ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro
Nr. 1 (1769), anul XXXVI

12 ianuarie 2024 | 16 pagini

Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR
DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

Pământul este o singură

ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

PUBLICAŢIE DE INFORMARE ȘI OPINIE A COMUNITĂŢII MEDICALE

În echipă cu
dr.
OPINII
Cel mai deștept
din cameră
Un medic nu este neapărat mai deștept
decât un avocat, mecanic sau peisagist.
Medicul ar trebui să își dea interesul să
demonstreze nu cât de deștept este el,
ci cât de mult vrea și poate ajuta, scrie dr.
Nicolae-Iordache Iordache.
PAGINA 5

PAGINILE

8-9 MEDICINA ALTFEL

Ce „vrăji” a mai făcut
tehnologia
În 2023 au apărut monitorizarea și
De peste două decenii, atunci când suntem în căutarea unei numeroase soluţii depistarea anumitor
informaţii, indiferent din ce domeniu, suntem obișnuiţi să apelăm în domeniul patologii, fiind
tehnologiilor utile pacienţilor,
la giganticul motor de căutare Google. Cât ne poate ajuta acesta în medicale aparţinătorilor și
domeniul medical? (MedTech). Unele medicilor.
dintre ele ajută la PAGINA 16

PAGINA 10 IMPORTANT
POSTURI SCOASE LA CONCURS Abonamente 2024
în unităţile sanitare de stat Prelungim campania
„Viaţa Medicală” continuă să publice lista de abonare până la
posturilor scoa­se la concurs, preluând și infor­maţii
31 ianuarie 2024.
de pe site-urile posturi.gov.ro și ms.ro.
OPINII
Medic în Eugen Hriscu, medic psihiatru și psihoterapeut: Dor de Eminescu
România Discuţiile cu foști sau actuali consumatori Fără doar și poate,
Eminescu a fost un
înţeleagă îl iubește
și acum, scrie dr.
nu sunt indicate la adolescenţi. geniu. Cine l-a Teona Scopos pe
înţeles l-a iubit. viata-medicala.ro.
PAGINA 15 Cine încearcă să-l PAGINA 7
2 VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1 Proba valorii

Medic
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie bilunară
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial

român,
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,

membru asociat
dr. ALINA SIMACHE,
MAGDALENA TĂNĂSESCU
Colaboratori permanenţi
dr. DIANA ALBU,

al Academiei
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
LORETA BUDIN, dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,

de Medicină a
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,

Franţei
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
dr. ALEXANDRA ENACHE,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI,
dr. GABRIELA MIHĂILESCU, Recent, prof. dr. Camelia Diaconu
prof. dr. FLORIN MIHĂLŢAN,
DORINA NOVAC, dr. VALENTIN a primit titlul de membru asociat
PANTEA, al Academiei Naţionale Grupaj
realizat de
prof. dr. MIRCEA IOAN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA, de Medicină a Franţei. Dan Dumitru
dr. VLAD STROESCU, Mihalache

DEMOSTENE ȘOFRON, MONICA
TĂNASE, RAREȘ VORONEANU
DTP
ANDREI POPESCU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
Abonamentele se pot încheia prin
intermediul
www.viata-medicala.ro/abonamente
sau la sediul redacţiei.
Detalii:
tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
„Viaţa Medicală” respectă opiniile
titularilor de rubrică (persoane fizice sau
juridice), ale colaboratorilor ocazionali
și ale redactorilor săi, chiar dacă nu
întotdeauna și le însușește, câtă vreme
acestea sunt argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
M
arţi, 12 decembrie
2023, la Paris, în
ședinţa solemnă
anuală a Academiei
Naţionale de Medicină a Franţei,
prof. dr. Camelia Diaconu a primit
titlul de membru asociat al acestei
prestigioase instituţii, împreună
cu diploma și medalia de membru.
Este cea mai înaltă poziţie care
poate fi deţinută de un membru
al Academiei din afara Franţei,
echivalentă cu statutul de mem-
bru titular din străinătate. „A fost
un moment încărcat de emoţie
pentru mine”, spune aceasta.
Profesorul Jean-Pierre Goullé,
președintele Academiei de Medici-
nă a Franţei, a subliniat în discursul
său de recepţie legăturile strânse
dintre Franţa și România, precum
și aprecierea sa și a celorlalţi mem-
bri ai Academiei pentru „activitatea
profesională medicală și știinţifică
internaţională pe care dr. Camelia
Diaconu a desfășurat-o pe parcur-
sul carierei sale și mai ales din anul
2019”, când a fost aleasă membru
corespondent. „Am fost extrem de
onorată să îmi pot reprezenta ţara
la acest nivel de elită”, mărturiseș-
te ea. La ceremonie a participat,
la invitaţia președintelui, și repre-
zentantul Ambasadei României
Cu Florin Ștefănescu,
reprezentantul Ambasadei
României la Paris
Dr. Camelia Diaconu este pro-
fesor universitar la Universitatea
de Medicină și Farmacie „Carol Da-
vila” din București și șefa Clinicii
de Medicină Internă a Spitalului
la Paris.
Prof. dr. Camelia Diaconu:
„Acest titlu se oferă în urma unei
analize extrem de riguroase și
stricte a dosarului candidaţilor,
candidaturile validate fiind votate
ulterior în plenul Academiei. Eu
am fost aleasă membru asociat în
16 mai 2023, însă decernarea ofi-
cială a titlului are loc întotdeauna
în luna decembrie a anului res­
pectiv. În 24 mai 2023 am primit
scrisoarea oficială de informare,
din partea profesorului Christian
Boitard, Secrétaire Perpétuel al
Academiei”.
Unsprezece membri laureaţi
ai Premiului Nobel
Academia Naţională de Medi-
cină a Franţei este moștenitoarea
Academiei Regale de Chirurgie,
înfiinţată în 1731 de Ludovic al
XV-lea, și a Societăţii Regale de
Medicină, înfiinţată în 1778 sub
Ludovic al XVI-lea. Academia
Regală de Medicină a fost creată,
la iniţiativa baronului Portal, de
Ludovic al XVIII-lea. Misiuni-
le i-au fost definite prin Ordo-
nanţa regală din 20 decembrie
1820: „Această Academie va fi
special înfiinţată pentru a răs-
punde solicitărilor guvernului
Clinic de Urgenţă București (Spita-
lul Floreasca). Este medic primar
Cardiologie și Medicină internă,
cu atestat de studii complementa-
re în ecografie cardiacă, vasculară
Doppler, ecografie generală (abdo-
minală, mamară etc.). Are o expe-
rienţă profesională de aproape 30
de ani.
A urmat numeroase cursuri și
stagii de pregătire în străinătate
în Cardiologie, Medicină internă
și ecografie. „Internist prin viziu-
ne și cardiolog prin pasiune”, cum
se autodefinește, prof. dr. Camelia
Diaconu consideră că „pregătirea
complexă și cunoașterea întregu-
lui organism uman, a organelor și
sistemelor sale oferă internistu-
lui o perspectivă unică, integrată,
acesta fiind antrenat să rezolve
probleme complexe de diagnostic
și tratament”.
Cu președintele Academiei, prof. Jean-Pierre Goullé
referitoare la tot ceea ce privește
sănătatea publică și, în principal,
epidemiile, bolile specifice anu-
mitor ţări, diferite cazuri de me-
dicină legală, examinarea noilor
remedii atât interne, cât și externe
(...). Se va ocupa de toate obiectele
de studiu sau de cercetare care pot
contribui la progresul diferitelor
ramuri ale artei vindecării”.
Printr-o decizie din 29 ianuarie
1947, a devenit Academia Naţiona-
lă de Medicină a Franţei, care reu-
nește medici, biologi, farmaciști și
medici veterinari recunoscuţi pen-
tru activitatea știinţifică și pentru
responsabilităţile pe care și le-au
asumat în domeniul sănătăţii.
De la crearea sa, Academia a avut
unsprezece membri laureaţi ai
Premiului Nobel. „Independen-
ţa sa și relevanţa rapoartelor și
comunicărilor sale îi conferă un
loc original și un rol impor-
tant în domeniul sănătăţii
în Franţa și în lume”, adau-
gă prof. dr. Camelia Diaconu.
În 2019 a devenit și membru al
Academiei Oamenilor de Știinţă
din România. Este, de asemenea,
membru de onoare (fellow) al So-
cietăţii Americane de Medicină
Internă, Societăţii Americane de
Cardiologie, Societăţii Europene
de Cardiologie, Federaţiei Europe-
ne de Medicină Internă. Este edi-
tor șef al unor reviste indexate în
baze de date internaţionale, mem-
bru fondator și actualmente preșe-
dinte al „Romanian Association of
Science Editors”.
Totodată, prof. dr. Camelia
Diaconu este conducător de teze de
doctorat și mentor pentru multe
generaţii de doctoranzi, studenţi
și medici rezidenţi. A publicat 18
cărţi, 135 de capitole de cărţi, 574
de articole în reviste indexate în
baze de date internaţionale. A sus-
ţinut peste 600 de prezentări la
Toate nominalizările membrilor
aleși ai Academiei sunt supuse
aprobării președintelui Franţei.
Medicul român, proaspăt
membru asociat al Academiei de
Medicină a Franţei, a declarat
pentru Viaţa Medicală: „Cu sigu-
ranţă voi continua colaborarea
excepţională pe care am avut-o cu
Academia Naţională de Medicină
a Franţei, prin organizarea de eve-
nimente știinţifice internaţionale
comune, implicare în proiecte de
cercetare. Îmi doresc să stimu-
lez participarea tinerilor colegi
medici rezidenţi din România la
programe de schimburi interna-
ţionale cu spitale și universităţi
de referinţă din Franţa, dar și cu
alte ţări francofone. Colaborări-
le internaţionale sunt extrem de
importante pentru dezvoltarea
învăţământului medical, dar și
pentru progresul în medicină, iar
afilierea la o astfel de academie
prestigioasă deschide oportunităţi
speciale”.
congrese internaţionale și naţiona-
le, multe dintre ele ca lector invi-
tat, 90 de cursuri de perfecţionare
postuniversitară pentru medicii
de diverse specialităţi din ţară. A
participat la numeroase proiecte
de cercetare pe plan internaţional
și naţional. De asemenea, a fost
distinsă, pentru întreaga activita-
te, cu zeci de premii naţionale și
internaţionale.
De 15 ani este membră a colec-
tivului redacţional al publicaţiei
Viaţa Medicală. În 2011 a primit
Trofeul de Cristal în cadrul Galei
Viaţa Medicală Românească, des-
fășurată sub patronajul președin-
telui României și sub auspiciile
Academiei Române, „pentru com-
petenţă și devotament în îngrijirea
bolnavilor, promovarea cercetării
știinţifice, colaborarea publicistică
de excepţie la Viaţa Medicală”.
Actualitate
Editorial
La suprafaţa
lucrurilor
Dr. Vlad Stroescu
Criza de
personal
în Sănătate
Managerii spitalelor din
administrarea ASSMB
au subliniat necesitatea
deblocării posturilor din
unităţile sanitare pentru
rezolvarea lipsei acute de
personal din sistem. În
prezent, la nivel naţional
există un deficit de
aproximativ 15.000 de
medici.
M
inisterul Sănătăţii
ar trebui să elabore-
ze o metodologie de
ocupare a posturilor
din sănătate pe o perioadă deter-
minată de un an, similară proce-
durilor din pandemie. Măsura este
necesară pentru rezolvarea crizei
de personal din prezent, a afir-
mat Oana Sivache, directorul ge-
neral al Administraţiei Spitalelor
și Serviciilor Medicale București
(ASSMB). Declaraţia a fost făcută
la o conferinţă de presă pe tema
situaţiei actuale din sistemul de să-
nătate, organizată luni, 8 ianuarie,
la sediul ASSMB.
„Deficitul de medici este de-
terminat de mai mulţi factori,
în special de decizii fără o anali-
ză care să ţină cont de realităţile
sistemului. România are o reală
La fiecare sfârșit de an, de
Sărbători, se înmulţesc crizele de
sănătate mintală. Putem să specu-
lăm asupra motivelor: consumul
exagerat de alcool, familii disfunc-
ţionale ai căror membri stau prea
aproape unul de altul, medici în
vacanţă și o relaxare a vigilenţei
noastre sanitare. Și de Sărbătorile
acestea am petrecut multe ore la
telefon, „organizând intervenţii în
teritoriu”, adică sunând la Urgenţe
și încercând să mă coordonez cu
colegii din spital, de pe ambulanţă,
din secţiile de poliţie. Proces care
e de fiecare dată nepermis de greu.
Nu știu dacă de vină e legisla-
ţia ambiguă sau lipsa de personal
problemă în gestionarea unui plan
de dezvoltare durabil. Deși un ci-
clu de formare durează, în medie,
10 ani, nu există o strategie de
acoperire a deficitului de medici”,
a punctat Oana Sivache. Potrivit
acesteia, în prezent, la nivel naţi-
onal, se înregistrează un deficit de
15.000 de medici. Deblocarea pos-
turilor ar rezolva pe termen scurt
problema deficitului. Însă, pe ter-
men lung, este necesară „regân-
direa modalităţilor de repartizare
uniformă și eficientă a asistenţei
medicale primare și de specialitate
la nivelul întregii ţării”, a adăugat
directorul ASSMB.
Deficitul de personal
omoară oameni
Una dintre specialităţile afec-
tate de lipsa de personal este Ane-
stezia și Terapia Intensivă (ATI).
Radu Ţincu, medic primar ATI la
Spitalul Floreasca, a subliniat im-
pactul lipsei de medici din aceas-
tă specialitate asupra sistemului
de sănătate. „N-am înţeles nimic
din pandemie, când într-o criză
sanitară am observat că deficitul
de personal din Terapie Intensi-
vă a fost cuantificat în pierderea
de vieţi omenești. (...) Pe de altă
parte, nu putem avea parte de ser-
vicii de calitate atât timp cât acei
și de competenţă colectivă, dar
aceste intervenţii, care ar trebui
să fie cât mai scurte și nedureroa-
se – vorbim de simplul transport al
unui pacient tulburat la camera de
gardă a spitalului de psihiatrie sau
la Urgenţe –, durează lungi ore de
chin și risc pentru toţi cei impli-
caţi: pacienţi, familie, noi înșine.
Într-un dialog cu membrii unui
echipaj de ambulanţă, colegii îmi
mărturiseau că văzuseră și inter-
veniseră în nenumărate cazuri
asemănătoare. Și eu la fel, am vrut
să zic, am asistat la mult prea mul-
te intervenţii de internare nevo-
luntară și, la prima vedere, toate
seamănă.
În momentul în care
luăm decizia de a
bloca posturile (...), având în
vedere că discutăm de un sistem
deficitar de dinainte de această
ordonanţă, este clar că ne punem
cu toţii întrebarea dacă nu cumva,
cineva, la un moment dat, va muri
în faţa unui spital, pentru că nu
există personal medical care să îl
trateze. (Dr. Radu Ţincu)
pacienţi sunt îngrijiţi de un per-
sonal deficitar. Discutăm despre
servicii de proastă calitate, pe care
vrem să ni le asumăm ca ţară, la
nivel naţional, fără să schimbăm
această situaţie.”
În acest context el a menţionat
că, în prezent, unele spitale funcţi-
onează cu jumătate din normati-
vul de personal. Cu resursa umană
insuficientă se confruntă și spita-
lele aflate în subordinea Ministe-
rului Sănătăţii, nu doar cele din
subordinea ASSMB. „Pot să spun
cu responsabilitate că niciun spital
din România nu are organigrama
completă pentru personalul medi-
cal, discutând de medici, asistenţi
medicali sau infirmiere”, a conchis
specialistul.
La deficitul de asistenţi medi-
cali, infirmieri și personal TESA
s-a referit și directorul ASSMB.
Oana Sivache a subliniat, astfel,
nevoia ca aceștia să fie motivaţi,
inclusiv financiar, pentru a-și
desfășura activitatea: „Motivarea
personalului medical este esen-
ţială pentru îmbunătăţirea satis-
facţiei pacienţilor, iar motivarea
personalului TESA poate avea un
impact semnificativ asupra efici-
enţei și productivităţii unităţilor
sanitare”.
Cristina Ghioca
Am avut atunci mica revelaţie
că, în situaţiile acute, experienţa
noastră este mai ales orizontală,
statistică. Vedem foarte multe
situaţii și ne tragem învăţămin-
tele din patternurile ce se degajă
din ele, elementele comune, căi-
le bine bătute de actorii acestor
drame.
Ceea ce ne lipsește e însă ex-
perienţa verticală. Intervenind în
criză, nu știm destule despre via-
ţa omului cu care avem de-a face,
despre lunga poveste și multele
răscruci prin care a trecut ca să
ajungă în acea criză. Asta exact în
clipa în care nevoia de empatie bine
controlată și delimitată e maximă.
Medicii
de familie,
nemulţumiţi
de alocarea
bugetară
Societatea Naţională
de Medicina Familiei
transmite, prin intermediul
unui comunicat de presă,
nemulţumirea faţă de
reducerea cu 25% a alocării
bugetare pentru anul 2024,
faţă de 2023.
„Într-un sistem sanitar nefunc-
ţional, care este cârpit pe ici-pe
colo cât să nu se risipească de tot,
autorităţile au identificat segmen-
tul de care se pot lipsi: medicina
de familie. Drept urmare, au redus
cu 25% alocarea bugetară pentru
anul 2024 faţă de anul 2023, deși
noi, medicii de familie, suntem
singurii care avem acces la
populaţia generală și care putem
interveni în starea de sănătate”, se
arată în comunicat.
Membrii societăţii susţin,
totodată, că fiecare pacient din
România are dreptul să aibă acces
la serviciile de medicină de fami-
lie: „Ideal ar fi ca fiecare comu-
nitate să aibă medic de familie.
Deja avem deficit major de medici
de familie, iar diminuarea veni-
turilor cabinetelor, prin adopta-
rea măsurilor menţionate mai
sus, va agrava și mai mult acest
VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1
3
E povara medicilor și lucrători-
lor sanitari de peste tot: prea mult
de lucru, prea puţin timp să intrăm
în detalii, în profunzime. Una din-
tre marile diferenţe dintre psihia-
trie și psihoterapie e exact aceasta:
psihiatrul, medic fiind, vede mulţi
pacienţi, insuficient de frecvent și
în consultaţii prea scurte, psihote-
rapeutul îi vede des și cât timp are
nevoie.
Psihoterapia e un element-
cheie, fără de care orice îngrijire
de sănătate mintală e deficitară
și superficială. E încă un lux, dar
există. În celelalte specialităţi însă,
cine își asumă privirea verticală,
profundă, în vieţile pacienţilor?
deficit. Totul, în contextul în care
Centrele de Permanenţă funcţio-
nează cu bani aduși de acasă de co-
legii noștri, ei nefiind încă plătiţi
pentru perioada octombrie – de-
cembrie. Suspendarea activităţii în
aceste centre ar bloca Unităţile de
Primiri Urgenţe”.
Finanţare de numai 40%
pentru luna noiembrie
Societatea Naţională de Medi-
cina Familiei (SNMF) susţine, în
plus, că toate cabinetele medici-
lor de familie au fost plătite pen-
tru luna noiembrie în cuantum de
doar 40%.
„Drept urmare, este imperios
necesar ca guvernanţii să adopte
măsuri care să remedieze aceste
situaţii și nicidecum să reducă
drastic finanţarea deja deficitară
a acestui segment al sistemului de
sănătate”.
Reprezentanţii SNMF își ex-
primă, totodată, speranţa că de-
cidenţii politici din România „vor
avea înţelepciunea de a nu afecta
şi mai grav situaţia sistemului de
medicină de familie, printr-o redu-
cere a finanţării lui, pentru că ast-
fel vor contribui la colapsul acestui
segment medical”.
Magdalena Tănăsescu
4 VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1
Studiile anului
2023 în neurologie
Medscape trece în revistă cele
mai importante studii din
neurologie publicate în 2023,
alese de dr. Christoph Diener de la
Universitatea Duisburg-Essen din
Germania.
L
ista include studiile privind
anticorpii monoclonali folosiţi
în tratamentul bolii Alzheimer
– lecanemab și donanemab –,
dovediţi că încetinesc progresia declinului
cognitiv la acești pacienţi. Tratamentul
este foarte costisitor și prezintă unele efecte
adverse, care necesită monitorizare prin
IRM.
La mai mult de un an de la
transplantul cardiac parţial efectuat
unui nou-născut în vârstă de 18 zile,
inima bebelușului funcţionează
normal și a crescut odată cu copilul.
B
ăieţelul a fost diagnosticat pre-
natal cu persistenţa trunchiului
arterial și cu dis-
funcţie se-
veră a valvei de
la acest nivel.
Medicii de la
centrul medi-
cal al Univer-
sităţii Duke
din Carolina
de Nord i-au
transplantat
porţiunea de
cord ce cuprin-
de valvele aortică
și pulmonară de la un
nou-născut aflat în moarte cardiacă. Acesta
se născuse cu o hipoxie cerebrală majoră,
dar cu un cord normal. Cazul a fost prezen-
tat la începutul acestui an în ediţia online a
revistei JAMA*.
În cazuri rare, trunchiul arterial comun
nu se divide pentru a forma aorta și artera
pulmonară, astfel că inima nou-născutului
nu va pompa sânge oxigenat spre organism
și sânge neoxigenat spre plămân.
Îngrijirea standard pentru implanturile
valvulare la nou-născuţi presupune folosi-
rea de valve prelevate de la cadavru. Aces-
tea nu cresc odată cu organismul primitor,
de aceea copiii vor fi supuși unor intervenţii
de transplant repetate până ajung la vârstă
adultă. Din acest motiv, nici rezultatele cli-
nice nu sunt de obicei bune.
Donatorul a fost un nou-născut de sex
feminin, în vârstă de două zile, care suferi-
se o leziune cerebrală ischemică în timpul
nașterii. Inima sa a fost prelevată folosind
proceduri chirurgicale standard.
Medicamentele antiepileptice moderne
precum lamotrigina și leviracetamul pot fi
administrate femeilor însărcinate. Un studiu
publicat în august arată că acestea nu afec-
tează funcţia cognitivă a copiilor cu vârsta
de până la 3 ani ai acestor femei. Altă men-
ţiune vizează conduita în cazul sindromului
radiologic izolat – este vorba de prezenţa
unor semne pe IRM ce ridică suspiciunea
de scleroză multiplă. Două studii controlate
prin placebo au arătat că administrarea de
dimetil fumarat, respectiv de teriflunomidă
poate întârzia apariţia primului episod de
scleroză multiplă la aceste persoane.
Un alt studiu vizează glioamele de grad
redus. Astfel, vorasidenib, un inhibitor dual
pentru enzimele care au suferit mutaţii la
Segmentul de cord
transplantat la
nou-născut crește
odată cu acesta
Nou-născutul primitor a fost operat prin
sternotomie, bypass cardiopulmonar și opri-
re a cordului. Medicii i-au disecat trunchiul
arterial. Au transplantat în primul rând ră-
dăcina aortică a donatorului și au reparat
defectul septal ventricular folosind mate-
rial de la donator. Ulterior, au reimplantat
Internaţionale
acești pacienţi, îmbunătăţește prognosti-
cul și pare a fi primul tratament eficient în
cazul lor.
Un studiu de fază 2 aduce speranţă în
cazul pacienţilor cu scleroză laterală amio-
trofică – este vorba de un subgrup mic de pa-
cienţi (1-2% din total), care prezintă mutaţii
la nivelul genei SOD1. Studiul analizează
eficienţa unui medicament – tofersen – care
scade concentraţia proteinei SOD1 la nive-
lul lichidului cerebrospinal.
Speranţe pentru pacienţii cu
migrenă
Alt studiu inclus în lista doctorului Di-
ener a vizat tratamentul migrenei. Potrivit
acestui studiu, realizat pe baza Registrului
German privind Migrena, pacienţii trebu-
ie să aibă ocazia de a încerca trei triptani
diferiţi înainte de a fi consideraţi nonres-
ponderi la această categorie terapeutică.
În plus, este în studii o nouă moleculă im-
plicată în apariţia migrenei – este vorba de
PACAP (pituitary adenylate cyclase-activa-
ting polypeptide). Un studiu controlat prin
placebo prezentat la cea mai recentă ediţie
a International Headache Congress a ară-
tat că un anticorp monoclonal direcţionat
împotriva PACAP este superior placebo
la acești pacienţi. Astfel, acesta poate fi o
alternativă pentru persoanele care nu răs-
pund la anticorpii monoclonali direcţionaţi
împotriva CGRP (calcitonin gene-related
peptide).
Nu în ultimul rând, medicul citează și
studiul care demonstra că trombectomia
este superioară îngrijirii standard la paci-
enţii care au suferit un accident vascular
cerebral ischemic de mari dimensiuni, fără
să asocieze un risc mai mare de hemoragie
intracerebrală.
https://www.medscape.com/viewarticle/999076
ostiumurile arterelor coronare. După ce au
lărgit deschiderea ventriculului drept, ei au
transplantat rădăcina arterei pulmonare la
acest nivel. Bebelușul a primit tratament
imunosupresor ulterior intervenţiei.
*https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/2813552
https://www.medscape.com/viewarticle/newborn-recipient-partial-heart-
transplant-doing-well-2024a10000d4
Grupaj realizat de
dr. Mariana Minea
Depresia
post-AVC
are anumite
particularităţi
Este cunoscut faptul că supravieţuito-
rii unui accident vascular cerebral (AVC)
pot dezvolta depresie. Mai puţin cunoscut
este modul în care această depresie dife-
ră de cea a pacienţilor care nu au trecut
printr-un AVC – atât din punctul de vede-
re al cauzelor, cât și al tabloului clinic și
răspunsului la tratament.
Două review-uri sistematice au des-
coperit o deosebire consistentă între cele
două grupuri de pacienţi: astfel, cei cu
depresie post-AVC prezintă o prevalenţă
sau o severitate mai mare a afectării ca-
pacităţii de control al emoţiilor, precum și
o anhedonie mai puţin severă. O posibilă
explicaţie ar fi că recuperarea post-AVC
este o călătorie cu o componentă emoţio-
nală pentru supravieţuitori, ceea ce îi poa-
te proteja de anhedonie. Tocmai de aceea,
implicarea psihologului în procesul de re-
cuperare ar putea avea rezultate pozitive
în ceea ce privește controlul emoţional.
În cadrul celui de-al doilea studiu,
cercetătorii au recoltat mostre de sânge
de la pacienţi, din care au analizat 1.196
de proteine plasmatice. Cu ajutorul unui
algoritm de tip machine learning au ve-
rificat relaţia dintre nivelurile crescute
ale acestor proteine și starea de spirit a
pacienţilor, evaluată cu ajutorul chestio-
narului Stroke Impact Scale. O proporţie
de 45% dintre proteinele descoperite în
plasma acestor pacienţi erau deja asociate
episodului depresiv major.
De asemenea, au fost descoperite și
niveluri crescute pentru unele citokine
proinflamatorii, precum interleukina 6.
Acestea creează tabloul unui răspuns in-
flamator crescut la nivel cerebral, ce duce
la niveluri scăzute de triptofan și de sero-
tonină, cu activitate sinaptică scăzută, ce
predispune la depresie. Deși inhibitorii se-
lectivi ai recaptării serotoninei reprezintă
tratamentul standard pentru pacienţii
cu depresie post-AVC, nu toţi răspund la
aceste medicamente. Mai multe anali-
ze de proteomică sunt necesare pentru
a descoperi terapiile adaptate acestor
pacienţi.
https://www.medscape.com/viewarticle/what-causes-one-strokes-most-
common-complications-2024a10000dx
Prima terapie de
editare genică
– aprobată și în
Europa
Agenţia Europeană pentru Medica-
mente a recomandat aprobarea primu-
lui medicament care utilizează CRISPR/
Cas9, la câteva săptămâni după Admi-
nistraţia pentru Alimente și Medica-
mente din Statele Unite. Este vorba de
exagamglogene autotemcel, terapie indi-
cată pentru tratamentul beta-talasemiei
dependente de transfuzii și a siclemiei la
pacienţii cu vârsta de 12 ani și peste, eli-
gibili pentru transplantul de celule stem
hematopoietice și care nu au un donator
disponibil.
Beta-talasemia și siclemia sunt
boli ereditare în care defectul gene-
tic duce la obţinerea unei hemoglobine
anormale. Terapia pe bază de editare
genică CRISPR/Cas9 acţionează asupra
celulelor hematopoietice, producătoare
de hemoglobină, reparându-le ADN-ul.
https://bit.ly/3vpJWQt
Opinii
Cel mai deștept
din cameră
Am avut recent o epifanie.
Mi-am dat seama că mai
toată viaţa m-am străduit,
de cele mai multe ori fără să
îmi dau seama, dar și fără
prea mare succes, să par
măcar, dacă nu chiar să fiu,
cel mai deștept din cameră.
M-am întrebat oare de unde
asta.
Probabil mediul extrem de
competitiv în care am fost educaţi
și în care am crescut a glorificat
omul deștept, inteligent. Nu vreau
să dezvolt și ideea conform căreia
prostia este cel mai detestabil
defect pe care îl poate avea
cineva, lucru de care mă îndoiesc.
Creangă și epilepsia (1)
Oferirea anumitor
informaţii despre vieţile
unor oameni de cultură este
considerată o profanare.
Spaţiul cultural românesc a
evitat și încă evită prezentarea
unui scriitor din cât mai multe
incidenţe și, mai ales, a informaţi-
ilor care privesc viaţa sa intimă și
afecţiunile medicale care i-au tra-
versat trupul sau mintea. Este pre-
ferată trecerea în subsol sau igno-
rarea anumitor subiecte. În loc de
a le cerceta – spre înţelegere – cu
instrumentele știinţei de astăzi,
comportamentele sau textele biza-
re ale unui autor sunt duse în zone
care produc mai multă confuzie, ca
să nu scriu un cuvânt aspru, în loc
să deschidă un dialog. Există, și am
constatat frecvent, o anumită osti-
litate faţă de știinţă a multora din-
tre aceia care slujesc disciplinele
umaniste.
George Ranetti, cel de al cărui
nume se leagă revista Furnica,
parcurgea câteva dintre textele
publicate de Radu Rosetti într-o
revistă ieșeană, în care prozatorul
îi privise pe anumiţi autori români
și prin alte lentile, și semnala o
asemenea „dare în vileag” drept
„cancan mahalagesc”. Transcriu
un fragment din articolul „Moliile
gloriilor noastre”, pe care Univer-
sul l-a publicat cu litere mari în
pagină:
„Totdeauna am considerat ca
o profanare îndeletnicirea acelor
Recunosc și faptul că asta e o
explicaţie convenabilă care mă
scoate cumva din ecuaţie, de parcă
nu ar fi fost cumva și datoria mea
să descopăr singur cum ar trebui
să mă prezint prin societate.
O fi bine, o fi rău? Am ajuns
la concluzia că nu prea e bine
deloc. În primul rând, pentru că
deșteptăciunea se dezvoltă în
mulţi ani, și asta fără să luăm în
calcul și componenta genetică.
Nu prea te poţi deștepta radical
așa, de pe o oră pe alta. În al doilea
rând, strategia asta te poate face
să eviţi, voluntar sau nu, camerele
pline cu oameni deștepţi și,
consecutiv, și pe aceștia, anulând
tocmai șanse bune de dezvoltare,
ce-i drept în timp.
Dr. Richard
Constantinescu
publiciști care, scotocind cu indis-
creţie prin sertarele celebrilor dis-
păruţi, ori rozând ca șoriceii prin
rafturile bibliotecilor oficiale, az-
vârlă pradă curiozităţii vulgare așa
zise documente divulgând bileţele
dulci, poliţe protestate, violând o
sumă de secrete mărunte, ce nu
adaugă nimic la gloria celor intraţi
în veșnicie, căutând numai să arate
slăbiciunile lor inerent omenești.
Ne-au impresionat penibil
aceste delaţiuni postume, chiar
când ele ridicau vălul ce ascundea
posterităţii idilele poetice din-
tre Alfred de Musset și Georges
Sand, sau dintre Mihai Eminescu
și Veronica Micle, a căror întreagă
corespondenţă de dragoste a fost
fără sfială transformată în marfă
de librărie.
Înţelegeţi, cu atât mai vâr-
tos, sentimentul de care suntem
Dr. Nicolae-
Iordache Iordache
O întrebare și mai bună ar
fi însă de ce să îţi dorești neapă-
rat asta. Natural sau nu, mai ales
atunci când eforturile depășesc
starea de fapt, reacţia obţinută
este arareori una de admiraţie. Ea
stârnește mai degrabă contesta-
rea sau competitivitatea cu alţii
poate la fel de deștepţi, dar cam la
același nivel de înţelepciune.
Există oare vreun superlativ
mai la îndemână care poate fi
cuprinși atunci când cineva comi-
te indelicateţea de-a ridica nu nu-
mai vălul trandafiriu ce acoperea
taina unor amintiri gingașe, dar
de-a sufleca fără sfială poalele unei
femei exhibând mulţimii coapse-
le și pulpele sale frumoase numai
pentru că ea a avut norocul și de-
sigur multe calităţi sufletești, spre
a fi iubită de un artist superior, a-l
iubi și îngriji cu devotament până
la ultima-i răsuflare.
Am dezaprobat necontenit
zelul unor anumiţi criticaștri mi-
titei care – vorba lui Eminescu
– «nu mărindu-te pe tine, ci slă-
vindu-se pe ei», s-au apucat, mă-
turând pulberea din dulapurile
Academiei, ori evocând suveni-
ruri personale mai mult sau mai
puţin autentice, să ne dovedeas-
că ba că Ion Creangă suferea de
epilepsie, ba că Eminescu se deda
la cutare năzdrăvănii când era
la balamuc, ba că I.L. Caragiale
odată la o petrecere a căzut sub
masă, ba că...
Pe dl Radu Rosetti nu-l cre-
deam până acum în stare să imite
aceste molii care, pentru a se hră-
ni, ronţăie și zdrenţuie stofa de
lână curată a celor mai strălucite
glorii literare ale noastre. Sperăm
că domnia sa va face, cavalerește,
mea culpa, și va suprima dintr-un
eventual volum pasajele de care
ne-am ocupat cu multă uimire și
întristare în cronica de faţă” (Uni-
versul, an. XLIII, nr. 18 bis, marţi,
26 mai 1925, p. 1).
construit mai repede și care
eventual să fie mai profitabil de
exploatat? Ar putea fi mai bine
dacă ești perceput ca fiind cel mai
bun sau drăguţ sau afabil om din
cameră? Eu cred că da.
Legătura cu practicanţii
medicinei
Am crescut într-un mediu
care a glorificat exagerat com-
petenţele cognitive și care le-a
ignorat, dacă nu chiar ridiculizat,
frecvent pe cele sociale. Dar dacă
am crescut într-un mediu nu toc-
mai bun? Știu că sunteţi experţi
și că vă gândiţi imediat la cum ar
fi să fie invers. Ei bine, până aco-
lo mai sunt o mulţime de nuanţe.
Poţi fi cel mai deștept fără să te
preocupe asta prea mult sau să
fie imperios necesar de demon-
strat. Și nu, nu e nicio rușine să
fii perceput ca fiind o persoană
bună, afabilă, abordabilă, drăgu-
ţă. Culmea este că pentru a face
asta nu cred că este nevoie de o
Bolile secolului
„Ce ironie?... Ion Creangă a
murit epileptic. Mihai Eminescu
a suferit în ultimii ani ai vieţii de
o psihoză care era ereditară. A.D.
Xenopol a fost doborât de sifilis.
Șt. O. Iosif de paralizie generală,
iar un studiu, prezentat Societăţii
de Istoria medicinei din Cluj, arată
că Mihai Viteazul, în culmea glori-
ei, pe câmpiile Ardealului, își făcea
fumigaţiuni, căci suferea și el de
aceeași boală a secolului…” Textul
acesta l-am descoperit răsfoind
presa de altădată; este semnat de
Nicolae Roșu, cunoscut în epocă,
și care aborda, în prima pagină a
Curentului (an. VI, nr. 2025, joi,
21 septembrie 1933) chestiunea
eugeniei.
Neconformitatea și eugenia
Epilepsia a înspăimântat din
vechime. Minţi ce se credeau lu-
minate au propus soluţii care mai
de care mai năstrușnice. Unele,
dacă este să amintesc doar una
dintre legile germane, din anul
1933, privitoare la sterilizarea ce-
lor ai căror părinţi au suferit de
epilepsie, au ridicat câteva sprân-
cene ale intelectualilor români.
Nu ale multora, din păcate. „Fără
să vrem, imaginea lui Galileu și a
atâtor altora care au ispășit pe rug
neconformitatea structurii lor psi-
hice sau fizice cu aceea a mulţimii
dominante ne apare înaintea ochi-
lor, pe un orizont, încă îndepărtat
ce e drept, dar totuși nu mai puţin
tulburător.” Acestea erau îngrijo-
rările dr. Marius Nasta, pe care și
le exprima în „Cronica știinţifică”
din Viaţa Românească (an. XXIX;
nr. 10, octombrie 1937, p. 101).
Pentru această „descurajantă și
tainică boală, care totuși nu a dis-
trus genialitatea lui Dostoievski”
se impuneau măsuri precum cele
adoptate în unele ţări, pe care dr.
State Drăgănescu le aprecia drept
model. Coloniile de copii cu epilep-
sie din Danemarca erau un reper
pentru neurologul și profesorul
bucureștean (Universul, an. LXV,
nr. 6, vineri, 9 ianuarie 1948, p. 3).
Ion Creangă s-ar fi înca-
drat în categoria disgenicilor
VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1
5
zestre genetică de un anume fel.
Oricine poate face mari progrese
dacă va înţelege cât de important
și chiar profitabil ar putea fi.
Un medic nu este în mod ne-
cesar mai deștept decât un avocat,
un mecanic auto sau un peisagist.
Faptul că pacientul îţi intră pe ușă
cu o speranţă de mai bine este deja
o recunoaștere a capacităţilor tale
cognitive. Dincolo de asta, medi-
cul nu ar trebui să își dea interesul
să demonstreze cât de deștept este
el; frecvent chiar și faţă în faţă cu
contestatarii medicinei. Dar poate
demonstra cât de mult vrea și poa-
te ajuta. Fără asta, probabilitatea
ca diagnosticul bine (deștept, sic!)
pus și tratamentul foarte bine ales
să nu dea rezultatele așteptate de
niciuna dintre părţi este destul de
mare.
Sunteţi deștepţi! Nu ajută,
e contraproductiv chiar să fiţi
cei mai deștepţi din cameră. Vă
doresc un 2024 în care să puteţi fi
drăguţi, buni, afabili, de ajutor!
sterilizabili?! Depinde în ce timp
și în ce stat s-ar fi născut. Oricum,
dacă era să se fi ivit în vremea în
care Arghezi lăuda sterilizarea
persoanelor suspecte de o anu-
me „infiltraţie maladivă”, nu-l ve-
deam prea bine pe humuleștean.
Din București, la 3/15 iunie 1887,
Titu Maiorescu trimitea membri-
lor societăţii „România Jună” din
Viena o misivă prin care îi asigura
că va scrie pentru noul almanah și
le recomanda, spre publicare, di-
verse nume. Dar făcea și referire
la alţi doi scriitori: „Eminescu tot
mai trăiește, deși este intelectual
pierdut; fiindcă trăiește trebuie să
figureze în almanach. (…) Poate ar
mai scrie și dl Creangă (institutor
la Iași) ceva, deși este bolnav. (A
devenit epileptic; nu prea avem
noroc de oamenii noștri de ta-
lent.)” (O veche luptă literară. În-
tre junimiști și etimologiști. Din
corespondenţa lui Maiorescu, în
„Adevărul”, an. XLVI, nr. 14986,
marţi, 8 noiembrie 1932, p. 2).
„A devenit epileptic”… Aceste
vorbe ale lui Maiorescu m-au pus
pe gânduri și m-au condus înspre a
răsfoi presa de odinioară spre a do-
cumenta modul cum a fost reflec-
tată boala lui Creangă în ziare și în
revistele de cultură. Și, de aici, am
încercat să înţeleg mai mult decât
s-a scris în publicaţii sau în cărţile
ce i-au fost dedicate. Prezentul ma-
terial face parte dintr-un demers
mai amplu, pe care l-aș numi „Do-
sarul medical Ion Creangă”, și pe
care mă voi strădui să-l completez
în viitor.
6 VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1
Morţii se îngroapă
cu pământ,
viii – cu hârtii
Dr. Valentin
Pantea,
medic primar MF
Scriam într-un număr ante-
rior despre adeverinţele absurde
cerute medicului de familie din
România și menţionam câteva ast-
fel de exemple. Cea mai absurdă
adeverinţă solicitată este cea de
„apt pentru efort fizic” necesară
pentru înscrierea la clubul de șah.
Din păcate, colegii din Franţa și
Germania îmi spun că și ei au ast-
fel de solicitări absurde. Mai mult,
în Ţările de Jos medicii de familie
au luat atitudine și ștampilează
fiecare astfel de adeverinţă cu un
crocodil (foto). Această acţiune a
fost preluată de medicii de familie
din Belgia și Franţa.
Și-acum să vedem câteva exem-
ple de astfel de adeverinţe inutile
(nu menţionez aici adeverinţele
care ţin de competenţa medicinei
muncii sau a celei sportive):
• Adeverinţa care permite paci-
entului să participe la o „cursă de
combine agricole”;
• Adeverinţa pentru a autoriza
„aplicarea cremei Arnica la un
bebeluș” într-o creșă sau pentru
a permite unui copil să meargă la
toaletă;
• Adeverinţa pentru a „reduce
preavizul la încheierea contractu-
lui de închiriere”;
• Adeverinţa care să ateste faptul că
pacientul poate conduce o mașinu-
ţă de golf sau o barcă cu motor (din
acestea am dat și eu unui coleg în
România);
• Adeverinţa că dădaca poate aplica
Bepanthen pe fundul bebelușului;
PROMO
• Adeverinţa că elevul poate să bea
apă de la robinet în timpul școlii (în
general, apa de reţea este potabilă
în Franţa, mai ales în zonele monta-
ne) sau că poate folosi la școală cre-
ma de protecţie solară în perioada
de convalescenţă post-varicelă (?!);
• Adeverinţa că poate folosi un
laptop în perioada de recuperare
post-nevralgie cervico-brahială;
• Adeverinţa pentru municipalita-
te care să confirme că persoanele
în vârstă au nevoie să poarte mân-
care cu ele...
De unde vin aceste cerinţe?
Din incapacitatea unor persoane
de a-și asuma niște responsabili-
tăţi. Și atunci încearcă să se prote-
jeze cu tot felul de „hârtii”. Sigur vă
amintiţi de adeverinţa solicitată
medicilor de familie acum câţiva
ani de preoţi pentru botezarea co-
piilor. De parcă adeverinţa elibera-
tă de medicul de familie ar fi putut
salva nou-născuţii de greșelile de
manipulare ale preotului din tim-
pul botezului.
Dar ce spuneţi de adeverinţa
„apt pentru călătoria cu autoca-
rul”? Credeţi că o astfel de adeve-
rinţă îl scutește pe elev de răul de
mașină? Sau credeţi că anul care
tocmai a venit ne va scuti de astfel
de absurdităţi consumatoare de
timp și energie?
An Nou fericit tuturor și cât
mai lipsit de lucruri absurde!
„Limbajul lui
Dumnezeu”
Trei virgulă unu miliarde de
litere... Oare ne putem da seama
despre ce este vorba?
Am ales să discut la început de
an despre gândurile lui Francis S.
Collins, cercetătorul de la Univer-
sitatea Yale care, în anii ’80, împre-
ună cu echipa sa, a reușit să desci-
freze succesiunea a doar câtorva
sute de litere din... codul genetic.
Da, genomul uman, codul eredi-
tar, are peste trei miliarde, e „scris
într-un cod straniu și criptografic
format din patru litere” (1). Autor
al cărţii menţionate în titlu, el spu-
ne că dacă am începe să citim toate
literele codului genetic, trei litere
în fiecare secundă, am citi fără
întrerupere timp de 31 de ani!
Un subiect larg dezbătut, ana-
lizat în fel și chip, opinii corecte
sau departe de adevăr, discuţii fo-
losind idei potrivite sau „cuvinte
în deșert”, cu o concluzie unică.
Argumentele din această carte pot
servi răspunsului la o întrebare
pusă adesea: „Cum poate un om de
știinţă să creadă în Dumnezeu?”.
Putem alege mesajele transmise
de Francis S. Collins.
Ce te impresionează mai în-
tâi? Greu și ușor de spus în același
timp. Te poţi gândi la „munca ti-
tanică” depusă pentru descifrarea
câtorva sute de litere; la timpul ne-
cesar pentru identificarea cauzei
persistenţei hemoglobinei fetale
la unii adulţi; la gândul că „identi-
ficarea secvenţelor ADN ale între-
gului genom uman” nu poate fi re-
alizată în timpul vieţii (celui care...
chiar a reușit să o facă); la identifi-
carea erorilor genetice care contri-
buie la producerea unei maladii cu
care autorul se întâlnise ca medic
stagiar (fibroza chistică); la modul
în care și-a imaginat să ilustreze
cât de dificilă (imposibilă?) este
rezolvarea problemei („am mers la
o fermă din Michigan unde mi s-a
Cel mai scurt traseu
pentru sănătatea ta
este în Orașul Medical
021 9362
Șos. Gh. I. Sisești 8A,
Sector 1, București
www.enayatimedicalcity.ro
făcut o poză stând în vârful
unei căpiţe de fân cu un ac
de cusut în mână”); la faptul
că proiectul National Human
Genome Project (2) se putea
opri cu 20 de ani înainte de
evenimentul care a celebrat
descifrarea secvenţei geno-
mice; la intervenţia salutară
a celui care a contribuit la
descoperirea dublului helix
al ADN; la peripeţiile care au
urmat și la riscul ca desco-
perirea să fi fost făcută de o
firmă privată care ar fi „bre-
vetat multe dintre gene” și ar
fi păstrat „informaţiile într-o
bază de date a cărei accesare
se va face în schimbul unei
sume însemnate de bani”
(1); sau cum autorul s-a „tre-
zit alături de președintele
Statelor Unite în Camera de
Est a Casei Albe pe 26 iunie
2000, anunţând elaborarea primei
schiţe a manualului de funcţionare
a omului. Dezvăluind limbajul lui
Dumnezeu” (1).
Propriul manual de
instrucţiuni
Revenind la subiectul principal
al prezentului mesaj, iată o parte
din discursul președintelui State-
lor Unite: „Astăzi, învăţăm limba în
care Dumnezeu a creat viaţa. Sun-
tem cu atât mai copleșiţi de uimire
și veneraţie în faţa complexităţii,
a frumuseţii și a minunii darului
cel mai sfânt și dumnezeiesc al lui
Dumnezeu” (1). Autorul cărţii a
spus, la rândul său: „Vă întrebaţi,
poate, dacă eu, ca om de știinţă ri-
guros instruit, am fost surprins de
o asemenea afirmaţie vădit religi-
oasă făcută de liderul lumii libere
sau dacă am fost tentat să ridic
din sprânceană sau să privesc în
pământ stânjenit. Ei bine, nu!”
(1). În calitate de conducător al
OAMGMAMR
Instruire în asistenţa
medicală de urgenţă
Sâmbătă, 5 ianuarie a.c., a
avut loc primirea celei de-a doua
grupe de asistenţi medicali din
Iordania care vor efectua un pro-
gram de instruire în asistenţa
medicală de urgenţă la Târgu
Mureș, ca urmare a interesului
manifestat de partea iordania-
nă. Delegaţii au fost întâmpinaţi
la București de dr. Raed Arafat,
secretar de stat în Ministerul
Afacerilor Interne, și de Mircea
Timofte, președintele Ordinului
Asistenţilor Medicali Generaliști,
Moașelor și Asistenţilor Medicali
din România (OAMGMAMR).
Această a doua grupă este
compusă din nouă reprezentanţi
medicali care vor urma un pro-
gram de pregătire pe o durată de
o lună, cu scopul de a-și îmbună-
tăţi competenţele în asistenţa
medicală de urgenţă. Menţionăm
că prima grupă a urmat cu succes
Opinii
proiectului (2), Francis S. Collins
a mai spus: „Este o zi fericită pen-
tru întreaga lume. Încerc un sen-
timent de umilinţă și uimire la
gândul că am fost primii care au
aruncat o privire asupra propriu-
lui nostru manual de instrucţiuni,
știut până acum numai de Dumne-
zeu” (1). Această decriptare „a re-
prezentat atât o realizare știinţifi-
că extraordinară, cât și o ocazie de
venerare a divinităţii” (1).
Un an nou cu sănătate, cu pace
și bună voire! La mulţi ani!
Prof. dr. Mircea-Ioan Popa
1. Francis S. Collins. Limbajul lui
Dumnezeu: Un om de știinţă aduce
dovezi în sprijinul credinţei. (The
Language of God: A Scientist Presents
Evidence for Belief). Free Press, a
Division of Simon & Shuster, Inc.
2006. (traducere Silvia Palade –
București: Curtea Veche Publishing,
2009).
2. https://www.genome.gov/about-
genomics/educational-resources/fact-
sheets/human-genome-project
programul de instruire în perioa-
da 21 noiembrie - 21 decembrie,
tot la Târgu Mureș.
Programul de training se des-
fășoară în baza protocolului de
colaborare încheiat cu JNC (Jor-
danian Nursing Council) sem-
nat în cadrul deplasării de lucru
a părţii române la Amman, din
iunie anul trecut. Parteneriatul
consolidează relaţiile bilaterale și
ne oferă oportunitatea de a con-
tribui la dezvoltarea competen-
ţelor profesioniștilor în domeniu.
Această iniţiativă reprezintă un
pas important în direcţia consoli-
dării capacităţii de a răspunde mai
eficient situaţiilor de urgenţă și de
a promova standardele de înaltă
calitate în asistenţa medicală.
Roxana Hainagiu,
șef Departament Comunicare și
Relaţii Internaţionale
OAMGMAMR
Opinii
Dor de Eminescu
La 15 ianuarie se împlinesc
174 de ani de la nașterea lui
Mihai Eminescu. Am simţit
și eu nevoia să-l omagiez... în
felul meu.
Mă simt un om norocos. M-am
născut, am învăţat și m-am for-
mat, ca om adult și responsabil, în
Iași. Tot aici trăiesc de peste 66 de
ani, ani pe care-i port și în suflet,
și în spate așa cum sunt lăsaţi de
la bunul Dumnezeu. Am copilărit
într-un sătuc botoșănean, locul na-
tal al mamei mele, și iubesc din tot
sufletul fiecare colţișor de pământ
al Moldovei. Până pe la 11 ani, am
locuit cu părinţii într-o casă chiar
în faţa faimosului parc Copou. De
ce faimos? Cred că nu există ro-
mân care să nu fi auzit de teiul lui
Eminescu. Chiar dacă nu au avut
șansa să pună piciorul în capitala
moldavă, cu siguranţă românii toţi
au auzit de teiul bătrân, de peste
500 de ani, care a nins cu parfu-
mate flori și pe fruntea poetului
nostru de suflet.
Un studiu de cohortă
realizat de Universitatea
din Glasgow relevă faptul
că grija faţă de vârstnici le
influenţează considerabil
longevitatea.
Pentru a avea certitudini în
medicină și psihologie, două dis-
cipline tot mai apropiate între
ele pe măsură ce înţelegem me-
canismele psihologice ale gene-
rării bolilor, sunt necesare studii
populaţionale efectuate pe un nu-
măr mare de subiecţi. Ne bazăm
pe dovezi, iar acestea sunt uneori
contraintuitive.
De pildă, se știe că în cantităţi
excesive sau la copii, alcoolul dău-
nează sănătăţii creierului. Dar con-
sumul unor cantităţi rezonabile s-a
dovedit protector faţă de instalarea
demenţei în cazul adulţilor.
Contrar credinţei comune,
abstinenţa nu conferă avantaje,
dimpotrivă, vinul bun are afecte
favorabile asupra sănătăţii, cel pu-
ţin la europeni. Islamul interzice
consumul de alcool, generaţii de
arabi dobândind un metabolism
distinct de cel european. Astfel, la
ei preluarea de la europeni a obice-
iului de a consuma alcool are efecte
dezastruoase.
Izolarea socială
influenţează stilul de viaţă
Revenind la problema enun-
ţată în titlul acestui articol, ne
În copilăria mea, în parc era o
mică terasă unde, duminica mai
ales, veneau ieșenii dornici să-și
întâlnească prietenii și să schim-
be o vorbă la un pahar de bere,
la o prăjitură sau la o îngheţată.
Acum, o clădire nu foarte mare,
dar deosebit de frumos concepută,
cuprinde, printre altele, un muzeu
dedicat lui Mihai Eminescu.
În preajmă este și bustul poe-
tului, cu ronduri de flori de o par-
te și de alta și cu versuri de suflet
în faţă. În spate, maiestuos, cu
un aer de bătrân înţelept, trăieș-
te de secole teiul căutat și cântat
de poet. Ochii nemuritori și reci
privesc peste alee chipul de pia-
tră al lui Ion Creangă. Destul de
aproape este și chipul împietrit al
Veronicăi Micle. De o parte și de
alta, două bănci albe, în formă de
cărţi deschise, poartă pe ele ver-
suri eminesciene și de-ale Veroni-
căi. Și Grigore Vieru e prin preaj-
mă – român în suflet și-n simţiri,
cu mare dragoste pentru tot ceea
ce a fost Eminescu pentru noi
și pentru întreaga lume. Știam
Singurătatea și riscul de deces
putem bizui pe studiul de cohortă
efectuat de Universitatea din Glas-
gow, Scoţia, și publicat recent în
BMC Medicine. Studiul a inclus
458.146 de subiecţi cu vârsta me-
die de 56 de ani, care au fost urmă-
riţi în perioada 2006-2018 (12,6
ani). Au fost evaluate, spre elimi-
nare, variabilele legate de rasă,
sex, venituri etc.
Chestionarul studiului, pros­
pectiv, a cuprins cinci tipuri de
interactivităţi sociale: 1) Existenţa
unui confident apropiat; 2) Senti-
mentul de singurătate/însingura-
re; 3) Vizita prietenilor și familiei;
4) Dacă locuiesc singuri; 5) Dacă
participă la activităţi de grup cel
puţin săptămânal.
teiul și-l iubeam cu mult înainte să
buchisesc abecedarul...
Vreme trece, vreme vine
Anii au trecut și parcul a căpă-
tat o altă aură. Îmi plăcea să pri-
vesc statuile, uneori să încerc să
simt dincolo de răceala bronzului
sau a pietrei. Cei patru lei, cu obe-
liscul în spate (simbolul Regula-
mentului Organic), erau la început
o zonă a jocului copilăriei, apoi pri-
lej de meditaţie, introspecţie, în-
trebări... Și acum, la anii pe care-i
am, îmi face plăcere să vizitez par-
cul, indiferent de anotimp. Îmi dă
liniște, îmi dă pace... Depăn amin-
tiri despre anii petrecuţi în frumo-
sul cartier și despre toţi oamenii
dragi (familie, profesori, prieteni)
care au locuit prin preajmă, dar au
plecat pe rând în lumea stelelor și
a îngerilor.
Acum este amenajat un mic
lac cu nuferi. Cum să nu stai pe o
bancă, savurând frumuseţea flo-
rilor, susurul fântânii arteziene și
să nu te gândești la „lacul codrilor
albastru”, la „pădurea de argint”, la
După cei 12,6 ani, s-au înregis-
trat 33.135 de morţi de cauze di-
verse. Cea mai puternică asociere
a fost la cei fără vizita unui prieten
sau unei rude, riscul de moarte fi-
ind crescut cu 39%. Dacă aceștia
locuiesc singuri și în izolare soci-
ală, riscul de deces crește la 77%.
Asocierile se potenţează.
O explicaţie o constituie faptul
că cei izolaţi social au un stil de
viaţă marcat de obiceiuri nesănă-
toase, îndeosebi fumatul, consu-
mul excesiv de alcool, alimentaţia
necorespunzătoare și altele. Un
mecanism important prin care
acţionează factorii evaluaţi și
prezentaţi mai sus este scăderea
imunităţii, care se repercutează
„sara pe deal” (concerte deosebite
fac din grădină un regal de sunet și
lumină), la „somnoroase păsărele”
(copacii sunt plini de cuiburi fel de
fel), la „luceafărul” îndrăgostit, la
toate versurile izvorâte din mintea
și sufletul unui om pe cât de tânăr,
pe atât de frământat de multe și
grele întrebări.
Dacă în loc de medicină aș fi
ales filologia, cu siguranţă aș fi stu-
diat nu numai poezia eminesciană,
ci tot ceea ce mintea lui de filosof și
gânditor a lăsat prin manuscrise.
Istoria ţării o știa dumnezeiește, la
fel impactul vremurilor de atunci
asupra propriului neam. Citea și
vorbea cursiv mai multe limbi,
putându-se documenta în biblio-
teci importante, mai ales la Viena.
Dacă ar fi scris doar versuri, cu si-
guranţă ar fi trăit mulţi, mulţi ani.
I s-a pus pecetea unei boli venerice
– sifilis. Nu este locul să detaliez
această nu eroare, ci ticăloșie me-
dicală. Cum eu însămi sunt medic,
e drept, la pensie acum, îmi este
rușine pentru ceea ce au făcut me-
dicii care l-au batjocorit. Au rămas
acte, au rămas nume, semnături,
parafe. Sunt lucruri în viaţă care
pot fi iertate, dar și lucruri care
pătează atât de urât încât nici tim-
pul, oricât de mult ar fi, nu poate
așterne uitarea peste ele.
Pas cu pas pe urma lui
Am avut de-a lungul anilor bu-
curia să ajung pe meleaguri unde
a pășit și Eminescu. Iașiul este de
departe locul unde simţi mereu
prezenţa eminesciană. Am fost
și la Ipotești, și la adevăratul lac,
aproape de sat, plin și acum de
nuferi galbeni care l-au inspirat pe
poet. În Iași însă, dacă urci agale
dealul Copoului și ai răgaz să popo-
sești în parc, poţi merge pe urmele
pașilor lui. La fel, în Ţicău, la Boj-
deucă și la Bolta Rece, dacă stai cu-
minte, savurând ceva bun, îţi poţi
imagina cum cei doi buni prieteni
asupra infecţiilor, dar și a bolilor
maligne. Putem adăuga deficienţe-
le de autoîngrijire și depresia.
Longevitatea, corelată cu
grija faţă de vârstnici
Dacă factorii mai sus amintiţi
sunt contracaraţi, riscul de deces
descrește considerabil. Longevita-
tea remarcabilă a chinezilor poa-
te fi corelată și cu grija deosebită
faţă de vârstnici. Numai în zona
Shanghai activează 5 milioane de
voluntari, tineri care îi vizitează
pe bătrânii singuri ajutându-i, ci-
tindu-le cărţi, ascultându-le poveș-
tile de viaţă etc. Ca politică de stat,
pensia pe care o primesc chinezii
crește automat la fiecare cinci ani,
VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1
7
(sfătosul Creangă și meșterul ri-
melor, Eminescu) au făcut la fel, cu
ani și ani în urmă.
Sunt atâtea străzi și străduţe
care și-au păstrat farmecul de altă-
dată. Biblioteca – faimoasa și impo-
zanta bibliotecă ieșeană ce poartă
numele poetului – este amplasată în
piaţa Mihai Eminescu, în vecinăta-
tea unei statui impunătoare (unde
poetul pare un demiurg peste
lume), de unde începe bulevardul
care urcă înspre parc. În drum, în
faimoasa sală a pașilor pierduţi
din Universitatea „A.I. Cuza”, pot
fi admirate picturile murale sem-
nate Sabin Bălașa. Dintre toate se
detașează, fără echivoc, chipul po-
etului, care, asemenea statuii, te
trimite cu gândul la un demiurg.
Cum altfel să exprimi în bronz sau
în culori... genialitatea umană?
„Nemuritor și rece”
Da, fără doar și poate,
Eminescu a fost un geniu. În min-
tea și în gândurile sale încăpea Uni-
versul tot, iar în al său suflet nici
spaţiul, nici timpul nu aveau grani-
ţe. Urca sfredelind infinitul, putând
coborî, totodată, în neanturi fără
hotar. Își cunoștea bine valoarea,
știa cât este de mic în Univers, și
totuși simţea cât de multe lumi își
împleteau nemurirea în el.
Dacă s-ar naște din nou, cum
ne-ar privi oare? Iar el cum ar
fi judecat? A fost om, a râs și a
plâns, a iubit și poate a urât... A
fost nu flacără, ci rug condamnat
să ardă, condamnat de propria-i
genialitate, prea străină de minţile
celorlalţi. Cine l-a înţeles l-a iubit.
Cine încearcă să-l înţeleagă îl iu-
bește și acum. Focul dezamăgirii
încet, încet s-a stins... Prea tânăr,
îmbolnăvit și plin de amărăciune,
s-a desprins de pământ, căutân-
du-și, suflet „nemuritor și rece” cu
„cer de stele dedesubt, deasupra-i
cer de stele”, locul printre îngeri...
Dr. Teona Scopos
considerându-se că nevoile devin
tot mai mari cu vârsta (sănătate,
deplasări, întreţinere).
Dincolo de cadrul strict al aces-
tui studiu, putem adăuga impor-
tanţa unui animal de companie,
substitut de prieten, precum și
marea importanţă a lecturii cărţi-
lor de folos pentru suflet.
Asociaţia Medicilor Scriitori și
Publiciști Români, care nu benefici-
ază de niciun sprijin din partea Mi-
nisterului Sănătăţii (cum se întâm-
plă în alte ţări), promovează opere
literare de calitate, având un efect
benefic incontestabil asupra sănă-
tăţii. În vestul Europei se afirmă tot
mai evident un curent pornit din
Scoţia, medicii prescriind nu doar
medicamente, ci și anumite cărţi.
În Grecia antică, la Epidravos, func-
ţiona un teatru terapeutic, destinat
vindecării prin spirit.
Frecventarea bisericii are, pe
lângă apropierea de Divinitate, și
semnificaţia unor contacte socia-
le extrem de benefice, conștiinţa
colectivă și spiritul ocrotitor, înde-
părtarea de gândurile rele și dău-
nătoare liniștii sufletești.
Ar fi necesară efectuarea unor
astfel de studii și în România, lu-
ându-se în calcul factorii specifici
ţării noastre.
Conf. dr. Corneliu Zeana,
Eminia Cornelia Zeana
8 VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1
Cât de competento este
De peste două decenii, atunci
când suntem în căutarea unei
informaţii, indiferent din ce
domeniu, suntem obișnuiţi să
apelăm la giganticul motor de
căutare care poartă numele
Google. Cât ne poate ajuta
Grupaj realizat de
dr. Laura Davidescu acesta în domeniul medical?
T
ineri sau bătrâni, un lu-
cru este valabil pentru
noi toţi: sănătatea este o
nevoie universală. Trei
din patru oameni intră mai întâi
pe internet atunci când caută in-
formaţii despre sănătate. Iar la
nivel global, zeci de milioane de
oameni folosesc Google zilnic pen-
tru a găsi informaţii locale despre
sănătate. Pentru a afla mai mul-
te, am stat de vorbă cu Elisabeta
Moraru, director general al
Google România. Aceasta ne-a
detaliat ce anume caută oamenii,
subliniind că misiunea Google
este de a-i pune în legătură cu in-
formaţii de înaltă calitate, utile și
oportune atunci când și unde au
nevoie de ele. Indiferent că sunt
profesioniști sau persoane mai
puţin instruite.
În acest moment, odată cu in-
trarea în epoca inteligenţei artifi-
ciale (AI), avem nevoie și mai mult
de noi instrumente pentru a înţe-
lege informaţiile complexe. Google
dă o mână de ajutor în stimularea
descoperirilor medicale și în de-
mocratizarea accesului la servicii
de sănătate cu ajutorul AI. „Din
ianuarie 2020, milioane de oameni
și-au făcut autoevaluări pentru de-
presie, anxietate și alte afecţiuni de
sănătate mintală, la care au ajuns
după o simplă căutare pe Google”,
spune Elisabeta Moraru. Iar „de la
jumătatea anului 2021 am adăugat
pe Maps sute de mii de furnizori de
servicii medicale din SUA. În 2022
am folosit unele dintre cele mai
inovatoare tehnologii ale noastre,
Duplex, pentru a apela sute de mii
de furnizori de servicii medicale,
cu scopul de a verifica informaţii-
le-cheie pe care utilizatorii le caută
în mod obișnuit pe Maps și prin
Căutarea Locală”, detaliază ea.
Poate fi limitată
răspândirea de informaţii
false?
„Informaţia este un deter-
minant critic al sănătăţii”, crede
directorul Google România. „Iar
accesul la informaţiile potrivi-
te (de exemplu, prin consultarea
Health Google Consumers – n.r.)
la momentul potrivit poate duce
la rezultate mai bune în materie
de sănătate și poate salva vieţi. Am
văzut acest lucru direct, odată cu
pandemia de COVID-19, când
a fost dificil pentru oamenii
din întreaga lume să gă-
sească informaţii utile
online. Am colaborat
atunci cu Organizaţia
Mondială a Sănătăţii
(OMS) la o serie de
măsuri pentru a ajuta
oamenii să ia decizii în
cunoștinţă de cauză cu
privire la sănătatea lor
– de la o alertă SOS la afi-
șarea de conţinut relevant
to r G o gle
c
Do
Elisabeta Moraru
la nivel local despre COVID-19 și
până la politicile YouTube privind
dezinformarea medicală”, expli-
că Elisabeta Moraru. Ea adaugă:
„Sistemele noastre de clasare
sunt concepute pentru a returna
în căutarea pe Google cele mai re-
levante rezultate din cele mai de
încredere surse. Pe subiectele în
care informaţiile de înaltă calitate
sunt deosebit de importante – de
exemplu, în chestiuni de sănătate
– punem un accent și mai mare pe
factorii care indică expertiză sau
încredere pe un subiect”.
Google Health Studies,
platformă de cercetare
revoluţionară
Pe fondul programelor de lu-
cru solicitante, al vieţilor sociale
agitate și al unui flux constant de
informaţii, prioritizarea bună­
stării cuiva trece adesea pe plan
secund. Având în vedere această
îngrijorare tot mai mare, Google
a adoptat o abordare proactivă
pentru promovarea unei vieţi să-
nătoase, valorificându-și expertiza
tehnologică pentru a ajuta oame-
nii să aibă grijă de sănătatea lor.
În centrul iniţiativelor în do-
meniul sănătăţii se află dispozi-
tivele Fitbit, instrumente care se
integrează perfect în viaţa de zi
cu zi a utilizatorilor. Acestea, pu-
tând fi purtate precum un ceas de
mână, urmăresc cu meticulozitate
o gamă largă de valori de sănătate:
pașii parcurși zilnic, caloriile arse,
tiparele de somn și fluctuaţiile
ritmului cardiac. Această colecţie
cuprinzătoare de date oferă in-
formaţii importante asupra stării
generale de sănătate a unei per-
soane, permiţându-i să identifice
domeniile ce pot fi îmbunătăţite și
să ia decizii informate cu privire la
bunăstarea sa.
„Angajamentul Google faţă de
sănătate se extinde însă dincolo de
tehnologia wearables și cuprinde
un ecosistem mai larg de produse
și servicii concepute pentru a pro-
mova bunăstarea. Google Health
Studies, o platformă de cercetare
Special
?
Analizăm tehnologia
cu ultrasunete pe
telefoanele mobile, cu scopul
de a facilita personalului din
domeniul sănătăţii utilizarea
dispozitivelor în zonele în
care accesul la acest tip de
echipament medical este
limitat.
revoluţionară, valorifică datele
Fitbit pentru a ajuta la progresarea
înţelegerii știinţifice a diferitelor
subiecte din domeniul sănătăţii,
inclusiv sănătatea inimii, tipare-
le de somn și efectele nutriţiei.
Google Health Studies oferă cerce-
tătorilor acces la un depozit vast de
date din lumea reală, accelerând
astfel dezvoltarea intervenţiilor
medicale și a măsurilor preventive
bazate pe dovezi.
În plus, pe lângă Fitbit, am
integrat capabilităţi de monito-
rizare a sănătăţii și în popularul
Pixel Watch 2. Acest ceas inteli-
gent combină funcţii avansate de
monitorizare a sănătăţii cu un de-
sign elegant, fiind astfel un asis-
tent convenabil pentru persoanele
Special VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1
9

Google Health Studies
oferă cercetătorilor
acces la un depozit vast
de date din lumea reală,
accelerând dezvoltarea
intervenţiilor medicale și a
măsurilor preventive bazate
pe dovezi.
care caută o abordare holistică a
bunăstării lor. Ceasul inteligent
monitorizează continuu ritmul
cardiac, tiparele de somn și nive-
lul de stres, oferind utilizatorilor
informaţii în timp real asupra stă-
rii lor generale de sănătate. Are și
funcţii de siguranţă, cum ar fi de-
tectarea căderii în timpul activi-
tăţilor zilnice și semnalul SOS de
urgenţă.”
Start-up românesc de
sănătate, accelerat de
Google
Recent, Google a anunţat pro-
gramul AI for Health, din selec-
ţia căruia face parte și start-upul
medical românesc Rayscape (un
instrument de evaluare radiolo-
gică prin intermediul inteligen-
ţei artificiale, despre care Viaţa
Medicală a mai scris – n.r.). Le-
gat de programul AI for Health,
Elisabeta Moraru spune că este
„un reper al inovaţiei, ce valorifică
puterea transformatoare a inteli-
genţei artificiale pentru a îmbu-
nătăţi rezultatele medicale. Aceas-
tă iniţiativă globală de la Google
caută să sprijine start-upurile ce
au soluţii inovatoare bazate pe AI
pentru provocările din domeniul
sănătăţii. Prin acest program, le
oferim sprijinul financiar, mento-
ratul și accesul la resursele AI ale
Google de care au nevoie pentru
a se dezvolta. Scopurile genera-
le sunt de a accelera dezvoltarea
soluţiilor de asistenţă medicală
bazate pe inteligenţă artificială
și de a aborda un spectru larg de
provocări medicale, de la diagnos-
ticarea corectă a bolii până la pla-
nuri de tratament personalizate
și monitorizarea fără probleme a
pacientului”.
Participarea la programul AI
for Health deschide porţile către
oportunităţi de creare de reţele,
conectând start-upurile cu poten-
ţiali parteneri și investitori care
își împărtășesc viziunea pentru
transformarea asistenţei medicale
prin AI. În plus, programul oferă
o expunere binemeritată a muncii
inovatoare a acestor start-upuri.
Instrumente adresate
profesioniștilor în Sănătate
Google lucrează și la dezvol-
tarea unor instrumente dedica-
te profesioniștilor din domeniul
sănătăţii, tehnologii
care să-i ajute pe me-
dici, pe asistentele
medicale, dar și pe
alţi lucrători din
domeniul sănă-
tăţii să-și facă
treaba mai bine.
„De exemplu,
dezvoltăm in-
strumente bazate
pe AI care pot fi
folosite pe smart-
phone-uri”, spune
Elisabeta Moraru.
„Aceste instrumente
ar putea ajuta la monito-
rizarea ritmului cardiac, la
identificarea afecţiunilor derma-
tologice sau chiar la interpretarea
sunetelor inimii și a celor pulmona-
re, atunci când microfonul smart­
phone-ului este ţinut lângă piept.
De asemenea, analizăm teh-
nologia cu ultrasunete pe tele-
foanele mobile, cu scopul de a fa-
cilita personalului din domeniul
sănătăţii utilizarea dispozitivelor
cu ultrasunete în zonele în care
accesul la acest tip de echipament
medical este limitat. Acestea vor
putea fi de ajutor moașelor sau per-
sonalului din domeniul sănătăţii
comunitare”, detaliază specialista.
Google susţine inteligen-
ţa artificială pentru a trans-
forma asistenţa medicală, și se
Ceasurile inteligente
cu senzori medicali
Google a dezvoltat în mod constant noi instrumente și funcţii pen-
tru a ajuta oamenii să găsească cu ușurinţă informaţii despre sănăta-
tea și bunăstarea proprie pe dispozitivele lor purtabile.
Noile dispozitive Google Pixel Watch și Fitbit Charge 6 includ
senzori mai preciși care permit monitorizarea ritmului cardiac, a
stresului și a calităţii somnului. În plus, dispozitivele purtabile Google
includ acum funcţii de siguranţă, cum ar fi ID medical, Partajarea
în situaţii de urgenţă și Verificarea siguranţei. Aceste funcţii pot
ajuta utilizatorii să obţină asistenţă chiar și când nu au telefonul la în-
demână. În plus, Google indică liniile de asistenţă confidenţiale nece-
sare în situaţii urgente, cum ar fi sinuciderea sau tulburările legate de
consumul de substanţe. Funcţia Panouri de cunoștinţe de pe aceste
dispozitive oferă informaţii despre sănătate ușor de înţeles și detalii
fiabile despre diferite afecţiuni și simptome. Funcţia de Autoevaluări
pentru probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea,
își propune să ghideze oamenii către resursele potrivite. Unele
dintre aceste funcţii sunt disponibile numai pentru utili-
zatorii din SUA, dar altele sunt oferite și utilizatorilor
europeni.
Dispozitivele pot ajuta oamenii să își înţeleagă
mai bine corpul și să ia decizii mai sănătoase pentru
a-și îmbunătăţi starea de bine.
Îmbunătăţirile vin după multe teste, deoarece
oamenii de știinţă au vrut mai întâi să se asigure
că aceste gadgeturi funcţionează bine pentru toa-
tă lumea, indiferent de nuanţa pielii, vârstă sau
nivelul de activitate.
Fitbit a făcut parte din peste 1.700 de studii
de cercetare, mai multe decât orice alt instru-
ment de sănătate. Aceste cercetări, analize și ra-
poarte au misiunea de a oferi tuturor, inclusiv me-
dicilor, informaţii despre sănătatea oamenilor și de
a le da mai mult control asupra sănătăţii lor, pentru a
o putea îmbunătăţi. Dispozitivele purtabile pot fi de ajutor
utilizatorilor și pentru a putea începe o discuţie cu medicul lor pe baza
rezultatelor funcţiilor de sănătate monitorizate.
concentrează pe domenii-cheie Iar colaborarea este deschisă.
precum biomarkeri, dermatologie, „Pentru aceasta, avem Open Health
genomică și oncologie. Stack (OHS), o suită de componen-
În plus, Google Health a pu- te open source și resurse pentru dez-
blicat o mulţime de lucrări de voltatori, concepute pentru a ajuta
cercetare în 2022 și nu se opreș- la accelerarea dezvoltării soluţiilor
te doar la cercetare. „Colaborăm de sănătate digitală, asigurând în
cu furnizori de asistenţă medi- același timp interoperabilitatea da-
cală și organizaţii precum CVS telor. Aceasta înseamnă că punem
Health, Solve, Kyruus, Hologic, la dispoziţie instrumente pentru ca
Hackensack Meridian Health și alţii să le folosească și la care să con-
chiar Organizaţia Mondială a Să- tribuie, promovând astfel un mediu
nătăţii pentru a aplica AI în medii de colaborare în tehnologia sănă-
reale de asistenţă medicală”, spune tăţii”, adaugă directorul Google
Elisabeta Moraru. România.

Se fac eforturi de combatere a dezinfor- fie în viaţa de zi cu zi, folosind instrumente

mării (de exemplu, în cazul COVID) și de
reducere a vizibilităţii informaţiilor de ca-
litate scăzută, care ar putea induce oamenii
în eroare sau ar putea cauza prejudicii.
Tot pe blogul YouTube, oamenii sunt co-
nectaţi la experienţe de sănătate în moduri
mai autentice și mai personale, ba chiar se
oferă sprijin emoţional.
Aplicaţia Google Lens oferă informaţii
despre afecţiunile pielii, astfel încât oame-
nii să poată vedea rapid imagini similare de
pe web.
Persoanele cu probleme de sănătate
mintală sau de tulburări comportamentale
sunt ajutate fie într-un moment de criză,
precum screening pentru sănătatea minta-
lă, reducerea stigmatizării în jurul sănătăţii
mintale și gestionarea stresului; sau solici-
tări prescrise, care îi ajută pe oameni să își
găsească mai ușor cuvintele și să știe ce să
spună atunci când cer ajutor.
Tot cu ajutorul instrumentelor Google,
oamenii primesc informaţii despre datele
personale de sănătate, cum ar fi ritmul car-
diac, ritmul respirator, calitatea somnului
și multe altele, pe dispozitivele purtabile
Fitbit și Pixel Watch.
*În varianta online a articolului veţi
găsi linkuri către toate instrumentele
menţionate.

Google, partener pentru

o viaţă sănătoasă
Majoritatea oamenilor își încep călă-
toria de sănătate în afara cabinetului me-
dicului. Iar Google și YouTube sunt adesea
primele locuri la care apelează oamenii cu
întrebări legate de sănătate. Prin produ-
sele și serviciile sale, Google își dorește să
fie un partener de încredere pentru o viaţă
sănătoasă.
Google susţine anual evenimentul de
sănătate The Check Up, unde anunţă noi-
le modalităţi de livrare a informaţiilor de
sănătate de top și oferă instrumente edu-
caţionale pentru profesioniști și pentru
public. Vocile cu autoritate și credibili-
tate din medicină sunt grupate pe blogul
oficial al YouTube.
10 VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1 Anunţuri
SPITALUL JUDEŢEAN Taxa de concurs este de 300 de La concursul sau examenul
DE URGENŢĂ PITEȘTI lei și se achită la casieria spitalului. pentru ocuparea funcţiei de șef Clinică multidisciplinară din
(JUDEŢUL ARGEȘ)
scoate la CONCURS
La concurs se pot înscrie me-
dici cu o vechime de cel puţin 5 ani
Laborator Analize Medicale, se pot
prezenta biochimiști cu o vechime
București
în conformitate cu prevederile Ord. în specialitatea postului, specialita- de cel puţin 5 ani în specialitatea caută medic specialist sau primar
m.s.p. nr. 1.406/2006, coroborat cu te pe care o practică în mod curent respectivă (vechimea în specialita- în specialitatea Diabet Zaharat, Nutriţie și Boli metabolice
prevederile art. 185 din Legea nr. și în care sunt confirmaţi prin ordin te decurge de la data confirmării și pentru colaborare/angajare și derulare contract cu CASMB, cu
95/2006, republicată cu modificări- al m.s.p. (vechimea în specialitate încadrării ca specialist). preluare listă de pacienţi. Detalii și relaţii la tel. 0724.258.764,
le și completările ulterioare, urmă- decurge de la data confirmării și în- Persoanele sancţionate în ulti- e-mail: laborator@eucardios.ro.
toarele funcţii: cadrării ca specialist). mii 2 ani de unităţile la care au fost
• medic șef Secţia Anestezie și Persoanele sancţionate în ulti- angajate sau de Ordinul Biochi-
terapie intensivă; mii 2 ani de unităţile la care au fost miștilor, Biologilor și Chimiștilor de instanţa judecătorească compe- republicată, cu modificările și
• medic șef Serviciul Prevenire angajate sau de Colegiul Medicilor în sistemul sanitar din România, tentă, din care să reiasă existenţa completările ulterioare.
a infecţiilor asociate asistenţei me- din România, precum și cele cărora precum și cele cărora le-a încetat pe rolul instanţei a unui litigiu cu Proba clinică sau practică a
dicale (SPIAAM). le-a încetat contractul de adminis- Contractul de Administrare în privire la sancţiunea aplicată; avea conţinutul stabilit de comisia
Dosarul de înscriere la concurs trare în condiţiile stabilite la art. 5, condiţiile stabilite la art. 5, lit. b), i) copia xerox a certificatului de examinare.
va cuprinde următoarele acte: lit. b), c) sau d) din Ordinul m.s.p. c) sau d) din normele la Ord. m.s.p. de membru al Ordinul Biochimiș- Candidaţii vor dezvolta un pro-
a) cerere în care se menţionează nr. 1.406/2006, sau cele care au îm- nr. 1.406/2006, nu pot participa tilor, Biologilor și Chimiștilor din iect într-un volum de 8–10 pagini
funcţia pentru care dorește să can- plinit vârsta de pensionare, nu pot la concursul sau examenul pentru România; tehnoredactate la calculator cu fon-
dideze; participa la concurs. ocuparea funcţiei de șef Laborator j) copia carnetului de muncă turi Verdana de 14, la un rând, abor-
b) copie xerox de pe diploma de Concursul sau examenul va Analize Medicale. sau, după caz, o adeverinţă care să dând următoarele teme:
studii; consta în următoarele probe: in- În situaţia în care persoanele ateste confirmarea în specialitate și Temele-cadru pentru proiectul
c) adeverinţa din care să reiasă terviu – susţinerea proiectului de sancţionate contestă conform legii vechimea în specialitate; de management sunt următoarele
confirmarea în gradul profesional; management, probă scrisă, probă sancţiunea aplicată fie de unitatea k) un proiect de management (la alegerea candidatului):
d) acte doveditoare pentru cal- clinică sau practică. angajatoare, fie de Ordinul Biochi- privind evoluţia viitoare a Labora- 1) Managementul calităţii ser-
cularea punctajului prevăzut în Proba scrisă a concursului se miștilor, Biologilor și Chimiștilor torului de Analize Medicale; viciilor medicale în Laboratorul de
Anexa nr. 2 la normele menţionate; susţine după subiecte din Legea în sistemul sanitar din România, l) chitanţă de plată a taxei de Analize Medicale;
e) declaraţie pe propria răspun- nr. 95/2006 privind reforma în do- interdicţia de a participa la con- concurs care se va achita la sediul 2) Planificarea și organizarea
dere a candidatului, din care să re- meniul sănătăţii, cu modificările și curs sau examen produce efecte de unităţii (cuantumul taxei de con- serviciilor de sănătate la nivelul La-
zulte că nu a fost condamnat penal completările ulterioare și legislaţia la data la care hotărârea judecăto- curs este de 150 de lei). boratorului de Analize Medicale;
pentru fapte ce-l fac incompatibil secundară aferentă. rească rămâne definitivă. Actele vor fi depuse la sediul 3) Siguranţa și satisfacţia paci-
cu funcţia pentru care dorește să Proba clinică sau proba practi- Biochimiștii care au împlinit Spitalului Municipal Lupeni, str. Pă- entului la nivelul Laboratorului de
concureze; că se susţine pe baza metodologiei vârsta standard de pensionare nu durarilor nr. 2, la Biroul R.U.N.O.S. Analize Medicale;
f) declaraţie pe propria răspun- stabilite pentru obţinerea titlului pot participa la concurs. Candidaţii vor prezenta pentru ac- 4) Managementul resurselor
dere a candidatului, din care să re- de medic specialist. Unitatea sanitară oferă condiţii tele depuse în xerocopie și originale- umane la nivelul Laboratorului de
zulte că nu se află în stare de incom- Înscrierile la concurs se fac la optime pentru desfășurarea activi- le actelor, pentru verificare. Analize Medicale;
patibilitate; sediul unităţii, în termen de 15 zile tăţii într-un colectiv dinamic și în Tematica de concurs: 5) Performanţa clinică și finan-
g) certificat privind starea de de la apariţia acestui anunţ, iar con- conformitate cu prevederile nor- Pentru proba scrisă: ciară a activităţilor Laboratorului
sănătate; cursul se organizează în termen de mative. – Legea nr. 95 din 14 aprilie de Analize Medicale.
h) dovada/adeverinţa din care minimum 30 de zile și maximum Dosarul de înscriere la concurs 2006 privind reforma în domeniul Tema aleasă de candidat pentru
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a 90 de zile de la publicarea în „Viaţa va cuprinde următoarele acte: sănătăţii - REPUBLICARE*) cu mo- proiectul de management face refe-
fost sancţionat de conducerea uni- Medicală”. a) cererea în care se menţionea- dificările și completările ulterioare: rire la Laboratorul de Analize Medi-
tăţilor în care și-a desfășurat activi- ză funcţia pentru care dorește să – Ordin nr. 320 din 15 februarie cale al Spitalului Municipal Lupeni
tatea sau de Colegiul Medicilor din SPITALUL MUNICIPAL concureze; 2007 privind aprobarea conţinutu- pentru care candidează și probleme-
România; LUPENI (JUDEŢUL b) copia xerox a diplomei de stu- lui Contractului de administrare a le concrete ale acestuia. Informaţiile
i) copie xerox a autorizaţiei de HUNEDOARA) dii; secţiei/laboratorului sau serviciu- necesare pentru realizarea proiectu-
liberă practică sau a certificatului în conformitate cu prevederile c) adeverinţa din care să reiasă lui medical din cadrul spitalului lui trebuie să fie accesibile candida-
de membru al Colegiului Medicilor Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, pentru confirmarea în gradul profesional; public; ţilor și obţinute în conformitate cu
din România; aprobarea Normelor privind orga- d) acte doveditoare pentru cal- – Legea drepturilor pacien- prevederile legale în vigoare.
j) copia carnetului de muncă nizarea concursului ori examenu- cularea punctajului prevăzut în tului nr. 46 din 21 ianuarie 2003 La cererea candidaţilor,
sau, după caz, o adeverinţă care să lui pentru ocuparea funcţiei de șef anexa la normele de aplicare a Ord. cu modificările și completările Spitalul Municipal Lupeni, orga-
ateste confirmarea în specialitate și de secţie, șef de laborator sau șef m.s.p. nr. 1.406/2006; ulterioare; nizatorul concursului de ocupare
vechimea în specialitate; de serviciu din unităţile sanitare e) declaraţia pe propria răspun- – Ordinul nr. 1226 din 3 de- a funcţiei de șef Laborator Analize
k) un proiect de management publice, dere a candidatului, din care să re- cembrie 2012 pentru aprobarea Medicale, are obligaţia să pună la
privind evoluţia viitoare a secţiei/ organizează CONCURS zulte că nu a fost condamnat penal Normelor tehnice privind ges- dispoziţia acestora, în maximum 3
serviciului/ laboratorului; pentru ocuparea următoarei pentru fapte ce-l fac incompatibil tionarea deșeurilor rezultate zile de la data solicitării, copii ale
l) chitanţă de plată a taxei de funcţii: cu funcţia pentru care dorește să din activităţi medicale și a Me- bugetului de venituri și cheltuieli
concurs; • funcţia de biochimist șef La- concureze; todologiei de culegere a datelor aprobat, structura organizatorică
m) cazier judiciar; borator Analize Medicale. f) declaraţia pe propria răspun- pentru baza naţională de date aprobată și structura de personal
n) certificat de integritate com- Condiţii de înscriere (condiţii dere a candidatului, din care să re- privind deșeurile rezultate din ac- ale unităţii sanitare, aflate în vigoa-
portamentală. specifice de participare): zulte că nu se află în stare de incom- tivităţi medicale, cu modificările și re la data solicitării, precum și orice
patibilitate; completările ulterioare; alte documente sau informaţii ne-
g) certificatul privind starea de – Ordinul nr. 1101 din 30 sep- cesare în vederea întocmirii proiec-
La începutul anului sănătate care să ateste starea de să- tembrie 2016 privind aprobarea tului de management, cu excepţia
(4 ianuarie) a plecat dintre nătate fizică și neuropsihică; Normelor de supraveghere, pre- acelor informaţii sau documente
noi prof. dr. Nicolae Miu, h) dovada/adeverinţa din care venire și limitare a infecţiilor aso- care nu pot face obiectul divulgării
personalitate emblematică
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a ciate asistenţei medicale în uni- în temeiul legii.
a învăţământului
fost sancţionat de conducerea uni- tăţile sanitare, cu modificările și Înscrierile se fac în termen de 15
universitar și a medicinei
românești, reprezentant tăţilor în care și-a desfășurat acti- completările ulterioare; zile de la data publicării anunţului.
de seamă al școlii medicale vitatea sau de Ordinul Biochimiș- – Ordin nr. 1301 din 20 iulie Concursul se organizează în
clujene. tilor, Biologilor și Chimiștilor din 2007 pentru aprobarea Normelor termen de minimum 30 de zile de
Profesorul Nicolae Miu România; privind funcţionarea laboratoare- la data publicării anuntului și ma-
și-a dedicat întreaga viaţă h1) în situaţia în care persoana lor de analize medicale, cu modifi- ximum 90 de zile de la publicarea
sănătăţii copiilor, având o a fost sancţionată în ultimii 2 ani și cările și completările ulterioare; anunţului în „Viaţa Medicală”.
carieră impresionantă în contestă conform legii sancţiunea – Legea nr. 53/2003 – Codul Relaţii suplimentare se pot obţi-
pediatrie, gastroenterologie aplicată fie de unitatea angajatoare, Muncii – republicată, cu modifică- ne la la sediul Spitalului Municipal
şi hepatologie şi diabet și fie de Ordinul Biochimiștilor, Bio- rile și completările ulterioare. Lupeni, str. Pădurarilor nr. 2, pe
boli de nutriţie. logilor și Chimiștilor din România, Notă: Toate actele normati- site-ul acestuia: www.spital-lupeni.
A vindecat cazuri grave, a persoana sancţionată prezintă un ve prevăzute în bibliografie vor ro sau la telefon: 0254.560.650
scris tratate, în premieră document certificat de grefă, emis fi studiate în formă actualizată, interior 131 – Biroul R.U.N.O.S.
pentru România. Totodată, a condus Facultatea de Medicină a UMF
„Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca. De menţionat este și faptul că a ridicat
o clădire nouă la Clinica de Pediatrie II din Cluj-Napoca.
Profesorul Nicolae Miu a lansat, în premieră pentru ţara noastră,
Abonamente 2024
conceptul de medicină a adolescentului, promovat prin publicarea Pentru că viaţa își schimbă și ritmul, și costurile,
„Tratatului de medicina adolescentului” în 1999. De asemenea, ziarul Viaţa Medicală devine, din 2024, publicaţie bilunară. Vom apărea tot vineri, la fiecare
profesorul Miu a introdus în România conceptul de pediatrie două săptămâni. În felul acesta, menţinem neschimbat preţul abonamentului pentru tot anul
socială, el fiind fondatorul Societăţii Române de Pediatrie Socială.
2024, în ciuda numeroaselor și importantelor creșteri ale preţului hârtiei și ale serviciilor de
De-a lungul vieţii, s-a remarcat printr-un spirit cultivat și rafinat, producţie și difuzare a publicaţiei noastre.
reprezentând cu adevărat modelul unei prezenţe intelectuale
impecabile. Va rămâne pentru totdeauna o amintire luminoasă în
Cele 26 de ediţii vor fi disponibile abonaţilor profesioniști din Sănătate atât tipărite, cât și PDF.
inimile celor care au avut privilegiul de a-l cunoaște. De asemenea, vă așteptăm zilnic pe www.viata-medicala.ro,
Redacţia cu informaţii în timp real despre evenimentele medicale importante.
„Gândim medical, evoluăm digital!”
Advertorial – Educaţie medicală continuă VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1
11

Porfiria 



Hepatică
https://www.livingwithporphyria.eu/ro

Acută AFLAŢI INFORMAŢII UTILE DESPRE

SIMPTOMELE ȘI DIAGNOSTICAREA

(PHA)
PHA, PRECUM ȘI DESPRE VIAŢA
PERSOANELOR CARE SUFERĂ DE
ACEASTĂ AFECŢIUNE.

PHA: conștientizarea factorilor

declanșatori ai atacurilor acute
Factorii declanșatori frecvenți ai de la o persoană la alta, este posibil
atacurilor sunt prezentați mai jos. să existe alți factori care nu sunt
Întrucât factorii declanșatori pot varia enumerați în această secțiune.1,2

Fiți conștient(ă) de: Încercați să evitați:

z Modul în care unele substanțe din • Consumul de alcool
anumite clase de medicamente pot • Fumatul
afecta PHA, inclusiv: • Repausul alimentar sau un regim alimentar
• Medicațiile pentru tratarea convulsiilor extrem de strict.1,4
• Antihistaminice
• Hormoni
• Medicamentele anti-migrenă
• Sedative
„Pare ceva imposibil de
Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți orice confruntat sau, cel puțin,
întrebări cu privire la medicamentele pe care le luați și PHA și o schimbare a vieții
pentru a identifica medicamentele care ar putea fi nesigure, pe care nu ești dispus
eventual nesigure sau sigure pentru dumneavoastră. să o realizezi sau, în
orice caz, ți se pare o
z Fluctuațiile nivelurilor de hormoni în timpul ciclului tragedie, pentru că de
menstrual al unei femei la început ți se spune
că nu mai poți face
z Stresul cauzat de:
anumite lucruri, că
• Infecții trebuie să ai grijă
• Intervenții chirurgicale unde mergi."
• Stresul fizic Valentina, care
• Stresul emoțional1,3 trăiește cu PHA

BIBLIOGRAFIE
1. Anderson KE et al. Ann Intern Med. 2005 Mar 15;142(6):439-50.
2. Ventura Pet al. Eur J Intern Med. 2014 JuI;25(6):497-505.
3. Bissell DM et al. N Engl J Med. 2017 Aug 31;377(9):862-872.
4. Balwani Met al. Hepatology. 2017 Oct;66(4):1314-1322.
Genesis Biopharma Romania este responsabilă pentru susţinerea și conținutul acestui material educaţional. Acest
material se adresează publicului larg din România, în scopul promovării sănătății, prevenirii bolilor și furnizării de
recomandări pentru o mai bună înțelegere a evoluției bolii și pentru îmbunătățirea calității vieții. Informațiile din acest
material nu reprezintă o recomandare medicală individuală. Persoanelor li se recomandă să se adreseze medicului
sau unui alt furnizor adecvat de servicii medicale pentru diagnosticarea și tratarea corectă a bolii.
Genesis Biopharma Romania S.R.L. Calea 13 Septembrie Nr. 90, Tronson 1, Et. I, Camera 1.04, Sector 5, Bucuresti,
Romania; Tel.: 0040 214034074; Fax: 0040 214034075: Adrese email: medinfo@genesispharmagroup.com;
phvgpr@genesispharmagroup.com

Numărul vizei ANMDMR: 20700E/03.07.2023 Codul materialului: AHP_DA Campaign_RO_02.2023

Vă recomandăm și interviul acordat de prof. dr. Lucian Negreanu, „Netratată, porfiria hepatică acută poate fi fatală”
https://www.viata-medicala.ro/netratata-porfiria-hepatica-acuta-poate-fi-fatala-31356

12 VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1
foto: Societatea Culturală ATOM Ploiești
l La 27 mai 1935 devine mem-
bru fondator al Societăţii Ro-
mâne de Ortopedie (3,4).
l Director al Spitalului din
Abrud în perioadele: 16 iulie
1938 - 30 septembrie 1940 și
15 mai 1941 - 3 noiembrie 1948
(1).
l Medic primar chirurg la Spi-
talul Grecescu din Turnu Se-
verin în perioada 1 octombrie
1940 - 14 mai 1941 (3).
l Membru corespondent al
Academiei de Știinţe din Ro-
mânia, începând din 3 iunie
1941 (4).
l Membru titular al Societăţii
de Chirurgie din București,
începând cu 23 februarie 1944
(3).
l Medic primar chirurg, șef al
Secţiei de Chirurgie de la Spi-
talul Unificat de Adulţi nr. 2
din Ploiești (Schuller), ulteri-
or la Spitalul Judeţean Praho-
va, din 4 noiembrie 1948 până
la 1 iulie 1977, când a fost pen-
sionat. Menţionăm că în peri-
oada 1949-1951 a fost numit
director al Spitalului Unificat
de Adulţi nr. 2 (Schuller) (1).
l La 9 iunie 1952 i s-a echiva-
lat titlul știinţific de doctor în
Medicină și Chirurgie, obţinut
înainte de 1952, cu titlul știin-
ţific de doctor în Medicină (1).
l Membru titular al Societăţii
Internaţionale de Chirurgie
(cu sediul la Bruxelles), înce-
pând cu anul 1955 (1).
l La 18 august 1964 i s-a confe-
rit titlul de medic emerit al Re-
publicii Populare Române (1).
l A fost membru al Colegiului
de Disciplină al Personalului
Sanitar Judeţean Prahova, în-
cepând cu data înfiinţării, din
1966 (1).
l Devine medic primar chirurg
gradul I, în urma concursului
din decembrie 1976 (1).
l Membru al Asociaţiei Oame-
nilor de Știinţe din Republica
Socialistă România (3).
În cei peste 50 de ani
de activitate operatorie
neîntreruptă, dr. Constantin
Andreoiu a depășit
100.000 de intervenţii
chirurgicale. În memoria
sa, de la începutul anului
2023, Spitalul Judeţean de
Urgenţă Ploiești îi poartă
numele.
D
octorul Constantin
Andreoiu s-a născut pe
1 septembrie 1903, la
Pitești, în familia unui
ceferist, fiind cel mai mare dintre
cei trei copii ai familiei. Are o copi-
lărie marcată de grija pentru fraţii
mai mici, de munca fizică timpurie
și de Primul Război Mondial, când
familia a trebuit să se refugieze în
apropiere de Râmnicu Sărat. Se
remarcă în timpul studiilor lice-
ale prin inteligenţă, tenacitate și
putere de muncă, absolvind liceul
din Slatina printre premianţii de
onoare, în 1923 (1).
Se înscrie la Facultatea de
Medicină din București în 1924,
cu sprijinul celui mai bogat om
din localitatea unde și-a terminat
liceul. Acesta i-a facilitat obţine-
rea unei modeste slujbe de inten-
dent la Spitalul Brâncovenesc și,
în subsidiar, cazarea și masa în
cadrul spitalului. Devine extern
(1926) și intern (1929) la Epitro-
pia Așezămintelor Brâncovenești,
avându-i ca mentori pe profesorii
Ernest Juvara, la chirurgie, și
Anibal Teohari, la medicină in-
ternă (2). În 1930 obţine titlul de
doctor în Medicină și Chirurgie cu
teza „Despre chisturile uterine pri-
mitive”, continuându-și activitatea
ca medic secundar de chirurgie
(din 1 martie 1931) la Așezămin-
tele Principesa Elena. Între 5 mai
1934 și 15 iunie 1935 activează ca
medic secundar chirurg – avându-l
ca intern pe doctorul Constantin
120
de ani de la nașterea
chirurgului
Constantin Andreoiu
Arseni – la Spitalul de Urgenţă
al Societăţii de Salvare, aflat sub
conducerea profesorului Iacob
Iacobovici. Din 16 iunie 1935, doc-
torul Andreoiu lucrează la Spitalul
din Abrud ca medic primar chi-
rurg timp de 13 ani, fiind detașat,
în această perioadă, opt luni la Spi-
talul din Turnu Severin (oct. 1940 -
mai 1941) (3,4). Precizez că, deși a
obţinut titlul de medic primar chi-
rurg din 1933, și-a continuat activi-
tatea ca medic secundar chirurg în
spitalele amintite anterior.
Putea aborda toate zonele
topografice ale corpului
În perioada cât a lucrat la Spi-
talul din Abrud a reușit să trans-
forme o secţie chirurgicală neper-
formantă, de 20 de paturi, într-una
pentru 80 de pacienţi, compara-
bilă cu cele din capitala Români-
ei. La acest spital, dr. Constantin
Andreoiu a efectuat aproape
30.000 de intervenţii chirurgica-
le, ajungând, treptat, la o medie
anuală de 2.700 de operaţii cu di-
ficultate medie și mare. Datorită
cunoștinţelor dobândite în anii de
ucenicie chirurgicală, a dexterită-
ţii manuale și documentării la zi
a tot ceea ce se publica în ţară și în
afara ei, a putut aborda, din punct
de vedere chirurgical, toate zonele
topografice ale corpului: trepana-
ţii craniene, operaţii de cataractă,
operaţii în sfera ORL, tiroidecto-
mii, operaţii toracice, gastrointes-
tinale, hepatobiliare, pancreatice,
urogenitale și intervenţii în sfera
ortopedică.
Cronologic, începând cu anul
1935 și până la trecerea în eterni-
tate (15 august 1982), evenimen-
tele cele mai importante din viaţa
doctorului Constantin Andreoiu
au avut reperele pe care voi încerca
să le creionez pro memoria.
Școala de chirurgie de la
Ploiești
În cei peste 50 de ani de acti-
vitate operatorie neîntreruptă,
doctorul Constantin Andreoiu a
depășit 100.000 de intervenţii
chirurgicale. A format la Ploiești
o adevărată școală chirurgicală, în
care și-au făcut ucenicia studenţi,
secundari, doctoranzi ș.a. Stau
mărturie, în acest sens, aprecierile
de neșters ale celor care au trecut
prin serviciul de chirurgie condus
de doctorul Andreoiu. La acestea
se adaugă cele zece teze de docto-
rat sau lucrări de diplomă care au
fost îndrumate știinţific de emi-
nentul dascăl prahovean. Această
școală, prin numărul imens de
operaţii gastroduodenale pe care
doctorul Andreoiu le realizase
(peste 20.000), deţinea priorita-
tea în domeniu, concretizată, în
afara experienţei operatorii, prin
comunicările/publicaţiile de-a
lungul anilor, la care se adăuga un
film medical sugestiv (operaţia
Péan) (1).
Concomitent cu responsabili-
tăţile operatorii a avut și o activita-
te știinţifică prodigioasă. Aceasta
s-a concretizat printr-un număr de
310 articole/comunicări, pe care
le-a publicat în revistele românești
și internaţionale sau le-a prezentat
la reuniunile știinţifice chirurgica-
le din ţară și din afara ei la care a
participat (1).
A fost decorat cu ordine și
medalii: Ordinul Meritul Sani-
tar și Ordinul Steaua Republicii
Socialiste România (1).
Profesor universitar
post-mortem
La Congresul Naţional de Chi-
rurgie din 2008, lui Constantin
Andreoiu i-a fost acordat titlul
de profesor universitar, repa-
rând astfel, post-mortem, o mare
nedreptate a învăţământului
chirurgical românesc (3).
In memoriam
Prin Hotărârea nr. 243 din
14 septembrie 2022 a Consiliu-
lui Judeţean Prahova, Spitalul
Judeţean de Urgenţă Ploiești a
devenit, din 1 ianuarie 2023, Spi-
talul Judeţean de Urgenţă Ploiești
„Dr. Constantin Andreoiu”. În felul
acesta, numele celui care a ridicat
chirurgia prahoveană pe culmile
cele mai ridicate ale timpului va
dăinui nu numai în contempora­
neitate, dar și în eternitate!
Închei această succintă pre-
zentare a celui mai mare chirurg
prahovean al tuturor timpurilor
cu ceea ce afirma unul dintre dis-
cipolii săi, profesorul Constantin
Fotografia eminentului doctor
Constantin Andreoiu, care
mi-a fost trimisă de către
acesta, după externarea sa din
cadrul clinicii chirurgicale
bucureștene, odată cu o
scrisoare.
Chiricuţă: ,,Dr. Andreoiu era se-
ver cu el însuși, având o structură
ascetică; viaţa lui s-a desfășurat în-
tre spital și biroul de acasă. A fost
foarte bine informat în domeniul
medicinei, în general, și în cel al
chirurgiei, în special. Personal,
am învăţat multe de la el. În anii
de secundariat de la București,
plecam la două-trei săptămâni
o zi la Ploiești, să-l văd operând.
La el în sală puteau fi văzuţi chi­
rurgi bucureșteni ca T. Burghele,
I. Juvara, D. Gerota, D. Gavriliu, D.
Setlacec. A făcut o chirurgie de
curaj și avangardă”(4).
Dr. Horia Berceanu
Note bibliografice
1. Genealogie precizată de domnul inginer Tudor Andreoiu,
fiul ilustrului chirurg, căruia îi aduc, și pe această cale,
respectuoase mulţumiri pentru tot ceea ce mi-a relatat și mi-a
pus la dispoziţie, din arhiva familiei, în privinţa tatălui său.
2. Jurnal de Chirurgie, Iași, 2005, Vol. I, Nr. 2, [ISSN 1584-
9341], p. 243-244, Recenzii și noutăţi, Editura Curtea Veche,
București, 2005, ISBN 973-9467-53-9 (112 p.), N. Gorun,
Dr. Constantin Andreoiu (Dr. Cornel-Nicu Neacșu, autorul
recenziei).
3. V. Sârbu, F. Popa, Dicţionarul chirurgilor români, Vol. I,
Editura Universitară Carol Davila, București 2010, p. 64-66.
4. wikipedia.org – Constantin Andreoiu
Ars medici VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1
13

Cardio
Monitorizarea
pacientului
oncologic care

protecţia
primește terapie
cu potenţial
cardiotoxic
are drept scop
identificarea
precoce a afectării la pacientul
oncologic (2)
cardiace și
introducerea la
timp a terapiei de
cardioprotecţie.

P
revenţia primară în car- de angiotensină/neprilizină
diotoxicitatea legată de (ARNi: sacubitril/val- Trimetazidina
tratamentul antineo- Dexrazoxan sartan), s-au dovedit
plazic are ca scop evita- a avea efecte car- Trimetazidina (TMZ) este un medicament utilizat
rea sau minimizarea dezvoltării Este o moleculă chelatoare de fier care, dioprotectoare convenţional pentru angina pectorală. Acţionează prin
afectării cardiovasculare apărute în afară de sechestrarea citosolică a fierului, robuste în mode- inhibarea selectivă a 3-cetoacil-CoA tiolazei mitocondria-
din cauza terapiei, la pacienţii are un rol protector prin inhibarea formării de lele preclinice le cu lanţ lung, o enzimă-cheie pentru β-oxidarea acizilor
fără boli cardiovasculare (BCV) complexe doxorubicin-topoisomerază, reducând ale unei game grași, și promovează utilizarea glucozei, îmbunătăţind
diagnosticate anterior. Prevenţia astfel apoptoza celulară (21). Administrarea de largi de pato- metabolismul cardiac (12). Acţionând ca un antioxidant
secundară se referă la pacienţii cu dexrazoxan este recomandată în prezent la pacien- logii cardio- puternic, previne remodelarea ventriculului stâng și de-
BCV preexistentă, inclusiv cardio- ţii încadraţi la risc înalt și foarte înalt de cardioto- vasculare. În clinul progresiv al funcţiei contractile. Deși a fost utilizată
toxicitate în istoric sau nou dezvol- xicitate sau care au indicaţie de administrare de ultimul dece- iniţial pentru bolile coronariene, trimetazidina a demon-
tată în timpul terapiei cancerului. antracicline (indicaţie IIa nivel de evidenţă B) niu, după rezul- strat, de asemenea, efecte cardioprotectoare într-o se-
În acest context, trebuie optimizat (1). La pacienţii care au deja cardiotoxicitate tatele pozitive rie de alte BCV, inclusiv cardiomiopatie non-ischemică,
tratamentul cardioprotector îna- moderată sau severă și necesită reintro- ale bine cunoscu- sepsis, cardiotoxicitate indusă de medicamente antican-
inte și în perioada terapiei antitu- ducere de antraciclină, dexrazoxan tului studiu PARA- ceroase, cardiomiopatie diabetică și nefropatie indusă de
morale, sub monitorizare persona- are indicaţie IIb nivel de DIGM-HF, inhibitorii substanţa de contrast (13). Până în prezent, eficacitatea
lizată atentă. evidenţă C (1). receptorului de angio- TMZ s-a concentrat în principal pe cardiotoxicitatea in-
Este necesară o discuţie în tensină/neprilizină au fost dusă de antracicline, prin împiedicarea peroxidării li-
echipă multidisciplinară între on- încorporaţi în tratamentul paci- pidelor și inhibarea inflamaţiei (14). Se pare că aceas-
cologi și cardiologi pentru pacien- nită să scadă cardiotoxicitatea enţilor cu IC cu FEVS redusă (11). ta ar manifesta efecte benefice și pe alte linii de terapii
ţii complecși cu tumori și multiple prin diminuarea distribuţiei car- După cum s-a demonstrat într-o oncologice (15).
comorbidităţi. diace, fără a compromite efectul varietate de studii preclinice ale
Ghidul de cardiooncologie eu- antitumoral. Administrarea de BCV, efectele cardioprotectoare
ropean recomandă cu indicaţie antracicline lipozomale este re- membranelor celulare, rolul său cel
de clasă IIa atât IECA (inhibitori comandată în prezent la pacien- mai proeminent este de a facilita
ai enzimei de conversie ai angio- ţii încadraţi la risc înalt și foarte producerea de adenozin trifosfat
tensinei)/sartani, cât și beta-blo-
cantele selective de tipul carvedi-
înalt de cardiotoxicitate sau care
au indicaţie de administrare de Dinitratul în mitocondrii prin participarea la
reacţia redox. Pe lângă activitatea
lol, nebivolol. Indicaţiile vizează
pacienţii aflaţi la risc crescut sau
antracicline (indicaţie IIa nivel de
evidenţă B) (1). Ca alternativă, la de isosorbid sa antioxidantă, CoQ10 pare să îm-
bunătăţească și funcţia endotelială,
foarte crescut, care sunt trataţi cu
antracicline, agenţi anti-HER2 sau
pacienţii care au deja cardiotoxi-
citate moderată sau severă și ne-
(ISDN) crește biodisponibilitatea oxidu-
lui nitric și scade secreţia de cito-
alte terapii asociate cu disfuncţie cesită reintroducere de antraci- Este un medicament din clasa nitraţilor organici, care a crom C (necesar pentru activarea
de VS (1). Acestea au fost prezen- clină, există o indicaţie IIb nivel fost folosit în principal pentru prevenirea și tratarea ischemi- proteinelor proapoptotice).
tate în materialul anterior*. În cel de evidenţă C pentru antracicline ei miocardice la persoanele cu boală coronariană, ameliorând Datorită acestor mecanis-
de faţă, prezentăm și alte tipuri de lipozomale (1). crizele acute de angină pectorală. Acţionează la nivelul celulelor me, rezultă beneficii fiziologi-
terapii recomandate. musculare netede, cu eliberarea de oxid nitric și creșterea GMP ci- ce cardiace dintre care meri-
Inhibitorii de neprilizină clic, ce inhibă intrarea Ca2+, contribuind la relaxare. Nitraţii provoa- tă subliniate îmbunătăţirea
Antraciclinele lipozomale Agenţi recent intraţi în ghi- că venodilataţie cu scăderea presarcinii, dilată arterele, cu reducerea funcţiei ventriculului stâng,
Formula de înglobare a an- durile de specialitate ca piatră de cererii de oxigen și, de asemenea, provoacă dilatarea coronariană, diminuarea inflamaţiei, dar și
traciclinelor în lipozomi, cu sau temelie în tratamentul IC, res­ crescând aportul de oxigen (15). În consecinţă, ISDN este un candi- a aterosclerozei. Astfel că aso-
fără pegilarea acestora, este me- pectiv inhibitorii receptorului dat promiţător pentru contracararea cardiotoxicităţii asociate flu- cierea sa cu alte medicamen-
oropirimidinelor (capecitabină, 5 fluorouracil). Totodată, studii te cardioprotectoare duce la
de actualitate au raportat că reduce dramatic inflamaţia mio- creșterea supravieţuirii, îmbu-
Inhibitorii SGLT2 cardică (măsurată prin citokinele TNF-α și IL-1β), blochează
calea oxidativă, cu minimizarea peroxidării lipidelor, și
nătăţirea statusului funcţional și
reducerea perioadei de spitalizare
Inhibitorii cotransportorului sodiu-glucoză 2 (SGLT2) sunt o menţine starea antioxidantă cardiacă la pacienţi sub cauzate de IC.
clasă de agenţi care scad glicemia și care au fost utilizaţi iniţial antracicline. De asemenea, s-ar părea că inhibă Într-un studiu efectuat de
pentru a trata pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 (DZ2). Pe lân- moartea celulară, în comparaţie cu grupul Shabaan și colab. (19) s-au demon-
gă reducerea reabsorbţiei glucozei, dapaglifozin a demonstrat și tratat doar cu DOX (16). strat prin examenele histopatolo-
efecte protectoare asupra BCV. Studiul DAPA-HF a arătat că aces- gice efectele cardioprotectoare în
ta a redus rezultatele primare combinate, inclusiv mortalitatea rândul pacienţilor trataţi cu antraci-
cardiovasculară și insuficienţa cardiacă (IC) la pacienţii cu DZ2 cline. Potrivit constatărilor, în gru-
(9). Efectele cardioprotectoare ale dapagliflozin au fost demon- pul pacienţilor cu DOX ce au primit
strate inclusiv la cei cu IC cu FEVS conservată și IC cu FEVS scă- ale administrării ARNi sunt aso- desfășurare, menit să evalueze suplimentar CoQ10 s-a observat re-
zută (9). Într-un studiu recent realizat de Ulusan et al. (10), s-a ciate cu niveluri scăzute de stres eficacitatea ARNi la pacienţii ducerea morţii celulare apoptotice,
arătat o scădere cu 15% a fracţiei de ejecţie în grupul care a primit oxidativ, inhibarea răspunsului trataţi pentru cancerul de sân, a apariţiei vacuolelor și inflamaţiei
doxorubicin (DOX), iar în cel în care s-a administrat dapagliflo- inflamator miocardic, protecţia așteptat să fie finalizat până la în probele histologice (19).
zin, s-a obiectivat o creștere semnificativă a fracţiei de ejecţie. împotriva leziunilor mitocon- sfârșitul anului 2025 (11).
Dr. Gabriela Georgiana Marin
Totodată, în ceea ce privește durata QRS, s-a observat o crește- driale și disfuncţiei endoteliale Institutul Oncologic
re cu 65% pe electrocardiogramă la pacienţii care nu au primit și îmbunătăţirea dezechilibrului CoQ10 „Prof. dr. Al. Trestioreanu”, București
DAPA, în timp ce această creștere a fost nesemnificativă la cei la RAAS. Cu toate acestea, datele Coenzima Q10 (CoQ10) este Bibliografia este disponibilă pe
care s-au administrat inhibitori de SGLT2. Histologia tisulară a privind eficacitatea ARNi în pre- o moleculă extrem de lipofilă, cu www.viata-medicala.ro.
determinat modificări cum ar fi sarcomioliza, infiltrarea celu- venirea cardiotoxicităţii indusă o structură chimică similară vita- Material preluat din volumul
lelor inflamatorii și necroză ca urmare a cardiotoxicităţii DOX, de antracicline rămân limitate. minei K, ce este produsă intern în „Cardiooncologie – Noţiuni esenţiale
acestea fiind minime în grupul de tratament cu DAPA (10). În prezent, există un stu- reticulul endoplasmatic neted (18). 2023”, editat de Viaţa Medicală.
diu PRADA II în curs de Deși este o componentă comună a *https://bit.ly/3S5KTGx
 14 VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1
Invitaţie la film
PREMIERE
CINEMATOGRAFICE
Ce alegeţi ca tratament an-
tidepresie? O comedie cu
Micutzu în rolul principal
sau una franţuzească? Avem
și o propunere dramatică,
sigur vă va plăcea!
Patru fiice
Regia: Kaouther Ben Hania.
Cu: Eya Chikhaoui, Tayssir
Chikhaoui, Olfa Hamrouni.
Olfa, o femeie din Tunis,
mamă a patru fiice, pierde două
dintre ele. În 2016, devine cele-
bră după ce critică guvernul tu-
nisian pentru că nu a făcut nimic
pentru a opri fetele să se alăture
ISIS. În viaţa privată, își caută
propria vină. (din 12 ianuarie)
Vânătoarea de vecini
Regia: Frédéric Forestier.
Cu: Didier Bourdon, Hakim
Jemili, Camille Lou, Thierry
Lhermitte.
Deciși să trăiască o viaţă
nouă, mai aproape de natură, un
cuplu de parizieni și cei doi copii
ai lor se mută într-o comunitate
mică rurală. Dar când descoperă
că toţi noii lor vecini sunt vână-
tori pasionaţi și terenul de vână-
toare trece chiar prin curtea lor,
se gândesc cum să scape de ei.
(din 12 ianuarie)
Klaus & Barroso
Regia: Bogdan Theodor Olteanu.
Cu: Cosmin Micutzu Nedelcu,
Adrian Nicolae, Șerban Pavlu.
Un barman combinator tre-
buie să achite urgent o datorie. Își
convinge fratele, un bodyguard
iute la mânie, să organizeze o pe-
trecere a burlacilor fără știrea pa-
tronilor clubului în care lucrează.
Dar minciunile ies repede la ivea-
lă și în club se dezlănţuie haosul.
(din 19 ianuarie)
Redacţia
Victor
Brauner,
din nou acasă
Muzeul Naţional de Artă
al României găzduiește o
expoziţie dedicată artistului
Victor Brauner. Aceasta
poate fi vizitată până la data
A
de 30 aprilie a.c.
rtistul s-a bucurat de
o atenţie deosebită în
ţara de origine, la 120
de ani de la nașterea
sa. Primul eveniment („Victor
Brauner, invenţii și magie”), găz-
duit de Muzeul de Artă din Timi-
șoara, a deschis seria manifestări-
lor incluse în programul Capitală
Europeană a Culturii, deţinut anul
trecut de orașul de pe Bega.
Finalul anului a venit cu o nouă
expoziţie-eveniment, de această
dată la București, la Muzeul Naţi-
onal de Artă al României (MNAR).
Intitulată „Victor Brauner între
oniric și ocult”, expoziţia este cu-
ratoriată de Călin Stegerean, fiind
deschisă pentru public la parterul
Galeriei Naţionale. Manifestarea
a fost realizată graţie unei colabo-
rări complexe între MNAR, alte in-
stituţii muzeale naţionale și inter-
naţionale și un număr considerabil
de colecţionari particulari.
Întâmplări anticipate în
lucrări
În contextul unei cunoașteri
insuficiente a operei lui Brauner în
România, expoziţia este o ocazie cu
totul specială de apropiere de crea-
ţia unui artist care a fost în Franţa
și Europa occidentală unul dintre
cei mai cunoscuţi reprezentanţi
ai suprarealismului. Cheia înţele-
gerii titlului și a alegerilor curato-
riale stă în explorarea interesului
manifestat de acesta în copilărie și
în tinereţe faţă de teoriile și practi-
cile spiritiste atunci la modă. Esen-
ţiale sunt și înţelegerea viziunilor
sale premonitorii și afinitatea
ulterioară pentru universuri cul-
turale dominate de magie și mis-
ter. Relevante în acest sens sunt
Ţ
FIC IU
OZA DE
NE
Apostoli albi*
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
Ai întâlnit atâta și atâta suferinţă,
Ai ars total cu fiecare lumânare-
aprinsă,
Cu moartea ai negociat, având ca
miză timpul.
Albi ghiocei ţi-au coborât în
tâmple anotimpul.
Te-ntrebi acum smerit: de
suferinţa ta
cine, oare, se va ocupa?
Ai îngrijit și suflete, și trupuri cu
credinţă,
Ţi-ai pus în slujba vieţii întreaga
ta știinţă.
Sacrificându-te adesea pe tine
pentru ei,
Medic-Medicină-Cultură
Reflecţie și voie
bună la Teatrul
Evreiesc
Valorificând spectacular
(Dl. Fain),Roxana Guttman (Ma-
una dintre creaţiile marelui dame Fain) și Luana Stoica (Liuba)
Șalom Aleihem, Teatrul fac din partiturile lor momente de
Evreiesc de Stat din actorie de înaltă clasă. Remarcăm
ingenioasa schimbare a decorului,
București demonostrează că
autoportretul din 1931, în care s-a realizată de un dansator uluitor.
reprezentat fără un ochi, ceea ce
știe să întreţină viu umorul Sunt momente de reală calitate
avea să i se întâmple în viaţa re- evreiesc. artistică. În ce privește decorul, ta-
ală după șapte ani, ori portretul Luna trecută, la Teatrul Evre- lentatul scenograf Puiu Antemir a
Margaretei Sterian. Prin alegerile iesc de Stat a avut loc premiera găsit cea bună formulă. A creat trei
simbolice făcute, lucrarea antici- spectacolului Lozul cel mare, de spaţii de joc: croitoria; casa croito-
pează destinul dramatic pe care l-a Șalom Aleihem, în regia lui Andrei rului după ce se îmbogăţește; salo-
avut artista în perioada comunistă. Munteanu. Am avut o seară minu- nul familiei aristocrate.
nată, în care momente de tristeţe Chiar dacă versurile și acor-
Trei decenii de activitate și reflecţie asupra efemerei noas- durile muzicale uneori îţi creează
într-o singură expoziţie tre vieţi s-au împletit cu cele de o anume stare, lăsând să se furișe-
Scenografia expoziţiei ghidea- voie bună. Actorii dau dovadă de ze o lacrimă pe obraz, totuși simţi
ză vizitatorul ca printr-un labirint, abilităţi multiple: cântăreţi, dansa- cum bucuria se instalează pe chi-
începând de la câteva elemente de tori, acrobaţi, mucaliţi. Versurile pul privitorului. De remarcat gru-
folclor specifice regiunii Neamţ, și ritmurile cântecelor evreiești te pul de instrumentiști formidabili
unde s-a născut pictorul. Privirea
ne este apoi dirijată, alături de
desene și alte lucrări de grafică,
spre câteva dintre cele mai impor-
tante tablouri, reprezentând mai
bine de trei decenii de activitate.
Dincolo de creaţiile suprarealiste
„clasice”, în care Brauner s-a fo-
losit de modalităţile simbolistice
specifice, vedem și tablouri reali-
zate în perioada de apropiere de
mitologie și de arhetipuri, în care a
explorat noi soluţii vizuale. A folo-
sit adesea autoportretul ca soluţie
de explorare a subconștientului
și de surprindere a unor emoţii
foto Facebook Teatrul Evreiesc de Stat
particulare.
Alături de lucrările de pictură
și grafică sunt expuse și o serie de
publicaţii periodice și volume care
ajută vizitatorul să înţeleagă mai
bine interesele și intervenţiile lui
Victor Brauner, precum și alegeri-
le sale artistice. Între acestea se re-
marcă și revistele unde a asigurat fac să simţi că viaţa pulsează prin care au acompaniat fiecare actor
partea ilustrativă. Acestea au fost vene, că viaţa e frumoasă chiar și în demersul muzical.
concepute împreună cu alţi artiști atunci când crezi că totul s-a sfâr-
și scriitori care au definit mișca- șit. Spectacolul este o pledoarie
rea suprarealistă din România pentru simplitate și cumpătare,
interbelică. unde, de cele mai multe ori, omul
Dr. Raluca Bulea își poate găsi fericirea și liniștea
sufletească.
Actorii au reușit să facă din
fiecare apariţie un moment de
adevărată creaţie, iar rolurile
le-au picat mănușă. Dintre aceștia,
i-aș menţiona pe Andrei Bibire și
Andrei Miercure. Întreaga poveste
se desfășoară în jurul familiei croi-
foto Teatrul Evreiesc de Stat
Ţi-ai pus și inima pe tavă, ofrandă torului Soroker. Problemele finan-
pentru zei. ciare zilnice ale acestei familii în-
cetează atunci când câștigă o sumă
O întrebare, însă, începe a miji: considerabilă la loto. Dar cum soţii
pe tine-n caz de boală cine Soroker nu știu să gestioneze o
te-a-ngriji? astfel de bogăţie, cad ușor pradă
escrocilor. Actorii care-i interpre-
Ca să reziști, ţi-a trebuit întreaga tează pe cei doi escroci ar fi putut Sunt și câteva obiecţii de făcut:
ta voinţă. realiza momente de tensiune și unele momente sunt lungite fără
Apostolat făcând, n-aștepţi comic, însă totul se diluează din să aibă nicio susţinere. Poate rit-
recunoștinţă cauza unor lungimi de text inutile. mul trebuia ceva mai alert sau poa-
Când tu lucrezi adesea într-un te că regizorului îi trebuia curajul
sistem bolnav, defect, Actorie de înaltă clasă de a tăia dintr-un text scris acum
În care alb halat ce-l porţi Experimentaţii Mihai Ciucă mai bine de 100 de ani.
înseamnă un defect. (Soloveitșik), Nicolae Călugăriţa Candid Stoica
Eu mă gândesc cu spaimă încă la
ceva:
Pe tine, doctor, cine te-a salva?
Dr. Simona Mihuţiu
*Poezie scrisă la începutul
pandemiei.
Pentru a participa la selecţie, puteţi
trimite microficţiuni și poezii la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Medic în România VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1
15

CARTE DE VIZITĂ:
l Specialist și trainer în medicina
adicţiei
l Director medical Clinica Atelier Psy
l Absolvent UMF Iași

Atunci când vine vorba de consumul de substanţe nocive

sau de dependenţa de jocurile de noroc, trebuie să reţinem
că adolescenţii nu sunt persoane responsabile, adulte,
ci indivizi în formare. Orice iniţiativă de prevenire a
consumului trebuie să includă acţiuni care ajută tinerii
să evolueze, spune dr. Eugen Hriscu, medic psihiatru și

n t
psihoterapeut.

d ol e s ce
„A
adul ţi î n
La forumul Psihiatru.ro 2023 aţi
vorbit despre intervenţiile efici-
ente în prevenirea consumului
de substanţe la adolescenţi. Cum
arată o astfel de intervenţie?
Aș răspunde pornind de la ce am
spus în prezentare. Ceea ce oame-
nii, intuitiv, cred că ar funcţiona
– să sperii tinerii, să le pictezi un
viitor sumbru în privinţa substan-
ţelor, vestiţii ochelari antidrog,
campaniile cu foști consumatori
care au fost dependenţi, au su-
ferit foarte mult și și-au revenit,
ameninţarea cu pușcăria –, toate
acestea nu funcţionează. Este de-
monstrat că, uneori, au efectul
contrar. Adică determină o crește-
re a consumului prin faptul că fie
creează un soi de glorificare nega-
tivă a unui comportament faţă de
care adolescenţii se simt atrași, fie,
pur și simplu, pentru că instilează
anumite emoţii negative în tineri,
de care vor încerca să scape toc-
mai consumând. Această creștere
poate fi determinată și de faptul că
tinerii văd în jurul lor anumite mo-
dele de consum care nu se potri-
vesc cu ceea ce învaţă în școală. În
ceea ce privește discuţiile cu foști
sau actuali consumatori, ele sunt
binevenite, dar nu la copii, adoles-
cenţi sau persoane care ne dorim
să nu consume.
De ce nu sunt acestea indicate în
cazul tinerilor?
Deoarece nu este recomandat să
pui în contact consumatorul adult,
trecut printr-o anumită experien-
ţă de consum, de dependenţă, ab­
stinenţă și apoi tratament, cu un tâ-
năr. Creierul unui adolescent este
diferit de al adultului. El continuă
să se formeze până în jurul vârstei
de 18-20 de ani – unii specialiști
spun chiar 25 de ani. Ultimul „etaj”
care se formează este cel prefron-
tal, cortical, care gestionează capa-
citatea de planificare, de organiza-
re, de evaluare a pericolului. Când
un fost consumator vine în faţa
unui adolescent și îi vorbește de
cât de groaznic a fost să consume
[droguri], practic, tânărul rămâne
[în minte] cu efectele consumului.
Adolescentul nu are capacitatea de
a se proiecta în viitor și de a face o
analiză raţională a avantajelor și
dezavantajelor. El este un „creier”
n ţi i n u s u
”
m i n i atu r ă
imatur, tentat de riscuri. Pentru
el, tot ceea ce este în afara limite-
lor, în afara legii, în afara a ceea ce
părinţii apreciază este tentant.
Abordare pe mai multe
niveluri
Care sunt strategiile care funcţi-
onează la tineri?
Intervenţiile care abordează feno-
menul pe mai multe niveluri. De
multe ori ne focusăm pe consu-
mator, deci nivelul individual. Dar
uităm că tânărul evoluează într-o
familie, într-un mediu de [semeni]
egali – colegii de la școală, prieteni
–, într-o comunitate și într-o soci-
etate. Intervenţiile trebuie să aibă
un efect nu doar pe individ, cât și
pe celelalte dimensiuni. Dacă ne
referim la individ, ele trebuie să
ajute tânărul să-și construiască o
personalitate. Noi uităm că ado-
lescenţii nu sunt niște adulţi în
miniatură, nu sunt niște persoane
responsabile, ca dovadă, nu sunt
responsabili legal [pentru faptele
lor, în faţa legii]. Ei sunt indivizi în
formare și, practic, orice interven-
ţie ajută acest individ să-și conti-
nue formarea.
Ne puteţi da câteva exemple?
Intervenţii precum crearea de life
skills, abilitatea de a-ţi exprima ne-
voile, de a rezolva probleme; inter-
venţii care construiesc identitatea
tânărului. Apoi sunt intervenţiile
care îmbunătăţesc mediul familial,
comunicarea în familie, rezolvarea
conflictelor din interiorul ei, care
Părintele ideal este
cel care încearcă
constant să găsească o cale de
mijloc între ce este prea mult
și ce este prea puţin.
cresc capacitatea părinţilor de a fi
părinţi. Asta înseamnă să creeze
medii pozitive, să petreacă timp
[cu copiii], să ofere suport etc.
Cum se poate interveni la nivel
de societate?
În aceste situaţii se are în vede-
re construirea unor comunităţi
în care tinerii să aibă ce să facă și
să fie protejaţi. În prezent, foarte
mulţi tineri din România nu au alte
opţiuni de a-și petrece timpul de-
cât să stea pe telefon, în sălile de jo-
curi de noroc sau pe stradă. Nu mai
există posibilitatea de a face sport
gratuit și constant, concursuri in-
terșcolare ș.a.m.d. Noi nu avem,
de fapt, comunităţi. Această frag-
mentare până la anomie a comu-
nităţilor și societăţilor românești
se răsfrânge asupra tinerilor, care
înregistrează un consum foarte
puternic. Suntem singura ţară din
UE unde a crescut consumul de al-
cool și de tutun la tinerii de 15 ani.
Creșterea se explică prin faptul că
avem foarte multă publicitate [la
aceste produse], avem acces facil
la sălile de jocuri. În momentul în
care un drog este foarte accesibil
și foarte prezent într-o comunita-
te, vei avea o creștere a consumu-
lui. Este demonstrat știinţific că,
în momentul în care scad accesi-
bilitatea și vizibilitatea, scade și
consumul.
Nimeni nu se naște învăţat
Aţi vorbit despre intervenţiile la
nivelul familiei. În ce constau?
Nimeni nu se naște știind ce tre-
buie să facă pentru a fi un părinte
bun. Unii sunt părinţi mai buni
pentru că au avut modele mai po-
trivite sau au depus un efort ca să
înveţe să fie părinţi mai buni. Nu
toată lumea este capabilă de a face
acest efort. Astfel, avem de foarte
multe ori copii care decontează
problemele dinăuntrul familiei
lor. Sunt părinţi care nu-și mai
fac timp sau care sunt separaţi și
nu mai comunică între ei, și astfel
adolescentul le scapă printre dege-
te. De asemenea, sunt părinţi care
nu știu să pună limite, deoarece
confundă acest aspect cu a fi agre-
siv sau a fi un părinte „uncool”. Pă-
rinţi care nu știu să monitorizeze
ce fac copiii în afara familiei, pen-
tru că le este teamă să nu fie prea
intruzivi, să nu dea senzaţia că nu
respectă libertatea adolescentului.
De partea cealaltă, avem părinţi vi-
olenţi, duri, dictatoriali. Părintele
perfect nu există, dar este o încer-
care perpetuă de a rămâne undeva
la mijloc între o extremă de violen-
ţă, de puniţie și una de laissez-faire
și dezinteres.
Care este atitudinea părinţilor
faţă de astfel de iniţiative de
„educare”?
Paradoxul în această situaţie este
că părinţii cei mai deschiși la a fi
educaţi sunt de obicei părinţii cel
mai puţin problematici. Părinţii
cei mai problematici sunt cei mai
refractari. Pe de altă parte, multe
dintre aceste familii asociază sără-
cie, părinţi care consumă substan-
ţe sau sunt alcoolici, care pariază
la jocurile de noroc etc. De aceea,
avem nevoie de programe care să
ajungă și să atragă în mod activ
participarea părinţilor. În străină-
tate ele există.
Și în ţara noastră?
Din păcate, în România, domeniul
prevenirii este extrem de grav
afectat de o situaţie particulară,
în care prevenirea consumului de
droguri a fost dată în sarcina Po-
liţiei Române. Foarte mulţi ani,
aceasta a bifat toată lista de idei și
programe ineficiente și ne aflăm
în acest moment, în care proble-
ma a explodat. Nu avem un con-
sum foarte mare în raport cu alte
ţări. Dar avem o problemă mare cu
etnobotanicele și cu lipsa inter-
venţiilor eficiente. Au trecut 20
de ani de absenţă de intervenţii
eficiente de prevenire și trata-
ment. Oamenii au ajuns la impre-
sia că problema nu mai poate fi
rezolvată și apelează la soluţii
disperate, cum se întâmplă acum:
creșterea pedepselor cu închisoa-
rea, ameninţarea cu tot felul de re-
percusiuni legale, care nu fac decât
să amplifice și mai mult probleme-
le legate de consumul de substanţe.
În încheiere, ce i-aţi sfătui pe co-
legii dv. mai tineri?
În psihiatrie – și cred că este va-
labil în întreaga medicină româ-
nească – avem nenorocul să prac-
ticăm într-un sistem atât de vechi
și nereformat, atât de în urmă cu
tot ce înseamnă psihiatria mo-
dernă, încât am putea să-l consi-
derăm un muzeu viu. Concepte
precum psihiatria comunitară,
lucrul în echipa multidisciplina-
ră, managementul integrat de
caz, locuinţele sociale, locurile de
muncă protejate pentru pacienţi
sunt cvasiabsente în psihiatria ro-
mânească. De aceea, îi invit pe cei
aflaţi la începutul carierei în psi-
hiatrie să caute în afara curţii spi-
talelor și catedrelor de psihiatrie.
Să găsească domenii și formări
care să-i însufleţească și să le cre-
eze o pasiune. Doar în felul acesta
vor putea să ofere ceva de valoare
pacienţilor și vor putea preveni
burnoutul.
Cristina Ghioca
Interviul integral poate fi citit pe
site-ul viata-medicala.ro.
16 VIA�A MEDICALĂ
12 ianuarie 2024 l Nr. 1 Medicina altfel
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu

Ce „vrăji” a mai făcut tehnologia Soluţii

în MedTech, în 2023
De când am preluat rubrica
„Medicina altfel”, la începutul
anului 2023, am fost surprinsă de
cât de multe soluţii
au apărut în domeniul
tehnologiilor medicale,
așa-numitul MedTech. Unele
dintre ele ajută la monitorizarea
și depistarea anumitor
patologii, fiind utile pacienţilor,
aparţinătorilor și medicilor.
medicale care mi-au atras atenţia anul tre-
cut și care ne-au arătat – încă o dată – că
medicina se poate face și... altfel.
În 2023 au făcut senzaţie în presa stră-
ină primele medicamente pentru copii
realizate la o imprimantă 3D. Un spital
din Spania a dat startul unui studiu clinic
pentru a testa eficacitatea, tolerabilitatea
și gradul de acceptare ale unui medicament
pentru copii, folosind o imprimantă 3D. O
altă noutate a venit din oftalmologie, atunci
când o echipă de cercetători a dezvoltat
ultrasonografie cu aplicaţii în cardiologie.
Este vorba de un plasture cât un timbru,
care poate fi purtat pe piept. De la cardi-
ologie ne-am îndreptat atenţia în direcţia
pacientului cu AVC: am aflat astfel că a fost
creată o aplicaţie care va învăţa utilizato-
rul cum să aibă grijă în mediul virtual de o
persoană care a suferit un AVC. Aplicaţia se
numește iTrain și este un curs interactiv de
pregătire.
Iar pentru persoanele care vor să aban-
doneze fumatul, anul 2023 a venit cu o veste
multiple și
diverse
Mănușa antiedem, prima capsulă in-
teligentă pentru controlul apetitului și un
tentacul robotic magnetic au fost alte solu-
ţii pe care vi le-am prezentat pe larg în pa-
gina 16. Cercetătorii au creat anul trecut o
mănușă specială, KnitDema, pentru pacien-
ţii care suferă de edem al mâinii și al degete-
lor. Într-o simulare în laborator, o versiune
a mănușii KnitDema a reușit să ajute la eli-
minarea apei, după ce a masat un model de
deget făcut din spumă.
Am mai aflat și că o echipă de cercetă-
tori a dezvoltat primul dispozitiv de elec-
trostimulare (din categoria electroceutical)

P
entru primul număr din 2024 al
Vieţii Medicale m-am gândit să
fac o scurtă trecere în revistă a
celor mai interesante, inovatoa-
re și excepţionale gadgeturi și dispozitive
lentile de contact inteligente (smart), ce
înregistrează tensiunea intraoculară.
Un plasture simplu și inedit ar putea
reprezenta viitorul în ecografia cardiacă.
Inginerii de la Universitatea California, San
Diego, au dezvoltat anul trecut un sistem de
bună tot din MedTech. Un colier inteligent ce poate fi folosit pentru a controla apeti-
poate ajuta persoana care îl poartă să renun- tul pacientului. Capsula ingerabilă este o
ţe la ţigări. Datele obţinute cu ajutorul coli-
erului smart nu se referă doar la câte ţigări
pe zi fumează utilizatorul, ci realizează o
„topografie a fumatului”.

Abordări noi în EEG Tentacul robotic magnetic

și alergii metodă precisă și non-invazivă care ar putea

Alte abordări prezentate au vizat, pe de o parte, alergia la
arahide a copiilor și realizarea electroencefalogramei (EEG)
prin căști speciale. Anul trecut, cercetătorii au studiat mai bine
un plasture cutanat experimental, care ar „antrena” organis-
mul copiilor mici (cu vârsta între 12 și 36 de luni) să facă faţă în
cazul ingerării accidentale de arahide.
Iar în ceea ce privește EEG, 2023 ne-a demonstrat că un
aparat mic și discret, asemănător căștilor auriculare, ar putea fi
util în detectarea precoce a bolilor Alzheimer și Parkinson. Mai
multe universităţi și spitale colaborează la acest proiect revolu-
ţionar și inedit, pentru a dezvolta un aparat ce realizează EEG
prin intermediul unor căști. Acestea se introduc în urechi și
EEG realizat prin urechi măsoară activitatea electrică a creierului în timpul somnului.
PROMO
fi folosită în viitor pentru a modula senzaţia
de foame și pentru a trata anumite boli.
Reamintim aici și „puterile” unui tenta-
cul robotic magnetic pe care vi l-am prezen-
tat în 2023: cercetătorii de la Universitatea
din Leeds au dezvoltat un mic robot-tenta-
cul care poate circula cu ușurinţă în profun-
zimea ţesuturilor, chiar în plămâni, pentru
a detecta și a trata primele semne de cancer.
Robotul chirurgical este controlat cu ajuto-
rul magneţilor și poate ajunge până în cele
mai mici bronhiole.
Pentru mai multe știri și noutăţi din domeniul
tehnologiilor medicale, accesaţi
www.viata-medicala.ro/hi-tech-gadgets/17.