DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
ro
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 30 IUNIE.
Adolescenţii, expuși
tacticilor de marketing
ale industriei tutunului
I
ndustria tutunului face
eforturi pentru a atrage ti-
nerii spre viciul fumatului.
Între manevrele deconspirate
de OMS se numără dezvoltarea
unor produse din ce în ce mai
aromatizate și mai atractive din
perspectiva ambalajului și al
brandingului. O analiză a conse-
cinţelor în România ale acestor
Direcționează 3,5%
Multi -
morbiditatea
examenul de maturitate
pentru politicile de sănătate
tactici arată că un sfert dintre
adolescenţi au fumat cel puţin
o dată. De Ziua Mondială fără
Tutun specialiștii au subliniat
necesitatea protejării tinerei
generaţii de acţiunile de mar-
keting ale companiilor produ-
cătoare de tutun și mai ales de
produse din tutun încălzit.
PAGINA 6
www.fundatiareginamaria.
din impozit
Nr. 22 (1582), anul XXXII
5 iunie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro
Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah
OPINII
Criza reţetelor verzi
Dr. Sever Cristian Oană are o
posibilă explicaţie pentru criza
reţetelor verzi. În opinia sa,
unii medici refuză tratamentul
durerii și al suferinţei, pe motiv
că anumite calmante pot da
dependenţă. PAGINA 7
ACTUALITATE
Hidroxiclorochina
în tratamentul
COVID-19
Combinaţiile terapeutice care
conţin hidroxiclorochină și
clorochină nu par a fi eficiente
în tratamentul infecţiei cu
SARS-CoV-2, asociind reacţii
adverse semnificative și
mortalitate crescută. Un studiu
publicat recent indică o rată de
mortalitate dublă la 30 de zile
de la diagnosticarea infecţiei, în
rândul persoanelor cărora li s-a
97%
administrat această combinaţie
medicamentoasă. PAGINA 2
M
ultimor-
bidi- EDITORIAL
Copil de medic
din bugetele pentru
tatea
este un factor Familiile medicilor au fost
tot mai critic sănătate sunt cheltuite afectate de răspândirea
pentru siste-
mele de sănă-
pentru tratament, COVID-19 – mai ales copiii,
spune medicul psihiatru Vlad
în timp ce doar 3%
tate. Pentru Stroescu. În timp ce alţi copii au
pacienţi, sunt pentru prevenirea avut parte de mai mult timp cu
adevărate provo- părinţii lor, copiii medicilor i-au
cări lipsa de coor- bolilor. avut aproape mult mai puţin
donare a îngrijirilor decât de obicei, mai obosiţi și
și polipragmazia. Pentru mai puţin dispuși să le fie
medici – dificultăţile în utilizarea ghidurilor alături. Copiii cadrelor
clinice care vizează boli unice. Reproiectarea medicale au fost nevoiţi să se
serviciilor de monitorizare a bolilor cronice și, desigur, descurce mai mult singuri și cu
creșterea accentului pus pe prevenţie reprezintă posibile noul sistem de învăţământ
soluţii. PAGINILE 8-9 online. PAGINA 3
Medic în România
”
În radiologie este riscant să te bazezi
pe fler, fiind de preferat experienţa
și cunoștinţele medicale.
Dr. ANDREI ROMAN este medic specialist radiologie-imagistică
medicală la Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă” din
Cluj și asistent universitar. PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
VIOLETA MOCANU
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate 
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la
sfârșitul anului 2020. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali și ale
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
și le însușește, câtă vreme acestea sunt
argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
Hidroxiclorochina,
controversată în tratamentul COVID-19
Conform unor studii
recente, combinaţiile
terapeutice care conţin
hidroxiclorochină și
clorochină nu par a fi
eficiente în tratamentul
infecţiei cu SARS-CoV-2,
asociind reacţii adverse
semnificative și mortalitate
crescută.
U
n grup de cercetători
a publicat recent re-
zultatele unui studiu
observaţional amplu
în The Lancet, în care au fost in-
cluse 100.000 de persoane și 671
de spitale de pe șase continente.
În cadrul lotului studiat, a fost
comparată evoluţia a 14.888 de
pacienţi cu COVID-19 trataţi cu
hidroxiclorochină și clorochină
în monoterapie sau în asociere cu
macrolide (azitromicină sau cla-
ritromicină) cu evoluţia a 81.144
de pacienţi cu COVID-19 care
nu au primit acest tratament. În
urma analizării rezultatelor s-a
constatat că utilizarea hidroxi-
clorochinei în monoterapie sau
în combinaţie cu macrolide era
asociată cu mortalitate crescută
pe parcursul spitalizării (16,4%-
23,8% versus 9,3%). În plus, paci-
enţii trataţi cu hidroxiclorochină
și o macrolidă prezentau un risc
de cinci ori mai mare de aritmii
cardiace severe.
Hidroxiclorochina sau cloro-
china în combinaţie cu macroli-
dele sunt utilizate în tratamentul
COVID-19, deși nu există dovezi
clare cu privire la beneficii. Cu toa-
te că aceste preparate medicamen-
toase sunt eficiente în tratamentul
malariei sau al bolilor autoimune,
profilul de siguranţă și eficacitatea
lor sunt insuficient evaluate în ca-
zul infecţiei cu noul coronavirus,
Hollywood,, în căutarea profesioniștilor medicali
Hollywood
În contextul pandemiei
de COVID-19, tărâmul
cinematografiei solicită
sprijinul experţilor din
domeniul sănătăţii pentru
realizarea producţiilor
viitoare.
P
roducătorii și studiourile de
filmare caută sfaturi profesio-
niste pentru reluarea activităţii în
condiţii optime de siguranţă, in-
formează Reuters. Sunt solicitaţi
în special medicii epidemiologi și
alţi specialiști în sănătate publică
Internaţionale
susţin autorii studiului. „În cadrul
studiului, cel mai mare de acest
fel, am analizat 100.000 de paci-
enţi (cu COVID-19) de pe șase con-
tinente și nu am descoperit nici
cel mai mic indiciu de beneficii,
numai riscuri, iar datele sunt su-
ficient de clare”, a declarat pentru
dr. Frank Ruschitzka, directorul
Heart Center, din cadrul Spitalului
Universitar din Zürich, Elveţia, în
calitate de autor al studiului.
Efectele asupra pacienţilor
oncologici
Tratamentul COVID-19 cu
hidroxiclorochină în diferite
combinaţii asociază un risc de
mortalitate de trei ori mare în
cazul pacienţilor oncologici, con-
form rezultatelor unui studiu
recent prezentat în cadrul întâl-
nirii virtuale ASCO (American
Society of Clinical Oncology).
„Tratamentul cu hidroxiclorochi-
nă și azitromicină a fost asociat
cu creșterea riscului de deces. (...)
Nu există dovezi suficiente pen-
tru a sprijini utilizarea de ruti-
nă a hidroxiclorochinei”, susţine
dr. Howard Burris, președintele
ASCO, citat de Reuters, acesta
pentru dezvoltarea unor strate-
gii adecvate. Printre dificultăţile
întâmpinate se numără găsirea
unor soluţii pentru desfășurarea
filmărilor în spaţii aglomerate, re-
alizarea machiajului profesionist
al celebrităţilor și alte activităţi
care necesită contact apropiat,
precum scenele romantice sau
cele de luptă.
Majoritatea companiilor de
profil și-au sistat activitatea în
luna martie a acestui an, iar im-
pactul financiar asupra indus-
triei cinematografice este sub-
stanţial. Prin urmare, reluarea
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache
sugerând precauţii suplimentare
până la clarificarea situaţiei.
Studiul, publicat de asemenea
în The Lancet, care a inclus 928
de pacienţi oncologici infectaţi
cu noul coronavirus în intervalul
martie-aprilie 2020, a constatat
că 13% dintre pacienţi au decedat
la 30 de zile de la diagnosticarea
infecţiei. „Această rată de morta-
litate este aproape dublă în com-
paraţie cu cea înregistrată în cazul
pacienţilor la nivel global, de 6,5%”,
subliniază principalul autor al stu-
diului, prof. dr. Jeremy L. Werner,
de la Vanderbilt University Medi-
cal Center, Nashville, Tennessee,
SUA. Totuși, autorii studiului
susţin că sunt necesare cercetări
suplimentare pentru elucidarea
riscurilor și beneficiilor asociate
tratamentului controversat.
Clarificări așteptate
în luna iunie
În urma efectuării unor in-
vestigaţii proprii, Organizaţia
Mondială a Sănătăţii (OMS) pro-
mite furnizarea mai multor date
cu privire la profilul de siguranţă
al hidroxiclorochinei în trata-
mentul COVID-19 în luna iunie,
filmărilor este vitală pentru acest
domeniu. Printre intervenţiile
propuse pentru controlul răspân-
dirii noului coronavirus la nivelul
platourilor de filmare se numără
reducerea personalului sau des-
fășurarea activităţii în echipe mai
mici, testarea frecventă, asigu-
rarea mijloacelor propice pentru
dezinfectarea mâinilor și utiliza-
rea programelor computerizate
pentru generarea artificială a
mulţimilor pe ecran.
„Satul” dedicat
cinematografiei
O abordare inedită aparţine
regizorului Tyler Perry, care și-a
anunţat planurile de reluare a fil-
mărilor în cadrul unui studio din
Atlanta, în care personalul impli-
cat poate fi izolat pe durata reali-
zării producţiei cinematografice.
„A fost nevoie de un sat de perso-
nal calificat, medici, epidemiologi,
avocaţi, reprezentanţi ai sindica-
telor, actori, reprezentanţi ai com-
paniilor de asigurări și alţi mem-
brii ai echipei pentru dezvoltarea
informează Reuters. Între timp,
Franţa, Italia și Belgia au decis
întreruperea utilizării hidroxiclo-
rochinei în tratamentul pacienţi-
lor infectaţi cu noul coronavirus,
din cauza incertitudinilor legate
de siguranţa acestui medicament,
informează aceeași sursă.
Franţa a anulat un decret care
le permitea medicilor adminis-
trarea medicamentului, în Italia,
AIFA (L’Agenzia Italiana del Far-
maco) a suspendat autorizarea
hidroxiclorochinei în tratamen-
tul COVID-19 în afara trialurilor
clinice, iar autorităţile din Belgia
au emis un avertisment cu privi-
re la utilizarea acestui preparat
împotriva noului coronavirus
în afara contextului studiilor
clinice, care ar trebui să ia în
considerare și potenţialele riscuri
asociate. „Noile dovezi clinice refe-
ritoare la utilizarea hidroxicloro-
chinei în cazul subiecţilor infectaţi
cu SARS-CoV-2 (...) indică un risc
crescut de reacţii adverse, cu foar-
te puţine, sau chiar fără beneficii
asociate”, potrivit declaraţiilor
AIFA.
Bibliografia poate fi consultată în
varianta online a ziarului
condiţiilor de siguranţă”, a spe­
cificat Perry, citat de Reuters.
Printre membrii echipei lui
Perry se află și prof. dr. Carlos del
Rio, expert în boli infecţioase în
cadrul Universităţii Emory, din
Atlanta, Georgia, SUA. Medicul
a sugerat testarea echipei la în-
ceputul activităţii și ulterior, la
interval de minim două săptă-
mâni, alături de izolarea perso-
nalului la nivelul studioului pe
parcursul desfășurării filmărilor.
„Ar putea eșua. (...) Dar cred că
nu este fezabil să așteptăm până
la dispariţia virusului sau până la
apariţia unui vaccin, deoarece, în
acest caz, activitatea ar putea fi
întreruptă în următorii doi ani”,
a precizat dr. Carlos del Rio. În
același timp, reprezentanţii acto-
rilor și alţi angajaţi ai platourilor
de filmare au solicitat sprijinul
experţilor de la Harvard și de
la Universitatea din California
pentru realizarea unor ghiduri
specifice pentru profilaxia in-
fecţiei cu SARS-CoV-2 în aceste
circumstanţe.
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22
3

COVID-19, o boală multisistemică

D atele medicale arată că boa-
la determinată de virusul
SARS-CoV-2 este una multisis-
temică, lucru întărit și de conf.
dr. Simin Aysel Florescu (foto),
medic specialist boli infecţioa-
se, în cadrul unui briefing care
a avut loc recent pe platforma
MedicHub. Deși iniţial tablo-
ul clinic al bolii COVID-19 pă-
rea a fi al unei infecţii de tract
respirator superior manifestată ca
pneumonie, datele medicale adu-
nate în ultimele luni arată că, de
fapt, avem de-a face cu o patologie
sistemică: „Practic, este o boală
multisistemică, cu punct de ple-
care în tractul respirator. De ce?
Pentru că s-a observat că în ciu-
da faptului că există multe forme
asimptomatice și multe forme
ușoare, totuși, în din ce în ce mai
multe cazuri sunt semnalate afec-
tări de tipul sistemic”, a explicat
directorul medical de la Spitalul
Clinic de Boli Infecţioase și Tro-
picale „Prof. Dr. Victor Babeș”.
Astfel, pe lângă aspectul de pneu-
monie virală, este posibil ca în CO-
VID-19 să existe multe alte deter-
minări. Dr. Simin Aysel Florescu
a amintit că în infecţia cu noul co-
ronavirus par a fi implicate din ce
în ce mai multe organe și sisteme:
tractul gastrointestinal, aparatul
cardiovascular, totodată, putând
fi vorba și despre determinări
renale sau neurologice. „Deci se
pare că în acest moment, aspectul
de boală multisistemică este cel
care ne sperie puţin, pentru că nu
mai este o simplă pneumonie”, a
conchis specialista.
Florentina Ionescu

Aderenţa la tratament a
Editorial
Copil de medic

pacientului seropozitiv
cu SARS-CoV-2 trebuie Dr. Vlad Stroescu

să fie de 100% A venit luna iunie și e uzanţa să vorbim

Pacienţii imunodeprimaţi care, pe
lângă HIV, au și infecţie cu
SARS-CoV-2 trebuie să ţină cont
în primul rând de recomandările
medicului curant și să nu întrerupă
medicaţia antiretrovirală, a
subliniat dr. Mariana Mărdărescu
(foto), medic specialist în boli
infecţioase la Institutul Naţional
de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei
Balș”.
despre copii. Să ne gândim o clipă la
copiii la care mai nimeni nu s-a gândit în
ultimele două luni, sau nimeni dintre cei
care ar fi trebuit să se gândească. La copiii
pozitivă: „E foarte interesant medicilor și cadrelor sanitare.
că (...) din studiul făcut pe un Din fericire, până la urmă România
număr relativ redus de per- nu a fost teribil de afectată de răspândirea
soane seropozitive reiese că COVID-19. Dar familiile medicilor au fost
modul de evoluţie al persoanei afectate în feluri încă greu de bănuit. Când
infectate cu HIV [care contrac- ordonanţele militare prevedeau mobiliza-
tează COVID-19] este la fel ca rea fără drept de refuz a medicilor, copiii
al unei persoane normale, cu acestora erau, legal vorbind, lăsaţi de izbe-
o singură condiţie: din punct liște. Mulţi colegi și i-au trimis departe, la
de vedere al aderenţei la trata- ţară, dintre aceia care au avut „ţară” – și am
mentul antiretroviral, aderen- prieteni care de trei luni nu și-au văzut faţă
ţa trebuie să fie de 100%, și din în faţă copiii. Alţii „s-au organizat” cumva,

Î
n prezent, în România există 15 paci-
enţi seropozitivi care au fost diagnosti-
caţi cu COVID-19, iar la aceștia, proble-
matica reprezentată de comorbidităţi
este una extrem de importantă, a atras
atenţia specialista, în cadrul unei trans-
misiuni live în mediul online. Dr. Mariana
Mărdărescu a făcut referire la un material
știinţific din Marea Britanie, în care se vor-
bește exact despre riscul pe care îl reprezin-
tă COVID-19 acum, pentru populaţia sero-
Cultură, în online, la UMF Iași
punct de vedere al investigaţii-
lor, valorile imunităţii CD4 să
fie în limite normale”.
Impact posibil „devastator”
în contextul comorbidităţilor
Dacă în contextul epidemiologic actual,
persoana seropozitivă are și alte probleme
de sănătate, acestea trebuie abordate de
medicul curant cu cea mai mare seriozitate,
iar abordarea trebuie să se axeze în primul
rând pe tratamentul antiretroviral. „Aici
Margareta Nistor, important critic de film și
traducător. Seria conferinţelor online a fost
deschisă de prof. dr. Viorel Scripcariu, recto-
mai intervin câteva amănunte care sunt
legate și de vârsta pacientului. Discutăm
de oameni tineri, copii, adolescenţi, tineri
și persoane care sunt trecute de o anumi-
tă vârstă care au ceea ce numim comorbi-
dităţi, care sunt extrem de importante”,
a subliniat medicul citat.
De trei luni, de când a apărut primul
caz de COVID-19 în ţara noastră, se discută
în permanenţă despre comorbidităţile de
care trebuie să se ţină cont la pacienţii cu
COVID-19, întrucât pot apărea complicaţii
și infecţia cu SARS-CoV-2 poate duce chiar
la deces. Pentru o persoană care este infec-
tată cu HIV, spune dr. Mariana Mărdărescu,
este extrem de important ca ea să se adre-
seze și medicilor din alte specialităţi pentru
abordarea comorbidităţilor. Aceasta pentru
că „impactul cu noul virus poate să fie «de-
vastator», așa cum se întâmplă și la persoa-
nele care nu au statutul de imunodepresie
prin HIV, în situaţia în care au comorbi-
dităţi care sunt mai mult sau mai puţin
cunoscute și mai mult sau mai puţin bine
stăpânite de tratament”.
Florentina Ionescu
astfel încât să asigure o permanenţă și aca-
să, nu doar la spital.
În timp ce alţi copii au avut, spre bine
sau spre rău, dintr-o dată mult mai mult
timp cu părinţii lor, cei ai medicilor au avut
și mai puţin decât de obicei, părinţii și mai
obosiţi, și mai puţin dispuși să se joace și să
petreacă „timp de calitate” decât înainte.
Când a început faimoasa „școală online”,
din nou, copiii cadrelor medicale a trebuit
să se descurce mai mult singuri cu noul sis-
tem. Dar astea sunt poate amănunte. Mai
important e felul în care copiii au resimţit
fricile zilelor trecute.
Am descoperit cu toţii cum copiii simt
frica părinţilor, mai bine decât adulţii. Și
medicii au avut un sortiment aparte de fri-
că, doar pentru ei. Pentru medici, boala și
moartea au fost pericole mai aproape de
realitate decât pentru restul lumii. Medi-
cii nu și-au permis luxul mecanismelor in-
conștiente de apărare, cum e negarea. Mai
mult, medicii, al căror rol social se transfor-
ma lent dar sigur în ultimi ani, și-au văzut
imaginea, în spaţiul a câteva săptămâni, ri-
dicată în slăvi și aruncată în noroi, și asta de
câteva ori la rând.
Cum o fi să fii copil de doctor și să vezi
afișe în care doctorii sunt sfinţi, supermeni
de bandă desenată, eroi de sacrificiu? Cum
o fi ca prietena Alinuţa să-ţi spună apoi că
mama ei nu crede în virus și că totul e con-
spiraţie și doctorii sunt niște mincinoși?
Cum e să vezi profesia tatălui tău dintr-o
dată căpătând o autoritate nemaipomenită,
ca apoi să auzi că medicii vor fi daţi în jude-

A ctivităţile culturale s-au transferat în

mediul online la Universitatea de Me-
dicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din
Iași. Conferinţele, întâlnirile Clubului de
literatură și arte „V. Voiculescu” și ale Muze-
ului UMF Iași erau și înainte de pandemie
reflectate amplu pe reţelele de socializa-
re, dar acum au o nouă formă de exprima-
re și de interacţiune cu publicul. Cristina
Andone, scriitor și trainer de creativitate,
s-a întâlnit în 27 mai cu studenţii mediciniști
ieșeni, sub forma unui dialog virtual purtat
cu dr. Richard Constantinescu, coordonato-
rul Clubului de literatură și arte. Dialogul a
plutit între muzică, antreprenoriat și scris,
bani și Beethoven, nesupuse și libertate.
Joi, 4 iunie, comunitatea academică a
UMF Iași s-a bucurat de întâlnirea cu Irina
rul universităţii.
Dr. Richard Constantinescu a moderat
conferinţa a cărei temă a fost „Filmul, ca sce-
nariu de viaţă”, iar Irina Margareta Nistor a
concluzionat că „filmul poate fi oricând și o
inspiraţie, asemenea unui puzzle, ce trebu-
ie cu grijă pus cap la cap, pentru soluţii în
momente de cumpănă!”.
Dr. Florina Constantinescu
cată pentru că ţin cu forţa oamenii în spital?
Societatea are, mai mult ca de obicei, o
relaţie de dragoste și ură cu medicii, zilele
astea. Și dacă simţim că nu ne mai pasă, că
ne-am obișnuit cu distanţa și dizarmonia
noastră faţă de opinia publică, să ne gândim
la cei care învaţă acum de la noi, prin pute-
rea exemplului, cum să fie oameni. Ce-au
înţeles de la noi în toată această poveste?
4 VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22 Dosar

Actua
Una dintre
cele mai letale
neoplazii,
cancerul de

cance
pancreas
beneficiază
de tratamente
noi, precum
combinaţiile de
citostatice, care Reprezintă a patr
cresc durata deces prin cance
generală de
supravieţuire. și a șasea în

C
ancerul de pancreas re- Majoritatea cazurilor de cancer În funcţie de contactul cu vasele de atât în ceea ce privește SG, cât și DFS performanţă foarte bun (ECOG 0
prezintă a patra cauză de pancreas sunt diagnosticate în sânge (vena portă, vena mezenteri- la pacienţii cărora li s-a administrat sau 1; ECOG: Eastern Cooperative
de deces prin cancer stadiu local avansat inoperabil sau că superioară, artera mezenterică Gemcitabina versus 5-Fluorouracil Oncology Group) se recomandă tri-
în Europa și a șasea în metastatic. Intervenţia chirurgica- superioară, trunchiul celiac și artera cu Leucovorin (5FU/LV) (10,11). pla terapie cu mFOLFIRINOX (12);
lume. Este una dintre cele mai letale lă curativă (rezecţia R0) este posi- hepatică comună), tumorile de pan- În prezent, standardul de tra- trialurile clinice au arătat supravie-
neoplazii, determinând 432.242 de bilă doar în 15-20% dintre cazuri, creas localizate se clasifică în tumori tament pentru pacienţii operaţi ţuiri mai mari pentru acești pacienţi
decese în 2018 (GLOBOCAN 2018) aceasta crescând supravieţuirea rezecabile, borderline rezecabile și curativ cu rezecţie R0 include comparativ cu cei trataţi cu Gemci-
(1). În ciuda progreselor în detec- la 5 ani la 20% (4). local avansate (inoperabile). Gemcitabina plus Capecitabine tabină (13). În cazul adenocarcinoa-
tarea și tratamentul cancerului de Localizarea și dimensiunea tu- sau mFOLFIRINOX timp de 6 luni melor ductale pancreatice cu mu-
pancreas, rata de supravieţuire la Simptomatologia apare morii determină tipul de intervenţie (4,7,12). Tratamentul cu mFOLFIRI- taţie BRCA1/2 prezentă, ghidurile
5 ani este de 9%. În România, con- în stadii avansate chirurgicală: pentru cele localizate NOX reprezintă o triplă terapie cu NCCN recomandă mFOLFIRINOX
form acelorași statistici, 3.106 paci- Aproximativ 60-70% dintre ade- la nivelul capului de pancreas se va 5FU/LV, oxaliplatin și irinotecan. ca standard de tratament, deoarece
enţi noi au fost diagnosticaţi cu can- nocarcinoamele de pancreas se dez- efectua duodenopancreatectomie În cazul pacienţilor cu status de răspunsul la sărurile de platină este
cer de pancreas, iar 2.943 au murit voltă la nivelul capului de pancreas, cefalică tip Whipple, iar pentru
cu acest diagnostic (1). restul afectând corpul și coada. cele de la nivelul cozii de pancreas
Tumorile de pancreas se pot Simptomatologia este în principal intervenţia chirurgicală este repre-
dezvolta atât din porţiunea exocrină urmarea efectului de masă al tu- zentată de pancreatectomie distală
a pancreasului (adenocarcinoame), morii. Cele mai frecvente simpto- +/- splenectomie. Indiferent de loca-
cât și din cea endocrină (tu- me sunt: apariţia icterului lizarea tumorii primare, este obliga-
mori neuroendocrine). Intervenţia sclero-tegumentar (mai torie efectuarea limfadenectomiei
Cel mai frecvent subtip chirurgicală frecvent pentru tumo- loco-regionale cu examinarea a mi-
este adenocarcinomul curativă este posibilă rile cefalice), dureri nimum 15 ganglioni pentru o clasifi-
ductal de pancreas, doar în abdominale intense cu care TNM cât mai exactă (4).
ce reprezintă 80% din
totalitatea tumorilor 15-20%
localizare epigastrică
și iradiere posterioară
Unele studii prospective au ară-
tat o rată mai mare a complicaţiilor
ce se dezvoltă la acest dintre cazuri. (durerea „în bară”), scă- postoperatorii la pacienţii icterici
nivel. Cele mai frecvente dere în greutate, steatoree cu boală rezecabilă la care s-a efec-
leziuni precursoare sunt re- și apariţia diabetului zaharat. tuat drenaj biliar preoperator (6).
prezentate de neoplazia intraepite- Tumorile de pancreas, prin evoluţia Totuși, ghidurile recomandă dre-
lială (PanIN), IPMN-ul (neoplasmul locală, pot invada duodenul sau pot najul biliar preoperator la pacienţii
mucinos papilar intraductal) și neo- determina stenoză digestivă înaltă. cu simptome de colangită, icter,
plasmul chistic mucinos. Markerii tumorali nu se utilizea- febră sau prurit intens și la care se
Factorii de risc cei mai impor- ză de rutină pentru diagnosticul preconizează o întârziere a inter-
tanţi implicaţi în apariţia acestui tip adenocarcinomului de pancreas, venţiei chirurgicale mai mare de o
de neoplazie sunt reprezentaţi de: deși sunt crescuţi în 80% dintre ca- săptămână (7).
vârsta înaintată (peste 70 de ani), zuri. Însă un nivel seric al CA 19.9 Ţinând cont de gradul mare de
fumatul de ţigarete (fumatul activ >500 UI/ml reprezintă un factor de agresivitate a adenocarcinomului
sau pasiv), pancreatita cronică, con- prognostic negativ. Diagnosticul de pancreas, se recomandă chimi-
sumul de carne roșie sau consumul pozitiv este susţinut de evaluările oterapie adjuvantă intervenţiei
scăzut de fructe și legume proaspe- imagistice (prin tomografie compu- chirurgicale, chiar și pentru sta-
te, diabetul zaharat tip I și tip II pre- terizată sau rezonanţă magnetică), diul T1N0. Tratamentul se alege în
cum și obezitatea (IMC >30 kg/m2) care apreciază dimensiunea tumo- funcţie de statusul de performanţă
(2). Datele sugerează că persoanele rii, raporturile cu organele învecina- al pacientului și de comorbidităţile
care suferă de obezitate au un risc te și/sau invazia vasculară. asociate. Chimioterapia adjuvantă
cu 20-40% mai mare de a dezvolta Diagnosticul de certitudine se trebuie iniţiată în maximum opt
adenocarcinom de pancreas faţă de stabilește prin examen citologic/ săptămâni de la intervenţia chirur-
normoponderali, de aceea dieta ali- histopatologic obţinut prin eco-en- gicală. Durata optimă a acesteia este
mentară are un rol foarte important doscopie digestivă superioară sau de șase luni (8). Trialul CONKO-001
în apariţia și evoluţia cancerului de postoperator, prin evaluarea histo- a evidenţiat o îmbunătăţire sem-
pancreas. patologică și imunohistochimică a nificativă a supravieţuirii globale
Mutaţiile germinale se întâlnesc piesei operatorii. (SG) și a intervalului liber de boală
la mai puţin de 10% dintre pacienţi și (disease free survival, DFS) la paci-
se pot asocia și cu un risc crescut de Tratamentul bolii localizate enţii cărora li s-a administrat Gem-
cancer colorectal sau de sân. Aces- Intervenţia chirurgicală repre- citabina timp de șase luni versus cei
tea sunt reprezentate de mutaţii ale zintă singurul tratament cu potenţi- la care s-a făcut doar monitorizare
genelor BRCA2, p16, ATM, STK11, al curativ. Doar 20% dintre pacienţii imagistică (SG: 22,8 vs 20,2 luni și
PRSS1/PRSS2, SPINK1, PALB2 și cu cancer de pancreas sunt opera- DFS: 13,4 vs 6,9 luni) (9). Trialul
MMR (3). bili la momentul diagnosticului (5). ESPAC-3 nu a arătat nicio diferenţă

Bibliografie
1. Bray, F., et al., Global cancer statistics 2018: GLOBOCAN estimates of
incidence and mortality worldwide for 36 cancers in 185 countries. CA: a cancer
journal for clinicians, 2018. 68(6): p. 394-424
2. DeVita, V.T., S.A. Rosenberg, and T.S. Lawrence, DeVita, Hellman, and
Rosenberg’s cancer. 2018: Lippincott Williams & Wilkins
3. Zhan, W., et al., Germline variants and risk for pancreatic cancer: A
systematic review and emerging concepts. Pancreas, 2018. 47(8): p. 924
4. Ducreux, M., et al., Cancer of the pancreas: ESMO Clinical Practice
Guidelines for diagnosis, treatment and follow-up. Annals of Oncology, 2015.
26(suppl_5): p. v56-v68
5. Surveillance, E., and End Results (SEER) Program, . Cancer Stat Facts:
Pancreatic Cancer. 2018 (cited 2019 August, 1); Available from: https://seer.
cancer.gov/statfacts/html/pancreas.html.
6. van der Gaag, N.A., et al., Preoperative biliary drainage for cancer of the head
of the pancreas. N Engl J Med, 2010. 362(2): p. 129-37
7. Tempero, M.A., et al., Pancreatic Adenocarcinoma, Version 1.2019. Journal of
the National Comprehensive Cancer Network, 2019. 17(3): p. 202-210
8. Valle, J.W., et al., Optimal duration and timing of adjuvant chemotherapy after
definitive surgery for ductal adenocarcinoma of the pancreas: ongoing lessons
from the ESPAC-3 study. Journal of Clinical Oncology, 2014. 32(6): p. 504-512
9. Oettle, H., et al., Adjuvant chemotherapy with gemcitabine and long-term
outcomes among patients with resected pancreatic cancer: the CONKO-001
randomized trial. Jama, 2013. 310(14): p. 1473-1481
10. Neoptolemos, J., et al., ESPAC-3 (v2): A multicenter, international, open-
label, randomized, controlled phase III trial of adjuvant 5-fluorouracil/folinic
acid (5-FU/FA) versus gemcitabine (GEM) in patients with resected pancreatic
ductal adenocarcinoma. Journal of Clinical Oncology, 2009. 27(18_suppl): p.
LBA4505-LBA4505
11. Neoptolemos, J.P., et al., Effect of adjuvant chemotherapy with fluorouracil
plus folinic acid or gemcitabine vs observation on survival in patients with
resected periampullary adenocarcinoma: the ESPAC-3 periampullary cancer
randomized trial. Jama, 2012. 308(2): p. 147-156
12. Conroy, T., et al., FOLFIRINOX or gemcitabine as adjuvant therapy for
pancreatic cancer. New England Journal of Medicine, 2018. 379(25): p.
2395-2406
13. Neoptolemos, J.P., et al., Comparison of adjuvant gemcitabine and
capecitabine with gemcitabine monotherapy in patients with resected
pancreatic cancer (ESPAC-4): a multicentre, open-label, randomised, phase 3
trial. The Lancet, 2017. 389(10073): p. 1011-1024
14. Tempero, M.A., et al., APACT: phase III, multicenter, international, open-
label, randomized trial of adjuvant nab-paclitaxel plus gemcitabine (nab-P/G)
vs gemcitabine (G) for surgically resected pancreatic adenocarcinoma. 2019,
American Society of Clinical Oncology
15. Murphy, J.E., et al., Total Neoadjuvant Therapy With FOLFIRINOX Followed
by Individualized Chemoradiotherapy for Borderline Resectable Pancreatic
Adenocarcinoma: A Phase 2 Clinical Trial. JAMA Oncol, 2018. 4(7): p. 963-969
16. Rutter, C.E., et al., Addition of radiotherapy to adjuvant chemotherapy
is associated with improved overall survival in resected pancreatic
adenocarcinoma: An analysis of the National Cancer Data Base. Cancer, 2015.
121(23): p. 4141-9
17. Kunzmann, V., et al., Secondary resectability in locally advanced pancreatic
cancer (LAPC) after nab-paclitaxel/gemcitabine- versus FOLFIRINOX-based
induction chemotherapy: Interim results of a randomized phase II AIO trial
(NEOLAP). Journal of Clinical Oncology, 2018. 36(4_suppl): p. 348-348
18. Picozzi, V.J., et al., Randomized, open-label trial of gemcitabine/nab-
paclitaxel (G/NP) ± pamrevlumab (P) as neoadjuvant chemotherapy in locally
advanced, unresectable pancreatic cancer (LAPC). Journal of Clinical Oncology,
2017. 35(4_suppl): p. 365-365
19. Benavides, M., et al., PANOVA: A phase II study of TTFields (150 kHz)
concomitant with standard chemotherapy for front-line therapy of advanced
pancreatic adenocarcinoma-Updated efficacy results. Journal of Clinical
Oncology, 2017. 35(15_suppl): p. e15790-e15790
20. Moore, M.J., et al., Erlotinib plus gemcitabine compared with gemcitabine
alone in patients with advanced pancreatic cancer: a phase III trial of the
National Cancer Institute of Canada Clinical Trials Group. J Clin Oncol, 2007.
25(15): p. 1960-6
21. Conroy, T., et al., FOLFIRINOX versus gemcitabine for metastatic pancreatic
cancer. N Engl J Med, 2011. 364(19): p. 1817-25
22. Lambert, A., et al., An update on treatment options for pancreatic
adenocarcinoma. Ther Adv Med Oncol, 2019. 11: p. 1758835919875568
23. Von Hoff, D.D., et al., Increased survival in pancreatic cancer with nab-
paclitaxel plus gemcitabine. N Engl J Med, 2013. 369(18): p. 1691-703
24. Li, D., et al., Treatment, Outcomes, and Clinical Trial Participation in Elderly
Patients With Metastatic Pancreas Adenocarcinoma. Clin Colorectal Cancer,
2015. 14(4): p. 269-76.e1
25. Golan, T., et al., Maintenance Olaparib for Germline BRCA-Mutated
Metastatic Pancreatic Cancer. N Engl J Med, 2019. 381(4): p. 317-327
26. Golan, T., et al., POLO: A randomized phase III trial of olaparib maintenance
monotherapy in patients (pts) with metastatic pancreatic cancer (mPC) who
have a germline BRCA1/2 mutation (gBRCAm). Journal of Clinical Oncology,
2016. 34(15_suppl): p. TPS4152-TPS4152
27. Wang-Gillam, A., et al., NAPOLI-1 phase 3 study of liposomal irinotecan in
metastatic pancreatic cancer: Final overall survival analysis and characteristics
of long-term survivors. Eur J Cancer, 2019. 108: p. 78-87.
 Dosar
alităţi în tratamentul
erului de pancreas (I)
ra cauză de Este una dintre cele mai
er în Europa letale neoplazii, determinând
n lume. 432.242 de decese în 2018.
mai bun (7). Studiile în care se în­
cearcă administrarea inhibitorilor
PARP în adjuvanţă sunt în curs de
desfășurare (14).
Ghidurile europene nu reco­
mandă de rutină chimioradiote­
rapia adjuvantă decât la pacienţii
cu rezecţie R1 (boală microscopică
prezentă la nivelul marginilor de
rezecţie), cu scopul de a scădea rata
recidivei locale. Persistenţa mar­
kerilor tumorali (CA 19.9) la valori
mari postoperator se asociază cu un
prognostic nefavorabil, dar nu are
valoare predictivă pentru răspunsul
la tratament.
Tratamentul
bolii
borderline
rezecabile
Chimio­
terapia neo­
a djuvantă
se indică la pa­
cienţii cu tumori de
pancreas potenţial
rezecabile („border­
line rezecabile”), cu
scopul convertirii la
rezecabilitate, pre­
cum și de a scădea
rata recidivei locale
și a metastazării la
distanţă. Schema cu
cele mai multe rezul­
tate favorabile pentru
această indicaţie este
mFOLFIRINOX timp de
4-5 administrări, cu reevaluare
imagistică ulterioară. Dacă tumora
a răspuns la chimioterapie și s-a con­
vertit la rezecabilitate, se va efectua
intervenţia chirurgicală, urmată de
chimioterapie adjuvantă până la 6
luni în total (15).
Pentru a obţine un control local
și mai bun, în funcţie de toleranţa
pacientului, se poate efectua și ra­
dioterapie externă concomitent cu
Capecitabina, pentru radiosensi­
bilizare, după finalizarea chimio­
terapiei neoadjuvante și ulterior
intervenţiei chirurgicale. Doza de
radiaţii cel mai frecvent utilizată
este de 40Gy, 1,8-2 Gy/fracţie timp
de 4-5 săptămâni (16).
Tratamentul bolii local
avansate (inoperabile)
Supravieţuirea medie a pacien­
ţilor cu boala local avansată este mai
mică de 1 an, chiar și cu tratament
oncologic. Ghidurile NCCN reco­
mandă pentru pacienţii cu status de
performanţă bun mFOLFIRINOX
sau Gemcitabina/Nab-paclitaxel,
În România, 3.106 pacienţi
noi au primit acest
urmat în unele cazuri de chimio­ intervenţie pentru îndepărtarea
radioterapie sau iradiere stereotaxi­ obstrucţiei biliare și/sau duodenale
că (SBRT) (7). și tratament pentru malnutriţie sau
Rezultatele intermediare ale durere, dacă asociază asemenea ma­
studiului de faza II NEOLAP au nifestări. Pentru obstrucţia biliară
demonstrat că asocierea Gemci­ cauzată de tumora de cap de pancre­
tabină/Nab-paclitaxel la pacienţii as se recomandă montarea endosco­
cu boală local avansată a fost efici­ pică a unui stent metalic biliar sau o
entă și fezabilă, iar ratele de reze­ intervenţie chirurgicală de deriva­
cabilitate R0/R1 au fost de 24% și, ţie (hepatico-jejuno-anastomoză),
respectiv, 29% (17). Pentru pa­ cu scopul de a reduce nivelul biliru­
cienţii cu status de per­ binei serice. În caz de obstrucţie
Rata
formanţă ECOG 2 se duodenală se poate monta
de supra- endoscopic un stent sau se
vieţuire poate interveni chirurgical,
la 5 ani este de realizând o derivaţie diges­
tivă (metoda endoscopică
9%. este de preferat acolo unde se
poate).
Durerea din cancerul de pancre­
as este consi­
derată a fi
o prioritate majoră
și apare la aproape
toţi pacienţii din
această categorie.
Trebuie tratată
agresiv, conform
ghidurilor actuale
(cel mai adesea cu opi­
oide). În cazuri limitate se poate
face neuroliza plexului celiac prin
radiofrecvenţă sau alcoolizare.
Tratamentul citostatic al adeno­
carcinomului de pancreas a repre­
zentat o prioritate pentru oncologi
în ultimele două decenii. Pentru o
perioadă lungă de timp, Gemcita­
bina a fost considerată „standard
recomandă monoterapie cu of care”, însă ultimele studii clinice
Gemcitabina sau 5-FU în perfuzie au arătat o supravieţuire mai mare
continuă sau Capecitabina (7). a pacienţilor cărora li s-au admi­
În prezent sunt în curs de des­ nistrat combinaţii de citostatice,
fășurare studii care asociază un cum ar fi: Gemcitabina cu Capeci­
inhibitor al factorului de creștere tabina/Cisplatin/Oxaliplatin/Irino­
conjunctiv cu Gemcitabina/Nab-pa­ tecan/5-FU comparativ cu Gemci­
clitaxel (18) și studii care folosesc tabina. Beneficiul cel mai mare s-a
particule încărcate electric care dis­ înregistrat pentru combinaţia Gem­
trug celule aflate în mitoză cu ajuto­ Cap sau GemCis.
rul unui aparat portabil și care, com­ Trialurile clinice care au evalu­
binate cu gemcitabina, reduc foarte at inhibitorii de tirozinkinază sau
mult volumul tumoral (19). anticorpii monoclonali au avut re­
zultate dezamăgitoare în cancerul
Tratamentul bolii de pancreas. O excepţie o repre­
metastatice zintă combinaţia Gemcitabină cu
Erlotinib, care a obţinut o creștere
Linia întâi de tratament a supravieţuirii medii cu 12 zile în­
În acest stadiu, înainte de ini­ tr-un trial clinic (20), însă aceasta
ţierea oricărui tratament siste­ este irelevantă clinic. Marea schim­
mic, acești pacienţi vor necesita bare în tratamentul sistemic al
diagnostic.
adenocarcinomului de pancre­
as metastatic a fost mFOLFIRI­
NOX-ul, care s-a dovedit a fi net
superior Gemcitabinei în monote­
rapie în studiul PRODIGE. Astfel,
SG a fost de 11,1 luni în grupul cu
mFOLFIRINOX, comparativ cu
6,8 luni în grupul cu Gemcitabină.
De asemenea, și supravieţuirea fără
progresie (SFP) a fost tot în favoarea
triplei terapii (21). Cele mai frecven­
te reacţii adverse pentru grupul cu
mFOLFIRINOX sunt reprezentate
de neutropenia de gradul 3 și 4, care
s-a înregistrat la 45,7% dintre paci­
enţi, și neutropenia febrilă, la 5,4%
dintre pacienţi (de aceea, atunci
când se administrează această serie
se recomandă profilaxia neutrope­
niei cu factori de creștere gra­
nulomonocitari) (21).
Conform ghidu­
rilor europene (ESMO)
și americane (NCCN),
la pacienţii cu un status
de performanţă bun (ECOG 0
sau 1), mFOLFIRINOX reprezintă
standardul de tratament în linia în­
tâi (7,22). Asocierea Gemcitabină și
Nab-paclitaxel la pacienţii cu ECOG
0-2 fără comorbidităţi s-a dovedit în
studiile clinice a fi superioară admi­
nistrării Gemcitabinei în monotera­
pie (SG = 8,5 luni în grupul Gemcita­
bină/Nab-paclitaxel, comparativ cu
6,7 luni în grupul cu Gemcitabină).
La cei care au primit această com­
binaţie, cea mai frecventă reacţie
adversă a fost neutropenia grad 3 și
4 și neuropatia periferică grad 3 sau
mai mare (23).
Deocamdată nu există studii
clinice care să compare mFOLFIRI­
NOX cu Gemcitabină/Nab-paclita­
xel, însă comparaţiile retrospective
sugerează superioritatea triplei
terapii.
Pentru pacienţii cu status de
performanţă depreciat (ECOG 2
sau 3), administrarea de Gemcita­
bină în monoterapie crește calita­
tea vieţii, însă fără niciun beneficiu
legat de supravieţuire (speranţa de
viaţă fiind foarte scăzută) (24).
Răspunsul la tratament se eva­
luează imagistic (prin tomografie
computerizată sau rezonanţă mag­
netică) după 2-3 luni de tratament.
Tratamentul actual va fi oprit dacă
se constată progresia bolii conform
criteriilor RECIST 1.1, caz în care se
va trece la a doua linie de tratament.
Pentru adenocarcinoamele de
pancreas se recomandă testarea
BRCA 1 și BRCA 2. Acei pacienţi
care prezintă mutaţii germinale
răspund mai bine la tratamentul cu
VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22
5
săruri de platină: mFOLFIRINOX
sau 5-Fluorouracil cu Cisplatin.
Dintre cei 3.315 pacienţi examinaţi
pentru intrarea în studiul POLO,
7,5% au avut mutaţie BRCA pe linie
germinală. Astfel, 154 de pacienţi
care au avut această mutaţie și nicio
evoluţie a bolii timp de 16 săptămâni
sub chimioterapie au fost incluși în
studiu. Analiza interimară efectu­
ată pe 104 pacienţi a arătat un SFP
pentru olaparib de 7,4 luni, versus
3,8 luni pentru placebo. După 6 luni
de tratament cu olaparib, procentul
pacienţilor în viaţă și fără progresie
a bolii a fost dublu pentru olaparib
faţă de placebo (25,26).
Conform ghidurilor americane
de practică clinică (NCCN versiunea
3, 2019) pentru adenocarcinomul
pancreatic, testarea germinală pen­
tru BRCA este recomandată pentru
orice pacient cu cancer pancreatic
confirmat. De asemenea, olapari­
bul este considerat tratament de
întreţinere pentru pacienţii care au
o mutaţie germinală BRCA1/2, un
status de performanţă bun (ECOG
0-1), drenaj biliar bun, aport alimen­
tar adecvat și boală metastatică cu
nicio evoluţie a bolii în decurs de
>16 săptămâni la prima linie cu
chimioterapie pe bază de platină (7).
Linia a doua de tratament
A doua linie de chimioterapie
se va alege în funcţie de răspunsul
pacientului la tratamentul anterior
și în funcţie de statusul de perfor­
manţă actual. Pentru cei refractari
la Gemcitabina din prima linie se
va schimba cu un dublet de plati­
nă de tipul FOLFOX (Oxaliplatin,
5-FU, Leucovorin) sau Irinotecan
liposomal asociat cu 5FU/LV. În stu­
diul Napoli, de fază III, irinotecanul
liposomal împreună cu 5-FU/LV
crește SG de la 4,2 luni (SG pentru
5-FU/LV) la 6,1 luni (27).
În cazul pacienţilor ce au progre­
sat pe regimuri cu dublet sau triplet
de platină, în linia a II-a se va încerca
administrarea unor combinaţii cu
Gemcitabină (exemplu: GemCap,
GemCis, Gemcitabina/Nab-paclita­
xel). Dacă acești pacienţi au status
de performanţă depreciat se va lua
în considerare tratamentul simpto­
matic: terapia durerii, alimentaţie
parenterală, suplimente alimentare,
enzime digestive etc.
Dr. Monica Miron1,
dr. Iulia Gramaticu1,
dr. Irina Cazacu2,
dr. Adina Croitoru1
1. Institutul Clinic Fundeni
2. Spitalul Municipal Craiova
6 VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22
Reglementările, evitate
în online
Deconspirarea de către OMS
a manevrelor industriei tutunului
în acest context rămâne impor-
tantă pentru că ele sunt aceleași în
toate ţările de pe glob. În eforturi-
le lor de a promova produsele din
tutun, producătorii au recurs suc-
cesiv la: produse din ce în ce mai
aromatizate, mai atractive, din
perspectiva ambalajului și al bran-
dingului, ducând la creșterea inte-
resului adolescenţilor pentru ţiga-
Opinii
că preferă să fumeze ţigări elec-
tronice comparativ cu ţigările
obișnuite – 10,1% versus 9,8%.
Articolul 13 din Convenţia Cadru
privind Controlul Tutunului, ra-
tificată de România în 2005, cere
interzicerea completă a publici-
tăţii, promovării și sponsorizării
în favoarea tutunului. Un studiu
realizat în 23 de ţări dezvoltate și
30 de ţări în curs de dezvoltare a
demonstrat că interzicerea tutu-
ror formelor de publicitate reduce
consumul de tutun cu 23,5%.

ADOLESCENŢII,
retele electronice și produsele din
tutun încălzit. Prin folosirea Semnale de alarmă
comunicării în mediul Societatea Română de Pneu-
Ziua Mondială online, industria mologie alături de organizaţiile și
fără Tutun din de tutun a reu- asociaţiile care activează în cadrul

expuși tacticilor de marketing acest an este dedicată șit de ani buni platformei „Iniţiativa 2035 Fără
protejării tinerei generaţii să evite regle- Tutun” speră ca prin comunicate-
împotriva manipulării mentările care le și webinarele organizate, aceste

ale industriei de tutun
Tânăra generaţie trebuie
protejată de manipulările
industriei de tutun, această
categorie de populaţie fiind
cea mai expusă consumului
de astfel de produse, atrag
atenţia specialiștii în
contextul Zilei Mondiale fără
Tutun.
marketing ale industriei de tutun.
Acest lucru a dat „roade” nefaste:
187.330 de copii români de 13-15
ani au fumat cel puţin o dată în
viaţă, iar 53.523 dintre aceștia fu-
mează în mod curent. La acestea
se adaugă o nouă tendinţă: apari-
ţia unei categorii de consumatori
pentru noile oferte „sănătoase” de
produse ale industriei tutunului
de ţigări electronice și din tutun
industriei de tutun și vizează doar ecouri și semnale de alarmă să fie
prevenirii utilizării publicitatea luate în considerare de autorităţi,
tradiţională. de guvernanţi, de responsabilii
produselor
denţa de tutun. Argu- Nu este de din sănătate și să aducă acele mult
cu tutun și a nicotinei
mentele sunt multiple mirare că în aces- așteptate modificări legislative
de către tineri.
și le regăsim în ultimul te noi condiţii ţigări- care să îndepărteze orice sursă de
studiu global „Global Youth le electronice și apariţia publicitate și promovare, directă
Tobacco Survey” (2017-2018). unei categorii de mari depen- și indirectă, pentru produsele din
În acest studiu, la o analiză pri- denţi de nicotină câștigă teren în tutun.
vind consumul tutunului în Ro- rândul consumatorilor de astfel de Concomitent, sperăm să apa-
mânia, implementată pe un produse. ră acele completări ale legislaţiei
eșantion reprezentativ la nivel din domeniul reducerii consumu-
naţional, de 5.409 de copii şcola- Produsele de tutun încălzit, lui de tutun în ceea ce privește
rizaţi în clasele VI-VIII, cu vârsta tot mai populare utilizarea produselor din tutun,

C a în fiecare an, Ziua Mondială

fără Tutun (marcată la 31 mai)
este un prilej de analiză a consecin-
ţelor provocate de o altă epidemie,
cea de tabagism, un avertisment
legat de suferinţele multiple induse
de produsele industriei tutunului.
Anul acesta sloganul este „Fără se-
crete – Tutunul și tacticile industri-
ei tutunului”.
O privire în detaliu a conse-
cinţelor acestor tactici arată că un
sfert dintre adolescenţii din Ro-
mânia au fumat cel puţin o dată
în viaţă, peste 50.000 fumează în
mod curent, iar copiii de 13-15 ani
sunt și ei expuși direct tacticilor de
încălzit, ceea ce a determinat un
consum crescut în rândul tineri-
lor de 13-15 ani, urmare directă a
promovării agresive și a lipsei de
reglementări legislative în acest
domeniu.
Consecinţele
influencingului
Se observă atât pe plan mondi-
al, cât și în România o consecinţă a
activităţii induse de „influencerii”
și decidenţii care s-au implicat în
promovarea directă și indirectă
a acestor produse, aceștia uitând
complet de necesitatea de protejare
absolută a adolescenţilor de depen-
cuprinsă între 13 și 15 ani, s-a des- Creșteri importante se sem-
coperit că 30,1% dintre respondenţi nalează și în rândul celor care fu-
au încercat să fumeze ţigarete cel mează produse din tutun încălzit.
nicotină sau ţigări electronice în
spaţiile publice închise, cu adop-
tări de politici fiscale uniforme
puţin o dată, iar 8,6% dintre inter- Oglinda procentelor de consuma- pentru aceste produse, cu direc-
vievaţi au fumat ţigarete în ultimele tori se schimbă permanent. ţionarea taxelor suplimentare
30 de zile. Fumatul în aceste con- Numărul adolescenţilor care aferente în campanii educaţiona-
diţii rămâne prima cauză de îm- fumează în prezent ţigări este în le la nivel naţional adresate pri-
bolnăvire la noi, peste 36.600 de scădere, acest „beneficiu” fiind oritar grupei de 13-15 ani, vârsta
români murind anual din cauza puternic contracarat de faptul de debut a consumului de tutun,
fumatului. Accesibilitatea produ- că mai mulţi tineri fumează cu- precum și pentru sprijinirea
selor din tutun nu doar crește nu- rent ţigări electronice și produse renunţării la fumat.
mărul fumătorilor, ci le permite din tutun încălzit. Astfel, în 2017,
Prof dr. Florin Mihălţan1,
minorilor să își achiziţioneze mul- procentajul elevilor care fumau dr. Monica Marc2
tiple produse din tutun. În urma ţigări electronice era aproape egal 1. Institutul de Pneumoftiziologie
unui studiu, 70,7% dintre copii cu al acelora care fumau ţigări „Marius Nasta” București
afirmă că și-au cumpărat ţigările obișnuite (8,2%, respectiv 8,6%). 2. Spitalul de Pneumoftiziologie
de la magazin, din sursă legală. În plus, mai mulţi băieţi afirmau „Victor Babeș” Timișoara

CMSR

Arta conversaţiei
Medicina trece prin schimbări normative emise în scopul limitării răspândirii
majore. De la medicina empirică virusului.
Și în domeniul stomatologiei a funcţionat
la cea bazată pe dovezi a fost un
triajul online al pacienţilor, în special în perioa-
drum lung. Studenţii aveau în faţa da stării de urgenţă. Diferenţa faţă de celelalte
lor două mari provocări: disecţiile domenii medicale este că pentru stomatologie
pe cadavru și practica medicală Prof. dr. nu s-au decontat și nu se plătesc nici acum con-
la patul bolnavului. Amândouă Radu sultaţiile online.
au pierdut din importanţă în Septimiu Tehnica și metodologia examenului subiec-
formarea profesională actuală. Câmpian, tiv al pacientului, sub forma interogatoriului și
vicepreședinte a anamnezei, se învaţă. Calitatea conversaţiei

M
ă uitam recent la picturile
artistului olandez Jan Havickszoon Steen, lu-
crări realizate în secolul XVII. Printre acestea
sunt două picturi care mi-au atras atenţia: O fată
bolnavă și Femeie bolnavă. Cu 350 de ani în urmă, consultaţia
medicală era sumară. Acum, cu tehnologiile la care nu îndrăz-
neam să visăm cu ani în urmă, se pare că examenul obiectiv
general al bolnavului a pierdut foarte mult teren și consultaţia
a redevenit sumară. Tehnicile de investigare și explorare sunt
preferate în detrimentul consultaţiei clinice amănunţite. Le-
gislaţia de protecţie a pacientului descurajează și ea consulta-
ţia clinică în scop diagnostic, în favoarea explorărilor tehnice.
Reactualizări
Opinia medicală a medicului trebuie să fie susţinută de do-
vezi obiective! Pandemia de COVID-19 a reactualizat consulta-
ţia anamnestică dându-i acesteia un suport legal, chiar ca prac-
tică medicală la distanţă. Ea se regăsește în consultaţiile online
decontate de CNAS pentru unele domenii medicale. Triajul
pacienţilor este reconsiderat în formulă nouă impusă de actele
CMSR cu pacientul poate fi adusă la nivel de artă. În
această relaţie, cel care trebuie să fie neapărat in-
struit, format să comunice corect și eficient, este medicul.
Din nefericire, mult prea frecvent comunicarea dintre me-
dicul curant și pacient nu se mai întâmplă corect. Eventual,
se face o comunicare exclusiv prin intermediul rezidenţilor.
Diagnosticul se pune pe bază de „hârtii”. Trimiterile, investiga-
ţiile și rezultatele paraclinice au înlocuit în mare măsură exa-
minarea clinică a pacientului, în loc să fie proceduri comple-
mentare unei comunicări empatice și directe între partenerii
actului medical.
Stomatologia, un domeniu aparte
Carantina severă impusă de pandemia de COVID-19 a dus
comunicarea directă în derizoriu, mai ales între furnizorul de
servicii medicale și familia bolnavului. Pacienţii apreciază în
mod deosebit empatia medicului curant și atingerea fizică prin
examenul obiectiv. Vorbim în această relaţie despre o artă a
conversaţiei.
Stomatologia este în acest context un domeniu aparte.
Pentru medicul stomatolog este determinantă anamneza
Femeia bolnavă – Jan Havickszoon Steen, cca. 1665
minuţioasă pentru foarte multe diagnostice. În învăţământul
medical stomatologic se studiază știinţa comunicării, manage-
mentul medical, organizare profesională, deontologie și legis-
laţie.
Triajul telefonic al urgenţelor stomatologice efectuat pe
durata stării de urgenţă a demonstrat nivelul de eficienţă a
unei conversaţii tematice cu titlul de consultaţie la distanţă. Pe
perioada stării de alertă avem norme specifice care fac referi-
re la distanţarea socială. Medicii stomatologi au înţeles iute că
printr-o comunicare eficientă, pacienţii pot fi ajutaţi repede și
cu rezultate foarte bune. Au fost puse la dispoziţia celor intere-
saţi în ultima perioadă și linii de comunicare infoline, care și-au
dovedit utilitatea.
Opinii VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22
7

Criza reţetelor verzi și

soluţia unei companii de gaz de medic practician am constatat
că de fapt aici e problema: atitu-
dinea medicului faţă de suferinţa
pacientului.
Studentul și rezidentul înva-
ţă odată cu meseria și aroganţa
medicală conform căreia medicul
este un vindecător. De-abia după
primele eșecuri pe cont propriu
începe să înţeleagă imensitatea și
ubicuitatea suferinţei pentru care
în facultate nu l-a pregătit nimeni.
Dr. Sever Vindecarea devine din ce în ce mai
Cristian Oană des excepţia, iar îngrijirea suferin-
la statutul de teamă normală, iar
psihiatrii au exilat-o în tabelul cu
cauze medicale ale anxietăţii.
Această descalificare a suferin-
ţei are drept consecinţă refuzul de
a o trata fie farmacologic, fie psi-
hologic. Întrebaţi pacienţii în cât
timp primesc un banal algocalmin
pentru o nevralgie serioasă sau
un somnifer pentru insomnia de
spital dacă sunt internaţi pe o sec-
ţie oarecare. Este sub demnitatea
marilor vindecători să se ocupe de
astfel de nimicuri. Noroc cu câte o
rugăciunile nu ajută. Medicii pot
face rău și prin omisiune, refuzând
sau întârziind tratamentul durerii
și suferinţei.
Îngrijirile paliative încă nu au
pătruns în conștiinţa profesională
generală și nu sunt o parte semnifi-
cativă a curriculumului medical de
la noi. Unii medicii curanţi trimit
pacientul la paliaţie doar când e pe
moarte, pentru că nu au conștien-
tizat importanţa durerii în viaţa
pacientului. De aceea eu cred că și
dacă mâine se va umple Bucureș-
pentru că nu suntem obișnuiţi să
fim atenţi la suferinţele neorgani-
ce ale pacienţilor noștri.
În anul 1939, Compania de gaz
din Viena a oprit furnizarea de gaz
către consumatorii evrei deși erau
cei mai numeroși clienţi.
Argumentul a fost că, deoare-
ce unii se sinucideau lăsând gazul
deschis, facturile lor rămâneau
neplătite. În felul acesta compa-
nia a dorit să limiteze numărul
sinuciderilor, dar și al pierderilor
financiare. Nu se știe câţi oameni

D
in nou lipsesc reţetele
verzi în București. Fap-
tul în sine ţine probabil
de vreo neglijenţă ad-
ministrativă pe care un șef de bi-
rou întreprinzător o poate rezolva
cu două, trei telefoane. În definitiv,
hârtie se găsește, iar tipografiile
sunt dornice de comenzi. De-abia
repetarea penuriei cu oarecare
regularitate o califică pentru sta-
tutul de criză și ne îndeamnă să
căutăm resorturile mai profunde.
Reţetele verzi nu sunt decât vehi-
culul administrativ prin interme-
diul căruia pacienţii suferinzi își
pot procura calmante, anxiolitice
și somnifere la recomandarea me-
dicului. În lunga mea experienţă
ţei, regula.
În toate bolile cronice străda-
nia noastră este să-i facem omului
boala suportabilă ca să-și poată
continua viaţa și, cu puţin noroc,
să aibă parte și de bucurii care să
nu fie otrăvite de suferinţă. Dar su-
ferinţa nu are niciun capitol dedi-
cat în cursurile universitare. Dure-
rea, dacă nu e neuropată, are doar
câteva pagini dedicate în cursurile
de fiziologie și farmacologie. Anxi-
etatea este un moft pentru mulţi
medici, cu excepţia psihiatrilor,
iar insomnia este apanajul celor
care n-au nicio preocupare în via-
ţă. Anxietatea care însoţește orice
boală organică și intervenţie chi-
rurgicală este ignorată de multe
specialităţi care au descalificat-o
asistentă mai miloasă sau un vecin tiul de reţete verzi numărul de pre- au murit de frig în Viena în anii
de salon care are o tabletă în plus. scripţii nu va crește semnificativ războiului.
Durerea este principala cauză
a consultaţiei medicale, iar îngri-
jorarea și teama provocate de pre-
zenţa sau doar suspiciunea bolii
este universală. Durerea și sufe-
rinţa tulbură profund starea paci-
entului, maschează diagnosticul și
întârzie vindecarea. Unii medici se
ascund după principiul etic „să nu
faci rău” ca să refuze tratamentul
durerii și suferinţei pe motivul că
unele calmante și anxiolitice pot
da dependenţă. Niciun medica-
ment, fie el și benzodiazepină, nu
dă dependenţă administrat câteva
zile, în schimb îl ajută pe pacient
să depășească o criză existenţială.
Durerea nu fortifică caracterul, iar

DESIGNERII PROPRIULUI JOC

M ulte postări am văzut în ziua de 1 iunie
pe reţelele de socializare. Un entuzi-
asm general îi cuprinsese pe toţi. Care mai
de care încerca să celebreze virtual copilă-
ria: imagini cu ei în grădiniţă, cu prichindeii
lor și distribuiri de citate despre universul
magic al copilăriei. Inevitabil, toate erau în-
soţite de urarea: „La mulţi ani, copilului din
noi!”.
Nimic nou pe frontul online. Îndată ce
se bate miezul nopţii, pe căi bătute degetele
ne poartă, începem să tastăm și să alcătuim
fraze adecvate zilei ce tocmai a început. Fie
că e Ziua Naţională a Șosetelor Pierdute,
Ziua Ciocolatei Negre cu Alune, Ziua Mon-
dială a Bunătăţii, Ziua Internaţională a Băr-
bii, Ziua Aranjării Biroului, Ziua Mondială
Fără Telefon Mobil,
se găsesc citate și
fotografii care să-i
lunile ce au trecut cât de venerată a fost des-
coperirea lui Joseph Gayetty.
Ajutor al celor afectaţi de boala hemo-
facă pe cei dornici roidală, cum era anunţată iniţial recoman-
să marcheze marea darea de folosire a hârtiei igienice, a devenit
sărbătoare. peste două secole un star al pandemiei. Te-
Ziua Mondială leviziunile îi prezentau pe cetăţenii hulpavi
a Igienei Mâinilor care nu se gândeau și la posterioarele seme-
n-a avut niciodată nilor când făceau achiziţii chiaburești, ger-
noroc în mediul vir- manii construiau site-uri în care oamenii își
tual românesc. Ce-i puteau calcula doza necesară de hârtie igie-
drept, nici în offline nică în izolare, iar cei mai zglobii au născocit
Dr. Richard
nu-i prăznuită. Des- sumedenie de provocări domestice, încât pă-
Constantinescu pre Ziua Mondială rea că asiști la Jocurile Olimpice Online ale
a Hârtiei Igienice și Hârtiei Igienice.
Ziua Mondială a Toaletelor românii nici nu Dacă am pomenit de Ziua Internaţională
postează, nici nu discută, deși, s-a văzut în a Copilului, dar și de jocuri, îmi aduc amin-
te de o scenă care se repeta în fiecare vineri
seara, între blocuri, pe vremea când mă
aflam la finalul celei de-a treia copilării. Un
medic ieșea cu fiul său, de vârstă apropiată
mie, și se jucau nu mai mult de jumătate de
oră. Doar ei doi și doar 30 de minute. Aveam
să aflu ulterior că tatăl nu voia să-și lase băia-
tul în preajma celorlalţi copii de teamă să nu
fie „contaminat” cu alte idei decât ale sale. Îi
considera pe ceilalţi copii potenţiale surse
de pericol, fizic ori emoţional.
Multor copii li se restrâng interacţiunile
cu cei de-o vârstă. Timpul lor liber devine
timp dedicat studiului. Unii părinţi hiper-
protectivi își motivează stricteţea invocând
spaţiile de joacă ca fiind nesigure și potenţi-
al traumatizante. Ei nu numai că minimali-
zează joaca, pe care n-o înţeleg ca fiind tera-
pie, că are sens comunitar și că e o legătură
transformaţională între minte și corp, ci
drept un timp furat temelor.
Spaţiul construit și designul pot oferi
copiilor mediul și instrumentele care le pot
construi și dezvolta încrederea, creativi-
tatea și empatia. Multe dintre grădiniţe și
școli sunt spaţii creatocide. Nu numai prin
agresivitatea verbală și nu de multe ori fizi-
că, existentă intra muros, prin neînţelege-
rea puterii și potenţialului graficii și a desig-
nului ca instrumente ale schimbării în bine
ori a bagatelizării educaţiei senzoriale.
„Barometrul locuinţelor sănătoase”,
publicat în 2019, ne atenţionează că anu-
al afecţiunile cauzate de clădirile nesănă-
toase în care sunt educaţi copiii României
determină 37.384 de zile de absenţă de la
școală. Documentul susţine că numai o îm-
bunătăţire a calităţii aerului în școli ar spori
cu 15% performanţele elevilor, în ce priveș-
te viteza de lucru, nivelul de atenţie și de
concentrare.
A sechestra un copil în casă și în școală,
nu numai că-i produce o rigidizare psihoki-
netică, ba, mai mult, îl șubrezește de-a drep-
tul. Mult mai bine i-ar prinde să zburde de-
cât să fie reţinut îndărătul zidurilor caselor
și ai școlilor. Beneficiile economice totale ale
îmbunătăţirii mediilor interioare în școli și
în casele din România, până în 2060, sunt
estimate la 6,1 miliarde de euro, conform
„Barometrului”.
Copilărie sănătoasă în școli sănătoase,
aceasta ar trebui să fie deviza părinţilor și
a guvernanţilor. Să ne uităm și la cât timp
dedică elevii români temelor faţă de cei din
Danemarca, Cehia sau Finlanda și să ne
gândim la nivelul la care se află aceste sta-
te comparativ cu România. Vizitând aceste
ţări observăm cât de „aerisiţi” sunt locuito-
rii lor, în gândire, comportament și locuire.
Casele și școlile sunt mai prietenoase vizual,
copii sunt designerii propriului joc, creati-
vităţii și imaginaţiei li se acordă atenţie și
viaţa le este mai puţin programată. Învaţă
de mici să-și pună întrebări, pornind de la
joc și experiment, înspre eșec și redresare.
Noi, în schimb, le așezăm copiilor o naraţiu-
ne pregătită, în care sunt forţaţi să locuiască
toată viaţa.
 8
VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22
R PENTR
O
M
I
T
L
U
M
B
olile cronice în Europa
sunt responsabile pen-
tru 86% dintre decesele
consemnate în regiune.
Ele afectează mai mult de 80%
dintre europenii cu vârsta de pes-
te 65 de ani. În plus, prezenţa mai
multor afecţiuni sau comorbidităţi
în acest grup populaţional are un
efect multiplicator asupra poverii
bolilor și asupra costurilor de ges-
tionare a sănătăţii.
Este recunoscut, pe scară lar-
gă, că 70% până la 80% din cos-
turile de asistenţă medicală sunt
cheltuite, în prezent, pentru bolile
cronice. Acestea se traduc în 700
de miliarde de euro doar în Uniu-
nea Europeană (UE) și cifra este
de așteptat să crească în următo-
rii ani. Aproximativ 97% din bu-
getele pentru sănătate sunt chel-
tuite pentru tratament, în timp
ce doar 3% sunt investite pentru
prevenirea bolilor.
Devoratorul bugetelor
globale de sănătate
Multimorbiditatea este un fac-
tor tot mai critic pentru sistemele
de sănătate. Această criză este par-
ţial determinată de îmbătrânirea
populaţiei la nivel global. Conform
institutelor de statistică, proporţia
populaţiei cu vârsta mai mare de
75 de ani se va dubla în următorii
20 de ani, ajungând la 13,1%. În
UE, populaţia cu vârstă mai mare
de 65 de ani va crește de la 87,5
milioane în 2010 la 152,6 milioa-
ne în 2060, iar numărul persoa-
nelor în vârstă de peste 80 de ani
este proiectat să se tripleze, de la
IDI TAT
B E
23,7 milioane în 2010 la 62,4 mi-
lioane în 2060. Implicaţiile sunt
majore din cauza riscului de declin
funcţional și de pierdere a inde-
pendenţei acestor persoane, odată
cu vârsta înaintată.
Totuși, multimorbiditatea nu
se limitează la populaţia în vârstă,
pentru că 35% dintre persoanele
cu vârste cuprinse între 55 și 64
de ani și 55% dintre persoanele
cu vârsta cuprinsă între 65 și 74
de ani prezintă multimorbidita-
te. Multe state sunt îngrijorate de
dinamica accelerată a schimbă-
rii configuraţiei comorbidităţii,
pentru că implicaţiile medicale,
sociale, economice și politice sunt
profunde, necesitând o reajustare
a serviciilor de îngrijire, dar și a
politicilor publice de sănătate și
sociale.
Alături de vârstă, deprivarea
relativă este celălalt factor deter-
minant al multimorbidităţii: per-
soanele cu un nivel de trai scăzut
au un risc cu 47% mai mare de
multimorbiditate și cu 90% mai
mare de a avea mai multe limitări
funcţionale în comparaţie cu cele
înstărite. Mai mult, vârsta la care
debutează multimorbiditatea este
în medie cu 15 ani mai redusă la
persoanele paupere, comparativ
cu cele cu nivel socioeconomic
ridicat. România, prin procentul
crescut al populaţiei aflate în seg-
mentul de sărăcie relativă, este
reprezentativă pentru multimor-
biditatea cu debut timpuriu, po-
liticile de sănătate fiind centrate
preponderent pe asistenţa terţi-
ară în detrimentul măsurilor de
Multimorbiditatea
discordantă este
aceea în care
un individ are
două sau mai
multe afecţiuni
cu simptome,
patologie și
tratament total
distincte.
prevenţie sau de consolidare a
asistenţei primare.
Succesul sau eșecul
sistemelor de îngrijire a
sănătăţii?
Datele privind multimorbidi-
tatea sunt destul de limitate. Nu
există un consens general nici în
privinţa definiţiei actuale. Cea
mai acceptată definiţie se refe-
ră la „prezenţa a două sau mai
multe boli, incluzând coexistenţa
Bibliografie
1. Barnett K et al. Epidemiology of
multimorbidity and implications for
health care, research, and medical
education: a cross-sectional study.
Lancet 2012; 380
2 Kingston Aet al.Projections
of multi-morbidity in the older
population in England to 2035:
estimates from the Population
Ageing and Care Simulation
(PACSim) model. Age Ageing
2018; 47
4 Jindai Ket al. Multimorbidity and
functional limitations among adults
65 or older, NHANES 2005–2012.
Prev Chronic Dis 2016; 13
5 Singer Let al. Social determinants
of multimorbidity and multiple
functional limitations among
the ageing population of England,
Special
EXAME
A
SĂNĂT
Bolile cronice reprez
economică și socială,
economice și progres
acest lucru nu se asoc
discordantă va avea ca rezultat
abordări și planuri de tratament
foarte diferite, creșterea poliprag-
maziei, a interacţiunilor și efec-
telor adverse medicamentoase,
Persoanele cu un
nivel de trai scăzut
au un risc cu
47% mai mare de
multimorbiditate
și cu 90% mai
mare de a avea
condiţiilor de mai multe limitări
sănătate fizică și
psihică”. Această de- funcţionale în
finiţie este utilizată și în comparaţie cu cele
ghidurile recente NICE (Natio-
nal Institute for Clinical Excellen-
înstărite.
ce) și are avantajul că surprinde
coexistenţa atât a tulburărilor de complianţa scăzută la tratament a
sănătate fizică, cât și psihică. Cu pacienţilor sau erori de prescripţie
toate acestea, nu captează întrea- și administrare și, în consecinţă,
ga complexitate a multimorbidită- dificultăţi de management al bo-
ţii, care este legată atât de crește- lilor cronice, strategii riscante de
rea speranţei de viaţă, implicit de autogestionare din partea bolnavi-
îmbătrânirea populaţiei, cât și de lor și o sarcină crescută asupra pa-
prevalenţa accentuată a acesteia cienţilor și personalului medical.
în zone deprivate. De asemenea,
evenimentele adverse din viaţa Provocările
multimorbidităţii
timpurie se corelează cu prezenţa
multimorbidităţii în cursul vieţii Cercetările privind multimor-
adulte. biditatea sunt încă la început, dar
Specialiștii, în special medicii provocările pentru sistemul medi-
de familie care se confruntă cel cal par să fie complexe.
mai adesea cu aceste cazuri, vor- Pacienţii cu comorbidităţi
besc de conceptul de multimorbi- raportează: fragmentarea și coor-
ditate concordantă și discordantă. donarea slabă a îngrijirii; inter-
Multimorbiditatea concordantă acţiuni medicamentoase; reacţii
semnifică prezenţa a două sau mai adverse ale medicamentelor; tra-
multe afecţiuni corelate, precum tamentul împovărător, solicitant;
diabetul zaharat de tip 2 și hiper- accesul slab la servicii de sănă-
tensiunea arterială, afecţiuni care tate mintală; teste de diagnostic
pot fi abordate prin planuri de repetate; scheme de monitoriza-
tratament similare. re și programări redundante sau
Multimorbiditatea discordan- contradictorii.
tă este aceea în care un individ are Personalul medical recla-
două sau mai multe afecţiuni cu mă dificultăţile în utilizarea ghi-
simptome, patologie și tratament durilor clinice pentru boli uni-
total distincte. Multimorbiditatea ce în contextul pacienţilor cu
2002–2015. SSM Popul Health J Gen Pract 2011; 61: e12–21 care. BMJ :British Medical Journal
2019; 8 9 Whitty CJet al. 2017: Triumphs 2015; 350
6 Buffel du Vaure Cet al. Exclusion of and challenges in a world shaped by 14. Pearson-Stuttard et al.
patients with concomitant chronic medicine. Clin Med (Lond) 2017; Multimorbidity—a defining
conditions in ongoing randomised 17: 537–44 challenge for health systems The
controlled trials targeting 10 10. Smith et al. Interventions for Lancet Public Health 2019 ;Vol 4 (12)
common chronic conditions and improving outcomes in patients 15. O’Brien R et al The everyday
registered at ClinicalTrials.gov: a with multimorbidity in primary care work of living with multimorbidity
systematic review of registration
details. BMJ Open 2016; 6
and community settings. Cochrane
Database Syst Rev 2016; 3.
in socioeconomically deprived areas
of Scotland. J of Comorbidity 2014; 4
7.Directorate General Health and 11. Kate O’Donnell-Addressing the 16. Mercer SW ar al Managing
Consumers, European Commission global challenge of multimorbidity- patients with mental and physical
Reflection Process On Chronic The Academy of Medical Sciences: multimorbidity. BMJ 2012; 345.
Diseases -Final report -2013 https:// https://sapc.ac.uk/ 17. Duguy C, Gallagher F, Fortin
ec.europa.eu/health/sites/health/ 12. Sinnott C et al. Psychosocial M. The experience of adults with
files/major_chronic_diseases/docs/ complexity in multimorbidity: multimorbidity: a qualitative study.
reflection_process_cd_final_report_ the legacy of adverse childhood Journal of Comorbidity 2014; 4:11-21
en.pdf experiences. Family Practice 2015; 18. Wallace E et al. Managing
8 Salisbury Cet al. Epidemiology and 32(3) patients with multimorbidity in
impact of multimorbidity in primary 13. Wallace E et al.Managing patients primary care. BMJ :British Medical
care: a retrospective cohort study. Br with multimorbidity in primary Journal 2015; 350.
 Special
ENUL DE MATURITATE
RU POLITICILE DE
TATE
zintă o provocare majoră pentru sistemele de sănătate și dezvoltarea
, la nivel global. Evoluţiile pozitive în medicină, schimbările socio-
sul în tehnologie au dus la creșterea speranţei de viaţă, în general, însă
ciază cu o creștere corespunzătoare a anilor de viaţă fără boală.
multimorbidăţi; timp insuficient
pentru a gestiona îngrijirile în
programările de rutină și dificul-
tăţi în coordonarea îngrijirii între
mai mulţi profesioniști/instituţii.
Un domeniu în care există o re-
cunoaștere clară a provocării pe
care o prezintă multimorbiditatea
este polipragmazia, care ridică di-
ficultăţi atât pentru pacienţi, cât
și pentru îngrijitorii lor și pentru
profesioniștii din domeniul sănă-
tăţii. Polipragmazia, prescrierea
a cinci sau mai multe medica-
mente, crește riscul reacţiilor ad-
verse medicamentoase și crește
Aproximativ
97% din bugetele
pentru sănătate sunt
cheltuite pentru
tratament, în timp ce
doar 3% sunt investite
pentru prevenirea
bolilor.
complexitatea planului terape-
utic, precum și posibilitatea de
non-aderenţă la schema terapeu-
tică și de autogestionare a medica-
ţiei din partea bolnavului, efect cu
atât mai dăunător cu cât motivaţia
și capacitatea de a accesa, înţelege
și utiliza informaţii în moduri care
promovează și menţin sănătatea
sunt mai reduse.
Prevenţia
Medicina de familie centrată
pe pacient reprezintă cadrul ide-
al de management al acestor ca-
zuri, pentru a evita fragmentarea
asistenţei medicale, însă acesta
necesită finanţare și sprijin pen-
tru a gestiona sarcina
tot mai mare a le-ar putea oferi decidenţilor și
multimorbidităţii. În
unele situaţii, factorii de
risc implicaţi în apari-
ţia multimorbi­dităţii
pot fi relaţionaţi:
cei patru principali
– fumatul, obezita-
tea, sedentarismul și
consumul de alcool – deţin un rol
major în dezvoltarea unor conste-
laţii patologice particulare, cum
ar fi bolile cardiovasculare și di-
abetul zaharat. Cu toate acestea,
o relaţie strânsă între deprivarea
socio-economică și debutul timpu-
riu al multimorbidităţii, sărăcia și
influenţa factorilor din cursul vie-
ţii sunt, de asemenea, importanţi.
Aceasta înseamnă că prevenţia nu
trebuie să se adreseze doar factori-
lor individuali ci și unor interven-
ţii de sănătate mai largi, la nivel
populaţional.
Direcţii pentru viitor
Soluţiile specialiștilor se con-
centrează pe trei priorităţi care
practicienilor dovezi relevante
clinic și implementabile. Prima
se referă la includerea pacienţilor
cu multimorbiditate în studii cli-
nice. A doua prioritate se referă la
bidirecţionalitatea mentală și fi-
zică a sănătăţii, obiectivată prin
faptul că unul din trei pacienţi cu
Polipragmazia
reprezintă
prescrierea a cinci
sau mai multe
medicamente.
multimorbiditate are o condiţie
de sănătate mintală coexistentă.
Deprivarea socio-economică a fost
asociată cu o creștere a prevalenţei
bolilor mintale asociate celor fizice.
În al treilea rând, experienţa
trăită de pacient, familie și impac-
tul economic sunt aspecte adesea
trecute cu vederea. Pacienţii cu
multimorbiditate tind să nu se în-
grijească continuu comparativ cu
pacienţii cu o singură afecţiune,
de aceea eforturile de cercetare ar
putea permite o reproiectare a ser-
viciilor de monitorizare a bolilor
cronice, atât pentru îmbunătăţi-
rea rezultatelor de sănătate, cât
și a experienţei pacientului.
Progresele recente în statistică
contribuie la descoperirea legătu-
rilor dintre clustere și corelaţiile
lor, oferind perspectiva unei opor-
tunităţi de a scana multimorbidita-
tea la nivelul întregului sistem de
sănătate și îngrijire socială. Cerce-
tătorii au propus trei parametri de
studiu privind multimorbiditatea,
care ar putea oferi chei preţioase
VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22
9
pentru identificarea și implemen-
tarea intervenţiilor semnificative
pe parcursul întregii vieţi. În pri-
mul rând, determinarea vârstei
debutului, a grupării și secvenţei
bolilor în funcţie de factorii de risc
modificabili (fiind utile pentru di-
recţionarea eficientă a serviciilor
de prevenire către cei care prezin-
tă cel mai mare risc de boală). În al
doilea rând, gruparea condiţiilor și
evenimentelor de sănătate în func-
ţie de boala cronică dominantă și
de evoluţia ei ar permite măsuri
de prevenire primară și de identi-
ficare timpurie a complicaţiilor;
de exemplu, pacienţii cu diabet
zaharat care prezintă risc crescut
pentru o gamă largă de complicaţii
vasculare și non-vasculare.
În concluzie, abordarea efici-
entă a multimorbidităţii necesi-
tă intervenţii coordonate atât la
nivel individual, cât și la nivelul
populaţiei și, implicit, în politici-
le de îngrijire, sănătate publică și
asistenţă socială.
Dr. Cornelia Paraschiv
10 VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22 Apariţii editoriale

Pandemia pe înţelesul celor mici Povestioara are un mesaj mo-

de explicaţii. Dacă noi, oamenii
mari, am înţeles fiecare prin me-
canismele psihice proprii despre
cât este de periculoasă pandemia
actuală, pentru cei mici este nevo-
ie de explicaţii pe înţelesul lor, din
cauza angoaselor crescute cu care
se confruntă în această perioadă.
Deseori și pentru noi părin-
ţii este greu să înţelegem și să ne
anxiogen, la acestea adăugându-se
și mesajele media care din nefe-
ricire ajung la urechile copiilor
uneori fără control sau fără pute-
re de a opri acest fenomen (radio,
știri nepotrivite etc.).
Povestea Coronavirusului,
carte publicată recent la editu-
ra Pandora (autor Francesca
Dall,Ara) vine tocmai în spriji-
digerabilă, tolerabilă și pe
înţelesul celor mici.
Povestea este adaptată nivelu-
lui de înţelegere al preșcolarilor
și școlarilor mici (3–10 ani) cu
mesaje clare, scurte, ușor de ţinut
minte: igiena este importantă,
este important să protejăm per-
soanele în vârstă, boala este
relativ inofensivă pentru cate-
tivaţional discret: viaţa noastră
s-a schimbat mult, dar putem găsi
și lucruri bune în noua realitate,
lucruri după care tânjeam în tre-
cut, și anume – timpul petrecut cu
familia. Un alt lucru pozitiv este
acela că și adaptabilitatea persoa-
nelor a crescut. Este foarte impor-
tant să le oferim explicaţii copii-
lor. Fără ele, în această perioadă,
cei mici vor resimţi un puternic
impact emoţional, care poate avea

C ând lucrurile se schimbă atât

de brusc în viaţa noastră, dar
mai ales a copiilor, avem nevoie
raportăm la modul actual de via-
ţă. Avem tendinţa naturală de a
oferi explicaţii cu mesaj crescut
nul părinţilor, educatorilor și în-
văţătorilor, pentru a putea oferi
aceste explicaţii într-o formă ușor
goria lor de vârstă, persoanele
bolnave au șanse reale să se facă
bine etc.
consecinţe pe termen lung.
Adina Alexandrescu,
psihoterapeut

Operă de aducere aminte TUBERCULOZA:

cazuri prezentate pentru
Aula Universităţii „Babeş-Bolyai” a găzduit, recent,
prezentarea a patru volume reunite sub titlul Universitatea În urmă cu 138 de ani, practicieni
din Cluj în perioada interbelică (1919-1939). Editori: la 24 martie 1882, boală a lumii nu este azi lepra sau
Ioan-Aurel Pop, Simion Simon și Ioan Bolovan. dr. Robert Koch anunţa tuberculoza, ci mai degrabă senti-

U
niversitatea din Cluj a pornit la drum
în 1919, cu trei facultăţi: drept, litere şi
filosofie, medicină. Volumele lansate
în Aula Universităţii „Babeș-Bolyai” se
ocupă de fiecare dintre facultăţile menţionate. Celei
de Medicină i-a fost rezervat volumul II, al cărui autor
şi coordonator este prof. dr. Cristian Bârsu.
ÎN PRIM-PLAN, MAEȘTRII ȘCOLII
MEDICALE CLUJENE
În structura primei părţi a cărţii intră zece capi-
tole, ample treceri în revistă ale începuturilor, de la
preluarea de către statul român a Facultăţii maghiare
de medicină şi a clinicilor universitare. Fiecare capi-
tol în parte clarifică, cu documente, istoria Facultăţii
de Medicină. În cel de-al doilea capitol, de exemplu,
de interes sunt Comisiunea Universitară sau cazul
că a descoperit bacteria mentul de a nu fi dorit, neiubirea
Babeş (acuzaţia și abandonul generalizat” (Maica
care provoacă tuberculoza,
de germanofilie Tereza). Cartea de faţă aduce în cen-
în Primul Răz-
deschizând astfel calea trul atenţiei o boală care încă face
boi Mondial; una către diagnosticarea și ravagii la nivel mondial, cu morbi-
dintre cele mai vindecarea acestei boli. ditate și mortalitate crescute: tuber-
importante idei culoză (TB). În ciuda progreselor
ale sale a fost ne- medicale tehnologice și terapeutice,
cesitatea dezvol- clinicienii continuă să se confrunte
tării laboratoare- cu diverse aspecte clinico-radiologi-
lor din domeniul ce pe care le poate acoperi boala, cu
preclinic). forme pulmonare și extrapulmona-
Restul capi- re la care diagnosticul rămâne ade-
tolelor tratează sea dificil sau întârziat. Existenţa
subiecte privindu-i pe corifeii Facultăţii de Medicină unor probleme majore de sănătate
şi Farmacie din Cluj în perioada 1919-1939, valoarea publică, cum ar fi rezistenţa la medi-
şcolii medicale clujene, colaborarea franco-română în camente (MDR-TB și XDR-TB), îm-
învăţământul medical superior din Clujul interbelic, preună cu factori de risc importanţi
radiografia învăţământului de stomatologie şi a sunt condiţii care ameninţă pro-
celui farmaceutic. La loc de frunte sunt maeș- gresele înregistrate în diagnosticul,
trii şcolii medicale clujene care au condus des- îngrijirea și controlul TB.
tinele facultăţii în perioada respectivă, dar și
cărţile scrise de cadrele didactice ale acesteia.

GÂNDURI DE RECUNOȘTINŢĂ
Partea a doua descrie activitatea vârfurilor
medicale interbelice. Sunt medalioane dedica-
te profesorilor care au făcut cinste facultăţii,
texte scrise de vârfuri ale medicinei clujene de
astăzi. Citez din „Cuvântul înainte”, semnat de
prof. dr. Anca Buzoianu: „Astăzi, prin implicare
şi performanţă, misiunea lăsată de corifeii în-
văţământului universitar românesc, efigii em-
blematice ale Clujului, este considerată un tes-
tament şi este dusă mai departe, din generaţie
în generaţie. Se cuvine să îndreptăm un gând de
recunoştinţă către cei care, cu responsabilitate
faţă de viitor, au făcut posibil ca visul atâtor ge-
neraţii să devină realitate”.
În aceeași idee sunt şi cele scrise de acad.
Ioan-Aurel Pop: „După o sută de ani de activi-
tate sub auspicii româneşti, emulii erau datori
cu o operă de aducere aminte, de elogiere şi de
reconsiderare a tot ceea ce s-a întâmplat în pri-
mele două decenii de funcţionare, când s-au pus
bazele tuturor marilor specializări viitoare şi
ale tuturor celorlalte universităţi care se afirmă
în Clujul contemporan”. Idei la care subscriem
fără rezerve.
Demostene ŞOFRON
P entru a marca momentul des-
coperirii bacilului Koch, în fie-
care an, la 24 martie, este celebrată
Ziua Mondială de Luptă Împotriva
Tuberculozei (ZMLÎT). Scopul este
de a sensibiliza populaţia generală,
dar și decidenţii, cu privire la conse-
cinţele devastatoare ale acestei boli
asupra sănătăţii și economiei, pre-
cum și la implicaţiile sociale pe care
le are. Conform datelor Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, zilnic, aproape
4.500 de oameni își pierd viaţa din
cauza tuberculozei și aproximativ
30.000 de oameni devin cazuri noi
de boală.
Marcare cu lansare de carte
Anul acesta, marcarea ZMLÎT
a coincis cu lansarea cărţii în limba
engleză intitulată Tuberculosis:
100 case reports. Autori: un colec-
tiv de medici de la Spitalul Jude-
ţean de Urgenţă Argeș (Dispensarul
PNF Pitești): Petru Emil Muntean,
Emilia Ionescu și Ioana Pascu.
Mottoul care a stat la baza realizării
acestei lucrări este „Cea mai gravă
Sprijin pentru practicieni
Într-o epocă în care informaţiile,
inclusiv cele medicale, sunt adesea
prelevate din surse online, tipărirea
unei cărţi care reunește mai multe
cazuri din practica clinică de zi cu zi
poate fi doar salutară. Prezentarea
sumară a principalelor aspecte clini-
co-biologice, împreună cu imagisti-
ca fiecărui caz în parte, oferă sprijin
practic celor care lucrează în dome-
niul pneumologiei și nu numai. Co-
lecţia unui număr mare de cazuri cli-
nice, inclusiv prezentarea formelor
de tuberculoză extrapulmonare este
dovada preocupării continue a auto-
rilor în sprijinirea luptei împotriva
TB, care rămâne o problemă majo-
ră de sănătate publică în România.
Dorinţa de a-ţi împărtăși cunoș-
tinţele cu generaţiile tinere, aflate
în formare, este o iniţiativă care
trebuie apreciată în această lume
modernă și provocatoare.
Dr. Ruxandra-Mioara
Râjnoveanu,
UMF „Iuliu Haţieganu”
Cluj-Napoca

Imunologul faţă în faţă cu COVID-19 speciei umane, ca urmare a atacurilor succesive ale unor
noi și noi virusuri mutante apărute în cadrul instabilităţii
biosferei, aceasta având o origi-

S trădania de a ţine o balanţă corectă între agresiunea

noului virus și rezistenţa antiinfecţioasă a organismu-
lui este foarte bine redată în volumul COVID-19*, apărut
recent la editura UZP, sub semnătura medicului imunolog
Corneliu Zeana. Originea virusului SARS-CoV-2, spune au-
torul cărţii, este legată de reacţia naturii faţă de agresiunea
antropogenă, ca poluarea radioactivă, chimică, cu unde
electromagnetice ș.a., factori destabilizatori ai mesajului
genetic perpetuat prin lanţurile de ARN și ADN. Virusuri-
le sunt mai apte să dezvolte asemenea mutaţii, care explică
schimbarea afinităţii de specie, contagiozităţii și spectrului
leziunilor pe care le induce în diverse organe și sisteme.
Noul coronavirus s-a adaptat de-acum speciei noastre,
și-a stabilizat genomul, astfel încât omenirea va convieţui
cu el pe timp indefinit. Probabilitatea dispariţiei sale este
ne antropogenă.
Ultimul capitol al cărţii ţine
de domeniul literaturii scien-
redusă, dar posibilă. Se discută, astfel, cazul encefalitei ce-fiction, pornind de la această
letargice von Economo, care a provocat o epidemie gravă viziune escatologică a autorului.
în Austria, în preajma Primului Război Mondial, și care a Este marca medicului-scriitor
dispărut fără să poată fi investigată virusologic. Tulpina Corneliu Zeana.
coronavirusurilor a dat și agenţii cauzali ai SARS și MERS. Acad. Constantin
Rezistenţa naturală faţă de COVID-19 joacă un rol major, Ionescu-Târgoviște
formele grave și mortalitatea fiind apanajul vârstnicilor și *Cartea se găsește la librăria
al celor cu comorbidităţi grave. În urmă cu mai bine de două Asociaţiei Generale a Inginerilor
decenii, Stephen Hawking vorbea chiar despre extincţia din România

Reuniuni medicale
Impactul pandemiei
asupra nutriţiei, securităţii
și siguranţei alimentare
Prima ediţie a congresului
virtual cu participare
internaţională
„NutriTerra – Nutriţie,
Dietoterapie și Siguranţă
alimentară în contextul
COVID-19” a avut loc
săptămâna trecută, în 28
și 29 mai.
P
erioada pe care o traver-
săm ne-a atras atenţia
asupra importanţei nu-
triţiei și menţinerii unui
stil de viaţă sănătos. Nutriţia este
și un important mijloc terapeutic,
binecunoscut încă din antichitate,
a reamintit prof. dr. farm. Dumitriu
Lupuliasa (președintele onorific
al conferinţei și președintele Cole-
giului Farmaciștilor din România),
în deschiderea primul congres
virtual NutriTerra: „Tratamentul
farmacologic și abordarea nutri-
ţională a unui pacient sunt două
aspecte decisive pentru evoluţia
pozitivă a acestuia. Din această in-
terfaţă a fost dezvoltat conceptul de
pharmanutriţie, unde intervenţia
farmaceutică se întâlnește cu nutri-
ţia funcţională”. Însuși Hipocrate a
stabilit acum 2.500 de ani care sunt
alimentele sănătoase, iar regulile
sale legate de nutriţie și stil de viaţă
au rămas valabile și astăzi.
În cadrul congresului virtual au
fost prezenţi 12 speakeri, iar dr. Ioa-
na Sanda Stăncel a fost moderator.
În plus, participanţii au avut posibi-
litatea de a trimite lucrări ce vor fi
publicate într-un volum indexat ISI
Proceedings.
Stil de viaţă în lockdown
Izolarea impusă de autorităţi a
dus la schimbarea obiceiurilor în
populaţie în ceea ce privește nu-
triţia, exerciţiul fizic, socializarea,
schimbând în esenţă radical stilul
de viaţă. Prof. dr. Jennifer Sacheck
(SUA) a vorbit despre rolul reco-
mandărilor naţionale și internaţio-
nale în contextul pandemiei și des-
pre comportamentul populaţiei pe
timpul izolării. Restricţiile privind
deplasarea au determinat pentru
majoritatea persoanelor reducerea
activităţii fizice, ducând la crește-
re ponderală. În această perioadă,
în coșurile de cumpărături au fost
în special alimente ultraprocesate,
sărace în nutrienţi, precum chipsu-
rile de cartofi, îngheţată, popcorn,
ciocolată etc. De asemenea, s-a ob-
servat o tendinţă de a petrece mai
mult timp în bucătărie și de a găti,
de a căuta pe internet diferite re-
ţete, dar s-a observat și o creștere a
consumului de alcool.
Impactul perioadei de izolare a
însemnat și creșterea procentului
de copii obezi în Italia, conform
datelor disponibile. Timpul petre-
cut în faţa unui ecran a crescut în
medie cu cinci ore pe zi, în timp ce
timpul dedicat activităţilor sporti-
ve a scăzut cu 2,3 ore pe zi. Însă în
studiul impactului trebuie avute în
vedere și categoriile speciale: cei
care au continuat să lucreze în peri-
oada de lockdown, cei care locuiesc
în zone urbane, versus zone rura-
le, vârstnicii, cei care sunt șomeri
acum, care nu au un acces facil la
alimente sănătoase și cei care se
bazau pe mesele oferite gratuit la
școală sau la anumite cantine soci-
ale. Din aceste motive subnutriţia
este încă un motiv de îngrijorare.
Tulburările de alimentaţie
Comportamentul alimentar s-a
modificat în contextul pandemiei,
oamenii au fost nevoiţi să facă faţă
stresului și să se adapteze. Psiho-
logul Mirela Zivari a explicat că
în această perioadă a continuat
să lucreze cu pacienţii utilizând
aplicaţiile de video call sau chiar
WhatsApp, cu exerciţii înregistra-
te audio, postate la o anumită oră,
oferind timpul necesar pentru a fi
efectuate. În privinţa tulburărilor
de alimentaţie (anorexie sau buli-
mie), terapia cognitiv comporta-
mentală poate fi utilizată cu succes.
În cazul acestor persoane, întocmi-
rea iniţială a unui jurnal alimentar
și consemnarea situaţiilor care de-
termină consumul unor alimente
sunt obligatorii. Unul dintre secre-
tele terapiei este identificarea mo-
tivelor ce stau în spatele ingestiei
necontrolate de alimente, nefiind
suficientă doar învăţarea unui plan
alimentar corect. Însă terapia cog-
nitiv comportamentală nu durează
foarte mult, iar după încheierea șe-
dinţelor, omul trebuie să ajungă să-
și gestioneze foarte bine stările.
În tulburările alimentare, cei
mai mulţi își doresc să aibă rezul-
tate spectaculoase într-un timp cât
mai scurt, ceea ce este imposibil.
Nevoia ca cineva din afară să inter-
vină și să facă un miracol reprezin-
tă un semnal pentru psihoterapeut
că va fi destul de dificil pentru paci-
ent/client dacă rezultatele nu vor fi
cele așteptate. Planul de tratament
al tulburărilor de alimentaţie se
bazează pe modelul Minnesota, în
care se folosește terapia cognitiv
comportamentală în grup.
Cât despre comportamentul ali-
mentar din perioada de lockdown,
din perspectiva psihologului, aces-
ta se poate explica prin așa-numita
teorie a contingenţei: dacă am ră-
mas într-un spaţiu al casei, drumul
prin diversele încăperi, inclusiv
prin bucătărie, trezește, mai ales
la vizualizarea frigiderului și a tot
ce înseamnă instrumente de luat
masa, nevoia de a mânca, pentru
că reflexul pavlovian este puternic,
în special când vine vorba despre
alimentaţie. În această perioadă,
oamenii au uitat să aibă o conduită
organizată, structurată în ceea ce
privește alimentaţia, nu au ţinut
un jurnal alimentar sau acesta nu a
mai reprezentat o prioritate.
O altă observaţie este că bărba-
ţii au fost mai afectaţi de perioada
de izolare decât femeile, cele din
urmă considerând că lumea lor este
casa, căminul, în timp ce partenerii
acestora își doresc mai mult să iasă
și să socializeze.
Alimentele nu sunt vectori
de transmitere
Dr. Tatiana Onisei, biolog, a vor-
bit despre securitate și siguranţă
alimentară în contextul pandemiei
de COVID-19. Siguranţa alimenta-
ră vizează producţia de alimente
– industria alimentară –, în care
trebuie respectate reguli de igienă
stricte. O problemă de siguranţă
alimentară o reprezintă obligaţia
fiecărui stat de a asigura pentru
locuitorii săi resursa de hrană, însă
în contextul pandemiei au existat
situaţii în care importurile s-au în-
trerupt ori marfa s-a blocat zile în-
tregi la graniţă și nu a mai ajuns la
consumatori.
Alimentele nu reprezintă vec-
tori pentru transmiterea noului
’’
VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22
11
Agenţia Europeană
pentru Siguranţa
Alimentară a transmis
de mai multe ori: nu
există până în acest
moment nicio dovadă că prin
produsele
alimentare se
transmite virusul
SARS-CoV-2, deci
’’
ele nu pot fi vectori
pentru COVID-19.
(Dr. Tatiana Onisei)
Conferinţa a avut o
latură practică pentru
a ajuta participanţii
să-și dezvolte abilităţi
de colaborare și cercetare
pe acest subiect și să comunice
noutăţi și priorităţi.
(Prof. dr. Doina
Drăgănescu,
decanul Facultăţii
de Farmacie din
cadrul UMF „Carol
Davila”)
coronavirus, explică dr. Tatiana
Onisei, pe de o parte pentru că spă-
lăm produsele înainte de a le con-
suma, și pe de altă parte pentru
că le prelucrăm termic. Rămâne
problema ambalajului – anumite
știri menţionau că pe suprafeţe-
le de plastic, de metal virusul se
menţine câteva ore sau chiar zile
(în condiţii de umiditate relativă
și temperatură controlate, rezis-
tă până la 24 de ore pe carton și
mai multe zile pe plastic și oţel).
Însă acesta se transmite prefe-
renţial respirator (90%) și doar în
proporţie de 10% prin contact cu
suprafeţe. O altă îngrijorare a fost
faptul că virusul rezistă pe piele și
ar putea să se transmită prin ma-
nevrarea ambalajelor, însă dacă
se respectă măsurile de igienă
nu există pericol de transmitere.
Securitatea alimentară cuprin-
de probleme ce ţin de pandemia
de COVID-19 și de riscurile lanţu-
lui alimentar. De la fermă până la
consumatori, de exemplu, intervin
mulţi operatori, iar produsele care
vin din zona agricolă trec printr-o
serie de verigi până să ajungă hra-
nă. Au existat probleme pe par-
tea de producţie, fermierii fiind
puși în situaţia să nu poată pro-
cura anumite furaje sau alimen-
te pentru animale, izolaţi fiind,
sau să nu-și poată trimite marfa
către piaţă.
Anumite legături au fost între-
rupte în perioada izolării, precum
cele fermieri – inputuri agricole –
industrii de procesare – transport
naval – magazine de desfacere. În
plus, pentru mărfurile cu valoare
adăugată mare (unde este nevoie
de mână de lucru, nu de mașini),
deciziile trebuie să pună în balanţă
atât nevoia de a păstra producţia,
cât și protecţia angajaţilor.
Protecţia socială cuprinde un
set de politici și programe adre-
sate economiei, mediului și per-
soanelor vulnerabile. Asistenţa
socială, asigurările sociale și inter-
venţiile pe piaţa muncii sunt câte-
va dintre componentele acesteia.
În contextul pandemiei, au fost lu-
ate măsuri pentru persoanele vul-
nerabile – asigurarea de pachete
cu mâncare pentru cei care nu au
mijloace să și le cumpere, pentru
copiii care nu s-au mai dus la școa-
lă și poate că depindeau de progra-
mul „cornul și laptele”, persoanele
imobilizate etc.
Dr. Roxana Dumitriu
12 VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22
Evaluarea imagistică
în scleroza multiplă
Imagistica prin rezonanţă
magnetică reprezintă
standardul de aur pentru
diagnosticul precoce, corect
al sclerozei multiple și
pentru urmărirea pacienţilor
cu această boală, coroborat
cu examenul clinic,
paraclinic și anamneza.
S
cleroza multiplă (SM)
este o afecţiune caracte-
rizată prin inflamaţie,
demielinizări focale cu lo-
calizări multiple, degenerescenţă
axonală, care afectează persoane
cu susceptibilitate genetică pen-
tru boală, sub influenţa factorilor
de mediu. SM afectează populaţia
de vârstă tânără (20-40 de ani),
cu o pondere mai mare în rândul
femeilor faţă de bărbaţi. Este mai
frecventă în emisfera nordică, în
zonele cu climă rece, și mai rară
spre Ecuator. În Europa, rata pre-
valenţei SM este de aproximativ
83/100.000, iar rata medie anuală
a incidenţei este de aproximativ
4,3/100.000 (1). Prevalenţa bolii
în România este de 38,3 cazuri la
100.000 de locuitori (similară cu
cea a ţărilor din regiunile cu climă
temperată), cu o incidenţă anuală
de 4,9/100.000 de locuitori, cu o
rată anuală a mortalităţii de 0,33
decese la 100.000 de locuitori –
indicatori pentru anul 2016 (2).
Povara socio-economică a
bolii este foarte mare. Pentru
România, numărul pacienţilor
cu SM se aproximează la 7.500 în
2016, 5.000 dintre aceștia benefi-
ciind de servicii medicale specia-
lizate, iar 64% fiind monitorizaţi
și trataţi prin programul naţional.
În România, costurile totale s-au
ridicat la 91 de milioane de EUR
(2018). Costurile directe au fost
de 66% (60 de milioane EUR), iar
dintre acestea, costurile medica-
Tabel 1. Criteriile McDonald revizuite 2017
Tablou clinic
- ≥2 episoade (pusee)
- dovezi clinice obiective a ≥2
leziuni, cu istoric al unui eveniment
anterior
- ≥2 episoade
- dovezi clinice obiective pentru 1 sau așteptaţi un alt episod clinic
leziune
- 1 episod
- dovezi clinice obiective pentru ≥2 - sau prin al doilea puseu
leziuni
- 1 atac
- dovezi clinice obiective pentru o - sau un alt episod clinic cu altă
leziune (CIS)
- progresie neurologică insidioasă Un an de progresie a bolii (apreciată
sugestivă pentru SM
mentelor au avut o pondere de 88%
(3). Date fiind aceste aspecte, este
foarte important ca diagnosticarea
și tratarea bolii să se facă precoce,
încă din stadiile de debut, pentru a
încetini progresia și a crește cali-
tatea vieţii pacienţilor, diminuând
astfel și impactul socioeconomic.
În acest demers, imagistica prin
rezonanţă magnetică (IRM) are un
rol esenţial. Reprezintă standardul
de aur pentru diagnosticul preco-
ce, corect și pentru urmărirea pa-
cienţilor, coroborat cu examenul
clinic, paraclinic și anamneza.
Criteriile McDonald,
revizuite în 2017
Criteriile McDonald descrise
în 2001 și revizuite cel mai recent
în 2017 permit stabilirea diagnos-
ticului de SM chiar după primul
episod clinic, pe baza informaţiilor
clinice, imagistice și a testelor pa-
raclinice (potenţiale evocate, stu-
diul LCR) (Tabel 1) (4,5). Rămân
de bază cele două criterii esenţiale
ale diagnosticului SM: disemina-
rea leziunilor în spaţiu (DIS) la
nivelul sistemului nervos central
(SNC) și diseminarea lor în timp
(DIT).
Definirea leziunilor
demielinizante evidenţiate
IRM
Un grup de lucru format din
experţi în neuroimagistica SM
din Italia, Germania, Olanda, UK
și SUA s-au întâlnit la Milano, în
decembrie 2018, pentru a elabora
un ghid practic de evaluare a leziu-
nilor din SM. Acesta a fost publicat
de profesorul Filippi M. și colabo-
ratorii în revista Brain, în iulie
2019. Vom puncta câteva aspecte
utile ale acestui ghid (6).
Aplicarea noilor criterii
McDonald într-un context clinic
atipic pentru SM poate crește ris-
cul unui diagnostic eronat. Ţinând
Date adiţionale necesare
diagnosticului
- nu sunt necesare
- IRM cerebrală trebuie obţinută la toţi
pacienţii la care se ia în considerare
diagnosticul de SM
- DIS evidenţiată prin IRM
(puseu) cu o altă localizare
- DIT evidenţiată prin IRM
- sau prezenţa benzilor oligoclonale
în LCR
- DIS demonstrată prin IRM
localizare SNC
- și DIT evidenţiată IRM sau prin alt
episod clinic
retrospectiv) și DIS demonstrată prin
2 dintre:
- ≥1 leziuni cerebrale T2 în regiuni
caracteristice pentru SM
- ≥2 leziuni T2 focale spinale
- LCR cu benzi oligoclonale
Ars medici

cont de sensibilitatea înaltă a IRM calos sunt incluse în această cate-
în detectarea leziunilor substanţei gorie. Fiind distribuite perivascu-
albe și de faptul că doar două lezi- lar, au dispoziţie perpendiculară
uni cu localizare specifică SM sunt pe suprafaţa ventriculilor laterali,
suficiente pentru a îndeplini crite- cu forma ovalară în plan axial,
riile de diagnostic, caracteristicile dând aspectul de „degete Dowson”
imagistice tipice și atipice pentru sau de „creastă de cocoș”. Sunt evi-
SM trebuie cunoscute. Acest as- denţiate cel mai bine pe secvenţe
pect este util în cazul pacienţilor T2-FLAIR, dar și pe secvenţe T2
cu un număr redus de leziuni, dar ponderate, PD, T1 MPRAGE. Le-
și pentru cei cu diferite comorbidi- ziunile localizate în apropierea
tăţi care mimează SM, pentru re- ventriculilor laterali sunt prezen-
alizarea diagnosticului diferenţial te și în alte patologii neurologice,
(migrenă, boli cerebrovasculare). precum migrena, boala ischemică
Interpretarea IRM ar trebui de vase mici, patologiile din spec-
realizată de (neuro)radiologi sau trul neuromielitei optice, boala cu
de clinicieni familiarizaţi cu ca- Ac IgG anti-MOG. Însă în aceste
racteristicile SM și cu patologiile situaţii leziunile nu ating ventri-
incluse în diagnosticul diferenţi- culii și nu sunt orientate cu axul
al. Leziunile substanţei albe cere- lung perpendicular pe suprafaţa
brale se întâlnesc și la pacienţii ventriculară sau în corpul calos. 3. Leziunile corticale
cu boli vasculare, migrenă, dar și De asemenea, leziunile situa- Definite ca anomalii focale
la adulţii sănătoși, fiind dificil de te în contact cu ventriculii trei și situate complet în interiorul cor-
apreciat dacă leziunile pot fi atri- patru, precum și cele de la nive- texului, leziunile corticale pot fi
buite demielinizării sau comorbi- lul mezencefalului, în contact cu vizualizate pe secvenţe T2-FLA-
IR, dar mult mai bine pe secven-
Modificări aduse de revizuirile din 2017 ţe IRM specializate, precum DIR
(double inversion recovery), PSIR
- Leziunile medulare și de la nivelul trunchiului cerebral pot fi acum
(phase-sensitive inversion re-
incluse în cele două leziuni cuantificabile pentru diseminarea în timp
și spaţiu. covery) sau T1 MPRAGE 3D
- Prezenţa benzilor oligoclonale în LCR poate fi considerată un (magneti­ zation prepared rapid
substitut pentru diseminarea în timp în anumite situaţii. gradient echo). Pe secvenţele DIR,
- Atât leziunile asimptomatice, cât și leziunile IRM simptomatice pot fi leziunile corticale sunt hiperin-
luate în considerare în determinarea DIS (leziunile nervului optic sunt tense comparativ cu substanţa
încă excluse). cenușie înconjurătoare, de aspect
- Pe lângă leziunile juxtacorticale, au fost adăugate și leziunile normal, cu dimensiune de cel pu-
corticale în criteriile de diseminare în spaţiu. ţin 3 pixeli, în timp ce pe secvenţe
PSIR și MPRAGE sunt hipointen-
dităţilor. În special la pacienţii cu apeductul cerebral nu ar trebui in- se, comparativ cu cortexul normal.
număr redus de leziuni, caracte- cluse în această categorie. Trebuie Leziunile corticale au formă curbi-
risticile individuale ale acestora, să acordăm o importanţă deosebi- linie (doar în SM), formă de pană
precum dimensiune, formă ovală, tă următoarelor: leziunile atipice sau formă ovală și urmează con-
orientare perpendiculară pe su- de SM (red flags) reprezentate turul șanţurilor girale. Ele nu se
prafaţa ventriculară, hipointensi- de infarctele lacunare sau de mi- întâlnesc în alte patologii care mi-
tate T1, tiparul prizei substanţei crosângerări: anomaliile simetrice mează imagistic SM (precum mi-
de contrast, sunt importante pen- și confluente ale substanţei albe, grena), dar se pot întâlni în patolo-
tru a stabili dacă sunt leziuni ca- sugestive pentru leucodistrofii gii vasculare (vasculite). Leziunile
racteristice SM. În schimb, pentru genetice sau metabolice; leziuni- corticale reprezintă o caracteristi-
pacienţii care prezintă un număr le rotunde, multifocale, localizate că distinctă a SM și ușurează iden-
mai mare de leziuni, este mult mai central la nivelul corpului calos tificarea pacienţilor cu sindrom
importantă localizarea acestora. („snowball-like”), sugestive pen- clinic izolat (CIS) cu risc înalt de
Leziunea din SM este defini- tru sindromul Susac; leziunile cu a dezvolta un nou puseu. Secvenţa
tă ca o hiperintensitate focală pe delimitare slabă „cloud-like” de la DIR permite vizualizarea leziuni-
secvenţe ponderate T2, T2-FLAIR nivelul corpului calos, care sunt lor mixte atât ale substanţei albe,
sau proton density (PD). Leziuni- descrise în patologii din spectrul cât și ale substanţei cenușii în re-
le tipice de SM au formă rotundă/ neuromielitei optice. giunea subcorticală. Secvenţele
ovală, cu dimensiuni care variază PSIR pun în evidenţă mai eficient
2. Leziunile juxtacorticale
de la 3 mm la 1-2 cm diametru și leziunile medulare.
ar trebui să fie vizibile cel puţin Leziunile din vecinătatea cor-
în două secţiuni consecutive pen- texului (juxtacorticale) sunt defi- 4. Leziunile infratentoriale
tru a putea exclude artefactele sau nite ca leziuni ale substanţei albe, Definite ca arii hiperintense
hiperintensităţile mici. În gene- hiperintense T2, în contact direct T2 localizate la nivelul trunchiului
ral, acestea se dezvoltă în ambele cu cortexul, fără interpunerea sub- cerebral, pedunculilor cerebeloși
emisfere, prezentând o distribuţie stanţei albe înconjurătoare. Ele sau cerebelului, leziunile infra-
ușor asimetrică în stadiile iniţiale, pot fi și consecinţa îmbătrânirii tentoriale sunt situate de obicei la
dar cu predispoziţie pentru anu- normale sau a altor boli neurologi- suprafaţă. Atunci când sunt situa-
mite regiuni ale SNC: substanţa ce precum migrena, boala ischemi- te central au formă rotundă/ovală
albă periventriculară și juxtacor- că de vase mici, atunci când sunt (de exemplu, de-a lungul tractului
ticală, corpul calos, teritoriile in- localizate în profunzimea substan- trigeminal). Leziunile pontine pot
fratentoriale (în special în punte ţei albe și despărţite de cortex prin apărea și în boala ischemică de
și cerebel) și măduva spinării (cu substanţa albă din jur. Leziunile vase mici, dar modificările ische-
predilecţie în segmentul cervical). juxtacorticale atipice sunt repre- mice tind să implice regiunea cen-
zentate de infarctele mici corti- trală a punţii și fibrele transversa-
1. Leziunile periventriculare cale, hiperintensităţi corticale/ le corespunzătoare unor zone de
Sunt definite ca leziuni ale sub- leptomeningeale pe imagini T1 graniţă vascularizate de artere pe-
stanţei albe cerebrale hiperintense ponderate, asociate cu hipointen- netrante cu originea în trunchiul
T2 în contact direct cu ventriculii sităţi pe imagini gradient-echo bazilar și de arterele cerebeloase
laterali, fără interpunerea sub- (vasculită SNC), sau leziuni slab superioare. Leziunile de la nivelul
stanţei albe înconjurătoare. Le- demarcate în leucoencefalopatie mezencefalului sunt localizate mai
ziunile situate la nivelul corpului multifocală progresivă (PML). frecvent în pedunculii cerebeloși
Ars medici
și în apropierea substanţei cenușii
periapeductale. La nivelul bulbu-
lui rahidian leziunile au localizare
paramediană uni- sau bilaterală,
în timp ce la nivelul cerebelului,
leziunile se pot dezvolta oriunde
în substanţa albă, dar mai frecvent
în pedunculii cerebeloși mijlociu și
inferior. Două dintre cele mai frec-
vente anomalii care apar la paci-
enţii cu patologie din spectrul ne-
PUBLICITATE
uromielitei optice sunt localizate
infratentorial, periapeductal, pu-
tând produce stenoză apeductală
și hidrocefalie obstructivă. Leziu-
nile infratentoriale atipice pentru
SM includ leziunile „cloud-like”
de la nivelul trunchiului cere-
bral, în special din zone adiacente
ventriculului patru și a peduncu-
lilor cerebeloși asociate bolii cu
Ac anti-MOG.
5. Leziunile măduvei
spinării
La acest nivel, leziunile din
SM sunt multiple, cu diametrul
cranio-caudal mic, de aproximativ
3 mm, care cuprind mai puţin de
două segmente vertebrale, putând
fi diseminate de-a lungul tuturor
segmentelor medulare (cervical,
toracal, lombar), dar cel mai frec-
vent cervical. Pentru a susţine
diagnosticul de SM, leziunile
medulare ar trebui să fie foca-
le, cu margini bine delimitate, în
formă ovoid/alungită, de trabuc
(cigar-shape), pe secţiune sagitală,
și în formă de pană pe secţiune axia-
lă, evidenţiate pe cel puţin două sec-
venţe T2, STIR sau PD. Pe imagini
axiale, leziunile sunt localizate mai
frecvent la periferia măduvei spină-
rii, la nivelul cordoanelor laterale și
dorsale, dar pot afecta și substanţa
albă anterioară și substanţa cenu-
șie centrală. Astfel de leziuni nu
apar din cauza îmbătrânirii sau în
boli neurologice comune (migrena,
boli cerebrovasculare). Leziunile
medulare atipice pentru SM includ
leziuni longitudinale care se extind
pe trei sau mai multe segmente ver-
tebrale, cu implicarea în special a
substanţei cenușii centrale, cu ede-
maţierea măduvei spinale (patolo-
gie din spectrul neuromielitei op-
tice, boală cu Ac anti-MOG), sau cu
implicarea preferenţială a segmen-
tului caudal al măduvei (boală cu
Ac anti-MOG). Implicarea rădăci-
nilor nervoase este specifică pentru
neurosarcoidoză, boli infecţioase.
6. Leziunile cu priză de
contrast (active)
Leziunile active reprezintă arii
de aproximativ 3 mm, hiperinten-
se pe imagini T1 ponderate obţi-
nute la minimum 5 minute de la
administrarea substanţei de con-
trast pe bază de gadolinium. Sunt
de obicei nodulare, deși cele de
dimensiuni mai mari pot avea pri-
ză inelară de contrast. Leziunile
mari, în special cele din apropierea
ventriculilor sau cortexului, pot
VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22
13
prezenta priză de contrast inelară
incompletă. Priza leptomenin-
geală de contrast este foarte rară
în scleroza multiplă pe secvenţe
T1 ponderate și dacă este exten-
sivă trebuie să ridice suspiciunea
de (neuro)sarcoidoză, boală gra-
nulomatoasă, în special în cazul
localizării la baza creierului.
Alte leziuni atipice pentru SM
includ priza de contrast punctată
sau miliară (întâlnită în vasculi-
tă, sindrom Susac, PML), priza
de contrast sub formă de bandă
(scleroza concentrică Balo), priza
de contrast „cloud-like” (patologii
din spectrul neuromielitei optice).
La nivel medular, leziunile atipice
includ priza de contrast subpială și
„semnul tridentului” (priză subpi-
ală asociată cu priză de contrast la
nivelul canalului spinal central),
priza de contrast punctată sau sub
formă inelară în patologiile din
spectrul neuromielitei optice.
Conf. dr. Carmen Adella Sîrbu1,2,
dr. Gicuţa-Camelia Lipan2,
ș.l. dr. Dragoș Cuzino2,3
1. Universitatea Titu Maiorescu,
București
2. Spitalul Universitar de Urgenţă
Militar Central, București
3. UMF „Carol Davila” București
Bibliografie
1. Pugliatti M, Rosati G, Carton H, Riise T, et al.The
epidemiology of multiple sclerosis in Europe (review)
Eur J Neurol 2006;13:700–722
2.http://www.roche.ro/content/dam/roche_romania/ro_
RO/files/2018/PR_180529_Impactul%20Sclerozei%20
Multiple%20in%20Romania.pdf. [Interactiv].
[Interactiv]
3. https://www.roche.ro/content/dam/rochexx/roche-
ro/roche_romania/ro_RO/files/2018/PR_180529_
Impactul%20Sclerozei%20Multiple%20in%20Romania.
pdf. . [Interactiv]
4. Thompson AJ, Banwell BL, Barkhof F, Carroll WM,
Coetzee T, et al. Diagnosis of multiple sclerosis: 2017
revisions of the McDonald criteria. Lancet Neurol. 2018
Feb. 17 (2):162-173
5. https://emedicine.medscape.com/article/1146199-
workup#c8. https://emedicine.medscape.com.
[Interactiv] [Citat: 8 04 2020.]
6. Filippi M, Preziosa P, Banwell BL, et al. Assessment
of lesions on magnetic resonance imaging in multiple
sclerosis: practical guidelines. Brain. 2019;142(7):1858–
1875. doi:10.1093/brain/awz144.
14 VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22
Doctoriţele Elena Mierlescu
Jarul memoriei
și Livia Manea și asistenta
medicală Ana Budacă,
bunica mea, au reprezentat
pentru mine absolutul
actului medical și al unei
prietenii pe viaţă.
R
elaţia de colaborare medic-asis-
tent medical a comportat și
comportă, mai ales în ziua de as-
tăzi, sinuozităţi, aversiuni, ne-
împliniri, frustrări. Trei Doamne – doctori-
ţele Elena Mierlescu, Livia Manea și asistent
medical Ana Budacă –, care au slujit Spitalul
Orășenesc Moinești, au fost, în opinia mea,
un model de profesionalism, severitate, ri-
gurozitate, conștiinciozitate. Au fost iubite
și apreciate de toţi suferinzii care au benefi-
ciat de îngrijirea lor înalt specializată.
Cum istoria nu a tras cortina și mai exis-
tă încă foști pacienţi tămăduiţi de cele două
doctoriţe și mai apoi de asistenta medicală
Ana Budacă, voi creiona ce a însemnat cola-
borarea dintre ele și, mai ales, cu mai-marii
clinicilor universitare de la acea vreme. Nu
pot exclude faptul că unii cititori poate le-au
cunoscut personal pe cele trei „pisici aristo-
crate” ale medicinei moineștene.
Medicul fără asistent nu poate, asisten-
tul fără medic, la fel! Dacă personalul me-
dical mediu vrea, orice act medical poate fi
compromis, iar o gardă se poate transforma
într-un infern. Nu se poate fără asistenţii
medicali! Nu! De aceea, ei trebuie respec-
taţi, înţeleși, ocrotiţi, stimulaţi, încurajaţi
spre perfecţionare. Cele două doctoriţe au
fost personalităţi marcante, bineînţeles
cu structuri diferite, dar severe, serioase,
profesioniste, recunoscute la nivel naţional
în anumite centre universitare cu care au
colaborat.
Le-a unit profesionalismul
Asist. med. Ana Budacă absolvea Școala
de Surori Medicale din București din cadrul
Spitalului Colţea, în anul 1951. A studiat cu
profesorii mari ai vremii, precum Juvara,
Amza Jianu, Alfred Rusescu și alţii.
În 1951, este repartizată la Spitalul Oră-
șenesc Comănești, unde lucrează cu viitorul
profesor de urologie și ministru al sănătăţii,
prof. dr. Eugeniu Proca. În 1953, se transferă
la Circumscripţia Sanitară Moinești, deve-
nită ulterior Dispensarul Urban nr. 1 adulţi
și copii, colaborând cu dr. Livia Manea,
Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti
Asist. med. Ana Budacă
proaspăt transferată de la Circumscripţia
Medico-Sanitară Scorţeni. Cele două elabo-
rează scheme de tratament contra rahitis-
mului, îmbunătăţesc schemele de alimenta-
ţie la copiii cu malnutriţie protein-calorică,
în colaborare cu medicii pediatri Codreanu,
Szekeres și alţii.
Înfiinţează serviciul de evidenţă speci­
ală dispensarizată pentru diabetici, cardiaci
și gravide, colaborând cu alţi medici valo-
roși ai spitalului, precum: Emil Ștefănescu,
Mihai Ghiţescu, Elena Mierlescu, Emil
Pavel, Virgil Rădulescu, Wilhelm Szabó,
Jean-Paul Necșulescu, Gabriela Antonică,
Valentin Tomescu, Victor Bobu, Alexa Deák,
Petru Cristea, Mária Zsuzsanna Deák, biol.
Georgeta Sersea.
A bătut dealurile și străzile arondate
dispensarului, pe soare, pe ninsoare, pe
ploaie, pe ger, la toate orele din zi și din
noapte, efectuând tratamente la domiciliul
bolnavilor compromiși și nedeplasabili la
sala de tratament a dispensarului. Interese-
le bolnavilor erau mai presus de interesele
personale, chiar și ale familiei.
Eram copil și o însoţeam pe bunica (Ana
Budacă), atunci când avea de făcut trata-
mente. Pot spune că a intrat în case de oa-
meni necăjiţi, modești, cu condiţii de locuit
insalubre, dar și în case de profesori, ingi-
neri, medici și comandanţi, cu același spi-
rit de profesionalism, cu demnitate și cu o
abordare egală, indiferent de rasă ori etnie.
Oamenii au respectat-o și au iubit-o
mult. Nu exista zi în care să nu fi ieșit cu bu-
nica la cumpărături sau în oraș la plimbare
și să nu fie oprită de cel puţin 20 de ori, să
fie salutată respectuos, să i se facă compli-
mente. S-a pensionat la cerere (pentru că
s-a dedicat creșterii noastre, a nepoţilor), în
Dr. Livia Manea
ciuda rugăminţilor insistente ale dr. Livia
Manea și ale directorului spitalului de la acea
vreme, dr. Ioan Mierlescu.
Dr. Livia Manea, personalitate marcan-
tă a breslei medicale moineștene, a absol-
vit Facultatea de Medicină din București,
promoţia 1953. A studiat medicina sub ba-
gheta marilor maeștri ai vremii: profesorii
Rainer, Danielopolu, Hortolomei. A refuzat
învăţământul superior și a venit ca medic de
medicină generală la Circumscripţia Medi-
co-Sanitară Scorţeni. Apoi, până la pensio-
nare, în 1988, și-a desfășurat activitatea în
Moinești, la Dispensarul Medical nr. 1 adulţi
și copii, ca șefă a policlinicii și efectuând
gărzi pe Secţia de medicină internă.
Cu un spirit diagnostic pătrunzător,
cu o mare putere de anticipare și viziune
a celor mai dificile cazuri medicale, a fost
întotdeauna profesionistă – temperamenta-
lă, stăpână pe sine și pe vastele sale cunoș-
tinţe medicale. A fost singurul medic primar
de gradul II medicină generală din Moinești.
A colaborat cu prof. dr. Nicolae Ursea, fost
ministru al Sănătăţii, mai ales în privinţa
anumitor cazuri de nefropatie gravidică,
cu prof. dr. Iulian Mincu pentru cazurile
dificile de diabet.
Dr. Elena Mierlescu, nume de referinţă
în domeniul bolilor infecţioase și al patolo-
giei hepatice, dar și al medicinei interne,
absolvise în 1961 Facultatea de Pediatrie
din Iași, dar nu a ales pediatria. S-a făcut
remarcată de prof. dr. Maria Franche, per-
sonalitate marcantă a lumii medicale româ-
nești, iar mai târziu, la examenul de medic
specialist în boli infecţioase, de acad. Marin
Voiculescu de la Institutul de Boli
Infecţioase Colentina.
A fost un medic sever, exigent, cu princi-
pii bine conturate de organizare
interioară a Secţiei de boli in-
fecţioase. Nu admitea cozeria,
lenea, minciuna și nepregătirea
corespunzătoare ale cadrelor
medii la patul bolnavilor. A ela-
borat scheme de tratament ori-
ginale, personalizate, în acord
cu starea clinic-biologică a fie-
cărui pacient, mai ales în cazul
patologiei hepatice și al bolilor
infecţioase eruptive. A colaborat
cu prof. dr. Alexandru Oproiu, fi-
ind foarte apreciată și regretată
de acesta. A lucrat ca medic de
circumscripţie la Dărmă-
nești, unde, cu puţin timp
înaintea sa, activase ca me-
dic stagiar, și acad. Leon
Dănăilă.
Regalul sufletesc
Se organizau, acasă la
cele două doctoriţe, acele „co-
conade” de neuitat, cu ceaiuri
medicale, mici șușe... de unde,
bineînţeles, nu lipsea bunica
Iatroistorie
Dr. Elena Mierlescu
Anișoara, prietena lor de nădejde. Eram și
eu băgat în seamă pe acolo, pentru că buni-
ca mă aducea cu ea uneori. Se vorbea despre
literatură, artă, medicină, iar dr. Manea, in-
evitabil, avea și un mic discurs în limba fran-
ceză, limbă pe care o cunoștea la perfecţie și
care îi era atât de dragă.
Discutau cazurile medicale – luându-se
decizii dacă să le trimită sau nu mai depar-
te, spre centrele universitare de vază – și
despre profesorii cu care ele colaborau. Pe
bunica o cooptau în iniţierea și schematiza-
rea tratamentului, dozelor, duratei de timp,
metodei de administrare. Bineînţeles că se
discutau și cancanuri, uneori mai acide, mai
neaoșe în a fi povestite, alteori mai hazlii.
Niciodată între cele trei „pisici aristocra-
te” n-am constatat vreun dram de invidie,
bârfă, răutate. Nu au precupeţit niciodată
nimic pentru actul medical. Când am deve-
nit și eu, la rândul meu, student, am aflat
– de la doamnele doctor, mai ales – lucruri
pe care au simţit că mi le pot încredinţa. Ele
n-au fost dependente de laudă; nu credeau
în așa ceva! Nu și-au bătut joc de parafa lor,
iar laudele sau felicitările le-au primit de
acolo de unde a trebuit să fie primite și de
unde, într-adevăr, contau pentru ele. Niciu-
na nu a fost genul doctoriţelor de cartier.
Oricând ar fi avut absolut toate premise-
le să se bucure binemeritat de o activitate
universitară.
Bunica n-a discutat niciodată în casă
despre serviciu, despre simpatiile și antipa-
tiile din spital. Pentru bunica, nu exista cu-
vânt rău la adresa cuiva. Deseori, îmi inter-
zicea și mie dreptul la opinie sau comentarii
în acest sens.
Fiecare dintre cele trei a traversat pe-
rioade foarte grele pe drumul vieţii, dar a
avut puterea să supravieţuiască și să ţină
piept cu decenţă și eleganţă tuturor neajun-
surilor acelor vremi și părerilor neavenite.
Prima s-a stins dr. Livia Manea, urmându-i
dr. Elena Mierlescu și apoi asist. med. Ana
Budacă.
Deși au influenţat cariera multor cadre
medicale prin specificul meseriei lor, în
ultimii ani de viaţă au fost aproape uitate
de lumea medicală moineșteană. Nu s-au
bucurat de binemeritata recunoștinţă din
partea succesorilor, așa cum li s-ar fi cu-
venit din plin. Le rămâne însă amintirea
neîntinată, vie, preţuirea și recunoștinţa
unor foști pacienţi, care încă mai trăiesc
și care, emoţionaţi, le rostesc numele cu
lacrimi în ochi.
Pentru cei care le-aţi cunoscut și căro-
ra v-au făcut bine, când treceţi prin cimitir
nu aprindeţi o lumânare doar la căpătâiul
rudelor și cunoscuţilor, luminaţi o clipă și
memoria lor. Merită ca asupra lor să ve-
gheze mereu lumina și preţuirea, așa cum
ele au vegheat cu întreaga dăruire asupra
sănătăţii dumneavoastră.
Asist. univ. dr. Bogdan Marius Istrate,
cercetător știinţific
Medic în România
La cei 32 de ani ai săi,
dr. Andrei Roman este
plasat în familia celor mai
promiţători radiologi,
finalizându-și doctoratul
cu Summa cum laudae.
Consideră că, în majoritatea
cazurilor, în domeniul său
calitatea diagnosticului
se datorează medicului și
nu aparatului. Am stat de
vorbă cu el despre riscurile
la care se expun radiologii
în contextul pandemiei de
COVID-19, dar și despre
provocările profesiei sale.
De ce imagistica? Ce v-a în-
demnat să alegeţi această
spe­cialitate?
M-am hotărât să devin radiolog
în ultimul an de facultate, după ce
trecusem prin aproape toate mate-
riile și am observat că radiologia
fusese una dintre cele pentru care
învăţasem fără efort și cu plăcere.
Acest lucru m-a ajutat să realizez
faptul că este posibil să am o în-
clinaţie înspre studiul imaginilor.
De asemenea, în timpul facultăţii
am beneficiat de o bursă Erasmus
cu durata de un an la Freiburg, în
Germania, unde am intrat în con-
tact cu radiologia intervenţională.
Aflând că la Cluj nu se efectuau
încă astfel de tehnici, am conside-
rat că ar putea reprezenta o idee
bună de dezvoltare. Însă, probabil
la fel ca majoritatea proaspeţilor
absolvenţi, atunci când am ales
radiologia aveam o idee destul de
vagă în privinţa a ceea ce va urma.
Care sunt provocările majore
ale medicului imagist aflat în
prima linie a luptei împotriva
COVID-19?
Depinde. Radiologii care se ocupă
cu interpretarea radiografiilor, a
examinărilor CT și RMN fac parte
din personalul cu cel mai mic risc
de infectare deoarece, în condiţii
normale, nu intră deloc în contact
cu pacienţii. Acest lucru este va-
labil cu atât mai mult cu cât, dacă
infrastructura o permite, ei pot
interpreta examinările chiar și de
acasă, în sistem de teleradiologie.
Pe de altă parte, radiologii care
efectuează ecografii sau proceduri
intervenţionale au contact direct
și prelungit cu pacienţii, încadrân-
du-se astfel în aceeași categorie de
risc cu colegii din alte specialităţi.
Același contact cu pacienţii îl au
și tehnicienii care manipulează
aparatura radiologică, a căror
contribuţie este esenţială, însă, din
Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală!
Ziarul tipărit*:
200 lei
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf.
Cum te abonezi:
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala
sau
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070).
Te vom contacta în cel mai scurt timp.
În radiologie este riscant să
te bazezi pe fler
păcate, adesea trecută cu vederea.
Pentru o secţie de radiologie este
importantă protecţia personalului
medical cu echipamente de protec-
ţie adecvate, precum și prezenţa
circuitelor. Dacă spitalul dispune
de mai multe aparate CT, se reco-
mandă utilizarea exclusivă a unuia
pentru pacienţii suspecţi/infec-
taţi, iar dacă nu dispune, atunci se
recomandă examinarea acestora
într-o a doua tură.
CT de torace, mai sensibil
decât testul PCR
Care sunt riscurile legate de ira-
dierea în imagistică, mai ales a
celor infectaţi cu SARS-CoV-2?
Iradierea în imagistică se asociază
cu o creștere foarte mică a riscului
de a dezvolta cancer. Spre exem-
plu, riscul unui om obișnuit de a
dezvolta cancer pe parcursul vieţii
este de aproximativ 40%, iar efec-
tuarea unei examinări CT de to-
race pentru evaluarea infecţiei cu
SARS-CoV-2 crește riscul la
aproximativ 40,03%. Impactul
negativ asupra pacienţilor este cu
atât mai mare cu cât ei sunt mai
tineri, de aceea trebuie să ne asi-
gurăm asupra corectitudinii indi-
caţiei. Examinările radiografice și
CT nu sunt în momentul de faţă re-
comandate pentru detectarea sau
diagnosticul pozitiv al pacienţilor
suspectaţi, acest rol revenind tes-
telor PCR. Studiile arată că un CT
de torace este mai sensibil decât
testul PCR, dar are o specificitate
redusă. Aceasta se traduce prin
faptul că infecţia cu SARS-CoV-2
Ziarul pdf:
129 lei
Dr. Andrei Roman este medic specialist
radiologie-imagistică medicală la Institutul
Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă” din Cluj și
asistent universitar, disciplina Radiologie în
cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie
„Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca. Și-a susţinut
doctoratul cu tema „Abordarea intervenţională
a tumorilor toracice și abdominale”.
poate fi identificată CT chiar dacă
testul PCR este negativ, însă o
pneumonie de altă etiologie poate
avea același aspect. Dacă ar fi să ne
bazăm doar pe aspectul CT, fără
testare PCR, am risca să internăm
pe secţiile dedicate COVID-19 pa-
cienţi cu pneumonii obișnuite.
Câte cazuri de pacienţi infectaţi
cu SARS-CoV-2 aţi avut? esenţială. În cazuri de forţă majo-
Pe secţia de radiologie din cadrul ră este prioritară viaţa mamei și,
Institutului Oncologic „Prof. dr. dacă examinarea poate să o salve-
Ion Chiricuţă” nu au fost exa- ze, aceasta trebuie efectuată. În
minaţi pacienţi confirmaţi cu situaţii mai puţin urgente, trebuie
COVID-19. epuizate alternativele de diagnos-
tic noniradiant înainte de decizia
expunerii la radiaţii.
Calitatea diagnosticului ţine
de medic
Cât de importantă este experien-
ţa medicului imagist în investi-
gaţie? Cât este fler, cât ajutor din
partea aparatului?
Experienţa este deosebit de impor-
tantă. În Germania, spre exemplu,
poţi susţine examenul de speciali-
tate doar după ce dovedești faptul
că ai evaluat un anumit număr de
examinări. De aici rezultă și nevoia
de supraspecializare deoarece este
Femeile însărcinate pot efec- foarte dificil să fii experimentat,
tua examinări imagistice? În ce de exemplu, atât în patologia uro-
condiţii? genitală, cât și în cea neurologică.
Conform cunoștinţelor medica- Personal, consider că în radiologie
le curente, examinările iradiante este riscant să te bazezi pe fler, fi-
(radiografii, CT) nu furnizează o ind de preferat experienţa și cu-
doză suficient de mare pentru a in- noștinţele medicale. În România
duce avort, malformaţii sau retard de astăzi, cu unele excepţii, apa-
mental, însă pot induce o creștere ratura, acolo unde ea este dispo-
a riscului de apariţie a cancerului nibilă, este în general suficient de
în copilărie sau pe parcursul vie- performantă pentru un diagnostic
ţii. Această creștere a riscului este corect. În majoritatea cazurilor, ca-
de peste 20 de ori mai mare decât litatea diagnosticului se datorează
dacă ar fi iradiat un adult, de ace- medicului și nu aparatului. Apa-
ea corectitudinea indicaţiei este ratura de ultimă generaţie aduce
Săptămânal, vei primi ziarul
tipărit și/sau vei avea acces la
ziarul în format pdf. În plus, vei
avea acces la toate articolele
postate pe www.viata-medicala.ro
Scanează QR codul pentru linkul de abonare
VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22
15
avantaje punctuale, de regulă
într-un context înalt specializat.
Care sunt, în general, cele
mai provocatoare investigaţii
imagistice?
De regulă, examinările RMN. Teh-
nica oferă o rezoluţie foarte bună a
părţilor moi, ceea ce crește aștep-
tările de interpretare, atât în ceea
ce privește anatomia, cât și pato-
logia. De asemenea, RMN dispu-
ne de un număr mare de secvenţe
de examinare, fiind important de
știut în ce condiţii acestea trebuie
aplicate. Până de curând, numărul
acestui fel de aparate disponibile
în Cluj a fost destul de limitat, prin
urmare pregătirea medicilor în
acest domeniu a fost dificilă. În ul-
timii ani a crescut simţitor numă-
rul de aparate RMN din Cluj, ceea
ce le-a permis radiologilor acumu-
larea de experienţă. Provocatoare
poate fi considerată și ecografia,
aici, pe lângă cunoștinţele medica-
le fiind nevoie și de o anumită în-
demânare pentru a obţine imagini
corecte.
Știu că sunteţi și un intervenţio-
nist bun. Putem nuanţa?
Este vorba despre proceduri ghi-
date ecografic sau CT pentru dia-
gnosticul și tratamentul patologiei
oncologice. În cazul biopsiilor se
introduce un ac, sub ghidaj imagis-
tic, până la nivelul unor tumori din
diferite regiuni ale corpului, cum
ar fi plămânul, ficatul sau osul, iar
cu ajutorul unui pistol se recoltea-
ză fragmente de ţesut necesare
pentru diagnosticul histopatolo-
gic. În cazul procedurilor de tra-
tament prin ablaţie cu radiofrec-
venţă se introduce până la nivelul
tumorii, sub ghidaj imagistic, o
sondă sub formă de ac în jurul că-
reia se generează un câmp termic
sferic cu rolul de a cauteriza ţesu-
tul tumoral. Aceste proceduri au
avantajul de a fi minim invazive și
de a putea fi efectuate în anestezie
locală, fiind ușor de tolerat pentru
pacient. Procedurile se asociază
cu un grad redus de complicaţii,
cel mai frecvent, pacientul putând
pleca acasă cel târziu a doua zi.
Demostene Şofron
VÂND/ÎNCHIRIEZ
FARMACIE ÎMPREUNĂ
CU SPAŢIUL EI. RELAŢII
LA TEL. 0755.730.237
16 VIA�A MEDICALĂ
5 iunie 2020 l Nr. 22 Medicina altfel Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea

Primul tratament
sublingual în Omeprazolul este
eficient în terapia

boala Parkinson cancerului de sân

pa scade și pacienţii necesită săptămâni de tratament, efecte­

noi opţiuni terapeutice pentru le pozitive fiind remarcate după
tratarea manifestărilor motorii 15 minute de la administrare.
fluctuante. Printre reacţiile adverse frec­

Administraţia pentru Alimente și Medicamente din SUA Apomorfina reprezintă pri­
(FDA) a aprobat utilizarea clorhidratului de apomorfină, mul tratament sublingual indicat
cu administrare sublinguală, pentru episoadele acute de pentru tratarea acestor episoa­
reapariţie sau agravare a simptomelor bolii Parkinson, de, fiind o opţiune accesibilă ce
anunţă Medscape. poate fi administrată de până la
cinci ori pe zi. Eficienţa sa a fost
vent raportate se numără cele
orofaringiene, greaţa, somnolenţa
și ameţelile, fiind necesară moni­
torizarea atentă a pacienţilor pe
termen lung.
Este contraindicată asocierea
U
n studiu de fază 2 prezentat
la întâlnirea anuală a So­
cietăţii Americane de Oncologie
arată că omeprazolul (inhibitor
de pompă de protoni) poate fi
util în tratamentul cancerului

A proximativ 60% dintre pa­

cienţii cu boală Parkinson
prezintă astfel de episoade mani­
festate prin tremor, mișcări lente
și rigiditate, care pot să apară în
orice moment al zilei și afectează
semnificativ calitatea vieţii.
Pe măsură ce boala evolu­
ează, eficienţa tratamentului de
menţinere cu levodopa/carbido­
testată într-un studiu de fază trei
publicat la finalul anului trecut în
Lancet Neurology, care a arătat
o îmbunătăţire semnificativă a
manifestărilor motorii după 12
acestui medicament cu inhibitorii
serotoninergici la pacienţii care
prezintă greaţă, din cauza riscu­
lui de hipotensiune arterială și
lipotimie.
de sân triplu negativ, relatează
Medscape. Motivul pentru care
acesta a fost selectat se bazează
pe capacitatea sa de a inhiba sin­
tetaza acizilor grași, supraexpre­
sia acestei enzime fiind prezentă
în 70% dintre cazuri în această
formă de neoplazie, inducând
apoptoza celulelor maligne, cu
efect minim pe celulele normale.
Acesta a fost administrat ca te­
rapie neoadjuvantă împreună cu
chimioterapia (ciclofosfamidă,
adriamicină și un taxan) la 42 de
femei cu neoplazie mamară în
stadiu precoce. S-au utilizat doze
mari de omeprazol în săptămânile
ce au precedat intervenţia chirur­
gicală. Un răspuns patologic com­
plet, definit prin absenţa celulelor
neoplazice la examenul histopato­
logic, a fost observat la 71% dintre
pacientele incluse în studiu faţă
de 40% în studiile ce au inclus
doar chimioterapia standard. În
mod uzual, cancerul de sân triplu
negativ cu răspuns histopatologic
complet are un prognostic favora­
bil, cu o scădere semnificativă a
riscului de deces și recurenţă.

Riscul cardiovascular
asociat alopeciei

Managementul
areata

leziunilor BI-RADS 3
Reevaluarea precoce, în primele șase luni, a leziunilor în stadiul de carcinom ductal benignă, a fost mai ridicată decât
P acienţii cu alopecia areata au
un risc crescut de infarct mio­
cardic, ceea ce sugerează impactul
evaluate la mamografie ca probabil benigne, cu scor in situ. la grupul de control cu mamogra­ sistemic al acestei boli autoimune,
fie normală de la evaluarea iniţia­ după cum reiese dintr-un studiu
BI-RADS 3 (Breast Imaging Reporting and Data System),
IMPORTANŢA PRIMELOR lă, dar mai scăzută decât în rândul populaţional de mari dimensiuni
permite depistarea neoplaziei de sân în majoritatea ȘASE LUNI DE URMĂRIRE celor care au rămas în urmărire cu desfășurat în Coreea de Sud. Stu­

U
cazurilor, confirmă un studiu publicat în Radiology*. Dintre pacientele rămase în ur­ BI-RADS 3. Acest studiu reiterează diul publicat în JAMA Dermato-
rmărirea pacientelor dr. W.A. Berg de la University of mărire, aproape jumătate (45,7%) necesitatea reevaluării precoce a logy* a urmărit peste 228.000 de
cu leziuni la limita Pittsburgh School of Medicine au fost reevaluate ca scor BI-RADS pacientelor cu leziuni mamografice pacienţi cu vârste cuprinse între
semnificaţiei se face au examinat datele obţinute de la 1 sau 2 după șase luni, urmând ca de semnificaţie incertă, urmărirea 30 și 89 de ani, raportând rezul­
prin repetarea mamo­ 43.000 de femei cu leziuni eva­ aproape toate pacientele (83,2%) periodică putând fi necesară până tatele obţine la un grup control
grafiei la 6, 12 și 24 de luni, biopsia luate iniţial BI-RADS 3. Dintre să aibă mamografia normală la 24 la doi ani pentru a diagnostica pre­ de peste 4,5 milioane. Cu excepţia
nefiind recomandată, ţinând cont acestea, 810 (1,86%) au fost dia­ de luni. Doar 7,8% dintre paciente coce majoritatea neoplaziilor ma­ fumatului, pacienţii cu alopecia
că rata malignităţii în cazul aces­ gnosticate cu neoplazie mamară, au rămas în urmărire după doi ani mare. O menţiune specială privește areata au avut un profil de risc
tor leziuni este sub 2%. majoritatea (57,8%) în primele șase de la evaluarea iniţială. Rata malig­ femeile tinere care tind să aibă o cardiovascular mai bine contro­
Pentru a evalua eficienţa aces­ luni de la evaluarea iniţială, restul nităţii la pacientele cu mamografie complianţă mai redusă la screening lat decât populaţia generală. Deși
tui sistem de examinare, cerce­ ulterior. O treime dintre femeile normală la reevalure, după un dia­ decât cele peste 70 de ani. riscul cumulativ de infarct mio­
tătorii americani îndrumaţi de diagnosticate precoce se aflau gnostic iniţial de leziune probabil *https://bit.ly/2XUwyzg cardic pe termen mediu (2-4 ani)
al acestora a fost mai scăzut decât
în grupul control, pe termen lung
DIAGNOSTICUL ECOGRAFIC AL FRACTURILOR LA COPII s-a obţinut o creștere exponenţi­
ală, diferenţa devenind semnifi­

E cografia musculoscheletală este o meto­

dă utilă pentru diagnosticul anumitor
fracturi la copii, precum cele ale părţii distale
a antebraţului sau articulaţiei mâinii, suge­
rează o metaanaliză publicată în American
Journal of Emergency Medicine*. Cercetătorii
americani au revizuit 32 de studii ce au inclus
2.994 de pacienţi pediatrici și 3.415 de exa­
minări paraclinice. Treizeci dintre studiile
analizate au utilizat evaluarea radiologică, un
studiu rezonanţa magnetică nucleară și un
studiu a utilizat cele două metode menţionate
cativă statistic după 8-10 ani de
urmărire. Riscul a fost similar și
pentru pacienţii tineri, sub 50 de
anterior împreună cu ecografia. Aceasta s-a do­ ani. Acest studiu indică necesita­
vedit eficientă pentru diagnosticul majorităţii tea controlului strict al factorilor
fracturilor de membru superior la copil, cu ex­ de risc cardiovascular la această
cepţia fracturii de cot, pentru care radiografia populaţie, cu urmărire periodică
rămâne metoda de elecţie. pe termen lung.
*https://bit.ly/2MlVcDH *https://bit.ly/2MikjY4