată de eșec a procedurii.
Obiectivul primar al studiului a fost men-
ţinerea ritmului sinusal pentru o perioadă de
minimum 30 de secunde la trei luni de la proce-
dură, în absenţa reintervenţiilor și a medicaţiei
antiaritmice. Acesta a fost obţinut la aproape
jumătate dintre subiecţii la care s-a efectuat in-
fuzia cu alcool la nivelul venei lui Marshall, cu o
Ce anticoagulant folosim
la pacienţii neoplazici?
Au fost incluși în principal pacienţi cu
neoplazie activă, mai puţin pacienţii cu forme
cutanate de cancer scuamos sau bazocelular,
cu tumori cerebrale primare sau metastatice,
respectiv cu leucemie acută. Aceștia au fost
diagnosticaţi cu tromboză venoasă profundă
înaltă de membru inferior sau cu tromboem-
bolism pulmonar nou apărut, majoritatea fiind
simptomatici.
S-a efectuat randomizarea către tratament
cu apixaban oral (10 mg la 12 ore în primele
șapte zile și 5 mg la 12 ore ulterior), respectiv
către dalteparină – o heparină cu greutate mo-
lecură mică – administrată subcutanat (200
UI/kg pe zi în prima lună și 150 UI/kg pe zi
ulterior). Durata tratamentului a fost de șase
luni, fiind urmărită recurenţa evenimentelor
tromboembolice în această perioadă și riscul
de apariţie a sângerărilor majore.
Medicina altfel
Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea
diferenţă semnificativă statistic faţă de grupul
de control (49,2% versus 38%).
Îmbunătăţirea calităţii vieţii
Un alt aspect important privește povara ca-
uzată de prezenţa acestei aritmii. Studiul actual
a arătat că majoritatea subiecţilor (78,3%) care
au efectuat infuzia cu alcool la nivelul venei lui
Marshall nu au resimţit o scădere a calităţii vie-
ţii la șase, respectiv douăsprezece luni de la in-
tervenţie, existând o diferenţă importantă faţă
de grupul de control (67,9%).
Cea mai frecventă reacţie adversă asociată
acestei proceduri a fost supraîncărcarea vole-
mică, cu necesar de tratament diuretic, fără să
fie raportate complicaţii acute periprocedurale.
În concluzie, infuzia cu alcool la nivelul
venei lui Marshall poate reprezenta o op-
ţiune utilă pentru îmbunătăţirea rezulta-
telor ablaţiei pe cateter a fibrilaţiei atriale,
luând în considerare circuitele proaritmoge-
ne în care este implicată această venă, prin lo-
calizarea sa și inervaţie, asupra lor acţionând
infuzia de alcool.
Eficient și sigur, inclusiv în neoplaziile
digestive
Rezultatele obţinute au dovedit că api-
xaban nu a fost inferior dalteparinei, recuren-
ţa evenimentelor tromboembolice apărând în
5,6% din cazuri, faţă de 7,9%.
De asemenea, tratamentul cu apixaban
a indus un risc de sângerare majoră similar
cu cel al dalteparinei, inclusiv în cazul tumo-
rilor gastrointestinale, pe care studii ante-
rioare, cu rivaroxaban sau edoxaban, le aso-
ciaseră unui risc mai mare. Grupul tratat cu
apixaban a înregistrat mai multe sângerări
definite ca nonmajore, în special genitourina-
re și ale căilor respiratorii superioare, în con-
cordanţă cu studii anterioare care au evaluat
siguranţa altor anticoagulante orale de tip
non-antivitamină K.
*
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1915103
RESTRICŢII ÎN
UTILIZAREA
FOSFOMICINEI
Agenţia Europeană a Medi-
camentului a impus o serie de
schimbări privind utilizarea fos-
fomicinei, unul dintre antibioti-
cele mai puţin folosite, dar utile
în cazul infecţiilor cu bacterii
rezistente la preparatele folosite
uzual, anunţă Medscape. Utiliza-
rea intravenoasă a acestui medi-
cament va fi limitată pentru ca-
zurile de infecţii severe (infecţii
de tract urinar complicate, endo-
cardită infecţioasă, infecţii osoa-
se și articulare, pneumonie aso-
ciată asistenţei medicale, infecţii
complicate ale pielii și ţesuturilor
moi, meningită bacteriană, infec-
ţii intraabdominale complicate),
la care utilizarea altor antibioti-
ce nu este adecvată. Se menţin
indicaţiile de folosire pentru
tratamentul cistitei necompli-
cate la femei și pentru profilaxia
infecţiilor la bărbaţi supuși bi-
opsiei prostatice transrectale.
Nu se mai recomandă utilizarea
fosfomicinei pentru tratamentul
infecţiilor urinare la copii. De
asemenea, administrarea intra-
musculară nu este indicată, din
lipsă de dovezi privind utilitatea
administrării antibioticului pe
această cale.
DRONE PENTRU
PACIENŢII DIABETICI
O invenţie interesantă va fi
prezentată în cadrul sesiunilor
virtuale ale Congresului de En-
docrinologie ENDO 2020: ea se
referă la o dronă adresată paci-
enţilor diabetici, utilă în caz de
dezastre naturale, când accesul
la servicii și produse medicale
poate fi limitat. Testarea s-a rea-
lizat în toamna anului 2019, când
drona a efectuat un zbor pe coas-
ta de vest a Irlandei, parcurgând
12 mile pentru a duce insulină și
glucagon unui pacient. Insulina
a fost menţinută într-o geantă
frigorifică, la temperatura adec-
vată. Pe parcursul călătoriei de
32 de minute, poziţia dronei a
fost urmărită permanent, ceea
ce a permis întoarcerea cu o pro-
bă de sânge a pacientului, pen-
tru monitorizarea controlului
glicemic de la distanţă. Drona a
fost dezvoltată pe parcursul unui
an, necesitând aprobări de la
numeroase agenţii.