ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro

Nr. 25 (1741), anul XXXV

23 iunie 2023 | 16 pagini

Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR
DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

Pământul este o singură

ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

Atenţi
la sănătatea
sportivilor
M edicina sportivă nu e
spectaculoasă, dar înseamnă
muncă, implicare și angajare în acest
tip de efort medical.
PAGINILE 8-9

EDITORIAL
Vara ispitelor
După greva profesorilor, turbu­
lenţele create de ea, dar și impresia
unui aparat de stat șovăitor în arta
negocierii, vara aceasta s-ar putea
să vadă și alte mișcări de stradă.
E firesc. Cu atât mai firesc este
ca oamenii să ceară condiţii mai
bune, privilegii mai clare și atenţia
cuvenită. PAGINA 3

Medic în România
Mihaela-Alexandra
Radu, medic specialist
Obstetrică-Ginecologie:

Există situaţii
în care avem
nevoie chiar
de patru sau
cinci medici
într-o singură
intervenţie.
PAGINA 15

PAGINA 10
POSTURI SCOASE
LA CONCURS
în unităţile sanitare
de stat
„Viaţa Medicală” continuă să
publice lista posturilor scoa­se la
concurs, preluând și infor­maţii de
pe site-urile posturi.gov.ro și ms.ro.
2 VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, DORINA NOVAC, PAULA
ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON,
RAREȘ VORONEANU
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
Abonamentele se pot încheia prin
intermediul
www.viata-medicala.ro/abonamente
sau la sediul redacţiei.
Detalii:
tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali și ale
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
și le însușește, câtă vreme acestea sunt
argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
Actualitate
ARN non-codant:
La 4 mai 2023 a avut loc, în
aula Academiei Române,
conferinţa profesorului și
cercetătorului George Călin
o contribuţie
de la Centrul Universitar
pentru cercetarea
cancerului „MD Anderson”,
știinţifică
Houston, Texas. Aceasta a
fost intitulată „Rolul ARN
non-codante în cancer.
Povestea unei descoperiri”.
românească
S
ubiectul conferinţei l-a
reprezentat istoricul
descoperirii ARN-urilor
mici (miARN), care nu
codifică proteine (non-codante),
abreviate și ARNnc. Descoperi-
rea a fost făcută de George Călin
în 2002, împreună cu un grup
restrâns de colegi de lucru, prin-
tre care și un român (Călin Dan
Dumitru), în celulele de leucemie
limfatică cronică (LLC). Lucrarea
sa de pionierat privind legătura
dintre miARN și cancer (LLC),
„Frequent deletions and down-
regulation of micro-RNA genes
miR15 and miR16 at 13q14 in
chronic lymphocytic leukemia”,
a fost publicată în Proceedings of
the National Academy of Sciences
în 2002 și citată de peste 6.800
de ori până în prezent. Aceasta a
reprezentat startul unei activi-
tăţi de peste 20 de ani, început în
care a avut de înfruntat și învins
scepticismul multor cercetători în
domeniul geneticii moleculare.
Complexitatea și dimensiunile
domeniului miARN (circa 10.000
de articole știinţifice publicate
numai în anul 2022) fac ca abor-
darea acestuia, chiar sumară, să
depășească scopul articolului de
faţă și spaţiul aferent. Dar câteva
noţiuni generale* s-ar putea dovedi
necesare pentru înţelegerea sa. reglare post-transcripţională a Profesorul George Adrian Călin este absolvent
expresiei genelor ARNm, inclusiv și doctor în Medicină al Universităţii de Medi-
Genomul funcţional de a „reduce la tăcere” aceste gene cină și Farmacie „Carol Davila” din București.
„Proiectul genomului uman”, (gene silencing). Adică de a reduce După o activitate clinică și de cercetare de labo-
considerat una dintre cele mai sau a împiedica translaţia infor- rator în România, la Clinica de Gastroenterolo-
semnificative realizări știinţifice, maţiei de pe un ARNm comple- gie a Institutul Clinic Fundeni și în Laboratorul
a dus la stabilirea atât a localizării mentar în proteine. Descoperirea de Citogenetică al Institutului Naţional „Dr.
genelor și a distanţelor dintre aces- a schimbat înţelegerea modului de Victor Babeș”, a continuat să lucreze în dome-
tea în structura cromozomului, cât funcţionare a controlului expresiei niul cercetării biocelulare, în principal al gene-
și a secvenţierii acizilor nucleici informaţiei genetice. ticii, în Italia (Ferrara) și în SUA. În Statele Unite a lucrat la Centrul
(precizarea ordinii nucleotidelor). S-a dovedit că există o mare di- de cercetări în cancer Kimmel, Philadelphia, Pennsylvania și apoi la
Proiectul a permis o separare a ge- versitate a moleculelor de miARN. Centrul de cercetări în cancer „MD Anderson”, Houston, Texas. Aici
nomului în două componente: una Ele nu sunt fragmente rezultate conduce, din 2007, laboratorul de cercetare privind ARN non-codan-
structurală, dedicată codificării din degradarea ARN, cum au fost te, în cadrul departamentului de Patologie moleculară translaţională,
de proteine și alcătuită în cea mai considerate iniţial, ci sunt impli- terapeutică experimentală și leucemie, ce are în prezent peste 20 de
mare parte din ADN și ARNm co- cate în funcţionarea normală a membri. A publicat peste 600 de lucrări știinţifice, având 140.000
dant, ocupând doar circa 2% din eucariotelor. Au sute, chiar mii de de citări. Primul său articol publicat în domeniul citogeneticii,
genomul uman (20.000-25.000 ţinte din structura celulei și roluri „T-cell malignant lymphoma with a complex unbalanced translocation
gene). Și alta funcţională, mai am- importante în fiziologia și fiziopa- (8;11;14)”, a apărut în 1993, semnat alături de autori din România.
plă și mai complexă, ocupând 98% tologia acesteia – ca, de exemplu, În paralel desfășoară și o susţinută muncă de mentor în cercetare
din genom (~2 miliarde de perechi în proliferarea, repararea ADN, și păstrează o legătură strânsă cu lumea medicală din România, fi-
de baze azotate). Aceasta este alcă- diferenţierea celulară, metabo- ind deschis formării și susţinerii tinerilor români dornici să urmeze
tuită din ARN transcris, dar fără să lismul celular, durata de viaţă. În o carieră performantă în cercetare. A asociat în cercetările sale mai
codifice proteine, și este dedicată consecinţă, dereglarea ce poate mulţi cercetători români care i-au devenit colaboratori și parteneri
în cea mai mare parte controlului surveni la nivelul miARN generea- importanţi, coautori în articole de seamă.
și reglării activităţii genelor. A fost ză procese patologice, inclusiv can-
botezată și „materia întunecată” cere, în acest din urmă caz fie prin a limfocitelor B, și o inactivează celule tumorale via macrofage sau
(„dark matter”) a genomului, prin pro-oncogene, fie prin supresoare (efect anti-apoptotic). În acest fel prin axoni neuronali, a căror proli-
analogie cu omoloaga sa din Uni- de oncogene. S-au deschis astfel determină prelungirea vieţii aces- ferare o stimulează. De asemenea,
vers. Astfel, s-a deschis epoca geno- perspective noi pentru diagnosti- tor celule, care se acumulează în a fost evidenţiat rolul miARN în
micii funcţionale, care cuprinde, cul și evaluarea prognostică a tu- organism. structura unor virusuri producă-
printre altele, și studiul ARNnc, cu morilor prin metode neinvazive, În plus, au fost evidenţiate im- toare de infecţii cronice inaparen-
multitudinea interacţiunilor sale. având în vedere prezenţa miARN plicarea unor tipuri de miARN în te în apariţia și evoluţia sepsisului.
în toate fluidele corpului, precum stabilirea prognosticului bolii și Fără să nege importanţa „noro-
Roluri în fiziologia celulei și speranţe terapeutice. utilizarea lor ca markeri de pro- cului” în realizarea unei descope-
Descris pentru prima oară de fil, precum și existenţa mutaţiilor riri, vorbitorul a ţinut să mai pre-
Victor Ambros și Gary Ruvkun în Efect pe apoptoză cu implicaţii patogenice la acest cizeze „colegii potriviţi, locurile
1993 la viermi, miARN aparţine Meritul deosebit al prof. dr. nivel. potrivite, momentele potrivite și
celei de-a doua categorii, fiind al- George Călin și al partenerilor săi Alte contribuţii menţionate în cât cuprinde muncă”.
cătuit din 21-23 de nucleotide (faţă de lucru a fost acela de a identifica cursul conferinţei de profesorul Dr. Radu Gologan
de peste 200 ale ARN lung și faţă legătura dintre miARN și cancer, Călin, unele cu valoare de priori- *a se vedea și „Viaţa Medicală” din 21
de circa 2.000 de nucleotide ale mai precis LLC, unde miR15/16 se tate mondială, au fost evidenţie- februarie 2012, „Genomica funcţională
ARNm). MiARN are capacitatea, leagă de gena Bcl2, responsabilă de rea circulaţiei miARN sub formă și lumea «omică»” de prof. dr. Mircea
printr-un mecanism complex de moartea programată (apoptoza) de microvezicule (exosomi) între Covic: https://mhm.bz/aHSBj
Actualitate
Editorial
Vara
ispitelor
Dr. Gabriel Diaconu
Autorităţile trebuie să
intensifice demersurile
pentru a demara
implementarea măsurilor
cuprinse în Strategia
Naţională HIV/SIDA
2022-2030, au atras atenţia
participanţii la o dezbatere
pe această temă.
S
ăptămânile următoare ar
urma să fie pus la punct
un plan de acţiune pentru
implementarea Strategiei
Naţionale HIV/SIDA 2022-2030, a
anunţat prof. dr. Adrian Streinu-
Cercel la dezbaterea „Implementa-
rea Strategiei Naţionale HIV/SIDA
– direcţii de acţiune” organizată, la
15 iunie, de Federaţia UNOPA.
Experţii prezenţi au eviden-
ţiat necesitatea urmării pașilor
de parcurs prevăzuţi în strategie,
accesarea de surse de finanţare și
urgentarea unor acţiuni prioritare
în domeniul prevenirii, educaţiei,
testării, diagnosticării și trata-
mentului din domeniul infecţiei
HIV în România. Toate au scopul
de a se asigura premisele unor re-
zultate în acord cu direcţiile de
acţiune internaţionale privind
gestionarea infecţiei HIV.
„Urmează ca în cursul săptă-
mânilor viitoare să punem la bă-
taie un plan de acţiune, să mișcăm
lucrurile până în toamnă, apoi e
nevoie să umblăm după fonduri...
Obligatoriu trebuie să găsim fon-
duri, contăm și pe suportul Mi-
nisterului Sănătăţii, vedem și
PNRR-ul ce poate să ne ofere și vom
reuși... Testarea HIV trebuie să fie
disponibilă pentru toată lumea, in-
clusiv cu teste care să se găsească
la farmacie, cu preţuri rezonabile”,
a arătat prof. dr. Adrian Streinu-
Cercel, președintele Comisiei de
Sănătate din Senatul României.
Sprijin prin noul
Contract-cadru
La rândul său, conf. dr. Adela
Cojan, președintele CNAS, a subli-
niat sprijinul pe care instituţia pe
care o conduce îl aduce în imple-
mentarea strategiei prin măsurile
cuprinse în noul Contract-cadru:
„Intervenim începând cu data de
1 iulie, (...) cu acel segment esen-
ţial în managementul maladiei
La finalul lui 2022, în România trăiau 17.923 de persoane infectate cu virusul
HIV, iar numărul total de cazuri nou diagnosticate pe parcursul întregului an
a fost de 707, arată datele furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea
și Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România. Căile de transmitere frecvente în
cazul persoanelor diagnosticate în 2022 sunt: sex neprotejat (heterosexual)
– 60,4%; bărbaţi care fac sex cu alţi bărbaţi – 30,3%; consumatori de droguri
injectabile – 6,6%.
Ca și ploile de vară, grevele au
un efect răcoritor. În felul de-a fi și
de-a interacţiona al marilor mase
de oameni, haosul este de fapt con-
stanta. Dincolo de aparenţa regu-
lilor și a ordinii, ce se întâmplă de
fapt e că perpetuu se acumulează
tensiune. Psihologic, oricât ar fi de
favorizaţi unii, oricâte privilegii ar
avea sau de oricâte drepturi „s-ar
bucura”, însăși starea în care se află
dictează că la un moment dat vor
ajunge la un punct critic dincolo
de care entropia crește. Asta se în-
tâmplă îndeosebi din cauza a tot ce
înseamnă „imprevizibil”.
Este obligatoriu ca tensiunea
să fie descărcată într-un fel. Și
Strategia
HIV/SIDA
trebuie
implementată
și finanţată
HIV/SIDA și acela al profilaxiei
primordiale, al controlului și re-
ducerii factorilor de risc asociaţi
infecţiei cu HIV/SIDA”. Ea a arătat
că sprijinul pe care CNAS îl poate
aduce în acest sens este legat de
identificarea comportamentelor
de risc, precum și a celor privind
încărcătura emoţională care poa-
te conduce la depresie sau anxie-
tate. În acest context, președinte-
le CNAS a subliniat rolul pe care
medicii de familie îl vor avea în
gestionarea infecţiei: „Medicii
de familie devin, odată cu noul
Contract-cadru, un partener în
implementarea programelor de
prevenţie. Bonificarea serviciilor
este obligatoriu ca nemulţumirea,
cumva, să fie mulţumită. Pe de
altă parte, instrumental, nu tot
timpul dacă dai ce ţi se cere sau
ce anume ţi se revendică, rezolvi
problema. Asta pentru că, biolo-
gic și antropologic, suntem pre-
dispuși la reflexe. De la Pavlov în-
coace este evident că sunatul unui
clopoţel ajunge să ducă la secre-
ţie gastrică și cu prezentarea de
carne, dar și fără prezentarea de
carne. Căci clopoţel.
După greva profesorilor, turbu-
lenţele create de ea, dar și impresia
unui aparat de stat șovăitor în arta
negocierii, vara aceasta s-ar putea
să vadă și alte mișcări de stradă. E
de prevenţie și mărirea timpilor
alocaţi în construirea acestor ris-
cograme personale sunt măsuri
pe care le-am luat în sprijinul
acestor servicii”.
Despre importanţa imple-
mentării strategiei a vorbit și
Iulian Petre, directorul executiv al
UNOPA: „Este imperios necesar ca
strategia să nu rămână doar un do-
cument frumos pe hârtie. Este ne-
voie ca aceasta să fie finanţată și im-
plementată. Știm ce trebuie făcut și
cum trebuie făcut. Numai așa vom
ajunge să avem rezultatele prevăzu-
te, rezultate concrete în ţinerea sub
control a acestei infecţii!”.
Cristina Ghioca
firesc. Cu atât mai firesc este ca oa-
menii să ceară, pentru ei și pentru
meseriile lor, condiţii mai bune,
privilegii mai clare și – dacă se poa-
te – atenţia cuvenită. În Sănătate,
s-ar putea ca inechitatea profundă
creată după creșterea salariilor
medicilor (dar nu și pentru alte
categorii de salariaţi) să fi atins un
palier de neîntors.
Suferim. Suferim, în România,
pentru că adeseori vedem rotiţele,
dar nu mecanismul. Am putea să
procedăm ca în „Alice în Ţara Mi-
nunilor”: toată lumea a câștigat,
toată lumea primește premii. Dar
costul unei astfel de strategii fante-
ziste va fi mare, apăsător și reflexiv
Medicamente
expirate, în
lucrări de artă
Centrul de Cultură Urbană Turnul Croitorilor Cluj-Napoca
găzduiește expoziţia de mozaicuri Hope in Difficult
Times (Speranţa în vremuri dificile), semnată de dr. Eleni
Ioannidou.
Vernisajul expoziţiei a avut loc
la 19 iunie. În mod inedit, șefa sec-
ţiei de Boli infecţioase și Medicină
internă de la Spitalul General din
Rethymno, Creta (Grecia) a utili-
zat în compoziţia lucrărilor sale
medicamente expirate și capsulele
pe suporturi de lemn sau plexiglas.
Expoziţia, care merită vizitată,
propune teme majore în lucrări
precum „Solidaritatea este în sân-
gele tău”; „Tu nu-ţi amintești, eu
nu uit”; „Neîncuiat”; „O parte din
tine trăiește prin mine”; „Vis ste-
lar”; „Două surori”; „Fiinţa umană
lovește mai puternic”.
Având preocupări artistice
încă din copilărie (a studiat pianul
timp de 12 ani), dr. Eleni Ioannidou
a început să realizeze mozaicuri cu
puţin timp înainte de debutul pan-
demiei: „Soţul meu este pediatru,
așa că am ajuns să oferim ajutor
persoanelor fără asigurare medi-
cală. Drept urmare, farmaciile au
început să ne trimită medicamen-
te pe cale de expirare. Deschideam
coletele, selecţionam medicamen-
tele bune de cele expirate. Ne-am
gândit mult ce să facem cu cele
expirate. Așa am ajuns la concluzia
că pot deveni utile artei. Și am în-
ceput să lucrez”. Realizarea unei lu-
crări durează aproximativ o lună,
VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25
3
la toată pătura socială. Asta pentru
că banii mai mulţi devin bani mai
ieftini. Ce dai în plus sfârșește prin
a fi un minus.
Grevele nu sunt doar despre
bani. Grevele sunt și despre pute-
re. Ai zice că sunt despre puterea
celor mulţi. Dar nu e așa. E despre
puterea celor puţini. Și despre dis-
creţia culiselor.
Prima regulă a oricărei nego-
cieri e ca, înainte de-a se pune la
masă, fiecare dintre părţi să fie
dispusă să renunţe la ceva, să dea,
nu să ceară ceva. Altfel negocierea
nu poate avea loc. Ce vor da, ad-
miţând că primesc, cadrele medii
sanitare?
în funcţie de tema aleasă și de di-
mensiunea ei, a adăugat medicul.
Prima dată în afara Greciei
Temele abordate în mozai-
curile sale vizează donarea de
sânge, cea de organe, purtarea
măștii, vaccinarea, persoane-
le cu boala Alzheimer, portre-
te, mitologie, teme antirăzboi,
antirasism, depresie, singu-
rătate, restabilirea relaţiilor
interumane. De-a lungul tim-
pului a avut și o comandă pen-
tru un cabinet de microbiolo-
gie, tema fiind microbii, iar pe rol
este, acum, o lucrare ce are ca temă
cinematografia veche.
Până în prezent, dr. Eleni
Ioannidou a avut expoziţii în marile
orașe ale Greciei, iar iniţiativa sa nu
a rămas fără ecou. „Lucrările mi-au
fost apreciate de la bun început. (...)
Am ajuns să primesc medicamente
expirate și capsule de la persoane
necunoscute mie, de la farmacii”,
a mărturisit aceasta. Acum ea se
află la prima expoziţie personală
în afara Greciei, Clujul fiind primul
popas extern.
Demostene Șofron
4 VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25 Internaţionale Grupaj realizat de
dr. Mariana Minea

Placentă artificială
pentru prematuritate
extremă
Un proiect european care
urmărește să dezvolte un
mediu similar placentei
pentru nou-născuţii cu
prematuritate extremă și-a
anunţat rezultatele fazei
unu.
extracorporală. Echipa a folosit
până acum aproximativ 50 de
fetuși ovini, deoarece aceștia au
dimensiuni și sistemele cardiovas-
pentru o perioadă de trei-patru culare și pulmonare similare celor
săptămâni. ale fetușilor umani.
Această perioadă oferă un timp Prima fază a studiului înce-
preţios organismului prematur put în anul 2020. Viitorul presu-
pentru a se dezvolta în continua- pune inclusiv crearea unui cadru
re. Deși în ultima vreme secţiile de bioetic și a unor ghiduri pentru
neonatologie îngrijesc de rutină folosirea acestor sisteme, care să

P
rematuritatea extremă e
reprezentată de nașterea
la o vârstă gestaţională
mai mică de 28 de săptă-
mâni. Cercetătorii de la Spitalul
Clinic Sant Joan de Déu din Spa-
nia au reușit să ţină în viaţă un
fetus ovin timp de 12 zile într-un
sistem complex extracorporeal
care simulează placenta. Specia-
liștii speră ca în decurs de trei ani
să ofere un prototip pentru studii
clinice și că placenta artificială va
putea să garanteze supravieţuirea
prematuri cu greutate între 1.000
și 1.500 de grame, îngrijirea
nou-născuţilor sub 1.000 de gra-
me, cu vârsta gestaţională mai
mică de 28 de săptămâni, rămâne
o provocare. Aproximativ 25.000
de copii cu prematuritate extremă
se nasc în Europa, în fiecare an.
Condiţii ca în uterul matern
Studiul urmărește să recreeze
condiţiile fiziologice ale uterului
matern, astfel încât placenta arti-
ficială să preia rolul celei natura-
le. Una dintre provocările acestui
proces îl constituie transferul fă-
tului dintr-un mediu în altul. Iar
aceasta deoarece cordonul ombi-
lical, care asigură transferul de
oxigen și de nutrienţi, se închide
ireversibil atunci când temperatu-
ra mediului ambiant scade cu două
grade. „Trebuie să păcălim natura”,
spune Eduard Gratacós, liderul de
proiect, citat de El Pays.
Dispozitivul presupune men-
ţinerea fătului într-un mediu li-
chid, într-un container translucid,
și include un sistem de circulaţie
implice și alte grupuri relevante
de persoane, printre care și pă-
rinţi. „În ciuda acestor progrese,
trebuie să facem tot ce este po-
sibil pentru a susţine sănătatea
maternă și a reduce factorii de
risc care generează nașteri pre-
mature”, a spus Kelly Werner,
profesor asociat de Pediatrie
în cadrul Diviziei de Neonato-
logie la Universitatea Colum-
bia din New York, pentru presa
spaniolă.
https://english.elpais.com/science-tech/2023-06-19/artificial-
placenta-keeps-sheep-fetus-alive-for-12-days-we-have-to-
cheat-nature.html

Adipozitatea
musculoscheletală
crește riscul
declinului cognitiv

30
Ţesutul adipos de la nivelul mușchilor scheletici poate fi un factor de risc
important pentru declinul cognitiv, independent de forţa musculară, de
compoziţia corporală și de factorii de risc tradiţionali pentru demenţă.

S
pecialiștii au analizat ţesutul adipos
intermuscular (IMAT, intermuscu-
lar adipose tissue), în cadrul unui
studiu publicat în Journal of the
Un alt studiu descoperise o asociere sem-
nificativă între volumul grăsimii intramus-
culare, nu și intermusculare, și riscul de in-
suficienţă cardiacă. Cercetătorii aminteau

de minute în
American Geriatrics Society. Cercetarea a în acest context că mușchii scheletici joacă
fost realizată pe 1.634 de adulţi, dintre care și un rol endocrin important, în afară de cel
48% femei. de generator de forţă mecanică. Atât ţesutul

fiecare zi
Comitetul Internaţional Olimpic
lansează o campanie dedicată
mișcării, în colaborare cu
Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu
ocazia Zilei Mondiale Olimpice.
fizică reprezintă un instrument necostisitor,
cu impact ridicat pentru corpuri și minţi să-
nătoase și pentru comunităţi reziliente”, a
declarat Thomas Bach, președintele CIO.
#LetsMove
Ţesutul a fost evaluat cu ajutorul tomo-
grafiei computerizate, la începutul perioa-
dei de monitorizare și în al șaselea an, iar
cogniţia – cu ajutorul testului MMSE, de
evaluare minimă a stării mentale (în anii 1,
3, 5, 8 și 10 de urmărire). Pentru a evalua in-
fluenţa altor caracteristici privind mușchii
sau adipozitatea, specialiștii au ţinut cont
de modificările privind forţa și dimensiunea
mușchilor, de greutatea corporală, grăsimea
abdominală – subcutanată și viscerală – și de
adipos intramuscular, cât și cel intermuscu-
lar pot fi influenţate de aportul alimentar.
Formarea lor este favorizată de consumul
de acizi grași saturaţi. De asemenea, pen-
tru reducerea IMAT a fost demonstrat un
rol benefic al combinaţiei între activitatea
fizică aerobică și cea de rezistenţă. Însă la
persoanele vârstnice fragile sau la cele cu
boli în stadii avansate, aceste activităţi fizi-
ce au avut un efect contrar asupra grăsimii
intermusculare, de creștere în volum.

D
enumită „Let's move" („Să ne
mișcăm”), iniţiativa globală își
propune să inspire populaţia să
facă mai multă mișcare în fieca-
re zi. Unul din patru adulţi și 80% dintre
tineri nu ating nivelul minim de activitate
fizică necesară pentru o sănătate optimă.
Lipsa timpului este unul dintre cele mai
invocate motive ale acestui fenomen. Doar
30 de minute de mișcare zilnic este un în-
ceput în această direcţie, cu beneficii sem-
nificative pentru corp și minte. Campania
Comitetului Internaţional Olimpic (CIO)
încurajează oamenii să își găsească acest
timp în fiecare zi pentru a face mișcare
oricum și oriunde.
„Când facem sport, ne menţinem min-
tea și corpul puternice și sănătoase. Când
facem sport, acest lucru ne inspiră să dăm
ce avem mai bun din noi, ne face să visăm,
aduce bucurie și apropiere între oameni.
(...) Vrem să inspirăm lumea să se miște
mai mult în fiecare zi. Sportul și activitatea
Peste 131 de evenimente cu participare adipozitatea corporală totală. Rezultatele au https://agsjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/jgs.18419
https://www.medscape.com/viewarticle/976400
în masă și de activări digitale vor avea loc arătat că o creștere a IMAT între anii 1 și 6 https://www.touchendocrinology.com/obesity/journal-articles/the-important-
role-of-intermuscular-adipose-tissue-on-metabolic-changes-interconnecting-
la nivel mondial în cadrul acestei campanii. s-a asociat semnificativ cu scăderea MMSE. obesity-ageing-and-exercise-a-systematic-review/
Iniţiativa este susţinută de sportivi recu-
noscuţi, printre care Allyson Felix (cea mai Grăsimea ectopică, risc
medaliată atletă americană, 37 de ani), fos- de boli cardiovasculare
tul baschetbalist spaniol Pau Gasol (42 de Depunerea de grăsime în
ani), jucătoarea de badminton Pusarla Ven- jurul și în interiorul ţesuturi-
kata Sindhu, din India (27 de ani) și Yusra lor nonadipoase, precum muș-
Mardini (25 de ani), fostă înotătoare, refugi- chii scheletici, poartă numele
ată din Siria. de „grăsime ectopică” și repre-
Campania încurajează fiecare persoană zintă un factor de risc pentru
să devină o sursă de inspiraţie pentru cei din boli cardiovasculare indepen-
jur și să posteze pe social media despre mo- dent de adipozitate. IMAT,
dul în care este activă fizic, folosind tagurile ce reprezintă în mod normal
#LetsMove, #OlympicDay și @Olympics. mai puţin de 5% din grăsimea
În fiecare an, 23 iunie este Ziua Mondia- coapsei, se asociază cu ateros-
lă Olimpică, marcând înfiinţarea Comitetu- cleroză subclinică, rezistenţă
lui Internaţional Olimpic în 1894. Organiza- la insulină și sindrom metabo-
ţia, cu sediul la Lausanne, a fost fondată de lic. La persoanele cu obezitate
Pierre de Coubertin, aristocrat care a mili- abdominală, însă, rolul acestu-
tat pentru introducerea educaţiei fizice în ia în producerea sindromului
curriculumul elevilor din Franţa. metabolic este mai mic decât al
https://www.who.int/news/item/16-05-2020-who-and-international-olympic-
committee-team-up-to-improve-health-through-sport
ţesutului adipos visceral.
Opinii VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25
5

Contractul individual de
muncă încheiat la distanţă
Actualul cadru juridic
reglementează posibilitatea
încheierii unui contract
individual de muncă la
distanţă, adică fără nevoia ca
cele două părţi contractante
să fie una lângă alta.
Primul aspect pe care trebu-
ie să-l precizez este că, înainte ca
un contract individual de muncă
să fie încheiat, există o „procedu-
ră” ce trebuie respectată. Avem
în vedere acea verificare cu rolul
de a constata dacă aptitudini-
le profesionale pe care le deţine
profesionistul din sectorul medi-
cal sunt compatibile cu nevoile pe
care le are unitatea spitalicească.
Nu este obligatoriu să existe un
concurs, ci este suficient să fie or-
ganizat un simplu interviu.
Pe de altă parte, probele pe care
le organizează angajatorul trebuie
să scoată la iveală capacităţile pe
care candidatul le deţine în raport
cu viitorul post ce se dorește a fi
ocupat. Mai mult, anumite infor-
maţii care ar putea fi obţinute de la
alte clinici ori dispensare la care a
activat medicul înainte pot fi obţi-
nute doar dacă acestea au ca obiect
activităţile și durata angajării. În
plus, ca o condiţie suplimentară,
este necesar să existe un acord din
partea persoanei vizate.
Atenţie la datele personale
Revenind la problematica po-
sibilităţii de a organiza un con-
curs/examen/interviu la distan-
ţă, vreau să precizez că legea nu
interzice această posibilitate. Ba
mai mult, nici măcar nu impune
condiţii speciale pe care trebuie
să le respecte angajatorul. Bine-
înţeles, ar putea fi ridicate o serie
de probleme legate de modalitatea
în care angajatorul respectă confi-
denţialitatea datelor personale ale
angajatului. Facem referire la mo-
dalitatea în care CV-ul este trans-
mis și la cea în care datele perso-
nale sunt prelucrate. În acest sens,
de interes este respectarea Regu-
lamentului General de Protecţie
a Datelor cu Caracter Personal,
legislaţie analizată în alte articole
din „Viaţa Medicală”. Așadar, chiar
dacă nu au fost stipulate dispoziţii
speciale în actualul cadru legisla-
tiv, va trebui să acordăm o atenţie
sporită datelor personale pe care le
cerem.
O altă chestiune care trebuie
clarificată este situaţia în care CV-
ul este păstrat pentru o eventuală
analiză pentru un post ce ar putea
fi vacant în viitor. Așadar, există
această posibilitate oferită de lege,
dar trebuie ca angajatorul să poată
justifica un interes legitim. În caz
contrar, există posibilitatea aplică-
rii unei sancţiuni de către Autori-
tatea Naţională de Supraveghere
a Prelucrării Datelor cu Caracter
Personal.
Drd. Rareș Voroneanu

Holistic, Inteligenţa artificială

da’ s-o știm și noi...
Într-o carte din anul 1956 se scria că una dintre cele mai
importante verigi din lanţul de instituţii care asigură
dezvoltarea armonioasă a copilului este „creșa”. Astăzi, mă
uit surprins cât vid este în jur și câtă netemeinicie relativ la
acest important subiect – primii ani din viaţă și persoanele
care interacţionează cu copiii noștri.
În creșe continuă să fie tova- părinţilor, în special a taţilor, ches-
rășe înspăimântătoare, aidoma tiunile esenţiale asupra ghidajului
personajelor sinistre din filmele în în viaţă, dezvoltării neuropsihice
care sunt portretizate vieţi de or- și fizice a copiilor – prin ochii unu-
fani de odinioară. După cum sunt ia dintre scriitorii, profesorii și
și părinţi cărora li se pare firesc psihiatrii pe care Iașiul i-a avut în
un comportament sever al edu- perioada interbelică. În diversele
catoarelor. Sau, cel mai frecvent, incursiuni în arhive și colecţii de
constat o nepăsare când se aduce ziare vechi am identificat persona-
vorba de cele peste opt ore pe care je și texte semnificative pe care le
un copil de 2 ani, spre exemplu, le voi (re)aduce la lumină. Pe cât de
petrece într-un spaţiu care este di- mut este mediul academic de as-
ferit de cel de acasă. tăzi în privinţa educaţiei ante-pre-
Unii cred că dacă s-a renovat școlare, pe atât de preocupaţi erau,
o grădiniţă și s-a pus un mobilier deopotrivă, femei și bărbaţi din
colorat înseamnă că acolo se vor spaţiul universitar de fiecare as-
întâmpla minuni. Pe cât de colora- pect al dezvoltării copiilor.
te devin băncile, pe atât de sumbre În textele ce însoţesc noul
sunt mare parte dintre transfor- curriculum pentru educaţia tim-
matoarele de vieţi – „furnizori de purie, care „aduce o viziune îmbu-
educaţie timpurie ante-preșcola- nătăţită asupra educaţiei pentru
ră”, după cum le numește Legea acest segment de vârstă”, se men-
educaţiei naţionale nr. 1 din 2011. ţionează că finalităţile educaţiei
timpurii prevăd „o abordare holis-
Sfaturi pentru taţi de la tică, vizând cele cinci domenii ale
înaintași dezvoltării copilului: dezvoltarea
Vara aceasta voi publica un fizică, sănătate și igienă persona-
volum care va aduce în atenţia lă; dezvoltarea socio-emoţională;
dezvoltarea cogni-
tivă și cunoașterea
lumii; dezvolta-
rea limbajului, a
comunicării și a
premiselor citirii
și scrierii; capa-
cităţi și atitudini
în învăţare”. Când
începi un proiect
sau orice activita-
te, n-ai făcut nimic
dacă nu procedezi
holistic. Nu con-
tează că nu înţe-
leg cuvântul mare
parte dintre be-
neficiari sau chiar
dintre organiza-
tori, dar sună bine.
Tovarășe vechi
și noi
Și la creșa
Sabrinei sunt
doamne, pardon,
Dr. Richard
Constantinescu
tovarășe care îmi dau fiori. Ca și
textele legilor educaţiei care aduc a
reportaje, precum cel realizat de I.
Petreanu cu tovarășa Maria Cră-
ciun, care, în anul 1951, primise
„înaltul titlu de stahanovistă”:
„Apartamentul stahanovistei
Maria Crăciun este mobilat cu
gust şi strălucește de curăţenie.
Prin ușa care dă pe balcon se re-
varsă năvalnic lumina dimine-
ţii, învăluind în strălucirea ei,
mobila nouă, cristalul oglinzii,
pătuţul alb al copilului. (...) Ore-
le trec pe nesimţite. Maria, me-
reu atentă la pătuţul copilului,
pregătește prânzul.
Astăzi, ea ne întâmpi-
nă în pragul casei, cu micuţul
Alexandru în braţe. «Poftiţi, tova-
rășe, poftiţi. După cum vedeţi, ni
s-a mărit familia...». «Mai eşti în
concediu, tovarășă Maria? – Da.
Până luni, când îmi reiau mun-
ca. Primul drum la fabrică după
concediul de naștere, îl fac împre-
ună cu fiul meu. Pe el îl las la cre-
șă, iar eu mă opresc la mașinile
mele de tricotat.» (...) Din pătuţ,
Alexandru se face auzit. Mama își
apleacă cu duioșie privirile pes-
te pătuţul lui. (...) «Aștept întot-
deauna cu bucurie sosirea soţului
meu. Suntem căsătoriţi din anul
1947. Am întemeiat greu gospo-
dăria noastră, dar ne-am ajutat
unul pe celălalt şi am trecut peste
toate. Ne înţelegem foarte bine.
Acum câteva săptămâni, am fost
decorată. Mi s-a conferit meda-
lia Cinci ani de la aniversarea
Republicii. Eram atât de fericiţi,
cum nu vă pot spune!» Pe Maria
Crăciun, ca şi pe soţul ei, Iordache
Crăciun, îi întâlnești ades prin
sălile expoziţiilor, la spectacole şi
prin librării. În fiecare săptămână,
biblioteca lor de acasă sporește cu
câteva volume noi. Le plac muzica,
teatrul, cinematograful, le plac tot
ce este frumos şi nou.” (Femeia, an.
VI, nr. 1-12, 1953) (foto).
Stahanoviști și holiști din toate
ţările, uniţi-vă!
și viitorul medicinei
Multă vreme am cochetat cu
ideea că inteligenţa artificială va
fi un mare plus pentru practica
medicală și că medicii, oarecum
despovăraţi de algoritmii de stabi-
lire a diagnosticului și a tratamen-
tului, se vor putea concentra mai
mult pe interacţiunea cu pacienţii.
Astfel, le vor oferi acestora o expe-
rienţă mai bună, iar pentru ei își
vor păstra oarecum parte cea mai
frumoasă din medicină (ce-i drept,
nu pentru toţi).
Între timp, mi s-au relevat niște
noutăţi pe care nu le anticipasem.
A existat un studiu în care pacien-
ţii care întrebau un medic sau un
chatbot (în scris) ceva despre să-
nătatea lor au primit răspunsuri;
le-au apreciat mai mult pe cele din
partea chatbot-ului. Un articol a
menţionat experienţa unui medic
de urgenţe care a solicitat unui
chatbot o explicaţie empatică des-
pre o suferinţă a unui pacient pen-
tru care nu avea prea mult timp la
dispoziţie. A citit răspunsul și i s-a
părut corect și mult mai bine con-
struit decât s-ar fi străduit el în-
suși. Apoi a continuat să folosească
acest instrument.
Credinţa că oamenii vor face
o treabă mai bine apreciată decât
mașinile totuși persistă. Dar câtă
vreme medicina bazată pe dovezi
devine tot mai mult un algoritm
bazat pe statistici, este destul de
probabil că un sistem de inteli-
genţă artificială va integra mai
bine, mai repede și mai complet
Dr. Nicolae-
Iordache Iordache
informaţiile comparativ cu media-
na medicilor. Firește, ne vom pune
în mod etic problema rateurilor
pe care le vor da mașinile. Însă,
nefiresc, nu ne prea punem deloc
problema rateurilor pe care le dau
în prezent (și în număr mare) me-
dicii zilelor noastre.
Ceea ce mi-a scăpat din vede-
re cu totul este faptul că se poate
cristaliza o generaţie de oameni
care ar prefera un răspuns dat de
un computer decât de un seamăn.
Nu e chiar atât de nerealist dacă e
să ne gândim la câţi oameni iau de
bun tot ceea ce le place pe internet
în materie de sănătate. E posibil să
le placă mai mult un text scris de-
cât să meargă să stea de vorbă cu
un alt seamăn, mai ales dacă aces-
ta nu reușește sub niciun chip să
inspire încrederea că într-adevăr
îi pasă.
Dumneavoastră cine v-aţi dori
să vă rateze diagnosticul sau trata-
mentul, un om sau o mașină?
6 VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25
ANMCS
Contribuţia ANMCS la
aderarea României la OCDE
Anul 2022 a marcat demararea procesului de aderare a ţării noastre la Organizaţia de
Cooperare și Dezvoltare Economică. Un organism internaţional care reunește cele mai
bogate și dezvoltate state la nivel global.
Sistemul de sănătate este un
domeniu-cheie în ceea ce privește
aderarea României la Organizaţia
de Cooperare și Dezvoltare Eco-
nomică (OCDE), iar Autoritatea
Psihosomatica pozitivă
Eustresul e unul dintre „remediile” cele mai la îndemână
și chiar ieftine pentru a combate distresul și neplăcerile
provocate de acesta.
Aminteam într-un articol an-
terior de psihosomatică. Curentul
psihosomatic din medicină are
deja câteva zeci de ani. Cea mai
veche referinţă la psihosomatică
am întâlnit-o într-un cântec de-ale
lui Harry Belafonte, „Man Piaba”,
scris în 1954. Cu umorul specific,
acesta descrie dificultăţile tatălui
când încearcă să răspundă cât mai
lămuritor la întrebările copilului
care caută să înţeleagă viaţa.
În principiu, psihosomatica pri-
vește pacientul din punct de vedere
fizic și psihic, considerând, pe bună
dreptate, că între cele două există
interrelaţii importante, cu influen-
ţe evidente biunivoce. Poate cel mai
bine documentat model psihoso-
matic este cel al colonului iritabil,
unde se știe clar că simptomatolo-
gia este urmare a dezechilibrului
dintre serotonină și receptorii ei.
În general, psihosomatica se referă
predominant la influenţa distre-
sului (stresul negativ) asupra fizi-
cului. Azi îmi propun să amintesc
mai mult despre influenţa eustre-
sului (a stresului pozitiv – da, există
și acest concept) asupra stării de
sănătate.
Eustresul produce creșterea
secreţiei de endorfine, dopami-
nă, oxitocină, serotonină. Aces-
tea sunt cunoscute sub numele de
„hormonii fericirii”.
Sub influenţa
neurotransmiţătorilor
Endorfinele sunt câteva sub-
stanţe chimice asemănătoare
morfinei, produse în mod natural
de propriul organism în anumi-
te situaţii și în cantităţi benefice,
Naţională de Management al Ca-
lităţii în Sănătate (ANMCS) – ca
instituţie publică având drept
scop creșterea calităţii servi-
ciilor din sănătate și siguranţa
fără absolut niciun efect secundar.
La nivel cardiac, acești neurohor-
moni ai fericirii duc la relaxarea
miocardului și la scăderea frec-
venţei cardiace. La nivel vascular,
produc o relaxare a pereţilor vas-
culari, scăzând tensiunea arteria-
lă. Endorfinele reduc senzaţia de
durere (cresc pragul dureros), au
Dr. Valentin
Pantea,
medic primar MF
impact pozitiv asupra sistemului
imunitar, reduc stresul și îmbună-
tăţesc calitatea somnului, scad ni-
velul colesterolului și chiar reduc
procesele inflamatorii.
Dopamina este un neurotrans-
miţător sintetizat de neuronii
dopaminergici care alcătuiesc
substanţa neagră la nivelul hipo-
talamusului. Acest hormon al fe-
ricirii este eliberat în timpul des-
fășurării de activităţi plăcute sau
care sunt urmate de o recompen-
să. Un nivel optim de dopamină
în organism determină apariţia
bunei dispoziţii și îmbunătăţeș-
te capacitatea de învăţare și de
organizare, crescând productivi-
tatea. Acest neurotransmiţător
este considerat a fi un „hormon al
plăcerii” datorită capacităţii sale
de reglare neurologică și fiziolo-
gică a organismului, care implică
pacientului – este un pilon impor-
tant al desfășurării cu succes a
acestui proces.
La sfârșitul lui 2018, ANMCS
a devenit membru observator la
atât funcţia motorie, cât și starea
de spirit. Sistemul de recompensă
este puternic asociat cu nivelurile
de dopamină sintetizate de neu-
ronii dopaminergici, acest neu-
rotransmiţător fiind capabil de a
genera apariţia sentimentului de
bucurie și validare care motivea-
ză persoana pentru desfășurarea
anumitor tipuri de activităţi.
Surse de eustres
De unde facem rost de
eustres? Simplu: din tot ceea ce
ne face plăcere (evident, fără
urmări negative asupra noastră
sau a altora!): cititul unei cărţi,
ascultarea muzicii, vizionarea
unui film, râsul, o plimbare prin
parc, pe munţi sau pe malul mă-
rii (sunt sigur că veţi fi de acord
cu mine că dacă te plimbi alături
de persoana dragă, eustresul este
mult accentuat, direct proporţi-
onal cu intensitatea sentimente-
lor), practicarea unor hobby-uri,
meditaţiile.
formatele de lucru ale OCDE pe do-
meniul sănătăţii. Astfel, a partici-
pat activ cu raportări, prezentări și
puncte de vedere fundamentate la
toate evenimentele organizate în
cadrul Grupului de lucru privind
indicatorii de calitate și ai Grupu-
lui de lucru privind siguranţa pa-
cientului. Activitatea ANMCS în
cadrul acestor formate și-a dovedit
eficienţa. Astfel, la sfârșitul anului
trecut, România a fost invitată să
participe la întâlnirile Comisiei de
Sănătate a OCDE.
Un alt reper important al acti-
vităţii ANMCS la OCDE îl repre-
zintă invitarea României, alături
de alte 21 de state membre, la Gru-
pul de lucru pentru implementa-
rea proiectului PaRIS. Acesta își
propune implementarea, la nivel
global, a unui sondaj referitor la
Indicatorii Raportaţi privind Si-
guranţa Pacientului. Aprobarea
participării României la această
iniţiativă a fost dată de Guvern
prin HG 534/2021, HG 847/2022
și HG 200/2023, iar ANMCS a fost
desemnată ca manager naţional al
proiectului.
Un fundament pentru
siguranţa pacientului
În prezent, proiectul PaRIS
se află în etapa de implementa-
re a sondajului principal. Etapa
a demarat prin organizarea unei
Un concept actual și util ca
sursă de eustres este cel de mind-
fulness. Practicarea mindfulness
implică metode de respiraţie,
imagini ghidate și alte practici
pentru a relaxa corpul și mintea
și pentru a ajuta la reducerea
distresului.
Să nu neglijăm interrelaţii-
le umane care ne oferă zâmbe-
te, îmbrăţișări, tandreţe etc. și
care sunt o sursă importantă de
eustres. Studiile medicale au do-
vedit fără echivoc că îmbrăţișările
reduc concentraţiile de citokine
proinflamatorii, iar sărutul influ-
enţează pozitiv nivelul de coleste-
rol. Numai că nu trebuie să uităm
că dacă vrem să primim eustres
din relaţiile umane, e bine și să ofe-
rim la rândul nostru eustres.
Iubirea ţine de foame
Poate că una dintre cele mai
importante surse de eustres este
iubirea. Și oricât ar părea de ciudat,
iubirea ţine de foame. „Hormonii
Opinii
conferinţe internaţionale la care au
participat reprezentanţi ai OCDE,
ai WONCA (Organizaţia Mondia-
la a Medicilor de Familie), ai EPF
(Forumul European al Pacienţi-
lor), specialiști internaţionali din
Spania, Portugalia, Grecia, Hong
Kong și reprezentaţi ai organiza-
ţiilor naţionale ale pacienţilor. Re-
zultatele sondajului vor fi un fun-
dament solid pentru elaborarea
de politici publice viitoare privind
siguranţa pacientului și calitatea
serviciilor din sănătate.
O bornă semnificativă a activi-
tăţii ANMCS la OCDE o reprezintă
și organizarea la București a Semi-
narului internaţional privind să-
nătatea mintală a profesioniștilor
din domeniul sănătăţii. Evenimen-
tul a beneficiat de prezenţa unor
experţi în domeniu din Polonia,
Germania, Belgia, Olanda.
Workshopul a fost organizat
împreună cu OCDE și a fost finan-
ţat prin intermediul proiectului
Comisiei Europene „Voluntary
Exchange – Status of health” cu
participarea Observatorului Eu-
ropean de Sănătate și a Băncii
Mondiale.
În concluzie, participarea
ANMCS la activitatea OCDE s-a
concretizat în proiecte și activităţi
cu impact asupra dezvoltării siste-
mului de sănătate al României.
Graţiela Iordache
fericirii” produși de iubire (seroto-
nina și oxitocina) au un rol impor-
tant în controlul senzaţiei de foame
și saţietate. Serotonina acţionează
la nivel central asupra centrilor hi-
potalamici, cât și periferic, la nivel
intestinal. Oxitocina eliberată de
atingeri, îmbrăţișări, de sărut sau
de orgasm reduce activitatea cen-
trului foamei din hipotalamus și
pofta de dulciuri sau de alte adicţii.
Creierul îndrăgostit este relaxat și
motivat.
Să nu uităm însă că eustresul și
starea de bine trec și prin stomac,
că alimentaţia bogată în alimente
care conţin triptofan este impor-
tantă pentru a-ţi crește moralul
și a stimula buna dispoziţie. Trip-
tofanul este un aminoacid esen-
ţial, care nu este produs, deci, de
organism, ci poate fi obţinut doar
prin alimentaţie. E bine de știut
că nu este depozitat în corp, deci
trebuie consumat zilnic. Tripto-
fanul ridică moralul și contribuie
la menţinerea memoriei prin con-
tribuţia la fabricarea serotoninei.
El acţionează ca un antidepresiv
natural, limitând stresul și anxie-
tatea. Un alt aminoacid important
este L-tirozina, care face parte din
compoziţia dopaminei. Alimen-
te bogate în triptofan și tirozină
sunt ouăle, carnea, peștele, dar și
nucile, cajuul, migdalele și avoca-
do. Alte alimente importante în
menţinerea bunei dispoziţii sunt
cele bogate în acizi grași Omega 3,
magneziu, vitaminele D3, B6 și C.
Este cunoscut faptul că nive-
lul de burnout este mai ridicat în
rândul medicilor decât în rândul
populaţiei generale. De aceea cred
că aceștia trebuie să fie primii care
să promoveze eustresul și benefici-
ile lui, atât pentru ei, cât și pentru
pacienţii lor.
Esenţial
Tumorile cerebrale primare
Tumorile cerebrale sunt un grup heterogen
de tumori, care variază semnificativ ca
incidenţă în funcţie de sex, vârstă și rasă.
Sunt mai frecvente la copii și adulţii
vârstnici. În general, bărbaţii sunt mai
predispuși decât femeile pentru această
patologie, deși unele tipuri specifice de
tumori cerebrale, cum ar fi meningiomul,
sunt mai frecvente la femei.
Grupaj realizat de prof. dr. Carmen-Adella Sîrbu
Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central București
Ce cauzează apariţia lor?
Singurii factori de risc bine
validaţi pentru tumorile
cerebrale sunt radiaţiile
ionizante, care cresc riscul la
adulţi și la copii, și istoricul
de alergii, care scade riscul
pentru adulţi.
I
storicul de alergii scade ris-
cul de tumori cerebrale pri-
mare pentru adulţi. Alergi-
ile ar determina o creștere
a imunovigilenţei, cu suprimarea
oricăror tendinţe de dividere
anormală a celulelor. Istoricul de
alergii scade riscul de gliom cu
30% (1,2).
Asocieri cu
medicamente
O metaanaliză a arătat că
utilizarea regulată a aspirinei
a fost asociată cu un risc scăzut
de gliom (gliomul de gradul II/
III OMS) și de glioblastom multi-
form (GBM). Nu a existat o asoci-
ere semnificativă între utilizarea
Imagistica și examenul
neuropatologic sunt
esenţiale pentru stabilirea
diagnosticului tumorilor
cerebrale.
Anamneza minuţioasă, cu pre-
cizarea istoricului medical, a ante-
cedentelor fiziologice și patologice
personale, precum și heredocolate-
rale, este coroborată cu examenul
neurologic complet și cu investiga-
ţiile paraclinice: examinarea ima-
gistică și anatomopatologică.
În cazul tumorilor cerebrale, în
funcţie de localizarea și de particu-
larităţile acestora, deficitele neuro-
logice se instalează progresiv. Une-
ori nu găsim semne neurologice
obiective chiar în prezenţa unor tu-
mori de dimensiuni mari. Deficite-
le cu debut brusc sunt determinate
de sângerările intratumorale, de
creșterile în volum ale tumorii, de
blocarea circulaţiei lichidului cefa-
lorahidian (LCR), cu generarea de
hipertensiune intracraniană.
IRM, de primă alegere
Imagistica prin rezonanţă
magnetică (IRM) cu substanţă de
contrast este de primă alegere.
UMF „Carol Davila” București
de alte antiinflamatoare și riscul
de gliom. Sunt necesare studii su-
plimentare pentru a elucida meca-
nismele prin care aspirina poate
conferi un risc scăzut de gliom (3).
Multe cercetări au investigat
posibilitatea ca statinele să poată
scădea incidenţa bolilor neurologi-
ce. Ele s-au bazat pe faptul că unele
dintre acestea pot penetra bariera
hematoencefalică și pot reduce in-
flamaţia creierului, ceea ce poate
Cum se diagnostichează corect?
Pentru studiul vascularizaţiei
tumorii, necesar pentru abordul
neurochirurgical, se utilizează
angiografia prin IRM, cu sau
fără substanţă de contrast. Când
IRM nu se poate efectua din di-
ferite motive, se poate utiliza to-
mografia computerizată (CT) cu
contrast.
Spectroscopia prin rezonan-
ţă magnetică (MRS) apreciază
modificările metabolice și chimi-
ce din interiorul tumorii. Tumo-
rile maligne care au o activitate
metabolică intensă au niveluri
mai mari de colină și mai mici de
N-acetil aspartat (NAA) (9).
IRM de perfuzie evaluează de-
bitul sanguin al tumorilor cerebra-
le cu ajutorul substanţei de con-
trast. Evidenţierea vascularizaţiei
tumorale și a angiogenezei ajută
la determinarea malignităţii și a
gradului tumorilor cerebrale. In-
vestigaţia permite determinarea
celui mai bun loc pentru efectua-
rea biopsiei și postoperator permi-
te diferenţierea ţesutului restant
duce la un risc mai mic de trans-
formare malignă. Trei studii au ra-
portat estimări similare, sugerând
că utilizarea regulată a statinelor
poate fi asociată cu o reducere de
25% a riscului de gliom (4).
Asocierile remarcate între me-
ningiom și expunerea la estrogeni
ridică ipoteza factorilor hormo-
nali în apariţia acestora (5).
Înălţimea pare să fie un impor-
tant factor de risc pentru glioame,
în timp ce indexul de masă corpo-
rală, nu. Moore și colab. au găsit o
asociere semnificativă între indi-
vizii mai înalţi și riscul crescut de
gliom (risc relativ = 2,12 pentru cei
cu înălţimea >1,9 m, faţă de cei cu
înălţimea <1,6 m) (6).
Radiaţiile ionizante și
neionizante
Dozele mari și moderate de
radiaţii sunt cel mai frecvent do-
cumentat factor de risc de mediu
pentru tumorile cerebrale. A fost
observat în mod independent în
studiile supravieţuitorilor bombei
sau a recidivei tumorale de cel
cicatricial (10).
IRM funcţional (fMRI) mă-
soară modificările fluxului sangu-
in în părţile active ale creierului
în timp ce pacientul efectuează
anumite sarcini și decelează ariile
specifice responsabile pentru ace-
le funcţii. Permite evitarea afec-
tării ariilor elocvente în timpul
rezecţiei tumorii. Crește și acura-
teţea biopsiei, precizând aria opti-
mă pentru prelevat. De exemplu,
un neurochirurg se poate opune
rezecării unei tumori în apropi-
erea cortexului motor, deoarece
acest lucru ar putea duce la un de-
ficit motor (11).
IRM de difuzie măsoară miș-
carea browniană a moleculelor
de apă de-a lungul unui gradient
de câmp magnetic. Pentru diag­
nosticarea tumorilor cerebrale,
măsurarea coeficientului aparent
de difuzie (ADC) în tumorile ce-
rebrale permite medicilor să cla-
sifice tipul tumorii. Majoritatea
tumorilor cerebrale au ADC mai
atomice, la pacienţii care au uti-
lizat radioterapia și la cei expuși
profesional sau conjunctural (7).
Efectele cancerigene ale radia-
ţiilor ionizante sunt mai puternice
la copii, deoarece aceștia sunt mai
radiosensibili și au mai mulţi ani
de viaţă potenţială pentru expri-
marea riscului. Unele studii au ară-
tat că radioterapia pentru cancer
la copii este asociată cu dezvolta-
rea în timp a tumorilor cerebrale,
în special la cei care au fost trataţi
pentru leucemia limfoblastică acu-
tă. Latenţa dintre iradiere și apari-
ţia tumorilor a fost estimată la 7-9
ani, meningioamele și glioamele
fiind cele mai frecvente tumori
decelate.
Odată cu introducerea telefo-
niei mobile în anii 1980, radiaţiile
neionizante au devenit și ele un
potenţial factor de risc. Telefoa-
nele celulare emit câmpuri de ra-
diofrecvenţă, iar atunci când sunt
utilizate în apropierea capului,
creierul absoarbe cea mai mare
doză de radiaţii neionizante. În
2011, Agenţia Internaţională pen-
tru Cercetarea Cancerului (IARC)
a clasificat câmpurile de radiofrec-
venţă ca fiind posibil carcinogene.
mare decât ţesuturile normale ale
creierului. Tehnica permite apre-
cierea răspunsului la medicamen-
te, radiaţii sau terapia genică. Un
tratament de succes are ca rezul-
tat apoptoza și creșterea difuziei,
în timp ce tratamentul ineficient
are ca rezultat valori neschimbate
ale difuziei (12).
Tomografia cu emisie de
pozitroni (PET) utilizează sub-
stanţe radioactive, precum fluo-
ro-deoxi-glucoza (FDG). Această
substanţă injectată este preluată
de celule care se divid. Celulele tu-
morale sunt mai active în diviziu-
ne, astfel încât captează mai mult
substanţa radioactivă decât ce-
lulele normale. După injectare,
se obţine astfel imaginea zonelor
radioactive din creier. Este util
și pentru diferenţierea recidivei
de radionecroza cerebrală, care
poate surveni după radioterapie,
dar nu captează radiotrasorul. Po-
tenţialul său este de a trata aceste
tumori în viitorul apropiat prin
astfel de radiotrasori (13).
VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25
7
Concluzia s-a bazat în mare parte
pe datele preliminare ce asociau
un risc crescut de gliom și schwa-
nom vestibular la utilizatorii de
telefoane celulare o perioadă mare
din zi (8).
Determinism genetic
Studiile asupra genomului au
identificat 32 de gene moștenite
asociate cu risc crescut de tumori
cerebrale.
Studii recente au adus progre-
se privind dezvoltarea gliomului.
Sunt descrise modificări geno-
mice asociate cu anumite subti-
puri de gliom. Prezenţa izocitrat
dehidrogenazei (IDH1 sau IDH2)
este mutaţia cu cel mai impor-
tant factor prognostic în evoluţia
astrocitoamelor și oligodendro-
glioamelor. Această recunoaștere
a condus la stratificarea acestor
tumori prin prezenţa sau absenţa
unei mutaţii IDH. Deși nu este di-
rect implicat în formarea tumorii,
statusul de metilare al metil gua-
nedin metil transferazei (MGMT)
are o importanţă prognostică pu-
ternică, asociindu-se cu creșterea
supravieţuirii în cazul glioamelor
de grad înalt.
Histologia confirmă
diagnosticul
Cu toate aceste tehnici, di-
agnosticul definitiv al tumorii
cerebrale ar trebui să fie confir-
mat numai prin examinarea his-
tologică a probelor de ţesut tu-
moral obţinute prin mijloace de
diagnostic:
 Biopsia stereotaxică sau biopsia
cu ac, care este ghidată imagistic,
sub anestezie generală;
 Biopsia deschisă, prin cranioto-
mie care permite în timp real un
diagnostic histologic, în timp ce
pacientul este pe masa de opera-
ţie. Diagnosticul urmează a fi con-
firmat ulterior.
Puncţia lombară cu analiza li-
chidului cefalorahidian este utilă
când avem suspiciunea că celulele
tumorale au ajuns la nivelul me-
ningelui sau în spaţiul subarahnoi-
dian, cum se întâmplă frecvent în
limfoamele primare cerebrale.
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro
8 VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25
Medicina sportivă nu e spectaculoasă,
dar înseamnă muncă, implicare și
angajare în acest tip de efort medical,
spun practicanţii acestei specialităţi. Ea
îmbină în egală măsură două
domenii importante ce fac
referire la sănătatea umană:
cel medical și cel sportiv.
Pare să fie opţiunea perfectă
pentru cei pasionaţi de sport
și care, totodată, visează la
o carieră în domeniul Grupaj realizat de
Dorina Novac
medical.
M
edicina sportivă
nu se limitează la
diagnosticul și ges-
tionarea leziunilor
sistemului musculo-scheletic, în-
semnând mai mult decât tratarea
traumatismelor. De exemplu, un
program susţinut şi intens de sport
poate duce, uneori, la disfuncţii
sau la complicaţii cardiovascula-
re. De aceea, medicii și asistenţii
medicali trebuie să beneficieze
de o pregătire specială. Cu toate
acestea, medicina sportivă, chiar
dacă acordă cea mai mare atenţie
sporturilor, contribuie la menţi-
nerea unei populaţii sănătoase,
deoarece se adresează, în primul
rând, amatorilor.
Introdusă încă de la sfârșitul
secolului al XX-lea în multe spitale
și clinici private, medicina sporti-
vă a evoluat de-a lungul timpului
și este, indubitabil, într-o continuă
dezvoltare. „Evoluează prin apara-
tura portabilă de refacere și de re-
cuperare pe care o poţi căra prac-
tic oriunde, ca să o ai la dispoziţie
pentru sportiv. O aparatură pe care
eu acum 20 de ani nici măcar nu o
visam”, spune dr. Alin Popescu,
medic primar medicină sportivă.
De mai bine de 20 de ani face parte
din familia Federaţiei Române de
De strajă la
sănătatea
sportivilor
Rugby, iar de 15 ani activează în ca-
drul unei clinici private.
În calitate de secretar general
al Societăţii Române de Medici-
nă Sportivă, medicul consideră
că, acum, domeniul se află pe o
curbă clară de evoluţie și că, de fapt,
lucrurile sunt de-abia la început.
Potrivit lui, COVID-19 a oferit me-
dicinei sportive din România, dar
și din întreaga lume, un moment de
răgaz și de reflecţie, într-o perioadă
extrem de incertă privind viitorul:
„Această pandemie, clar, i-a adus și
’’
niște minusuri. S-au pierdut niște
lucruri, dar mi se pare că s-a reve-
nit cu forţe proaspete. Din vara lui
2022, lucrurile s-au schimbat foar-
te mult. Acum am revenit în matca
firească a specialităţii”.
Două decenii de medicină
sportivă
Dr. Alin Popescu a ales medi-
cina sportivă acum mai bine de
două decenii, mai exact în noiem-
brie 2001, pentru că și-a dorit un
anumit soi de libertate: să urmă-
rească zi de zi performanţa uma-
nă, însă nu neapărat cea sportivă,
și să aibă contact cu cât mai mulţi
oameni: „Deși am terminat șase
ani de facultate la «Carol Davila»
și am făcut și un an de stagiatură
Dopajul,
probabil, nu
va fi eradicat
niciodată cu totul.
Va rămâne undeva în
periferia sportului
de performanţă.
Medicina sportivă
are de luptat serios cu
acest flagel.
(Dr. Alin Popescu)
la «Grigore Alexandrescu», nicio-
dată n-am vrut să lucrez în spital.
Mi-am dorit mereu ca viaţa mea
profesională să fie un pic diferită
de cea a colegilor mei”.
Special
Își amintește că, fiind rezident
în anul întâi, a ajuns într-un club de
rugby din Gura Humorului, unde a
găsit o echipă puternică de juniori
– Rugby Domus. A făcut apoi parte
din echipa medicală a juniorilor
naţionalei, iar în doi ani, în pri-
măvara lui 2004, a ajuns medicul
echipei naţionale de seniori. „A
fost o ascensiune bazată pe multă
muncă, pe pasiune și pe dăruire.
Până la urmă, dacă la 28-29 de
ani nu ești pasionat și sută la sută
implicat, atunci când să mai fii?”
(zâmbește) Iar în 2008 a devenit
medicul coordonator al Federaţiei
Române de Rugby.
Atunci când nu este medic, dr.
Alin Popescu scrie. A realizat un
ghid de nutriţie, în colaborare cu
nutriţionistul Nicoleta Tupiţă, și
deţine un blog medical. Lansat la
1 februarie 2009, blogul a fost no-
minalizat, după trei ani, în cadrul
galelor Colegiului Medicilor din
România (CMR). „A fost o gală
foarte frumoasă la Teatrul Mic din
Capitală. Ulterior, această secţiu-
ne a fost scoasă din premiile CMR
și asta mi-a dat un impuls supli-
mentar. După care social media
pe undeva ne-a acaparat.” Acum,
blogul nu mai este atât de viu cum
era în urmă cu un deceniu, dar ră-
mâne un proiect de suflet: „Este un
proiect care cred că m-a reprezen-
tat și mă reprezintă. L-aș păstra
pentru că a fost primul canal de
comunicare eficientă cu pacienţii,
publicul-ţintă fiind cei care practi-
că sport la modul amator”.
Special
Principala
preocupare
în rugby
Există extrem de
multe protocoale
pentru evaluarea
leziunilor la nive-
lul capului (assess
head injury). De
aceea, comoţiile re-
prezintă preocuparea
numărul unu în lumea
medicală din rugby, dar și
din alte sporturi de contact,
explică dr. Alin Popescu. Cele
mai grave, din experienţa sa, sunt lezi-
unile cervicale, care au un prognostic diferit în funcţie de gravitate și
zona la care s-au produs. „Avem un băiat de 18 ani în scaun cu rotile,
avem și un deces. Sunt multe situaţii derivate din cervicală, din pa-
tologia cervicală traumatică. Iar ca frecvenţă, sunt umărul, glezna și,
probabil pe primul loc, genunchiul.”
În plus, un jucător care renunţă la sportul de performanţă la vârsta de
35 de ani rămâne cu multe traumatisme care pot duce la artroze pre-
coce sau la probleme de sănătate care apar, în mod normal, la o vârstă
mai înaintată.
Dopajul nu va dispărea
niciodată
Medicina sportivă aduce cu
sine multe oportunităţi, dar și
numeroase provocări. Una dintre
aceasta este efortul de a aduce
cele mai bune soluţii de suplimen-
te nutritive pentru sportivi, spune
doctorul Popescu. Apoi, medicul
este, cumva, și medic de familie
pentru sportivul de performanţă.
„Este vorba despre o muncă de
zi cu zi, care nu e spectaculoasă,
nu atrage camerele. Dar înseam-
nă muncă, înseamnă implicare
și angajare în acest tip de efort
medical.”
Un alt aspect important este
lupta anti-doping și o educaţie me-
dicală continuă în această direcţie.
Cu toate acestea, secretarul gene-
ral al Societăţii Române de Medici-
nă Sportivă este conștient că dopa-
jul nu va fi eradicat niciodată: „Va
rămâne undeva în periferia spor-
tului de performanţă, dar firesc în
atenţia mass-mediei din întreaga
lume. Medicina sportivă are de
luptat serios cu acest flagel”. O altă
provocare vizează medicii care fac
deplasări cu echipele naţionale.
Este vorba despre diferenţa de fus
orar, despre adaptare și despre ma-
nagementul întregii delegaţii de
sportivi.
Născut a doua oară
După mai bine de 20 de ani
de muncă, medicul a rememorat
câteva dintre cazurile care l-au
marcat. Printre acestea se numără
povestea lui George Baltă, rugbys-
tul căruia medicii i-au dat trei ore
de trăi – un tânăr care s-a născut
din nou la 19 ani. A suferit un ac-
cident grav în timpul unui meci și
a fost diagnosticat cu traumatism
vertebro-medular cervical, luxa-
ţie anterioară bilaterală C6-C7. A
fost operat la Spitalul „Bagdasar-
Arseni”, iar ulterior a necesitat
foarte multă recuperare. „Acum
este angajat în două companii,
conduce mașina chiar dacă își
controlează greu trenul superior.
George este un exemplu care va
rămâne în memoria oricărui iubi-
tor de rugby”, a subliniat dr. Alin
Popescu.
Un alt caz de care medicul își
amintește s-a petrecut la începutul
anilor 2000. Atunci a rămas blocat
într-un spital din Georgia cu un
sportiv diagnosticat cu un trauma-
tism cranio-cerebral închis. Este
vorba despre Florin Corodeanu,
care era angrenat în campiona-
tul francez și era jucător de linia a
treia. În acea perioadă încă erau
războaie în Abhazia și Osetia de
Sud. „Am rămas cu el în Spitalul
Republican din Tbilisi. Era practic
jumătate spital, jumătate loc pen-
tru refugiaţii din zonele afectate de
războiul cu Rusia. Am rămas acolo
șase zile, iar când am aterizat pe ae-
roportul din Viena, unde am făcut
escală, am simţit așa o ușurare.”
recomandările pentru
îmbunătăţirea performanţei
fizice, medicul de medicină
VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25
9
Amintiri din anti-COVID-19. „O Olimpiadă în
care apropierea între sportivii di-
feritelor ţări a fost mai mult dori-
Ţara Soarelui
tă, decât faptică. A avut loc într-un
oraș frumos și curat, văzut doar
din autocarele ce ne-au dus la zone-
Răsare
le de antrenament și competiţie.”
În activitatea sa, cele mai frec-
vente accidentări sportive sunt,
evident, cele de natură muscu-
lo-scheletală. Cele care vizează
Având o experienţă de peste amintește că a ajuns la Clubul musculatura, articulaţiile cu tot
25 de ani în medicina sportivă Sportiv al Armatei „Steaua” Bucu- ceea ce implică acest lucru: rupturi
și numeroase competiţii inter- rești într-un colectiv medico-mi- fibrilare și musculare, afecţiuni li-
naţionale, Fabian Popa este asis- litar de excepţie. Aici și-a defi- gamentare traumatice, precum și
tent medical în cadrul Comite- nitivat pregătirea profesională, contracturi musculare.
tului Olimpic și Sportiv Român lucrând ca asistent medical în mai
(COSR): „Am devenit asistent toate secţiile sportive ale clubului. Timpul este o provocare
medical prin prisma rezultate- Consideră că timpul este una
lor mai bune la știinţele umane, Olimpiadă cu restricţii dintre cele mai mari provocări
în defavoarea celor reale. În- impuse de COVID ale medicinei sportive. Astfel, po-
totdeauna am înclinat balanţa Se numără printre profesio- trivit lui, antrenorii își doresc să
spre uman”, își începe povestea niștii din domeniul sănătăţii care vadă sportivii cât mai repede la
Stella Jepkosgeistella Ruto, sportivă a clubului
Dinamo, născută în Kenya și naturalizată în România
Fabian Popa alături de înotătorul Robert Glinţă și Fabian Popa
acesta. Decizia de a migra spre a participat de mai multe ori la antrenamente și la competiţii,
medicina sportivă a luat-o mai Jocurile Olimpice alături de spor- după perioadele posttraumatice
târziu, în anul 1993, după o expe- tivii români. Despre Olimpiada ale acestora: „Există o «bătălie»
rienţă de 13 ani ca asistent medi- din Ţara Soarelui Răsare – Tokyo medicală în a nu face rabat de la
cal în cadrul Spitalului Militar 2020 –, spune că a fost total ati- procedurile, procedeele medicale
de Urgenţă „Dr. Carol Davila”. Își pică, plină de restricţii medicale și viteza de recuperare”.
De regulă, ziua de muncă a unui
asistent medical care lucrează în
Medicina sportivă se concentrează pe prevenirea, diagnosticarea și medicina sportivă începe la 07:30.
tratamentul leziunilor legate de sport. De asemenea, oferă sfaturi și mă- După raportul și discuţiile cu me-
suri menite să menţină și să îmbunătăţească starea fizică a sportivilor dicul coordonator, despre cazurile
de diferite vârste. pe care le au, dar și despre evoluţia
Specialistul de medicină sportivă are trei obiective esenţiale: se asi- acestora, stabilesc procedurile ul-
gură că nu există contraindicaţii pentru activitatea sportivă planificată, terioare de recuperare medicală.
în funcţie de vârsta și starea de sănătate a sportivului; îmbunătăţește „Facem procedurile de fiziotera-
performanţele prin îngrijire personalizată (determinarea valorilor de pie stabilite, urmărind evoluţia
VO2max și a pragului aerob-anaerob, sfaturi alimentare, interacţiunea și efectele asupra sportivilor”, ex-
cu antrenorii, preparatorii fizici și kinetoterapeuţii etc.); tratează toate plică Fabian Popa. De asemenea,
afecţiunile legate de sport, în special traumatismele (oase, articulaţii, el asistă medical antrenamentele
mușchi, ligamente etc.). din baza sportivă și acordă primul
Specialitatea necesită o cunoaștere precisă a diferitelor sporturi, ajutor urgenţelor apărute în acele
însă aduce inovaţii importante în multe domenii medicale. momente.
Pe lângă
diagnosticul
după accidentare și
sportivă este mereu
aproape de cei care
practică sportul.
10 VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25
SPITALUL CLINIC DE
RECUPERARE IAȘI
(JUDEŢUL IAȘI)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s.p. nr. 1.406/2006, coroborat cu
prevederile art. 185 din Legea nr.
95/2006, republicată, cu modifică-
rile și completările ulterioare, ur-
mătoarele funcţii:
• șef Secţia clinică Recuperare
medicală cardiovasculară;
• șef Secţia clinică Recuperare
medicală respiratorie.
Candidaţii vor depune la Spita-
lul Clinic de Recuperare Iași un do-
sar cuprinzând următoarele acte:
a) cerere în care se menţionează
funcţia pentru care dorește să can-
dideze;
b) copie xerox de pe diploma de
studii;
c) adeverinţă din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 2 la normele menţionate;
e) declaraţie pe propria răspun-
dere a candidatului, din care să re-
zulte că nu a fost condamnat penal
pentru fapte ce-l fac incompatibil
cu funcţia pentru care dorește să
concureze;
f) declaraţie pe propria răspun-
dere a candidatului, din care să re-
zulte că nu se află în stare de incom-
patibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverinţă din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancţionat de conducerea uni-
tăţilor în care și-a desfășurat activi-
tatea sau de Colegiul Medicilor din
România;
h1) în situaţia prevăzută la art.
1, alin. (6) (în situaţia în care per-
soanele prevăzute la alin. (5) „Per-
soanele sancţionate în ultimii 2 ani
de către unităţile la care au fost an-
gajate sau de către Colegiul Medi-
cilor din România nu pot participa
la concursurile sau la examenele
pentru ocuparea funcţiei de șef de
secţie, șef de laborator și șef de ser-
viciu” contestă conform legii sanc-
ţiunea aplicată fie de unitatea an-
gajatoare, fie de Colegiul Medicilor
din România, interdicţia prevăzută
la alin. (5) produce efecte de la data
la care hotărârea judecătorească
rămâne definitivă), un document,
certificat de grefă, emis de instan-
ţa judecătorească competentă, din
care să reiasă existenţa pe rolul in-
stanţei a unui litigiu cu privire la
sancţiunea aplicată;
i) copie xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medicilor
din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
POSTURI SCOASE LA CONCURS
preluate de pe www.posturi.gov.ro
Primăria Orașului Hârșova, jud.
Constanţa:
– 1 post medic școlar.
Spitalul Municipal de Urgenţă Pașcani,
jud. Iași:
– 1 post medic specialist Urologie.
Serviciul de Protecţie şi Pază:
– 1 post medic specialist/primar Pneumo-
logie.
Spitalul „Dr. Karl Diel” Jimbolia, jud.
Timiş:
– 1 post medic specialist Sănătate
publică și management la Birou Ma-
nagementul calităţii serviciilor
medicale.
Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei”
Buhuși, jud. Bacău:
– 1 post medic specialist Diabet zaharat,
nutriţie și boli metabolice;
– 1 post medic specialist Recuperare, me-
dicină fizică și balneologie.
ateste confirmarea în specialitate și
vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţiei;
l) chitanţă de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 250 de
lei.
În secţiile universitare clinice,
funcţia de șef de secţie se ocupă de
către un cadru didactic universitar
medical desemnat pe bază de con-
curs organizat în condiţiile legii și
prezentului anunţ.
Spitalul Clinic de Recuperare
Iași respectă dispoziţiile prevăzute
în actele normative în vigoare, Re-
gulamentul intern și Contractul co-
lectiv de muncă la nivelul unităţii.
La concurs sau examen se pot
prezenta medici cu o vechime de
cel puţin 5 ani în specialitatea Me-
dicină internă, specialitate pe care
o practică în mod curent și în care
sunt confirmaţi prin ordin al minis-
trului sănătăţii publice (vechimea
în specialitate decurge de la data
confirmării și încadrării ca specia-
list).
Persoanele sancţionate în ulti-
mii 2 ani de unităţile la care au fost
angajate sau de Colegiul Medicilor
din România, nu pot participa la
concurs.
Persoanele cărora le-a încetat
contractul de administrare în ul-
timii 2 ani în condiţiile stabilite la
art. 5, lit. b), c) sau d) din Ord. m.s.p.
nr. 1.406/2006, nu pot participa
la concursul sau examenul pentru
ocuparea funcţiei de șef secţie.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susţinerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătăţii, cu modificările și
completările ulterioare și legislaţia
secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practică
se susţine în faţa conisiei de exami-
nare pe baza metodologiei stabilite
pentru obţinerea titlului de medic
specialist.
Tematica de concurs, bibliogra-
fia și temele-cadru pentru proiectul
de management vor fi afișate la se-
diul și pe site-ul spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul Spitalului Clinic de Recupe-
rare Iași, str. Pantelimon Halipa nr.
14, Compartimentul Contencios, în
termen de 15 zile de la data publică-
rii prezentului anunţ, iar concursul
se organizează în termen de mini-
mum 30 de zile și maximum 90 de
zile de la publicarea în săptămâna-
lul „Viaţa medicală”.
Relaţii suplimentare se pot
obţine la tel.: 0740.904.022.
Spitalul Municipal Codlea, jud. Brașov:
– 1 post medic specialist Geriatrie și ge-
rontologie în cadrul Compartimentului
de Îngrijiri la domiciliu.
Primăria Orașului Întorsura
Buzăului, jud. Covasna:
– 1 post temporar vacant medic den-
tist/stomatolog la cabinete medicale
școlare.
Grădiniţa nr. 196 Bucureşti:
– 1 post medic școlar.
Primăria Oraşului Năsăud, jud.
Bistriţa-Năsăud:
– 1 post temporar vacant medic stoma-
tolog la Cabinete medicale şcolare în ca-
drul Direcţiei de Asistenţă socială.
Spitalul Municipal Ploiești, jud.
Prahova:
– 1 post medic specialist Gastroentero-
logie în cadrul Secţiei Medicină inter-
nă, Compartimentul Gastroenterologie.
Varia
CMSR
Sănătatea este
Prof. dr.
una singură
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
Am văzut pacienţi cu pacient și un serviciu din sistemul medicale disponibile. Sistemul de
operaţii și intervenţii bugetar înregistrat în baza de date sănătate privat are circuite și ac-
medicale reușite, dar a asigurărilor sociale și publice de ces libere, permisive. Acestea sunt
pierduţi apoi din cauza unei sănătate. condiţionate doar de capacitatea
patologii stomatologice Stomatologia are această ex- de plată a costurilor din partea
asociate la care nimeni nu perienţă câștigată în peste 20 de consumatorilor de servicii, pentru
ani de dezvoltare a serviciilor serviciile care nu se acordă prin
s-a gândit înainte. Sănătatea
private. Susţinerea foarte mică a sistemul de asigurări sociale de
orală trebuie să intre în îngrijirilor medicale stomatologi- sănătate.
aceeași gestionare unică a ce din partea sistemului public de
stării de sănătate. asigurări sociale de sănătate a fost Avem o imagine de
și este greu suportată de bolnavi. ansamblu?
Am trecut recent prin pan- Dar, neexistând alternativă, fieca- Constatăm că legislaţia de re-
demie, vremuri în care am avut o re cetăţean încerca să se descurce glementare a modului de acordare
mulţime de experienţe noi. Corpul cum putea, pe baza veniturilor a îngrijirilor medicale se revizu-
medical și serviciile medicale au proprii. Da, pacientul plătea și plă- iește periodic, reţeaua de furnizori
fost supuse unor provocări majore, tește la stomatolog și, dacă poate privaţi de servicii medicale se dez-
fără precedent. Una dintre marile să plătească, el primește îngrijirile voltă rapid, furnizorii de servicii
probleme care au nevoie de solu- pe care le solicită. Acest mod de re- medicale din sistemul bugetar
ţii concrete, eficiente și fezabile a zolvare a problemelor de sănătate suferă și așteaptă o reformă reală
fost și este accesul cetăţeanului la
serviciile medicale.
Cum arată prezentul? Con-
statăm că nu ne-am debarasat de
niște obiceiuri proaste câștigate
în perioada pandemică. Empatia
pentru bolnavi s-a redus și ei simt
asta. Componenta comercială a
practicii medicale a devenit agre-
sivă, nu doar perceptibilă. Sunt de-
osebiri substanţiale între modul în
care se desfășoară lucrurile la fur-
nizorii de servicii medicale din sis-
temul bugetar și la cei din servici-
ile medicale private. În ultimii doi
ani s-a dezvoltat rapid privatizarea
și în alte servicii medicale decât
medicina dentară. Să privim situ-
aţia din punctul de vedere al mo-
dului în care un cetăţean poate să orală separă în prea mare măsură și cu rezultate benefice, bolnavii
obţină serviciile medicale dorite și sănătatea orală de sănătatea ge- doresc un acces bun la servicii me-
la cerere în baza nevoii resimţite nerală. Experienţa din cabinetele dicale în general și la cele oferite
personal pentru astfel de servicii. dentare, cu efecte negative asupra prin sistemul de asigurări socia-
gestionării unice și actualizate a le de sănătate în special. În acest
În funcţie de veniturile stării generale de sănătate a pa- context, publicitatea și reclamele
pacientului cienţilor, nu ar trebui reprodusă medicale au ieșit de mult din li-
Spitalele, centrele de diagnos- în spitale și în cabinetele priva- mitele deontologiei medicale. Dar
tic și cabinetele medicale private te de medicină generală și de sănătatea populaţiei s-a îmbună-
oferă acces liber la asistenţă medi- specialităţi medicale. tăţit? Există un sistem funcţional
cală cu plata integrală a serviciilor. de gestionare a stării de sănătate
Pacientul solicită, plătește și pri- Privatizarea medicinei a cetăţenilor? Știm care sunt indi-
mește. Pentru servicii compensate Când anticipam evoluţia ser- catorii de morbiditate, care și câte
prin sistemul de asigurări de sănă- viciilor medicale după pandemie, servicii medicale de o anumită na-
tate există proceduri specifice, dar nu am avut în vedere adevărata tură au fost furnizate? Avem date
acestea nu fac obiectul discuţiei dimensiune a fenomenelor care statistice reale și corecte privind
noastre. Trebuie ca fiecare pacient urmau să se întâmple. Asistăm la toate aceste aspecte?
care primește îngrijiri medicale o goană după bani a investitori- Dezvoltarea serviciilor medi-
să aibă înregistrate aceste servi- lor în servicii medicale private, în cale înseamnă creșterea accesului
cii în dosarul electronic de sănă- tandem cu o goană a pacienţilor bolnavului la îngrijiri medicale,
tate. Aceasta deoarece sănătatea după servicii medicale accesibi- dar ea trebuie să fie însoţită de o
individului este una singură și nu le. Este bine că se investește în gestionare unică și transparentă
poate fi gestionată eficient dacă servicii medicale și este bine că a stării de sănătate a cetăţenilor
avem două sau mai multe abordări bolnavii primesc în timp util îngri- acestei ţări. Sănătatea este unică
ale aceleiași probleme. Mulţi me- jirea medicală necesară. Sistemul pentru fiecare om și este normal
dici și mulţi pacienţi participă la de sănătate de stat, bugetar are cir- să existe o gestionare unică a aces-
acte medicale combinate între un cuite reglementate, precum și ac- teia, a evoluţiei ei și a tratamente-
serviciu privat plătit integral de ces controlat și limitat la serviciile lor medicale importante primite.
Cu adâncă durere în suflet, anunţăm dispariţia unuia dintre cei mai apreciaţi
dermatologi din ţara noastră,
doctorul Ionel Cojocariu.
Extrem de generos, sensibil și delicat, cu zâmbet prietenesc și blând, dr. Ionel
Cojocariu a tratat în cariera sa mii de pacienţi. Împărtășea cu plăcere celor din
jur multe lucruri din vasta sa cunoaștere medicală, cu sfaturi nepreţuite. La doar
9 luni după pierderea soţiei, pictor Severica Cojocariu, se stinge și el, la frumoasa
vârstă de 102 ani, în sânul familiei.
Dumnezeu să îl odihnească în pace!
Familia Turdeșanu, cumnaţii
Aniversări VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25
11

Ștefan Minovici și
centenarul
învăţământului
farmaceutic la
București Grupaj realizat de prof. dr. Octavian Buda

familie se mută la metode de descom- După o navetă academică între Berlin

București, la frate- punere a macromo- și București, odată ajuns la Catedra de Chi-
le cel mare, Mina leculelor proteice, mie analitică, a început organizarea labo-
Minovici, care a zaharurilor și ratorului, după modelul german. Zece ani
începuse să aibă purinelor. au durat eforturile profesorului până când
o situaţie materi- Savantul îl an- a obţinut un local corespunzător, dotat cu
ală mai bună. Ște- gajează pe Ștefan sală de curs și bibliotecă, săli spaţioase,
fan se înscrie, ca și Minovici ca asistent adecvate analizelor cantitative și calita-
Ștefan Minovici rămâne unul fratele său Nicolae, la Liceul „Sfântul Sava”, la Institutul „Kaiser tive, gazometrie, electroliză, toxicologie,
dintre întemeietorii și organizatorii absolvind cursurile acestuia în 1887. Constantin Istrati Wilhelm” și, astfel, spectroscopie.
știinţelor chimico-farmaceutice în Mina îl sfătuiește să înceapă studii de (1850-1918) timp de doi ani, el a
România, cu legături profunde cu fizică și chimie, așa că, în toamna anului organizat lucrările Primul decan al Facultăţii de
1887, se înscrie la Facultatea de Știinţe din practice de chimie analitică de la catedra ber- Farmacie
medicina legală.
Universitatea bucureșteană, pe care o absol- lineză. În această perioadă, va lucra la teza sa A înfiinţat, în 1899, Asociaţia generală a

N
vă ca șef de promoţie. Profesorul de chimie, de doctorat, terminată în 1897, și publicată în Corpului farmaceutic din România și o pu-
ăscut la Râmnicu Sărat, Ște- medicul și ministrul Constantin I. Istrati îl Germania sub titlul „Ueber einige aromatis- blicaţie care, șase ani mai târziu, devine „Bu-
fan Minovici (1867-1935) este recomandă, încă din anii studenţiei, ca pre- che Oxazole und Imidazole”, lucrare citată în letinul de farmacie și chimie din România”,
cel de-al șaselea copil al soţilor parator la cursurile de fizică și chimie ale numeroase tratate de specialitate. apoi „Buletinul de chimie”, ce apare până în
Ștefan și Sofia Minovici, fiind cu Liceului „Sf. Sava”, la solicitarea directorului În timpul studiilor sale la Berlin, Cate- 1919. În aceste periodice și-a publicat cea
un an mai mare decât fratele său Nicolae. Ca acestui liceu. dra de Chimie analitică a Școlii Superioa- mai mare parte a lucrărilor știinţifice. În
și pe ceilalţi fraţi, greutăţile vieţii de familie re de Farmacie din București (din cadrul 1914, din iniţiativa sa, a luat fiinţă Societa-
l-au făcut să se despartă de casa părinteas- Asistent la Institutul Facultăţii de Medicină) devine vacantă tea de Chimie, iar în 1924 a avut loc, la Si-
că, plecând la unchii săi din Brăila, unde s-a „Kaiser Wilhelm” după decesul titularului ei, Ion Radian, ast- naia, Congresul naţional de chimie, primul
înscris la școală, în 25 august 1875. Un an A absolvit Facultatea de Chimie în 1893, dintr-o serie de manifestări care s-au desfă-
mai târziu, se stinge din viaţă tatăl său, iar remarcat de profesori precum Bacaloglu, șurat apoi cu regularitate, din trei în trei ani,
întreaga familie, care rămăsese în Râmni- Istrati, Bernath-Lendway și, susţinut de până în 1936. A înfiinţat și organizat Asoci-
cu Sărat, trebuie să se reunească la Brăila. profesorul Alexe Marin, devine asistent la aţia Generală a Corpului Farmaceutic din
Dificultăţile ma- Catedra de Chimie organică a Facultăţii de România și Asociaţia Generală a Chimiștilor
teriale îl obligă pe Chimie din București. În acea perioadă, apa- din România. Organizarea învăţământului
Emil Fischer
Ștefan la tot felul re și prima sa lucrare știinţifică „Obţinerea (1852-1919), farmaceutic prin implicarea sa directă a fost
de îndeletniciri, eterilor fenilsulfonici ai fenolului trihalo- laureatul un efort constant al profesorului.
inclusiv de para- genat”, publicată în „Buletinul Societăţii de Premiului Nobel În 1923 s-a inaugurat Facultatea de Far-
pentru Chimie în
cliser, dar nu pă- Știinţe Fizice”. 1902, mentorul
macie, independentă de cea de Medicină
răsește școala. În toamna lui 1894, se înscrie la Fa- lui Ștefan sau Știinţe, al cărei prim decan a fost. În
După absol- cultatea de Filosofie a Universităţii Minovici 1926, Academia Română îl alege membru
virea școlii pri- „Friedrich Wilhelm – Humboldt” din Ber- corespondent. Pentru îndelungata sa acti-
mare, se înscrie lin. În același timp se implică în stagii prac- fel că postul este scos la concurs în 1896. vitate în domeniul știinţelor farmaceutice,
la gimnaziul din tice de chimie și toxicologie în laboratoare Ștefan Minovici ajunge astfel șef de cate- consiliul profesoral al Facultăţii de Farma-
Brăila, dar nu ur- conduse de mari profesori, precum Emil dră și, în pofida faptului că deși nu era far- cie îi decernează în 1932 diploma de Doc-
mează acolo decât Fischer. Acesta a avut o mare influenţă asu- macist, specialitatea lui, chimia analitică, tor Honoris Causa. Tot atunci este numit
primele trei clase. Ștefan Minovici, la pra lui și a primit, în 1902, Premiul Nobel devine parte integrantă a învăţământului președinte de onoare al Societăţii de Știinţe
În 1882, întreaga începutul secolului XX pentru Chimie, pentru descoperirea unor farmaceutic. Farmaceutice.

Fraţii Minovici au schimbat

societatea românească
12 VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25
Bakuchiol,
Extras și purificat din
seminţele plantei Psoralea
corylifolia (Babchi), acest
antioxidant pare să fie la
fel deeficient ca retinolul în
inhibarea sistemelor care
produc radicali liberi, având
însă o tolerabilitate cutanată
mai bună.
B
akuchiolul a fost studiat
ca antioxidant datorită
abilităţii sale de a in-
terfera cu sistemele ce
produc radicali liberi, de a inhiba
peroxidarea microzomală a lipi-
delor, de a reduce translocarea
factorilor de inducere a apoptozei
mitocondriale (AIF), de a capta ra-
dicalii liberi interni hidroxil și su-
peroxid și de a inhiba MMP-1 mai
eficient decât retinolul.
Chiar dacă bakuchiolul poa-
te funcţiona ca retinolul în re-
glarea expresiei genice, el are un
Fig 1. Structura bakuchiolului
Fig. 2 Structura retinolului
Fig. 4 (a) Modificările gradului clinic al hiperpigmentării în comparaţie
cu valoarea iniţială au fost evaluate la 4, 8 și 12 săptămâni. (b) Intensitatea
pigmentului bazată pe analiză computerizată
un nou
ingredient
în produsele
anti-aging
profil de tolerabilitate ridicat faţă
de retinoizi și nu necesită mări-
rea dozajului în timp pentru a fi
eficient. Per total, evaluarea pro-
filului de toleranţă cutanată a fost
excelent. TEWL (pierderea de apă
transepidermică) măsurat nu a
arătat modificări în sensul scăde-
rii, la sfârșitul studiului, fapt ce
demonstrează că nu a fost alterată
bariera de protecţie a pielii. Mă-
surătorile corneometrice pe zona
obrazului au demonstrat creșterea
medie a hidratării pielii cu 16%.
Este, de asemenea, fotostabil,
putând fi folosit în formulări pen-
tru zi, și nu este fototoxic. Așa că nu
este necesară aplicarea suplimen-
tară a unui produs cu fotoprotecţie
solară (SPF). Bakuchiolul este pro-
babil singurul agent, după acidul
retinoic, care s-a dovedit a fi efici-
ent împotriva multiplelor caracte-
ristici fiziopatologice ale acneei.
Acţiunea depigmentantă poate
fi atribuită efectului antioxidant
Fig. 3 Participanţii au primit fie
bakuchiol, fie retinol
al bakuchiolului, precum și capa-
cităţii sale de a perturba sinteza
melaninei.
Analog funcţional
al retinolului
Este important de reţinut că,
deși retinolul și bakuchiolul nu au
asemănări structurale apropiate,
testele confirmă că cel din urmă
poate fi considerat un analog func-
ţional al retinolului. Structural,
bakuchiolul este un compus feno-
lic cu o catenă laterală monoterpe-
nică: phenol,4-[(1E, 3S)-3-ethenyl-
3,7-dimethyl-1,6-octadienyl].
Bakuchiolul pare să vizeze mai
multe căi celulare similare cu cele
vizate de retinoizi, inclusiv modu-
larea genelor receptorilor acidului
retinoic și stimularea activităţii en-
zimelor implicate în sinteza colage-
nului și a matricei extracelulare.
Se așteaptă ca bakuchiolul și
retinolul să menţină același nivel
de elastină necesar pentru menţi-
nerea structurii ţesutului conjunc-
tiv, datorită stimulării activităţii
genei inhibitoare a elastazei PI3.
Atât bakuchiolul, cât și retinolul
stimulează activitatea Aquaporin
3 (AQP3).
Comparaţii cu retinolul
Activul descris este obţinut
prin extracţie monomoleculară
și purificare din seminţele plan-
tei Psoralea corylifolia (Babchi).
PROMO
Aveţi ocazia de a testa produsele!
Urmăriţi, în zilele următoarele, conturile „Viaţa Medicală” pe Facebook și
Instagram și veţi afla cum puteţi câștiga unul dintre cele trei seturi BAKUCHIOL de la
COSMETIC PLANT, fiecare constând în patru produse: Anti-Ageing Elixir Serum cu
bakuchiol și peptide, Magic Eye Cream cu bakuchiol și cafeină, Wrinkle Repair Cream
cu bakuchiol și celule stem din plante și Hydra & Firming Cream cu bakuchiol și acid
hialuronic.
Bakuchiolul,
ingredientul-vedetă din
noua gamă cu același
nume, are puritatea cea
mai mare disponibilă în
produsele cosmetice, de
99%, fiind obţinut prin
extracţie monomoleculară
și purificare din seminţele
plantei Psoralea corylifolia
(Babchi).
Bakuchiolul utilizat de cercetăto-
rii Cosmetic Plant are o puritate
de 99% și o excelentă stabilitate
fotochimică și hidrolitică, plus
un profil de siguranţă foarte bun.
În plus, este ușor de înglobat în
produse cosmetice datorită mis-
cibilităţii cu o varietate mare de
emolienţi și solubilizanţi. Human
Repeat Insult Patch Test (HRIPT)
la 5% diluţie în ulei de porumb a de-
monstrat că nu apare iritarea sau
sensibilizarea pielii.
Un studiu clinic efectuat pe o
perioadă de 12 săptămâni, pe un
eșantion de 50 de voluntari sănă-
toși (fie cremă cu retinol 0,5% apli-
cată seara, fie cremă cu bakuchiol
0,5% de două ori pe zi) a evaluat
efectul bakuchiolului aplicat local,
de două ori pe zi, și a constatat o
îmbunătăţire semnificativă sta-
tistic asupra ridurilor, a pigmen-
tării și a fermităţii. De asemenea,
participanţii au răspuns la un set de
întrebări subiective de evaluare a
tolerabilităţii pielii, la fiecare vizită
de urmărire.
În privinţa ridurilor, nu au
existat diferenţe semnificative în-
tre bakuchiol și retinol. În special,
modificări semnificative faţă de
valoarea iniţială au fost găsite la
sfârșitul celor 12 săptămâni.
Evaluarea clinică a arătat că
59% dintre participanţii din gru-
pul bakuchiol au avut îmbunătăţiri
în reducerea hiperpigmentării, în
timp ce doar 44% dintre cei din gru-
pul retinol au avut o îmbunătăţire la
săptămâna 12. Retinolul și bakuchi-
olul au îmbunătăţit ambele carac-
teristici, intensitatea și suprafaţa
pigmentată, în săptămâna 12.
Efecte adverse și eficacitate
S-a observat o descuamare
semnificativ mai mare în grupul
care a folosit retinol în toate mo-
mentele de evaluare. Au existat
rapoarte subiective de mâncărime,
arsură și usturime în grupul cu
retinol. Grupul cu bakuchiol nu a
prezentat efecte secundare.
Bakuchiol promite a fi un
nou agent care completează și
sporește eficacitatea în formu-
lările anti-acnee disponibile în
prezent. Recomandarea actua-
lă este ca tratamentele pentru
acnee să fie combinate (folosi-
rea mai multor activi într-un
produs), pentru a viza cât mai
mulţi factori patogeni. Mero-
terpenele, în special bakuchiol,
au fost raportate ca prezentând
efecte antibacteriene puternice.
Farmacologie
Dacă acidul salicilic este un
inhibitor slab al P. acnes, la anu-
mite concentraţii s-a constatat că
bakuchiolul în combinaţia cu acid
salicilic acţionează sinergic în
inhibarea P. acnes.
Diminuarea prezenţei enzi-
melor care degradează matricea
în leziunea acneică reduce repa-
rarea imperfectă a pielii și ast-
fel reduce formarea cicatricilor
inestetice.
Bakuchiolul are activitate an-
tioxidantă cu spectru larg și cap-
tează eficient radicalii superoxid-,
hidroxi-, peroxi-, peroxinitril și
non-radicalul oxigen singlet, pe
lângă inhibarea peroxidării lipi-
delor. S-a dovedit că este de 60 de
ori mai eficient decât alfa-tocofe-
rolul privind protecţia împotriva
peroxidării lipidelor.
Rezultate clinice
Pentru a vedea capacitatea
diferiţilor activi de a trata pielea
afectată de acnee, s-au evaluat mai
multe formulări: 1% bakuchiol,
2% acid salicilic + 1% bakuchiol și
2% acid salicilic.
Studiul-pilot a demonstrat ca
bakuchiolul reduce efectiv sem-
nele acneei și este mai eficient în
combinaţie cu acidul salicilic.
Tolerabilitatea scăzută a reti-
noizilor limitează utilizarea lor la
pacienţii cu piele sensibilă. A fost
efectuat un studiu timp de patru
săptămâni, pe 60 de subiecţi, fe-
mei (tip Fitzpatrick I-IV), vârsta
40-65 de ani, cu piele sensibilă,
fotodeteriorată moderat. Panelul
a fost compus din voluntari cu:
1/3 cu eczemă/dermatită atopică,
1/3 cu rozacee și 1/3 cu sindrom de
intoleranţă cosmetică. Subiecţii
au utilizat două tipuri de produ-
se ce conţin bakuchiol, un produs
de spălare și un hidratant (1% ba-
kuchiol g/g), de două ori/zi, pe faţă
și gât. Au fost evaluaţi la momentul
iniţial, după 5-10 minute de la apli-
care și apoi în săptămâna a patra.
S-a demonstrat că produse-
le testate sunt bine tolerate (fără
înroșire, înţepătură/arsuri, strân-
gere) și eficiente în privinţa îm-
bunătăţirii caracteristicilor pielii:
aspectul general, aspecte globale
ale îmbătrânirii cutanate, fineţe/
netezime (vizual și tactil), lumi-
nozitate și claritate. Măsurătorile
corneometrice pe zona obrazului
au demonstrat creșterea hidratării
pielii cu 16%.
Ing. chim. Simona Neamţu,
chim. Horváth Gabriela
Ars medici
G
astrita reprezintă in-
flamaţia mucoasei gas-
trice, având o etiologie
variată, de la infecţia cu
H. Pylori până la cauze autoimune.
Cea mai frecventă cauză a gastritei
cronice este infecţia cu Helicobac-
ter Pylori. Gastrita acută poate
fi cauzată de abuzul de antiinfla-
matoare nesteroidiene, de un orar
dezechilibrat al meselor, mese
prea copioase, de abuzul de alcool,
fumatul, consumul exagerat de ca-
fea pe stomacul gol, ingestia acci-
dentală a unor substanţe corozive
sau refluxul bilei din duoden în
stomac.
În prezent, stresul și alimen-
taţia dezechilibrată reprezintă
cauze din ce în ce mai frecvente
atât ale gastritei acute, cât și ale
celei cronice, în cazul în care nu
se intervine la timp și pacienţii
nu beneficiază de intervenţie de
specialitate (1).
Recomandări nutriţionale
în gastrită
Pentru gastritele acute, fără
etiologie infecţioasă, este reco-
mandată evitarea alimentelor iri-
tante. De asemenea, o dietă cu o
consistenţă moale poate fi benefi-
că pentru ameliorarea simptome-
lor acute. Totuși adoptarea unei
astfel de diete pe termen lung nu
se susţine știinţific în cazul gastri-
tei cronice cauzate de Helicobacter
Pylori.
Alimente cu consum limitat
sau de evitat în cazul gastritelor,
indiferent de etiologie:
 Alimentele şi condimentele
picante: ardei iute, chili, piper,
ghimbir, preparate din bucătăria
mexicană sau indiană cu multe
condimente, sosuri iuţi;
 Cafeaua, inclusiv variantele de-
cofeinizate, băuturile carbogazoa-
se, alcoolul (cafeaua se poate con-
suma în cantităţi moderate, dar
întotdeauna după masă, una-două
cafele pe zi, în funcţie de toleranţa
individuală);
 Ceaiul verde poate prezenta be-
neficii, dar trebuie testată toleran-
ţa la această băutură;
 Citricele (mai ales lămâie,
grepfrut, kiwi) sau sucurile de ci-
trice trebuie consumate cu mode-
raţie, evitând consumul acestora
pe stomacul gol;
 Roșiile, ceapa crudă și usturo-
iul crud pot agrava simptomele la
unii pacienţi; dacă simptomele nu
sunt prezente, aceste legume se
pot consuma și de către pacienţii
cu gastrită, în cantităţi moderate
și în combinaţie cu alimente care
protejează mucoasa gastrică (pâi-
ne sau ulei de măsline);
 Alimentele prăjite (cartofi pră-
jiţi, șniţele, chiftele sau alte tipuri
de carne prăjită);
 Ciorbele cu boia sau borșurile pot
cauza probleme la unele persoane
care suferă de gastrită;
 Se vor evita alimentele și băutu-
rile fierbinţi.
În cazul unui episod acut de
gastrită cu simptome mai violen-
te, se poate recomanda o dietă cu
o consistenţă moale pe o perioadă
care variază de la câteva zile până
la una-două săptămâni, în funcţie
de evoluţia simptomelor. Dieta de
consistenţă moale are rolul de a
reduce peristaltismul intestinal,
procesele de fermentaţie la nive-
lul colonului și de a favoriza o di-
gestie ușoară, fără să irite tractul
gastrointestinal. Urmărind un
conţinut redus în fibre, mai ales de
tipul celor insolubile, această dietă
poate duce pe termen lung la con-
stipaţie, de aceea trebuie urmată
la recomandarea specialistului
și urmărită în cazul în care dura-
ta ei este mai mare de două-trei
săptămâni.
Recomandări dietetice în
gastrita acută
 Eliminarea alimentelor puternic
condimentate;
 Alimente preparate la abur sau
fierte;
 Limitarea consumului de salate
de crudităţi; legumele se vor con-
suma fierte, sub formă de supe,
supe-creme sau piureuri;
 Se vor alege fructele bine coapte,
fără coajă, care se pot consuma sub
formă de piureuri, smoothie-uri
sau sucuri naturale diluate cu apă;
se pot consuma iaurturi, brânze-
turi proaspete moi sau lapte degre-
sat în cantităţi mici;
 Pe perioada acestei diete sunt de
evitat pâinea, cerealele și derivate-
le de cereale integrale (paste inte-
grale, orez brun, cereale integrale
de mic dejun);
 Se va opta pentru preparatele din
făină albă, orez și paste bine fierte;
 Se recomandă carnea slabă de
pui sau de curcan, gătită la cuptor
sau fiartă;
 Se va evita carnea de porc, de
vită, orice tip de carne grasă, me-
zelurile și preparatele afumate; se
poate consuma pește proaspăt (gă-
tit la cuptor sau la abur);
 Nu se vor consuma conserve de
pește sau pești mici cu oase;
 Fructele oleaginoase și semin-
ţele se vor consuma doar în can-
tităţi mici și sub formă măcinată,
Abordări
dietetice în
gastrită
Printre problemele de sănătate care afectează în cea mai mare măsură alimentaţia se
numără afecţiunile gastrointestinale. Simptomele acestora modulează direct dieta
pacienţilor, iar îndrumarea lor către alegeri alimentare potrivite poate ameliora
semnificativ simptomele și poate reduce riscul de apariţie a complicaţiilor.
incluse în diverse preparate (alu-
aturi făcute în casă, smoothie-uri,
shake-uri) sau sub formă de pastă
(unt de arahide, tahini);
 Ouăle se consumă fierte moi sau
în omletă, dar nu prăjite;
 Leguminoasele (fasole, linte,
năut, soia) se pot consuma bine
fierte, sub formă de paste (fasole
bătută, hummus, piure de linte)
și în cantităţi mici, deoarece pot
produce flatulenţă;
 Ideal este să se reducă consumul
de dulciuri rafinate sau produse de
patiserie. Se poate consuma miere,
sirop de agave;
 Uleiurile vegetale, mai ales cel de
măsline, pot fi prezente zilnic în
alimentaţie.
O alimentaţie echilibrată și
variată este indicată la pacienţii
cu gastrită, iar restricţiile ali-
mentare prea drastice nu sunt
recomandate pe termen lung,
mai ales că multe dintre reco-
mandările tradiţionale nu sunt
susţinute prin studii știinţifice
relevante. De exemplu, fructele
și legumele crude nu trebuie li-
mitate. În cazul acestora se va ve-
rifica toleranţa fiecărui pacient
în parte fie printr-o anchetă ali-
mentară, fie printr-o dietă de ex-
cludere. Verificarea este urmată
de introducerea treptată a unor
alimente cu potenţial de declan-
șare a simptomelor (de exem-
plu, roșii, ardei gras sau citrice).
Astfel, se va determina toleranţa
individuală.
VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25
13
Aspecte nutriţionale controversate
Laptele și unele lactate au fost mult timp recomandate ca pansa-
ment gastric. În prezent, această categorie de alimente nu mai este
considerată o metodă eficientă de a preveni sau ameliora gastrita sau
ulcerul peptic. Substanţele din lapte responsabile de stimularea se-
creţiei gastrice sunt proteinele, astfel că, indiferent de tipul laptelui
(integral, degresat sau semidegresat), acesta pare a avea același efect.
Laptele poate fi consumat în continuare ca parte din alimentaţia pa-
cienţilor cu gastrită, dar
în cantităţi moderate,
fără a fi recomandat ca
aliment de ameliorare
a simptomelor. Pe ter-
men scurt, imediat după
ingestie, poate avea un
efect de calmare a mu-
coasei gastrice, dar, în
același timp, stimulea-
ză secreţia gastrică de
acid clorhidric, necesar
digestiei proteinelor din
lapte.
Chiar dacă dietele tradiţionale recomandă excluderea usturoiului
proaspăt din alimentaţia persoanelor cu gastrită, unele studii eviden-
ţiază că efectele antibacteriene ale usturoiului pot ajuta la controlarea
dezvoltării Helicobacter Pylori. Înainte de includerea usturoiului crud
în alimentaţie, trebuie să se testeze toleranţa gastrică la acest aliment.
Cel mai indicat este consumul usturoiului în sosuri, în combinaţie cu
ulei vegetal, pentru a diminua posibilul efect de iritare a mucoasei gas-
trice. Usturoiul crud, dacă este tolerat, se va consuma la masă, nu pe
stomacul gol și nu între mese.
Alimente permise în funcţie fructelor și legumelor sunt indica-
de toleranţa individuală te, în funcţie de toleranţa digestivă
 Fructele și legumele bogate în an- a fiecărui pacient;
tioxidanţi, vitamina C și compuși  Cerealele integrale și derivatele
bioactivi; acestora trebuie să reprezinte 50%
 Fructe de pădure, morcovi, car- din cantitatea totală de feculente
tofi dulci – în general, majoritatea consumată zilnic (se poate alege
pâinea integrală și cerealele inte-
grale de mic dejun, dar consumân-
du-se în continuare variantele de
paste și orez albe);
 Uleiul de măsline, cel de sâm-
buri de struguri sau de germeni de
grâu se pot folosi în locul celui de
floarea-soarelui sau al grăsimilor
animale;
 Alimente bogate în prebiotice,
precum iaurtul;
 Peștele oceanic sau uleiul de peș-
te, pentru conţinutul în omega-3,
cu rol antiinflamator;
 Se va menţine o stare de hidratare
adecvată, prin consumul a 2-2,5 litri
de lichide pe zi, sub diverse forme
(apă filtrată, ceaiuri, supe, sucuri de
fructe sau legume diluate cu apă).
Raluca Maior1,
dr. Florina Daniela Ruţa2,
1. Master în Nutriţie Clinică și
comunitară
2. Președinte Asociaţia Română de
Nutriţie și Dietetică,
UMF Târgu Mureș
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro.
Material preluat din volumul
„Dietetician 2023”, editat de Viaţa
Medicală.
14 VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25 Medic-Medicină-Cultură
Ţ
FIC IU
braţe un urs pe care-l cheamă Toni.

Răducu
OZA DE

NE
— Mami, undle fost? Toni pâns
în parteneriat cu și Aducu ugat!
Revista
Femeia îl mângâie ușor pe
D

de Povestiri
În casă miroase a cafea proas-
păt râșnită. Afară plouă. Plouă de
vreo două săptămâni încontinuu.
Bărbatul pregătește cafeaua, fără
zahăr, o toarnă într-o cană roșie,
crăpată la gură, și urcă la etaj. Bate
la ușă, intră. În cameră miroase a
stătut. Femeia din pat are cearcăne
și e trasă la faţă.
— Nu trebuia să urci tu, cobo-
ram eu, îi spune. Chiar atât de oloa-
gă nu sunt.
Bărbatul nu răspunde. Ultima
dată când coborâse scările, Magda
alunecase pe o treaptă și-și luxase
glezna.
— Ei, lasă, îi zice el, meriţi și tu
să fii răsfăţată din când în când.
Încearcă să zâmbească, dar nu
reușește. Așază cana pe măsuţa
de lângă pat și trage draperiile.
Aranjează puţin perna femeii și îi
întinde cana cu cafea.
— A adormit repede Răducu
aseară? îl întreabă femeia.
— Nu, era prea obosit și voia
să știe unde-i mami lui. „Eu veau
o poveste de la mami, undle
ie mami?” Apoi a început să
plângă.
Femeia nu mai spune nimic. Își
înghite lacrimile și întoarce capul,
să nu se vadă.
— Să mi-l aduci și mie pe
Răducu, mi-e dor de el.
Bărbatul ia cana goală, deschi-
de fereastra și o învelește pe feme-
ie. Se duce în cameră la Răducu și-l
ia în braţe.
— Mergem la mami, vrei?
Copilul, abia trezit din somn,
își ţine degetul în gură.
— Vleau să vină mami să dea
pup, vleau să vină mami să dea pup!
— Dă mami pup imediat, te
duce tati la ea.
Magda privește tavanul și se
roagă. Se roagă în fiecare zi și-n
fiecare noapte. Se roagă-n gând să
fie bine. E secretul ei cu Dumnezeu.
Acum o lună, când domnul
doctor Neamţu o anunţase că are
cancer, începuse să plângă și ieșise
în fugă din cabinet. În curtea spi-
talului se așezase pe o bancă și se
rugase. Și acum își amintește. Era
o stradă plină de bălţi. După, ieși-
se pe stradă și-l văzuse pe George
cum se chinuia să împingă căru-
ciorul și să ocolească bălţile. Când
o văzuse George cu lacrimi în ochi
și cu faţa trasă, înţelesese.
De atunci se ruga și el, chit că
nu era prea credincios.
Răducu se urcă în pat și se
cuibărește lângă femeie. Ţine în
obraz. E atât de drăgălaș! Cum o să
crească fără ea?
De undeva din casă se aude
telefonul.
— Mă duc să răspund, îi zice
bărbatul, îl las un pic pe Răducu cu
tine.
Răducu îi povestește femeii:
— Aducu nu pace egume. Adu-
cu pace omboane. Aducu pace
parc. Mami pace Aducu?
Femeia îl ia în braţe pe copil și
continuă să se roage.
De undeva din casă se aud voci.
Daniela Toader
Fragment din proza scurtă cu
același titlu. Continuarea pe
www.viata-medicala.ro
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.

Hărţile Gogol prin ochii

sunetelor unui artist român
Teatrul de Comedie propune o
Începutul lunii iunie a fost marcat variantă sensibil adaptată a piesei
de câteva evenimente dedicate „Căsătoria”, de Gogol, rezultată
modalităţilor de relaţionare cu într-un spectacol extrem de
sunetul și de explorare a acestuia. interesant.
Acestea au fost realizate, la
Reîntâlnirea cu Gogol și cu textul (sen-
București, cu sprijinul institutelor
sibil adaptat) „Căsătoriei” sale, în interpre-
culturale din reţeaua EUNIC. tarea trupei Teatrului de Comedie, mi-a
Temeri neîntemeiate
Pentru că am amintit deja de două ori de
personajul principal, trebuie să vă mărturisesc
teama pe care am avut-o citind distribuţia. Cea
referitoare la posibilitatea ca, în coliziune cu
un entertainment de o cu totul și cu totul altă
profunzime decât lumea scenei, dimensiunea
artistică a lui Tudor Chirilă să nu se fi modi-
ficat, pierzând din acurateţe. Nimic din toate

P
rogramul „Urechi călătoare, oraș
rezonant”, sprijinit de Institu-
tul Italian de Cultură, l-a adus la
București pe curatorul și criticul
Leandro Pisano. Acesta a propus publicului
un proiect de interferenţe sonore, prin audi-
ţia lucrărilor realizate în regiunile sudice ale
Italiei, în special în zonele rurale, într-o cer-
cetare care este în desfășurare deja de două
decenii. Proiectul și-a propus să integreze
într-o „hartă sonoră invizibilă” voci, oa-
meni, locuri și peisaje, care să stea mărturie
unui mod de viaţă. Nu este vorba de muzică
propriu-zisă, deși în anumite momente ne
putem bucura de cea a naturii, ci de o inte-
grare a sunetelor așa cum ne înconjoară ele,
de fapt, în viaţa de zi cu zi. Scopul este de a
scoate în evidenţă și de a conserva sonorită-
ţile rurale, așa cum sunt ele păstrate și trăite
în acest moment.
Pentru a explica mai bine ideea și rolul
acestui proiect de sound art, după audiţie a
fost organizată și o dezbatere sub genericul
„Manifestul Futurismului Rural”. În cadrul
ei a fost prezentată ideea dezvoltării unor
reţele sustenabile din perspectivă culturală,
socială și economică în unele zone din sudul
Italiei.
Întâlnirea dintre artă și tehnologie
Până la 31 iulie a.c., în zece orașe din
ţară, are loc prima ediţie a Anualei de Artă
și Știinţă, Neo Art Connect, care reunește provocat multă emoţie. Și asta pentru că un acestea: actorul Tudor Chirilă pare în acest
spectacole, expoziţii, dezbateri, discuţii cu mariaj între o piesă cu notorietatea celei des- rol în deplinătatea forţelor artistice. Reușește
artiștii și tururi ghidatee. Institutul Cervan- pre care vorbesc și o trupă de calibrul celei... în interiorul acestei comedii de caractere o
tes s-a alăturat iniţiativei prin organizarea, despre care vorbesc naște, înainte de toate, construcţie de un dramatism impresionant.
la sediul propriu, la 15 iunie, a evenimentu- curiozitate. CE va reuși să surprindă nou în O construcţie de o fragilitate aparte, pe care,
lui sonor „Antropoloops: Remixul ca loc de
întâlnire al artelor și tehnologiilor”.
Mirela Zeţa și Tudor Chirilă
Protagonistul serii, Rubén Alonso Foto: Teatrul de Comedie
Mallén, este arhitect, dar și muzician auto-
didact și a iniţiat acest proiect sonor în urmă
cu peste zece ani. Fiind pasionat de muzica
tradiţională din întreaga lume, a început să
experimenteze, cu ajutorul computerului,
diferite suprapuneri ale fragmentelor mu-
zicale, pe baza unor afinităţi de ritm sau de
frecvenţă pe care le identifica. Rezultatul
este unul surprinzător, interesant, nelipsit
de armonie, deși sunt alăturate ritmuri din
cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Fără a
modifica în vreun fel sunetul original, doar
realizând aceste alăturări neașteptate, artis-
tul spaniol dă naștere unei muzici noi.
Tot cu ajutorul computerului a creat și
o componentă vizuală a creaţiilor sale, prin
care ne ajută să urmărim, pe harta desfă-
șurată a globului pământesc, locul de pro-
venienţă a fragmentelor muzicale, dar și
intensitatea lor sonoră în fiecare moment.
Astfel, audiţia este întregită și cu ajutorul
imaginarului vizual, ceea ce oferă publicului
o experienţă mai complexă a vibraţiilor din
lumea sunetelor. înţelesurile gogoliene echipa de realizatori? cu siguranţă, Chirilă și-o poate trece în palma-
Dr. Raluca Bulea CUM vor îmbrăca vedetele trupei hainele res ca o reușită deplină. Finalul (ca și începu-
atât de „grele” ale personajelor dramatur- tul piesei, adaptat) îl surprinde pe Podkolesin
gului rus de origine ucraineană? CARE va fi într-o frământare patologică, redată scenic cu
reacţia sălii în faţa unui atare demers? o precizie filigranică. Alături de Chirilă, un alt
Spetacolul, început molcom, cu trans- actor care și-a „înfipt colţii” în oferta drama-
formarea dialogului dintre Ivan Kuzmici turgică a lui Gogol este Alin Florea. Interpre-
Podkolesin și sluga sa, Stepan, într-un mo- tează un Ivan Pavlovici Omletă plin de nesim-
nolog, menit să surprindă dimensiunile fră- ţire mujică, pe care o prezintă cu o vitalitate
mântărilor caracteristice personajului prin- scenică absolut notabilă.
cipal, cunoaște un crescendo de la scenă la Ar fi multe de spus despre acest specta-
scenă, atent conduse de cuplul regizoral col. Inclusiv despre felul în care finalul este
Andreea și Andrei Grosu. Spaţiul ne apa- „întors din condei”. Din păcate, spaţiul tipo-
re de la început ca un drum care nu duce grafic nu îmi permite. Ce pot face, însă, este
nicăieri. Sentimentul de claustrare al lui să vă invit să luaţi drumul Teatrului de Co-
Podkolesin în hăţișurile mariajului este medie, pentru a-l vedea pe Gogol prin ochi
în acest fel, subtil, sugerat publicului de de artist român. Adică interesant.
scenografia lui Vladimir Turturică. Mircea Creţu
Medic în România
Suntem „campionii”
Europei la cancerul
de col uterin
În ziua de astăzi, în
Oncologie diagnosticul este
din ce în ce mai precis, iar
tratamentul individualizat.
Genetica joacă și ea un rol
important în acest domeniu,
încercându-se dezvoltarea
unor terapii genice, spune
dr. Mihaela-Alexandra
Radu, medic specialist
Obstetrică-Ginecologie.
Ce v-a determinat să faceţi o su-
praspecializare în Ginecologie
oncologică?
A existat o perioadă în care m-am
gândit să mă îndrept spre repro-
ducere umană asistată și FIV,
însă pasiunea pentru Ginecologia
oncologică s-a născut odată cu în-
tâlnirea profesorului Alexandru
Blidaru. Acesta mi-a arătat că exis-
tă viaţă după cancer, că stă în pu-
terea noastră să le oferim o calitate
a vieţii cât mai bună pacientelor
diagnosticate cu neoplazii și că
este un domeniu în care tot timpul
învăţăm ceva nou.
Care sunt cele mai frecvente
afecţiuni pe care le diagnosticaţi
la pacientele care calcă pragul In-
stitutului Oncologic București?
De departe, cel mai des văd paci-
ente cu cancer mamar. Aceasta se
datorează și faptului că suntem
un centru renumit pentru această
patologie. Prin urmare, avem paci-
ente din toată ţara care vin la noi
pentru a trata cancerul mamar. În
PROMO
SUB EGIDA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PEDIATRIE
TR ATAT
de
PEDIATRIE
Lucrarea se bazează pe experiența dobândită de-a lungul anilor
de către autori – în marea lor majoritate, cadre didactice de renume
500 lei
cu taxa de transport inclusă
lume, cancerul mamar are inciden-
ţa cea mai mare. Se consideră că
una din opt femei va fi diagnostica-
tă cu cancer mamar. Pe următoare-
le locuri se află cancerul ovarian și
cel de col uterin. În funcţie de zona
geografică, în unele locuri primea-
ză cancerul de col uterin. Spun în
funcţie de zona geografică pentru
că, în ţările în care a fost imple-
mentat programul naţional de vac-
cinare pentru HPV, incidenţa este
extrem de mică, în comparaţie cu
România, care este în continuare,
din păcate, „campioana” Europei
la numărul de cazuri de cancer al
colului uterin.
Ce au în comun pacientele care
dezvoltă cancere de col uterin?
Responsabil de apariţia canceru-
lui de col uterin este virusul HPV.
În lume,
cancerul mamar
are incidenţa cea mai
mare. Se consideră că
una din opt femei va
fi diagnosticată cu
cancer mamar.
Absenţa vaccinării pentru HPV,
începerea vieţii sexuale devreme,
parteneri sexuali multipli și lipsa
investigaţiilor de screening duc la
o incidenţă crescută a acestei pa-
tologii în România. Testarea pen-
tru HPV și screeningul fac să fie
EDITURA MEDICHUB MEDIA
EDIȚIA I
Coordonator științific:
PROF. DR. DOINA ANCA PLEȘCA
74 DE AUTORI 15 SECȚIUNI
din centre universitare de prestigiu din țară.
Pentru comenzi online accesați www.medichub.ro
descoperite nu numai leziunile
canceroase în stadii incipiente, ci
și leziunile pre-maligne.
Vaccinarea HPV,
insuficient mediatizată
Cât de mare e riscul ca
cineva care are HPV să
dezvolte cancer de col
uterin?
Tulpinile HPV sunt îm-
părţite în tulpini cu risc crescut
și tulpini cu risc scăzut. În unele
situaţii, infecţia este inactivată
și virusul nu mai produce leziuni
asupra colului. Încerc să le explic
pacientelor care descoperă că au
HPV că acest lucru nu înseamnă
că vor dezvolta cu siguranţă can-
cer de col uterin, ci că trebuie să
urmărim cu atenţie leziunile pe
care le poate produce acest virus și
să rămână într-un program atent
de monitorizare. Mai mult decât
atât, persoanele care au, să spu-
nem, deja o tulpină de HPV pot
beneficia în continuare de vacci-
nul pentru HPV, care conţine nouă
tulpini. Deci mai oferă protecţie
pentru cel puţin încă opt tulpini
dintre cele mai periculoase.
Cât de informate sunt fe-
meile care vin la controlul
ginecologic?
În ultima perioadă, femeile se pre-
zintă mai des la medic și sunt mai
conștiincioase în privinţa controa-
lelor regulate. Cu toate acestea,
prezenţa la screeningul pentru
cancer mamar a fost de 1-2%, ceea
896 DE PAGINI
ce este un mare eșec pentru noi
ca ţară. Vaccinarea HPV nu este
suficient mediatizată. Încă sunt
persoane reticente la acest vaccin
sau care nu știu despre progra-
mul naţional de vaccinare prin
medicul de familie.
Cum gestionaţi cazurile dificile?
În Oncologie avem avantajul unei
echipe multidisciplinare. Deci-
zia terapeutică este luată în co-
misie pentru toate cazurile. Mai
nou se numește tumor board,
dar există comisii pentru indica-
ţia terapeutică încă din anii ’70.
Întotdeauna ne sfătuim și luăm
decizii împreună, astfel încât pa-
cientele să beneficieze de cea mai
bună opţiune de tratament. Mai
mult, am marele noroc de a face
parte dintr-o echipă chirurgicală
complexă, condusă de profesorul
Alexandru Blidaru, care funcţio-
nează eficient, astfel încât găsim
rezolvare chiar și pentru cele mai
dificile cazuri. Dacă vă întrebaţi
de ce este nevoie de atât de mulţi
chirurgi/ginecologi într-o singură
echipă este pentru că sunt situaţii
în care avem nevoie chiar de patru
sau cinci medici într-o singură
intervenţie chirurgicală.
Tehnici de radioterapie mai
eficiente
Cum au evoluat în ultimii
ani metodele de tratament al
cancerului?
Din fericire, domeniul oncologiei
este mereu în progres. Sunt desco-
perite medicamente noi, se încear-
că obţinerea unor terapii genice.
Genetica are un progres fenome-
nal. Tehnicile de radioterapie se
schimbă, sunt mai exacte și mai
eficiente. Diagnosticul este din ce
în ce mai precis, iar tratamentul
VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25
15
CARTE DE
VIZITĂ:
lS
 upraspecializare
în Ginecologie
oncologică
lC
 ompetenţă
în colposcopie,
histeroscopie,
ecografie
ginecologică și
laparoscopie
lV
 icepreședinta
Societăţii
Române de
Chirurgia Sânului
și Oncologie,
a Societăţii
Europene de
Ginecologie
Oncologică și
a Colegiului
Medicilor din
București
este individualizat. Nu
mai există un singur
tip de tratament pentru
cancerul mamar, care a
devenit o entitate cu o
diversitate semnificati-
vă. Biologia tumorii este
cea mai importantă și,
probabil, până la sfârșitul
carierei mele, o mare parte
din intervenţiile chirurgica-
le vor dispărea datorită evoluţiei
acestor tratamente.
Ce ar trebui îmbunătăţit în siste-
mul medical din România?
Nu cred că mi-ar ajunge o carte
pentru câte idei de îmbunătăţi-
re aș avea, dar pentru început ar
trebui implementate serios pro-
gramele de screening și planul na-
ţional de combatere a cancerului,
care a fost foarte bine elaborat. Ar
trebui să reușim să ne informăm
mai bine populaţia și să ne dis-
tribuim centrele de tratament în
toată ţara, care să poată oferi ace-
lași standard de tratament pentru
toţi pacienţii.
Ce sfaturi i-aţi da unui medic gi-
necolog aflat la început de drum?
În primul rând, cred că în aceas-
tă specialitate este foarte greu să
le poţi face pe toate și să le faci și
bine. Cred că ar trebui să își alea-
gă un domeniu de supraspeciali-
zare și să își concentreze activi-
tatea în acea direcţie. Pentru a le
putea oferi pacientelor cele mai
bune tratamente, trebuie ca noi
să fim informaţi, să fim în per-
manenţă la curent cu cele mai noi
ghiduri de tratament. Or, este im-
posibil să faci acest lucru în toate
domeniile: oncologie, reproduce-
re umară asistată, medicină ma-
terno-fetală, uroginecologie etc.
Rezidenţiatul oferă o imagine de
ansamblu, după care supraspeci-
alizarea este esenţială. Dacă este
ceva ce nu știi să faci, nu este o
rușine să redirecţionezi pacien-
ta către un coleg sau un centru
unde știi că poate primi mai mult
ajutor. Toate acestea trebuie să
fie într-un echilibru cu familia,
care uneori poate să fie dificil de
păstrat.
Dorina Novac
16 VIA�A MEDICALĂ
23 iunie 2023 l Nr. 25
Monitorizarea
inhalatoarelor
în astm
Cercetătorii irlandezi au dezvoltat
un dispozitiv digital care asigură o eva-
luare obiectivă a modului în care o per-
soană își folosește inhalatorul pentru
astm.
Numeroase persoane cu astm nu își
folosesc corect sau suficient de frecvent
inhalatorul. Un studiu condus de cer-
cetătorii de la University of Medicine
and Health Sciences din cadrul RCSI,
din Irlanda, și-a îndreptat atenţia către
un dispozitiv tehnologic numit INCA
(Inhaler Compliance Assessment). Ata-
șat de capătul de sus al inhalatorului
pentru astm, acesta măsoară semnalele
acustice produse de inhalator în timpul
folosirii. Astfel, se obţine o evaluare
obiectivă a modului în care dispozitivul
este utilizat.
Studiul, publicat în Lancet Respira-
tory Medicine, a scos la iveală faptul că
pacienţii care au folosit acest dispozitiv
digital au avut o probabilitate mai mică
de a crește dozele de medicaţie pentru
astm.
Foto: http://www.incadevice.com/#research
Cu ajutorul său, doctorii pot afla
dacă pacienţii lor au un astm greu de
controlat ori dacă problema lor ţine de
folosirea incorectă a inhalatorului sau
de lipsa de aderenţă la tratament. În
acest fel, medicii au mai multă încre-
dere în decizia de a trece la o altă fază
terapeutică cu pacienţii selectaţi.
https://www.medicalnewstoday.com/articles/asthma-this-new-digital-
device-will-remind-you-to-take-your-medication
PROMO
Branţuri
inteligente
pentru cartografierea
tălpilor
Fie că sunteţi sportiv sau o persoană cu un stil de viaţă activ, știţi cât este de
important să purtaţi pantofi comozi.
T
ehnologia printării 3D vine în aju-
tor și în acest domeniu. Cercetă-
torii au creat un tip experimental
de branţuri care ar putea fi de aju-
tor pe viitor. Acestea vă arată zonele de pe
talpă unde piciorul exercită o presiune mare
în timpul diverselor activităţi fizice.
În prezent, pentru a crea o „hartă a
presiunii” de pe tălpile unei persoane,
un specialist în domeniu va lucra după
metoda clasică: va ruga persoana să
meargă desculţă pe un covor special,
Foto: Marco Binelli de la ETH Zurich
sensibil la presiunea exercitată de tălpi, în-
tr-o clinică. Apoi vor fi realizate branţuri
personalizate pentru acel pacient, cu un de-
sign special menit să atenueze presiunea de
pe acele zone ale tălpii mai expuse efortului.
Programate să adune date
Căutând o alternativă mai bună la
metoda clasică descrisă mai sus, oame-
nii de știinţă de la mai multe institute de
Medicina altfel
cercetare din Elveţia au dezvoltat acest nou
tip de branţuri.
Purtate în interiorul perechii de pantofi,
dispozitivele inteligente conţin mai mulţi
senzori piezoelectrici, localizaţi în zonele
unde, de obicei, apare presiunea pe talpă.
Chiar dacă prototipurile actuale sunt lega-
te la un computer și la o sursă de energie
electrică, ideea este promiţătoare.
După ce oamenii de știinţă vor reuși
să obţină o variantă a acestor branţuri
smart, fără cabluri, ele ar urma să poată fi
purtate pe parcursul întregii zile, timp de
mai multe zile, cu scopul de a înregistra și
cartografia punctele de presiune de pe talpa
piciorului.
Datele obţinute ar putea fi folosite ul-
terior pentru a construi un set de bran-
ţuri printate 3D, personalizate pentru
nevoile pacientului, care vor fi folosite
permanent.
https://newatlas.com/health-wellbeing/pressure-mapping-3d-printed-insoles/
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu
Algoritm
ce prezice
nefropatia
diabetică
Cercetătorii au dezvoltat un algoritm
care folosește markerii genetici pentru a
prezice dacă o persoană cu diabet zaharat
de tip 2 (DZ2) va dezvolta în cursul vieţii
boală cronică de rinichi (BCR), numită în
cazul acesta nefropatie diabetică. Boala
ar putea fi anticipată cu ani buni înainte,
iar o astfel de informaţie ar oferi un mod
mai bun de diagnosticare și de tratare.
Oamenii de știinţă de la Chinese Uni-
versity of Hong Kong au colaborat cu cei
de la Sanford Burnham Prebys pentru a
dezvolta un model computaţional care
poate să prezică dacă o persoană cu DZ2
va dezvolta boală cronică de rinichi.
Pentru că riscul individual de BCR este
dificil de evaluat doar pe baza criteriilor
clinice, cercetătorii au apelat la metilarea
ADN-ului. Procesul reprezintă o alterare
epigenetică și a fost asociat cu riscul apa-
riţiei cancerului și a altor boli, precum
cele cardiovasculare.
În esenţă, au folosit metilarea
ADN-ului ca marker pentru a învăţa mo-
delul lor computaţional să prezică funcţia
rinichilor. Ei au utilizat datele de la 1.271
de pacienţi cu DZ2. Modelul creat a fo-
losit markerii metilării dintr-o probă de
sânge pentru a prezice atât funcţia actu-
ală a rinichilor pacienţilor, cât și modul în
care vor funcţiona rinichii în anii urmă-
tori. Unul dintre autorii corespondenţi ai
studiului, Kevin Yip, a subliniat că algorit-
mul ar putea fi cu ușurinţă implementat
împreună cu metodele actuale folosite
pentru evaluarea riscului ca pacienţii să
dezvolte BCR.
https://newatlas.com/health-wellbeing/algorithm-genetic-markers-kidney-
disease/