AL 14-lea CONGRES NAÞIONAL DE DERMATOLOGIE

CU PARTICIPARE INTERNAÞIONALÃ
A XXI-a CONFERINÞÃ ITS ALPO-DANUBIO-ADRIATICÃ
21 – 24 octombrie 2015, Bucureºti

THE 14th NATIONAL CONGRESS OF DERMATOLOGY

WITH INTERNATIONAL PARTICIPATION
THE XXIst ALP-DANUBE-ADRIA STD CONFERENCE
21 – 24 october 2015, Bucharest

VOLUM REZUMATE

BOOK OF ABSTRACTS

Volumul 60
Anul 2015
Supliment ISSN 1220-3734
 REDACÞIA REVISTEI DERMATOVENEROLOGIE

COMITETUL DE REDACÞIE:

Redactor ºef: CSP I Dr. MIHAIL ALECU Secretar de redacþie: Prof. Dr. ALEXANDRU OANÞÃ

Membri:
Prof. Dr. ANCA AGHINIÞEI ZBRANCA ª.L. Dr. OLGUÞA ORZAN
Conf. Dr. DACIANA BRÃNIªTEANU Prof. Dr. VIRGIL PÃTRAªCU
ª.L. Dr. MARIA MAGDALENA CONSTANTIN Prof. Dr. MARIA ROTARU
Prof. Dr. RODICA COSGAREA Prof. Dr. ALEXANDRU TÃTARU
Dr. ALIN NICOLESCU Membru de onoare: Dr. IOSIF SMARANDA

COLEGIUL ªTIINÞIFIC:
Prof. Dr. ANCA AGHINIÞEI ZBRANCA (Iaºi)
Dr. NICOLAE APETROAIE (Bacãu)
CSP I Dr. VASILE BENEA (Bucureºti)
Conf. Dr. DACIANA ELENA BRÃNIªTEANU (Iaºi)
Dr. ILARIE BRIHAN (Oradea)
Prof Dr. OANA ANDREIA COMAN (Bucureºti)
ª.L. Dr. MARIA MAGDALENA CONSTANTIN
(Bucureºti)
Prof. Dr. JUSTIN DIACONU (Bucureºti)
Prof. Dr. THOMAS DIEPGEN (Germania)
Prof. Dr. ALEXANDRU DIMITRESCU (Bucureºti)
Prof. Dr. VIRGIL FEIER (Timiºoara)
Prof. Dr. DAN FORSEA (Bucureºti)
Prof. Dr. SIMONA ROXANA GEORGESCU (Bucureºti)
Prof. Dr. CÃLIN GIURCÃNEANU (Bucureºti)
Prof. Dr. LAURA GHEUCA SOLOVÃSTRU (Iaºi)
Dr. ANNA ZALEWSKA-JANOWSKA (Polonia)
Dr. SAROLTA KÁRPÁTI (Ungaria)
Prof. Dr. ANDREAS KATSAMBAS (Grecia)
Dr. MIHAELA VIOLETA LEVENTER (Bucureºti)
Prof. Dr. NICOLAE MAIER (Cluj-Napoca)
Prof. Dr. LJLJANA MEDENICA (Serbia)
Prof. Dr. SILVIU MORARIU (Târgu-Mureº)
Prof. Dr. IOAN NEDELCU (Bucureºti)
Dr. IRINEL NEDELCU (Bucureºti)
ª.L. Dr. GHEORGHE NICOLA (Constanþa)
Dr. ALIN NICOLESCU (Bucureºti)
Dr. ROZALIA OLSAVSZKY (Bucureºti)
Prof. Dr. REMUS IOAN ORêAN (Cluj-Napoca)
A/Prof. Dr. PABLO PEÑAS (Australia)
Prof. Dr. ZENAIDA PETRESCU (Iaºi)
Conf. Dr. CÃTÃLIN POPESCU (Bucureºti)
Prof. Dr. SANDA POPESCU (Bucureºti)
Prof. Dr. JOHANNES RING (Germania)
Prof. Dr. MARIA ROTARU (Sibiu)
Conf. Dr. CARMEN SÃLÃVÃSTRU (Bucureºti)
Conf. Dr. FLOAREA SÃRAC (Oradea)
Prof. Dr. OLGA DANA SIMIONESCU (Bucureºti)
Prof. Dr. MIHAEL SKERLEV (Croaþia)
Prof. Dr. CAIUS SILVIU SOLOVAN (Timiºoara)
A/Prof. Dr. ALEXANDER J. STRATIGOS (Grecia)
Prof. Dr. ALEXANDRU TÃTARU (Cluj-Napoca)
Prof. Dr. NIKOLAI TSANKOV (Bulgaria)
Conf. Dr. TATIANA ÞÃRANU (Iaºi)
Prof. Dr. GEORGE-SORIN ÞIPLICA (Bucureºti)
Prof. Dr. ION ÞOLEA (Craiova)
Prof. Dr. MICHAEL WAUGH (Marea Britanie)

Secretariat SRD: Spitalul Clinic Colentina, Pavilion F, et. 3

Bucureºti, ªos. ªtefan cel Mare nr. 19-21, Sector 2 • Tel./Fax: 031-805.25.87 • www.srd.ro • srd@rdsmail.ro
 CONSILIUL DIRECTOR AL SOCIETÃÞII ROMÂNE DE DERMATOLOGIE
Preºedinte SRD (2013–2015)
Prof. Dr. Alexandru Tãtaru
Preºedinte ales (2015–2019)
Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu
Secretar general
Dr. Alin Nicolescu
Trezorier
ª.L. Dr. Maria Magdalena Constantin

Membri
Prof. Dr. Anca Aghiniþei Zbranca Prof. Dr. Silviu Morariu
CSP I Dr. Mihail Alecu Prof. Dr. Ioan Nedelcu
CSP I Dr. Vasile Benea Dr. Irinel Nedelcu
Conf. Dr. Daciana Brãniºteanu ª.L. Dr. Gheorghe Nicola
Asist. Univ. Dr. Ilarie Brihan Prof. Dr. Alexandru Oanþã
Prof. Dr. Rodica Cosgarea Prof. Dr. Virgil Pãtraºcu
Prof. Dr. Justin D. Diaconu Conf. Dr. Cãtãlin Popescu
Prof. Dr. Virgil Feier Prof. Dr. Maria Rotaru
Prof. Dr. Simona Roxana Georgescu Conf. Dr. Floarea Sãrac
Prof. Dr. Laura Gheuca Solovãstru Conf. Dr. Tatiana Þãranu
Dr. Mihaela Leventer

Secretar executiv
Raluca Tudoran

Contabil
Ec. Doina Andrei

COMITETUL ORGANIZATORIC AL CONGRESULUI NAÞIONAL DE DERMATOLOGIE

CU PARTICIPARE INTERNAÞIONALÃ
Prof. Dr. Alexandru Tãtaru
Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu
Dr. Alin Nicolescu
ª.L. Dr. Maria Magdalena Constantin
Raluca Tudoran
Ec. Doina Andrei
Dr. Traian Constantin Dr. Sânziana Ionescu
Dr. Andra Orosan Dr. Agazadeh Hadi
Dr. Vlad Voiculescu Dr. Gabriel Arsene

COMITETUL ORGANIZATORIC AL CONFERINÞEI ITS

ALPO-DANUBIO-ADRIATICÃ (ADA)

Prof. Dr. Dan Forsea Dr. Alin Nicolescu

Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu ª.L. Dr. Maria Magdalena Constantin
Prof. Dr. Alexandru Tãtaru ª.L. Dr. Ana Maria Forsea
CSP I Dr. Vasile Benea Dr. Traian Constantin
Dr. Gabriela Turcu Raluca Tudoran
 PARTENERI
AI SOCIETÃÞII ROMÂNE DE DERMATOLOGIE
DOVE - UNILEVER
PROCTER & GAMBLE
L‘OREAL PARIS DERMO-EXPERTISE

SPONSORI
AI CONGRESULUI NAÞIONAL DE DERMATOLOGIE
2015

SPONSORI DE PLATINÃ

PIERRE FABRE - EAU THERMALE AVENE

ABBVIE
SERVIER PHARMA
PFIZER ROMÂNIA
LEO PHARMACEUTICALS

SPONSORI DE AUR
BAYER INTENDIS
NEOLA PHARMA - GALDERMA
MAGNA PHARMA
BEAUTY MED
NOVARTIS
ALFA WASSERMANN
SOLARTIUM GROUP
ANGELINI
LA ROCHE POSAY - VICHY
 SPONSORI DE ARGINT
ASTELLAS PRO LIFE PHARMA
IVATHERM FARMEC
SUN WAVE PHARMA ALERGAN
QUEISSER PHARMA BIODERMA LABORATOIRES
SEE TRY BUY DERMATOLOGIQUE
MEDA PHARMACEUTICALS ALVOGEN

SPONSORI DE BRONZ
BERLIN CHEMIE MENARINI YELLA SRL
TOP LINE MEDICALS SANDOZ PHARMA
LC RHEA MEDICAL CD BEAUTY
PLEXR SUPORT ROMANIA LUMINERA
EGIS PHARMACEUTICALS TARUS MEDIA
BIOFARM BIOTRADE BULGARIA
ANTIBIOTICE MEZOFACTOR
MERCK SHARP & DOHME B. BRAUN MEDICAL
URIAGE CENTRUL DR. LEVENTER
ZDROVIT RAMIDO STAFF
CROMA PHARMA INNOTECH INTERNATIONAL
ITALTRADE ND MEDHEALTH
SC ACE MED PHARM ADSENSO BIOLIFE
OPTIMADERMA DERMASPA
BTL ROMANIA Aparaturã Medicalã EURO LIBRIS

PARTENERI MEDIA

PAGINA
MEDICALÃ
SESIUNEA CURSURI ................................................................................................................................ 1
CURS 1 DERMATOZE ªI ALOPECII ALE BÃRBII ªI MUSTÃÞII ......................................... 3
PREZENTARE - RAPORTAREA REACÞIILOR ADVERSE FACTOR PRINCIPAL ÎN
STABILIREA PROFILULUI DE SIGURANÞÃ A MEDICAMENTELOR LA
NIVEL EUROPEAN .............................................................................................................................. 4
CURS 2 PATOLOGIA OMBILICALÃ ªI PERIOMBILICALÃ, DIN PERSPECTIVA
MEDICULUI DERMATOLOG .......................................................................................... 5
CURS 3 PATOLOGIA TUMORALÃ A REGIUNII ANO-GENITALE ..................................... 7
CURS 4 DIAGNOSTICUL PRECOCE - PRIMUL PAS ÎN MANAGEMENTUL
INDIVIDUALIZAT AL PACIENÞILOR CU PSORIAZIS SEVER ............................ 8
CURS 5 TESTE DIAGNOSTICE IN VITRO PENTRU REACÞIILE DE
HIPERSENSIBILITATE INDUSE DE MEDICAMENTE: CUM ALEGEM? ............ 9
CURS 6 ANTICORPII ANTINUCLEARI - CUM ÎI INTERPRETEZ? ...................................... 10
CURS 7 BIOPSIA GANGLIONULUI SANTINELÃ ÎN MELANOM -
CÂT ªI CUI FOLOSEªTE? ................................................................................................. 11
CURS 8 ACTUALITÃÞI ÎN HIDRADENITA SUPURATIVÃ ................................................... 12
CURS 9 IMUNOGENICITATE - DE LA CONCEPT LA APLICAÞII PRACTICE ................. 13
CURS 10 MANAGEMENTUL ANGIOEDEMULUI EREDITAR ÎN ROMÂNIA:
PREZENT ªI PERSPECTIVE ............................................................................................. 14
CURS 11 CARCINOMUL CUTANAT DE LA BIOPSIE LA TRATAMENT .............................. 15
CURS 12 MANIFESTÃRI CUTANATE ÎN BOLI REUMATISMALE ......................................... 16
ATELIER - PREZINTÃ CEVA CARE CONTEAZÃ ! ...................................................................... 17
COMUNICÃRI ............................................................................................................................................................ 19
SESIUNEA COMUNICÃRI 1 TUMORI CUTANATE 1 (TC 1.1 - TC 1.7) .................................... 21
SESIUNEA COMUNICÃRI 2 ALERGOLOGIE-IMUNOLOGIE CLINICÃ (AI 1 - AI 7) ........ 24
SESIUNEA COMUNICÃRI 3 METODE DE DIAGNOSTIC ÎN DERMATOLOGIE
(MD 1-MD 6) .................................................................................................................................... 27
SESIUNEA COMUNICÃRI 4 PSORIAZIS-LICHEN (PL 1 - PL 6) ................................................ 31
SESIUNEA COMUNICÃRI 5 TUMORI CUTANATE 2 (TC 2.1 - TC 2.6) ................................... 33
SESIUNEA COMUNICÃRI 6 ACTUALITÃÞI TERAPEUTICE ÎN DERMATOLOGIE
(AT 1 - AT 7) ..................................................................................................................................... 36
SESIUNEA COMUNICÃRI 7 VARIA 1 (V 1.1 - V 1.7) ....................................................................... 39
SESIUNEA COMUNICÃRI 8 VARIA 2 (V 2.1 - V 2.7) ....................................................................... 42
SIMPOZIOANE .......................................................................................................................................................... 45
S1 SIMPOZION DOVE - UNILEVER ............................................................................................ 47
S2 SIMPOZION LEO PHARMACEUTICALS .............................................................................. 48
S3 SIMPOZION NEOLA PHARMA-GALDERMA ..................................................................... 49
S4 SIMPOZION ALVOGEN ............................................................................................................ 51
S5 SIMPOZION ABBVIE .................................................................................................................. 52
S6 SIMPOZION NOVARTIS............................................................................................................. 54
S7 SIMPOZION SERVIER PHARMA ............................................................................................ 56
S8 SIMPOZION IVATHERM ........................................................................................................... 58
S9 SIMPOZION BEAUTY MED SOLUTION .............................................................................. 60
S10 SIMPOZION ASTELLAS ............................................................................................................ 61
S11 SIMPOZION BAYER INTENDIS ............................................................................................... 63
S12 SIMPOZION QUEISSER PHARMA - ALPECIN ................................................................... 65
S13 SIMPOZION SUN WAVE PHARMA ....................................................................................... 66
S14 SIMPOZION PIERRE FABRE - EAU THERMALE AVENE ............................................... 67
S15 SIMPOZION PFIZER ................................................................................................................... 68
S16 SIMPOZION SOLARTIUM GROUP ........................................................................................ 69
S17 SIMPOZION A&D PHARMA ................................................................................................... 71
S18 SIMPOZION ALFA WASSERMANN....................................................................................... 74
S19 SIMPOZION FARMEC ................................................................................................................ 76
S20 SIMPOZION PRO LIFE PHARMA - BENEMEDO ............................................................... 78
S21 SIMPOZION MEDA PHARMACEUTICALS ......................................................................... 80
S22 SIMPOZION ALERGAN ............................................................................................................ 81
POSTERE (P1-P 84) .................................................................................................................................... 83
A XXI-A CONFERINÞÃ ITS ALPO-DANUBIO-ADRIATICÃ ......................................................... 121
SESIUNEA ADA I (ADA 1 - ADA 5) ................................................................................................ 123
SESIUNEA ADA II (ADA 6 - ADA 9) ............................................................................................... 127
SESIUNEA CURSURI
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 1
Joi 22 octombrie 2015
orele 10:05 – 10:35
Sala Magnolia

DERMATOZE ªI ALOPECII ALE BÃRBII ªI MUSTÃÞII

Lectori: Prof. Dr. Alexandru Oanþã

Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania, Braºov

Regiunea bãrbii ºi a mustãþii reprezintã o zonã aparte datoratã dependenþei sale hormonale,
densitãþii în foliculi piloºi terminali, expunerii la radiaþiile ultraviolete, fenomenelor specifice ºi repetate
legate de bãrbierit sau produselor destinate acestuia. Barba ºi mustaþa prezintã particularitãþi cauzate de
importanþa originii etnice, ritualurilor, preocupãrilor estetice.

Lucrarea prezentatã cuprinde dermatoze cu localizare uneori de elecþie pentru zona bãrbii ºi
mustãþii menþionând cã regiunea bãrbii poate masca leziuni subiacente. Dermatozele faciale prezentate nu
au o specificitate pentru barbã ºi mustaþã, având ºi alte localizãri cutanate.

Sunt discutate afecþiuni ale bãrbii precum pseudofoliculita bãrbii, pili încarnaþi, dermatoze alergice,
infecþii ale bãrbii (foliculite bacteriene, micoze), alopecii dobândite necicatriciale ale bãrbii (pelada),
alopecii dobândite cicatriciale (posttraumaticã, lupusul cutanat cronic, lichenul plan pilar, pseudopelada
Brocq, keratoze pilare atrofiante,etc.) ºi alte dermatoze (vitiligo, psoriazis, sarcoidozã, leprã,
leishmaniozã).

3
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

PREZENTARE
Joi 22 octombrie 2015
orele 11:45 – 12:15
Sala Magnolia

RAPORTAREA REACÞIILOR ADVERSE

FACTOR PRINCIPAL ÎN STABILIREA PROFILULUI DE SIGURANÞÃ
A MEDICAMENTELOR LA NIVEL EUROPEAN

Lectori: Dr. Marius Tãnasã

Vicepreºedinte Agenþia Naþionalã a Medicamentului

Activitatea de farmacovigilenþã se desfãºoarã conform prevederilor Legii 95/2006, care transpune

Directiva CE 2001/83 ºi Regulamentul CE 726/2004. Autorizarea medicamentelor se face în urma
evaluãrii raportului beneficiu/risc. Postautorizare acest raport este monitorizat prin activitatea de
farmacovigilenþã. Creºterea accesului la terapiile noi reprezintã ºi o creºtere a riscului de reacþii adverse.
Monitorizarea acestora duce la o îmbunãtãþire a informaþiilor despre medicamente, dar ºi la revizuirea
protocoalelor terapeutice. Reacþiile adverse se pot raporta la ANMDM descãrcând formularul dedicat de
pe site-ul agenþiei, dar ºi la DAPP atât de cãtre medici sau farmaciºti cât ºi de cãtre pacienþi.

Raportarea reacþiilor advese poate declanºa semnale de siguranþã care vor fi evaluate în PRAC
(Comitetul pentru evaluarea riscurilor în materie de farmacovigilenþã) ºi care pot avea drept consecinþã
modificari ale RCP ºi prospectului medicamentului, reformulãri ale medicamentului, restrângeri de
indicaþii ºi chiar suspendãri ale APP.

Cuvinte cheie: reacþii adverse, farmacovigilenþã, raport beneficiu/risc, PRAC.

4
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 2
Joi 22 octombrie 2015
orele 12:20 – 12:40
Sala Magnolia

PATOLOGIA OMBILICALÃ ªI PERIOMBILICALÃ,

DIN PERSPECTIVA MEDICULUI DERMATOLOG

Lectori: Prof Dr. Virgil Pãtraºcu

Clinica Dermatologie, UMF Craiova

Dr. Oana Andreea Enache

Clinica Dermatologie, UMF Craiova

Dr. Florentina Delcea

Clinica Dermatologie, SCJU Craiova
Manifestãrile dermatologice din regiunea ombilicalã ºi periombilicalã sunt diverse ºi pot pune
probleme de diagnostic ºi tratament. Identificarea ºi tratarea corespunzãtoare a acestora presupune
înþelegerea noþiunilor de embriologie ºi anatomie a peretelui abdominal ºi a ombilicului, dar ºi
familiarizarea medicului practician cu bolile respective.

Dupã o scurtã prezentare a anatomiei acestei regiuni topografice, autorii detaliazã urmãtoarele
afecþiuni:
- malformaþii congenitale. Apar mai frecvent la bãieþi, iar diagnosticul este de regulã pus imediat
post-partum sau în perioada de sugar. Acestea cuprind anomalii ce intereseazã uraca sau canalul omfalo-
mezenteric. Alte malformaþii se referã la absenþa cordonului ombilical, defecte ale peretelui abdominal
(gastroschisis, omfalocel, hernie ombilicalã);
- infecþii ombilicale. Omfalitele nou-nãscutului ºi sugarului sunt infecþii grave, rar întâlnite în
þãrile dezvoltate, determinate în general de lipsa de igienã. Sunt produse de stafilococ, streptococ sau de
germeni anaerobi. Se pot complica cu limfangitã, erizipel, celulitã, gangrenã ºi tromboza de venã
ombilicalã ºi venã portã.

Tuberculoza abdominalã întâlnitã în þãrile în curs de dezvoltare, poate fi responsabilã de fistule

entero-cutanate, cu secreþii ombilicale purulente ºi fecaloide.
Sifilisul congenital poate fi responsabil de ulceraþii ombilicale, bogate în treponeme.

5
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

Omfalitele adultului sunt determinate de stafilococ, streptococ, candida albicans sau de paraziþi.
Umiditatea, fricþiunea, cãldura localã, maceraþia sunt factori favorizanþi pentru dezvoltarea acestora ;
- boli dermatologice cu localizare uneori ombilicalã. Numeroase afecþiuni cutanate pot fi
localizate atât la nivel ombilical cât ºi periombilical. Sunt incluse: psoriazisul, vitiligo, eczema de contact
alergicã la nichel, erupþia polimorfã de sarcinã, pemfigoidul gestationis, striae gravidarum, maladia
Hailey-Hailey; chistul pilonidal ombilical, elastoza perforantã calcificatã (prezintã caracteristici comune
pseudoxantomului elastic);
- modificãri de coloraþie. Echimoza latero- abdominalã (semnul Grey Turner) sau periombilicalã
(semnul Hoffstater-Cullen-Hellendal), circulaþia venoasã colateralã în „cap de meduzã“, ombilicul roºu
(intoleranþa la proteinele din lapte de vacã; alergie la grâu, tomate, peºte). Pigmentãrile ombilicale ºi
periombilicale pot fi întâlnite în acanthosis nigricans, dermatoza prin neglijenþã ( terra firma – forme;
dermatoza “en terre sèche”; Duncan dermatosis), omfalolitiazã, sarcinã ( pigmentarea liniei albe) etc ;
- tumori benigne ombilicale. Putem întâlni granulom piogenic, granulom de corp strãin (talc),
hemangiom, angiokeratom, polip ombilical, chist ce conþine relicve de uracã, nev congenital, keratoza
seboreicã, endometrioza ombilicalã;
- tumorile maligne ombilicale. Reprezintã mai mult de 40% din totalul tumorilor cu aceastã
localizare. Tumorile primare sunt în proporþie de 12-20%, în timp ce metastazele ombilicale reprezintã mai
mult de 80% din leziunile maligne.

Metastazele ombilicale afecteazã preponderent femeile (85% din cazuri) cu vârsta cuprinsã între 50
ºi 70 de ani. În 10-30% din cazuri, originea tumorii primare rãmâne necunoscutã. Prezenþa nodulilor
Marie-Joseph aratã un prognostic rezervat, decesul survenind de cele mai multe ori în urmãtoarele luni de
la diagnostic. Au fost raportate diferite tipuri de tumori: carcinomul bazocelular; carcinomul scuamos;
boala Paget extramamarã asociatã cu carcinom de colon sau carcinom de prostatã; adenocarcinomul
primitiv; tumora Pinkus; melanomul.

Dupã prezentarea generalã a afecþiunilor ombilicale ºi ale regiunii periombilicale ºi exemplificarea

cu cazuri ilustrative, la finalul cursului sunt aºteptate discuþii pe probleme de diagnostic ºi tratament.

6
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 3
Joi 22 octombrie 2015
orele 12:45 – 13:45
Sala Magnolia

PATOLOGIA TUMORALÃ A REGIUNII ANO-GENITALE

Lectori: Prof. Dr. Simona Roxana Georgescu
Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic „Dr. Victor Babeº“ Bucureºti

CSP I Dr. Vasile Benea

Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic „Dr. Victor Babeº“ Bucureºti

Afecþiunile cutaneo-mucoase de la nivelul regiunii ano-genitale pot pune probleme deosebite de

diagnostic ºi tratament. Datoritã particularitãþilor anatomice ºi de dezvoltare embriologicã în aceastã zonã
pot apãrea afecþiuni specifice. De multe ori aspectele clinice tipice pot lipsi, iar, datoritã localizãrii
deosebite, pacienþii se prezintã tardiv pentru consult medical sau ajung la specialiºti (ginecologi, urologi,
chirurgi etc.) mai puþin familiarizaþi cu patologia dermato-venerologicã. În plus, pot avea un impact
semnificativ asupra funcþiei sexuale.

Tumorile regiunii ano-genitale nu sunt întâlnite frecvent în practica dermatologicã curentã; cu toate
acestea, ele trebuie cunoscute, diagnosticate ºi tratate cu promptitudine deoarece pot avea importante
implicaþii medicale ºi asupra calitãþii vieþii bolnavilor. O particularitate a patologiei tumorale de la acest
nivel o reprezintã posibila implicare a papilomavirusurilor oncogene. Abordarea terapeuticã a tumorilor
genitale presupune de multe ori colaborarea interdisciplinarã.

Diagnosticul corect presupune o anamnezã detaliatã, un examen clinic amãnunþit ºi complet

(inclusiv a zonelor extragenitale) ºi investigaþii (în special examenul histo-patologic) orientate în funcþie
de datele obþinute la anamnezã ºi examenul clinic.

Tumorile regiunii ano-genitale trebuie diferenþiate de variante normale ce pot fi prezente la nivelul
regiunii, cum ar fi glandele sebacee proeminente, papulele perlate sau angiokeratoamele Fordyce, precum
ºi de granuloamele de corp strãin.

Deoarece tumorile regiunii ano-genitale sunt doar rareori prezentate în literatura de specialitate,
este necesarã ºi utilã o trecere în revistã a acestora.

7
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 4
Joi 22 octombrie 2015
orele 15:00 – 15:45
Sala Magnolia

DIAGNOSTICUL PRECOCE - PRIMUL PAS ÎN MANAGEMENTUL

INDIVIDUALIZAT AL PACIENÞILOR CU PSORIAZIS SEVER

(curs realizat cu sprijinul Pfizer, România)

Lectori: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu

Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã „Elias“, Bucureºti
UMF „Carol Davila“, Bucureºti

Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti

Dr. Irinel Nedelcu

Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti

8
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 5
Joi 22 octombrie 2015
orele 15:50 – 16:20
Sala Magnolia

TESTE DIAGNOSTICE IN VITRO PENTRU REACÞIILE

DE HIPERSENSIBILITATE INDUSE DE MEDICAMENTE:
CUM ALEGEM?

Lectori: Conf. Dr. Roxana Silvia Bumbãcea

Catedra Alergologie, SUUE, UMF „Carol Davila“

Dr. Ileana Ghiordãnescu

Medic Specialist Alergologie, SUUE, Bucureºti

Evaluarea etiologicã a reacþiilor de hipersensibilitate post-medicamentoase (RHM) este încã o

problemã pentru clinicieni datã fiind sensibilitatea redusã a testelor cutanate ºi lipsa precizãrii
determinanþilor antigenici în cazul multor medicamente. Testele in vitro vin în completarea
diagnosticului, oferind o serie de avantaje: absenþa riscului procedurii, condiþii facile de execuþie prin
neinfluenþarea lor de cãtre tratamentul curent al pacientului sau de cãtre leziunile cutanate concomitente.

În RHM imediate, se utilizeazã diferite metode de detecþie a IgE specifice: teste imuno-diagnostice
(RIA, ELISA, FEIA), teste de activare a bazofilelor (BAT) ºi teste de eliberare a mediatorilor: histamina,
triptaza ºi leukotriene. Din pãcate, testele imuno-diagnostice sunt restricþionate la un numãr limitat de
medicamente, în special la cele capabile de a se lega de proteine. Evaluarea diagnosticã trebuie realizata
în primele 12 luni dupã apariþia reacþiei.

Managementul RHM non-imediate este ºi mai dificil în contextul heterogenitãþii manifestãrilor

clinice ºi a lipsei markerilor biologici specifici. Testele in vitro urmãresc detectarea rãspunsului
limfocitelor T dupã expunere la medicamentul incriminat. Între ele, TTL (testul de transformare
limfoblasticã) a fost intens folosit în Europa în ultimii 20 de ani în special în evaluarea RHM non imediate
de tip EP, SSJ, NET. Sensibilitatea ºi specificitatea TTL variazã semnificativ în funcþie de medicamentele
analizate ºi tipul reacþiei clinice.

9
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 6
Joi 22 octombrie 2015
orele 17:30 – 18:00
Sala Magnolia

ANTICORPII ANTINUCLEARI – CUM ÎI INTERPRETEZ ?

Lectori: Dr. Raluca Popescu

UMF „Carol Davila“ Bucureºti
Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina

Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu

UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Determinarea prezenþei anticorpilor antinucleari este unul dintre testele de laborator relativ
frecvent folosite de dermatologi pentru diagnosticul afecþiunilor cutanate inflamatorii/auto-imune.
Interpretarea rezultatului depinde de mai mulþi parametri: unii influenþaþi de performanþele intrinseci ale
testului (sensibilitate, specificitate), alþii de selectarea subiecþilor care vor fi testaþi. Nicio modalitate de
testare nu este perfectã. De aceea, sunt importante cunoaºterea caracteristicilor variatelor tipuri de testare
folosite, a avantajelor ºi limitelor acestora ºi interpretarea rezultatelor în funcþie de contextul clinic al
fiecãrui pacient.

10
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 7
Vineri 23 octombrie 2015
orele 09:00 – 09:30
Sala Magnolia

BIOPSIA GANGLIONULUI SANTINELÃ

ÎN MELANOM - CÂT ªI CUI FOLOSEªTE ?

Lectori: Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu

UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Dr. Raluca Popescu

UMF „Carol Davila“ Bucureºti, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina
Recomandarea biopsiei ganglionului santinelã (SLNB) în melanom, deºi inclusã în numeroase
ghiduri, se bazeazã mai degrabã pe date anecdotice ºi speculaþii fiziopatologice. Recent, cel mai mare
studiu randomizat controlat care a evaluat utilitatea SLNB în melanom (1), a arãtat cã nu existã niciun
beneficiu din punct de vedere al supravieþuirii. (2, 3) Nici utilitatea prognosticã a SLNB nu este superioarã
altor indicatori tumorali, uºor disponibili fãrã a expune pacienþii unor intervenþii cu morbiditate ºi efecte
secundare importante. (2, 3)

Care sunt beneficiile SLNB ? Care sunt riscurile SLNB? Meritã sã recomandãm SLNB pacienþilor cu
melanom? Dacã da, din ce motive? Ce ne aºteptãm sã obþinem în urma acestei intervenþii? Ce ar trebui sã
le spunem pacienþilor când obþinem consimþãmântul informat?

Autorii vor încerca sã rãspundã tuturor acestor întrebãri, iar participanþii sunt încurajaþi sã participe
activ la dezbatere.

Bibliografie:
1. Morton DL, Thompson JF, Cochran AJ et al. Final trial report of sentinel-node biopsy vs. nodal
observation in melanoma. N Engl J Med 2014; 370:599–609.
2. Sladden M, Zagarella S, Popescu CM, Bigby M. No survival benefit for patients with melanoma
undergoing sentinel lymph node biopsy: critical appraisal of the Multicenter Selective
Lymphadenectomy Trial-I final report. Br J Dermatol 2015;172:566-573.
3. McGregor JM, Sasieni P. Sentinel node biopsy in cutaneous melanoma: time for consensus to
better inform patient choice. Br J Dermatol 2015;172:552-554.

11
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 8
Vineri 23 octombrie 2015
orele 10:40 – 11:10
Sala Magnolia

ACTUALITÃÞI ÎN HIDRADENITA SUPURATIVÃ

Lectori: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu

Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã „Elias“, Bucureºti
UMF „Carol Davila“, Bucureºti

Dr. Liliana Popa

Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã „Elias“, Bucureºti
UMF „Carol Davila“, Bucureºti

Dr. Ioana Popescu

Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã „Elias“, Bucureºti

Hidradenita supurativã reprezintã o afecþiune inflamatorie cronicã, recurentã a epiteliului folicular

terminal din zonele ce adãpostesc glande apocrine, caracterizatã prin leziuni inflamatorii profunde,
dureroase ce duc la formarea de traiecte sinuoase, adesea interconectate, fistule ºi cicatrici. Este o boalã
debilitantã ce apare în general dupã pubertate ºi afecteazã cu predilecþie sexul feminin. Prevalenþa
estimatã în populaþia caucazianã este de 1%.

Etiopatogenia hidradenitei supurative nu este pe deplin elucidatã. Deºi a fost mult timp consideratã
o afecþiune ocluzivã ºi piogenicã a glandelor apocrine, studiile recente au demonstrat cã evenimentul
patogenic principal este ocluzia folicularã ºi au subliniat natura multifactorialã a acestei boli, în
dezvoltarea cãreia sunt implicaþi factori genetici, infecþioºi, hormonali ºi imunologici.

În ciuda progreselor înregistrate în ultimele decenii în cunoaºterea bolii, nu existã un consens cu

privire la tratamentul optim în hidradenita supurativã. Este esenþialã individualizarea terapiei, luându-se
în considerare severitatea bolii, preferinþele pacientului, comorbiditãþile, rezultatele tratamentelor
anterioare, experienþa personalã a medicului curant.

Ne dorim sã discutãm cele mai recente date cu privire la etiopatogeneza bolii ºi sã prezentãm
opþiunile terapeutice ºi experienþa personalã în abordarea cazurilor de hidradenitã supurativã.

12
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 9
Vineri 23 octombrie 2015
orele 12:20 – 13:05
Sala Magnolia

IMUNOGENICITATE - DE LA CONCEPT LA APLICAÞII PRACTICE

(curs realizat cu sprijinul Pfizer, România)

Lectori: ªef Lucrãri Dr. Maria Magdalena Constantin

Spitalul Clinic Colentina, Dermatologie II

Dr. Rodica Olteanu

Spitalul Clinic Colentina, Dermatologie II

Imunogenicitatea reprezintã capacitatea unei molecule de a declanºa un rãspuns imun specific.

Apariþia noilor terapii biologice în tratamentul psoriazisului (anticorpii monoclonali) a deschis noi
perspective pentru studiul imunogenicitãþii care depinde în primul rând de structura molecularã dar ºi
de tipul de proteinã, formularea, calea de administrare, doza de încarcare, asocierea terapiei
imunosupresoare ºi, nu în ultimul rand, terenul genetic al pacientului. Consecinþele clinice ale dezvoltãrii
de anticorpi antimedicament sunt multiple: reducerea/pierderea eficacitãþii în timp ºi apariþia de
evenimente adverse care duc la intreruperea precoce a tratamentului.

În cursul de faþã, vom explora cauzele ºi mecanismele prin care un medicament devine imunogenic
ca ºi metodele de prevenire ºi tratament care se impun în acest caz.

13
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 10
Vineri 23 octombrie 2015
orele 13:10 – 13:55
Sala Magnolia

MANAGEMENTUL ANGIOEDEMULUI EREDITAR ÎN ROMÂNIA:

PREZENT ªI PERSPECTIVE

Lectori: Prof. Dr. Alexandru Tãtaru

UMF Cluj-Napoca, Clinica Dermatologie

Dr. Dumitru Moldovan

UMF Tîrgu Mureº, Spitalul Clinic Judeþean Mureº, Reþeaua Românã
de Angioedem Ereditar

Angioedemul ereditar (AEE) continuã sã cauzeze decese prin obstrucþia cãilor respiratorii
superioare ºi sã afecteze serios calitatea vieþii acestor pacienþi prin atacurile de cãi respiratorii, de edeme
cutanate periferice ºi atacuri abdominale. În ultimii 10 ani am realizat câteva progrese importante în
managementul pacienþilor cu AEE din România. Am înfiinþat un centru pilot pe lângã Compartimentul
de Alergologie ºi Imunologie al Spitalului Clinic Judeþean Mureº. Pacienþii care ni s-au adresat ºi al cãror
diagnostic de deficienþã de C1 inhibitor esterazã a fost confirmat de experþi în AEE au fost incluºi în
Registrul Român de AEE. Acesta cuprinde în prezent 92 de pacienþi aparþinând a 31 familii. Am sprijinit
înfiinþarea Asociaþiei Pacienþilor cu AEE din România în urmã cu 2 ani, care a devenit tot mai activã.
Reþeaua Românã de AEE stã telefonic la dispoziþia pacienþilor din Registrul Naþional în permanenþã
(24/7). Datele de contact pot fi gãsite la www.haenet.ro

În ultimul an aceºti pacienþi au înregistrat 920 de atacuri edematoase periferice, 770 de atacuri
abdominale, 170 faciale ºi 80 de cãi respiratorii superioare. Începând cu vara anului 2013 o atitudine
progresiv pozitivã din partea autoritãþilor (Ministerul Sãnãtãþii ºi cel de Interne) a fost mult apreciatã, iar
primele administrãri de urgenþã de C1 inhibitor recombinant au fost asigurate pentru atacurile laringiene
ºi abdominale. Tratamentul la domiciliu al tuturor manifestãrilor AEE, inclusiv cele cutanate, nu ºi-au
gãsit încã înþelegerea în cadrul programelor naþionale. Încã sunt necesare multe eforturi pentru depistarea
cazurilor nediagnosticate corect cu AEE (aproximativ 200), în educarea pacienþilor ºi medicilor curanþi ºi
în rambursarea cheltuielilor acestor tratamente costisitoare. Aºteptãrile experþilor în AEE cu privire la
încadrarea diagnosticã corectã se îndreaptã în special cãtre dermatologi ºi alergologi, cãtre care speranþele
acestor pacienþi se îndreaptã cu precãdere.

14
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 11
Vineri 23 octombrie 2015
orele 15:00 – 16:00
Sala Magnolia

CARCINOMUL CUTANAT DE LA BIOPSIE LA TRATAMENT

Lectori: Dr. Mihaela Leventer

Centrul Dr. Leventer - Bucureºti

Cursul se adreseazã medicilor dermatologi interesaþi de managementul pacientului cu carcinom

cutanat din momentul prezentãrii la prima consultaþie pânã la soluþia terapeuticã. Vom discuta cele mai
rapide ºi eficiente protocoale de lucru pentru diverse scenarii posibile.

Plan de curs
1. Cum comunic pacientului suspiciunea de cancer cutanat? Cum generez complianþa la tratament
– dr. Mihaela Leventer - 10 min
2. Biopsia-cum procedãm, tipuri de biopsie, comunicarea cu laboratorul- dr. Gabriela Dodan
- 10 min
3. Laborator de HP, parte importantã în elaborarea diagnosticului- dr. Tiberiu Tebeicã - 10 min
4. Opþiuni terapeutice, rata de siguranþã, eficienþã; când, cum? - dr. Maria Dumitrescu - 10 min
5. Viitorul tratamentului în oncologia cutanatã - dr. Mihaela Leventer - 10 min
6. Întrebãri ºi discuþii - 10 min

15
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 12
Vineri 23 octombrie 2015
orele 17:10 – 18:10
Sala Magnolia

MANIFESTÃRI CUTANATE ÎN BOLI REUMATISMALE

Lectori: Dr. Rodica Olteanu

Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina Bucureºti

Dr. Rãzvan Ionescu

Reumatologie, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti

Pielea reprezintã cel mai mare organ al corpului, interfaþa cu mediul extern ºi o verigã importantã
în patogenia bolilor autoimune. Rolul sãu este extrem de valoros ºi în deconspirarea acestor boli aflate la
intersecþia mai multor specialitãþi care pot constitui o adevãratã provocare în ceea ce priveºte atât
diagnosticul cât ºi tratamentul lor.

Dacã în lupusul eritematos, dermatomiozita sau scleroza sistemicã progresivã modificãrile cutante
specifice pot releva debutul unei boli sistemice, în poliartrita reumatoidã sau sindromul Sjogren
manifestãrile cutanate sunt de cele mai multe ori discrete ºi nespecifice.

Cursul de faþã, vãzut prin perspectiva comunã dermato-reumatologicã îºi propune sã readucã în
atenþie manifestãrile cutanate specifice ºi nespecifice în contextul celor mai frecvente boli autoimune din
clinica curentã.

16
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

ATELIER
Vineri 23 octombrie 2015
orele 11:00 – 13:00
Sala Transilvania

PREZINTÃ CEVA CARE CONTEAZÃ!

Scurt training despre prezentãri în public care aduc schimbare

Lector: Nicolae Iordache

Scop: Schimbarea perspectivei privitor la oportunitatea, motivaþia ºi obiectivul prezentãrilor

publice susþinute de medici.

Vom rãspunde la urmãtoarele întrebãri:

• De ce meritã sã ieºim în faþã ºi sã prezentãm?
• Care este cel mai potrivit motiv pentru a þine o prezentare? De ce?
• Structura unei prezentãri care solicitã schimbare.
• Scurtãturi pentru o prezentare eficace în bugetul (ºi de timp) alocat.
• În limita timpului vom rãspunde ºi la intrebãri aflate dincolo de agenda propusã.

Cui îi este adresat?

• Medici ºi rezidenþi dermatologi care susþin sau intenþioneaza sã susþina prezentãri
publice în domeniul sãnãtãþii sau specialitãþii lor cãtre publicul medical, farmaciºti sau
non medical.
• Celor care ãºi doresc ca prezentarile lor sã reprezinte ceva semnificativ pentru cei aflaþi
în auditoriu.
• Celor care considerã cã au gãsit o misiune sau ceva important de comunicat ºi care vor
sã fie încurajaþi ºi îndrumaþi cãtre împlinirea propriilor dorinþe folosind dicursul public.
• Celor care îºi doresc întrebãri din partea publicului.
• Celor care considerã a fi nepoliticos sã faci prezentarea cu spatele la public sau ca ºi cum
acesta nu ar fi în salã.

17
COMUNICÃRI
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
SESIUNEA COMUNICÃRI 1
TUMORI CUTANATE 1 (TC 1.1.–TC 1.7)
Joi 22 octombrie 2015
orele 09:00–10:00
Sala Magnolia
Prezidiu:
Prof. Dr. Alexandru Oanþã
Prof. Dr. Rodica Cosgarea
Prof. Dr. Caius Solovan
TC 1.1
FEATURES OF PRIMARY MUCOSAL MELANOMA
BASED ON A WED DATA REVIEW
Ioana Gencia*, **, ªtefania Heller*, Flavia Bãdercã***,
C. Solovan*, ***
* Dermatology and Venereology Department, Victor Babeº University of
Medicine and Pharmacy Timiºoara, Timiº, Romania
** Dermatology and Venereology University Clinic, Timiºoara’s
Emergency City Hospital, Timiºoara, Timiº, Romania
*** Microscopic Morphology Department, Victor Babeº University of
Medicine and Pharmacy Timiºoara, Timiº, Romania
The primary mucosal melanoma (PMM) is a very rare
type of melanoma and it represents about 1,3-1,4 % of all
melanoma types. It can involve the mucosa of the
respiratory, gastrointestinal or urogenital tract, eyes
(ocular), inner ear (cochlear), leptomeningus and in rare
cases it may even originate in melanocytes of various
organs. In this study we are not going to include the
ocular melanoma.
More and more studies on the subject appear every year
but until now there are no centralized statistical analysis
on this subject. In this web data based review and
statistical analysis we try to paint a general image
regarding the epidemiology, clinical presentation,
histology, genomics and prognosis of this malignancy. To
that affect we centralized and analyzed the data found in
online libraries. We also discuss some interesting findings
from papers that did not respect the inclusion criteria for
our analysis but still are worth mentioning.
We can say that PMM is a distinct entity from its
cutaneous counterpart from any point of view. An
interesting fact about the mutational burden that lies at
the origin of this malignancy is the fact that the copy
number variations and alterations are a lot higher and
that the mutations appear at a lower rate than in
cutaneous melanoma. Also we are in need of a universal
staging and prognostic protocol for PMM. In addition to
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Tumori cutanate 1 (TC 1.1–TC 1.7)
this, in our statistical analysis of the data we were able to
demonstrate that the localization is an important
prognostic factor and the fact that this tumor is very
aggressive presenting high rates of local and/or
systemic reoccurrence and metastases.
TC 1.2
SIMULATORII MELANOAMELOR INCIPIENTE
Virginia Chiþu*, **, Sabina Zurac**, ***, Alina Cipi****
* Clinica Dermatologie I, Spital Clinic Colentina, Bucureºti
** U.M.F. ”Carol Davila”, Bucureºti
*** Anatomie-patologicã, Spital Clinic Colentina, Bucureºti
**** Reþeaua Privatã de Sãnãtate Regina Maria
Identificarea melanomului in situ ºi a melanoamelor
invazive cu grosime tumoralã sub 0.5 mm, pentru care
prognosticul vital este foarte bun, reprezintã o
preocupare constantã a dermatologiei. Diferenþierea
melanomului incipient de simulatorii sãi reprezintã o
adevãratã provocare. În aceastã lucrare ne propunem sã
prezentâm o serie de cazuri de nevi melanocitari care au
fost suspectaþi de malignitate pe baza caracteristicilor
clinice ºi dermatoscopice, examinarea histopatologicã,
uneori completatã cu teste IHC, precizând natura realã a
leziunilor ºi anume: nev displazic, nev Spitz/Reed, nev
Meyerson, nev lentiginos, nev congenital de mici
dimensiuni, nev acral, nev combinat. Dacã diferenþierea
de melanomul incipient pentru nevii menþionaþi
anterior, de regulã, nu se poate face clinic ºi
dermatoscopic, existã situaþii în care nici examinarea
histopatologicã nu reuºeºte sã tranºeze net diagnosticul,
repectivele leziuni fiind încadrate ca având potenþial
malign incert (MELTUMP). Aceastã lucrare este parþial
finanþatã prin contractul POSDRU/159/1.5/S/137390.
TC 1.3
CUTANEOUS T CELL LYMPHOMA
AND CO-EXISTING B CELL MALIGNANCIES
C. Solovan*, A. Andea**
* University of Medicine and Pharmacy, Department of Dermatology,
Timiºoara, Romania
** University of Michigan, Department of Pathology and Dermatology,
Ann Arbor, Michigan, United States of America
Introduction: Composite lymphomas are defined as
lymphomas containing both B- and a T-cell clones, either
in the same lesion or in different lesions in the same
patient. To date, there are less than 100 cases of co-
existing T- and B-cell cutaneous lymphomas reported in
the literature and most descriptions are isolated case
21
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
reports with conflicting data and hypotheses regarding
the etiology and pathogenesis of this rare phenomenon.
Methods: We present five cases of co-existing mycosis
fungoides (MF) and cutaneous B-cell lymphomas
(CBCL). The CBCL component included a variety of B-
cell neoplasms. The CBCLs included a cutaneous follicle
center lymphoma, an extra-nodal marginal zone
lymphoma, an EBV related B-cell lymphoproliferative
disorder after treatment with forodesine, a diffuse large
B-cell lymphoma (DLBCL) and a low-grade B-cell
lymphoma not otherwise specified with plasmacytoid
differentiation. The timing of occurrence of the T- and B-
cell lymphomas was also variable. In one case the MF
developed 2 years after the diagnosis of CBCL while in 2
cases the CBCL occurred after the MF. In 2 cases both B
and T-cell lymphomas were diagnosed in the same
lesion simultaneously.
Conclusion: An emerging pattern for the concomitant
occurrence of cutaneous lymphomas with B- and T-cell
clones could not be determined. Potential etiologies for
the development of secondary lymphoproliferative
malignancies in our series may include genetic
predisposition, sensitization conferred by treatment,
mutation in a progenitor cell, and viral infection in an
immunocompromised host. Awareness of this
uncommon phenomenon is important because it might
facilitate the correct diagnosis when one is confronted
with the complex and often confusing histology and
immunoprofile that these lesions demonstrate.
TC 1.4
MELANOZA VULVARÃ ASOCIATÃ CU MELANOZA
AREOLEI MAMARE
A. Oanþã*,**, Smaranda Oanþã**, Veronica Vereguþ**,
M. Irimie*
* Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania, Braºov
** S.C. Dermamed S.R.L.
Introducere: Contextul de apariþie al melanozei genitale
este variat, acesta putând sã aparã izolat, fie ca o
componentã a sindromului Laugier – Hunziker sau a
sindroamelor asociind anomalii multisistemice
(cardiace, gastrointestinale, neurologice, etc.) precum
sindromul Carney, LEOPARD, Peutz-Jeghers, Ruvalcaba
Myhre. Teoria pigmentaþiei benigne mucocutanate
generalizate considerã melanoza genitalã ca fãcând
parte din familia melanozelor alãturi de melanoza
buzelor, a cavitãþii bucale, a melanomului, perianalã, a
mâinilor ºi picioarelor.
Caz clinic: Femeie în vârstã de 28 de ani a fost consultatã
pentru macule ºi plãci multiple, de coloraþie neagrã, bine
delimitate, cu contur neregulat, localizate la nivelul
22
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Tumori cutanate 1 (TC 1.1–TC 1.7)
areolei mamare bilateral ºi la nivel genital pe labiile mari
ºi mici. Dermatoscopia leziunilor genitale a evidenþiat
pigmentaþia de culoare neagrã ºi structuri combinate
rotund-ovalare negre, iar la nivelul areolei mamare, a
fost evidenþiat ºi aspectul de cobblestone-like. Examenul
histopatologic efectuat la nivelul mucoasei genitale a
evidenþiat o pigmentare predominant la nivelul
keratinocitelor stratului bazal, melanocitele fiind
normale din punct de vedere al numãrului ºi
morfologiei. În dermul papilar erau prezente frecvente
melanofage. Nu au fost observate atipii celulare,
extindere pagetoidã sau melanocite confluente.
Imunomarcajul cu anticorp HMB 45 a fost negativ.
Mamografia ºi ultrasonografia mamarã au fost normale.
Discuþii: Asocierea melanozei genitale cu melanoza
areolei mamare în cazul prezentat vine în sprijinul
teoriei pigmentaþiei benigne mucocutanate generalizate.
Etiopatogenia melanozei mucoaselor rãmâne în
continuare necunoscutã, incriminându-se o stimulare a
ariei respective sau un defect al transportului normal al
melaninei cãtre keratinocitele suprabazale. Leziunile de
melanozã a mucoaselor rãmân de obicei nemodificate în
culori ºi dimensiuni, deºi noi leziuni pot sã aparã în
timp. Unele aspecte clinice ale melanozei mucoaselor
precum asimetrie, margini neregulate, variaþii ale culorii
ºi dimensiuni mari ale acesteia, pot reproduce aspectul
melanomului din stadiile timpurii. În aceste cazuri se
recomandã urmãrirea pacientului pe perioade de câteva
luni ºi în caz de apariþie a unor modificãri clinice se
impune efectuarea biopsiei.
Concluzie: Asocierea melanozei genitale cu melanoza
areolei mamare la acelaºi pacient vine în sprijinul teoriei
unicitãþii pigmentaþiei benigne mucocutanate.
TC 1.5
MENINGIOMUL CUTANAT – OBSERVAÞII ASUPRA
UNUI CAZ
Al. Oanþã, Veronica Iliescu, Smaranda Oanþã
Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania Braºov
Introducere: Meningioamele cutanate sunt tumori rare,
derivate din celule meningo-epiteliale localizate ectopic
în derm sau þesutul subcutanat, putând fi congenitale
sau dobândite.
Caz clinic: Pacient în vârstã de 24 ani prezintã o
formaþiune tumoralã cervicalã medio-spinalã poste-
rioarã. Examenul dermatologic relevã o formaþiune
tumoralã cu dimensiuni de 5/4/4 cm, pediculatã,
nepulsatilã, dureroasã la palpare, acoperitã de cruste, cu
scurgerea intermitentã a unui lichid gãlbui. Examenul
neurologic este normal, la fel ºi EMG. Examenul
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
bacteriologic din secreþie evidenþiazã Stafilococus
aureus. Examenul CT ºi RM de coloanã cervicalã relevã
o spina bifida cu meningocel cervical, mieloschizis ºi
hidromielie; defectul osos al arcurilor vertebrale
posterioare ale vertebrelor C4, C5 ºi C6. S-a intervenit
chirurgical practicându-se cura chirurgicalã a
meningocelului. Evoluþie postoperatorie bunã.
Discuþii: Acest tip de leziuni se gãsesc cel mai frecvent în
zona occipitalã, de-a lungul liniilor suturilor craniene
sau în zona coloanei vertebrale. Din punct de vedere
clinic ºi histopatologic acestea sunt de trei tipuri: tipul 1
- meningioame cutanate primare, tipul 2 - meningioame
ale þesuturilor moi cu extindere la piele, tipul 3 -
meningioamele SNC cu extindere la piele. Prognosticul
pentru tipurile 2 ºi 3 sunt mai puþin favorabile faþã de
tipul 1. Clinic, meningioamele cutanate sunt asemã-
nãtoare cu o varietate de alte afecþiuni ale pielii. În timp
ce asteptul histopatologic este similar cu cel al menin-
gioamelor intracraniene, aceste tumori prezintã totuºi o
serie de diferenþe histologice.
Concluzii: O lipsã a gradului de conºtientizare a acestei
entitãþi poate exclude un diagnostic corect.
TC 1.6
NEOPLAZII DEZVOLTATE PE NEVUL SEBACEU
JADASSOHN – OBSERVAÞII CLINICE
Al. Oanþã*, Mãdãlina Frîncu*, I. Coteþ**, Smaranda Oanþã***,
Veronica Iliescu***
* Universitatea Transilvania Braºov, Facultatea de Medicinã
** Clinica MedLife – Braºov
*** S.C. Dermamed S.R.L. – Braºov
Nevul sebaceu Jadassohn (NSJ) reprezintã un
hamartom, care clinic se prezintã ca o placã verucoasã de
formã rotundã sau liniarã de culoare galben-oranje
localizatã îndeosebi pe scalp ºi faþã. NSJ poate fi asociat
cu malformaþii hematologice, oftalmice, scheletice,
cardiologice ºi urologice în cadrul sindromului
Schimmelpenning Feufstein-Mims. Histopatologic se
constatã o hiperplazie epidermalã cu modificãri ale
foliculilor piloºi, glandelor sebacee ºi apocrine.
Implicarea HPV în etiopatogenie este doveditã.
Dezvoltarea de neoplazii pe NSJ este rarã, iar acestea
sunt de obicei benigne, fiind reprezentate de
siringocistadenomul papilifer, trichoblastomul ºi
trichilemomul. Neoplaziile maligne apar foarte rar pe
NSJ ºi doar la vârste inaintate. Dintre acestea carcinomul
bazocelular este cel mai des întâlnit ºi foarte rar
carcinomul spinocelular ºi adnexial.
Tratamentul NSJ constã în excizie chirurgicalã, terapie
fotodinamicã, laser cu CO2, dermabraziune. Trebuie
remarcat ca niciuna din aceste metode nu asigurã
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Tumori cutanate 1 (TC 1.1–TC 1.7)
înlãturarea completã a leziunii, de unde riscul de
recidivã sau de dezvoltare de neoplazii pe leziunea
rezidualã.
Prezentãm cazuri de neoplazii dezvoltate pe NSJ,
precum siringocistadenomul papilifer ºi carcinomul
bazocelular, aducând în discuþie oportunitatea efectuãrii
tratamentului preventiv al NSJ.
TC 1.7
ACTUALITÃÞI ÎN EPIDEMIOLOGIA ªI FACTORII DE
RISC AI MELANOMULUI
Ana-Maria Forsea
Clinica de Dermatologie Oncologicã ºi Alergologie, Spitalul Universitar
,,Elias”, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila” Bucureºti
Melanomul rãmâne o importantã problemã de sãnãtate
publicã, cauzând anual peste 22 000 de decese în Europa
ºi având o incidenþã în continuã creºtere. Costurile
sociale ºi medicale ale melanomului în faze avansate
evolueazã de asemenea ascendent, alimentate de
introducerea noilor terapii mai eficiente dar costisitoare.
Epidemiologia melanomului în Europa este marcatã de
discrepanþe majore, cu variaþii mari ale incidenþei,
mortalitãþii ºi supravieþuirii pe axele Nord-Sud ºi Vest-
Est. Þãrile din Europa Centralã ºi de Est, printre care ºi
România se confruntã cu rate ale supravieþuirii cu pânã
la 40% mai scãzute decât media europeanã, cu o
proporþie mare de tumori diagnoticate tardiv ºi o
capacitate de supraveghere epidemiologica scãzutã,
precum ºi cu absenþa campaniilor de educaþie publicã ºi
de prevenþie susþinute.
Dincolo de factorii de risc deja cunoscuþi pentru
melanom, cum ar fi fotoexpunerea, istoricul familial sau
numãrul de nevi, cercetãrile recente aduc noi indicii
asupra altor aspecte ale oncogenezei cutanate, cum ar fi
determinanþii genetici, profilul epigenetic, nutriþia ºi
factorii metabolici. De asemenea sunt în curs de
dezvoltare ºi perfecþionare sisteme de calculare ºi
predicþie a riscului individual de melanom. Toate aceste
dezvoltãri recente ar putea ajuta la definirea unor noi
clase de risc înalt, ajutând astfel la orientarea eforturilor
de prevenþie primarã ºi secundarã ale acestei tumori.
23
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
SESIUNEA COMUNICÃRI 2
ALERGOLOGIE-IMUNOLOGIE CLINICÃ (AI 1–AI 7)
Joi 22 octombrie 2015
orele 10:40–11:40
Sala Magnolia
Prezidiu:
Prof. Dr. Alexandru Tãtaru
Prof. Dr. Virgil Pãtraºcu
Conf. Dr. Tatiana Þãranu
AI 1
REACÞII DE HIPERSENSIBILITATE ÎNCRUCIªATE
SAU DOAR CONCOMITENTE? DOUÃ CAZURI
CLINICE
Sonia Bãdulici*, G. Suciu**, M. Moisa**, R. Andrei***, M. Radu*
* Spitalul Clinic Colentina, Ambulatoriul de specialitate
** Spitalul Clinic Colentina, Clinica Dermatologie
*** Spitalul Clinic Colentina, Anatomie patologicã
Introducere: Hipersensibilitatea faþã de o substanþã
imprimatã prin acþiunea primarã a unei alte substanþe
este frecvent întâlnitã.
Cazul I: Pacient cu eczemã cronicã, a fost testat cu Bateria
standard de teste epicutanate ºi prin metoda prick, la
aeroalergeni. Patch-testele au fost pozitive, printre altele,
la N-Izopropil-N-Fenil-Parafenilen-Diaminã, Disperse
Orange 1 (pigment textil), Parafenilen-Diaminã, iar
prick-testele la Dermatophagoides farinae ºi polenuri.
Cazul II: Bãrbat, 65 de ani, cu leziuni sugestive pentru un
prurigo cronic, a fost testat prin metodele patch ºi prick.
Dintre patch-testele pozitive le menþionãm pe cele la
neomicinã, benzocainã ºi unul dintre cele douã
amestecuri de anestezice locale, Caine mix III, din care
face parte benzocaina.
Pertinenþã, Concluzii: Rezultatele testelor au fost
pertinente în ambele cazuri: primul pacient era expus
profesional atât la acarianul din pulberea de fãinã, cât ºi
la un amestec de cauciucuri negre, rezultatul pozitiv la
Disperse Orange 1 fiind explicat prin reacþia încruciºatã
dintre acesta ºi parafenilen-diaminã; în al doilea caz,
asocierea topicã dintre neomicinã ºi bacitracinã, posibil
responsabile de reacþii încruciºate, a fost frecvent folositã
în tratamentul pacientului ºi va fi evitatã în viitor, ca ºi
componentele grupului Caine mix III, pacientul
putându-le utiliza pe cele ale grupului Caine mix IV, din
care face parte lidocaina (anestezia localã cu lidocainã,
pentru biopsie, fiind foarte bine toleratã).
24
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Alergologie-Imunologie (AI 1–AI 7)
AI 2
SINDROMUL AUTOIMUNITÃÞII MULTIPLE (MAS) -
STUDIU DE CAZ
Tatiana Þãranu*, Mirela Grigorovici*, Mihaela Paula Toader*
* U.M.F. ,,Gr. T. Popa” Iaºi, Facultatea de Medicinã Dentarã,
Disciplina Dermatologie oralã
** Spitalul Clinic Universitar C.F. Iaºi, Laboratorul de Anatomie
Patologicã
Introducere: Sindromul autoimunitãþii multiple (MAS)
semnificã asocierea a trei sau a mai multor boli
autoimune bine definite la aceeaºi persoanã, una dintre
ele fiind o dermatozã precum vitiligo, psoriazis sau
sclerodermie.
Prezentare de caz: Pacienta în vârsta de 59 de ani cu istoric
personal de boala Basedow ºi vitiligo lent progresiv din
1987 este consultatã pentru apariþia unor plãci
pigmentare rotund-ovalare, cu diametrul între 2 cm ºi 4
cm, neinfiltrate, asimptomatice, cu progresie lentã în
ultimii doi ani, interesând trunchiul ºi membrele.
Investigaþiile paraclinice au relevat valori normale ale
TSH-ului, FT4, Ac antitiroidieni, teste serologice nega-
tive pentru Borellia burgdorferi. Examenul histo-
patologic pe o biopsie de la nivelul unei plãci
pigmentare a evidenþiat modificãri compatibile cu
morfeea. Asocierea celor trei dezordini autoimune (boala
Basedow, vitiligo ºi morfee) constituie o variantã rarã de
MAS.
Discuþii: MAS, descris pentru prima datã de Pirofsky ºi
Vaughn în 1968, a fost clasificat în trei mari grupe, cazul
prezentat aparþinând celui de-al treilea tip. Un fond
genetic comun de susceptibilitate ºi mecanisme
moleculare similare ar sta la baza acestor asocieri.
Tireopatia autoimunã este principalul “gardian” al
poliautoimunitãþii sau tautologiei autoimune ºi asociazã
frecvent vitiligo sau sclerodermie.
Concluzii: Se estimeazã cã 25% din pacienþii cu o
dezordine autoimunã sunt susceptibili de a dezvolta boli
autoimune adiþionale. Screeningul pentru depistarea lor
s-ar impune la toþi aceºti pacienþi. MAS are un impact
serios asupra calitãþii vieþii pacienþilor ºi un impact
socio-economic important prin evoluþia cronicã ºi
dificultãþile terapeutice.
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Alergologie-Imunologie (AI 1–AI 7)

obezitatea a fost a doua patologie asociatã.

AI 3
PROFILUL EPIDEMIOLOGIC, ETIOPATOGENIC
ªI CLINICO-EVOLUTIV AL TOXIDERMIILOR
- STUDIU PE 32 DE CAZURI
V. Pãtraºcu*, Loredana Elena Stoica*, Alina Maria Vîlcea*,
Alexandra Radu-Carlaonþ**
* Clinica Dermatologie, U.M.F. Craiova
** Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Craiova
Concluzii: Cele mai frecvente medicamente responsabile
de toxidermii sunt AINS, urmate de inhibitorii enzimei
de conversie ºi de antibiotice.
Riscul apariþiei unei toxidermii creºte odatã cu numãrul
de medicamente administrate.
AI 4

FORME PARTICULARE DE TOXIDERMII,

Toxidermiile medicamentoase reprezintã leziunile cuta-
O SERIE DE ZECE CAZURI
nate sau cutaneo-mucoase produse dupã administrarea
sistemicã a unui medicament. V. Pãtraºcu, Alina Maria Vîlcea, Loredana Elena Stoica, Oana
Am efectuat un studiu retrospectiv pe un lot de 32 de Andreea Enache
Clinica Dermatologie, UMF Craiova
bolnavi spitalizaþi în Clinica Dermatologie Craiova, pe
parcursul a doi ani (2013 – 2014). Obiectivul studiului l-
Toxidermiile medicamentoase reprezintã efectele
a reprezentat evidenþierea medicamentelor incriminate
secundare toxice sau imunoalergice, cauzate de
ºi cunoaºterea influenþei comorbiditãþilor asupra
administrarea sistemicã a unor medicamente. Incidenþa
formelor clinice de toxidermii.
în mediul spitalicesc este de 2 - 3 % . Într-un caz din 1000
Bolnavi ºi metodã: Lotul a cuprins 65,6% femei ºi 34,4%
pun în joc prognosticul vital.
bãrbaþi, cu vârste cuprinse între 16 ani ºi 80 ani, vârsta
Bolnavi ºi metodã: Prezentãm o serie de zece cazuri cu
medie fiind de 61,03 ani. Proveneau din mediul urban
forme particulare de toxidermii, selectate din 73 de
62,5% din cazuri, iar 37,5% din mediul rural. Toþi pacienþii
cazuri spitalizate în Clinica Dermatologie Craiova în
au fost supuºi unei anamneze amãnunþite ºi evaluaþi clinic
ultimii cinci ani:
ºi biologic. Am urmãrit antecedentele heredocolaterale ºi
- trei cazuri de eritrodermii induse de carbamazepinã
personale patologice, medicamentul responsabil, peri-
(douã cazuri) ºi ibuprofen (un caz);
oada de latenþã, morfologia erupþiei, semnele de gravitate
- douã cazuri de toxidermii eritematoase la persoane
ale toxidermiei ºi rãspunsul terapeutic.
imunocompromise (limfom – un caz; cancer de vezicã
Rezultate: Repartiþia pe grupe de vârstã a fost urmã-
urinarã – un caz, în tratament cu gemzar ºi
toarea: sub 20 de ani 6,25% din cazuri; între 20 - 40 ani
carboplatin);
9,37%; între 40-70 ani 46,88%; peste 70 de ani 37,5%. Cele
- douã cazuri de toxidermie tip hiperpigmentare
mai multe reacþii adverse cutanate au fost cauzate de:
indusã de amiodaronã;
AINS (8 cazuri); inhibitorii enzimei de conversie
- un caz de necrolizã epidermicã toxicã indusã de
(7cazuri); antibiotice (5 cazuri); antiepileptice (4 cazuri).
sulfasalazinã;
Trei pacienþi au avut antecedente personale patologice
- un caz de “sindrom babuin” (symmetrical drug-
de reacþii cutanate post medicamentoase.
related intertriginous and flexural exanthema) indus
Cea mai frecventã formã clinicã întâlnitã a fost urticaria
de augmentin;
(11 cazuri), urmatã de toxidermii eritematoase (7 cazuri)
- un caz de toxidermie de tip eritematos ºi vasculitic
ºi eritrodermii (4 cazuri). Principalele comorbiditãþi au
indusã de amoxicilinã.
fost: afecþiuni cardiovasculare 17 cazuri, obezitate 13
Pentru precizarea diagnosticului am efectuat examenul
cazuri ºi patologie hepaticã 5 cazuri.
clinic, investigaþii biologice ºi am luat în consideraþie
Discuþii: Toxidermiile sunt mai frecvente la femei,
criteriul de notorietate ºi criteriul cronologic.
asemenea rezultatelor noastre, probabil datoritã consu-
Rezultate ºi discuþii: Incidenþa toxidermiilor este de
mului crescut de medicamente, în special AINS ºi
1/1000 - 1/10.000 de tratamente. Prezenþa antigenului
antihipertensive, dar ºi datoritã longevitãþii mai mari,
HLA B*1502 creºte riscul apariþiei reacþiilor cutanate
comparativ cu bãrbaþii. Cei mai frecvenþi factori
severe.
predispozanþi pentru toxidermii sunt: astmul bronºic,
Reacþiile cutanate post medicamentoase pot fi de naturã
sarcina, insuficienþa hepaticã, boala cronicã de rinichi,
alergicã (20%) sau non-alergicã (80% din cazuri).
infecþiile cu virusurile herpetice 6, 7, infecþia cu HIV,
Manifestãrile alergice apar la un numãr mic de indivizi,
LES, obezitatea. La pacienþii obezi s-a constatat un
dupã o perioadã de sensibilizare.
metabolism scãzut al izoenzimei 3A4, rezultând o
Mecanismele non-imunologice sunt:
inhibare a CYP3A4, care este una dintre enzimele
• supradozare (erori de prescriere, acumularea
citocromului P-450. În studiul nostru, ca frecvenþã,
medicamentelor în organism);

25
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
• idiosincrazie (reacþiile sunt grave, determinate de
unele tulburãri enzimatice de origine geneticã);
• intoleranþã;
• reacþii pseudoalergice (lipseºte prima fazã de
sensibilizare);
• interacþiuni cu alte medicamente;
• tulburãri metabolice etc.
Predispoziþia crescutã pentru reacþii adverse cutanate
este întâlnitã la: vârstele extreme; acetilatorii lenþi;
pacienþii cu disfuncþii hepatice, renale sau cardiace,
hipotiroidism, hipoproteinemie, obezitate, hipotermie,
deshidratare. Pacienþii HIV pozitivi, cei cu diverse
malignitãþi ºi cei cu transplant de organ prezintã risc
suplimentar.
Plecând de la cele zece cazuri studiate, prezentãm sem-
nele de gravitate ale unei toxidermii ºi managementul de
caz.
Concluzie: Consumul crescut de produse farmaceutice pe
plan mondial face sã se înregistreze tot mai multe cazuri
de toxidermii care trebuie sã fie în atenþia
dermatologului, cu atât mai mult cu cât unele din
acestea sunt foarte grave.
AI 5
PRURIGO PARAZITAR, ASPECTE CLINICE
ÎN DERMATOLOGIA GERIATRICÃ - PREZENTARE
DOUÃ CAZURI CLINICE
Carmen-Daniela Vinþe
Institutul Naþional de Gerontologie ºi Geriatrie “Ana Aslan”
Prurigoul parazitar reprezintã o patologie cutanatã
relativ frecventã la vârstnic, ocazional fiind decelate mici
epidemii în rândul pacienþilor institutionalizaþi.
Prezentãm douã cazuri clinice, relevante pentru aspectul
clasic dar ºi pentru aspecte particulare ale prurigoului
parazitar la pacientul de vârsta geriatricã.
Pacientã în vârstã de 84 de ani, cu istoric de prurit sever,
predominant nocturn, cu evoluþie de aproximativ trei
sãptãmâni, s-a prezentat la cabinetul de dermatologie,
dupã ce a dezvoltat o erupþie generalizatã în ultimele
douã zile. Examenul clinic a evidenþiat erupþia alcãtuitã
din papule eritematoase, acoperite de crustã hematicã,
excoriaþii post-grataj, hiperpigmentãri post-inflamatorii
la nivelul toracelui posterior, abdomenului ºi feselor.
Examenul dermatoscopic a evidenþiat elemente de
diagnostic în favoarea prurigoului parazitar. Examenul
parazitologic cutanat a confirmat diagnosticul de
prurigo parazitar. S-a iniþiat tratament topic cu anti-
parazitare, emoliente, ºi tratament sistemic cu anti-
histaminice, asociat mãsurilor de igienã corespunzãtoare
în caz de scabie. Evoluþie favorabilã cu dispariþia
26
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Alergologie-Imunologie (AI 1–AI 7)
completã a leziunilor dupã douã sãptãmâni de
tratament. La vizita de control, pacienta vine însoþitã de
nepoata în vârstã de 63 de ani, ce prezintã simpto-
matologie similarã, cu evoluþie de 3 luni de zile, fiind în
observaþie clinicã la un alt cabinet de specialitate, pentru
eczemã cronicã hiperkeratozicã, ce rãspunde lent la
tratament topic cu dermatocorticoizi de potenþã medie.
Examenul clinic obiectiv a decelat stare generalã
influenþatã, echimoze ale extremitãþii cefalice post-
traumatism prin cãdere de la acelaºi nivel, candidoza
oralã, plãci hiperkeratozice multiple la nivelul toracelui
ºi membrelor, traversate de fisuri prin care se eliminã
secreþie seroasã, edeme declive importante, tulburãri de
orientare temporo-spaþialã. Având în vedere contextul
epidemiologic, se avanseazã ipoteza diagnosticã de
scabie crustoasã norvegianã, ºi se extinde protocolul de
investigaþii în cãutarea unei cauze de imunodepresie.
Pacienta primeºte tratament topic keratolitic,
antiparazitar ºi antiseptic. Examenul de laborator
(testare rapidã HIV) ridicã suspiciunea de infecþie
HIV/SIDA, pacienta fiind orientatã cãtre Spitalul de Boli
Infecþioase unde se confirmã diagnosticul de infecþie
HIV/SIDA. Pacienta decedeazã trei sãptãmâni mai
târziu, în ciuda evoluþiei lent favorabile a leziunilor
cutanate. De la cazul index, cu prurigo parazitar (ºi
infecþie HIV/SIDA) în total, au mai fost afectate încã 5
persoane (membri ai familiei). Toþi au primit tratament
antiparazitar, cu evoluþie favorabilã.
AI 6
MANIFESTÃRI ORALE ASOCIATE BOLILOR
INFLAMATORII INTESTINALE CRONICE
Oana Mihaela Condurache*, Elena-Manuela Florea*,
Mirela Grigorovici**, Tatiana Þãranu***
* Spitalul Clinic C.F. Iaºi, Clinica Dermatologie
** Spitaull Clinic C.F. Iaºi, Laborator anatomie patologicã
*** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaºi,
Dermatologie oralã
Introducere: Bolile inflamatorii intestinale pot fi precedate
sau însoþite de manifestãri orale ca stomatita aftoasã
recurentã sau ulceraþii aftoide, cheilite/macrocheilite,
pyostomatita vegetantã.
Prezentare de caz: Pacient de 39 ani, cu comorbiditãþi
digestive (boala celiacã, dolicolon, polip colonic ºi
sindrom de intestin iritabil), se interneazã în Clinica
dermatologicã a Spitalului Clinic C.F. Iaºi pentru o
tumefiere inflamatorie discret dureroasã, simetricã a
buzei inferioare ºi multiple leziuni papulo-pustuloase
periorale ºi mentoniere care au debutat în urmã cu 5
luni, cu evoluþie trenantã. Examenul bacteriologic
prelevat din leziunile papulo-pustuloase a izolat un
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
stafilococ auriu. Examenul histopatologic pe o biopsie
prelevatã de la nivelul regiunii mediane a buzei
inferioare a pus în evidenþã modificãri sugestive pentru
o macrocheilitã inflamatorie (proliferare de vase
sanguine de aspect cavernos în þesutul conjunctiv, intens
dilatate, cu masiv infiltrat inflamator predominant
plasmocitar, perivascular, ce infiltreazã ºi fasciculele de
fibre musculare striate; absenþa de glande salivare
heterotopice). S-a decis tratament cu Rifampicinã (450
mg/zi timp de 10 zile) ºi topice antiinflamatorii (soluþie
Lugol 1% ºi pomadã cu Gentamicinã) pentru leziunile
papulo-pustuloase periorale, sub care evoluþia a fost
spre remisiune aproape completã.
Pacientul a fost dirijat spre serviciul de gastro-
enterologie pentru investigarea afecþiunii intestinale
având în vedere sindromul algic abdominal.
Discuþii ºi concluzie: Cheilitele pot evolua ca entitãþi
separate sau ca semne clinice de debut sau de însoþire în
unele dezordini ca: sindromul Melkersson-Rosenthal,
granulomatozã oro-facialã, boala Crohn, colita ulcero-
hemoragicã. De aici importanþa evaluãrii clinice,
histopatologice ºi gastro-enterologice a pacienþilor cu
macrocheilite cronice.
AI 7
HELICOBATER PYLORI – THE SAME OLD NEW
THING
D. O. Costache, Mariana Jinga, Raluca Costache
Spitalul Universitar de Urgenþã Militar Central
Helicobacter Pylori este unul dintre cei mai infecþioºi
agenþi patogeni umani fiind estimat a afecta aproximativ
50% din populaþia generalã. Asocierea Helicobacter
Pylori (HPyl) cu patologia gastrointestinalã a fost
momentul de debut al numeroaselor studii legate de
implicarea acesteia în patologia numeroaselor afecþiuni
extradigestive. S-a sugerat implicarea HPyl în patologia
hematologicã (deficitul de B12, purpura trombocito-
penicã idiopaticã), patologia neurologicã (boala
Alzheimer, boala Parkinson idiopaticã), patologia
dermatologicã (urticaria cronicã).
Având în vederea contexul actual ºi riscul de dezvoltare
al tulpinilor rezistente este esenþialã efectuarea unei
eradicãri corecte precum ºi o monitorizare atentã a
pacienþilor cu risc.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Metode de diagnostic (MD 1–MD 6)
SESIUNEA COMUNICÃRI 3
METODE DE DIAGNOSTIC
ÎN DERMATOLOGIE (MD 1–MD 6)
Joi 22 octombrie 2015
orele 16:25–17:25
Sala Magnolia
Prezidiu:
Prof. Dr. Laura Gheucã Solovãstru
Prof. Dr. Anca Zbranca
ªef Lucrãri Dr. Maria Magdalena Constantin
MD 1
CONSIDERAÞII CLINICO-DERMOSCOPICE
ÎN ROZACEE
A.L. Tatu
Facultatea de Medicinã ºi Farmacie, Universitatea „Dunãrea de Jos“,
Galaþi
CMI dr. Tatu Alin Laurenþiu, Galaþi
Introducere: Rozaceea este o afecþiune inflamatorie
centrofacialã frecventã, cu o prevalenþã de 0,5-10% ºi
mai frecvent întâlnitã la femei cu o pondere de 3 la 1 faþã
de bãrbaþi. Uneori este nevoie de metode de a examina
mai bine manifestãrile clinice ºi de a surprinde precoce
manifestãrile infraclinice ale afecþiunii. Dermoscopia
poate fi utilã în recunoaºterea precoce a unor structuri ºi
de monitorizare a evoluþiei sau a rãspunsului la
tratament.
Scopul studiului: Sã observe caracteristicile dermoscopice
ºi sã efectueze corelaþii clinico-dermoscopice la un grup
de pacienþi cu Rozacee.
Metodã: S-au inclus în lotul de studiu 138 de pacienþi
diagnosticaþi clinic cu diverse subtipuri de Rozacee. S-au
efectuat imagini clinice ºi dermoscopice. S-au observat ºi
monitorizat aspectele dermoscopice identificate. S-au
stabilit corelaþii clinic-dermoscopice.
Rezultate ºi discuþii: Subtipurile de Rozacee au fost
distribuite astfel procentual ºi cu distribuþie femei
bãrbaþi: Eritemato-telangiectaticã 42,75% (2,68 la 1),
Papulo-pustuloasã 49,27% (5,18 la1), Fimatoasã 9,42% (1 la
5,5) ºi Rozacee Ocularã 36,95% (2,92 la 1). Dermoscopia a
arãtat urmãtoarele criterii: vase telangiectatice (100%),
arii eritematoase (64,49%), dopuri foliculare ºi cozi de
Demodex (62,31%), pustule (56,52%), scuame (33,33%).
Limitãri: Numãrul mic de pacienþi ce poate sã nu reflecte
cu acurateþe, procentul criteriilor dermoscopice, precum
ºi lipsa grupului de control sunt limitãrile studiului.
27
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
Concluzii: Dermoscopia a îmbunãtãþit detecþia Demodex
Folliculorum de la 50% (cu spinulosis clinic) la 62,31%
din pacienþi, a pustulelor de la 49,27% la 56,52% ºi a
scuamelor de la 33,33% la 39,13%. Toþi pacienþii cu
spinulosis clinic aveau criterii dermoscopice de
Demodex Folliculorum ºi acesta a fost confirmat prin
scrapping. Dermoscopia este o tehnicã simplã ºi utilã
pentru detecþia precoce a semnelor infraclinice de
Rozacee, pentru a documenta puseele eruptive ºi în
perspectivã pentru monitorizarea procesului de refacere
cutanatã sub tratament dar cu siguranþã mai multe studii
sunt necesare a fi fãcute în viitor.
Menþiune: Aceastã lucrare este efectuatã în cadrul
Programului Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea
Resurselor Umane (POSDRU), finanþat din Fondul
Social European si Guvernul României prin contractul
numãr POSDRU/159/1.5/S/137390.
MD 2
DIAGNOSTICUL DIFERENÞIAL DERMATOSCOPIC
AL MELANOMULUI MALIGN CU KERATOZELE
SEBOREICE
P.I. Ionescu
CMI „Ionescu Paul Ilarian“
Lucrarea prezintã criteriile dermatoscopice de
diagnostic pozitiv al melanomului malign ºi al
keratozelor seboreice, precum ºi aspecte dermatoscopice
de graniþã ºi de diagnostic diferenþial, cu imagini
sugestive.
MD 3
ROLUL EVALUÃRII CLINICE
ªI DERMATOSCOPICE PRIMARE A LEZIUNILOR
MELANOCITARE NEVICE DOBÂNDITE LA UN GRUP
DE PACIENÞI
Maria Rotaru*, Luminiþa Biserica**, Angelica Nati***
* Universitatea ,,Lucian Blaga”, Facultatea de Medicinã ,,Victor Papilian”,
Sibiu, Disciplina Dermatologie
** Facultatea de Medicina ,,Victor Papilian”, Sibiu
*** Dermatop S.R.L., Sibiu
Introducere: Nevii melanocitari dobândiþi sunt leziuni cu
potenþial de transformare malignã, mai frecvent în
rândul adulþilor ºi mai rar la copii, apariþia acestora fiind
inflenþatã de factori genetici ºi de mediu. Leziunile
nevice dobândite apar începând din copilarie, cresc ca
numãr în timpul vieþii ºi suferã modificãri clinice ºi
dermatoscopice, ultimele fiind primele care pot fi
sesizate de cãtre practicianul dermatolog.
28
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Metode de diagnostic (MD 1–MD 6)
Obiective: Evaluarea clinicã ºi dermatoscopicã a
leziunilor melanocitare nevice dobândite la un grup de
pacienþi, diagnosticate la primul consult dermatologic
efectuat la cerere pentru aprecierea nevilor.
Metodã: Clinic am urmãrit localizarea, forma ºi
caracteristicile clinice ale nevilor dupã regula ABCD, cu
încadrarea acestora în nevi melanocitari atipici sau nevi
comuni, iar dermatoscopic am urmãrit dimensiunea
leziunilor nevice, pattern-ul nevic, coloraþia, distribuþia
pigmentului, prezenþa ºi aspectul vaselor. Toþi pacienþii
au fost examinaþi de cãtre aceiaºi doi dermatologi. S-a
utilizat dermatoscopul Heine Delta 20 cu camera Canon
ataºatã pentru înregistrarea imaginilor dermatoscopice
ºi analiza lor ulterioarã.
Rezultate: Studiul s-a efectuat pe un lot de 50 pacienþi, cu
vârsta cuprinsã în intervalul de 18-40 ani (66%), cu
uºoarã predominanþã a genului feminin (52%), din
mediul urban (82%), care prezentau multiple leziuni
nevice, fiind analizate cele dobândite. Numãrul total de
nevi melanocitari examinaþi a fost de 415. Leziunile
melanocitare au fost localizate mai frecvent la nivelul
trunchiului (67,71%). Cei mai mulþi nevi au avut
dimensiunea peste 5 mm (60%) ºi au prezentat 2 culori
(47,22%). Distribuþia pigmentului a fost uniformã la
53,97% dintre leziunile melanocitare. Pattern-ul nevic
predominant a fost globular (39,03%), respectiv reticular
la 33,49% din leziuni.
Concluzii: Evaluarea clinicã ºi dermatoscopicã a
leziunilor melanocitare este importantã pentru
identificarea ºi aprecierea leziunilor nevice atipice, cu
risc de transformare malignã; astfel pacienþii care se
prezintã la prima consultaþie dermatoscopica pot fi
informaþi corect despre tipul leziunilor nevice pe care le
prezintã ºi cunoaºterea leziunilor atipice cu potenþial de
transformare malignã ce necesitã ulterior monitorizare
periodicã. Din acest motiv pentru aceste leziuni
melanocitare pigmentare este recomandatã urmãrirea
dermatoscopicã.
MD 4
ASPECTE CLINICE ªI DERMATOSCOPICE
LA UN CAZ PARTICULAR DE MELANOM
CUTANAT PIGMENTAT
A.-M. Þilea*, Mihaela Georgescu*, M.A. Badea**, D.A. Chiriþã*,
Monica Dãrmãnescu*, V. Trifu*
* Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã Militar
Central “Dr. Carol Davila”, Bucureºti, România
** Secþia de Dermatologie a Spitalului Judeþean Târgu-Mureº, Târgu-
Mureº, România
Introducere: Melanomul cutanat pigmentat (MCP) este în
multe cazuri un diagnostic uºor de stabilit fie pe baza
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
aspectului clinic confirmat dermatoscopic, fie doar pe
aspectul dermatoscopic. Existã totuºi cazuri când
indiciile clinice ºi dermatoscopice nu sunt foarte uºor de
distins, biopsia fiind cea care stabileºte diagnosticul.
Prezentare de caz: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã
de 66 ani care s-a prezentat pentru apariþia de
aproximativ 6 luni la nivel abdominal a unei formaþiuni
tumorale pigmentare cu dimensiuni de 0,7/1,4 cm.
Leziunea prezintã o formã rectangularã, cu pigmentaþie
negru-roºu, cu perle în suprafaþa leziunii care nu erau
limitate la periferia leziunii ºi o micã ulceraþie centralã.
Aspectul dermoscopic era lipsit de indicii clare,
prezentând pigmentaþie asimetricã roºu-albastru-negru
cu aspect de crisalidã pe întreaga periferie a leziunii.
Biopsia a stabilit diagnosticul de MCP, indice Breslow –
0,8 mm, Clarck IV.
Discuþii ºi concluzii: Diagnosticul clinic iniþial a fost de
carcinom bazocelular pigmentar (CBP) având în vedere
perlele de la suprafaþa leziunii. Totuºi lipsa de indicii
dermoscopice pentru CBP ne-a condus cãtre un
diagnostic indecis de MCP. Retrospectiv, considerãm cã
au existat totuºi indicii subtile clinice pentru MCP:
asimetria de formã ºi culoare, ºi perle care nu se limitau
doar la periferia leziunii.
Cuvinte cheie: melanom cutanat pigmentat, carcinom
bazocelular pigmentat, dermoscopie.
CLINICAL AND DERMOSCOPICAL ASPECTS
OF A PARTICULAR CASE OF PIGMENTED
CUTANEOUS MELANOMA
Introduction: Pigmented cutaneous melanoma (PCM) is
in most cases a straightforward diagnosis, because either
both the clinical and the dermoscopical aspects are
relevant, or the dermoscopy image alone can establish
the diagnosis. However in some cases the clues are not
so discernible and only the biopsy can confirm the
diagnosis.
Case presentation: We present the case of a 66 years old
male patient that presented to our clinic for a 6 months
old, 0,7/1,4cm pigmented lesion on the abdomen. The
lesion had an asymmetrical rectangular shape and black
and red pigmentation with pearls that were not limited
to the periphery and a small ulceration in the central
area. The dermoscopy aspect was rather devoid of clues
with an asymmetrical red and blue-black pigmentation
and chrysalis aspects throughout the entire periphery of
the lesion. The biopsy showed PCM, Breslow 0,8 mm,
Clarck IV.
Discussions and conclusions: The initial clinical diagnosis
was that of a pigmented basal cell carcinoma (pBCC) on
the account of the pearls on the surface of the lesion.
However, the lack of dermoscopy clues for pBCC led us
to an irresolute diagnosis of PCM. Retrospectively we
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Metode de diagnostic (MD 1–MD 6)
consider that there were some subtle clinical clues to
point us to the diagnosis of PCM: asymmetry of shape
and colour and pearls not limited to the periphery of the
lesion.
Keywords: pigmented cutaneous melanoma, pigmented
basal cell carcinoma, dermoscopy
Note: This paper was co-financed from the European Social
Fund, through the Sectorial Operational Programme Human
resources Development 2007-2013, contract POSDRU/
159/1.5/S/155463 “Supporting excellence in scientific inter-
disciplinary doctoral research in the economnic, medical and
social fields”, coordinator The Bucharest University Economic
Studies.
MD 5
CAPCANE DE DIAGNOSTIC ªI TRATAMENT
ÎN LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC
- PREZENTARE DE CAZ
Daciana Elena Brãniºteanu*, **, Anca Creþu*, Laura Andres*,
Cristina Grinea*, Andreea Dimitriu*, D. Brãniºteanu***,
P. Plãmãdealã****
* Clinica de Dermatovenerologie – Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþe
,,Sfântul Spiridon“ Iaºi
** Departamentul de Dermatologie – U.M.F ,,Gr. T. Popa“ Iaºi
*** Departamentul de Oftalmologie – U.M.F ,,Gr. T. Popa“ Iaºi
**** Departamentul de Anatomie Patologicã – U.M.F ,,Gr. T. Popa“ Iaºi
Lupusul eritematos este o boalã autoimunã cu evoluþie
cronicã, ondulantã, clasificându-se din punct de vedere
clinic ºi imunologic în diferite forme. Poate afecta orice
organ, conducând astfel la o variabilitate foarte mare a
manifestãrii bolii. Monitorizarea periodicã a activitãþii
bolii reprezintã elementul cheie în managementul acestei
boli.
Prezentãm cazul unei paciente de 76 de ani, cu
importante APP (hepatitã cronicã cu virus C, accident
vascular cerebral ischemic), care s-a prezentat la consult
pentru prezenþa la nivelul extremitãþii cefalice,
trunchiului, membrelor superioare ºi inferioare a unor
plãci ºi placarde eritemato-scuamoase, unele cu contur
circinat, neuniform colorate ºi cu leziuni purpurice pe
suprafaþã, pruriginoase, ºi afectare unghialã mâini ºi
picioare. Debutul a fost în 2004 prin leziuni purpurice la
nivelul gambelor, fiind diagnosticatã cu purpura
crioglobulinemicã în contextul infecþiei cu VHC. Din
2011 starea generalã s-a înrãutãþit - fatigabilitate, mialgii,
scãdere ponderalã importantã, cu accentuarea
simptomatologiei la expunerea la soare. Explorãrile
paraclinice amãnunþite, consultul de medicinã internã ºi
cel de neurologie au orientat spre diagnosticul de lupus
eritematos sistemic. Sub tratament corticoterapic
sistemic ºi antimalaric evoluþia a fost favorabilã.
Particularitatea cazului constã în faptul cã boala a
debutat prin leziuni de purpurã vasculiticã interpretate
29
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
în contextul crioglobulinemiei asociate cu infecþia cu
VHC, cã evoluþia a fost ondulantã, apãrând ºi afectarea
sistemicã cu fenomene neurologice, digestive asociate ºi
suprapunerea infecþiei micotice. Deºi pacienta s-a
prezentat constant la medic, nu s-a ridicat niciodatã
suspiciunea unui lupus pe parcursul celor 10 ani de
boalã.
MD 6
MANAGEMENTUL CARCINOMULUI BAZOCELULAR
PIGMENTAT PE BAZA ASPECTELOR CLINICE
ªI DERMATOSCOPICE
A.-M. Þilea*, Mihaela Georgescu*, M.A. Badea**, D.A. Chiriþã*,
Monica Dãrmãnescu*, V. Trifu*
* Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã Militar
Central “Dr. Carol Davila”, Bucureºti, România
** Secþia de Dermatologie a Spitalului Judeþean Târgu-Mureº, România
Introducere: Carcinomul bazocelular pigmentat (CBP)
continuã sã se dovedeascã un diagnostic dificil chiar ºi în
ziua de azi. Totuºi anumite indicii clinice ºi dermato-
scopice pot face diferenþa între CBP ºi melanomul
cutanat pigmentat (MCP).
Prezentãri de caz: Prezentãm trei cazuri la care
diagnosticul a fost de CBP pe baza unor criterii
dermoscopice specifice: structuri tip frunzã, structuri tip
osie cu spiþe, cuiburi ovoide ºi globuli albaºtri-gri,
telangiectazii arborescente ºi structuri tip þintã.
Diagnosticele au fost confirmate histologic.
Discuþii ºi concluzii: Aceste cazuri au prezentat indicii
clinice ºi dermatoscopice care ar fi putut înclina balanþa
atât spre MCP cât ºi spre CBP. Totuºi anumite criterii
dermoscopice cum ar fi structurile tip frunzã ºi
structurile tip osie cu spiþe ar trebui sã aibã prioritate în
faþa celorlalte indicii clinice ºi dermatoscopice. Conform
Menzies ºi colab (2000) specificitatea acestor criterii
dermoscopice de a diagnostica CBP faþã de MCP este de
100%. Deºi aceste structuri dermoscopice prezintã o
sensibilitate scãzutã, atunci când sunt prezente
diagnosticul ar trebui sã fie cel de CBP. Ito ºi colab (2014)
au gãsit pe o cohortã mare de pacienþi cu CBP cã margini
de excizie de 3 mm conduc la vindecare în 100% din
cazuri. Având în vedere acest lucru considerãm cã
margini mai mari de excizie pentru acest tip de tumori
sunt nenecesare.
Cuvinte cheie: carcinom bazocelular pigmentat, melanom
cutanat pigmentat, dermoscopie, structuri tip frunzã,
structuri tip osie cu spiþe.
30
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Metode de diagnostic (MD 1–MD 6)
THE MANAGEMENT OF PIGMENTED BASAL CELL
CARCINOMA ACCORDING TO THE CLINICAL
AND DERMOSCOPICAL ASPECTS
Introduction: Pigmented basal cell carcinoma (pBCC)
continues to prove a challenging diagnosis even to this
day. However there are certain clues, clinical and
dermoscopical that can make the difference between
pBCC and pigmented cutaneous melanoma (PCM).
Case presentations: We present three cases that were
diagnosed as pBCC on specific dermoscopic criteria: leaf
like structures, spoke-wheel like areas, blue-grey ovoid
nests and globules, arborizing telangiectasias and target
like areas. The diagnoses were confirmed on
histopathology.
Discussion and conclusions: These cases presented with
clinical and dermoscopical clues that could point one to
both the pBCC and the PCM. However the
dermoscopical criteria of leaf like structures and spoke-
wheel like structures should supersede all the other
information. According to Menzies et al (2000), the
specificity of these dermoscopic criteria for diagnosing
pBCC vs PCM is 100%. Even though these specific
dermoscopic structures have a low sensitivity, when
present the diagnosis should be that of a pBCC. Ito et al
(2014) found on a large cohort of pBCC patients that
3 mm excision margins lead to 100% cure rates.
Considering this, larger margins of excisions for this
kind of tumours are unnecessary.
Keywords: pigmented basal cell carcinoma, pigmented
cutaneous melanoma, dermoscopy, leaf like structures,
spoke-wheel like structures.
Note: This paper was co-financed from the European Social
Fund, through the Sectorial Operational Programme Human
resources Development 2007-2013, contract POSDRU/159/
1.5/S/155463 “Supporting excellence in scientific inter-
disciplinary doctoral research in the economnic, medical and
social fields”, coordinator The Bucharest University Economic
Studies.
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Psoriazis-Lichen (PL 1–PL 6)

7. Receptor agonist: Sfingozin 1-fosfat: Ponesimod

SESIUNEA COMUNICÃRI 4
(ACT-128800), Actelion
PSORIAZIS-LICHEN (PL 1–PL 6) 8. Esterul acidului fumaric: dimetil-fumarat (FP187),
Forward-Pharma GmbH
Vineri 23 octombrie 2015 9. Analogi amigdalin
orele 09:35–10:35 10. Inhibitorii proteinkinazei C
Sala Magnolia 11. Inhibitori ai tirozinkinazei
12. Agoniºti ai receptorului adenozin A3
Prezidiu:

Prof. Dr. Remus Orãsan PL 2

Conf. Dr. Floarea Sãrac
Conf. Dr. Daciana Brãniºteanu MODELE ANIMALE CU IMPLICAÞII ÎN PATOGENIA
Dr. Ilarie Brihan ªI TERAPIA BIOLOGICÃ A PSORIAZISULUI
M. Alecu *, **, Oana Andreia Coman*, ***, Gabriela Coman*,
Ionica Rãdulescu**, Alina Muºetescu*, **
PL 1 * Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº”,
Bucureºti
NOUA OPÞIUNE TERAPEUTICÃ ÎN PSORIAZIS: ** Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicinã, Bucureºti
*** U.M.F. „Carol Davila”, Bucureºti
,,MOLECULELE MICI“
R.I. Orãsan, Meda Sandra Orãsan, Hana Decean Modelele animale clasice au evidenþiat importanþa
U.M.F. ,,Iuliu Haþieganu” Cluj-Napoca, Clinica de Dermatologie
limfocitelor T, Th în general ºi Th17 în special, ca ºi a
unor citokine proinflamatoare cum ar fi: TNF, IL-17, IL-
Cunoaºterea patogenezei psoriazisului cuplatã cu
12/IL-23 în patogenia psoriazisului. Aceste modele au
înþelegerea detaliatã a acþiunii citokinelor au dus la
furnizat date esenþiale pentru apariþia unor terapii
apariþia unui numãr mare de noi þinte terapeutice. Fiind
blocante ale principalelor citokine implicate în patogenia
o boalã cronicã, psoriazisul necesitã terapie continuã,
psoriazisului. Terapiile respective au o utilitate clinicã
sigurã ºi eficientã.
deosebitã dar prezintã efecte secundare, mai ales cã este
Introducerea agenþilor biologici a schimbat terapia
necesar sã se administreze continuu, toatã viaþa. Apariþia
acestei boli, mai þintitã pe mecanismul fizio-patologic.
unui nou model animal legat de utilizarea imi-
Deºi agenþii biologici sunt o opþiune excelentã de
quimodului în inducerea psoriazisului la animale, a scos
tratament, aceºtia îºi au limitele lor: existenþa efectelor
în evidenþã implicarea majorã ºi posibil primarã a
secundare, imunogenicitate, contraindicaþii ºi pierderea
keratinocitelor în patogenia psoriazisului. Pe de altã
eficacitãþii, la anumiþi pacienþi.
parte, practica de peste 10 ani din clinicã, legatã de
Noile “molecule mici” inhibã activarea limfocitelor T,
administrarea continua a medicaþiei anti TNF, a
traficul de leucocite, activitatea ºi producþia de
evidenþiat existenþa unor pacienþi la care s-a obþinut
leucotriene, angiogeneza ºi promoveazã apoptoza. Ele
remisiunea clinicã, ºi care au întrerupt accidental
moduleazã citokinele proinflamatorii ºi inhibã selectiv
adiministrarea acestor preparate pe o perioadã de 1-3
cãi de semnalizare în afecþiuni inflamatorii, care nu
luni. Întreruperea nu a fost urmatã de apariþia de leziuni
rãspund la tratamente convenþionale.
psoriazice în acest interval. Aceste aspecte, ca ºi
Unele dintre aceste ,,molecule mici” se administreazã
cunoaºterea modului de funcþionare a reþelei de citokine,
oral sau topic astfel cã efectul general de modificare al
ar putea constitui argumente pentru a lua în discuþie o
imunitãþii pacientului este extrem de redus.
administrare secvenþialã a preparatelor biologice anti
Noile molecule mici includ:
citokine. Aspectul vizeazã pacienþii la care s-a obþinut,
1. Inhibitorii Jak sau inhibitorii kinazei Janus (admi-
prin preparate biologice antiTNF, o remisiune clinicã
nistrare oralã)
stabilã, urmarindu-se totodatã reducerea semnificativã a
2. Tofacitinib (CP-690550 Pfizer)
costurilor terapiei biologice.
3. Baricitinib (LY3009104 Eli Lilly)
4. ASP015K (Janssen)
5. Ruxolitinib (INCB018424) INCYTE, administrare
oralã sau topicã
6. Inhibitori ai fosfodiesterazei 4:
- Oral – Apremilast (CC-10004) Celgene
- Topic – AN2728, Anacor

31
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
PL 3
REZULTATE TERAPEUTICE ÎN URMA
ADMINISTRÃRII A DOUÃ PREPARATE NATURISTE
LA CAZURI DE PSORIAZIS VULGAR
N.-D. Popescu*, Emma Gheorghe**, Mihaela Baºa***, Natalia
Roºoiu**
* Centrul medical „MEDSTAR 2000” Constanþa
** Facultatea de Medicinã Constanþa
*** Spitalul Militar Constanþa
Lucrarea îºi propune sã analizeze unele constante
biochimice în dinamicã, înainte ºi dupã tratamentul cu
douã preparate naturiste (Klinhaem si Stresclin), a douã
cazuri de psoriazis vulgar. Dozele administrate au fost
cele recomandate de producãtor, iar perioada tera-
peuticã a fost de 30 de zile.
Întrucât rezultatele terapiei au fost foarte bune, leziunile
specifice iniþiale reducãndu-se cu cca. 80%, s-a cãutat
gãsirea unor corelaþii cu modificãrile unor constante
biochimice sanguine.
S-a constatat creºterea cortisolului seric, a TSH-ului ºi a
glicemiei, ce demonstreazã acþiunea extractelor de
plante asupra statusului hormonal, în sensul mobilizãrii
sitemului neuro-endocrin pentru echilibrarea meca-
nismelor imunologice responsabile de patogenia
psoriazisului.
PL 4
THERAPEUTIC BENEFITS OF A PLANT BASED
EXTRACT IN MILD TO MODERATE FORMS OF
PSORIASIS
Andreea Nicoleta Boca*, Jacopo Sacomano*, Carmen
Socaciu**, Anca Buzoianu*, Al. Tãtaru*
* Iuliu Haþieganu University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca
** University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj-
Napoca
Psoriasis has a major impact on the patients’ quality of
life. Patients frequently use complementary and
alternative medicine approaches as self-medication, due
to the fear of side effects or insufficient efficacy of
conventional therapies. Literature flow outlines the
pharmacological benefits of natural formulations. These
herbal extracts are rich in phenolics, phytosterols,
triterpenoids and unsaturated fatty acids,
phytochemical molecules with antipsoriatic activity. Yet
few of these key-ingredients have been actively tested in
vivo.
In the present study we sought to assess the therapeutic
benefits of an original plant-based extract in mild to
32
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Psoriazis-Lichen (PL 1–PL 6)
moderate psoriasis. We developed it using only
ingredients already approved for human use, having an
excellent safety profile. Then we characterized the
extract using high performance liquid chromatography-
mass spectrometry. We used a standard base together
with the extract (E), and the base alone as placebo (P).
We included ten patients with mild to moderate forms of
psoriasis and no previous treatment for the disease.
Patients applied E twice a day on all lesions from the
right side of the body and P on those from the left side.
We assessed the PASI and DLQI initially and after four
weeks of treatment.
The extract’s showed anti-proliferative, anti-inflam-
matory, antioxidant effects, improving the PASI and
DLQI when compared to the placebo. No side effects
were reported.
The in vivo antipsoriatic activity of this original plant-
based extract, though reported after assessment on a
limited lot, encourages us to extend the study, as a first
step in developing a plant-based product for mild to
moderate forms of psoriasis.
PL 5
LICHEN EROZIV BUCAL – PARTICULARITÃÞI
CLINICE ªI EVOLUTIVE - PREZENTARE DE CAZ
Daciana Elena Brãniºteanu*,**, Anca Creþu*, Andreea
Dimitriu*, Ionela Vlase*, Karolina Tarasova*, D. Boda***,
D. Brãniºteanu****, Delia Ciobanu****
* Clinica de Dermatovenerologie – Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþe
,, Sfântul Spiridon“ Iaºi
** Departamentul de Dermatologie – U.M.F. ,,Gr. T. Popa“ Iaºi
*** Cercetator ºtiinþific grad I – U.M.F. ,,Carol Davila“ Bucureºti
**** Departamentul de Oftalmologie – U.M.F. ,,Gr. T. Popa“ Iaºi
***** Departamentul de Anatomie Patologicã – U.M.F. ,,Gr. T. Popa“
Iaºi
Lichenul plan este o boalã inflamatorie cronicã, de
etiologie neelucidatã, ce poate afecta tegumentul ºi
mucoasele. Este bine cunoscutã asocierea lichenului plan
cu hepatita cronicã cu VHC, dar sunt raportate ºi cazuri
de asociere cu hepatita cu VHB. Prevalenþa bolilor
autoimune cum ar fi vitiligo, alopecia areata sau colita
ulcerativã este crescutã la persoanele cu lichen.
Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 60 ani, care se
prezintã la consult pentru o eroziune dureroasã la
nivelul mucoasei jugale stângi. Boala a debutat la 54 ani,
dupã un an apãrând ºi leziuni cutanate de lichen.
Examenul clinic a mai obiectivat prezenþa de plãci
hipopigmentare bine delimitate, contur neregulat,
asimptomatice, situate cervical anterior ºi periocular. Ca
APP menþionãm hepatita cronicã viralã cu VHB de 30
ani. Biopsia cutanatã a confirmat diagnosticul de lichen,
a fost exploratã tiroidian, dar fãrã decelarea de modi-
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
ficãri patologice. Tratamentul a constat în corticoterapie
sistemicã ºi topicã, ulterior dapsona, dar evoluþia a fost
fluctuantã în ciuda tratamentului adecvat.
S-a exclus implicarea în etiologia bolii atât a patologiilor
autoimune, cât ºi a factorului metabolic ºi a medi-
camentelor. Rãmân, astfel, în discuþie predispoziþia
geneticã ºi factorul infecþios, respectiv infecþia cronicã cu
VHB. Nu existã date care sã compare evoluþia markerilor
virali cu puseele de exacerbare a leziunilor de lichen
plan. De asemenea, neglijarea terapeuticã a afecþiunii
hepatice nu ne permite sã evaluãm amploarea implicãrii
factorului infecþios.
PL 6
LICHEN HIPERTROFIC - PREZENTARE DE CAZ
Raluca-Paula Harnagea*, Laura Papagheorghe*,
Mihaela Bloju*, Mirela Nichita*, C. Giurcãneanu**
* Spitalul Universitar de Urgenþã Elias Bucureºti, Clinica Dermato-
venerologie
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“ Bucureºti,
Departamentul Dermatovenerologie
Lichenul plan este o afecþiune inflamatorie idiopaticã, cu
evolutie cronicã, autolimitatã, ce afecteazã tegumentul,
mucoasele ºi fanerele, caracterizatã printr-o eruptie
papuloasã cu elemente mici, poligonale, de culoare
roºuviolacee, uneori cu reþea scuamoasã finã,
superficialã. Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de
69 ani, internatã pentru eruptie diseminatã la nivelul
membrelor inferioare ºi superioare, bilateral, constituitã
din papule, plãci ºi placarde eritemato-violacee, bine
delimitate, indurate, infiltrate, acoperite de scuame
groase, albicioase, în evoluþie de aproximativ 7 luni.
Pacienta acuzã prurit intens la nivelul tuturor leziunilor.
Parametrii hematologici ºi biochimici s-au situat în
limite normale, cu exceptia profilul glicemic care a
evidenþiat valori necontrolate. Sub tratament, evoluþia a
fost favorabilã, pacienta prezentând dispariþia pruritului
ºi decaparea leziunilor. Având în vedere cã aceastã formã
clinicã particularã de lichen plan se asociazã cu un risc
de transformare malignã mai mare decât celelalte, se
impune urmãrirea periodicã a leziunilor.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Tumori Cutanate 2 (TC 2.1–TC 2.6)
SESIUNEA COMUNICÃRI 5
TUMORI CUTANATE 2 (TC 2.1.–TC 2.6)
Vineri 23 octombrie 2015
orele 11:15–12:15
Sala Magnolia
Prezidiu:
Prof. Dr. Virgil Feier
Prof. Dr. Maria Rotaru
Prof. Dr. Silviu Morariu
TC 2.1
TUMORA NEUROENDOCRINÃ LA UN PACIENT
CU NEUROFIBROMATOZÃ DE TIP 1
M. Irimie, Claudia Irimie, Al. Oanþã
Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania, Braºov
Introducere: Neurofibromatoza de tip 1 este o afecþiune
neurocutanatã cu transmitere autozomal dominantã
rezultatã din mutaþia genei NF1 localizatã pe cromo-
zomul 17q11.2. Gena NF1 codificã neurofibromina o
proteinã activatoare a GTP-azei care inhibã semnalul
p21-RAS implicat în controlul proliferãrii ºi diferenþierii
celulare. Mutaþiile NF1 conduc la o activitate supresoare
tumoralã anormalã cu creºterea prevalenþei unor tumori
benigne ºi maligne, inclusiv a tumorilor neuroendocrine.
Caz clinic: Pacient în vârstã de 47 de ani în evidenþã cu
NF1 din 2009. Pacientul prezenta caracteristicile clasice
ale neurofibromatozei tip 1: numeroase pete cafe au lait
la nivelul trunchiului, lentigine axilare ºi inghinale,
multiple neurofibroame ºi cifozã dorsalã asociatã cu
scoliozã lombarã severã progresivã, manifestãri cu debut
din adolescenþã. În octombrie 2011 a fost internat pentru
sindrom dispeptic cu hemoragie digestivã superioarã,
endoscopia digestivã superioarã relevând esofagitã de
reflux cu mucoasã gastricã aparent normalã, cu lichid de
stazã gastricã în cantitate mare, edem al mucoasei
bulbare ºi stenozã piloricã care nu a permis penetrarea în
segmentul II al duodenului interpretându-se ca ulcer
duodenal cu stenozã piloricã. A fost efectuatã
gastrectomie parþialã cu anastomozã gastro-jejunalã tip
Braun. Începând cu decembrie 2012 pacientul a suferit
episoade repetate de pancreatitã acutã care s-au remis cu
terapie medicamentoasã. În mai 2014 laparotomia
abdominalã a evidenþiat o formaþiune tumoralã de 3 cm
localizatã între bontul duodenal ºi pancreas cu com-
presie pe coledoc. S-a efectuat duodeno-pancreatectomie
cefalicã asociatã cu colecistectomie ºi anastomozã între
coledoc ºi bontul duodenal pe ansã jejunalã în Y a la
33
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
Roux. Examenul histopatologic al formaþiunii tumorale
a fost sugestiv pentru o tumorã neuroendocrinã
(adenocarcinoid tip C) localizatã în peretele duodenal cu
invazie vascularã ºi perineuralã. Imunohistochimia a
fost intens pozitivã pentru CK7, negativã pentru CK20,
zonal pozitivã pentru chromograninã, difuz pozitivã
pentru S100 ºi pozitivã 8-10% pentru Ki67. Nivelurile
plasmatice ale markerilor neuroendocrini au fost
normale. Tomografia computerizatã toracicã a relevat
noduli pulmonari subpleurali ºi adenopatii axilare
bilaterale. A fost stabilit diagnosticul de tumorã
neuroendocrinã cu diferenþiere glandularã a peretelui
duodenal cu metastaze pulmonare ºi ganglionare.
Discuþii: Pacienþii cu NF1 au o incidenþã crescutã atât a
tumorilor benigne cât ºi a celor maligne. Tumorile
maligne îndeosebi ale celulelor derivate din crestele
neurale au fost identificate la 3-15% dintre pacienþii cu
NF1. Circa 10-25% dintre pacienþii cu NF1 au tumori ale
tractului gastro-intestinal majoritatea fiind asimpto-
matice. Cele mai frecvente tumori ale tractului gastro-
intestinal la pacienþii cu NF1 includ tumori stromale
gastrointestinale ale intestinului subþire, hiperplazia
plexurilor submucoase sau mienterice intestinale ºi
tumori carcinoide periampualre. Adenocarcinoamele
gastrointestinale au fost de asemenea raportate la
pacienþii cu NF1 dar cu o incidenþã mult mai scãzutã
comparativ cu alte tumori.
Concluzie: Frecvenþa ridicatã a tumorilor tractului
gastrointestinal la pacienþii cu NF1 impune efectuarea
screeningului clinic ºi imagistic pentru aceste tumori cu
ocazia controalelor periodice.
TC 2.2
DERMATOMIOZITA PARANEOPLAZICÃ
Dana Bratu, I. Nedelcu, Camelia Badea, Cornelia Ciubotaru
Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti
Dermatomiozita este o colagenozã ºi sumeazã caracte-
risticile unei miopatii inflamatorii cu leziuni cutanate
specifice, care pot preceda sau urma manifestãrilor
musculare.
O malignitate subiacentã a fost frecvent incriminatã în
etiopatogenia acestei afecþiuni ºi claseazã astfel dermato-
miozita paraneoplazicã drept a 3-a categorie în clasifi-
carea lui Bohan ºi Peter. Afecþiunea este întâlnitã în
special la grupa de vârstã „peste 50 ani”, cu predilecþie la
sexul masculin. Cu toate acestea, dermatomiozita
asociatã neoplasmului de prostatã este o entitate rar
întâlnitã ºi descrisã în literatura de specialitate.
Prezentãm un caz clinic de asociere a formei acute de
dermatomiozita cu adenocarcinom prostatic recidivat la
34
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Tumori Cutanate 2 (TC 2.1–TC 2.6)
un pacient în vârstã de 64 de ani. Vom aborda principalii
factori predictivi pentru dermatomiozita paraneoplazicã
precum ºi factorii de prognostic nefavorabil.
Orice pacient cu dermatomozitã trebuie supus unui
screening amãnunþit în vederea depistãrii unei boli neo-
plazice. Asocierea dintre dermatomiozita ºi adenocarci-
nomul de prostatã agraveazã prognosticul pacientului.
TC 2.3
TRANZIÞIA EPITELIAL MEZENCHIMALÃ
LA PACIENÞII CU SARCOM KAPOSI
A. Mihail*, **, Gabriela Coman*
* Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Dr. Victor Babeº”, Bucureºti
** Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicinã, Bucureºti
Tranziþia epitelial mezenchimalã (EMT) este un proces în
care celulele epiteliale îºi pierd o serie de caracteristici
epiteliale ºi îºi dezvoltã o serie de caracteristici
mezenchimale. EMT apare într-o serie de circumstanþe
ca: dezvoltarea embrioanarã, vindecarea rãnilor,
progresia tumoralã. În toate aceste cazuri are loc
scãderea coeziunii celulelor epiteliale ºi creºterea
capacitãþii de migrare a acestora. Baza molecularã a EMT
o constituie modificãrile care apar în expresia mai
multor gene, disfuncþii ale unor factori de transcripþie
(Notch, Snail, Twist) care au ca urmare, modificãri în
expresia mai multor tipuri de proteine. Unele tipuri de
virusuri ca: virusul Epstein Barr, virusul herpetic 8,
virusul hepatitei C, pot activa transcripþia genelor
implicate în EMT ca ºi disfuncþia factorilor de trascripþie
Notch, Snail, Twist. În studiul nostru am investigat prin
metoda ELISA, valorile serice ale Twist la un lot de 20 de
pacienþi cu sarcom Kaposi, non HIV ºi HIV, comparativ
cu un lot martor. Pacienþii au prezentat numai leziuni
cutanate. Rezultatele au evidenþiat o creºtere semni-
ficativã a valorilor serice ale Twist la toþi pacienþii
investigaþi, comparativ cu lotul martor. Concluzii.
Valorile crescute în ser ale Twist la pacienþii cu sarcom
Kaposi evidenþiazã implicarea EMT în patogenia acestei
afecþiuni, fiind corelatã cu progresia bolii. Este foarte
posibil ca în cazul bolii Kaposi, boalã cu evoluþie
multicentricã, nonmetastaticã, EMT sã prezinte ºi alte
implicaþii patogenice care nu sunt legate strict de
pierderea adezivitãþii.
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
TC 2.4
ANALIZA DATELOR SOCIO-DEMOGRAFICE
ªI A INCIDENÞEI CARCINOAMELOR CUTANATE
ÎN PERIOADA 2014-2015, LA NIVELUL SPITALULUI
CLINIC JUDEÞEAN SIBIU
Maria Rotaru, Gabriela Iancu
Universitatea ,,Lucian Blaga”, Facultatea de Medicinã „Victor Papilian”
Sibiu, Disciplina Dermatologie
Introducere: Incidenþa carcinoamele cutanate (CC) în
lume este într-o continuã creºtere, iar resursele financiare
utilizate pentru tratamentul acestora sunt tot mai mari.
La nivel naþional, cunoaºterea incidenþei CC ºi a datelor
socio-demografice ale acestor pacienþi ar permite identi-
ficarea unor grupe populaþionale de risc, cu implemen-
tarea unor mãsuri de prevenire a carcinoamelor
cutanate.
Obiective: Aprecierea incidenþei carcinoamelor cutanate
ºi analiza datelor socio-demografice la un lot de pacienþi
diagnosticaþi cu CC.
Material ºi metodã: Am efectuat un studiu prospectiv pe o
perioadã de 1 an, pe 51 de pacienþi cu CC, în Clinica de
Dermatologie Sibiu. Datele socio-demografice au fost
preluate din fiºa de evaluare a factorilor de risc tumorali.
Rezultate: Incidenþa CC a fost de 12,75 cazuri noi/100.000
locuitori/an. Carcinoamele au fost preponderent
bazocelulare (CBC) (96,08%), cu vârstã medie de apariþie
de 66 de ani, respectiv de 56 de ani pentru carcinoame
spinocelulare (CSC). Distribuþia pe sexe a CC a fost
relativ egalã (50,98% femei). CC au fost mai frecvente la
pacienþii din mediul urban (84,31%), cu grad de
ºcolarizare mediu (45,10%). Pacienþii cu CC au fost cel
mai frecvent de etnie românã (92,16%), cu fototip cutanat
III (56,86%), culoarea ochilor verzi ºi albaºtri (54,90%),
pãrul de culoare ºaten (58,82%) ºi grup sangvin A2
(70,59%).
Concluzii: În studiul nostru incidenþa CC (12,25 cazuri
noi de CBC si 0,5 cazuri noi de CSC/100.000
locuitori/an) este inferioarã datelor din literatura de
specialitate (explicatã prin lipsa raportãrii centralizate a
tuturor cazurilor). În Europa incidenþa CC este de peste
29 cazuri noi de CBC /100.000 locuitori an ºi de peste 3
cazuri noi de CSC/100.000 locuitori an. Raportarea
continuã a datelor spre registrul naþional de tumori
cutanate ar permite aprecierea exactã a incidenþei CC în
þara noastrã.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Tumori Cutanate 2 (TC 2.1–TC 2.6)
TC 2.5
STUDIU PROSPECTIV PRIVIND PROFILUL
PACIENÞILOR CU KERATOZE ACTINICE
Maria Rotaru, Gabriela Iancu, Natalia Dumitrescu, C. Vâlsan,
Anca Opriº
Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Medicinã „Victor Papilian”
Sibiu, Disciplina Dermatologie
Introducere: Keratozele actinice (KA) sunt cunoscute ca
leziuni precanceroase cu risc de progresie spre carci-
noame cutanate (0,48-2,57%), mai frecvent spinocelulare
dar ºi carcinoame bazocelulare, fiind considerate recent
carcinoame intraepiteliale. Incidenþa KA se aflã într-o
creºtere progresivã ca urmare posibil ºi a comporta-
mentului social legat de expunerile la radiaþia UV,
creºterii numãrului de zile de vacanþã pe an, dar ºi
reducerii evidente a stratului de ozon cu creºterea
agresivitãþii radiaþiei actinice asupra pielii fotoexpuse.
Obiective: Analiza datelor socio-demografice, clinice ºi a
opþiunilor terapeutice la un lot de pacienþi diagnosticaþi
cu keratoze actinice.
Material ºi metodã: În perioada 2014-2015 am efectuat un
studiu prospectiv pe 65 de pacienþi cu keratoze actinice
consultaþi în Clinica ºi Ambulatoriul de Dermatologie al
Spitalului Clinic Judeþean Sibiu. Pacienþii incluºi în
studiu au completat un chestionar cu datele
demografice, rasiale, educaþie, fototipul cutanat ºi
comportamentul faþã de expunerea la radiaþia solarã ºi la
gradul de informare medicalã referitor la modalitatea de
tratament a KA. Datele obþinute au fost incluse într-o
bazã de date electronicã ºi analizate statistic.
Rezultate: KA au fost cel mai frecvent întâlnite la sexul
feminin (66,15%), la grupa de vârstã 60-80 de ani
(67,69%), din mediul urban (75,38%). Aproximativ 2/3
din KA s-au localizat la nivelul extremitãþii cefalice
(69,23%), având leziuni multiple, ≤ 5 leziuni (64,62%), la
pacienþi cu fototip cutanat II (60%). Referitor la intenþia
de tratament, majoritatea pacienþilor au acceptat ideea
de a fi trataþi (89,23%), cea mai frecventã metodã aleasã
fiind terapiile topice cu Imiquimod, Ingenol mebutate,
crioterapie, TCA sau 5fluorouracil (78,46%).
Concluzii: Importanþa diagnosticului ºi tratamentului
precoce al keratozelor actinice se reflectã în timp prin
scãderea incidenþei carcinoamelor cutanate. De aceea o
educaþie medicalã proactivã pentru acceptarea ideii de
tratament a acestor leziuni aparent inofensive ar creºte
adresabilitatea pacienþilor cu keratoze actinice la
serviciile specializate, cu beneficii în timp asupra
reducerii transformãrii lor maligne.
35
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
TC 2.6
MANAGEMENTUL CARCINOMULUI BAZOCELULAR
(CBC) PRIMAR CU LOCALIZARE TIBIALÃ
ANTERIOARÃ, LA PACIENTUL DE VÂRSTÃ
GERIATRICÃ
Carmen-Daniela Vinþe
Institutul Naþional de Gerontologie ºi Geriatrie ,,Ana Aslan“
CBC este o formaþiune tumoralã cutanatã malignã, cu
creºtere lent-progresivã în dimensiuni ºi potenþial
metastatic redus. În prezent existã mai multe modalitãþi
de tratament, chirurgicale ºi non-chirurgicale.
Prezentãm douã cazuri clinice, însumând un numãr de
trei formaþiuni tumorale tip CBC (superficial ºi nodular)
localizate tibial anterior, diagnosticate la pacienþi cu
vârsta peste 80 de ani. În fiecare caz, evaluarea
dermatoscopicã a orientat diagnosticul cãtre CBC
superficial, respectiv nodular, diagnosticul fiind
confirmat prin examen histopatologic.
Unul dintre pacienþi a fost supus tratamentului
chirurgical pentru CBC superficial (excizie cu margini de
securitate oncologicã ºi grefã de piele liberã despicatã),
cu evoluþie favorabilã postoperator, dar rezultat
cosmetic discutabil, în plus pacienta necesitând
mobilizare cu cadru mobil timp de o lunã de zile.
Cel de-al doilea pacient diagnosticat cu douã CBC
localizate gambier bilateral a refuzat tratamentul
chirurgical, beneficiind de tratament topic cu imiquimod
5% cremã pentru CBC superficial localizat gambier
drept, timp de 4 sãptãmâni, ºi radioterapie pentru CBC
nodular ulcerat localizat gambier stâng. Combaterea
reacþiilor inflamatorii locale, post-terapeutic, la nivelul
ambelor gambe s-a fãcut prin utilizarea de cremã
emolientã superhidratantã. Evoluþia localã a fost
favorabilã, fãrã recidive la evaluarea periodicã, timp de
6 luni. În evoluþie sunt decelabile cicatrice hipo-
pigmentare la nivelul ambelor gambe tratate. Pacienta a
fost satisfãcutã de aspectul estetic în final ºi a pãstrat
nealteratã calitatea vieþii pe parcursul tratamentului.
Evaluarea atentã a factorilor care þin de pacient cât ºi de
formaþiunea tumoralã propriu-zisã, reprezintã elemente
importante în decizia terapeuticã.
Calitatea vieþii pacientului ºi speranþa de viaþã sunt de
asemenea importante în stabilirea atitudinii terapeutice
la pacientul de vârstã geriatricã.
36
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Actualitãþi Terapeutice (AT 1–AT 7)
SESIUNEA COMUNICÃRI 6
ACTUALITÃÞI TERAPEUTICE
ÎN DERMATOLOGIE (AT 1–AT 7)
Vineri 23 octombrie 2015
orele 16:05–17:05
Sala Magnolia
Prezidiu:
Dr. Mihaela Leventer
Dr. Irinel Nedelcu
Dr. Viorel Trifu
AT 1
GREFELE CUTANATE – TEHNICI DE ACTUALITATE
V. Trifu, Monica Dãrmãnescu, Mihaela Georgescu, Marcela
Poenaru, A-M. Þilea
Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã Militar Central
,,Dr. Carol Davila” Bucureºti, România
Grefele cutanate reprezintã metode de reconstrucþie în
defectele obþinute dupã excizia formaþiunilor tumorale
cutanate de mari dimensiuni sau situate în anumite zone
anatomice în care alte metode reconstructive nu
reprezintã o opþiune. Planificarea preoperatorie trebuie
sã ia în considerare toate metodele posibile (per secun-
dam, per primam, lambouri cutanate de vecinãtate),
grefarea cutanata fiind o metodã alternativã.
Prezentãm o serie de cazuri în care reconstrucþia
defectelor tegumentare s-a fãcut prin grefare cutanatã
(grefe de piele liberã toatã grosimea ºi grefe de piele
liberã despicatã), cu discuþii detaliate privind consi-
deraþii preoperatorii ºi de îngrijire postoperatorie.
Prezentãm tehnici de actualitate în recoltarea grefelor
cutanate.
Grefarea cutanatã rãmâne o opþiune reconstructivã utilã
în chirurgia dermatologicã, iar cunoaºterea avantajelor ºi
dezavantajelor fiecãrui tip de grefã cutanatã reprezintã o
necesitate în abordarea unei decizii optime, cu rezultate
estetice ºi functionale satisfãcãtoare.
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
AT 2
INCIDENTE ªI ACCIDENTE ÎN CHIRURGIA
DERMATOLOGICÃ LA BOLNAVI CU DEFICITE
SEVERE DE COAGULARE
V. Trifu, Monica Dãrmãnescu, Mihaela Georgescu, Marcela
Poenaru, A-M. Þilea
Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã Militar Central
,,Dr. Carol Davila” Bucureºti, România
Considerând evoluþia chirurgiei dermatologice mo-
derne, ce implicã defecte cutanate primare ºi secundare
de mari dimensiuni, un istoric personal preoperator ºi o
hemostazã meticuloasã intraoperatorie reprezintã
condiþii obligatorii pentru un rezultat postoperator
funcþional ºi estetic, lipsit de complicaþii.
Prezentãm o serie de cazuri în care diferite tulburãri de
coagulare (ex. trombocitopenie severã – 5000/microlitru
– în cadrul unui sindrom mielodisplazic) au necesitat cã
reconstrucþia defectelor tegumentare primare mari sã se
facã numai în condiþiile unor pregãtiri preoperatorii ºi a
unor îngrijiri postoperatorii foarte minuþioase. Astfel,
hemoragiile ºi hematoamele postoperatorii pot fi evitate.
Totuºi, în eventuala lor apariþie diagnosticarea la timp
permite tratarea cu celeritate ºi astfel conservarea
prognosticului estetic ºi funcþional. Echimozele post-
operatorii, deºi uneori impresionante, nu necesitã de
obicei decât reasigurarea pacientului.
Deºi pacienþii cu deficite severe de coagulare reprezintã
contraindicaþii relative în chirurgia dermatologicã, în
cazuri atent selectate acestea pot fi abordate chirurgical
cu rezultate postoperatorii foarte bune.
AT 3
UNDELE DE ªOC ÎN REMODELAREA CORPORALÃ
Mihaela Leventer
Centrul Dr Leventer - Bucureºti
Remodelarea nechirurgicalã a þesutului subcutanat
preocupã atât pacienþii cât ºi lumea medicalã, cea a
furnizorilor de echipamente medicale, echipamente
cosmetice, de fitness, spa etc.
Într-o piaþã a ofertelor atât de aglomeratã, ce soluþie
terapeuticã recomandã medicul privind reducerea
armonioasã a pachetelor adipoase care deformeazã linia
siluetei?
În ultimii 10 ani s-a perfecþionat tehnologia undelor de
ºoc focusate sau divergente care aplicate pe pielea
supraiacentã pachetului adipos produc o micºorare a
reliefului pielii. Numite ºi unde de cavitaþie, aceste
ultrasunete sunt fie radiale, fie orizontale ºi sunt livrate
pachetului adipos prin intermediul pielii fãrã durere.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Actualitãþi Terapeutice (AT 1–AT 7)
Ele produc o reaºezare a adipocitelor fãrã deteriorarea
lor ºi fãrã modificarea probelor de metabolism a
lipidelor.
Prezentãm experienþa clinicii în utilizarea undelor de ºoc
cu ajutorul aparatului Duolith, singur sau asociat
tehnicii de radiofrecvenþã precum ºi protocoalele de
lucru comparativ cu alte proceduri care vizeazã
remodelarea materialului adipos.
AT 4
TRATAMENT ASOCIAT RADIOCHIRURGICAL
ªI MEDICAMENTOS AL RINOFIMEI SEVERE:
PREZENTARE DE CAZ
Viorica Mihãiþã Mihãlceanu
Centrul Medical Dr. Mihãlceanu Timiºoara
Rinofima este consideratã o formã clinicã particularã de
acnee rozacee caracterizatã prin hiperplazie sebacee,
fibrozã, dopuri foliculare ºi telangiectazii. Evoluþia ei
lent progresivã în timp, uneori pânã la dimensiuni
gigante, lipsa tendinþei de rezoluþie spontanã ºi
rezistenþa la tratamentul medicamentos, creeazã
dermatologului dificultãþi în abordarea terapeuticã, iar
pacientului probleme cosmetice ºi izolare socialã.
Prezentãm cazul unui pacient de 68 ani cu acnee rozacee
cu câteva leziuni papulopustuloase la nivelul feþei ºi
rinofimã severã. Într-o primã etapã (6 sãptãmâni) am
administrat doxiciclinã oral care a condus la estomparea
leziunilor inflamatorii. Ulterior am efectuat îndepãrtarea
þesutului hipertrofic de la nivelul nasului radio-
chirurgical. Dupã epitelizarea completã, timp de 3 luni
pacientul a urmat tratament cu isotretinoin în doze mici
(10 mg/2 zile). În acest mod am obþinut remisiunea
completã ºi de duratã a leziunilor inflamatorii ºi
reducerea volumului nasului la dimensiuni normale cu
rezultate estetice excelente.
AT 5
O ABORDARE TERAPEUTICÃ INEDITÃ
ÎN CONTRACTURA DUPUYTREN
Patricia Cristodor, I. Hâncu, Alina Gogulescu, Oana Sindea,
Steluþa Raþiu, Ioana Vlad, V. Popa, Monica Suliþan, Iasmina
Hâncu
Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Victor Babeº” Timiºoara
Contractura/boala Dupuytren constã în contractura
forþatã în flexie a degetelor mâinii spre palmã, asociatã
cu imposibilitatea extensiei lor complete, datoratã
afectãrii fasciei palmare printr-un proces de fibromatozã.
37
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
Existã mai multe abordãri terapeutice, þinând seama ºi
de stadiul bolii, unele persoane necesitând tratamente
repetate. Principalele tratamente înregistrate de
International Dupuytren Society includ radioterapia,
NA (Needle Aponeurotomy), injecþiile cu colagenazã ºi
intervenþia chirurgicalã.
Având în vedere incredibilele progrese pe care utilizarea
celulelor stem le-a adus medicinei moderne, ne-am pus
problema dacã acest tip de tratament nu ar putea fi
benefic ºi pacienþilor cu boala Dupuytren.
Cazuistica noastrã cuprinde un singur pacient, CA, de 42
de ani, cãruia i-am injectat la nivelul contracturii grasime
prelevatã de pe abdomen ºi centrifugatã dupã tehnica
ºtiutã. Am urmarit rezultatele lunar, ele fiind nu numai
evident favorabile clinic, dar ºi dublate de o percepþie
consonantã din partea pacientului.
Considerãm cã, uºor de executat ºi extrem de bine tolerat
de pacient, transferul de grãsime bogatã în celule stem
meritã un loc în armamentariul therapeutic al acestei
boli invalidante.
AT 6
PROBLEME ACTUALE ÎN IMPLANTUL DE PÃR
PROPRIU
I. Nedelcu, Al. Grigoriu, H. Aghazadeh
Egoclinic Bucureºti
Implantul de pãr este o metodã eficientã ºi spectaculoasã
în recuperarea podoabei capilare, dar ºi a altor zone de
pilozitate cu impact estetic.
În ultimii ani, datoritã extinderii marcate a acestei
metode , au crescut considerabil atât numãrul de
intervenþii cât ºi numãrul clinicilor care practicã
implantul de pãr.
În acest context am observat creºterea numãrului de
intervenþii la pacienþi care nu au indicaþie sau la care au
fost implantate cazuri de alopecie autoimunã.
Ca de altfel în orice intervenþie chirurgicalã , în condiþii
de bunã practicã medicalã, în implantul de pãr se
impune un diagnostic corect, aprecierea corectã a
momentului operator ºi a tehnicii operatorii, ºi nu în
ultimul rând determinarea aºteptãrilor pacientului.
38
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Actualitãþi Terapeutice (AT 1–AT 7)
AT 7
PLAQUE PARAPSORIASIS MAY BENEFIT FROM
HOMEOPATHY
L.C. Nwabudike
N. Paulescu Insitute, Bucharest, Romania
Introduction: A pilot study of patients with parapsoriasis
treated with homeopathy was carried out.
Materials and Methods: A review of consecutive cases of
parapsoriasis treated with homeopathic medicines was
done. Inclusion criteria were biopsy-positive diagnosis
and no use of any concomitant treatment for para-
psoriasis. Exclusion criteria were lack of biopsy-positive
diagnosis, use of concomitant treatments for
parapsoriasis, refusal of homeopathic treatment, loss to
follow-up at onset of treatment.
Eleven cases were reviewed. Ten cases (6 females and 4
males, male:female ratio 2:3), age range 22-79 years, with
plaque parapsoriasis (pretreatment duration of disease
3 months to 12years) were included. One case was lost to
follow-up.
Each case was treated using classical, individualised
homeopathy. Photographic documentation was carried
out for each case.
Results: The results were documented as remission,
improvement and failure.
Remission was defined as complete clearance of lesions,
improvement as partial (at least 50% improvement
and/or still improving) and failure as no response/less
than 50% response.
Five cases (50%) went into remission, four cases (40%)
showed improvement, while 1 case (10%) failed to
respond. In some cases, remissions have lasted up to 5
years after cessation of treatment. No complications
were observed from the treatment.
Conclusions: Full remission was seen in 50% of patients,
another 40% of patients showed improvement. Thus,
homeopathy brought about full or partial remission in
90% of patients with parapsoriasis. Homeopathy may be
an efficacious method of treatment, bereft of serious side
effects, for biopsy-proven parapsoriasis.
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
SESIUNEA COMUNICÃRI 7
VARIA 1 (V 1.1–V 1.7)
Sâmbãtã 24 octombrie 2015
orele 10:05–11:05
Sala Magnolia
Prezidiu:
Prof. Dr. Justin Diaconu
Prof. Dr. Simona Georgescu
CSP I Dr. Vasile Benea
V 1.1
ANALIZA EVOLUÞIEI INFECÞIILOR TRANSMISIBILE
SEXUAL ÎN ROMÂNIA ÎN 2014
V. Benea*, Simona-Roxana Georgescu*,
Viorica Gheorghiu**, Elisabeta Otilia Benea***
* Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi
Tropicale „Victor Babeº” Bucureºti
** Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureºti
*** Institutul de Boli Infecþioase “Matei Balº” Bucureºti
Obiectiv: analiza evoluþiei incidenþei infecþiilor trans-
misibile sexual (ITS) majore în România în 2014.
Material ºi metodã: Studiul a fost realizat pe baza datelor
înregistrate la Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureºti ºi
la Centrul Dermato-venerologic Bucureºti. S-a avut în
vedere evaluarea evoluþiei incidenþei sifilisului,
gonoreei, infecþiilor genitale cu Chl.trachomatis ºi a
infecþiei HIV/SIDA la bolnavii cu ITS.
Rezultate: În 2014 au fost înregistrate 1294 cazuri noi de
sifilis (1041 cazuri de sifilis recent). Incidenþa sifilisului a
crescut continuu, de la 7,1o/oooo în 1986, la 19,8o/oooo în
1989 ºi 58,53o/oooo în 2002 – când a atins valorile maxime,
dupã care a început sã scadã (6,08o/oooo în 2014;
4,89o/oooo pentru sifilisul recent). De asemenea a crescut
ºi numãrul de cazuri de sifilis congenital: nici un caz în
1986, 8 cazuri în 1989 ºi 423 de cazuri în 2001; ulterior, ºi
dupã introducerea unor criterii mai riguroase de
raportare, numãrul acestora a scãzut drastic (7 cazuri în
2014). În mod paradoxal, incidenþa gonoreei a scãzut, de
la 57,4o/oooo în 1986, la 35,7 o/oooo în 1989 ºi 0,83o/oooo în
2014 (177 de cazuri raportate). În 2014 au fost raportate
15 cazuri de infecþii genitale cu Chl. trachomatis
(incidenþã de 0,08 o/oooo). Prevalenþa infecþiei HIV la
bolnavii cu ITS, testaþi la Centrul Dermato-venerologic
începând cu anul 1988, a fost în 2011 de 3,22%.
Concluzii: ITS continuã sã reprezinte o problemã majorã
de sãnãtate publicã. Principala caracteristicã a dinamicii
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Varia 1 (V 1.1–V 1.7)
incidenþei ITS în ultimele decade în România o constituie
creºterea incidenþei sifilisului ºi scãderea incidenþei
gonoreei.
V 1.2
GRANULOM INELAR DISEMINAT SITUAT
PE ZONELE FOTO-EXPUSE
V. Benea*, Simona-Roxana Georgescu*, M. Tampa*,
V. Pãtraºcu**, Alice Rusu*, Mihaela-Anca Benea***,
Diana Leahu*, Cristina Maria Safta*
* Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi
Tropicale „Victor Babeº” Bucureºti.
** CMI Piteºti
*** Centrul Medical Sana Bucureºti
Granulomul inelar este o afecþiune cutanatã de etiologie
necunoscutã, cu evoluþie benignã. Forma diseminatã (10-
15% din cazuri), întâlnitã în special la adulþi, are o
evoluþie cronicã, recidivantã. Poate apãrea în asociere cu
alte afecþiuni, cum ar fi diabetul zaharat, neoplazii
(limfoame hodgkiniene, cancer ovarian sau de sân etc.),
tiroidita autoimunã etc., infecþii (HIV/SIDA, hepatita
cronicã cu VHB sau VHC, etc.), medicamente (alo-
purinol, diclofenac etc.), traumatisme locale etc.
Granulomul inelar situat la nivelul zonelor foto-expuse a
fost descris rareori.
Pentru tratamentul granuloamelor inelare diseminate au
fost încercate, cu rezultate variabile, diverse metode
(antipaludice, retinoizi, corticoterapie, alte imuno-
supresoare, pentoxifilin, dapsonã, fototerapie, inhibitori
ai TNF-alpha etc.).
Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 74 de ani,
care s-a prezentat pentru o erupþie asimptomaticã
alcãtuitã din numeroase plãci ºi papule eritematoase, cu
dispoziþie inelarã situate pe zonele foto-expuse: torace
superior ºi membre (îndeosebi feþele dorsale ale
antebraþelor ºi mâinilor) ºi care evolua de 2 ani. Iniþial,
erupþia a apãrut în anotimpul cald prin papule roºietice
care au confluat în plãci inelare, cu margini proeminente
ºi evoluþie centrifugã, agravându-se dupã foto-
expunere.
Investigaþiile de laborator (hematologice, biochimice,
VSH, serologia HIV, IDR la PPD, radiografia pulmonarã)
au fost în limite normale. Din antecedentele patologice
am reþinut HTA, glaucom ºi dislipidemie. Examenul
histo-patologic a confirmat suspiciunea clinicã de
granulom inelar.
Tratamentul topic cu corticosteroizi, crioterapia ºi
fotoprotecþia adecvatã au condus la o amelorare a
erupþiei dupã o perioadã de un an.
39
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
V 1.3
DISCUÞII ASUPRA UNUI CAZ DE SINDROM
CARDIO-FACIO-CUTANAT ÎN CADRUL
SINDROAMELOR NEURO-CARDIO-FACIO-
CUTANATE
Al. Oanþã
Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania Braºov
Introducere: Sindromul cardio-facio-cutanat (SCFC) este o
afecþiune legatã de mutaþii ale genelor BRAF, MEK1,
MEK2 ºi KRAS majoritatea cazurilor fiind sporadice.
Caz clinic: Pacientã în vârstã de 3 ani este consultatã
pentru prezenþa de pete cafea cu lapte. Examenul
obiectiv evidenþiazã facies cu hipertelorism, urechi mai
jos inserate, plicã simianã mânã dreaptã, boltã palatinã
ogivalã, þesut celular subcutanat, iar la nivel cutanat pete
cafea cu lapte, nevi nevocelulari, hipertelorism. Suflu
sistolic grad II/III/6. Ecografia cardiacã a evidenþiat
stenozã pulmonarã largã, insuficienþã pulmonarã
minorã, insuficienþã mitralã grd. II, insuficienþã
tricuspidianã minorã. Nu s-a efectuat cariograma.
Discuþii: Trãsãturile fenotipice ale SCFC sunt
asemãnãtoare sindromului Noonan, caracterizându-se
prin întârzierea creºterii postnatale, hipotonie, întârziere
de dezvoltare psihomotorie, macrocefalie, micrognaþie,
fante palpebrale cu orientare antimongoloidã,
hipertelorism, nas scurt, urechi în rotaþie posterioarã.
Afectarea cardiacã este reprezentatã de stenozã
valvularã pulmonarã, defect septal interatrial ºi
cardiomiopatie. Diferenþierea de sindromul Noonan se
bazeazã pe prezenþa constantã a anomaliilor cutanate
precum: pãr dezordonat, creþ ºi fin, cu creºtere lentã,
hiperkeratozã folicularã a membrelor superioare,
inferioare ºi a feþei, ulérythème ophryogène, xerozã,
ichtiozã, keratodermie palmo-plantarã, pete cafea cu
lapte, nevi multipli, pliul cutanat falangian distal,
achantosis nigricans ºi hiperlaxitate cutanatã a mâinilor
ºi picioarelor. SCFC nu prezintã risc oncologic, spre
deosebire de celelalte sindroame neuro-cardio-facio-
cutanate.
V 1.4
UNGHII JUMÃTATE - JUMÃTATE - OBSERVAÞII
ASUPRA UNUI CAZ
Al. Oanþã, Veronica Iliescu, Nicoleta Veres
Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania Braºov
Introducere: Unghiile “jumãtate - jumãtate” sau unghiile
lui Lindsay reprezintã o onicopatie sistemicã descrisã
40
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Varia 1 (V 1.1–V 1.7)
pentru prima datã în anul 1967 de cãtre Beau ºi ulterior
de cãtre Linsday.
Caz clinic: Pacient în vârstã de 57 ani, clinic sãnãtos,
prezintã de aproximativ 17 ani decolorarea jumãtãþii
proximale a unghiilor de la membrele superioare ºi
inferioare. Examinarea directã a unghiilor evidenþiazã o
coloraþie albicioasã a jumãtãþii proximale a unghiilor,
jumãtatea distalã fiind de culoare roz-maroniu, care nu
se modificã odatã cu creºterea unghiilor sau prin
aplicarea presiunii asupra unghiei. Nu a fost efectuatã
biopsia unghiei. Examinãrile de laborator hematologice,
biochimice ºi imunologice au fost în limite normale.
Examenul micologic a fost negativ.
Discuþii: Unghiile “jumãtate - jumãtate” se caracterizeazã
printr-o coloraþie albã a jumãtãþii proximale a unghiilor,
respectiv o culoare roz-maronie a pãrþii distale a
acestora. Cele douã coloraþii ale unghiei sunt
întotdeauna bine delimitate, nu dispar la presiune ºi nu
existã tendinþa de a-ºi modifica tiparul odatã cu creºterea
unghiei. Histopatologic, modificãrile clinice se coreleazã
cu o creºtere a grosimii peretelui vasului ºi o depunere
de melaninã în zona distalã a jumãtãþii patului unghial.
În mod uzual, sindromul unghiilor “jumãtate-jumãtate”
poate fi observat la pacienþii cu boala renalã cronicã,
boala Crohn, boala Behcet, pelagra.
Concluzii: Apariþia idiopaticã a unghiilor “jumãtate -
jumãtate”, evidenþiatã ºi de cazul prezentat, ridicã
întrebarea unei susceptibilitãþi genetice a afecþiunii.
V 1.5
TIBOLA O RICKETTIOZÃ ÎNTÂLNITÃ
ªI ÎN ROMÂNIA
Al. Oanþã*, **, Smaranda Oanþã**, M. Irimie*
* Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania, Braºov
** S.C. Dermamed S.R.L.
Introducere: TIBOLA (tick-borne lymphadenopathy) este
o rickettsiozã transmisã la om de printr-o cãpuºã din
genul Dermacentor, agentul patogen uman cel mai
frecvent fiind Rickettsia slovaca. Sindromul TIBOLA este
definit ca asocierea unei escare înconjurate de eritem la
nivelul scalpului ca urmare a unei înþepãturi de cãpuºã
cu adenopatie regionalã inflamatorie.
Caz clinic: Pacientã în vârstã de 55 ani a fost consultatã
pentru o placã inflamatorie roºie-violacee, infiltratã,
rotundã cu diametrul de 2 cm, localizatã la nivelul
vertexului ºi apãrutã în urmã cu aproximativ 45 de zile.
Leziunea a apãrut la aproximativ 10 zile de la o
înþepãtura de cãpuºã în timpul unei plimbãri într-o
pãdure din zona montanã în luna februarie a anului 2015
însoþitã iniþial de un eritem edematos pruriginos al
regiunii. Pacienta nu a prezentat febrã ºi nici alterarea
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
stãrii generale. Leziunea inflamatorie era însoþitã de
adenopatie laterocervicalã dreaptã cu ganglioni cu
diametrul de pânã al 2 cm. Investigaþiile de laborator
hematologice ºi biochimice uzuale au fost normale.
Serologia pentru Borrelia burgdorferi a fost negativã.
Diagnosticul a fost stabilit pe baza criteriilor clinice.
Tratamentul a fost efectuat cu doxiciclinã 200 mg/zi
timp de 3 sãptãmâni cu dispariþia atât a leziunii
inflamatorii cât ºi a adenopatiei laterocervicale dupã
douã sãptãmâni cu persistenþa la finalul tratamentului a
unei zone de alopecie cicatricialã rezidualã în zona
leziunii iniþiale.
Discuþii: Caracteristicile epidemiologice ale TIBOLA
sunt: distribuþia sezonierã îndeosebi în perioada lunilor
reci ale anului (septembrie-mai) ºi localizarea geograficã
particularã în þãrile mediteraneene (Franþa, Grecia,
Spania, Italia) ºi Europa de Est (Ungaria, România,
Ucraina, Rusia, Armenia). Incubaþia medie este de 7 zile.
Clinic diagnosticul este sugerat de criteriile obligatorii
specifice: 1) înþepãtura unei cãpuºe de mari dimensiuni
pe partea superioarã a corpului (90% pe pielea pãroasã a
capului) ºi 2) escarã necroticã de inoculare înconjuratã
de un halou eritematos fix (15% din cazuri mai mare de
5 cm) ºi adenopatie regionalã dureroasã, ºi criteriile
minore nespecifice: cefalee, febrã, artro-mialgii, astenie,
erupþie cutanatã. Spre deosebire de bola Lyme nu sunt
observate meningo-encefalite sau reumatism inflamator.
Diagnosticul de certitudine se bazeazã pe examinãrile
microbiologice dintre care cea mai utilizatã este
imunofluorescenþa indirectã care este facilã ºi rapidã
pânã la 3 luni de la inoculare. Se poate efectua cultura
sau PCR din biopsia zonei inoculate, din crustele
prelevate de pe escarã, din tamponamentul escarei, din
sângele pacientului sau chiar din cãpuºã. Diagnosticul
de certitudine rãmâne totuºi dificil, toate examinãrile
fiind lipsite de sensibilitate chiar ºi serologia. Evoluþia
este rapid favorabilã sub tratament cu dipariþia febrei în
câteva zile ºi a adenopatiei într-o sãptãmânã. Escara se
vindeca mai lent pe perioade de sãptãmâni sau chiar luni
putând rãmâne sechele locale (alopecie cicatricialã
tranzitorie sau definitivã). Tratamentul de elecþie este
doxiciclina 200 mg/zi la adulþi ºi macrolidele de noua
generaþie (azitromicinã, claritromicinã) ca alternativã
pentru copii ºi femeile gravide. Durata tratamentului
este variabilã de la dozã unicã sau adaptatã la evoluþia
clinicã (pânã la 72 ore de apirexie) pânã la 2-3 sãptãmâni.
Concluzie: TIBOLA este o infecþie Rickettsii cu o
emergenþã în creºtere ºi în România în parte datoritã
rãspândirii cãpuºelor din genul Dermacentor. În cazurile
tipice diagnosticul clinic este simplu ºi de certitudine iar
tratamentul necostisitor.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Varia 1 (V 1.1–V 1.7)
V 1.6
HIPERHOMOCISTEINEMIA ÎN INSUFICIENÞA
VENOASÃ CRONICÃ – STUDIU PROSPECTIV
Maria Rotaru, Gabriela Iancu
Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Medicinã „Victor Papilian”
Sibiu, Disciplina Dermatologie
Introducere: În practica dermatologicã, insuficienþta
venoasã cronicã (IVC) prin numãrul mare de cazuri,
frecvent complicate reprezintã un mare consumator de
resurse financiare. Staza venoasã, incompetenþa
valvularã ºi statusul hipercoagulant sunt factori triggeri
în IVC. Valori crescute ale homocisteinei, un aminoacid
derivat din metabolizarea metioninei, au fost identificate
la pacienþii cu status hipercoagulant, inclusiv în IVC.
Obiective: Analiza ºi corelaþia hiperhomocisteinemiei cu
simptomele ºi manifestãrile clinice din IVC.
Material ºi metodã: Am realizat un studiu prospectiv pe o
perioadã de 1 an pe 166 de pacienþi cu IVC, internaþi în
Clinica de Dermatologie Sibiu. Datele au fost obþinute
din foile de observaþie ºi din fiºele de hipercoagula-
bilitate ale pacienþilor.
Rezultate: IVC a avut o uºoarã preponderenþã la sexul
feminin (58,43%). Simptomele resimþite de pacienþi au
fost: durere în gambe (92,17%), senzaþie de greutate în
picioare (84,34%), parestezii (78,31%), crampe musculare
(76,51%). Manifestãrile clinice din IVC au cuprins: ulcer
venos (80,12%), sindrom posttrombotic ºi tromboflebite
superficiale ºi profunde (58,43%), celulita microbianã
(39,76%), varice hidrostatice mari (30,12%), edeme
gambiere (25,90%), dermatitã pigmentarã (15,06%),
lipodermatosclerozã (9,04%), eczemã varicoasã (3,61%).
Hiperhomocisteinemia a fost identificatã la 54,82% din
cazuri. La aceºti pacienþi valorile homocisteinei au fost
cuprinse între 12-20 µmol/l (79,12%), 20-30 µmol/l
(18,67%) ºi peste 30 µmol/l (2,21%).
Concluzii: În studiul nostru majoritatea pacienþilor au
prezentat simptome subiective supãrãtoare. Cele mai
frecvente manifestãri clinice din IVC au fost ulcerul
varicos, sindromul posttrombotic, tromboflebita
superficialã ºi profundã. Peste jumãtate din cazuri au
prezentat un status hipercoagulant (54,82%).
Identificarea statusului procoagulant ºi tratamentul
precoce ºi corect al acestuia ar permite un control mai
bun al manifestãrilor IVC.
41
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Varia 2 (V 2.1–V 2.7)

V 1.7 SESIUNEA COMUNICÃRI 8

VARIA 2 (V 2.1–V 2.7)
PATOLOGIA CUTANATÃ ÎN ARTÃ – O EXCURSIE
PRIN TIMP
D.O. Costache, Raluca Costache Sâmbãtã 24 octombrie 2015
Spitalul Universitar de Urgenþã Militar Central orele 11:40–12:40
Sala Crowne Ballroom
Prezentãm o scurtã incursiune prin modalitatea în care
artiºtii au înþeles, de-a lungul secolelor, sã descrie Prezidiu:
patologia cutanatã ºi sã accentueze anumite aspecte
pentru trnasmiterea mesajelor dorite. Prof. Dr. Ioan Nedelcu
Încã din antichitatea elenã sau egipteanã, particu- CSP I Dr. Mihail Alecu
laritãþile tegumentare ale normalului sau patologicului ªef Lucrãri Dr. Gheorghe Nicola
au atras atenþia artiºtilor, mai presus decât orice altã
ramurã a medicinii dermatologia fiind o parte nelipsitã.
V 2.1

SARCOIDOZÃ CUTANATÃ. OBSERVAÞII ASUPRA

UNUI CAZ
M.A. Badea*, Marina Lorena Richea*, Iudita-Maria Badea**,
O.S. Cotoi***, Mihaela Georgescu****, M.A. Þilea****,
S.H. Morariu*
* Clinica Dermatovenerologie Târgu-Mureº
** Clinica de Anestezie ºi Terapie Intensivã, Spitalul Clinic Judeþean de
Urgenþã Târgu-Mureº
*** Clinica Anatomie Patologicã, Spitalul Judeþean de Urgenþã Târgu-
Mureº
**** Clinica Dermatovenerologie, Spitalul Militar Central Bucureºti

Introducere: Dermatozele granulomatoase se caracte-

rizeazã prin prezenþa inflamaþiei cronice cu formare de
granuloame constituite dintr-un numãr variabil de
histiocite sau celule epiteloide, celule gigante
multinucleate ºi limfocite. Leziunile tegumentare
prezintã mai multe subgrupuri în funcþie de arhitectura
granuloamelor, localizarea lor, prezenþa sau absenþa
necrozei centrale, prezenþa sau absenþa unor materiale
strãine corpului uman.
Caz clinic: Pacientã în vârtsã de 71 de ani a solicitat
consult dermatologic pentru prezenþa de aproximativ 10
ani la nivelul feþei, regiunii cervicale anterioare precum
ºi la nivelul braþului drept de plãci eritematoase, bine
delimitate, infiltrate cu dimensiuni între 2x2 cm ºi 4x4
cm. Leziunile aveau caracter asimptomatic. La vitro-
presiunea leziunilor cu o lamã de sticlã (diascopie) s-a
observat un aspect de „jeleu de mere”. Suspiciunea
clinicã a fost de sarcoidozã cutanatã sau tuberculozã
cutanatã (lupus vulgar cu leziuni multiple). Am efectuat
o biopsie cutanatã iar examenul histopatologic a decelat
prezenþa a numeroase granuloame fãrã necrozã centralã,
celule gigante multinucleate ºi prezenþa corpilor
asteroizi. S-a efectuat radiografie toracicã postero-
anterioarã ºi consult pneumologic pentru excluderea
afectãrii la acest nivel. Examinarea CT nu a evidenþiat

42
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
leziuni de sarcoidozã sau tuberculozã la nivelul altor
organe. Valorea angiotensin-convertazei a fost de 35 U/L
(v.n=12-68 U/L). Pacienta a urmat tratament cu
dermatocorticoizi superpotenþi (clobetasol propionat
unguent 0,5 mg/g bid) cu evoluþie staþionarã a leziunilor
cutanate dupã 30 de zile de tratament. S-a iniþiat
tratament cu Minociclinã 100 mg 1 cp/zi cu evoluþie
favorabilã a leziunilor. În prezent pacienta se aflã în
evidenþa clinicii noastre ºi este examinatã periodic
dermatologic, clinic ºi paraclinic.
Concluzii: Diagnosticul de sarcoidozã cutanatã impune
investigaþii paraclinice pentru identificarea afectãrii altor
organe. Reprezintã o dermatozã granulomatoasã
frecvent rezistentã la terapia localã. Minociclina poate
reprezenta o variantã terapeuticã eficientã.
Cuvinte cheie: sarcoidozã cutanatã, angiotensin-con-
vertazã, minociclinã
V 2.2
DERMATOPOROZA. STUDIU PE 20 DE PACIENÞI
M.A. Badea*, S.H. Morariu *, Anca Sin**
* Clinica Dermatovenerologie Târgu-Mureº
** Disciplina de Biologie Celularã ºi Molecularã, U.M.F. Târgu-Mureº
Introducere: Dermatoporoza cuprinde manifestãri clinice
datorate agresiunii actinice cronice. Este strâns corelatã
cu creºterea mediei de viaþã a populaþiei. Leziunile
clinice sunt reprezentate de atrofie, purpurã,
pseudocicatrici stelate sau liniare, ulceraþii, hematoame
disecante. Când aceste manifestãri apar în urma
corticoterapiei prelungite vorbim despre dermatoporozã
secundarã. Ambele forme au localizare de elecþie la
nivelul antebraþelor. Mecanismele moleculare implicã
scãderea activitãþii CD44, principalul receptor pentru
acid hialuronic.
Material ºi metodã: Prezentãm pe scurt aspectele clinice
ale dermatoporozei primare ºi secundare la o serie de 20
de pacienþi din cazuistica Clinicii de Dermatologie din
Târgu-Mureº.
Rezultate: Dintre cei 20 de pacienþi, 15 (75%) au prezentat
dermatoporozã primarã actinicã, iar restul de 5 (25%)
dermatoporozã secundarã datoratã corticoterapiei (2
pacienþi cu pemfigus vulgar, 2 pacienþi cu psoriazis
vulgar ºi o pacientã cu pemfigoid bulos). La 19 (95%)
pacienþi localizarea a fost la nivelul antebraþelor. La o
singurã pacientã lezinule au fost localizate la nivelul
gambelor.
Concluzii: Majoritatea cazurilor de dermatoporozã au
fost de cauzã actinicã. Boala se întâlneºte mai frecvent la
femei ºi se localizeazã la nivelul antebraþelor.
Cuvinte cheie: dermatoporoza, vârstnici.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Varia 2 (V 2.1–V 2.7)
V 2.3
ACNEEA LIMFOEDEMATOASÃ
Mihaela Anca Popescu, Silvia Vasile, J.D. Diaconu
Clinica de Dermatologie, Spitalul de Boli Infecþioase ºi Tropicale “Victor
Babeº”, Bucureºti
Acneea limfoedematoasã (acneea cu edem facial), este o
formã rar întâlnitã de acnee care asociazã leziunilor de
acnee un edem facial dur, simetric sau nu, cu evoluþie
progresivã ºi tendinþã la permanentizare. Mecanismul
este necunoscut, fiind incriminatã fie o reacþie granulo-
matoasã extensivã datoratã mediatorilor inflamatori din
acnee, fie pre-existenþa unor limfatice hipoplastice.
Lucrarea de faþã prezintã cazul unui tânãr cu acnee
limfoedematoasã, suspicionat iniþial ca având o colage-
nozã (lupus eritematos, dermatomiozitã), biopsia cuta-
natã ºi proba terapeuticã precizând în final diagnosticul.
LYMPHOEDEMATOUS ACNE
The lymphedematous acne is a rare form of acne which
associates the typical acne lesions with a solid facial
edema, symmetrical or not, having a progressive
evolution of the swelling, which can become permanent.
The precise mechanism is unknown; the edema is likely
to be due ether to an extensive granulomatous reaction
to the acne inflammation mediators, ether to pre-existing
hypoplastic lymphatics. Our paper presents the case of a
young man with lymphedematous acne, at the
beginning suspected having a connective tissue disease (
lupus erythematous, dermatomyositis), but finally, the
cutaneous biopsy and the treatment response
established the diagnosis.
V 2.4
DIABETUL ZAHARAT ªI PIELEA
Mihaela Anca Popescu, Silvia Vasile
Clinica de Dermatologie, Spitalul de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Victor
Babeº”, Bucureºti
Având în vedere conexiunile multiple ale organului
cutanat cu organele interne, este frecventã asocierea
dintre bolile sistemice ºi cele ale pielii. În aceastã lucrare
ne-am propus sã facem o nouã trecere în revistã a
manifestãrilor cutanate din diabetul zaharat, astfel încât
sã fie de ajutor atât dermatologului cât ºi medicului
generalist sau internist. Cu aceastã ocazie vor fi
prezentate, pentru exemplificare, cazuri urmãrite în
cadrul Clinicii de Dermatologie a Spitalului de Boli
Infecþioase ºi Tropicale ,,Victor Babeº” din Bucureºti.
43
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
DIABETES MELLITUS AND THE SKIN
Considering the multiple connections between the skin
and the internal organs, the systemic associations of the
skin diseases is very frequent. This paper is planning to
remember the skin disorders in diabetes mellitus, so as
to be helpful to the dermatologist as well as to the
general practitioner or internist. By this circumstance, in
order to illustrate, will be presented cases followed
within the Dermatological Clinic of the Hospital of
Infectious and Tropical Diseases “Victor Babes” from
Bucharest.
V 2.5
PANICULITÃ NODULARÃ CU LEZIUNI CUTANATE
EXTINSE INDUSÃ DE INFECÞIA CU TOXOPLASMÃ
GONDII
Iulia Solomon*, Liliana Gabriela Popa*,**, Lorena Stan*,
Raluca Lutuc*, C. Giurcãneanu*,**
* Spitalul Universitar de Urgenþã ,,Elias“ - Secþia Dermatologie,
Bucureºti
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“, Bucureºti
Paniculita, inflamaþia þesutului subcutanat, poate avea
numeroase etiologii precum afecþiuni ale þesutului
conjunctiv, factori infecþioºi sau fizici, boli metabolice ºi
proliferative.
Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 58 ani care
s-a prezentat în clinica noastrã pentru noduli ºi plãci
violacee indurate, asimptomatice diseminate pe trunchi
ºi membre, în evoluþie de 6 luni. Examenul histo-
patologic al biopsiei cutanate a confirmat suspiciunea
clinicã de paniculitã lobularã cu elemente de vasculitã.
Pacientul a negat traumatismele sau expunere la frig ca
factori declanºatori ai leziunilor cutanate. Screening-ul
extensiv pentru afecþiuni ale þesutului conjunctiv,
afecþiuni metabolice ºi proliferative a fost negativ. De
asemenea, screening-ul pentru infecþii bacteriene a fost
negativ. Corticoterapia sistemicã, urmatã de tratament
cu Colchicina 1 mg/zi ºi Dapsona 50 mg/zi au ameliorat
temporar leziunile cutanate. Screening-ul pentru infecþii
parazitare a indicat un titru crescut de anticorpi IgG anti-
Toxoplasma gondii. A fost iniþiat tratament specific, care
a dus la remiterea leziunilor cutanate.
Deºi se cunoaºte faptul cã agenþii infecþioºi pot fi
implicaþi în apariþia leziunilor de paniculitã, Toxoplasma
gondii este rareori o cauzã a acestei afecþiuni. Aºadar,
screening-ul pentru o posibilã infecþie parazitarã ar
trebui efectuat la pacienþii cu paniculitã de cauzã
necunoscutã, neresponsivã la tratamentul standard.
44
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Varia 2 (V 2.1–V 2.7)
V 2.6
OFIAZA INDUSÃ DE INFECÞIA TRICOFITICÃ
Cornelia Ciubotaru*, Al. Grigoriu, Dana Bratu, Cristina
Dumitrescu, I. Nedelcu
Spitalul Clinic Colentina - Secþia Dermatologie II
În etiologia peladei sunt descrise ºi procesele infecþioase,
în special cele asociate cu modificãri inflamatorii.
Prezentãm un caz în care o infecþie tricofiticã, deºi
neinflamatorie, precede ºi induce dezvoltarea unei
alopecii areata, cu evoluþie ofiazicã.
Diagnosticul de microsporie se susþine prin aspectul
clinic ºi de laborator. În urma tratamentului antimicotic
s-a remis microsporia, rãmânând leziuni peladice
ofiazice în zona occipitalã, cu persistenþa anumitor
leziuni ºi dupã tratament.
Se prezintã ºi ipoteza peladeipe fondul unui tratament
inadecvat al infecþiei fungice.
V 2.7
INFLUENÞA FACTORILOR FIZICI ÎN PATOGENEZA
PEMFIGOIDULUI BULOS: PREZENTARE DE CAZ
Amalia Orac*, Anca Solomon*, Mara Sabãu*,
Sorina Dãnescu**, Corina Baican**, A. Baican**
* Spital Clinic Judeþean de Urgenþã Cluj-Napoca, Clinica Dermato-
venerologie,
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Iuliu Haþieganu” Cluj-Napoca,
Departamentul Dermatovenerologie
Pemfigoidul bulos este o maladie buloasã autoimunã
care afecteazã în special persoanele vârstnice. Subtipul
afecþiunii induse de factori fizici reprezintã o formã rarã
ºi insuficient caracterizatã. Prezentãm cazul unei
paciente în vârstã de 59 ani cunoscutã cu mastopatie
fibrochisticã cu risc, 2 neoplasme mamare, unul la sânul
stâng ºi unul la sânul drept, ambele operate ºi radio-
chimiotratate, carcinom in situ de col uterin operat
pentru care s-a efectuat histerectomie cu anexectomie,
tiroidectomie totalã pentru guºã nodularã, care s-a
adresat serviciului nostru pentru leziuni de tip bulos la
nivelul zonei de radioterapie mamar drept apãrute la 1
an de la întreruperea radioterapiei. Examinarea IFD ºi
ELISA pentru BP180 ºi BP230 au confirmat diagnosticul
de pemfigoid bulos. Scopul acestei lucrãri este analiza-
rea factorilor fizici care pot declanºa apariþia pemfi-
goidului bulos prin analizarea datelor din literaturã în
raport cu cazul prezentat.
SIMPOZIOANE
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S1

SIMPOZION DOVE – UNILEVER

Miercuri 21 octombrie 2015
Orele 18:00 – 18:30
Sala Crowne Ballroom

Skin as a Barrier:
Latest Dove Advancements in Skin Cleansing and Care

Speaker: Dr. Carmen Madlen Curea

Senior Dermatology and Venereology Doctor, Colentina Hospital

Skin Barrier Science

The Stratum Corneum (SC), the most superficial layer of the skin, is the true interface with the
environment. This structure provides protection from exogenous oxidants and microbes. The most critical of
these protective functions is the water permeability barrier. The SC is essentially impermeable to water except
for a small but vital flux that serves to maintain its hydration and flexibility. In order to extend our understanding
of composition, structure and water flux properties in both cosmetically dry and healthy skin, we have
combined analysis of SC recovered by sequential tape-stripping with trans-epidermal water loss measurement.

Building healthy barrier from inside

The health of the skin’s barrier is determined by homeostasis of key epidermal processes. The
peroxisome proliferator activated receptors (PPARs) have been shown to play major roles in epidermal
regulation. Indeed, all three PPAR isoforms (α, β/δ and γ) are expressed in the human epidermis and using
a systems biology approach to model the human epidermis, we predicted greater benefits would be
achieved from pan-PPAR agonists compared to selective agonists. We identified 12-Hydroxy Stearic Acid
as cosmetic pan-PPAR agonist and provide clinical evidence of improved SC barrier on women with
moderately dry lower legs.
Managing barrier through daily cleansing
Personal cleansing is an important part of daily skin care. Cleanser surfactants can disrupt the skin
barrier causing skin irritation and dryness. The incorporation of skin-natural lipids in a cleanser system
can help minimize lipid damage during cleansing and even replenish lipids that are likely to be lost
during typical cleansing. Mild cleansing with simultaneous protection of both proteins and lipids is even
more important for skin that is already compromised. In mild and moisturizing body wash systems,
emollient or occlusive oils are deposited on skin during wash, however they can often mask the
underlying skin condition. Using controlled normal use protocols, we have been able to show that
inherent mildness of the surfactants plays a key role even in a high emollient system.

47
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S2

SIMPOZION LEO PHARMACEUTICALS

Miercuri 21 octombrie 2015
Orele 18:35 – 19:05
Sala Crowne Ballroom

Poziþionarea Daivobet® gel în cadrul terapiilor combinate

pentru psoriazis

Speaker: Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti

Psoriazisul este o afecþiune cutanatã cronicã, determinatã genetic, având componentã inflamatorie
ºi proliferativã, ºi afecteazã cca 2% din populaþia þãrii noastre.
Managementul psoriazisului trebuie sã aibã în vedere complexitatea afecþiunii; de aceea, în special
pentru formele moderate ºi moderat-severe este necesar sã fie luate în considerare terapii combinate: atât
sistemice cât ºi locale, la nivelul leziunilor. Iatã de ce este important a administra terapia optimã în
conformitate cu severitatea leziunilor ºi în egalã mãsurã sã se vinã în întâmpinarea preferinþelor
pacienþilor, pentru o cât mai bunã complianþã, vorbind aici de tratamentele topice, de lungã duratã.
Este deja binecunoscut faptul cã în fiziopatologia acestei afecþiuni se evidenþiazã hiperproliferarea
ºi diferenþierea anormalã a keratinocitelor însoþitã de un infiltrat inflamator. Ca urmare, tratamentul topic
eficient trebuie sã se adreseze ambelor substraturi enumerate mai sus.
Combinaþia unicã de calcipotriol/betametazonã dipropionat din Daivobet® gel întruneºte cu
succes condiþiile necesare pentru o terapie topicã eficientã ce poate fi asociatã cu succes, în cazuri severe,
cu terapia sistemicã.
Cele douã componente ale sale acþioneazã atât asupra inflamaþiei (betametazona dipropionat) cât ºi
asupra hiperproliferãrii ºi diferenþierii keratinocitelor (calcipotriol) minimizând în acelasi timp riscul
apariþiei efectelor secundare. Aceastã combinaþie, sub formã de gel non-alcoolic, lipofilic, datoritã
profilului de siguranþã si eficienþei remarcabile pe leziunile psoriazice, susþine în egalã mãsurã ºi
preferinþa pacienþilor pentru un topic lejer, uºor de aplicat.

48
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S3

SIMPOZION NEOLA PHARMA-GALDERMA

Miercuri 21 octombrie 2015
Orele 19:10 – 20:10
Sala Crowne Ballroom

O nouã opþiune terapeuticã pentru tratamentul rozaceei

Speaker: Profesor Peter Bjerring, MD, Dr.Sci. (Med)

Medical Director and Head of Dermatology, Mølholm Hospital, Danemarca

Moderator: Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti

Rozaceea este o afecþiune cronicã inflamatorie, localizatã la nivelul feþei. Cele mai frecvente
manifestãri ale acestei afecþiuni sunt leziunile papulo-pustuloase ºi eritemul. Rozaceea are un impact
psiho-social negativ asupra vieþii pacientului, de aceea este foarte important sã descoperim tratamente cu
adevãrat eficiente ale acestei afecþiuni.
SOOLANTRA cremã este o nouã opþiune terapeuticã pentru tratamentul topic al leziunilor
inflamatorii cauzate de rozacee la pacienþi adulþi ºi se administreazã o singurã datã pe zi. Ingredientul
activ al SOOLANTRA este ivermectina, un membru al clasei avermectinelor. Ivermectina are efecte
antiinflamatorii prin inhibarea secreþiei de citokine inflamatorii induse de lipopolizaharide. Mecanismul
de acþiune dual al SOOLANTRA se datoreazã efectului antiinflamator precum ºi distrugerii paraziþilor
Demodex, care reprezintã un factor declanºator al inflamaþiei cutanate.
Eficacitatea, siguranþa pe termen lung ºi tolerabilitatea SOOLANTRA, raportate atât de
investigatori cât ºi de pacienþi, au fost demonstrate versus substanþa vehicul, acidul azelaic 150 mg/g gel
ºi versus metronidazol 7,5 mg /g cremã, administrat de douã ori pe zi.
SOOLANTRA aplicatã o datã pe zi înainte de culcare a fost evaluatã ca tratament al leziunilor
inflamatorii ale rozaceei în cadrul a douã studii clinice randomizate, în regim dublu-orb, controlate cu
substanþa vehicul, care au avut o structurã identicã. Studiile au fost efectuate pe 1371 de subiecþi cu vârsta
minimã de 18 ani, care au fost trataþi o datã pe zi, timp de 12 sãptãmâni, cu SOOLANTRA sau cu substanþa
vehicul.

49
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

Rezultatele ambelor studii clinice au demonstrat cã SOOLANTRA, aplicatã o datã pe zi, timp de 12
sãptãmâni, a fost superioarã statistic substanþei vehicul din perspectiva ratei de succes IGA ºi a modificãrii
absolute a numãrului de leziuni inflamatorii.
Pe parcursul perioadei de extensie de 40 de sãptãmâni s-a comparat siguranþa pe termen lung a
SOOLANTRA cremã versus acidul azelaic 150 mg/g gel. SOOLANTRA cremã a fost bine toleratã pânã la
52 de sãptãmâni. Incidenþa evenimentelor adverse raportate în cazul administrãrii SOOLANTRA a fost
comparabilã cu cea în cazul administrãrii substanþei vehicul ºi a acidului azelaic 150 mg/g gel în toate
studiile.
De asemenea, eficacitatea ºi siguranþa SOOLANTRA în tratamentul leziunilor inflamatorii ale
rozaceei au fost evaluate în cadrul unui studiu clinic randomizat, în regim orb pentru investigator,
controlat cu substanþã activã. Studiul a fost efectuat pe 962 de subiecþi cu vârsta minimã de 18 ani, care au
fost trataþi timp de 16 sãptãmâni cu Soolantra o datã pe zi sau Metronidazol 7,5 mg/g cremã, de douã ori
pe zi.
Rezultatele studiului au demonstrat superioritatea (cu semnificaþie statisticã) a Soolantra faþã de
Metronidazol 7,5 mg/g cremã, din perspectiva criteriului principal al eficacitãþii (modificarea procentualã
medie a numãrului de leziuni inflamatorii), cu o reducere de 83,0% în grupul tratat cu ivermectinã ºi
respectiv 73,7% în grupul tratat cu metronidazol, faþã de intrarea în studiu, dupã 16 sãptãmâni de
tratament (p<0,001). Superioritatea Soolantra în sãptãmâna 16 a fost confirmatã de rata de succes pe baza
IGA ºi a modificãrii absolute a numãrului de leziuni inflamatorii.

50
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S4

SIMPOZION ALVOGEN
Joi 22 octombrie 2015
Orele 09:00 – 09:30
Sala Crowne Ballroom

S 4.1. Trecut ºi prezent

Speaker: ªef Lucrãri Dr. Maria Magdalena Constantin

Spitalul Clinic Colentina, Dermatologie II
Lucrarea prezintã maniera de abordare privind diagnostigul ºi tratamentul psoriazisului în timp.
Aceastã abordare este fãcutã atât din punct de vedere teoretic (date ºtiinþifice), cât ºi din punct de vedere
practic (date obþinute în urma administrãrii terapiei biologice biosimilare unor pacienþi români).
Anticorpul monoclonal biosimilar administrat este Inflectra, iar datele sunt provenite atât de la pacienþi
naivi, cât ºi de la pacienþi trecuþi anterior printr-o altã terapie biologicã. Concluzia lucrãrii este cã
biosimilarul Inflectra reprezintã o alegere de încredere în prezent, cu rezultate comparabile atât din punct
de vedere al eficienþei, cât ºi al siguranþei cu terapiile biologice administrate în ultimii ani.

S 4.2. Inflectra, alegere în prezent cu rãspuns susþinut ºi în viitor

Speaker: Dr. Rodica Olteanu

Spitalul Clinic Colentina, Dermatologie II
Datele susþinute în cadrul prezentãrii provin de la pacienþii români aflaþi în tratament cu anticorpul
monoclonal biosimilar Inflectra. Ideea pleacã de la teoria geneticii: Diferit? Cât de diferit?... Chiar
conteazã? Aceastã teorie oferã terapiilor biologice biosimilare un suport ºtiinþific (studiile pe baza cãrora
primul anticorp monoclonal biosimilar a fost aprobat de Agenþia Europeanã a Medicamentului).
Toate datele obþinute de la un numãr de 10 pacienþi (unii naivi, alþii trecuþi anterior prin altã terapie
biologicã, cu sau fãrã comorbiditãþi ºi manifestãri articulare) sunt prezentate ºi interpretate de la iniþiere
pânã în prezent. Concluzia lucrãrii este cã diferenþa de imagine din prezent dintre biosimilarul Inflectra ºi
terapiile biologice cu istoric nu se traduce ºi în rãspunsul obþinut. Datele susþin eficienþa ºi siguranþa
produsului. La pacienþii initiaþi cu Inflectra rãspunsul a fost rapid indus ºi menþinut în timp, iar
evenimentele adverse care sã ducã la întreruperea terapiei nu au fost prezente, ceea ce sugereazã cã
Inflectra reprezintã o alegere de încredere ºi pentru viitor.

51
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S5

SIMPOZION ABBVIE
Joi 22 octombrie 2015
Orele 09:35 – 10:35
Sala Crowne Ballroom

Humira – Provocãri ºi noi orizonturi în dermatologie

Speaker: Conf. Dr. Daciana Brãniºteanu

Clinica Dermatologicã, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã „Sf. Spiridon“, Iaºi

Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu

UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Moderator: Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti

Simpozionul ºtiinþific sponsorizat de AbbVie doreºte sã aducã în atenþia auditoriului subiecte de

actualitate privind managementul pe termen lung al psoriazisului precum ºi provocãri în diagnosticul ºi
managementul optim al Hidradenitei supurative.
Psoriazisul este o afecþiune inflamatorie, multifaþetatã, sistemicã, necontagioasã, care provoacã
autoagresiunea organismului.
Psoriazis înseamnã mai mult decât leziuni cutanate dureroase, cunoºtinþele de pânã în prezent
sugerând ºi o asociere cu alte stãri patologice, inclusiv cu artritã psoriazicã, sindrom metabolic, boli
cardiovasculare.
Pacienþii pot suferi ºi de depresie, izolare socialã ºi au o imagine de sine scãzutã. În acest sens,
specialistul trebuie sã identifice terapia adecvatã fiecãrui pacient, ºi sã-l consilieze în managementul
,,social” al bolii. În psoriazis, nu este necesar doar managementul unei boli sau al unui „caz”, ci ºi
managementul pacientului.

52
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

Hidradenita supurativã este o boalã cronicã, devastatoare din cauza durerii, fiind asociatã cu un
profund impact fizic ºi psihic asupra pacienþilor ºi familiilor acestora. Deºi preocupãrile în ceea ce priveºte
HS s-au extins, rãmân lacune în cercetarea clinicã. Existã o lipsã de coerenþã în ceea ce priveºte gestionarea
optimã ºi conºtientizarea bolii.
În ultimii ani, s-au fãcut progrese terapeutice remarcabile în psoriazis ºi, mai nou, ºi în hidradenita
supurativã. Noile orizonturi terapeutice sunt strâns legate de înþelegerea rolului jucat de TNF-α în
procesul inflamator cronic din psoriazis ºi hidradenita supurativã.
Adalimumab este un produs dezvoltat pentru a intercepta ºi a controla excesul de TNF-α. Are o
acþiune þintitã ºi susþinutã de control asupra TNF-α. În studii clinice ºi în practica curentã, adalimumab a
demonstrat un control eficient ºi susþinut asupra bolii.
În prezent, mai mult de 851.000 de pacienþi sunt trataþi în lume cu adalimumab. Experienþa clinicã
de peste 18 ani, o bazã de date de siguranþã din 71 de studii clinice în 6 indicaþii, cuprinzând mai mult de
23.000 de pacienþi, sunt argumente care conferã încredere medicilor dermatologi.
În cadrul simpozionului vor fi abordate o serie de aspecte legate de importanþa aderenþei pacienþilor
la tratament pentru un management optim al psoriazisului, precum ºi provocãri în managementul
Hidradenitei supurative.

53
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S6

SIMPOZION NOVARTIS
Joi 22 octombrie 2015
Orele 10:40 – 11:40
Sala Crowne Ballroom

Cercetare în Dermatologie

Speakeri: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu

U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti

Prof. Dr. Laura Gheucã-Solovãstru

UMF „Gr. T. Popa“, Iaºi
Xolair® este indicat ca tratament adjuvant al urticariei spontane cronice la pacienþi adulþi ºi
adolescenþi (12 ani ºi peste aceastã vârstã), cu rãspuns neadecvat la tratamentul cu antihistaminice H1.
Doza recomandatã este de 300 mg, administratã prin injectare subcutanatã, la intervale de patru
sãptãmâni. Omalizumab se fixeazã de IgE ºi scade valorile IgE liber. Ulterior, activitatea receptorilor IgE
(FcεRI) la nivel celular este scãzutã.
În studiile clinice la pacienþii cu USC, supresia maximã a IgE liber s-a observat la 3 zile de la
administrarea primei doze subcutanate. Dupã administrarea repetatã a dozei la intervale de 4 sãptãmâni,
concentraþiile plasmatice anterioare dozei ale IgE liber au rãmas stabile între sãptãmânile 12 ºi 24 de
tratament. Dupã întreruperea administrãrii Xolair, concentraþiile IgE liber au crescut spre valorile
concentraþiilor anterioare tratamentului într-o perioadã de urmãrire de 16 sãptãmâni în care nu s-a
administrat tratament. La un an dupã întreruperea administrãrii Xolair, concentraþiile IgE au revenit la
valorile anterioare tratamentului, fãrã observarea unui rebound al concentraþiilor IgE dupã eliminarea
medicamentului.

54
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

Punctajele sãptãmânale medii privind severitatea mâncãrimii au scãzut semnificativ, evidenþiind un

efect maxim în jurul sãptãmânii 12, care s-a menþinut pe perioada de tratament de 24 sãptãmâni. Cele mai
frecvente reacþii adverse: sinuzita, cefalee, artralgie, reactii la locul de administrare. Majoritatea acestor
reacþii au avut o severitate uºoarã sau moderatã.
Cosentyx® este indicat pentru tratamentul psoriazisului în plãci, moderat pânã la sever, la adulþi
care sunt candidaþi pentru terapie sistemicã.
Doza recomandatã este de secukinumab 300 mg, administratã prin injectare subcutanatã, la o dozã
iniþialã în Sãptãmânile 0, 1, 2 ºi 3, urmatã de administrarea unei doze lunare de întreþinere începând cu
Sãptãmâna 4. Fiecare dozã de 300 mg este administratã sub forma a douã injecþii subcutanate de 150 mg.
Secukinumab este un anticorp IgG1/κ monoclonal complet uman care se leagã selectiv ºi
neutralizeazã interleukina-17A cytokinã proinflamatorie (IL-17A). Secukinumab funcþioneazã prin
acþiunea asupra IL-17A ºi inhibarea interacþiunii sale cu receptorul IL-17, care este exprimat în diverse
tipuri de celule, inclusiv keratinocite. Ca rezultat, secukinumab inhibã eliberarea citokinelor
proinflamatorii, chemokinelor ºi mediatorilor deteriorãrii tisulare ºi reduce contribuþiile mediate de
IL-17A la bolile autoimune ºi inflamatorii. Concentra?iile relevante clinic de secukinumab ajung la nivelul
pielii ºi reduc marker-ii inflamatori locali. Ca o consecinþã directã, tratamentul cu secukinumab reduce
eritemul, induraþia ºi descuamarea prezente la nivelul leziunilor specifice psoriazisului în plãci.
IL-17A este o citokinã naturalã care este implicatã în rãspunsurile normale inflamatorii ºi imunitare.
IL-17A joacã un rol esenþial în patogeneza psoriazisului în plãci ºi este normalizat la nivelul pielii care
prezintã leziuni spre deosebire de pielea care nu prezintã leziuni la pacienþii cu psoriazis în plãci.
Cosentyx a fost eficient la pacienþii cãrora nu li s-a mai administrat tratament sistemic, la pacienþii
expuºi la tratament biologic/anti-TNF ºi la pacienþii la care tratamentul biologic/anti-TNF a eºuat.
Ameliorãrile PASI 75 la pacienþii cu artritã psoriazicã concomitentã la momentul iniþial au fost similare cu
cele asociate pacienþilor cu psoriazis.
Cosentyx a fost asociat cu instalarea rapidã a eficacitãþii cu o reducere de 50% a valorii PASI medii
pânã în Sãptãmâna 3 la o dozã de 300 mg.
Au fost demonstrate îmbunãtãþiri semnificative din punct de vedere statistic în Sãptãmâna 12 faþã
de valoarea iniþialã comparativ cu placebo în DLQI (Dermatology Life Quality Index/Index al calitãþii
vieþii din punct de vedere dermatologic). Aceste îmbunãtãþiri au fost menþinute timp de 52 sãptãmâni.
Cele mai frecvent raportate reacþii adverse la medicament (RA) au fost infecþii ale cãilor respiratorii
superioare (cel mai frecvent, rinofaringitã, rinitã). Majoritatea reacþiilor adverse au fost uºoare sau
moderate ca intensitate.

Pentru informaþii suplimentare vã rugãm sã contactaþi Novartis Pharma Services Romania SRL la
adresa de e-mail: informatie.medicala@novartis.com. Informaþii detaliate privind acest medicament sunt
disponibile pe site-ul Agenþiei Europene pentru medicamente http://www.ema.europa.eu.. Medicament
eliberat pe bazã de prescripþie medicalã restrictivã. Raportarea reacþiilor adverse suspectate dupã
autorizarea medicamentului este importantã. Acest lucru permite monitorizarea continuã a raportului
beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniºtii din domeniul sãnãtãþii sunt rugaþi sã raporteze orice
reacþie adversã suspectatã, prin intermediul sistemului naþional de raportare cãtre Agenþia Naþionalã a
Medicamentului ºi a Dispozitivelor Medicale (www.anm.ro), în conformitate cu sistemul naþional de
raportare spontanã, prin intermediul „Fiºei pentru raportarea spontanã a reacþiilor adverse la
medicamente”, disponibilã pe pagina web a Agenþiei Naþionale a Medicamentului ºi a Dispozitivelor
Medicale/Medicamente de uz uman/Raporteazã o reacþie adversã, trimisã cãtre: Centrul Naþional de
Farmacovigilenþã Str. Aviator Sãnãtescu nr .48, Sector 1, 011478, Bucureºti, Romania, fax: +4 021 316 34 97,
tel: +4 0757 117 259 e-mail:adr@anm.ro. Totodatã, reacþiile adverse suspectate se pot raporta ºi cãtre
reprezentanþa în Romania a deþinãtorului autorizaþiei de punere pe piaþã, la urmãtoarele date de contact:
Novartis Pharma Services Romania S.R.L. Telefon de farmacovigilenþã: +4021 3104430, Fax: +4021 310 40
29, email: drugsafety.romania@novartis.com.
Acest material este destinat profesioniºtilor din domeniul sãnãtãþii. OMASEC-R-01.10/15RO

55
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S7

SIMPOZION SERVIER PHARMA

Joi 22 octombrie 2015
Orele 11:45 – 12:45
Sala Crowne Ballroom

BOALA VENOASÃ CRONICÃ – ÎNTRE MIT ªI REALITATE

Ce ºtim astãzi despre boala venoasã cronicã?
Speakeri: Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu
UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Dr. ªtefan Jianu

Director Centrul Medical ProEstetica

Conf. Dr. Daciana Brãniºteanu

Clinica Dermatologicã, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã „Sf. Spiridon“, Iaºi

Moderator: Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti

Boala Venoasã Cronicã (BVC) este o patologie a civilizaþiei moderne, a industrializãrii ºi implicit a
sedentarismului, aflându-se în plinã ascensiune, având o importanþã medico-socialã deosebitã datoritã
dificultãþilor pe care le ridicã tratamentul ºi gestionarea recidivelor, boala determinând frecvent
incapacitate de muncã prelungitã. Impactul socioeconomic considerabil al bolii venoase cronice este
datorat numãrului crescut de indivizi afectaþi, costului investigaþiilor, morbiditãþii ºi suferinþei, aspecte
traduse prin deteriorarea calitãþii vieþii ºi pierderea unui numãr mare de zile productive. Dacã analizãm
partea de etiologie a bolii venoase cronice, putem trage concluzia cã evoluþia bolii venoase cronice este
influenþatã de prezenþa factorilor de risc, sociali ºi de mediu. Factori de risc precum istoricul familial,

56
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

sexul, obezitatea, vârsta înaintatã sunt foarte frecvent citaþi ºi susþinuti de dovezi ºtiinþifice. Oprind
analiza noastrã asupra ‘istoricului familial’ putem afirma, conform literaturii, cã existã o asociere
puternicã a bolii venoase cronice în familii, subliniând astfel rolul pe care îl joacã genetica în dezvoltarea
bolii venoase cronice. Totodatã, dieta, stilul de viaþã ºi mediul pot modifica expresia genelor noastre
influenþând o reþea de comutatoare chimice din interiorul celulelor, reþea numitã generic epigenom. Astfel
putem lansa ºi întrebarea: „În ce mãsurã epigenetica joacã un rol în dezvoltarea BVC?“.
Întorcându-ne la impactul social al bolii venoase cronice, Programul Vein Consult a arãtat cã Boala
Venoasã Cronicã afecteazã sistemul venos al membrului inferior a 8 din 10 persoane, demonstrând teoria
ce susþine cã aceastã patologie afecteazã un numãr mare de indivizi. Astãzi putem susþine cã întelegem
mai bine boala ºi mecanismul ei de acþiune, ceea ce ne permite sã tratãm mai bine pacienþii cu boalã
venoasã cronicã.
Durerea venoasã este cel mai comun simptom care duce la diagnosticul bolii venoase cronice ºi are
un efect semnificativ asupra calitãþii vieþii. Poate fi prezentã în orice stadiu al bolii ºi poate apãrea chiar în
absenþa oricãrei modificãri decelate la examenul clinic. Hipertensiunea venoasã cronicã este cauza cea mai
incriminatã a tuturor formelor de BVC ºi trigger-ul pentru mecanismele care produc cascada inflamatorie
ce duce la semnele ºi simptomele din boala venoasã cronicã. Astfel, boala venoasã cronicã este o boalã
inflamatorie.
Repercursiunile refluxului venos asupra valvelor ºi microcirculaþiei conduc la alte evenimente
inflamatorii incriminate în progresia bolii venoase cronice.
Activarea leucocitelor este asociatã cu creºterea permeabilitãþii ºi fragilitãþii capilare, care vor
conduce la edem, afectare tisularã ºi – în final – la modificãri cutanate ºi ulcer venos.
Mediatorii inflamatori acþioneazã ca ºi semnale clinice care stimuleazã fibrele C nociceptive ºi astfel
apar simptomele dureroase ale bolii venoase cronice, pe care pacienþii le descriu de regulã ca “durere
venoasã”. Astfel, interacþiunea leucocit – endoteliu stã la baza afectãrii tisulare din toate stadiile bolii
venoase cronice. Iatã de ce tratamentul bolii venoase cronice trebuie sã vizeze în primul rând durerea
venoasã, adicã inflamaþia (þinta terapeuticã în BVC).
Închizând periplul prin patologia venoasã cronicã putem concluziona, având susþinerea Ghidului
Internaþional de Management al Bolii Venoase Cronice, aducând în discuþie un tratament eficient în acestã
patologie. Fracþiunea flavonoidicã purificatã micronizatã (FFPM), prin efectul sãu analgezic specific la
nivel venos acþioneazã la baza bolii venoase cronice.
Prin acþiunea noradrenergicã la nivelul peretelui venos FFPM creºte tonusul venos încã din primele
ore de la administrare, reduce staza venoasã, imbunãtãþeºte drenajul limfatic ºi protejeaza atât micro, cât
ºi macrocirculaþia. Existã numeroase dovezi ºtiintifice care demonstreazã cã efectul protector al FFPM
apare ca rezultat al acþiunii la nivelul interacþiunii leucocit – endoteliu. Cercetãrile au demonstrat cã prin
inhibarea reacþiei inflamatorii determinate de hipertensiunea venoasã, FFPM întârzie apariþia refluxului
venos ºi reduce deteriorarea venelor venoase ºi a peretelui venos, oferind eficacitate clinicã rapidã prin
reducerea simptomelor ºi semnelor venoase. Toate aceste dovezi ºtiinþifice poziþioneazã FFPM, în ghidul
international de management al BVC, cu nivel puternic de recomandare, poziþie recunoscutã ºi confirmatã
de ‘American Vein Book’ ºi „American Heart Association“.

57
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S8

SIMPOZION IVATHERM
Joi 22 octombrie 2015
Orele 12:50 – 13:50
Sala Crowne Ballroom

10 ani de Ivatherm

Speaker: Rucsandra Hurezeanu

Director General ºi Fondator Ivatherm, Preºedintele Organizaþiei Patronale
a Industriei Cosmetice din România

La 10 ani de la lansare, Rucsandra Hurezeanu adreseazã mulþumiri tuturor celor care au contribuit
la crearea Ivatherm, o referinþã în tratarea pielii sensibile.

S 8.1. Apa termalã Herculane – prezent ºi viitor

Speakeri: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu

U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

Conf. Dr. Roxana Bumbãcea

U.M.F. „Carol Davila“, Spitalul Clinic „Elias“, Bucureºti

Consideratã „apã vie“, apa termalã Herculane provine din cea mai veche staþiune balnearã din
Europa. Prin conþinutul sãu bogat în sãruri minerale, singura apã termalã româneascã utilizatã în
dermatologie are efect antiiritant ºi calmant asupra pielii, proprietãþile ei antiinflamatorii fiind
demonstrate ºtiinþific prin studii efectuate în România ºi Franþa.
Concluziile acestor studii recomandã utilizarea apei termale Herculane în tratarea multiplelor
cazuri de piele sensibilã ºi reactivã.
Noi valenþe terapeutice sunt în curs de cercetare, fiind studiatã eficienþa clinicã ºi impactul asupra
calitãþii vieþii pacienþilor cu dermatitã atopicã.

58
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 8.2. TOLERISKIN – soluþia pentru îngrijirea pielii sensibile

intolerante

Speakeri: Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti

Pielea intolerantã, pielea sensibilã, pielea hiperreactivã - piele dificil de gestionat, reprezintã o
condiþie laborios de tratat.
În sprijinul profesioniºtilor din dermatologie, Ivatherm lanseazã TOLERISKIN (Demachiant fluid
ºi Cremã calmantã ºi hidratantã), o gamã cu formulã unicã.
Aceasta îmbinã efectele apei termale Herculane - antiiritant, calmant ºi anti-inflamator cu
echilibrarea în sigurantã a ecosistemului tegumentar - refacerea florei saprofite, acþiune specificã
antibacterianã ºi antifungicã pe germenii pro acneici ºi nu în utimul rând o intensã acþiune rehidratantã.

59
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S9

SIMPOZION BEAUTY MED SOLUTION

Joi 22 octombrie 2015
Orele 15:00 – 16:00
Sala Crowne Ballroom

S 9.1. Modalitãþi noi de abordare a diagnosticului dermatologic din

perspectiva dermatoscopiei digitale integrate
Speaker: ªef Lucrãri Dr. Maria-Magdalena Constantin
Clinica II Dermatologie – Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti

Detectarea precoce a afecþiunilor dermatologice reprezintã firesc calea cea mai bunã de a ameliora
prognosticul acestora. Dacã ne referim la tumorile melanocitare, în special la melanom, cu atât mai mult
se impune necesitatea de a detecta timpuriu o leziune suspectã sau de a identifica apariþia unor leziuni noi
la persoane aflate la risc.
Rezultatele obþinute prin experienþã clinicã ºi studii consistente sugereazã o netã superioritate a
dermatoscopiei computerizate combinate cu o captare automatizatã a imaginilor întregii suprafeþe
corporale. Analiza digitalã complet integratã ºi perspectiva urmãririi în timp a evoluþiei unor leziuni noi
sau modificate cu posibilitatea calculãrii unui scor de malignitate bazat pe un tipar algoritmic de
recunoaºtere, toate acestea reprezintã caracteristici unice ºi premise optimiste de a spori încrederea
pacienþilor noºtri ºi calitatea actului medical dermatologic.

S 9.2. Protocoale combinate de tratament Merz Esthetics

Speaker: Dr. Andrei Martin
Chirurg plastician, Clinica Medispa

60
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 10

SIMPOZION ASTELLAS
Joi 22 octombrie 2015
Orele 16:05 – 17:05
Sala Crowne Ballroom

S 10.1. Tratamentul în acnee – ce ºi cum sã aleg

Speaker: Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu

UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Existã multiple variante de tratament al acneei. Alegerea celei optime nu este întotdeauna facilã,
pentru cã majoritatea medicamentelor au fost evaluate doar în comparaþie cu placebo. Existã puþine studii
care sã fi comparat direct douã intervenþii terapeutice ºi în multe dintre acestea pacienþii au fost urmãriþi
pentru perioade foarte scurte de timp. Din aceste motive, alegerea raþionalã a tratamentului este mai
dificilã ºi mai expusã subiectivismului. Vor fi discutate avantajele ºi limitele diferitelor surse de informare,
încurajând evaluarea criticã a datelor pe care se poate baza dermatologul în recomandãrile terapeutice pe
care le face.

S 10.2. “Dermatita atopica- controlul pe termen lung al bolii”

Speakeri: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu

U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti

Dermatita atopicã (D.A.) este o afecþiune cronicã pruriginoasã, cu debut preponderent în copilãrie,
asociatã frecvent cu istoric personal/familial de atopie ºi niveluri serice de IgE crescute.
Un rol important în succesul terapeutic îl deþine complianþa pacienþilor la tratament, deziderat de
multe ori greu de realizat în afecþiunile dermatologice cronice.

61
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

Peste 20.000 de pacienþi adulþi ºi copii au fost implicaþi în numeroase studii, atât pe termen scurt
cât ºi pe termen lung (6 luni ; 4 ani) ºi care au evidenþiat eficienþa ºi siguranþa produsului Protopic®. În
studiile clinice efectuate la pacienþii copii ºi adulþi s-a demonstrat faptul cã tacrolimus unguent poate trata
rapid ºi cu succes D.A. în forme de la moderate la severe.
Programul de dezvoltare clinicã al Protopic® aduce de asemenea date importante în legãturã cu
siguranþa administrãrii atât la pacienþii adulþi cât ºi la copii. Studiile de farmacocineticã au demonstrat o
expunere sistemicã minimã în cazul terapiei cu Protopic®,fãrã sã existe nici o dovadã a acumulãrii
sistemice a substanþei active dupã aplicãri repetate. În realitate, expunerea sistemicã la tacrolimus scade
treptat, pe mãsura vindecãrii leziunii.
În concluzie, Protopic® reprezintã un produs eficient ºi sigur în controlul optim pe termen lung al
formelor moderate ºi severe de D.A. la pacienþii adulþi ºi copii începând cu vârsta de 2 ani.

62
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 11

SIMPOZION BAYER INTENDIS

Joi 22 octombrie 2015
Orele 17:10 – 18:10
Sala Crowne Ballroom

Managementul dermatomicozelor cu componenta inflamatorie

Speaker: Prof. Stefano Veraldi, M.D., Ph.D.

Head of the Postgraduate School of Dermatology and Venereology University
of Milan

Moderator: ªef Lucrãri Dr. Maria-Magdalena Constantin

Clinica II Dermatologie – Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti

Infecþiile fungice ale pielii sau dermatomicozele, sunt asociate cu o gamã largã de patogeni,
implicarea bacteriilor gram-pozitive fiind adesea suspectatã în cazul dermatomicozelor. Inflamaþia joacã
un rol important în cazul dermatomicozelor, deseori existând o asociere între frecvenþa episoadelor
inflamatorii ºi indicele redus al calitãþii vieþii pacienþilor (asociat problemelor tegumentare).
Combinaþia diflucortolon valerat cu nitrat de isoconazol creºte biodisponibilitatea localã a
isoconazolului (ISN) comparativ cu isoconazol (ISN) în monoterapie, combinaþia diflucortolon valerat cu
Nitrat de isoconazol are un debut mai rapid al acþiunii antimicotice, reducând pruritul ºi alte simptome
inflamatorii, în general având un beneficiu terapeutic ºi o ratã de vindecare micologicã îmbunãtãþitã.
Combinaþia diflucortolon valerat cu nitrat de isoconazol este eficientã ºi în tratamentul
infecþiilor micotice cu componentã inflamatorie dar ºi în eradicarea infecþiilor bacteriene cu germeni gram
positivi ce pot acompania dermatomicozele.
Îmbunãtãþirea rapidã a simptomatologiei alãturi de profilul de siguranþã ºi tolerabilitate favorabile,
asigurã pacientului un grad de satisfacþie superior ºi, prin urmare, poate fi un instrument eficient pentru
a creºte aderenþa la tratament pentru pacienþii cu dermatomicoze însoþite de semne ºi simptome
inflamatorii.

63
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

„The management of inflamed dermatomycosis“!

Fungal skin infections, or dermatomycoses, are associated with a broad range of pathogens.
Involvement of gram-positive bacteria is often suspected in dermatomycoses. Inflammation plays an
important role in dermatomycoses, displaying a close association between frequent inflammation and
reduced skin-related quality of life.
The combination of the corticosteroid diflucortolone valerate with isoconasole, increases the local
bioavailability of isoconasole. Compared with isoconasole monotherapy, the combination has a faster
onset of antimycotic action, faster relief of itch and other inflammatory symptoms, improved overall
therapeutic benefits and earlier mycological cure rate. This fixed combination is effective in the treatment
of inflammatory mycotic infections, and also in the eradication of accompanied grampositive bacterial
infections.
The rapid improvement observed with the combination of the corticosteroid diflucortolone valerate
with isoconasole treatment, combined with favourable safety and tolerability, results in higher patient
satisfaction, and therefore, can be an effective tool to increase treatment adherence in patients with
dermatomycoses accompanied by inflammatory signs and symptoms.

64
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 12

SIMPOZION QUEISSER PHARMA - ALPECIN

Vineri 23 octombrie 2015
Orele 09:00 – 09:30
Sala Crowne Ballroom

Challenge androgenetic hair loss of males and females –

Caffeine a new approach of evidence based anti-hair loss treatment

Speaker: Dr. Adolf Klenk

„Dr. Kurt Wolff“ GmbH & Co KG Bielefeld, Germany
Androgenetic hair loss becomes an increasing challenge worldwide. Meanwhile about 50% of men
are affected, depending on the region and the age up to 80% of people. Females are concerned of hair loss
and thinning hair as well. Despite the start of thinning hair in women is generally later and the
progression is lower than in males, the perception and loss of self confidence in females who are suffering
from premature hair loss is remarkably higher than in males.
The reason for the most common type “androgenetic hair loss” has been clarified as a genetically
predisposed sensitivity against testosterone and its metabolite 5a-DHT.
As a conseqeunce testosterone can suppress the supply of cellular energy and the release of pro-
anagen cytokine as Insuline Growth Factor (IGF1) in the hair root. However it can also trigger the release
of the pro-catagen cytokine Transforming Growth Factor (TGF-ß2).
Caffeine is a new, very tolerable working principle to counteract the unwanted testosterone effect
in the hair root. Recent research confirmed that Caffeine can balance the suppression of IGF1 as well as
TGF-ß2 release in the hair root. Caffeine can also stimulate the release of the sexual hormone binding
globuline (SHBG), which triggers the content of free available testosterone.
Due to its rapid penetration the bioavailability is high and thus the penetration into scalp and hair
follicle out of a rinse-off formula could be proven some years ago.
A clinical in-vivo study resulted into a high rate of satisfaction after 6 month of regular daily use of
a Caffeine shampoo. Its compatibility with the scalp is very high.
As a conclusion, Caffeine unveils a comprehensive activity in the hair root and thus should be a new
promising approach to control hair loss.

65
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 13

SIMPOZION SUN WAVE PHARMA

Vineri 23 octombrie 2015

Orele 09:35 – 10:05
Sala Crowne Ballroom

Inovaþie ºi eficienþã în dermatita seboreicã

Speaker: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu

U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

Moderator: Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti

“Pitiriasis capitis (matreaþa) afecteazã mai mult de 5% din populaþie ºi poate fi asociatã inclusiv cu
pierderea pãrului
Sun Wave Pharma, Compania Nr. 1 pe segmentul medicinii alternative, ºi-a propus sã creeze
produse cu adevãrat eficiente ºi tolerate care îmbinã terapiile clasice cu terapiile moderne.
Compania deþine în portofoliu un produs sigur ºi eficient destinat persoanelor care suferã de
Dermatitã Seboreicã ce oferã o alternativã la tratamentele actuale.
ZEKLIN – Pentru o îngrijire excelentã a scalpului ºi pãrului, este un tratament complet antimãtreaþã
ce calmeazã mâncãrimea ºi roºeaþa scalpului.
• Acþioneazã atât la nivelul scalpului cât ºi la nivelul firelor de pãr. Efect calmant, eliminã pruritul.
• Stimuleazã eliminarea fragmentelor uscate de pe scalp ºi previne reapariþia lor.
• Reduce pierderea firelor de pãr.
• Creºte diametrul firului de pãr.
• Limiteazã proliferarea ciupercii Malassezia care cauzeazã mãtreaþa.
• Ajutã la prevenirea recidivei prin minimizarea secreþiei de sebum care promoveazã dezvoltarea
Malassezia.
Prin combinaþia de acid glicolic, acid salicilic, Pirocton olamina, Aloe Vera ºi Neem acþioneazã
asupra tuturor factorilor implicaþi în apariþia dermatitei seboreice recurente a scalpului, dar este eficient ºi
în tratamentul Psoriazisului.
Zeklin poate deveni o alegere optimã ºi eficientã în tratamentul dermatitei seboreice, prin
eficacitate, complianþã ºi siguranþã.”

66
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 14

SIMPOZION PIERRE FABRE - EAU THERMALE AVENE

Vineri 23 octombrie 2015
Orele 10:10 – 11:10
Sala Crowne Ballroom

Managementul acneei: de la adolescenþã la vârsta adultã

Inovaþie: Cleanance Expert ºi Triacneal Expert

Speakeri: Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti

Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu

UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Acneea este o afecþiune inflamatorie cronicã a foliculului pilosebeceu, localizatã la nivelul feþei,
gâtului, toracelui anterior ºi toracelui posterior caracterizatã prin apariþia leziunilor non-inflamatorii
(microcomedoane, comedoane deschise, comedoane închise) ºi inflamatorii (papule, pustule, noduli).
Cleanance Expert reprezintã o soluþie fãrã precedent, adresatã pacientului adolescent cu acnee
uºoarã-moderatã.
Principiile sale active sunt originale ºi unice, acþionand specific pe cele 3 componente ale acneei:
ü hiperseboree
ü hiperkeratinizare
ü inflamaþie
Calitãþile cosmetice crescute, permit asocierea produsului Cleanance expert cu medicamentele
topice.
TriAcneal Expert - o nouã abordare în tratamentul acneei femeii adulte este special conceput
pentru femeile adulte afectate de acnee persistentã, sau acnee cu debut tardiv. Formula sa personalizata
conþine un trio de principii active complementare, ce au eficacitate doveditã clinic, pe toate componentele
acneei la femeia adultã.
Datorita texturii cremoase tip „atingere uscatã“, este uºor de aplicat ºi se absoarbe rapid în piele.
Toatã expertiza Departamentului de Cercetare Pierre Fabre ºi a Laboratoarelor Eau Thermale Avene,
într-o soluþie completã ºi inovativã, pentru pacienþii cu acnee uºoarã/moderatã.

67
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 15

SIMPOZION PFIZER
Vineri 23 octombrie 2015
Orele 11:15 – 12:15
Sala Crowne Ballroom

Individualizarea terapiei biologice în psoriazis - de la datele

studiilor clinice la practicã

Speakeri: Conf. Dr. Tatiana Þãranu

UMF „Gr. T. Popa“, Iaºi

Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu

UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Moderator: Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti

Caracterul cronic ºi evoluþia ondulantã a psoriazisului impun un tratament pe termen lung al

acestei boli. În acelaºi timp, heterogenitatea pacienþilor cu psoriazis presupune ca orice tratament pe
termen lung sã poatã fi adaptat în concordanþã cu nevoile individuale ale fiecãruia.
Atunci când iau decizia terapeuticã, medicii dermatologi trebuie sã þinã cont nu numai de
severitatea bolii (ex: suprafaþa corporalã afectatã, scorul PASI) ci ºi de alþi factori cum ar fi particularitãþile
ºi nevoile specifice ale fiecãrui pacient. În plus, trebuie luate în considerare ºi posibilele co-morbiditãþi,
precum ºi prezenþa sau absenþa artritei psoriazice.
Relaþia medic-pacient joacã un rol cheie în tratamentul pe termen lung.
Satisfacþia pacientului ºi aderenþa lui la tratament – elemente importante în determinarea succesului
terapeutic - depind de factorii menþionaþi anterior.
Recent, au fost dezvoltate o serie de concepte referitoare la relaþia medic-pacient ºi la integrarea
nevoilor pacientului în deciziile privind tratamentul bolii sale. Acestea includ, printre altele: îngrijirea
suportivã a pacientului cu psoriazis, programe educaþionale pentru pacienþi, teoria afectãrii cumulative a
calitãþii vieþii pacientului cu psoriazis, programe de îmbunãtãþire a aderenþei la tratament în psoriazis.
Aspectele practice pecare trebuie sã le avem în vedere când alegem un tratament pe termen lung
sunt: flexibilitatea ºi uºurinþa în administrare, managementul în caz de evenimente planificate ºi
neplanificate ce pot apãrea în viaþa pacientului (ex: sarcinã, intervenþii chirugicale, infecþii, vaccinare).
Dovezile ºtiintifice din literatura de specialitate ºi recomandãrile ghidurilor terapeutice trebuie
personalizate ºi adaptate caracteristicilor ºi nevoilor specifice ale fiecãrui pacient.

68
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 16

SIMPOZION SOLARTIUM GROUP

Vineri 23 octombrie 2015
Orele 12:20 – 13:20
Sala Crowne Ballroom

Medicina bazatã pe dovezi pentru excelenþã în practica medicalã

Moderator: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu
U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

S 16.1. Rezultate preliminare – studiu clinic privind eficienþa ºi

siguranþa Mask® Plus în tratamentul acneei vulgare uºoare ºi
moderate

Speaker: Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti

Începând cu luna aprilie 2015, a fost iniþiat un studiu clinic multicentric, observaþional, pentru
evaluarea eficienþei ºi siguranþei în tratamentul acneei vulgare a Mask® Plus, unui preparat farmaceutic
predozat pe bazã de tretinoin 0,02%, clindamicinã 0,8% ºi acid glicolic 4%, într-o bazã de PVA,
reprezentând un nou sistem de eliberare controlatã a principiilor active pentru creºterea siguranþei ºi
complianþei pacienþilor.
În studiu au fost incluse 8 centre de dermatologie, sub coordonarea clinicã a dlui Prof. Dr. Cãlin
Giurcãneanu, Spitalul Universitar de Urgenþã Elias, Bucureºti ºi Dr. Alin Nicolescu, CMDTA Roma, Bucureºti.
În cadrul acestui simpozion se va evalua eficienþa ºi siguranþa administrãrii timp de 3 luni a
preparatului Mask®Plus la un grup de 20 pacienþi din cadrul CMDTA Roma, diagnosticaþi cu acnee
vulgarã ºi având un scor de severitate 2 (uºor) ºi 3 (moderat), conform Scalei Globale de Evaluare a
Investigatorilor clinici.

69
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 16.2. Studii clinice privind eficienþa ºi siguranþa medicamentului

Veregen®, un nou tratament pentru condilomatoza
anogenitalã cu eficienþã sensibilã ºi ratã scãzutã de recidivã

Speaker: Prof. Dr. Remus Orãsan

U.M.F. „Iuliu Haþieganu“, Cluj-Napoca

Condilomatoza anogenitalã este cea mai frecventã boalã cu transmitere sexuala ºi cu incidenþã în
creºtere în toatã lumea, România fiind pe primul loc în Europa în ceeace priveºte infecþiile cauzate de
virusul HPV. Terapiile utilizate în prezent sunt fie de tip ambulator, fie medicamentoase, în ambele cazuri
existând un rãspuns variabil la tratament, dar principala problemã cu care se confruntã specialiºtii o
reprezintã complianþa slabã a acestor tratamente ºi multiplele episoade de recidivã.
În anul 1980, compania japoneza Mitsui Norin, în colaborare cu Institutul de Cancer din China, au
brevetat Poliphenon E®, un extract purificat ºi concentrat din frunze de ceai verde, iar în anul 2000 a
încheiat un parteneriat strategic cu Medigene, o companie famaceuticã germanã specializatã în terapii
imunologice, care a iniþiat cercetãrile clinice ºi a elaborat formula medicamentului Veregen.
În 2006, Veregen devine primul medicament de origine botanicã aprobat de FDA în tratamentul
condilomatozei anogenitale, iar în decembrie 2007 este lansat pentru prima data în Statele Unite ale
Americii. Pe baza studiilor publicate ºi a rezultatelor pozitive, Veregen este introdus pentru prima datã în
2010 ºi în Ghidul CDC (Centers for Disease Control and Prevention) al Bolilor cu Transmitere Sexualã,
reconfirmat ulterior în ultima sa publicaþie din iunie 2015.
Studiile clinice de faza III, multicentrice, randomizate, dublu-orb ºi controlate placebo efectuate pe
produs au evidenþiat o ratã mare de succes în tratamentul condilomatozei anogenitale, un profil superior
de tolerabilitate, lipsa toxicitãþii la nivel sistemic ºi mai ales cea mai micã ratã de recidivã pânã în prezent,
evaluatã atât pe condiloamele existente, cât ºi pe cele nou apãrute. Studiile de fazã Veregen au inclus 98
de centre din USA, America de Sud, Europa (inclusiv România) ºi Africa de Sud, cu peste 1000 de subiecþi
incluºi.
În 2009 Veregen este autorizat ºi de Agenþia Europeanã a Medicamentului ºi lansat în primele þãri
din Europa, iar în 2012 este introdus ºi în Ghidul European pentru Managementul Condiloamelor
Anogenitale, publicat in Revista Academiei Europene de Dermatologie ºi Venerologie.
Începând cu luna mai a acestui an, terapia cu Veregen® este disponibilã ºi în România, iar scopul
acestui simpozion este de a prezenta rezultatele ºi experienþa clinicã a dlui Prof. Remus Orãºan, unul din
investigatorii clinici principali care au participat la studiul de fazã pe produs ºi care a fost publicat ulterior
in British Journal of Dermatology.

70
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 17

SIMPOZION A&D PHARMA

Vineri 23 octombrie 2015

Orele 13:25 – 13:55
15:00 – 15:30
Sala Crowne Ballroom

S 17.1. Hemangiomul infantil – de la patogenezã la aspectele clinice

Speaker: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu

U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“
Conform ISSVA (Societatea Internaþionalã pentru Studiul Anomaliilor Vasculare) anomaliile
vasculare se clasificã în malformaþii vasculare (anomalii localizate de morfogenezã vascularã ale
sistemelor capilar, venos, limfatic ºi/sau arteriallimfatice) ºi tumori vasculare (hemangioame infantile,
hemangioame congenitale).1
Tumorile vasculare au fost diferenþiate de malformaþiile vasculare pe baza aspectului lor clinic,
caracteristicilor radiologice ºi patologice ºi a comportamentului biologic.
• Malformaþiile vasculare sunt prezente de la naºtere, cresc lent, nu involueazã niciodatã ºi au
caracter infiltrativ distructiv.
• Tumorile vasculare cresc prin hiperplazie celularã (în principal endotelialã).
Hemangiomul infantil este cea mai frecventã tumorã vascularã întâlnitã la populaþia pediatricã,
constând în proliferãri vasculare benigne ale celulelor endoteliale.2,3 Statisticile spun cã aceste tumori apar
la aproximativ 10% dintre copiii mici, 12% dintre ele fiind forme semnificativ complexe, care necesitã o
trimitere la medicii specialiºti.3,4 Incidenþa este relativ crescutã la rasa albã, iar fetiþele sunt de la 3 pânã la
5 ori mai predispuse decât baieþeii sã aibã un hemangiom. Factorii de risc observaþi cu regularitate sunt
prematuritatea, greutatea micã la naºtere, stresul oxidativ prenatal (preeclampsia, anormalitãþi placentare,
sarcini multiple ºi placenta praevia etc.) precum ºi vârsta înaintatã a mamei.
Hemangioamele infantile apar la câteva zile sau sãptãmâni dupã naºtere spre deosebire de
hemangioamele congenitale care sunt prezente de la naºtere. Anumite semne pot fi prezente încã de la
început chiar dacã hemangioamele încep sã creascã în primele 4 - 6 sãptãmâni de viaþã.5 Majoritatea
hemangioamelor infantile suferã o proliferare iniþialã rapidã, în special la sugarii între primele sãptãmâni
de viaþã ºi 8 luni; în cele din urmã, acestea involueazã.6 Faza de involuþie se întinde de la 1 an pânã la 4-5
ani. În timpul fazei de involuþie se observã o scãdere a vascularizãrii, o micºorare a întinderii precum ºi o

71
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

transformare treptatã a þesutului fibro-adipos al tumorii. Fiind o patologie spontan regresivã, poate duce
la o recuperare ad integrum sau poate avea consecinþe estetice sau funcþionale. Totuºi, sechelele vor
rãmâne vizibile în aproximativ 70% din cazuri.
În aproximativ 10-12% din cazuri, tumorile sunt destul de severe pentru a justifica tratamentul,
deoarece pot pune viaþa în pericol, pot afecta anumite funcþii, pot duce la complicaþii (sângerãri sau
ulceraþii severe) sau pot conduce la desfigurare permanentã. Dat fiind faptul cã etapa proliferativã a
hemangiomului infantil are loc în primele luni de viaþã, intervenþia terapeuticã timpurie este esenþialã.
Referinþe:
1.Enjolras O. et al - ISSVA Classsification – Cambridge University press
2.Kilcline C, Frieden IJ. Pediatr Dermatol 2008;25(2)168–173
3.Drolet BA et al. Pediatrics 2013;131:128–40
4.Storch CH & Hoeger PH. Br J Derm 2010;163:269–274
5.Tollefson M & Frieden IJ. Pediatrics 2012;130:e314
6.Bauland G. – Untreated IH : growth pattern and residual lesions – PRS journal – 2011

S 17.2. Abordarea terapeuticã actualã a hemangiomului infantil

Speaker: Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti
Descoperirea salutarã a eficacitãþii unui beta-blocant în hemangiomul infantil în 2008 de cãtre un
dermatolog francez, Dr. Christine Leaute-Labreze de la Spitalul Universitar din Bordeaux, a fost
consideratã de mulþi medici din toatã lumea o revoluþie terapeuticã.
Dupã publicarea acestei descoperiri în NEJM, numeroase spitale din toatã lumea au publicat serii
de cazuri tratate cu beta-blocante, alimentând astfel agitaþia internaþionalã din jurul acestei descoperiri.
Pierre Fabre în colaborare cu Universitatea din Bordeaux a obþinut licenþa mondialã exclusivã
pentru dezvoltarea, producerea ºi comercializarea unei soluþii pediatrice orale de propranolol indicatã în
tratamentul hemangioamelor infantile, medicament special conceput ºi formulat pentru sugari, în
conformitate cu ghidurile europene. Acesta este primul ºi singurul tratament oral aprobat pentru
hemangioamele infantile care necesitã tratament sistemic:
• hemangioame care prezintã risc vital sau funcþional,
• hemangioame ulcerate dureroase ºi/sau care nu rãspund la mãsuri simple de îngrijire a
leziunilor,
• hemangioame cu risc de cicatrici permanente sau desfigurare.
Tratamentul trebuie sã fie iniþiat la sugari cu vârsta cuprinsã între 5 sãptãmâni ºi 5 luni. Tratamentul
trebuie iniþiat de medici cu experienþã în diagnosticarea, tratarea ºi gestionarea hemangiomului infantil,
într-un cadru clinic controlat în care sunt disponibile mijloace adecvate pentru tratamentul reacþiilor
adverse, inclusiv cele pentru care sunt necesare mãsuri urgente.
Medicamentul a fost conceput special ca soluþie oralã de uz pediatric, uºor de administrat la copiii
mici. Toate ingredientele sunt aprobate pentru utilizare la bebeluºi ºi copii. Are arome de cãpºuni ºi
vanilie, fãrã zahãr adãugat, conservanþi artificiali sau alcool.

72
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 17.3. Novophane, o gamã complexã pentru afecþiunile pãrului ºi

unghiilor

Speaker: Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti
Statisticile apreciazã ca 20% dintre consultaþiile dermatologice vizeazã probleme ale pãrului sau
unghiilor. Produsele din gama NOVOPHANE vin în întâmpinarea nevoilor diferitelor categorii de
pacienþi care se adreseazã medicului pentru o problemã a pãrului sau unghiilor.
NOVOPHANE capsule oferã o soluþie dermatologicã eficientã pentru problemele de creºtere ºi
calitate ale unghiilor ºi pãrului fiind un produs foarte uºor de administrat ºi foarte bine tolerat. Un avantaj
este faptul cã NOVOPHANE capsule împotriva cãderi pãrului poate fi utilizat de cãtre femeile însãrcinate
ºi care alãpteazã.
Loþiunea împotriva cãderii pãrului NOVOPHANE oferã o soluþie dermatologicã dublã prin
stoparea cãderii pãrului cât ºi prin accelerarea vitezei de creºtere a acestuia având la bazã o formulã
complexã de uleiuri esenþiale recunoscute ca fiind cheia penetrãrii transepidermice datoritã capacitãþii lor
de a transfera rapid substanþele active. Este un produs foarte uºor de folosit ºi foarte bine tolerat care, de
asemenea, poate fi utilizat de cãtre femeile însãrcinate ºi care alãpteazã.
Crema pentru unghii NOVOPHANE are acþiune nutritivã ºi hidratantã asupra unghilor, asigurând
umectanþii specifici unghiei ºi limitând pierderile de apã prin refacerea bunei coeziuni ºi flexibilitãþii
celulelor unghiei. Conþinutul sãu bogat în ingrediente active conferã unghiilor mai multã supleþe ºi
rezistenþã la rupere. Este o soluþie optimã pentru persoanele care au unghii fragile, care se rup uºor ºi se
exfoliazã.
ªampoanele din gama NOVOPHANE se adreseazã tuturor problemelor scalpului ºi pãrului
existând variante dermatologice pentru psoriazisul scalpului (Novophane K) ºi dermatita seboreicã
(Novophane DS) dar ºi variante pentru tipurile de pãr gras (Novophane ºampon sebo-reglator), pãr uscat
(Novophane ºampon ultra nutritiv) sau pãr subþire ºi lipsit de strãlucire (Novophane ºampon energizant).

73
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 18

SIMPOZION ALFA WASSERMANN

Vineri 23 octombrie 2015
Orele 15:35 – 16:35
Sala Crowne Ballroom

Existã tinereþe fãrã bãtrâneþe în patologia vascularã perifericã?

Speakeri: Dr. Alin Nicolescu

CMDT Roma, Bucureºti

Dr. Sorin Bãilã

Institutul „C.C. Iliescu“, Bucureºti

Dr. Silviu Stanciu

Spitalul Militar Bucureºti

Moderator: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu

U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

Simpozionul iºi propune, sã contureze identitatea produsului Vessel Due F în patologia venoasã.
Vessel Due F face parte din grupa terapeuticã a antitromboticelor din care fac parte ºi inhibitorii de
agregare plachetarã (aspirina, clopidogrelul) ºi heparinele fiind însã o clasã terapeuticã cu identitate
proprie (un glicozaminoglican compozit cu 80 % fracþie heparinicã ºi 20% fracþie dermatan sulfat) ºi având
în esenþã, ca principal avantaj faþã de heparinã, acela cã nu necesitã monitorizarea INR-ului ºi nu prezintã
risc de sângerare.
Conform protocolului terapeutic publicat în Monitorul Oficial, Vessel Due F este indicat în:
tratamentul bolii venoase cronice (BVC) în oricare din stadiile CEAP (C0, C1, C2, C3, C4, C5, C6); Vessel
Due F amelioreazã semnele clinice ºi simptomele, ºi în particular accelereazã vindecarea ulcerului, când
se combinã cu terapia compresivã; prevenþia recurenþei trombozei venoase profunde (TVP); ameliorarea
semnificativã a factorilor de risc pentru afecþiunile vasculare ºi progresia bolii vasculare; recurenþa unor
episoade ischemice fatale ºi nonfatale; tratamentul bolii ocluzive arteriale periferice (BAOP) ºi în alte

74
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

patologii care pot fi considerate ca o consecinþã a unui proces aterosclerotic; tratamentul simptomatic al
claudicaþiei intermitente / tratamentul durerii în repaus; tratamentul leziunilor ischemice; prevenþia ºi
întârzierea complicaþiilor diabetului: nefropatia diabeticã, retinopatia diabeticã ºi piciorul diabetic.
Pentru ulcerul venos de gambã sunt de reþinut cel puþin douã aspecte: NNT (numãrul de pacienþi
care trebuie tratat pentru a vindeca / cicatriza un ulcer venos în tratament cu Vessel Due F timp de 3 luni
în asociere cu terapia compresivã este: NNT = 4. ªi de asemenea am putea reþine faptul cã atât ghidul
American SVS/AVF 2011 cât ºi ghidul European EVF/IUA/IUP 2014 recomandã Vessel Due F încã din
stadii precoce de durere / edem, respectiv ca pe unul din cele mai documentate tratamente pentru
ulcerul venos.
O noutate absolutã în ceea ce priveºte Vessel Due F este studiul internaþional SURVET, studiu
multicentric, randomizat, dublu orb la pacienþii cu trombozã venoasã profundã care este acum in press ºi
în care este inclusã ºi România. Conform datelor din literaturã, incidenþa recurenþelor trombo-
embolismului venos este de cca 18% dupã 2 ani (în absenþa tratamentului), ipoteza studiului susþinând
faptul cã Vessel Due F ar putea reduce incidenþa recurenþelor cu 50%.
Recunoaºterea internaþionalã a Vessel Due F, prin intrarea recentã în unele dintre cele mai pretenþioase
ghiduri de terapie ºi prin includerea în trialuri internaþionale multicentrice randomizate ne atrage atenþia
asupra unei medicaþii ce ar putea acoperi unele goluri în terapia curentã atât a patologiei arteriale cât ºi a
celei venoase, þinând cont de acþiunea endotelialã a Vessel Due F, atât la nivel venos cât ºi arterial.
Cuvinte cheie: sulodexide, antitrombotic, acþiune endotelialã, boalã venoasã cronicã, arteriopatie,
complicaþiile vasculare ale diabetului, recurenþa trombozei venoase profunde.

75
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 19

SIMPOZION FARMEC
Vineri 23 octombrie 2015
Orele 16:40 – 17:10
Sala Crowne Ballroom

Eficacitatea produsului cu pirocton-olamina

ºi neutrazen în dermatita seboreicã

Speaker: Prof. Dr. Rodica Cosgarea

UMF „Iulius Haþieganu“ Cluj-Napoca, Clinica Dermatologie Cluj

Introducere
Tratamentul dermatitei seboreice se bazeazã pe agenþi antifungici ºi agenþi antiinflamatori
(dermocorticoizi). Cu toate cã dermatocorticoizii au efectul cel mai rapid în ameliorarea leziunilor,
utilizarea acestora pe termen lung nu este recomandatã, datoritã efectelor secundare locale. Impactul
psihosocial al acestei afecþiuni cronice recurente este important pentru pacienþii care încearcã sã controleze
tabloul clinic utilizând multiple produse farmaceutice.
Obiectivul studiului de faþã este acela de a evalua eficacitatea ºi profilul de siguranþã ale produsului
„Gerovital H3 Derma plus“ care conþine o asociere de ingredienþi cu acþiune complementarã: Piroctone
olamina ºi gluconatul de zinc cu acþiune antifungicã ºi de reglare a secreþiei de sebum; Bodyfensinul®,
tripeptidã cu rol imunoprotector local; extractul de salcie neagrã (Salix Nigra – NAB Willow Bark Extract)
standardizat în acid salicilic natural, cu efect keratolitic ºi Neutrazenul®, o peptidã biomimeticã cu rol de
combatere a inflamaþiei neurogene ºi ameliorarea fenomenelor inflamatorii.

Material ºi metodã
În studiu au fost incluºi 20 de pacienþi cu dermatitã seboreicã la nivelul feþei. Produsul sub formã
de cremã fost aplicat de cãtre pacienþi de 2 ori pe zi, dimineaþa ºi seara, pe pielea curatã, la nivelul zonelor
afectate.
Evaluarea efectuatã de cãtre investigator, înainte de începerea tratamentului ºi la 2, 4, 6 sãptãmâni
de la iniþierea acestuia, a urmãrit prin scorul de severitate SDASI, aprecierea intensitãþii leziunilor

76
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

existente (eritem, papule ºi scuame) ºi mãrimea suprafaþei afectate. Evaluarea efectuatã de cãtre pacient,
a urmãrit raportarea intensitãþii simptomelor subiective pe parcursul tratamentului ºi aprecierea gradului
de toleranþã ºi acceptabilitate al produsului testat. Calitatea cosmeticã a acestuia a fost apreciatã prin
completarea a unui chestionar, la 4 sãptãmani de la iniþierea tratamentului.
Rezultatele studiului au arãtat o ameliorare semnificativã a eritemului ºi papulelor precum ºi
reducerea scuamelor începând cu prima sãptãmânã de tratament, fãrã sã aparã fenomene de intoleranþã
localã sau alergice pe durata tratamentului. Calitãþile cosmetice ale produsului (aplicare uºoarã, texturã
plãcutã, absobþie rapidã fãrã a lãsa pielea uleioasã) au fost apreciate de toþi pacienþii încluºi în studiu.
Concluzii: Rezultatele studiului realizat cu produsul Gerovital H3 Derma plus la pacienþii cu
dermatitã seboreicã au demonstrat eficienþã ºi siguranþã, prin controlul rapid al semnelor clinice ale bolii
precum ºi calitãþile cosmetice deosebite ale acestui produs, foarte bine acceptat de cãtre pacienþi.

77
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 20

SIMPOZION PRO LIFE PHARMA - BENEMEDO

Vineri 23 octombrie 2015
Orele 17:15 – 17:45
Sala Crowne Ballroom

S 20.1. Vitella Versi - alternativã de tratament topic în pitiriazis

versicolor

Speaker: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu

U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

Pitiriazis versicolor (PV) este o afecþiune cutanatã întâlnitã preponderent la adulþi tineri de ambe
sexe; sunt caracteristice leziuni hipo- sau hiperpigmentate în zone anatomice cu glande sebacee
abundente. PV este determinat de fungii Malassezia, componenþi normali ai florei saprofite, care se
transformã în micelii în situaþii predispozante cu temperaturã înaltã ºi umiditate, transpiraþii profuze,
factori ereditari, medicaþie steroidã sau limfoame maligne.
Tratamentul oral constã în administrarea de azoli – itraconazol, fluconazol, ºi este rezervat pentru
cazurile de PV extins, pacienþi cu imunitate scãzutã, de lipsa succesului sau non-complianþã la terapiile
locale. Existã însã risc crescut de reacþii adverse ºi de interacþiuni medicamentoase, mai ales în cazurile în
care absorbþia, metabolizarea ºi excreþia diferitelor medicamente au cãi comune. Tratamentul topic este
necesar sã fie eficient, uºor de aplicat, sã necesite terapie de scurtã duratã, sã nu prezinte efecte adverse ºi
sã prezinte un cost rezonabil.
Vitella Versi – produs topic cu ciclopiroxolaminã ca substanþã activã –– este o alternativã de elecþie
în tratamentul topic pentru Pitiriazis versicolor. Vitella Versi este gel pentru aplicare pe corp ºi se maseazã
pe tegumente. Se recomandã aplicarea dupã utilizarea Mediket Versi gel de duº. Ciclopiroxolamina este
un agent antifungic cu spectru larg, în plus prezintã activitate antibacterianã asupra germenilor Gram
pozitivi ºi Gram negativi ºi are proprietãþi antiinflamatorii.

78
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 20.2. Rolul vitaminei C (Benemedio®) în ameliorarea procesului

de îmbãtrânire cutanatã – evaluare ultrasonograficã

Speaker: Prof. Dr. Maria Criºan

Departament Histologie – Dermatologie, UMF „Iuliu Haþieganu“ Cluj

Îmbãtrânirea cutanatã este un proces complex influenþat de factori externi ºi interni, iar modificãrile
estetice ce apar afecteazã statusul social ºi psiho-emoþional al persoanei implicate. Ameliorarea
îmbãtrânirii cutanate poate fi obþinutã cu produse antiaging cu proprietãþi antioxidante, antiglicare ºi
antiinflamatorii ce fortificã matricea dermului ºi menþin structura ºi funcþionalitatea epidermului.
Vitamina C este un antioxidant natural prezent la nivel cutanat ce prezintã certe acþiuni
antiinflamatorii, fotoprotective ºi de biostimulator al sintezei de colagen. Studiul de apreciere a eficienþei
terapiei topice cu ser Benemedio - vitamina C 5%, proteoglicani 3% ºi ulei de Rosa Moschata - s-a efectuat
pe durata a 60 de zile prin histologie “in vivo” cu ajutorul ultrasonografiei cutanate. Vitamina C induce
stimularea sintezei de colagen si asamblarea fibrilelor de colagen in derm, având o acþiune „filler like“ în
sensul cã induce formarea de microcicatrici la nivel dermic.
Datele ultrasonografice aratã cã aplicarea topicã a serului Benemedio (vitamina C, proteoglicani,
ulei Rosa Moschata) determinã creºterea densitãþii dermului la toate grupele de vârstã studiate, indicând
creºterea sintezei de colagen. Participantele în studiu au remarcat ºi reducerea uºoarã a ridurilor fine,
creºterea tonusului cutanat, o mai bunã hidratare a tenului ºi un aspect mai luminos al tenului facial. Au
fost relatate reacþii adverse de micã intensitate (disconfort ºi prurit la aplicarea serului).

79
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 21

SIMPOZION MEDA PHARMACEUTICALS

Sâmbãtã 24 octombrie 2015
Orele 10:00 – 10:30
Sala Crowne Ballroom

The journey from mediators to clinical trials in real life

Speaker: Ass Prof Carmen Maria Sãlãvãstru
2nd Department of Dermatology, Colentina Clinical Hospital
Atopic March refers to the natural history of atopic manifestations, which is characterized by a
typical sequence of immunoglobulin E (IgE) antibody responses and clinical symptoms which may appear
early in life, persist over years or decades and often remit spontaneously with age.
In most atopic individuals atopic dermatitis is the first clinical manifestation with the highest
incidence during the first months of life, and the highest period prevalence during the first three years of
life. There are remarkable gender differences with a higher incidence of boys early in life and a higher risk
for persistence of the disease into adulthood in girls. The fact, that the majority of infants and young
children show elevated total IgE levels and a high degree of sensitization to food protein, which is
obviously related to the severity of the disease has led to the misunderstanding, that eczema should be
considered to be a manifestation of food allergy. More recent studies have clearly demonstrated, that food
sensitization is closely associated to moderate and severe atopic dermatitis in the first years of life;
however, in most cases this sensitization should be understood as a complication of the disease which is
not causally responsible for the manifestation of eczema.
Atopic dermatitis (AD) affects up to 25% of children and 2-3% of adults. Prevalence in school-aged
children: 7-21% and it has doubled or tripled in industrialized countries during the past three decades. It
has a great impact on quality life. Currently still used first-line treatment in non-sensitive skin areas are
topical corticosteroids. Experience shows that alternative treatments are needed to increase patients’
adherence to AD treatment regimen.
Results of the Petite study will change the landscape of AD management. This is the largest ever done
study with 2,418 infants included: 1,205 Pimecrolimus (PIM)/1,213 Topical corticosteroid (TCS) treated
patients. It’s the longest ever: 5-year, multicenter (191), open-label, randomized study which directly
compared PIM* vs TCS. Results are directly-applicable as it was made in real-world design (mimics daily
practice). Data from this together with other long-term studies in children and adults provide strong evidence
that long term management of mild to moderate AD in infants with PIM and TCSs was safe without any effect
of the immune system. PIM was steroid- sparing. The data suggest PIM had similar efficacy to TCS and
support the use of PIM as a first-line treatment of mild to moderate AD in infants and children.
The authors of _Pimecrolimus in atopic dermatitis: consensus on safety and the need to allow use in infants_
review article consider that the current labelling restrictions regarding topical calcineurin inhibitors use
for younger patients in Europe and the USA is no longer justified.

80
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 22

SIMPOZION ALERGAN

Sâmbãtã 24 octombrie 2015

Orele 10:35 – 11:35
Sala Crowne Ballroom

Speaker: Dr. Viviana Iordache

Siguranþa ºi eficacitatea utilizãrii Vistabel, singura toxinã botulunicã de tip A aprobatã în România
pentru uz estetic, în ameliorarea temporarã a ridurilor glabelare ºi a ridurilor de tip laba gâºtei.
Beneficiile injectãrii simultane cu toxina botulinicã de tip A, Vistabel ºi substanþe de umplere pe
bazã de acid hialuronic din gama Juvederm Vycross în rejuvenarea facialã.
Avantajele utilizãrii gamei Juvederm Vycross de acid hialuronic în tratarea ridurilor, refacerea
volumului ºi formei feþei.
Unicitatea tehnologiei de fabricaþie a substanþelor de umplere pe bazã de acid hialuronic din gama
Juvederm Vycross.
Tips and Tricks în tratamentul facial de rejuvenare facialã cu Vistabel ºi substanþe de umplere pe
bazã de acid hialuronic.
Managementul complicaþiilor apãrute în urma utilizãrii unor produse necorespunzãtoare sau a
folosirii unor tehnici de injectare incorecte.

81
POSTERE
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
P1
UN CAZ RAR DE ACNEE CONGLOBATÃ LA UN
PACIENT DE 18 ANI
Simona Roxana Georgescu*, I. Ceban **, A.M. Limbãu**,
I.M. Sârbu **, V. Benea **, I.G. Motofei ***, O. Coman *,
M. Tampa *
* Dermatologie, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila”,
Bucureºti
** Dermatovenerologie, Spitalul Clinic ,,Dr. Victor Babeº”, Bucureºti
*** Chirurgie, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila”,
Bucureºti
Introducere: Acneea conglobatã este o formã particularã a
acneei nodulochistice,caracterizatã prin noduli
coalescenþi, chisturi, abcese ºi ulceraþii, evoluând spre
cicatrici deformante, cu afectarea preponderent a
trunchiului, mai mult decât a feþei. Poate fi uneori
asociatã cu hidradenita supurativã, genotipul XYY,
sindromul ovarelor polichistice sau poate fi o
manifestare a sindromului PAPA (artrita piogenicã,
pyoderma gangrenosum, acnee). Aceasta formã nosologicã
afecteazã mai frecvent bãrbaþii decât femeile. Momentul
apariþiei survine la adulþii tineri cu vârste cuprinse între
18 ºi 30 de ani, dar copiii pot ºi ei sã dezvolte aceastã
boalã. Examenele de laborator sunt neconcludente, dar
unele afecþiuni endocrine sunt suspectate (hiper-
androgenism, sindromul ovarelor polichistice, hiper-
plazie suprarenalianã). Acneea conglobatã este deseori
asociatã cu tulburãri precum anxietatea ºi depresia.
Tratamentul topic este ineficient, astfel este necesar cel
sistemic. Înaintea dezvoltãrii cicatricilor, izotretinoinul
este tratamentul de elecþie pentru câteva luni, în
combinaþie cu: antibioticoterapie oralã, glucocorticoizi
intralezionali, glucocorticoizi sistemici ºi hormono-
terapie la femei. Inhibitorii de TNF- alfa sunt molecule în
proces de evaluare, cu rezultate promiþãtoare.
Remisiunea fãrã intervenþie medicalã este rarisimã.
Materiale ºi metode: Prezentãm cazul unui pacient de 18
ani, care se adreseazã clinicii noastre pentru acnee
nodulochisticã severã: noduli mari, confluenþi ºi chisturi
ce formeazã proeminenþe ce reprezintã canalele de
interconexiune, acompaniate de pustulizare, de
formarea crustelor ºi cicatricilor ºi de durere, cu
localizare pe faþã ºi zona laterocervicalã. Debutul a
survenit în urmã cu 2 ani. Pe parcurs pacientul a urmat
2 cure cu izotretinoin timp de 3 ºi, respectiv 4 luni, cu
absenþa totalã a rãspunsului terapeutic. Antecedentele
heredocolaterale, personale ºi patologice au fost
neconcludente. Tânãrul nu urma nici un tratament de
fond ºi era, de altfel, sãnãtos.
Rezultate: Testele de laborator au fost în limite normale,
cu excepþia monocitozei relative ºi accelerãrii uºoare a
vitezei de sedimentare a eritrocitelor. Tratamentul a
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
constat în: antiinflamatoare locale ºi antibiotic,
antibioticoterapie sistemicã cu rifampicinã ºi
clindamicinã, cu toleranþã bunã. Administrarea
intralezionalã de triamcinolon, pentru chisturile ºi
nodulii inflamatori, a fost luatã în consideraþie. La un
control de specialitate ulterior inflamaþia s-a redus, s-a
sesizat absenþa apariþiei noilor leziuni nodulochistice, iar
durerea a dispãrut.
Concluzii: Acneea conglobatã este o formã severã, rar
întâlnitã, a acneei. Particularitatea cazului nostru constã
în: vârsta precoce de debut; leziunile nu au cuprins ºi
trunchiul; deºi corect instituit, tratamentul sistemic cu
retinoizi nu a preîntâmpinat dezvoltarea cicatricilor;
tulburãri endocrine nu au fost depistate; faptul cã a
rãspuns favorabil la asocierea clindamicinei cu
rifampicina, opþiune terapeuticã adecvatã pentru
hidradenita supurativã.
P2
UN CAZ RAR DE SARCOM KAPOSI LA O PACIENTÃ
ÎN VÂRSTÃ (HIV NEGATIVÃ)
Simona Roxana Georgescu*, A.M. Limbãu*, I. Ceban**,
V. Dãnãilã**, M.I. Pop*, V. Benea**, I.G. Motofei*, M. Costescu*,
M. Tampa*
* Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila”, Bucureºti,
România
** Spitalul Clinic ,,Dr. Victor Babeº”, Bucureºti, Departamentul de
Dermatologie, Bucureºti
Introducere: Sarcomul Kaposi este o neoplazie vascularã
multicentricã, cu grad intermediar de malignitate,
asociatã cu virusul herpetic uman tip 8 (HHV-8). Se
caracterizeazã prin leziuni angiproliferative, cu atingere
prevalent cutanatã, dar poate interesa ºi mucoasele,
sistemul limfatic ºi organele interne. La pacienþii
vârstnici leziunile se prezintã ca macule sau papule,
roºii-violacee sau brune, uniform pigmentate, care
ulterior iau un aspect nodular. În cazurile cu evoluþie
prelungitã este posibilã coalescenþa leziunilor în plãci
întinse. Cele mai multe leziuni se localizeazã la nivelul
membrelor inferioare.
Sarcomul Kaposi este cea mai frecventã neoplazie
întâlnitã la pacienþii infectaþi HIV ºi apare de regulã la
pacienþii cu o imunodepresie severã. Aspectul clinic
al leziunilor este adesea caracteristic, dar pentru
stabilirea diagnosticului de certitudine este necesarã o
biopsie cutanatã. Tratamentul variazã în funcþie de
severitatea afecþiunii ºi de statusul imun.
Materiale ºi metode: Prezentãm cazul unei paciente în
vârstã de 72 de ani care în urmã cu 5 ani a fost
diagnosticatã cu sarcom Kaposi (forma clasicã). La acea
data s-a prezentat cu o tumorã unicã, localizatã la nivelul
85
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
membrului inferior drept, fãrã metastaze. Rezultatele
biopsiei iniþiale a leziunii au fost compatibile cu
diagnosticul de SK nodular.
Pacienta se adreseazã clinicii noastre, dupã mai mulþi ani
liberi de simptomatologie, pentru mai mulþi noduli
vasculari, la nivelul pielii, mai numeroºi pe piciorul
drept. Examinarea localã relevã numeroase plãci
infiltrate, roºii-violacee ºi noduli bine circumscriºi, de
consistenþã fermã, roºii-bruni, cu diametrul de câte 2-3
cm, simetrici, localizaþi pe treimea distalã a membrelor
inferioare ºi un nodul ulcerat ºi sângerând, la nivelul
regiunii plantare drepte. În ultimul an, dupã o lungã
perioadã de remisiune, pacienta a dezvoltat numeroase
tumori cutanate recurente, la nivelul membrelor
inferioare. Pacienta nu are antecedente personale
patologice ºi heredocolaterale semnificative ºi nu a
urmat nici o medicaþie cronicã la domiciliu.
Rezultate: Investigaþiile biologice complexe ºi de status
imun au fost în limite normale. Serologia pentru infecþia
HIV a fost negativã. În urma examinãrii clinice ºi
histopatologice s-a stabilit diagnosticul de sarcom
Kaposi. Am efectuat excizia chirurgicalã a nodulului
ulcerat ºi sângerând de la nivelul regiunii plantare
drepte ºi terapie localã cu aplicaþii de azot lichid. La trei
sãptãmâni de monitorizare, evoluþia a fost favorabilã.
Concluzii: Cazul prezintã câteva particularitãþi. Sarcomul
Kaposi este mai frecvent la bãrbaþi decât la femei ºi este
asociat cu o imunodeficienþã severã. În cazul nostru,
statusul imun al pacientei este constant bun ºi a rãmas în
limite normale pe întreaga evoluþie a bolii.
În general, dispoziþia leziunilor este asimetricã, iar
leziunile sunt sporadice, solitare. Pacienta noastrã
prezintã multiple leziuni, de diferite dimensiuni,
simetrice, pe membrele inferioare.
De remarcat cã, în ultimul an progresia clinicã a
leziunilor a fost una agresivã, cu o rata mare de
recurenþã localã. În evoluþie, leziunile au devenit
dureroase, desfigurante ºi au interferat cu funcþia localã,
fãrã a exista nici un factor de agravare evident.
This paper is partly supported by the Sectorial Operational
Programme Human Resources Development (SOPHRD), financed by
the European Social Fund and the Romanian Government under the
contract number POSDRU 141531”
86
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P3
COULD HIV IMMUNOSUPPRESSION BE RELATED
TO A RARE GENODERMATOSIS?
Maia Pulbere*, Carmen Manciuc*,***, A. Vata*,***,
Delia Ciobanu**, Alexandra Largu*,***
* ,,Sfânta Parascheva” Infectious Diseases Hospital Iaºi
** ,,Sfântul Spiridon” Clinical Emergency Hospital Iaºi
*** ,,Gr. T. Popa” University of Medicine and Pharmacy
Background: Epidermodysplasia verruciformis, also
known as Lewandowsky-Lutz dysplasia, is a rare
genodermatisis characterized by an immunogenic
predisposition to infection with HPV strands 5 and 8,
with clinical manifestation in the first years of life.
Methods: We will present a clinical case, of a young man
born in 1990, diagnosed with HIV infection in March
2013. The patient was also diagnosed with Epidermo-
dysplasia verruciformis.
Results: The patient is part of the Romanian “pediatric
cohort”, probably slow-progresser (without a history of
drug abuse or sexual transmission of HIV). The patient
relates, from personal history, epidermodysplasia
verruciformis successive attacks from the age of 4. At
admission, in 2013, the patient had severe weight loss, a
CD4 cell count of 111 /mmc and a viral load of 317000
copies/mmc. White cell count inflammation test, renal
and hepatic tests were normal. He also suffered from
oral candidiasis, revealed by a lingual scraper. Therapy
was initiated with Kaletra (Lopinavir+Ritonavir) and
Kivexa (Abacavir + Lamivudine). The patient was
adherent to therapy. Despite initiating therapy and
rising levels of CD4 up to 416 cells/mmc in June 2015,
the dermatological aspects have visibly progressed. The
biopsy revealed that morphological aspects are
consistent with Lewandowsky-Lutz epidermodysplasia.
Conclusions: The association of the epidermodysplasia
verruciformis (HPV infection) with severe HIV
immunosuppression could accelerate the progression to
a malignant form of dermatitis. In this case, the most
appropriate intervention for this patient is cryotherapy
and/or laser-therapy.
Acknowledgement: This paper was supported financially by the
project: ”Program de excelenþã în cercetare doctoralã ºi postdoctoralã
multidisciplinarã în bolile cronice, contract nr. POSDRU/159/
1.5/S/133377, beneficiar U.M.F. “Gr. T. Popa” Iasi, proiect
cofinanþat din Fondul Social European prin Programul
Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-
2013” and by: COST ACTION BM1307/2014-2018 PROTEOSTASIS
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
P4
LUPUS ERITEMATOS DISCOID
Mihaela Þovaru, Delia Botezatu, Denisa Urziceanu, Alice Rusu,
Maria Grigore, Simona-Roxana Georgescu
Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº”,
Bucureºti
Lupusul eritematos este o boalã multisistemicã ce
afecteazã, în principal, pielea, dar poate determina ºi
afectãri grave, multiviscerale, cu prognostic rezervat.
Patogeneza lupusului eritematos cutanat este
interconectatã cu cea a lupusului eritematos sistemic.
Lupusul cutanat discoid este forma cea mai frecvent
întâlnitã de lupus cronic cutanat.
Metode: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 64 de
ani, pluripatologic ce se interneazã pentru apariþia de
circa un an jumãtate a unor leziuni polimorfe de tip
papule ºi mici placarde bine-delimitate eritemato-
violacee, uºor pruriginoase, cu scuamã finã pe suprafaþã,
evoluþie centrifugã, fãrã zone de atrofie vizibilã,
fotosensibile situate la nivelul feþei ºi placarde alopecice
la nivelul scalpului, eritematoase, fãrã scuamã; fãrã
leziuni la nivelul toracelui.
Rezultate: S-a ridicat suspiciunea de lupus eritematos
cutanat cronic, forma localizatã de lupus discoid, s-a
practicat examen histopatologic dintr-o leziune cutanatã
ce a confirmat diagnosticul. Probele paraclinice ºi
imunologice au fost în parametri normali. S-a instituit
tratament sistemic cu Hidroxiclorochinã 400mg/zi (în
urma consultului oftalmologic efectuat), precum ºi local
cu dermatocorticoizi potenþi ºi creme fotoprotectoare.
Dupã circa 3 luni, evoluþia leziunilor lent favorabilã,
dispariþia pruritului ºi fãrã apariþia de leziuni noi.
Concluzii: Deºi forma localizatã de lupus discoid este
asociatã cu un risc mai scãzut de progresie spre lupus
eritematos sistemic faþã de forma difuzã, pacientul
rãmâne sub observaþie.
P5
UN CAZ DE PEMFIGOID BULOS
Mihaela Þovaru, Denisa Urziceanu, Delia Botezatu, Maria
Grigore, Simona Roxana Georgescu
Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº”
Pemfigoidul bulos (PB) este cea mai frecventã maladie
buloasã subepidermicã, autoimunã, la persoanele cu
vârste între 60 ºi 80 de ani. De obicei, PB debuteazã cu
leziuni urticariene pruriginoase ce evolueazã cãtre
leziuni buloase.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
Prezentãm cazul unei paciente cu PB eronat evaluatã ºi
tratatã ca scabie.
Metode: Pacienta în vârstã de 73 de ani se interneazã
pentru placarde eritematoase, urticariene, pruriginoase,
diseminate, fãrã leziuni mucoase. A fost diagnosticatã ca
scabie ºi a urmat tratament cu benzoat de benzil timp de
4 luni, fãrã rezultate. Este cunoscutã cu multiple
patologii cardio-vasculare, însã niciunul dintre
medicamentele administrate nu este responsabil pentru
apariþia PB.
Rezultate: Aspectul clinic al leziunilor, eozinofilia
importantã (19,9%) au ridicat suspiciunea unei
dermatoze buloase (PB). S-a practicat biopsie cutanatã
iar examenul histopatologic ºi imunofluorescenþã directã
au confirmat diagnosticul. Ulterior, leziunile s-au extins
rapid, cu bule multiple pe placardele urticariene. A
urmat tratament cu Prednison 40 mg/zi (0,5 mg/kg/zi),
Metotrexat 10 mg/sãptãmânã, cu evoluþie favorabilã.
Concluzii: Diagnosticul de pemfigoid bulos în stadiul
prebulos este, uneori, dificil de stabilit. Prezenþa de
leziuni urticariene, pruriginoase, la un pacient vârstnic
trebuie sã ridice suspiciunea unei dermatoze buloase
(PB) pentru stabilirea unui diagnostic corect cât mai
rapid ºi începerea terapiei specifice înainte de extinderea
leziunilor, aºa cum s-a întâmplat în cazul pacientei
noastre.
P6
NEVUL MEYERSON UNUL DIN IMITATORII
MELANOMULUI
Virginia Chiþu*, **, Sabina Zurac**, ***
* Clinica Dermatologie I, Spital Clinic Colentina, Bucureºti
** U.M.F. ,,Carol Davila“, Bucureºti
*** Anatomie-patologicã, Spital Clinic Colentina, Bucureºti
Nevul Meyerson este o entitate melanocitarã rarã,
întâlnitã la tineri, caracterizatã printr-un halou
eczematos care în mod obiºnuit înconjoarã un nev banal.
Prezentãm cazul unei paciente de 35 ani, care a solicitat
consult în clinicã pentru evaluarea unei plãci
hiperpigmentate, cu contur neregulat, cromaticã bogatã,
formã bizarã, care s-a modificat în ultimele 6 luni,
devenind ºi pruriginoasã. Examenul dermatoscopic a
ridicat suspiciunea unei leziuni de coliziune între un nev
melanocitar (existau arii cu pattern reticular regulat) ºi o
keratozã seboreicã (existau mase gãlbui de keratinã, în
special la polul inferior al leziunii), fãrã a se putea
exclude posibilitatea unui melanom, þinând cont cã în
zona centralã a leziunii exista o cromaticã albicioasã cu
schiþã de reþea negativã. În contextul aspectului clinic al
leziunii ºi istoricului acesteia, s-a optat pentru excizia
chirurgicalã, examenul histopatologic precizând cã este
87
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
vorba de un nev Meyerson. În cazul pacientei prezentate
absenþa haloului eczematos, atât clinic cât ºi dermato-
scopic, poate fi explicatã prin vechimea leziunii ºi
tendinþa la involuþie spontanã a haloului eczematos.
Aceastã lucrare este parþial finanþatã prin contractul POSDRU/
159/1.5/S/137390.
P7
DERMATOSCOPIA PERMITE IDENTIFICAREA
METASTAZELOR PIGMENTATE
Virginia Chiþu*, **, Sabina Zurac**, ***
* Clinica Dermatologie I, Spital Clinic Colentina, Bucureºti
** U.M.F. ,,Carol Davila“, Bucureºti
*** Anatomie-patologicã, Spital Clinic Colentina, Bucureºti
Metastazele cutanate pigmentate (melanoma-like)
induse de carcinomul mamar sunt o raritate, ele putând
creea confuzii cu melanomul, necroza din radiodermite
sau boala Kaposi.
În aceastã lucrare vom prezenta cazul unei paciente în
vârstã de 64 ani, diagnosticatã în urmã cu 1 an cu
carcinom mamar la nivelul sânului stâng, beneficiind de
excizie chirurgicalã ºi radioterapie postoperatorie, care a
solicitat consult pentru apariþia la nivelul zonei
postmastectomie a unei pigmentaþii negricioase, extinse,
înconjuratã de halou eritematos ºi presãratã cu eroziuni,
exudative, fetide. Examinarea dermatoscopicã a exclus
posibilitatea necrozei cutanate pe fond de radiodermitã
cronicã, evidenþiind o pigmentaþie albastrã-cenuºie, cu
reþea negativã bine definitã în unele zone. Ca urmare s-a
formulat diagnosticul de metastazã pigmentatã,
punându-se în discuþie dacã aceasta era secundarã unui
melanom sau era o metastazã pigmentatã (melanoma-
like) a carcinomului mamar operat. Evaluarea histo-
patologicã ºi testele IHC au precizat cã este vorba de o
metastazã cutanatã indusã de un carcinom ductal,
moderat diferenþiat, pigmentaþia observatã fiind
consecinþa melanogelor dispuse intra ºi peritumoral.
Aceastã lucrare este parþial finanþatã prin contractul POSDRU/
159/1.5/S/137390.
88
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P8
KERATOZA PILARÃ GENERALIZATÃ –
PREZENTARE DE CAZ
Roxana Ion*, Virginia Chiþu*, **, Sabina Zurac**, ***, M.A.
Ghiþã*, A. Tudor*, Alexandra Antonia Cârjaliu*, C. Popescu*
* Secþia Dermatologie I, Spital Clinic Colentina, Bucureºti, Romania
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila’’, Bucureºti,
Romania
*** Secþia Anatomie Patologicã, Spital Clinic Colentina, Bucureºti,
Romania
Deºi keratoza pilarã este o afecþiune comunã, având un
prognostic favorabil, în practica dermatologicã în unele
situaþii extensia erupþiei poate fi impresionantã
generând atât dificultãþi de diagnostic cât ºi de
tratament, acestea din urmã fiind generate de vârstã ºi
aºteptãrile din punct de vedere estetic ale pacienþilor.
Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 17 ani, fãrã
antecedente personale patologice semnificative, care s-a
prezentat în clinicã pentru apariþia unei erupþii cutanate
cu localizare la nivelul braþelor, antebraþelor, trunchiului,
coapselor ºi feselor, alcãtuitã din papule eritematoase,
keratozice, cu suprafaþa rugoasã la palpare, centrate de
foliculul pilos, însoþitã de prurit moderat, în evoluþie de
câteva luni. Luând în considerare extensia erupþiei ºi
vârsta pacientului, a fost prelevatã biopsia cutanatã, iar
examinarea histopatologicã a evidenþiat prezenþa
infundibulului folicular dilatat prin existenþa unui dop
ortokeratotic, aspectul fiind compatibil cu diagnosticul
de keratozã pilarã. Biopsia cutanatã a fost efectuatã în
contextul excluderii unor diagnostice diferenþiale
precum boala Darier sau ihtioza vulgarã.
P9
SARCOM KAPOSI NEGLIJAT TERAPEUTIC
– PREZENTARE DE CAZ
Mihaela Georgescu*, M. A. Þilea*, Marcela Poenaru*, M.Al.
Badea**, V. Trifu**
* Clinica de Dermatologie, Spitalul Universitar de Urgenþã Militar Central
„Carol Davila”, Bucureºti
** Clinica de Dermatologie, Spitalul Judeþean Târgu-Mureº
Introducere: Sarcomul Kaposi este un neoplasm al
celulelor endoteliale care se prezintã ca multipli noduli
vascular ce afecteazã pielea ºi alte organe, cu evoluþie
variabilã.
Prezentare de caz: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã
de 72 ani cunoscut cu diabet zaharat tip 2 noninsulino-
necesitant, care se interneazã pentru prezenþa la 1/3
inferioarã gambã dreaptã a unei formaþiuni tumorale
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
gigantã ºi ulceratã, mãrginitã de noduli tumorali
violacei, extinzându-se spre planta dreaptã, cu secreþii
purulente urât mirositoare, precum ºi multiple
formaþiuni tumorale violacee, de dimensiuni diferite 3-5
cm, la coapse ºi gamba stânga, în evoluþie de câþiva ani.
Pacientul este cunoscut cu diagnosticul de sarcom
Kaposi, dar nu poate preciza tratamentele specifice
anterioare efectuate. Pe parcursul internãrii s-a iniþiat
tratamentul local cu antiseptice (soluþie de alcool iodat
ºi acid boric pulvis). A doua zi post tratament la nivelul
formaþiunii tumorale ulcerate s-au observat viermi, care
au dispãrut în 3 zile de tratament local.
Analizele de laborator au scos în evidenþã: hiper-
glicemie, sindrom inflamator, anemie normocitarã. Ag
HBs ºi Ac anti HCV, HIV 1&2 au fost negative. Iar din
examenul de secreþie plagã s-au izolat Citrobacter
freudii, Acinetobacter sp, Enterococ.
Comisia oncologicã a stabilit cã pacientul este depãºit
din punct de vedere medical pentru tratamentul
formaþiunii tumorale ºi a stabilit indicaþia de amputaþie
a gambei drepte.
Pacientul a fost externat cu tratament sistemic
vasodilatator ºi antiagregant, local al bontului
chirurgical, precum ºi instruit sã revinã la control
postoperator ºi pentru debutul terapiei oncologice
pentru celelalte leziuni tumorale restante.
Concluzie: Cazul reprezintã o posibilã evoluþie naturalã a
sarcomului Kaposi la un pacient HIV negativ.
P 10
SCARRING ALOPECIA: REPORT OF A CASE
Georgiana Simona Mohor*, P. Ghiþulescu*, B. Urdã*,
A. Burileanu*, C. Solovan*, **
* University Clinic of Dermatology and Venereology, Timiºoara, Romania
** University of Medicine and Pharmacy ,,Victor Babeº“, Timiºoara,
Romania
Introduction: Scarring alopecia is determined by the
destruction of the pilo-sebaceous follicle and its
replacement with scar tissue. Acquired immunity,
Borrelia infection and senescence of follicular stem cell
reservoir are suspected to play a role.
Case report: We present the case of a 57 year-old woman
with a hairless plaque on the vertex of the head. The
lesion debuted in 1982, and progressed till a dimension
of 13/10 cm. The patient followed different therapies
(triamcinolone acetonide injections, ultrasounds, topical
minoxidil) without any effect. A biopsy from the lesion
was performed and the histological aspect was
characteristic for scleroderma. Without a standard
therapy for the scarring alopecia, we decided to start a
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
therapeutic scheme with UVB, based on its property to
influence the skin immune cells.
Results: After six months of treatment, the lesions are
stationary and the patient is satisfied with the result.
Discussions: Loss of the hair can be very distressing for
the patients, affecting their life quality. Unfortunately,
the treatment in scarring alopecia is addressed to stop
the progression of the disease and not to cure.
P 11
CILINDROM SOLITAR RECIDIVANT AL FEÞEI
CU TRANSFORMARE CARCINOMATOASÃ
Corina Bud
Universitatea din Oradea
Cilindromul este o tumorã benignã rarã, a anexelor
cutanate, cel mai frecvent întâlnitã la nivelul capului ºi
gâtului, ce se prezintã ca mase tumorale solitare sau
multiple. Forma solitarã apare sporadic, afecteazã faþa ºi
scalpul la adulþii vârstnici.
Se prezintã cazul unui pacient de 74 de ani, de sex
masculin care se aflã în evidenþele noastre de 20 de ani
cu un cilindrom solitar al feþei, cu recidive rapide dupã 4
intervenþii chirurgicale efectuate pe parcursul acestor
ani. Din punct de vedere clinic la fiecare recidivã tumorã
se prezintã ca o formaþiune nodularã bine delimitatã,
subcutanatã, mobilã pe planurile subiacente, globuloasã,
cu centrul fluctuent, asemãnãtor unui chist, cu diametru
pânã la 2 cm, localizatã în ºanþul nazogenian stâng. În
timp tumora se ulcereazã central eliminând o secreþie
seroasã, dar la ultima recidivã în jurul ulceraþiei se
observã perle epiteliomatoase translucide cu
telangiectazii pe suprafaþã.
Dupã fiecare excizie chirurgicalã examenul histo-
patologic efectuat descrie aspectul unui cilindrom
format din insule de celule epiteliale înconjurate de o
capsulã hialinã, PAS+ care pãtrund în tumorã. La
periferia insulelor se identificã o populaþie de celule
bazaloide cu nuclei hipercromi în timp ce în centru sunt
celule cu nuclei mari ºi palizi ce delimiteazã spaþii
chistice. Însã ultimul examen histopatologic descrie
aspectul unui carcinom anexial în care celulele bazaloide
prezintã activitate mitoticã în centrul tumorii.
Datoritã capacitãþii sale mari de recurenþã ºi a riscului de
transformare malignã cilindromul trebuie îndepãrtat
complet chirurgical.
89
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
P 12
MODIFICÃRI CLINICE ªI HISTOPATOLOGICE
ÎNTR-UN CAZ DE NEV ALBASTRU ATIPIC
Corina Bud
Universitatea din Oradea
Nevul albastru este o tumorã pigmentarã melanocitarã
ce poate avea orice localizare dar mai frecvent pe dosul
mâinilor ºi picioarelor ºi pe fese. De-a lungul timpului
sunt posibile modificãri importante spre atipii celulare,
dar riscul de transformare malignã este necunoscut.
Prezint cazul unei tinere de 19 ani cu o leziune
pigmentarã apãrutã de la naºtere, localizatã pe fesa
stângã. Din punct de vedere clinic leziunea se prezintã ca
o patã pigmentarã, cu margini bine delimitate, ovalarã,
netedã ºi platã la suprafaþã, de culoare negru-albãstrui
uniform ºi diametru de 13 mm. Aspectul clinic poate
induce confuzii în special cu melanomul malign. La
examenul dermatoscopic însã, existã un aspect omogen,
difuz, de pigmentaþie negru-albãstruie, cu globuli ºi
puncte negre individuale.
Dupã excizia chirurgicalã modificãrile histopatologice
aratã urmãtorul aspect: proliferare dermalã melanocitarã
formatã din celule epiteloide ºi fusiforme intens
pigmentate; granule de melaninã dispuse intra-
citoplasmatic ºi multiple melanofage de-a lungul fibrelor
de colagen. Melanocitele sunt grupate în cuiburi ce se
extind în dermul profund ºi hipoderm; moderate atipii
celulare, fãrã mitoze, nucleoli vizibili focal, necroze
absente (sugestive doar în caz de malignitate); jonc-
þiunea dermo-epidermicã este liberã, fãrã componente
intraepidermice. Indicele mitotic evaluat prin ihc pentru
ki 67 este mai puþin de 5%. Diagnosticul diferenþial se
face cu nevul albastru cu hipercelularitate.
Acest caz indicã importanþa exciziei chirurgicale ºi a
examinãrii histopatologice pentru diagnosticul dife-
renþial al nevului albastru.
P 13
SINDROMUL SWEET. PREZENTARE DE CAZ
M.A. Badea*, Marina Lorena Richea*, Iudita-Maria Badea**,
M.A. Þilea ***, Mihaela Georgescu***, S.H. Morariu*
* Clinica Dermatovenerologie Târgu-Mureº
** Clinica de Anestezie ºi Terapie Intensivã, Spitalul Clinic Judeþean de
Urgenþã Târgu-Mureº
*** Clinica Dermatovenerologie, Spitalul Universitar de Urgenþã Militar
Central „Carol Davila”, Bucureºti
Introducere: Sindromul Sweet reprezintã o dermatozã
neutrofilicã care asociazã febra, artralgii, mialgii ºi
cefalee. Mai rar se poate întâlni afectare renalã, cardiacã
90
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
sau digestivã. Leziunile cutanate sunt plãci sau noduli
induraþi cu distribuþie specificã pe faþã, dosul mâinilor,
regiunea cervicalã posteriorã. De cele mai multe ori
leziunile sunt dureroase.
Prezentare de caz: Pacient în vârstã de 44 de ani a solicitat
consult dermatologic pentru prezenþa de plãci
eritematoase, infiltrate distribuite la nivelul feþei,
regiunii cervicale posterioare ºi pe dosul mâinilor.
Aceste leziuni erau însoþite de febrã 37.8° C, artralgii ºi
mialgii. Analizele de laborator au evidenþiat urmãtoarele
valori patologice: VSH = 42 mm/h, PCR = 31.3 mg/L.
Examenul bacteriologic al leziunilor din regiuni diferite
a fost negativ. S-a efectuat biopsie cutanatã iar examenul
histopatologic a descris prezenþa unui infiltrat
neutrofilic difuz la nivelul dermului reticular, edem la
nivelul dermului papilar. Pe baza datelor clinice ºi
paraclinice am stabilit diagnosticul de sindrom Sweet.
Examenul CT nu a evidenþiat procese neoplazice
viscerale. Nu s-a efectuat determinarea anticorpilor
ANCA. Pacientul a urmat tratament cu prednison 40
mg/zi cu rãspuns favorabil dupã 10 zile de tratament.
Doza a fost scãzutã treptat. Leziunile au dispãrut
complet dupã 30 de zile.
Concluzii: Sindromul Sweet reprezintã o dermatozã cu
debut acut care asociazã manifestãri sistemice ºi care
frecvent rãspunde la corticoterapie.
Cuvinte cheie: sindrom Sweet, febrã, artritã.
P 14
ERITEMUL INDURAT BAZIN - DIFICULTÃÞI ÎN
DIAGNOSTIC ªI TRATAMENT
Alina Maxim*, Virginia Chiþu**, Sabina Zurac***, R. Andrei***
* Compartiment Dermato-venerice, Spitalul Judeþean de Urgenþã
Alexandria
** Dermatologie I, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti, U.M.F. ,,Carol
Davila” Bucureºti
***Anatomie-patologicã, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti, U.M.F.
,,Carol Davila” Bucureºti
Eritemul indurat Bazin prin raritatea sa a devenit un
diagnostic dificil.
Prezentãm cazul unei paciente de 71 de ani, care a
solicitat consult pentru placarde eritemato-violacee,
indurate, presãrate cu ulceraþii, localizate la nivelul
gambelor, cu evoluþie trenantã de luni de zile, slab
responsive la antibioterapie. Trãsãturile clinice au
ridicat suspiciunea de eritem indurat Bazin, biopsia
cutanatã evidenþiind arii de inflamaþie granulomatoasã
giganto-epitelioidã ºi vasculitã a vaselor mici, aspect
compatibil cu diagnosticul de eritem indurat, fãrã a
putea exclude granulomatoza Wegener. Bacilii acid-
alcoolo rezistenþi nu au fost observaþi. În contextul în
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
care Rx pulmonar a fost normal, IDR la PPD 16 mm ºi
existã un posibil contact TB în antecedente, medicul
pneumolog a solicitat ºi investigaþii de excludere a
granulomatozei Wegener care s-au soldat cu rezultate
negative. Tratamentul tuberculostatic a fost temporizat
în continuare în contextul în care ulceraþiile s-au
epitelizat spontan, lãsând cicatrici atrofice, presãrate cu
telangiectazii, în schimb arii eritemato-violacee au
continuat sã mai aparã. Pacienta a beneficiat de a douã
biopsie cutanatã, care a fost evaluatã în douã servicii
diferite de anatomie-patologicã, diagnosticul final fiind
de eritem indurat. Dupã 6 luni de la prima formulare a
diagnosticului de eritem indurat s-a reuºit instituirea
tratamentului tuberculostatic.
P 15
CARCINOM ÎN CUIRASÃ LA O PACIENTÃ
CU NEOPLASM DE SÂN
Mihaela Anca Popescu, Silvia Vasile
Clinica de Dermatologie, Spitalul de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Dr.
Victor Babeº”, Bucureºti
La nivelul pielii pot apare manifestãri neoplazice
secundare, rezultate ale metastazelor cutanate ale unor
tumori ale organelor interne sau datorate invaziei
directe a tegumentului prin continuitate de la un organ
adiacent afectat. Posterul de faþã prezintã cazul unei
femei cu carcinom de sân neglijat, care, pe lângã
determinãri secundare de tip metastatic la nivel hepatic
ºi pulmonar, a dezvoltat ºi o infiltrare carcinomatoasã a
tegumentului adiacent, de tip carcinoma ,,în cuirasã”, cu
pielea infiltratã cu aspect de ,,coaja de portocalã”.
CARCINOMA EN CUIRASSE TO A WOMAN WITH
BREST NEOPLASM
Secondary skin neoplasms may be the result of
cutaneous metastases from an internal tumor, or the
result of direct invasion of the skin in continuity with a
tumor of an adjacent organ. The present poster presents
the case of a woman with neglected breast carcinoma,
who developed, besides liver and pulmonary
metastases, as well as direct involvement of the skin, as
“orange skin”- like carcinoma “en cuirasse”.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P 16
POROCARCINOM ASOCIAT CU POROM
M.A. Tudor*, Virginia Chiþu*, **, Sabina Zurac**, ***, Alexandra
Antonia Cârjaliu*, M. Ghiþã*, C. Popescu*, R. Ion*, M. Bãleanu*
* Clinica Dermatologie I, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti
** U.M.F. ,,Carol Davila”, Bucureºti
*** Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti
Porocarcinomul cunoscut ºi ca porom malign sau
acrospirom malign poate fi întâlnit la nivelul membrelor
sau feþei, adesea în asociere cu un porom sau
hidroacanthoma simplex. Este o tumorã cu agresivitate
intermediarã, având potenþial de metastazare în special
în ganglionii sateliþi ºi care se rezolvã chirurgical.
Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 65 ani, fãrã
antecedente personale patologice semnificative, care a
solicitat consult pentru apariþia la nivelul unui antebraþ
a unei formaþiuni tumorale, pediculate, cu suprafaþa
erodatã, crustoasã, cu cromaticã variind de la galben la
roºu-negricios ºi dimensiuni de aproximativ 3/3/2cm.
Anamnestic evoluþia era de peste zece ani,
asimptomaticã, pacientul fiind deranjat recent de
apariþia tendinþei la sângerare. Aspectul clinic al leziuni
a ridicat probleme de diagnostic diferential între
molluscum pendulum, carcinom spinocelular ºi mai
puþin probabil un melanom amelanotic.
Pacientul a beneficiat de excizie chirurgicalã, examinarea
histopatologica ºi testele IHC stabilind diagnosticul de
porocarcinom cu pattern expansiv de invazie, dezvoltat
pe porom.
P 17
ERITRODERMIE ASOCIATÃ CU LEZIUNI
DISEMINATE DE MOLLUSCUM CONTAGIOUSUM
LA UN PACIENT CU IMUNOSUPRESIE DATORATÃ
UNUI LIMFOM CU CELULE T
Alexandra Antonia Cârjaliu*, Virginia Chiþu*, **, M. Popescu***, A.
Maxim****, Sabina Zurac***** , R. Ion*, C. Popescu*, A. Tudor* , M.A.
Ghiþã*
* Clinica Dermatologie I, Spitalul Colentina, Bucureºti, România
** U.M.F. ,,Carol Davila”, Bucureºti, România
*** Secþia Hematologie, Spitalul Colentina, Bucureºti, România
**** Compartimentul de Dermatologie al Spitalului Judeþean Alexandria,
România
***** Secþia Anatomie Patologicã, Spitalul Colentina, Bucureºti, România
Prezentãm cazul unui pacient de 81 de ani, diabetic, care
s-a prezentat în clinicã pentru o erupþie cutanatã
generalizatã eritemato-scuamoasã, asociatã cu prurit
cutanat sever ºi adenopatii periferice, în evoluþie de
aproximativ 2 ani, refractarã la tratament. Pacientul
91
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
prezenta de asemenea numeroase tumorete, rotunde,
roze, ombilicate central, diseminate la nivelul scalpului
ºi membrelor inferioare ºi leziuni cu aspect de veruci
vulgare palmo-plantare. Aspectul clinic al erupþiei
eritrodermice a ridicat probleme de diagnostic dife-
renþial între o eczemã generalizatã ºi un limfom cutanat,
iar pentru tumoretele de la nivelul scalpului ºi mem-
brului inferior drept s-au luat în calcul diagnosticele de:
molluscum contagiosum, keratoacantoame multiple ºi
chiste epidermoide. S-au prelevat biopsii de la nivelul
leziunilor, diagnosticul histopatologic fiind: 1. dermatitã
perivascularã cu eozinofile; 2. molluscum conta-
giousum. Asocierea eritrodermiei intens pruriginoase cu
leziuni de molluscum contagiousum de mari dimensuni,
diseminate ºi veruci vulgare palmo-plantare a ridicat
suspiciunea unei imunosupresii, motiv pentru care
pacientul a fost investigat în acest sens. Analizele de
laborator au relevat modificãri hematologice impor-
tante: leucocitoza cu limfocitozã ºi eozinofilie im-
portantã (3970/ul), Ig E totale mult crescute (75 328
iu/ml), imunofenotiparea limfocitarã pentru screeningul
afecþiunilor limfoproliferative a condus la diagnosticul
de Limfom cu celula T helper ºi descãrcare perifericã.
P 18
SARCOM KAPOSI APÃRUT PE FOND
DE INSUFICIENÞÃ RENALÃ CRONICÃ
- PREZENTARE DE CAZURI
G.L. Fekete, L. Fekete, L. Dénes, Anna Dávid, Ágota Bagosi,
Orsolya Kelemen
U.M.F. Târgu-Mureº, Clinica Dermatologie
Sarcomul Kaposi este o boalã neoplazicã conjunctivo -
vascularã, care constã în proliferarea excesivã a vaselor
capilare ºi a þesutului conjunctiv. Clinic, sarcomul Kaposi
se prezintã în 4 forme: epidemic (asociat cu SIDA),
iatrogen, clasic sau sporadic ºi endemic (Africa). Dintre
formele clinice ale sarcomului Kaposi forma iatrogenã
este cea mai rarã, apãrând mai ales la pacienþii cu
transplant de organe (incidenþa sa fiind mai crescutã la
pacienþi cu transplant renal -pânã la 5%) sau la cei supuºi
tratamentului imunosupresor. Media de timp pânã la
dezvoltarea sa este de 15-30 de luni. Prezentãm douã
cazuri clinice: Cazul 1. Pacienta în vârstã de 61 ani,
hipertensivã, cu insuficienþã renalã cronicã moderatã de
circa 2 ani, cu RFG de 35 ml/min, se prezintã pentru
apariþia de 2-3 luni, a papulelor ºi a nodulului de
coloraþie roºie închisã-violacee, de dimensiuni între 0,3-
2,4 cm, circumscrise, cu contur neregulat, consistenþã
durã la palpare, ne-dureroase, nepruriginoase, localizate
pe faþa dorsalã a halluxului ºi a degetului II de pe
membrul inferior stâng. Cazul 2. Pacient în vârstã de 74
92
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
ani, cunoscut cu insuficienþã renalã severã de 3 ani, cu
RFG de 20 ml/min, se prezintã pentru apariþia recentã
de noduli multipli de coloraþie maroniu-violacee, de
dimensiuni între 0,2-1,5cm, circumscrise, cu contururi
regulate, de consistenþã durã la palpare, sensibile la
mers, localizate la nivel plantar bilateral. Examenul
histopatologic a confirmat diagnosticul de sarcom
Kaposi în ambele cazuri. Testul HIV ºi detectarea HHV 8
prin metoda PCR efectuate au fost negative în ambele
cazuri. Cazurile rare prezentate atestã cã în insuficienþã
renalã cronicã cât ºi posibil în alte boli cronice,
imunodeficienþa apãrutã datoritã bolii sau datoritã
tratamentului imunosupresor pot induce apariþia
sarcomului Kaposi.
P 19
DERMATOZA „EN TERRE SÈCHE” – CAZ CLINIC
G.L. Fekete, Anna Dávid, Orsolya Kelemen, L. Fekete, L.
Dénes, Ágota Bagosi
U.M.F. Târgu-Mureº, Clinica Dermatologie
Dermatoza „en terre sèche” este o entitate clinicã bizarã,
neobiºnuitã ºi idiopaticã. A fost descrisã în anul 1987 de
cãtre Duncan. Este o boalã benignã, a cãrei etiologie nu
este încã elucidatã. O ipotezã ar fi, o tulburare de
keratinizare anormalã, întârziatã. Expunerea exageratã
la soare poate fi un factor declanºator al bolii. Se
caracterizeazã prin prezenþa unor plãci, placarde maro-
gri, de aspect murdar, cu o suprafaþã uºor papilomatoasã
apãrând de obicei pe membrele superioare, mai ales
palmar. Plãcile nu pot fi îndepãrtate prin curãþare
obiºnuitã, dispar complet doar prin frecare puternicã cu
un tampon de tifon îmbibat în alcool isopropilic 70% sau
alcool etilic, acest lucru fiind ºi diagnosticul bolii. Boala
nu constituie o ameninþare medicalã gravã, fiind doar o
problemã de esteticã. Prezentãm cazul unui copil în
vârstã de 10 ani, fãrã antecedente medicale relevante,
care se prezintã în unitatea noastrã acuzând prezenþa ºi
persistenþa de aproximativ de douã luni, a unor plãci
maro-gri, de aspect murdar, cu suprafaþã uºor
papilomatoasã, cu margini slab delimitate, localizate pe
dosul mâinilor bilateral, cu insule de piele sãnãtoasã în
interiorul leziunii. Având în vedere distribuþia ºi
aspectul leziunilor, am suspicionat diagnosticul de
dermatozã en terre seche, diagnosticul fiind confirmat
prin testul de frecare puternicã cu un tifon îmbibat în
alcool isopropilic 70%. Cazul prezentat îl considerãm
interesant, fiind o boalã rarã, subdiagnosticatã.
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
P 20
DERMATITA LIVEDOIDÃ ªI GANGRENOASÃ
(SINDROM NICOLAU) – TREI CAZURI CLINICE
G.L. Fekete, L. Dénes, Anna Dávid, Ágota Bagosi, Orsolya
Kelemen, L. Fekete,
U.M.F. Târgu-Mureº, Clinica Dermatologie
Dermatita livedoidã ºi gangrenoasã sau sindromul
Nicolau, este un accident postterapeutic foarte rar,
produs prin injectarea intravenoasã, intramuscularã sau
intraarterialã a unui medicament aflat sub formã
uleioasã sau de suspensie. Se produce embolizarea
ramurilor arterei sau iritarea pereþilor ei, cu tromboza
sau spasm arterial cu apariþia unui sindrom de ischemie
acutã segmentarã cutanatã. Descris de ªt. Gh. Nicolau în
1925, dupã injecþii cu bismut. Evoluþia bolii este
favorabilã, majoritatea cazurilor se vindecã dupã 6-8
sãptãmâni, fãrã sechele. Prezentãm trei cazuri clinice
diagnosticate în Clinica de Dermatologie din Târgu
Mureº în ultimi 20 de ani. Cazul 1. Pacientã în vârstã de
74 de ani, care dupã administrarea unei injecþii
intravenoase de Ciprinol 400 mg, printr-o branulã la
nivelul antebraþului drept, prezintã dureri locale vii ºi
apariþia la o zi a unui placard roºu-violaceu de circa 8 cm
diametru, cu aspect livedoid, pe alocuri necrotic, foarte
dureros, cu margini bine delimitate ºi contur geografic.
Cu tratament general simptomatic ºi local cu debridante,
antibioterapie ºi epitelizante evoluþia bolii a fost
favorabilã, zona epitelizându-se în circa 8 sãptãmâni.
Cazul 2. Pacientã în vârstã de 71 de ani, la care pe baza
anamnezei ºi a aspectului clinic se pune diagnosticul de
dermatitã livedoidã ºi gangrenoasã dupã o administrare
de Cefuroxim intravenos pentru o infecþie a unui ulcer
cronic de gambã. Evoluþie favorabilã sub tratament
sistemic ºi local. Cazul 3. Pacientã în vârstã de 69 de ani,
la care dupã o injecþie intravenoasã administratã de
rituximab (Mabthera) pentru o afecþiune hematologicã,
prezintã la nivelul antebraþului stâng un placard roºu-
violaceu cu necrozã centralã, de circa 6 cm diametrul
apãrut la douã zile dupã administrare. Evoluþie
favorabilã sub tratament sistemic antibiotic ºi local cu
antibiotice, debridante ºi epitelizante. Dermatita
livedoidã ºi gangrenoasã sau sindromul Nicolau, este un
accident postterapeutic foarte rar subdiagnosticat.
Evoluþia bolii este favorabilã, majoritatea cazurilor se
vindecã dupã 6-8 sãptãmâni, fãrã sechele. Prevenirea
acestui accident postterapeutic se face prin respectarea
regulilor elementare de efectuare a injecþiilor.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P 21
ERITEM MARGINAT – PREZENTARE DE CAZ
Lorena Richea, M.A. Badea, Valentina Mureºan, Alina Andrei,
Laura Boga, S.H. Morariu
Spitalul Clinic Judeþean Mureº, Clinica Dermatovenerologie, Târgu-
Mureº
Introducere: Eritemele figurate reprezintã un grup de
afecþiuni care se caracterizeazã prin leziuni de tip
eritematos, dispuse inelar, arcuat, circinat sau policiclic.
Eritemul marginat (sin. Eritem inelar reumatic, eritem
circinat) este o manifestare a reumatismului poliarticular
sub formã de eritem figurat.
Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 33
de ani, care a solicitat consult dermatologic pentru
apariþia unor papule ºi plãci eritematoase care se extind
la periferie, având contur policiclic, margini elevate,
centru palid, uºor pruriginoase, localizate la nivelul
trunchiului ºi membrelor, însoþite de febrã, edem ºi
dureri ale articulaþiilor mari ºi mici. Pacientul relateazã
angine repetate în antecedente. S-a instituit tratament
sistemic cu Penicilinã 3x1000000 UI/zi, antipiretice ºi
antiinflamatoare, iar local mixturã cu hidrocortizon 1%.
Analizele de laborator au evidenþiat probe inflamatorii
crescute, ASLO pozitiv, exudat faringian negativ.
Consulturile cardiologic ºi reumatologic au fost în limite
normale. Evoluþia a fost favorabilã cu remiterea treptatã
a leziunilor cutanate, febrei ºi poliartralgiilor.
Discuþii: Eritemele figurate sunt determinate de multipli
factori patogeni: alergie medicamentoasã, alergie
microbianã sau fungicã, boalã reumatismalã, neoplazii,
înþepãturi de insecte. Eritemul marginat se dezvoltã la
10-20% din pacienþii cu febrã reumatoidã acutã,
majoritatea fiind copii care prezintã ºi endocarditã.
Studiile au arãtat cã, în zonele dezvoltate ale lumii, febra
reumatoidã acutã ºi endocardita reumatismalã rãmân
principalele cauze ale decesului în primele 5 decade ale
vieþii.
Concluzii: Febra reumatoidã acutã poate fi prevenitã prin
tratarea corespunzãtoare a anginelor streptococice, în
special la pacienþii cu vârste cuprinse între 5 ºi 15 ani.
Cuvinte cheie: eritem marginat, febrã reumatoidã,
endocarditã.
93
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
P 22
ERITEM POLIMORF FORMÃ MAJORÃ
– PREZENTARE DE CAZ
Constanþa Turda, Floarea Sãrac
Universitatea Oradea, Facultatea de Medicinã ºi Farmacie Oradea
Introducere: Eritemul polimorf se poate prezenta în
diferite grade de severitate: forma minorã, auto-
limitantã, cu leziuni cutanate specifice ,,în semn de tras
la þintã” care rareori intereseazã mucoasele ºi forma
majorã, mai severã, cu interesarea obligatorie a
mucoaselor, leziuni specifice ºi papulo-buloase acrale cu
decolare epidermicã care cuprinde cel mult 10% din
suprafaþa corporalã – acesta fiind unul dintre criteriile de
diferenþiere cu sindromul Stevens Johnson ºi respectiv
Necroliza Toxicã Epidermicã (peste 30%).
Material ºi metodã: Prezentãm cazul unui bolnav care s-a
internat de urgenþã pentru bule mari, cu conþinut seros ºi
hematic ale palmelor ºi plantelor bilateral, eroziuni
dureroase ale semimucoasei buzelor acoperite de cruste
hematice, bule ºi eroziuni ale boltei palatine, mucoasei
jugale, fãrã interesarea mucoasei genitale ºi/sau
conjunctivale, fãrã alte tipuri de leziuni ale tegumen-
telor trunchiului, gâtului sau feþei.
Rezultate: Leziunile tegumentare au apãrut la câteva ore
de la administrarea de ACC (acetylcysteinum) pentru o
bronºita cronicã. Menþionãm cã pe parcursul spitalizãrii
starea generalã a bolnavului a fost bunã, nu a fost
însoþitã de febrã, hipotensiune, oligurie, hematurie,
modificãri paraclinice ºi/sau apariþia de noi leziuni
odatã cu suprimarea administrãrii medicamentului
incriminat.
Concluzii: Prezentãm cazul pentru avertizarea posibilei
reacþii alergice la un medicament des recomandat, chiar
ºi fãrã prescripþie medicalã. 50% din cazurile de eritem
polimorf sunt cauzate de medicamente; cele mai des
incriminate sunt anticonvulsivantele, antibioticele,
antiinflamatoriile nesteroidiene, tuberculostatice; din
lista consultatã nu am gãsit specificatã acetycysteina
(ACC).
P 23
SINDROM SWEET – PREZENTARE DE CAZ
Constanþa Turda, Floarea Sãrac
Universitatea Oradea, Facultatea de Medicinã ºi Farmacie Oradea
Introducere: dermatoza acutã febrilã neutrofilicã se
caracterizeazã prin debut brusc cu febrã, sindrom
inflamator paraclinic, infiltrarea neutrofilicã a dermului
94
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
ºi apariþia de leziuni cutanate precedate de o infecþie
acutã a tractului respirator sau gastrointestinal.
Material ºi metodã: prezentãm cazul unui bãrbat de 40 de
ani internat pentru febra 39 grade, artralgii, mialgii, tuse
chinuitoare, papule roºii-violacei dispuse în plãci ºi
placarde circinate, bine delimitate, presãrate cu pustule
mai ales în periferie, noduli, localizate pe membrele
superioare ºi inferioare, faþã ºi gât, distribuþie relativ
simetricã, nedureroase, nepruriginoase; manifestãrile
cutanate au apãrut la 5 zile dupã o infecþie a tractului
respirator .
Rezultate: examinãrile paraclinice aratã un sindrom
inflamator acut cu leucocitozã: 11.960/microL, neutro-
filie: 88.1%, CRP: 320.8 mg/L, fibrinogen: 636.6 mg/dL,
fãrã eozinofilie, ºi confirmã supoziþia de infecþie strepto-
cocicã prin ASLO: 291 IU/ml. Se instituie tratament
antibiotic ºi antihistaminic la care se asociazã terapia
cortizonicã generalã ºi localã care este urmatã de un
rãspuns prompt clinic ºi paraclinic (L: 6.990/microL,
neutrofile: 53.6%, CRP: 52.38) dupã 3 zile.
Concluzii: Subliniem importanþa rãspunsului excelent la
corticoterapia generalã în cadrul dermatozei acute
neutrofilice, criteriu diagnostic alãturi de cele menþio-
nate anterior, mai ales în condiþiile polimorfismului
leziunilor cutanate: papule roºii-violacei, vezicule,
pustule, noduli în placarde cu dispoziþie circinatã care
sunt destul de greu de diferenþiat de alte boli, mai ales de
reacþiile postmedicamentoase care intrã ºi ele în etiologia
dermatozei acute febrile neutrofilice alãturi de neoplazii.
P 24
MELANOM GIGANT AL OBRAZULUI
Florina Cãtãlina Bucur, Daniela Nestor, I. Lascãr, Mirabela Tasi,
Anca Boieºteanu, R. Scurtu
Spitalul Clinic Colentina Bucureºti, Clinica Dermatologie I
Spitalul Clinic Floreasca Bucureºti, Clinica de Chirurgie Plasticã ºi
Microchirurgie Reconstructivã
Prezentãm cazul unei paciente de 79 de ani, cunoscutã
cu HTA stadiul III, care s-a prezentat pentru o
formaþiune tumoralã, pe fondul unui placard de culoare
brunã, localizat la nivelul obrazului stâng, cu
dimensiuni de aproximativ 10/10 cm, cu formã
neregulatã ºi contur net, ce prezintã pe suprafaþã noduli
de creºtere verticalã, cu dimensiuni de 4/4 cm evoluând
anamnestic de aproximativ 2 ani. La examenul obiectiv,
placardul tumoral prezintã multiple culori (negru, maro-
închis, maro-deschis).
Restul examenului clinic a fost în limite normale, fãrã
adenopatii periferice palpabile.
Tabloul clinic a ridicat suspiciunea de, melanom extensiv
în suprafaþã, cu noduli de creºtere pe verticalã.
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
S-a efectuat CT toraco-abdomino-pelvin cu substanþã de
contrast ce a evidenþiat mai mulþi micronoduli la nivelul
LSS, cu aspect sechelar; CT craniu cu substanþã de
constrast a relevat o formaþiune tumoralã tegumentarã,
malar stâng, cu dimensiuni de 42/36 mm, grosime 17
mm, hiperdensã, iodofilã. Þesutul celular subcutanat
adiacent ºi planul osos malar fãrã modificãri. S-a
intervenit chirurgical pentru excizia formaþiunii
tumorale cu limite de siguranþã pânã la planul grãsos.
Examenul histopatologic a confirmat diagnosticul:
melanom extensiv în suprafaþã cu noduli de creºtere pe
vertical (indice Breslow 8 mm, nivel Clark V) .
P 25
CELULITA DISECANTÃ (PERIFOLICULITIS CAPITIS
ABCEDIENS ET SUFFODIENS, BOALA HOFFMANN)
Floarea Sãrac
Facultatea de Medicinã ºi Farmacie Oradea, Disciplina Dermato-
Venerologie
Introducere: Celulita disecantã reprezintã o afecþiune
inflamatorie cronicã a scalpului manifestatã prin noduli
dureroºi, abcese cu scurgeri purulente, comunicãri
profunde între abcese, cheloide reziduale ºi alopecii
cicatriciale (urmare a distrucþiei foliculilor pilo-sebacei
datoritã unor granuloame limfo-plasmocitare) Este o
afecþiune dermatologicã rarã, care predominã la nivelul
regiunii parieto-occipitale ºi intereseazã mai ales bãrbaþii
de 18-40 ani, cu precãdere rasa neagrã. Etiologia este
necunoscutã. Evoluþia sa este cronicã, în pusee, iar
rãspunsul la terapiile propuse este de cele mai multe ori
modest.
Caz clinic: tânãr de 22 de ani prezintã de aproximativ 1 an
la nivelul pielii pãroase a capului noduli inflamatori
recidivanþi, profunzi mai numeroºi în zona parietalã ºi
occipitalã cu extensie ºi coalescenþã, traiecte sinuase, arii
reliefate, alopecie cicatricialã în regiunea occipitalã.
În antecedentele personale patologice se poate menþiona
o acnee moderatã pânã la vârsta de 19 ani.
Examenul bacteriologic din secreþiile purulente a
evidenþiat un stafilococ aureu.
Histopatologic s-a remarcat prezenþa dopurilor
foliculare ºi abceselor foliculare ºi perifoliculare, infiltrat
inflamator mixt (PMN, L, Pl, E), celule gigante de corp
strãin, precum ºi existenþa unui þesut de granulaþie, a
cicatricilor ºi traiectelor fistuloase.
Aspectul clinic, evolutiv ºi histopatologic au ajutat la
diferenþierea faþã de pseudochistele pielii pãroase a
capului (nodulii aseptici ai scalpului), care au o evoluþie
benignã spre alopecie necicatricialã.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
Tratamentul a fost atât medical (retinoizi sistemici,
antibioterapie antistafilococicã) cât ºi chirurgical (incizie
ºi drenaj).
Concluzii: Celulita disecantã a scalpului reprezintã una
din cauzele alopeciilor cicatriciale neutrofilice.
Afecþiunea prezintã similitudini cu acneea conglobatã ºi
cu hidradenita supurativã, putându-se asocia cu acestea.
În cazul nostru, din anamnezã ºi examenul clinic rezultã
cã deºi bolnavul a suferit de o acnee vulgarã , cele douã
entitãþi clinice au avut o evoluþie separatã. Prezentarea
cazului are drept scop sublinierea importanþei
investigaþiilor paraclinice (examen histo-patologic din
biopsia lezionalã) pentru diagnosticul diferenþial ºi
pentru evitarea erorilor legate de diagnosticul
alopeciilor cicatriciale a pielii pãroase a capului.
P 26
PARAPSORIAZIS ÎN PLÃCI -
ASPECTE CLINICE, EVOLUTIVE ªI TERAPEUTICE
Floarea Sãrac, Constanþa Turda
Facultatea de Medicinã ºi Farmacie Oradea, Disciplina Dermatologie
Introducere: Parapsoriazisul cuprinde o varietate de
dermatoze inflamatorii relativ necomune cu etiologie
necunoscutã ºi care sunt rezistente la tratamentele
convenþionale. În ciuda denumirii de parapsoriazis,
aspectele clinice ale maculelor sau plãcilor neinfiltrate ºi
scuamoase este diferit de cel al leziunilor de psoriazis.
Clasificarea acestui grup de boli este controversatã ºi
adesea complicatã, prin utilizarea a mai multor termeni
care descriu aceaºi boalã ºi prin utilizarea de diferite
sisteme de nomenclaturã a acestora. Nomenclatura
standard propusã împarte parapsoriazisul în douã
grupe distincte: parapsoriazis lichenoid care poate fi
acut sau cronic ºi parapsoriazisul în plãci mici sau mari.
Prezentarea cazului: Prezentãm cazul unei femei în vârstã
de 75 de ani, care suferã de aproximativ un an leziuni
eritemato-scuamoase bine delimitate, de culoare roz, cu
scuame subþiri, aderente, greu detaºabile. Leziunile au
fost iniþial dispuse în plãci care s-au transformat în
placarde extinse pe trunchi ºi membre. Iniþial acestea au
fost asimptomatice, ulterior devenind foarte pruri-
ginoase. Bolnava a fost tratatã 3 luni ambulator cu
antimicotice orale ºi locale, afecþiunea nefiind influenþatã
de tratament.
Diagnosticul nostru a fost de parapsoriazis în plãci cu
posibilã evoluþie cãtre micozis fungoid, examenul histo-
patologic infirmând deocamdatã aceastã suspiciune.
Afecþiunea s-a ameliorat dupã corticosteroizi admi-
nistraþi local ºi PUVA-terapie.
Concluzii: Particularitatea cazului constã în debutul ºi
evoluþia afecþiunii precum ºi rãspunsul rapid la cortico ºi
95
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
PUVA-terapie. Este necesarã monitorizarea afecþiunii în
scopul depistãrii precoce a unei eventuale virãri a
acesteia spre un micosis fungoid.
P 27
POROCARCINOM ASOCIAT CU POROM
M.A. Tudor*, Virginia Chiþu*,**, Sabina Zbranca**,***, Alexandra
Antonia Cârjaliu*, Ghiþã M*, C. Popescu*, R. Ion*, M. Bãleanu*
* Clinica Dermatologie I, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti
** U.M.F. ,,Carol Davila“, Bucureºti
*** Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti
Porocarcinomul cunoscut ºi ca porom malign sau
acrospirom malign poate fi întâlnit la nivelul membrelor
sau feþei, adesea în asociere cu un porom sau
hidroacanthoma simplex. Este o tumorã cu agresivitate
intermediarã, având potenþial de metastazare în special
în ganglionii sateliþi ºi care se rezolvã chirurgical.
Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 65 ani, fãrã
antecedente personale patologice semnificative, care a
solicitat consult pentru apariþia la nivelul unui antebraþ
a unei formaþiuni tumorale, pediculate, cu suprafaþa
erodatã, crustoasã, cu cromaticã variind de la galben la
roºu-negricios ºi dimensiuni de aproximativ 3/3/2 cm.
Anamnestic evoluþia era de peste zece ani, asimpto-
maticã, pacientul fiind deranjat recent de apariþia
tendinþei la sângerare. Aspectul clinic al leziunii a ridicat
probleme de diagnostic diferenþial între molluscum
pendulum, carcinom spinocelular ºi mai puþin probabil
un melanom amelanotic.
Pacientul a beneficiat de excizie chirurgicalã, examinarea
histopatologicã ºi testele IHC stabilind diagnosticul de
porocarcinom cu pattern expansiv de invazie, dezvoltat
pe porom.
P 28
ROZACEEA GRANULOMATOASÃ DIAGNOSTICATÃ
CA LUPUS TUMIDUS ªI AGRAVATÃ DE
TRATAMENTUL CU DERMATOCORTICOIZI -
PREZENTARE DE CAZ
Mãdãlina Drãgan**, Mihaela Chercula*, Andreea-Raluca
Vlãduþã**, Emma Gheorghe**, Gh. Nicola, T. Tebeica***
* Spital Universitar de Urgenþã ,,Elias” – Bucureºti
** Clinica Dermatologie S.C.J.U. ,,Sfântul Apostol Andrei” – Constanþa
*** Centrul Dr. Leventer – Bucureºti
Prezentare de caz clinic de rozacee cu confirmare tardivã:
Pacient în vârstã de 46 de ani, cu profesie ce necesitã
expunere îndelungã la soare pe tot parcursul anului, fãrã
istoric familial de boli autoimune sau rozacee, cu APP de
96
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
lupus tumidus (diagnosticat clinic fãrã confirmare HP), a
fost internat în Clinica Dermatovenerologie a Spitalului
Clinic Judeþean de Urgenþã Constanþa, pentru apariþia
unor papule izolate ºi grupate în plãci eritemato-
teleangiectazice, acoperite de pustule ºi papulo-pustule,
dispuse la nivelul zonelor convexe ale feþei. Afecþiunea a
debutat în urmã cu 2 ani, cu apariþia iniþial la nivelul
lobului urechii drepte, a unei plãci eritemato-
edematoase, infiltrate, pacientul fiind diagnosticat în
Ambulatoriu DV cu lupus tumidus ºi tratat cu
Neotigason 30 mg/zi – 1 lunã, Plaquenil 2 cp/zi – 3 luni
ºi dermatocorticoizi locali – timp de 2 ani de zile, cu
evoluþie nefavorabilã, leziunile extinzându-se la nivelul
frunþii, obrajilor ºi lobului urechii stângi. Examenul
histopatologic efectuat pe parcursul internãrii în Clinica
noastrã a evidenþiat aspecte compatibile cu diagnosticul
de rozacee iar profilul imunologic pentru lupus a fost
negativ. Pacientul a efectuat tratament sistemic cu
Doxiciclina 100 mg 2 cp/zi timp de 14 zile, cu scãderea
treptatã a dozei pânã la 1/2 cp la douã zile, timp de trei
luni, topice cu ihtiol ºi Metronidazol ºi creme cu SPF 50+
cu evoluþie rapid favorabilã.
Concluzie: diagnosticul pozitiv a fost tardiv, întrucât
leziunea iniþialã s-a localizat la nivelul lobului auricular
drept ºi a fost eronat interpretatã ca lupus tumidus,
pacientul efectuând tratament prelungit cu DC potenþi
ce au agravat boala. Examenul histopatologic a avut
rolul de a confirma diagnosticul clinic de rozacee.
P 29
ETIOLOGIA INSOLITÃ A UNUI NODUL
SUBCUTANAT: UN RAPORT DE CAZ DESPRE
INFECÞIA CU DIROFILARIA REPENS
Maria Alice ªapcã, Mihaela Moisa
Secþia Dermatologie II, Spitalul Clinic Colentina
Dirofilarioza este o parazitozã determinatã de o filarie
nematoda care afecteazã animalele, în principal canidele,
ºi omul. Infecþia este transmisã prin intermediul
þânþarilor, printre manifestãrile clinice determinate
numãrându-se formarea de noduli subcutanaþi,
pulmonari, oculari. Pânã recent o zoonozã frecventã
doar în zona mediteraneanã, dirofilarioza devine treptat
o patologie notabilã ºi în Romania prin numãrul în
creºtere al cazurilor raportate de infecþii umane, cât ºi
canine.
Prezentãm un caz de infecþie cutanatã cu o Dirofilaria
repens la un pacient de 21 ani, internat pentru o placã
eritematoasã, slab delimitatã ºi infiltratã, caldã ºi
pruriginoasã, localizatã la nivelul ºoldului stâng, prin
palpare cãreia se decelau multiplii noduli subcutanaþi.
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
Leziunea avea o evoluþie de 3 sãptamâni, fiind asociatã
de 2 zile cu dureri inghinale ºi impotenþã funcþionalã
parþialã a membrului inferior stâng, simptomatologie
pusã pe seama adenopatiei inghinale stângi ºi a
limfangitei tronculare locale depistate. Nicio modificare
a hemogramei nu a fost identificatã. Pacientul a mai
prezentat anterior plãci eritematoase, cu caracter
inflamator la nivelul braþului stâng, respectiv flancului
stâng abdominal, prima dintre ele fiind diagnosticatã ºi
tratatã ca o tromboflebitã a membrului superior. Pentru
orientarea diagnosticului, am decis biopsierea
excizionalã a unui nodul de la nivelul leziunii,
eveniment ce a dus la identificarea în plaga operatorie a
unei formaþiuni filiforme, de 120 mm lungime,
diagnosticatã a fi o dirofilarie. Ulterior, pacientul a urmat
tratament antiparazitar, la follow-up nefiind identificate
recidive.
P 30
MELANOMUL SUPERFICIAL ÎN SUPRAFAÞÃ
VERSUS MELANOMUL NODULAR – O PROVOCARE
CLINICÃ
Mirabela Elena Tasi, Daniela Nestor, Anca Boieºteanu, Florina
Bucur
Clinica I Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina Bucureºti
Introducere ºi obiective: Melanomul devine o problemã din
ce în ce mai serioasã în toatã lumea. Cele mai comune
tipuri sunt melanomul superficial în suprafaþã (SSM) ºi
melanomul nodular (NM). Uneori diagnosticul
diferenþial între cele douã poate fi fãcut doar prin
histopatologie. Raportãm un caz captivant din acest
punct de vedere la un bãrbat caucazian de 61 de ani.
Materiale ºi metode: Un bãrbat de 61 ani, fototip
Fitzpatrick I, s-a prezentat pentru o leziune nodularã,
imprecis delimitatã, ulceratã, gri-maroniu-roºcat, situatã
supramamelonar stâng. Tumora era friabilã,sângerândã
ºi prezenta un nodul mic, negru la polul superior. La
examenul clinic se palpa un ganglion mic, mobil în axila
stângã, sub 1 cm, fãrã istoric familial sau personal de
melanom. Dermoscopia a arãtat numeroase vase
tortuoase, arborizate ºi val gri-albãstrui.
Pacientul a fost îndrumat cãtre Clinica de Chirurgie
Plasticã pentru excizia completã a tumorii, examen
histopatologic ºi biopsia ganglionului santinelã din axila
stângã (SLNB).
SLNB nu a fost posibil deoarece markerul nu era
disponibil la acel moment, motiv pentru care s-a decis
extirparea tumorii ºi amânarea SLNB. În aºteptarea
rezultatului pacientul a refuzat sã consulte un
oncologist.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
Examenul histopatologic a arãtat un SSM cu faza de
creºtere verticalã, Breslow 5.5 mm, Clark V, 12
mitoze/mm2, fãrã regresie tumoralã sau noduli sateliþi.
Rezecþia a fost completã.
Rezultate: În urma rezultatului histopatologic s-a insistat
pentru un consult oncologic, datoritã faptului cã, un
Breslow mai mare de 4 mm ºi o tumorã ulceratã sunt
indicaþii pentru terapia cu doze mari de interferon alfa-
2b, dar ºi pentru a avea o evaluare completã a
pacientului, considerând posibilitatea metastazelor
viscerale. S-a recomandat ,de asemenea, consult
psihiatric.
Din pãcate pacientul a fost pierdut din evidenþa clinicii
noastre pentru moment ºi nu ºtim date despre evoluþia
ulterioarã.
Concluzie: Chiar dacã SSM ºi NM sunt foarte diferite,
poate exista o formã particularã de SSM, cu faza de
creºtere verticalã, care poate mima un NM. Pentru acest
caz particular ºi mai ales pentru cã studiile au arãtat cã
tipul histopatologic este unul din cei mai importanþi
factori de prognostic, trebuie întotdeauna sã cerem o
biopsie cu examen histopatologic.
P 31
PSORIAZIS LIMITAT LA NIVELUL FEÞEI
– DIFICULTÃÞI ÎN DIAGNOSTIC
Cristina Iulia Mitran*, Mãdãlina Irina Mitran*, Monica
Costescu*,**, Maria Isabela Sârbu*, Clara Matei**, M. Tampa*,
**, V. Benea*, Simona Roxana Georgescu*, **
* Spitalul de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Victor Babeº”, Departamentul
Dermatologie
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila”, Bucureºti
Introducere: Psoriazisul este o afecþiune inflamatorie
cronicã, care se caracterizeazã prin apariþia unor plãci
eritemato-scuamoase bine delimitate, care se pot localiza
oriunde la nivelul pielii, dar de obicei afecteazã
genunchii, coatele ºi scalpul. Leziunile faciale sunt mai
frecvente decât s-a crezut anterior.
Prezentare de caz: Un pacient, de sex masculin, în vârstã
de 33 de ani, este internat în clinica noastrã pentru
apariþia unei erupþii formate din leziuni eritemato-
scuamoase, localizate la nivelul feþei ºi toracelui.
Pacientul a afirmat cã leziunile au apãrut în urmã cu 4
ani ºi iniþial erau limitate doar la nivelul feþei, fiind
diagnosticat cu lupus eritematos cronic ºi tratat cu
hidroxiclorochinã ºi corticosteroizi topic. În ultimele 2
luni leziunile s-au extins ºi la nivelul toracelui. La
examenul clinic local s-au observat leziuni eritematoase,
bine delimitate, cu aspect gutat, localizate la nivelul feþei
ºi toracelui postero-superior. Cele de la nivelul toracelui
97
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
prezentau scuame albe, stratificate. Semnul Auspitz era
prezent.
Examinarea histopatologicã a evidenþiat hiperkeratozã
(parakeratozã), acantozã ºi papilomatozã, papilele
dermice prezentând capilare dilatate. Suspiciunea de
psoriazis a fost confirmatã. S-au administrat topic
retinoizi, analogi de vitamina D ºi corticosteroizi cu
ameliorarea leziunilor.
Concluzii: Acest caz este particular prin debutul
psoriazisului la nivelul feþei, fãrã a implica alte regiuni
ale pielii. Leziunile eritematoase fãrã scuame localizate
pe zonele fotoexpuse pot conduce la diagnosticul de
lupus eritematos, dar diagnosticul de psoriazis facial nu
trebuie omis. Caracteristicile histopatologice joacã un rol
important în stabilirea diagnosticului.
PSORIASIS LIMITED TO THE FACE: A DIAGNOSTIC
CHALLENGE
Introduction: Psoriasis is a chronic inflammatory disease
characterized by recurrent episodes of erythematous,
squamous and well defined plaques which may involve
any part of the skin but usually affects the knees, elbows
and scalp. The facial involvement is more common than
previously thought.
Case presentation: A 33-year-old man was admitted to our
clinic for an eruption consisting of erythematous
squamous lesions located on the face and upper
posterior thorax. The patient asserted that the lesions
had appeared four years earlier and were initially
limited to the face. He had been diagnosed with chronic
lupus erythematosus and had been treated with
hydroxychloroquine and topical corticosteroids. In the
last two months, the lesions spread to the back. On local
examination well defined erythematous lesions with a
guttate pattern were noticed on the face and upper
posterior thorax. The lesions located on the thorax, had
white stratified scales. The Auspitz sign was present.
The histopathological examination revealed hyper-
keratosis (parakeratosis), epidermal acanthosis and
papillomatosis, dermal papillae containing dilated
capillaries. The suspicion of psoriasis was confirmed.
Topical retinoids, vitamin D analogues and dermato-
corticosteroids were administered with the improve-
ment of the lesions.
Conclusions: This case is particular, given the onset of
psoriasis on the face without involving other areas of the
skin. The erythematous lesions without scales located on
sun exposed areas may lead to the diagnosis of lupus
erythematosus, but the diagnosis of facial psoriasis
should not be missed. The histopathological findings
play an important role in establishing the diagnosis.
98
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P 32
ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ªI PATOLOGICE ALE
MELANOMULUI MALIGN ªI CANCERUL CUTANAT
NON-MELANOCITAR – STUDIU RETROSPECTIV
(2002-2012)
E. Andrese, A. Pãtraºcu, D. Vâþã, A. Stîncanu, L. Stãtescu, T.
Þãranu, L. Gheucã Solovãstru
Spital Clinic Judeþean de Urgenþe ,,Sfântul Spiridon Iaºi“, Clinica
Dermato-venerologie
U.M.F. ,,Gr. T. Popa“ Iaºi
Cancerul cutatat este cea mai frecventã neoplazie.
Rezultatele noastre aduc date noi referitoare la
epidemiologia ºi morfopatologia principalelor forme de
neoplazie cutanatã din Nord-Estul României. Perioada
de studiu a fost cuprinsã între 2002-2012 ºi a inclus un
numãr de 2532 pacienþi.
Rezultate: carcinomul bazocelular a fost forma pre-
dominatã de neoplasm cutanat, reprezentând 56.4%,
carcinomul scuamocelular a fost a doua formã ca
frecvenþã – 19,8%, melanomul a fost gãsit în 11,7%
cazuri. Formele agresive de neoplazie non-melanocitarã
au fost cele mai frecvente, iar melanomul de stadiu III a
fost predominant.
P 33
TRICOEPITELIOAME FAMILIALE
Oana Alexandra Niþulescu, Dana Mihaela Mihele, V. Benea,
Simona Roxana Georgescu
Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Dr. Victor Babeº”,
Bucureºti
Prezint cazul unei paciente de 23 ani, din mediul urban,
fumãtoare, fãrã antecedente personale patologice
semnificative; cu urmãtoarele antecedente heredo-
colaterale: mama, anamnestic, leziuni cutanate similare,
neinvestigate, iar sora pe lângã leziunile cutanate tot
neinvestigate, epilepsie ºi retard mental, ce se prezintã
pentru multiple papule en dome, ferme, de culoarea
pielii, cu diametrul variat de 7-10 mm, moderat
pruriginoase, situate frontal, în regiunea zigoamatica
bilateral, mentonier ºi la nivelul scalpului frontal ºi
temporal, afectare unghialã cu aspect echivoc, iar la
nivelul dentiþiei mici cavitãþi. Examenul obiectiv este în
limite normale.
Boala a debutat în urmã cu 6-7 ani prin apariþia unui
eritem intens al feþei ºi a unor leziuni similare celor
prezente.
Diagnosticul pozitiv este dificil, se exclude scleroza
Tuberoasa Bourneville (aspectul ºi situarea leziunilor
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
cutanate, dar ºi antecedentele heredocolaterale).
Coroborând datele clinice ºi paraclinice se pune
diagnosticul de tricoepitelioame familiale. S-a realizat
electrocauterizarea câtorva leziuni, însã prognosticul
estetic este rezervat.
P 34
LARVA MIGRANS
Dana Mihaela Mihele, Oana Alexandra Niþulescu, V. Benea,
Simona Roxana Georgescu
Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Dr. Victor Babeº”,
Bucureºti
Prezint cazul uni pacient în vârstã de 39 de ani, fãrã
AHC semnificative, cunoscut cu un abces cutanat situat
subclavicular drept, lucrãtor la salubrizare, care la
momentul prezentãrii avea o erupþie alcatuitã din
papule ºi leziuni eritematoase, rotunde, en dome, bine
delimitate, unele cu centrul fin punctat hemoragic,
intens pruriginoase, diseminate pe toracele anterior.
Douã dintre leziuni prezintã traiecte serpiginoase. Se
decide spitalizarea pacientului pentru investigaþii mai
amãnunþite: probele paraclinice nu sunt concludente,
însã exameul histopatologic susþine diagnosticul de
larvs migrans cutanatã.
Cazul este unul particular deoarece pacientul nu are
istoric de cãlãtorie în strãinãtate, iar parazitul este
neobiºnuit pentru aceastã zonã geograficã.
P 35
MICOZIS FUNGOID RAPID EVOLUTIV LA PACIENT
TÂNÃR – PREZENTARE DE CAZ
G. Pîrgã*, I. Pîrgã**
* Policlinica Bunavestire Craiova
** Student, U.M.F. Craiova
Limfoamele cutanate reprezintã un grup heterogen de
neoplasme cu celule T ºi B, care pot interesa tegumentul
primitiv sau secundar. Micozisul fungoid (MF) este cel
mai frecvent limfom cutanat cu celule T, care apare iniþial
la nivelul pielii, evolueazã mai mulþi ani ºi numai în
fazele avansate produce leziuni ºi în organele interne.
Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 45 de ani care
se adreseazã dermatologului pentru o erupþie
pruriginoasã formatã din „pete” de diferite dimensiuni
diseminate atât pe trunchi cât ºi pe membre. Pacientul
relateazã cã a mai avut un asemenea puseu eruptiv cu
aproximativ 6 luni anterior prezentãrii, dar manifestãrile
cutanate s-au remis spontan, cu excepþia unor leziuni
mai mari, localizate pe fesa dreaptã, pe care pacientul le
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
descrie ca o „eczemã”, care dateazã de aproximativ 1 an.
Leziunile actuale au apãrut pe parcursul a 2 luni, fãrã
tendinþã la dispariþie spontanã sau sub topicele aplicate
de bolnav ºi sunt însoþite de prurit intens.
Apariþia MF la un pacient tânãr, instalarea leziunilor
cutanate în timp scurt, dar mai ales progresia rapidã de
la stadiul de eritem la cel tumoral, sunt particularitãþi ale
cazului prezentat, al cãrui prognostic îl apreciem ca
rezervat, în ciuda prezenþei de manifestãri exclusiv
cutanate ºi a rãspunsului bun la tratament.
P 36
ERITEMA AB IGNE: RECONSIDERAREA
UNEI AFECTÃRI CUTANATE DERUTANTE,
CU REFERIRE LA UN CAZ CLINIC
G. Pîrgã*, I. Pîrgã**
* Policlinica Bunavestire Craiova
** Student, U.M.F. Craiova
Eritema ab igne este o dermatozã indusã de expunerea la
cãldurã ºi constã în hiperpigmentare reticulatã însoþitã
de telangiectazii ºi atrofie. De obicei este asimptomaticã,
diagnosticul având la bazã istoricul de expunere la
cãldurã a zonei afectate ºi caracteristicile morfologice ale
leziunilor. Între diagnosticele diferenþiale trebuie avute
în vedere: cutis marmorata, livedo reticularis, vasculita
livedoidã, poikiloderma atrophicans vasculare.
Pacientã în vârstã de 46 de ani, cu boalã hepaticã cronicã,
este trimisã la consult dermatologic de cãtre medicul
internist, cu suspiciunea de vasculitã, pentru prezenþa
unei hiperpigmentãri reticulate care afecteazã genunchii
ºi faþa anterioarã a gambelor, simetric. Anamneza relevã
debutul insidios al manifestãrii, pacienta recunoscând
expunerea prelungitã a membrelor inferioare, zi de zi, la
cãldura emanatã de un radiator.
Deºi afectarea cutanatã este în general asimptomaticã ºi
se remite relativ repede dupã încetarea expunerii, eritema
ab igne poate induce erori de diagnostic, iar unii autori
descriu ca ºi complicaþie rarã ºi târzie, transformarea
malignã în carcinom epidermoid .
99
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
P 37
IN VIVO REFLECTANCE CONFOCAL MICROSCOPY
AS A NONINVASIVE DIAGNOSIS TOOL
FOR INFLAMMATORY SKIN DISEASES
M.A. Ghiþã*, C. Cãruntu**, D. Guþu***, D. Boda*
* Dermatology Research Laboratory, Carol Davila University of Medicine
and Pharmacy, Bucharest, Romania
** Physiology Department, “Carol Davila” University of Medicine and
Pharmacy, Bucharest, Romania
*** Department of Pathology, “N. Paulescu” National Institute of Diabetes,
Nutrition and Metabolic Diseases, Bucharest, Romania
Inflammatory skin diseases have various typical and
atypical clinical presentations, often requiring histo-
pathological examination to confirm the diagnosis.
Reflectance confocal microscopy (RCM) is a novel
imaging technique that provides a noninvasive quasi-
microscopic characterization of skin lesions located in
the epidermis and superficial dermis, reducing the need
for biospsy specimens. Moreover, it allows the
observation of dynamic phenomena in real time and it
has the advantage of monitoring disease progression
and treatment efficacy by performing repeated
examinations. Our study presents the micro-
morphological and dynamic changes of selected
inflammatory skin lesions through means of confocal
laser-scanning. In vivo RCM evaluation of the skin
seems to be a promising diagnostic and monitoring
method for inflammatory skin diseases, although further
larger studies are needed until the implementation of
RCM in the daily dermatological practice.
Acknowledgement: This paper is partly supported by the Sectorial
Operational Programme Human Resources Development
(SOPHRD), financed by the European Social Fund and the Romanian
Government under the contract numbers POSDRU 141531/2014 and
POSDRU/187/1.5/S/155420, by grant PNII-PT-PCCA-2013-4-1386
(Project 185/2014) financed by Executive Agency for Higher
Education, Research, Development and Innovation and by Young
Researchers Grant 33891/2014 financed by ”Carol Davila”
University of Medicine and Pharmacy, Bucharest.
100
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P 38
POROKERATOZA ACTINICÃ SUPERFICIALÃ
DISEMINATÃ LA UN PACIENT CU DIABET
ZAHARAT - PREZENTARE DE CAZ
M.A. Ghiþã*, Virginia Chiþu*, ***, Sabina Zurac**, ***,
R. Andrei**, C. Nica****, R. Ion*, C. Popescu*, A.M. Tudor*,
Alexandra Antonia Cârjaliu*,
* Clinica Dermatologie 1, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti, România
** Departmentul de Anatomopatologie, Spitalul Clinic Colentina,
Bucureºti, România
*** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila”, Bucureºti,
România
**** CMI Dr. Nica Carmen, Bucureºti, România
Porokeratoza actinicã superficialã diseminatã (PASD)
este consecinþa perturbãrii procesului de keratinizare a
epidermului, caracterizatã clinic prin apariþia de plãci
rotunde, inelare, cu atrofie centralã ºi margini
hiperkeratozice, elevate, bine delimitate, la persoane cu
o anumitã predispoziþie geneticã. Deºi patogenia sa este
încã necunoscutã, a fost sugeratã implicarea radiaþiilor
UV ºi a factorilor imunosupresori în activarea clonelor
anormale de keratinocite epidermale.
În prezenta lucrare, descriem un caz de PASD la un
bãrbat de vârstã medie cu diabet zaharat ºi istoric de
expunere prelungitã la soare (pescar). În cadrul acestei
asocieri, diabetul poate reprezenta condiþia
imunosupresoare care a favorizat apariþia PASD alãturi
de ultraviolete. Rãspunsul la terapia cu acitretinum
20mg/zi ºi 5-fluorouracil 5% cremã a fost bun, cu
remisiunea leziunilor în procent de 80%. Având în
vedere riscul de transformare malignã al tuturor
leziunilor de porokeratozã, este necesarã supravegherea
regulatã a acestor pacienþi.
P 39
PYODERMA GANGRENOSUM MIMÂND ULCER
DIABETIC
Petruþescu Brînduºa*
* Centrul Medical San Med 2001, Bucureºti
Introducere: Pyoderma gangrenosum este o dermatozã
neutrofilicã rarã, fãrã componentã infecþioasã sau
gangrenoasã. Peste jumãtate din pacienþi prezintã o
boalã sistemicã subiacentã (mai frecvent boalã
inflamatorie intestinalã, boli hematologice, artritã sau
neoplazii). Este citatã asocierea rarã cu diabetul zaharat.
Materiale ºi metode: Prezentare de caz: - Pacientul V.G în
vârstã de 63 de ani cu diabet zaharat tip II de
aproximativ 24 de ani, insulino-necesitant în ultimii 10
ani cu neuropatie diabeticã. Acesta s-a prezentat pentru
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
o leziune vegetantã exofiticã de 3cm / 4 cm localizatã la
nivel latero-plantar intern drept, de culoare roºie-
violacee, bine delimitatã, cu margine induratã, în
evoluþie de 2 luni, dupã un traumatism local. Anterior
prezentãrii leziunea a fost diagnosticatã în altã unitate ca
ulcer diabetic fiind tratatã cu antiseptice, pansamente
sterile ºi antibioterapie oralã, fãrã ameliorare.
S-a prelevat biopsie incizionalã elipticã incluzând ºi
marginea leziunii.
Rezultate: Aspectul histopatologic a fost compatibil cu
diagnosticul de pyoderma gangrenosum, formã
vegetantã. Culturile din plagã pentru infecþii bacteriene,
fungice ºi mycobacteriene, au fost negative.
Tratamentul iniþiat cu dermatocorticoizi topici ºi
dapsonã p.o. (100 mg/zi) a dus la vindecarea leziunii
dupã 6 sãptãmâni de tratament.
Concluzii: Diagnosticul de pyoderma gangrenosum este
un diagnostic de excludere bazat pe aspectul clinic,
histopatologic precum ºi prezenþa patologiilor raportate
ca asocieri frecvente.
Un rol important în stabilirea diagnosticului îl are ºi
rãspunsul terapeutic la agenþi imunosupresori ºi/sau
imunomodulatori (corticosteroizi, dapsonã etc.)
P 40
HERPES ZOSTER LA O PACIENTÃ CU SINDROM
OVERLAP LES ªI SCLERODERMIE
– PREZENTARE DE CAZ
C. Popescu*, Virginia Chiþu*, ***, M.N. Popescu**, M.A. Ghiþã*,
Alexandra Antonia Cârjaliu*, A. Tudor*, R. Ion*
* Clinica Dermatologie 1, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti, România
** Clinica Reabilitare Medicalã, S.U.E.E., Bucureºti, România
*** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila”, Bucureºti,
România
Vã prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 51 de ani,
cunoscutã cu sindrom overlap LES ºi sclerodermie, ce
s-a internat pentru apariþia unei erupþii cutanate
dureroase alcãtuitã din plãci ºi placarde eritematoase,
acoperite de vezicule ºi bule cu tendinþã la confluare,
impetiginizare ºi necrozã incipientã, localizatã la nivelul
dermatoamelor T5-T6, anamnestic în evoluþie de
aproximativ 1 sãptãmânã, însoþitã de febrã ºi frisoane.
Menþionãm cã pacienta se afla în tratament cu Prednison
6cp/zi, alãturi de restul tratamentului de bazã reumato-
logic. S-a considerat cã patologia de fond precum ºi
corticoterapia oralã au reprezentat condiþia imuno-
supresoare ce a favorizat apariþia leziunilor de Herpes
Zoster. S-a scãzut doza de Prednison la 3cp/zi, s-a
instituit tratament sistemic cu Aciclovir cp4g/zi ºi local
cu neomicinã 2% si HC1%, cu evoluþie localã net
favorabilã.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P 41
BOALA GHEARELOR DE PISICÃ (CSD)
– PREZENTARE DE CAZ
Mihaela Chercula*, Mãdãlina Drãgan**, Andreea-Raluca
Vlãduþã**, Emma Gheorghe**, Gh. Nicola **, T. Tebeica***
* Secþia Clinica Dermatologie, Spital Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias“
- Bucureºti
** Clinica Dermatologie Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã ,,Sfântul
Apostol Andrei“ - Constanþa
*** Centrul Dr. Leventer - Bucureºti
Prezentãm cazul unei paciente de 46 ani, fãrã APP
cunoscute, internatã în Clinica DV a S.C.J.U Constanþa
pentru o erupþie formatã din papule cu periferia
eritemato-violacee ºi cu centrul uºor palid, infiltrate, cu
tendinþã la confluare, situate în porþiunea superioarã a
toracelui antero-posterior corespunzãtoare zonelor
fotoexpuse, apãrute la 24 de ore dupã expunerea la
soare. Erupþia a fost însoþitã de stare generalã alteratã,
cefalee, subfebrilitate, altralgii, mialgii ºi adenopatie
axilarã stângã, celule lupice prezente, sindrom
inflamator complet intens, ridicându-se suspiciunea de
boalã lupicã.
La examenul clinic s-a observat în treimea inferioarã a
antebraþului stâng, o papulã semidurã apãrutã de
aproximativ 4 sãptãmâni, pacienta relatând contactul
tranzitoriu cu o pisicã. La 2 zile de la internare, în aria
adiacentã leziunii papuloase, au apãrut leziuni similare
cu aceasta, precum ºi conjunctivitã sterilã unilateralã OS
neînsoþitã de adenopatie preauricularã. S-au practicat
douã biopsii cutanate (papulã antebraþ ºi leziune torace
anterior), cu examenul HP înalt sugestiv pentru boala
ghearelor de pisicã. S-a iniþiat tratament cu Doxiciclinã
100 mg/12 ore, 21 zile, Rifampicinã 300mg/12 ore 10
zile, AINS ºi terapie topicã cu dermatocorticoizi.
Evoluþia sub tratament a fost rapid favorabilã.
Concluzii: erupþia cutanatã la distanþã de locul de
inoculare (motivul prezentãrii pacientei la medic), a fost
atipicã, ridicând probleme de diagnostic diferenþial
datoritã aspectului lupus tumidus-like ºi asocierii
celulelor lupice. Prezenþa papulei de inoculare, a
adenopatiei inflamatorii axilare, a sindromului Parinaud
incomplet ºi a examenului HP sugestiv au susþinut
diagnosticul de CSD.
101
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
P 42
PYODERMA GANGRENOSUM – PREZENTARE
DE CAZ
M.A. Badea*, M. Ciorbã**, O.S. Cotoi***, Iudita Maria
Badea****, S.H. Morariu*
* Clinica Dermatovenerologie Târgu-Mureº
** Clinica Gastroenterologie, Spitalul Judeþean de Urgenþã Târgu-Mureº
*** Clinica Anatomie Patologicã, Spitalul Judeþean de Urgenþã Târgu-
Mureº
**** Clinica de Anestezie ºi Terapie Intensivã, Spitalul Clinic Judeþean de
Urgenþã Târgu-Mureº
Introducere: Pyoderma gangrenosum (PG) reprezintã o
dermatozã neutrofilicã cu manifestãri clinice polimorfe.
Cel mai frecvent întâlnim o ulceraþie dureroasã cu
margini burjonate, roºii-violacee.
Caz clinic: Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 60
de ani care a solicitat consult dermatologic pentru o
ulceraþie de 7x7cm la nivelul gambei drepte, cu margini
roºii-violacee, burjonate, suprafaþa acoperitã cu depozite
fibrinoide ºi necrotice. Leziunea era însoþitã de durere
intensã ºi a debutat în urma unui traumatism local cu 2
luni anterior prezentãrii. Biopsia cutanatã a fost
nespecificã. Pe baza datelor anamnestice, clinice ºi de
laborator am stabilit diagnosticul de Pyoderma
gangrenosum. S-a iniþiat corticoterapie sistemicã ºi
tratament local cu Tacrolimus ung. 0,1%. Dupã 30 zile
evoluþia a fost staþionarã, cu persistenþa durerii ºi
extinderea ulceraþiei. S-a efectuat endoscopie digestivã
inferioarã cu biopsii seriate, pentru depistarea unor
posibile boli inflamatorii intestinale. Examinarea gastro-
enterologicã a exclus prezenþa unor boli inflamatorii
intestinale. S-a iniþiat tratament cu Colchicinã 1mg/zi ºi
infiltraþii locale cu corticosteroizi. Evoluþia a fost
favorabilã, cu dispariþia durerii dupã 7 zile, diminuarea
depozitelor necrotice ºi a caracterului inflamator al
marginilor.
Discuþii: În 1995, colchicina a fost raportatã pentru prima
datã ca terapie eficientã în PG la doi pacienþi. Deºi existã
puþine cazuri în literaturã, existã autori care recomandã
colchicina ca primã intenþie în cazul rezistenþei la
corticoterapie. Avantajele colchinei faþã de cortico-
steroizi sunt reprezentate de efectele secundare mai
reduse ºi costul mai mic precum ºi de complianþa mai
bunã a pacienþilor.
Concluzii: Tratamentul cu Colchicinã poate fi o alter-
nativã terapeuticã pentru pyoderma gangrenosum care
nu rãspunsde la corticosteroizi. Biopsia cutanatã poate fi
nespecificã iar examinarea gastroenterologicã este
obligatorie pentru depistarea unor boli inflamatorii
intestinale.
Cuvinte cheie: pyoderma gangrenosum, examinare
gastroenterologicalã, colchicinã.
102
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P 43
ERITEMUL FIX MEDICAMENTOS
Iudita-Maria Badea*, M.A. Badea **, Lorena Richea*,
S.H. Morariu**
* Clinica de Anestezie ºi Terapie Intensivã, Spitalul Clinic Judeþean de
Urgenþã Târgu-Mureº
** Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Târgu-
Mureº
Introducere: Eritemul fix medicamentos reprezintã o
reacþie cutanatã postmedicamentoasã care apare în
acelaºi loc în cazul administrãrii repetate a unui
medicament faþã de care pacientul prezintã intoleranþã.
Mecanismul patogenetic este reprezentat de sensi-
bilizarea limfocitelor T CD8 de la nivel cutanat care
rãmân în stare dormandã ºi se reactiveazã la o nouã
administrare. Eritemul fix medicamentos este întâlnit
frecvent la cotrimoxazol, betalactamine si antiinfla-
matoare nesteroidiene.
Prezentare de caz: Pacientã în vârstã de 68 de ani,
spitalizatã în Clinica Dermatovenerologie din Tîrgu
Mureº pentru ulcer venos la nivelul gambei drepte, a
prezentat o placã eritematoasã la nivelul abdomenului
care a debutat la 7 ore dupã administrarea de
ciprofloxacinã în dozã de 500 mg. Datoritã aspectului
acut roºu-viu s-a luat în calcul diagnosticul de înþepãturã
de insectã, în special eritem cronic migrator la debut.
Lipsa crustei punctiforme centrale, contextul de pacient
spitalizat fãrã contact cu spaþiul verde precum ºi negarea
administrãrii ulterioare de ciprofloxacinã au dus la
stabilirea diagnosticului de eritem fix medicamentos.
Terapia antibioticã a fost continuatã cu Amoxi-
cilina/acid clavulanic iar leziunea s-a remis în 5 zile
lãsând o hiperpigmentare postinflamatorie.
Discuþii: Jung et al (Korea, 2014) analizând 134 de
pacienþi gãsesc AINS ca fiind cel mai frecvent implicate,
sexul masculin afectat mai frecvent ºi localizarea de
elecþie a fost la nivelul membrelor superioare. În studiile
mai vechi predominã rolul cotrimoxazolului. Interesant
este cã a fost descrisã apariþia acestui tip de reacþie dupã
administrarea de antihistaminice anti-H1 cum ar fi
feniramina, loratadina, cetirizina ºi levocetirizina. Au
fost citate douã cazuri cu localizare la nivelul penisului
respectiv la nivelul degetelor în urma anesteziei cu
propofol.
Concluzii: Recunoaºterea eritemului fix medicamentos
poate duce la excluderea medicamentului incriminat
urmatã de remiterea leziunii. Hiperpigmentarea
postinflamatorie este frecventã.
Cuvinte cheie: eritem fix medicamentos, ciprofloxacinã.
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
P 44
FLEBITA TRANZITORIE DUPÃ ADMINISTRAREA
DE CLORHIDRAT DE PETIDINÃ – PREZENTARE
DE CAZ
Iudita-Maria Badea*, M.A. Badea **, S.H. Morariu**
* Clinica de Anestezie ºi Terapie Intensivã, Spitalul Clinic Judeþean de
Urgenþã Târgu-Mureº
** Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Târgu-
Mureº
Introducere: Clorhidratul de petidinã reprezintã un
analgezic din grupa alcaloizilor naturali din opiu,
derivaþi de fenilpiperidinã. Este utilizat în tratamentul
durerilor acute rebele la alte antialgice dar ºi ca adjuvant
în anestezia generalã. Una dintre reacþiile adverse este
reprezentatã de flebita postinjectare intravenoasã, în
cazul administrãrilor repetate.
Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient în vârsta de 44
de ani, farã antecedente personale patologice semnifi-
cative care a fost supus unei intervenþii chirurgicale
pentru un traumatism toracic. Postoperator, pacientului
i s-a administrat clorhidrat de petidinã în dozã de 20 mg
i.v. în bolus în scop analgetic. Pacientul a dezvoltat
imediat postinjectare o flebitã iritativã neînsoþitã de
simptome locale. Semnele s- au remis în 5 minute în lipsa
oricãrei manevre medicale. Precizãm faptul cã pacien-
tului nu i s-a administrat anterior aceastã substanþã
terapeuticã.
Concluzii: Flebita tranzitorie dupã administrarea de
clorhidrat de petidinã reprezinta o reacþie vascularã
iritativã tranzitorie. Este importantã cunoaºterea acesteia
de cãtre specialiºtii care nu apeleazã frecvent la aceastã
terapie pentru a preveni manevrele medicale inutile.
Particularitatea cazului este reprezentatã de apariþia
acestui tip de reacþie adversã tranzitorie dupã prima
administrare a medicamentului.
Cuvinte cheie: flebita tranzitorie, clorhidrat de petidinã.
P 45
VASCULITA GOUGEROT-RUITER POSIBIL INDUSÃ
DE BETALACTAMINE
Iudita-Maria Badea*, M.A. Badea **, S.H. Morariu**
* Clinica de Anestezie ºi Terapie Intensivã, Spitalul Clinic Judeþean de
Urgenþã Târgu-Mureº
** Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Târgu-
Mureº
Introducere: Vasculitele cutanate reprezintã procese
inflamatorii ale vaselor de la nivelul pielii. În general
sunt autolimitate, însã în unele cazuri pot evolua cãtre
vasculite sistemice. Mecanismul fiziopatologic este
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
reprezentat fie de injuria directã a unor microorganisme
(bacterii, viruºi) asupra peretului vascular fie prin
depunere de anticorpi sau prin activarea
complementului.
Prezentare de caz: Prezentãm cazul unei paciente în
vârstã de 77 de ani, care prezenta diseminat la nivelul
membrelor inferioare ºi abdomenului inferior leziuni
cutanate de tip purpurã palpabilã cu aspect de cocardã,
peteºii, ulceraþii ºi noduli cutanaþi. Leziunile aveau
caracter dureros ºi au debutat în urmã cu 5 zile la nivel
maleolar bilateral cu extindere progresivã spre gambe,
coapse ºi abdomen. Anamnestic reþinem utilizarea de
antibiotice din clasa betalactaminelor în urmã cu 14 zile
pentru o infecþie acutã a cãilor respiratorii superioare.
Examinãrile de laborator au evidenþiat urmãtoarele
valori patologice: VSH crescut (34mm/h) ºi leucocitozã
(115000/mm3). Exudatul nazal, faringian, urocultura,
examenul coproparazitologic au fost în limite normale.
Pe baza datelor anamnestice, clinice ºi de laborator am
stabilit diagnosticul de Vasculitã Gougerot Ruiter
verosimil indusã de betalactamine. Pacienta a urmat
tratament cu Hidrocortizon hemisuccinat 200 mg x 2/zi
ºi terapie topicã cu dermatocorticoizi. Lezinile s-au
ameliorat semnificativ dupã 10 zile de tratament.
Concluzii: Diagnosticul de vasculita Gougerot-Ruiter
impune evaluarea atentã a medicaþiei urmate de cãtre
pacient precum ºi investigaþii în vederea depistãrii unui
focar infecþios. Corticosteroizii reprezintã o terapie
eficientã.
Cuvinte cheie: Vasculita Gougerot-Ruiter, betalactamine
P 46
METASTAZE CUTANATE CU PUNCT DE PORNIRE
DE LA UN CARCINOM NEUROENDOCRIN
CU CELULE MICI
ªt. Uidilescu, Florentina Ileana Cristovici, V. Pãtraºcu
Clinica Dermatologie, U.M.F. Craiova
Tumorile neuroendocrine afecteazã celulele sistemului
neuroendocrin difuz, care secretã o mare varietate de
peptide ºi neuroamine, determinând sindroame clinice
diverse. Tumorile neuroendocrine îºi pot avea originea
la nivelul celulelor enterocromafine ale tractului
digestiv, pancreasului endocrin, celulelor neuro-
endocrine din plãmâni ºi timus.
Pacient în vârstã de 53 ani s-a spitalizat pentru astenie
fizicã marcatã, scãdere ponderalã, blocuri adenopatice
laterocervical ºi supraclavicular drept, axilar ºi inghinal
bilateral cu dimensiuni între 5-7 cm, de consistenþã durã,
aderente, nedureroase. La nivelul toracelui ºi
abdomenului pacientul prezenta multiple formaþiuni
103
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
tumorale dermo-hipodermice, cu dimensiuni între 0,5-5
cm de consistenþã durã, aderente, nedureroase, unele cu
tegumentul supraiacent eritemato-violaceu altele cu
tegument indemn, leziuni ce au debutat în urmã cu peste
4 luni.
Pe baza anamnezei, examenului clinic, aspectului
histopatologic ºi imunohistochimiei am stabilit
diagnosticul de metastaze cutanate cu punct de pornire
de la un carcinom neuroendocrin cu celulã micã slab
diferenþiat.
Concluzii. Deºi la ora actualã se dispune de o mare
varietate de investigaþii cu specificitate ºi sensibilitate
înaltã, încã mai existã cazuri în care tumora primarã nu
poate fi identificatã, ceea ce reduce considerabil
prognosticul vital. Screening-ul periodic al pacienþilor în
vederea depistãrii cât mai precoce a unei neoplazii
rãmâne standardul de aur.
P 47
MAL PERFORANT PLANTAR CU DEBUT
LA VÂRSTA DE 4 ANI – CAZ CLINIC
Anna Dávid, Orsolya Kelemen, L. Fekete, L. Dénes, Ágota
Bagosi, G.L. Fekete
U.M.F. Târgu-Mureº, Clinica Dermatologie
Malul perforant plantar (MPP, ulcer cronic plantar) este
o pierdere de substanþã cutanatã localizatã plantar,
caracterizatã prin evoluþie îndelungatã ºi rezistenþã la
tratament. În cadrul capitolului mare al ulceraþiilor
cronice cu localizare pe membrele inferioare M.P.P.
ocupã un loc aparte datoritã pe de o parte etiopatogeniei
sale, iar pe de altã parte prin problemele terapeutice pe
care le ridicã, acestea fiind deosebit de dificile necesitând
de cele mai multe ori cooperarea mai multor specialitãþi
medicale. Clinic majoritatea pacienþilor prezintã diferite
stadii ale polineuropatiei periferice, prezentînd un
tegument xerotic, fisurat precum ºi lipsa transpiraþiei
plantare. Cele mai frecvente etiologii sunt: diabetul,
arterita obliterantã, boli neurologice ca: tabes dorsalis,
sindromul disrafic, acropatia Bureau-Barriere, leziunile
traumatice ale nervilor periferici etc. Leziuni post-
traumatice ale sistemului nervos se întâlnesc în 5-10%
din cazurile de MPP. Sunt înglobate aici traumatismele
medulare, intervenþiile chirurgicale pe mãduva spinãrii
în regiunea lombosacralã sau pe coloana vertebralã,
leziunile apãrute dupã rahianestezie sau secþionarea
parþialã sau totalã a nervilor periferici prin diverse
traumatisme. Caz clinic: prezentãm cazul clinic al unui
bãiat de 10 ani operat la vârsta de 3 luni pentru un
lipomeningocel lombosacral ºi care la vârsta de 4 ani a
fost diagnosticat cu mal perforant plantar stâng de 2/2,5
cm diametru, rotund ovalar, cu margini bine delimitate
104
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
hipercheratozice ºi necrozã centralã, localizatã pe zona
metatarsianã II, asociând tulburãri trofice ºi anhidrozã
regionalã. Examinãrile clinice au urmãrit reflexele
osteotendinoase, examinarea simþului vibrator, a
sensibilitãþii tactile, termice, algice, forþa segmentarã ºi
tonusul muscular, amiotrofiile ºi examinarea semnelor
piramidale. Pe baza examinãrilor electrofiziologice ca
electromiografia ºi viteza de conducere nervoasã
efectuate, s-a evidenþiat atingerea nervilor periferici
relevând prezenþa unei denervãri, cauza fiind sechela
postintervenþie chirurgicalã. De la vârsta de 4 ani
pacientul a avut multiple internãri pentru tulburarea
troficã, ulcerul plantar nevindecându-se. Acest caz
prezintã douã particularitãþi importante: în primul rând,
raritatea MPP datoritã leziunilor iatrogene post -
chirurgicale ale sistemului nervos ºi în al doilea rând,
vârsta la care a debutat afecþiunea, fiind una neobiºnuitã.
P 48
STATUSUL OXIDANÞI/ANTIOXIDANÞI LA PACIENÞII
CU ALOPECIA AREATA
Simona-Roxana Georgescu, Corina Daniela Ene, V. Benea,
M.Tampa, Lucreþia Dulgheru, Ilinca Nicolae
Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi
Tropicale ,,Dr. Victor Babeº“ Bucureºti
Obiectiv. O serie de dovezi experimentale sprijinã
concepþia potrivit cãreia etiopatogenia alopeciei areata
este multifactorialã, fiind incriminaþi factori imuno-
logici, genetici, neuroendocrini, oxidanþi, toxine etc.
Obiectivul acestui studiu este reprezentat de verificarea
prezenþei stresului oxidativ la pacienþii cu alopecia
areata.
Material ºi metodã. Determinarea statusului oxidant total
(TOS, micromole/litru ser) ºi statusului antioxidant total
(TAS, micromole/litru ser) s-a efectuat la:
- 49 pacienþi cu alopecia areata (27 femei ºi 22 bãrbaþi,
cu vârsta cuprinsã între 19 ºi 49 ani);
- 49 subiecþi sãnãtoºi (29 femei ºi 20 bãrbaþi, cu vârsta
cuprinsã între 20 si 48 ani).
Rezultate. Faþã de control, la pacienþii cu alopecia areata
s-au obþinut valori semnificativ crescute ale TOS
(341.4±179.1 versus 213.9±82.7, p<0.05) ºi valori reduse
ale TAS (288.1±16.3 versus 299.2±21.5, p>0.05). Între TOS
ºi TAS s-a obþinut o relaþie statisticã negativã la pacienþii
cu alopecia areata (r= -0.47, p<0.05) ºi fãrã semnificaþie
statisticã la control (r=-0.04, p>0.05).
Concluzii. Constatãrile noastre sprijinã conceptul cã
statusul redox celular ar putea juca un rol important în
modularea creºterii firului de pãr. Identificarea unor
mijloace terapeutice de inactivare a radicalilor liberi
formaþi ar putea reprezenta o cale de reducere a
inflamaþiei în alopecia areata.
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
P 49
TUMORI GLOMICE MULTIPLE
– PREZENTARE DE CAZ
Cristina Maria Safta, Diana Leahu, V. Benea, Simona Roxana
Georgescu
Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi
Tropicale ,,Dr.Victor Babeº“ Bucureºti
Tumorile glomice, solitare sau multiple, se prezintã sub
forma unor papule sau noduli de culoare roºie-
albãstruie, dureroºi, care apar preponderent la adulþi,
situându-se la nivelul extremitãþilor distale ale
membrelor (în majoritatea cazurilor subunghial); s-au
raportat ºi localizãri extracutanate. Sunt tumori
vasculare benigne (doar în cazuri excepþionale se
malignizeazã, cu invazie localã) ce se dezvoltã din
celulele musculare netede ale corpului glomic (celulele
glomice), anastomozã arterio-venoasã specializatã în
termoreglare; de aceea sunt însoþite frecvent de dureri
locale paroxistice la modificãrile de temperaturã sau
presiune. Tumorile glomice multiple sunt rare,
reprezentând 15% din tumorile glomice.
Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 55 ani care se
prezintã pentru apariþia unor formaþiuni tumorale roºii-
albãstrui, unele dureroase, diseminate la nivelul regiunii
cefalice, membrelor superioare ºi trunchiului, apãrute în
ultimile luni. Leziunile cutanate se prezintã sub forma
unor noduli multipli, preponderent albãstrui, cu
diametru aproximativ de 0.5 cm, unii fiind dureroºi
spontan sau la palpare, fiind dispuºi în numãr mai mare
pe trunchi. Pacienta neagã un istoric familial de tumori
similare. Din antecedentele personale patologice reþinem
diabet zaharat tip 2 insulino-necesitant ºi hipertensiune
arterialã esenþialã.
S-au prelevat doi noduli tumorali pentru examen
histopatologic care a relevat multiple vase capilare
ramificate, înconjurate de o stromã conjunctivalã densã,
cu plaje ºi cuiburi de celule cubice sau rotunde,
susþinând diagnosticul clinic de tumori glomice
multiple.
Dat fiind prognosticul excelent al tumorilor glomice, se
recomandã excizia leziunilor simptomatice ºi consult
medical periodic.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P 50
CALITATEA VIEÞII LA PACIENÞII CU ULCER
VENOS: IMPACTUL TRÃSÃTURILOR
DE PERSONALITATE
L.E. Decean*, G.E: Buicu** , M.A. Badea*, S.H. Morariu*
* Clinica Dermatovenerologie Târgu-Mureº
** Psihiatrie ºi Sãnãtate Mentalã, U.M.F. Târgu-Mureº
Introducere: În ciuda unei prevalenþe ridicate a bolii
venoase, impactul asupra funcþionãrii zilnice ºi a calitãþii
vieþii acestor pacienþi prin prisma dimensiunilor
personalitãþii este puþin documentat.
Scopul studiului nostru este de a evalua calitatea vieþii la
pacienþii cu ulcere venoase ºi stabilirea unor corelaþii
între dimensiunile personalitãþii ºi nivelul calitãþii vieþii.
Material ºi metodã: Studiul a inclus 100 de persoane aflate
în evidenþa Clinicii de Dermatovenerologie Târgu-
Mureº, diagnosticate cu ulcer venos cronic prezent,
stadiul C6 (conform clasificãrii CEAP ), cu un istoric de
insuficienþã venoasã de minim 5 ani. Ca ºi criterii de
excludere au fost: ulcerul arterial, ulcer mixt, prezenþa a
mai mult de o ulceraþie, diabetul zaharat, neoplaziile,
lipsa locuinþei, diagnosticul de depresie sau anxietate.
Datele demografice adunate au cuprins: vârsta, sexul,
mediul de provenienþã. Participanþii la studiu au
completat chestionarele: Inventarul de personalitate
DECAS ºi Indexul de Calitate a Vieþii a lui Spitzer.
Rezultate: În studiu au fost incluºi 100 pacienþi, 64 bãrbaþi
ºi 36 femei, din punct de vedere al provenienþei,
majoritatea (72) provin din mediu urban, media de
vârstã fiind 69,3 ani. S-a obþinut un scor redus al
stabilitãþii emoþionale, care se traduce printr-un nivel
ridicat al neuroticismului (M = 3.6; SD = 2.01). În privinþa
calitãþii vieþii, pentru întregul eºantion s-a obþinut un
scor general unde M = 4.2, iar SD = 1.45, tradus printr-un
nivel redus al calitãþii vieþii.
Concluzii: Rezultatele prezentate indicã faptul cã ulcerele
de gambã prin specificul lor de evoluþie cronicã, precum
ºi necesitatea administrãrii tratamentului de lungã
duratã, impun modificãri în stilul de viaþã al pacienþilor
cât ºi în stilul de viaþã al familiilor acestora. Rezultatele
obþinute pentru fiecare dimensiune de personalitate pot
fi utile în alegerea tipului de abordare pe care trebuie
sã-l urmeze medicul cu respectivul pacient.
Cuvinte cheie: ulcer venos, calitatea vieþii, trasãturi de
personalitate.
105
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
P 51
CONDILOMATOZA GIGANTÃ LA O PACIENTÃ
CU CANCER DE COL UTERIN
M. Tampa*, **, Maria Isabela Sârbu**, Clara Matei*, Mãdãlina
Mitran**, Cristina Mitran**, Ilinca Nicolae*, V. Benea**, Simona
Roxana Georgescu*, **
* Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“, Departamentul
de Dermato-venerologie, Bucureºti
** Spitalul ,,Dr. Victor Babeº“, Clinica de Dermato-venerologie, Bucureºti
Condilomatoza gigantã este o boalã cu transmitere
sexualã rarã asociatã în general cu infecþia cu
papilomavirusurile umane (HPV) 6 ºi 11. Este o
afecþiune premalignã cu risc scãzut de metastazare dar
risc crescut de transformare în carcinom spinocelular
(CSC).
Pacienta în vârstã de 48 de ani se adreseazã pentru o
tumorã exofiticã de mari dimensiuni cu aspect
conopidiform, ce afecteazã vulva ºi perineul. Pacienta a
fost diagnosticatã cu CSC de col uterin cu 11 ani anterior
prezentãrii ºi a efectuat brahiterapie intracavitarã
urmatã de histerectomie totalã cu limfadenectomie.
Reevaluãrile ulterioare au exclus recidiva cancerului de
col uterin. În momentul diagnosticãrii cancerului de col
uterin pacienta prezenta mici papule eritematoase
diagnosticate prin examen histopatologic drept
condiloame acuminate. Pacienta a urmat tratament cu
podofilinã, aplicaþii de azot, electrocauterizare,
prezentând însã recidive frecvente. Cu trei ani anterior
prezentãrii a încetat administrarea oricãrui tratament iar
în acest timp leziunile au crescut treptat atingând
dimensiuni gigant.
În spital s-au prelevat mai multe biopsii din tumorã ºi
examenul histopatologic a confirmat diagnosticul clinic
de condilomatozã gigantã. Testarea HIV a fost negativã
iar genotiparea pentru HPV 16 a fost pozitivã.
Pacienta a fost îndrumatã cãtre clinica de chirurgie
generalã pentru extirparea tumorii. Condilomatoza
gigantã se asociazã cu ratã crescutã de recidive, în
special la pacienþii cu serotipuri oncogenice de HPV.
This paper is partly supported by the Sectorial Operational
Programme Human Resources Development (SOPHRD), financed
by the European Social Fund and the Romanian Government under
the contract number POSDRU 141531.
106
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P52
MANIFESTÃRI CUTANATE LA UN PACIENT
CU BOALÃ BASEDOW-GRAVES
M. Tampa*, **, Maria Isabela Sârbu**, Oana Niþulescu**,
Cristina Mitran**, Mãdãlina Mitran**, Clara Matei*, Ilinca
Nicolae*, V. Benea**, Simona Roxana Georgescu*, **
* Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“, Departamentul
de Dermato-venerologie, Bucureºti
** Spitalul ,,Dr. Victor Babeº“, Clinica de Dermato-venerologie, Bucureºti
Boala Basedow-Graves este o afecþiune tiroidianã
autoimunã caracterizatã prin supraproducþia de
hormoni tiroidieni. Mixedemul este o manifestare rarã ºi
se localizeazã în general pretibial.
Pacient de sex masculin în vârstã de 30 de ani, din
mediul urban, se adreseazã clinicii noastre pentru edem
care nu lasã godeu la nivelul ambelor haluce. Din istoric
reþinem cã boala a debutat cu edem la nivelul halucelui
stâng cu patru ani anterior prezentãrii, când pacientul a
fost diagnosticat cu boala Basedow-Graves, ºi a urmat
tratament cu agenþi antitiroidieni timp de doi ani.
Ulterior s-a efectuat tiroidectomie ºi terapie de
substituþie hormonalã. Cu toate acestea edemul a
continuat sã creascã iar la aproximativ 6 luni dupã
operaþie pacientul a observat apariþia edemului ºi la
nivelul halucelui drept. La examenul fizic s-a observat
exoftalmie severã. Examenul local a evidenþiat noduli
eritematoºi localizaþi pe faþa dorsalã a halucelor,
tegumentul supraiacent prezentând aspect de coajã de
portocalã. În spital s-a efectuat biopsie dintr-unul dintre
noduli iar examenul histopatologic a susþinut
diagnosticul clinic de mixedem. Pacientul rãmâne sub
supravegherea clinicii de dermatologie ºi endo-
crinologie.
Tiroidectomia a fost descrisã în literaturã ca posibil
factor de declanºare pentru mixedemul localizat
pretibial. Cu toate acestea în cazul prezentat de noi
apariþia edemului a precedat intervenþia chirurgicalã.
Prezentãm un caz rar de mixedem localizat la nivelul
halucelor la un pacient care nu prezintã alþi factori de
risc asociaþi.
This paper is partly supported by the Sectorial Operational
Programme Human Resources Development (SOPHRD), financed by
the European Social Fund and the Romanian Government under the
contract number POSDRU 141531.
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

P 53 P 54

SINDROMUL ”POST-FINASTERIDÔ ªI VARIAÞIA KNUNCKLE PADS - CAZ CLINIC

PLASMATICÃ A HORMONILOR SEXUALI Adriana-Ionela Pãtraºcu*, Elena Andrese*, **, D. Vâþã*, **, Alina
ÎN ALOPECIA ANDROGENICÃ Stîncanu*, Laura Stãtescu*, **, Laura Gheucã Solovãstru*, ***
* Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã „Sfântul
I.G. Motofei*, Stana Pãunica*, M. Tampa**, V. Benea***,
Spiridon” Iaºi
Alexandra Limbãu***, Isabel Sârbu***, Ioana Pãunica*, Simona
** Asist. Univ. Dr. U.M.F. Iaºi
Roxana Georgescu**
*** Prof. Univ. Dr. U.M.F. Iaºi
* Chirurgie, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila”,
Bucureºti
** Dermatologie, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila”, Knunckle pads este o fibromatozã rarã, caracterizatã prin
Bucureºti papule ovalare, hiperpigmentate, asimptomatice în jurul
*** Dermatovenerologie, Spitalul Clinic “Dr. Victor Babeº”, Bucureºti
articulaþiilor interfalangiene proximale, de la nivelul
mâinilor. Segmentul cutanat interesat nu prezintã alte
Introducere: Finasterida este un inhibitor de 5-α reductazã, modificãri, dar uneori pot apãrea eritem discret,
fiind recomandatã pentru alopecia androgenicã ºi lichenificare sau o finã descuamare.
adenomul de prostatã. Efectele adverse ale finasteridei Redãm cazul unui copil de 9 ani, care s-a prezentat în
pot fi întâlnite chiar ºi la mai mult de trei luni de la Clinica Dermatologicã a Spitalului „Sf. Spiridon” Iaºi,
oprirea tratamentului, sub numele de sindrom post-
pentru apariþia unor formaþiuni pseudotumorale
finasteridã.
rotunde, maronii, nedureroase, la nivelul feþelor dorsale
Obiective: O parte dintre hormonii sexuali prezintã
ale falangelor proximale police bilateral ºi index drept.
modificãri ale nivelurilor plasmatice chiar ºi dupã
Modificãrile au debutat în urmã cu aproximativ 6 luni,
oprirea tratamentului cu finasteridã, în sensul creºterii
mama pacientului descriind în comportamentul
valorilor acestora pentru precursori (testosteron,
copilului, ticul de frecare a mâinilor, observat dinainte
pregnenolone, etc), în timp ce dihidrotestosteronul ºi
de apariþia „deformãrilor” degetelor. Aspectele clinice
dihidroprogesteronul scad. Acest studiu îºi propune sã
coroborate cu cele imagistice stabilesc diagnosticul de
verifice dacã existã o posibilã corelaþie între magni-
knunckle pads, acesta fiind confirmat ulterior de
tudinea simptomatologiei din cadrul sindromului post-
examenul anatomo-patologic. Terapeutic, pacientul a
finasteridã ºi gradul de variaþie plasmaticã a hormonilor
beneficiat de infiltraþii intralezionale cu corticosteroizi
sexuali.
de potenþã înaltã, cu evoluþie favorabilã. Analizarea
Materiale ºi metodã: 92 de pacienþi cu alopecie andro-
atentã a semnelor clinice ºi efectuarea investigaþiilor
genicã au fost incluºi în acest studiu. Aceºtia au fost
minim invazive stabilesc diagnosticul de knunckle pads,
consultaþi succesiv (atât înainte de începerea trata-
iar corticoterapia localã este o mãsurã terapeuticã
mentului cu finasteridã cât ºi la trei luni de la oprirea
eficientã, prin rolul antiinflamator ºi inhibiþia proliferãrii
acesteia), prin investigaþii de ordin clinic (DSM-IV ºi
celulare.
IIEF) ºi de la laborator (dozãri hormonale).
Cuvinte cheie: knunckle pads, falange proximale,
Rezultate: Conform datelor noastre doar 9 pacienþi au
dermatocorticoizi.
dezvoltat reacþii adverse (depresie, disfuncþii sexuale,
fatigabilitate, etc) care au persistat chiar ºi la trei luni de
la oprirea administrãrii finasteridei, motiv pentru care
au fost apreciate diagnostic ca ºi sindrom post-
finasteridã.
Concluzii: Pe lotul studiat, nu s-a putut stabili o corelaþie
evidentã între amploarea reacþiilor adverse la (sau post)
finasteridã ºi variaþia hormonilor sexuali; în plus, au
existat ºi pacienþi care au prezentat variaþii semnificative
ale hormonilor sexuali, dar fãrã sã dezvolte acuze
specifice sindromului post-finasteridã.

107
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
P 55
NIVELUL SERIC CRESCUT AL INTERLEUKINEI 8
SE ASOCIAZÃ CU INSTALAREA
GLOMERULOPATIEI LUPICE
Corina-Daniela Ene*, ** , Amalia-Elena Anghel**, ***,
Monica Neagu****, Simona-Roxana Georgescu*****,
Lucreþia Dulgheru******, Ilinca Nicolae*******
* Spitalul de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, Bucureºti, România
** POSDRU 159/1.5/S/135760 CERO – Profil de carierã: Cercetãtor
român
*** SKINMED CLINIC, Bucharest, Romania
**** Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Patologiei ºi
ªtiinþelor Biomedicale „Dr. Victor Babeº” - Departament Imunologie
***** Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi tropicale „Dr. Victor Babeº” -
Secþia Clinicã Dermatologie, Bucureºti, România
****** Centrul Medical de Diagnostic ºi Tratament „Dr. Victor Babeº”,
Bucureºti, România
******* Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi tropicale „Dr. Victor Babeº”-
Departamentul de cercetare în Dermatologie, Bucureºti, România
Obiectiv. O serie de factori interni ºi externi induc o stare
de imunodisreglare la pacienþii cu lupus eritematos
sistemic. În acest studiu s-a analizat efectul exercitat de
infecþiile cu virusuri hepatitice (HCV, HBV) asupra
sintezei interleukinei 8 (IL-8), chemokina implicatã în
controlul proliferãrii celulare, inflamaþiei, permeabi-
litãþii, angiogenezei, apoptozei ºi a fibrogenezei din
nefropatia lupicã.
Material ºi metodã. Determinarea sericã a IL-8 (metoda
ELISA) ºi cuantificarea albuminuriei (metoda imuno-
turbidimetricã) s-au efectuat la:
- pacienþi cu nefropatie lupicã non-HCV non-HBV (35
cazuri);
- pacienþi cu nefropatie lupicã ºi serologie pozitivã
pentru anti- HCV ºi anti-HBV (16 cazuri);
- control (35 cazuri);
Rezultate. Nivelul albuminuriei a fost semnificativ
crescut la pacienþii cu nefropatie (103.2 ± 4.5mg/dl la
pacienþii cu nefropatie lupicã non-HCV non-HBV ºi 93.1
± 14.7mg/dl la pacienþii cu nefropatie lupicã ºi infecþii
hepatitice virale asociate) versus control (8.1 ± 2.9
mg/dl).
Valorile serice ale IL-8 au fost semnificativ crescute la
pacienþii cu nefropatie lupicã ºi serologie pozitivã pentru
virusuri hepatitice B ºi C (46.2 ± 8.3 pg/ml ser) faþã de
pacienþii cu nefropatie lupicã ºi serologie negativã
pentru HCV ºi HBV (37.6 ± 11.4 pg/ml ser, p = 0.027) ºi
control (10.2 ± 4.5pg/ml ser, p = 0.001).
Între nivelul IL-8 ºi nivelul albuminuriei s-a calculat o
relaþie moderat pozitivã la pacienþii cu nefropatie lupicã
fãrã complicaþii virale (r = 0.505, p = 0.032), relaþie
pozitivã puternicã la pacienþii cu nefropatie lupicã ºi
infecþii virale asociate (r=0.706, p=0.006) ºi o asociere
pozitivã fãrã semnificaþie statisticã la control (r = 0.084,
p = 0.983).
108
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
Concluzii. Infecþiile virale ºi prejudiciul renal se asociazã
cu supraproducþia de IL-8 la pacienþii cu glomerulopatii.
Eradicarea infecþiilor virale hepatitice ºi blocarea sintezei
IL-8 ar putea preveni dezvoltarea complicaþiilor micro-
vasculare la pacienþii cu lupus eritematos sistemic.
P 56
SEROPREVALENÞA INFECÞIILOR VIRALE
LA PACIENÞII CU MELANOM MALIGN
Amalia-Elena Anghel*, **, Corina-Daniela Ene**, ***, Simona-
Roxana Georgescu****, Lucreþia Dulgheru*****, Ilinca
Nicolae******
* SKINMED CLINIC, Bucharest, Romania
** POSDRU 159/1.5/S/135760 CERO – Profil de carierã: cercetãtor
român
*** Spitalul de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, Bucureºti, România
**** Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi tropicale „Dr. Victor Babeº” -
Secþia Clinicã Dermatologie, Bucureºti, România
***** Centrul Medical de Diagnostic ºi Tratament „Dr. Victor Babeº”,
Bucureºti, România
****** Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi tropicale „Dr. Victor Babeº”-
Departamentul de cercetare în Dermatologie, Bucureºti, România
Obiectiv: Analiza retrospectivã a prezenþei markerilor de
infecþie cu virusuri hepatitice (HBV, HCV ) ºi virusul
HIV la pacienþii cu melanoma malign cutanat.
Material ºi metodã: Investigaþiile de screening serologic
(anti-HCV, anti-HBV, anti-HIV) au fost efectuate pentru
262 pacienþi cu melanoma malign cutanat ne-
tratat, recent diagnosticat, în perioada 2000-2015.
Rezultatele au fost comparate cu cele obþinute la un lot
control fãrã leziuni melanocitare evidente.
Rezultate: În grupul pacienþilor cu melanom malign
cutanat diagnosticat pe baza criteriilor AJCC
(American Joint Commitee on Cancer) s-a notat:
- serologie pozitivã pentru virusul hepatitic B la 33
pacienþi (12.59%);
- serologie pozitivã pentru virusul hepatitic C la 51
pacienþi (19.54%);
- serologie pozitivã pentru HIV la 7 pacienþi (2.67%).
Rata infecþiei cu HCV, HBV ºi HIV la pacienþii cu
melanom malign cutanat nu a prezentat diferenþe
semnificative faþã de lotul control.
Concluzii: Pe baza rezultatelor, autorii nu atribuie
acestor agenþi infecþiosi un rol determinant în
fiziopatologia melanomului malign cutanat. Prezenþa
infecþiilor virale deþine însã un rol important în
numeroase procese patologice la nivelul pielii, incluzând
vasodilataþia, inflamaþia ºi imunomodularea. Totuºi,
eradicarea unei posibile infecþii virale în cazul
pacienþilor cu melanom malign cutanat ar putea asigura
un beneficiu pentru evoluþia acestei patologii.
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
P 57
STUDIUL IMUNOEXPRESIEI CLA ªI CD45RO
ÎN KERATOACANTOM
Alina Maria Vîlcea*, I.D. Vîlcea**, V. Pãtraºcu*, Carmen
Florentina Popescu***
* Disciplina Dermatologie, U.M.F. Craiova
** Disciplina Chirurgie, U.M.F. Craiova
*** Departamentul de Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Judeþean de
Urgenþã Craiova
Datoritã posibilitãþii de malignizare existã în continuare
controverse referitoare la încadrarea keratoacantomului,
ca precancer, pseudocancer sau cancer cutanat, în
dezvoltarea ºi progresia acestei tumori un rol important
fiind acordat sistemului imun.
Am efectuat un studiu imunohistochimic folosind
markeri care investigheazã în special limfocitele T, în
ºase keratoacantoame, în trei cazuri fiind diagnosticatã
histopatologic transformarea în carcinom spinocelular.
Metoda utilizatã în cadrul studiului imunohistochimic a
fost LSAB/HRP, chitul utilizat a fost DAKO LSAB 2
System HRP.
Imunomarcajul pentru CD45 (CLA - antigenul leucocitar
comun), a fost moderat pozitiv cu distribuþie difuzã în
limfocitele interstiþiale, într-un caz observându-se o
distribuþie nodularã a infiltratului. Pentru CD45Ro
(evidenþiazã limfocitele T mature din infitratul
inflamator), imunomarcajul a fost pozitiv cu intensitate
moderatã în frecvente limfocite interstiþiale, fiind mai
abundent în special sub leziune. În formele malignizate
imunomarcajul a fost pozitiv observând imunomarcajul
în rare limfocite de la joncþiunea epitelio-stromalã.
Studiul imunohistochimic al infiltratului inflamator
reacþional prezent în keratoacantom sugereazã cã acesta
este predominant limfocitar sau limfo-plasmocitar, la
care se adaugã histiocite, neutrofile, eozinofile, alterarea
mecanismelor de imunoapãrare având un rol important
în transformarea acestora în carcinom spinocelular.
P 58
EXPRESIA PROTEINELOR REGLATOARE
ALE APOPTOZEI ªI CICLULUI CELULAR
ÎN PRECANCERELE KERATINOCITARE
Alina Maria Vîlcea*, V. Pãtraºcu*, I.D. Vîlcea**, Claudia
Valentina Georgescu***, Carmen Florina Popescu***
* Disciplina Dermatologie, U.M.F. Craiova
** Disciplina Chirurgie, U.M.F. Craiova
*** Departamentul de Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Judeþean de
Urgenþã Craiova
Precancerele keratinocitare sunt deosebit de importante
datoritã incidenþei crescute la populaþia expusã cronic la
soare, unele dintre ele având un potenþial clinic
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
demonstrat de transformare în carcinoame spinocelulare
invazive.
Scopul lucrãrii a constat în evidenþierea unor proteine
asociate apoptozei ºi ciclului celular, în vederea stabilirii
caracteristicilor patofiziologice ºi evolutive ale tumorii.
Am efectuat coloraþii imunohistochimice pentru: p53,
Ki67, bcl-2, PCNA, COX-2, E-Cadherina, în 28 pre-
cancere cutanate precursoare carcinomului spinocelular,
localizate pe tegumente fotoexpuse (keratozã actinicã,
cheilitã actinicã, corn cutanat, keratoacantom sau boala
Bowen).
Expresia p53 a fost detectatã în toate precancerele
epiteliale, intensitatea acesteia se coreleazã cu gradul
displaziei ºi prezenþa malignizãrii. Nu am observat
diferenþe semnificative referitoare la intensitatea
imunoexpresiei bcl2 ºi proporþia de celule pozitive între
cazurile malignizate ºi nemalignizate. Intensitatea
imunoexpresiei COX-2 este slabã sau moderatã în toate
precancerele epiteliale studiate. În keratoacantom 50%
din cazurile studiate au prezentat imunomarcaj pozitiv
citoplasmatic pentru E-cadherinã. Majoritatea keratino-
citelor epidermice atipice au fost pozitive pentru PCNA,
observând o corelaþie pozitivã cu expresia p53 ºi Ki67.
În concluzie, studiul nostru aratã cã alterarea onco-
proteinelor alãturi de creºterea activitãþii proliferative
sunt întâlnite în precancerele keratinocitare, coloraþiile
imunohistochimice fiind utile în evidenþierea unei
populaþii keratinocitare care poate avea un potenþial de
creºtere agresivã.
P 59
HERPES GESTATIONES (PENFIGOIDUL
GESTATIONAL) – PREZENTARE DE CAZ
I.M. Georgescu*, Iudita Badea*** , M. Badea**, O.S. Cotoi****,
S.H. Morariu**
* Clinica Obstetrica-Ginecologie I, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã
Târgu-Mureº, România
** Clinica Dermatovenerologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã
Târgu-Mureº, România
*** Clinica A.T.I, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Târgu-Mureº,
România
**** Clinica Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã
Târgu-Mureº, România
Introducere: Herpesul gestationes sau penfigoidul
gestaþional este o dermatozã buloasã autoimunã de
sarcinã. Este numit aºa pe baza morfologiei herpetiforme
a blisterelor, dar este un termen impropriu deoarece nu
are nici o legãtura cu o infecþie activã sau latentã cu
visusurile herpetice. Este o erupþie veziculo-buloasã rarã
care se dezvoltã în ultimul trimestru de sarcinã sau chiar
postpartum ºi se manifestã prin prurit foarte sever.
Etiologia nu este foarte bine cunoscutã dar se considerã
109
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
cã este o dermatozã mediatã autoimun într-o strânsã
legãturã cu dermatozele penfigoide.
Caz clinic: Prezentãm cazul unei paciente, în vârstã de 28
de ani, secundiparã, din mediul rural, cu vârsta
gestaþionalã de 28 sãptãmâni, care se prezintã în clinica
noastrã pentru apariþia unor leziuni cutanate cu aspectul
unor plãci eritematoase, uºor proeminente, cu contur
policiclic care este acoperit de vezicule herpetiforme sau
bule cu lichid clar pe flancul drept, fosa iliacã dreapta ºi
hipogastru însoþitã de un prurit sever. În urma testelor
de laborator rezultã o leucocitozã crescutã (12000
m/mm3), un VSH crescut ºi deshidratare. Debutul
simptomatologiei a fost în urmã cu 36 ore cu febrã,
vãrsãturi, cefalee, frisoane, urmatã de un prurit violent
însoþit de o senzaþie de arsurã. Evoluþia lezinilor a fost
favorabilã în urma tratamentului cu Prednison: doza de
atac de 1-1,5mg/kgc/zi oral, care ulterior s-a redus
datoritã ameliorãrii tabloului clinic. Tratamentul topic cu
Mometasonã furoat a fost adaptat stadiului clinic.
Discuþii: În herpesul gestationes, pruritul atinge
maximum de intensitate în momentul constituirii ºi
generalizãrii erupþiei. De asemenea înregistreazã exacer-
bãri în timpul nopþii ºi la cãldurã. Herpesul gestationes
poate recidiva o datã cu reluarea menstruaþiei, utilizarea
de contraceptive orale ºi sarcinile ulterioare.
Concluzii: Herpesul gestationes este o dermatozã buloasã
rarã dar care trebuie tratatã cât mai repede posibil.
Prognosticul matern cât ºi cel al sarcinii este bun în urma
tratamentului, sarcina fiind dusã la termen, iar
prognosticul fetal este favorabil - fãtul viabil, matur,
normal conformat.
Cuvinte cheie: sarcinã, dermatozã, leziuni cutanate.
P 60
ZONA ZOSTER VARICELIFORMÃ
Mihaela Anca Popescu, Silvia Vasile
Clinica de Dermatologie, Spitalul de Boli Infecþioase ºi Tropicale
,,Dr. Victor Babeº“, Bucureºti
Zona zoster este rezultatul reactivãrii virusului varicelo-
zosterian dupã primoinfecþia manifestatã sub forma
varicelei. Deoarece apare pe un organism parþial
imunizat cu ocazia primoinfecþiei, erupþia din zona
zoster este localizatã la nivelul teritoriului nervului în
ale cãrui celule ganglionare persistã (de regulã
sensoriale). Sunt ºi situaþii ( cum ar fi persoanele
imunodeprimate), când erupþia zosterianã tipicã,
interesând un dermatom, se asociazã cu o erupþie
veziculoasã generalizatã, de tip variceliform. Posterul de
faþã prezintã un astfel de caz.
110
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
VARICELLIFORM ZONA ZOSTER
Zoster is the result of reactivation of the varicella-zoster
virus, after the primary infection occurred as varicella.
Because zoster develops on a partially immunized
organism, during the primary infection, the zoster
eruption is localized over the territory of the nerve in
whose ganglion cells persists (usually sensory). There
are situations (such as immunosuppressed individuals),
when the typical zoster eruption, beyond the involved
dermatome, is associated with a varicelliform
generalized vesiculous eruption. Our poster is going to
present such a case.
P 61
BENEFITS FOR ELDERLY CARE USING THE THREE
TYPES OF TELEDERMATOLOGY:
LIVE-INTERACTIVE, STORE-AND-FORWARD,
HYBRID
Oana Andreia Coman*, ***, Marilena Ianculescu**, V. Benea***,
Simona Roxana Georgescu*, ***, Laurenþiu Coman*
* University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” Bucharest,
Romania
** National Institute for R&D in Informatics (ICI), Bucharest, Romania
*** Clinical Hospital “Dr. Victor Babes” Bucharest, Romania
Elderly people, who are the leading user of healthcare
services, increase continuously in a heavy number. The
fundamental visual nature of dermatology makes it
appropriate for telemedicine.
Teledermatology allows dermatologists to diagnose and
treat patients from a distance, which involves referring
an image of the skin together with relevant history of the
condition.
Live-interactive teledermatology involves synchronous
interaction between the specialist and patient using
video-conferencing technology. Participants are
separated only by space, not by time.
Store-and-forward teledermatology relies on sending the
patient data (digital images and clinical information) in
an electronic medium for future access by
dermatologists. Participants are separated by both time
and space.
Hybrid teledermatology combines store-and-forward and
live-interactive technologies. The clinical encounters are
conducted via video-conferencing, the dermatologist
reviews static digital images acquired prior to the
encounter and sent during it.
Teledermatology may be an effective tool with many
benefits for elderly care and these aspects have been
taken into consideration in designing the
ProActiveAgeing platform.
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
PROlonging ACTIVE life for an independent and healthy
AGEING (ProActive Ageing) project facilitates the
empowerment of the ageing persons by providing tools
for a more “person-centric” social and healthcare
system. Moreover, the project supports healthcare
specialists to provide instruments for specific strategies,
protocols and methods for maintenance of an adequate
level of biologic and social functions of ageing people.
ProActive Ageing project is funded by the Partnership
Program under the National Plan for Research,
Development and Innovation. The partnership is
composed of Clinical Hospital “Dr. Victor Babes” (as
coordinator), University of Medicine and Pharmacy
“Carol Davila”, “Ana Aslan” National Institute of
Gerontology and Geriatrics, National Institute for R&D
in Informatics and Siveco S.A . The project is under the
development of the 2nd phase (of 4).
P 62
CALCINOSIS CUTIS (CALCINOZA CUTANATÃ)
O. Ghenuche, Alice Rusu, Maria Grigore, V. Benea, Simona
Roxana Georgescu
Secþia Clinica Dermatovenerologie
Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº” –
Bucureºti
Calcinoza cutanatã este numele dat unui grup de boli în
care depozite de calciu se formeazã la nivelul tegu-
mentului. Descrisã prima datã în 1855, calcinoza cutantã
se împarte în funcþie de etiologie în 4 categorii:
metastaticã, distroficã, iatrogenã ºi idiopaticã.
În toate cazurile de calcinozã cutanatã, sãruri insolubile
de calciu sunt depozitate la nivelul pielii datoritã unor
factori sistemici sau locali. Cristalele de hidroxiapatitã ºi
fosfatul de calciu sunt cele mai întâlnite forme de
depozit.
Vã prezentãm cazul pacientei O.P. în vârstã de 58 ani,
cunoscutã cu hipertensiune arterialã, insuficienþã
venoasã cronicã, osteoporozã ºi patologie tiroidianã.
Pacienta s-a prezentat la consult pentru apariþia de
leziuni cutanate la nivelul vârfului degetelor 3 ºi 4 de la
nivelul mâinii stângi ºi respectiv 1 ºi 3 de la nivelul
mâinii drepte. Se observã leziuni sub forma unor noduli
subcutanaþi, uºor proeminenþi, iar tegumentul
supraiacent este uºor hiperkeratozic, cu ulceraþii mici, ºi
culoare alb-gãlbuie. Leziunile se însoþesc de durere ºi
parestezie.
Aspectul clinic a ridicat suspiciunea diagnosticului de
calcinozã cutanatã. Pentru confirmare s-a efectuat
biopsie.
Examenul histopatologic a evidenþiat depozite de calciu
situate în dermul superficial ºi mijlociu, cu epiderm de
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
aspect normal, confirmând diagnosticul de calcinozã
cutanatã.
P 63
TREATMENT OF MULTIPLE ACTINIC KERATOSIS
– A PREVENTION METHOD FOR NON-MELANOMA
SKIN-CANCER
Ana Maria Drãgãniþã
Dermatology Private Practice, Zimnicea
Introduction: Actinic keratosis (AKs) represent the most
common premalignant lesions, caused by a chronic UV-
exposure, typically on elderly patients, fair-skinned and
localized on photo-exposed areas. Their clinical aspect
may vary from erythematous papules to large
hyperkeratotic plaques. The relationship between Aks
and non-melanoma skin cancer (NMSC) was studied for
a long time by the researchers and was demonstrated
their potential for malignant transformation, especially
for squamous cell carcinoma (SCC). In the present, these
lesions are considered in-situ carcinomas and represent
an important factor of prediction for development of
melanoma or NMSC.
Clinical case: A 80-years-old female, with lightly skin
presented for erythematous plaques associated with
erosions, hyperkeratotic papules and pigmented lesions,
located on the forehead and cheeks, with a chronic
evolution. The patient is a retired teacher, who
confirmed the chronic sun-exposure in her free time.
Prior this consultation, the patient received a variety of
local treatment, including electrosurgery, without any
results. After the clinical and paraclinical exam, was
established the diagnosis of “multiple actinic keratoses”.
The treatment chosen was 5% imiquimod cream
associated with topical scar-healing gels and
photoprotection. The 3-months follow-up showed a
favorable response, with a 90% reduction of the lesions.
Conclusions: As the incidence and prevalence of the
NMSC and melanoma has increased in the last years, the
prevention and reduction strategies of those affections
have gained interrest among researchers. Some studies
showed that in the case of patients with multiple AKs
exists a risk between 6-10% to develop a SCC within a
10-year span and this can represent an important reason
to start an early treatment for these patients.
111
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
P 64
PALMOPLANTAR PUSTULOSIS – THE CLINICAL
EVOLUTION IN A PATIENT WITH MULTIPLE
TRIGGERS
Ana Maria Drãgãniþã
Dermatology Private Practice, Zimnicea
Introduction: Palmoplantar pustulosis (PPP) represents a
chronic, recurrent dermatosis characterized by persistent
eruptions of sterile, purulent vesicles associated with
erythema, scale, pruritus, burning sensation and pain.
Acrodermatitis continua Hallopeau, palmoplantar
pustulosis and infantile acropustulosis represent the
localized form of pustular palmoplantar eruptions. The
exactly etiology is unknown, but it can be exacerbated by
a variety of factors, like smoking, extreme temperatures,
UV light, drugs, infections, autoimmune diseases or
emotional stress.
Clinical Case: A 41-year-old male presents with large
erythematous plaques, covered by multiple pustules and
scales, localized on the palms and soles and associated
an intense pruritus and burning sensation. The onset of
the lesions was 2 years ago, when he was diagnosed
with palmoplantar pustulosis and received only local
treatment. According to the anamnesis, the patient
works in the agriculture and is a chronic smoker. After
the clinical and paraclinical exams, was initiated the
systemic treatment with Acitretin and local treatment
with keratolytic, emmolients and topical steroids. In
about 3 weeks, under 30 mg of Acitretin per day
associated with local treatment was achieved a visible
favorable result, but unfortunately, the patient
discontinued the treatment and 6 weeks later he also
developed an upper respiratory tract infection.
However, the treatment was reinitiated with a decreased
gradually dose and after aproximately 4 months the
patient presented a good clinical response of the
cutaneous lesions.
Conclusions: PPP is a dermatosis difficult to manage,
with a high recurrence rate and impaired quality of life.
The particularity of the case is a noncompliant male
patient with palmoplantar pustulosis, associated with
multiple triggers, like smoking, UV exposure,
respiratory infection.
112
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P 65
PURPURA HENOCH-SCHONLEIN CU DEBUT
LA VÂRSTA ADULTÃ REFRACTARÃ
LA TRATAMENTUL CORTIZONIC ÎN DOZE MEDII
Rodica Olteanu, Alexandra Zota
Spitalul Clinic Colentina, Secþia II Dermatologie
Purpura Henoch-Schonlein este o vasculitã a vaselor
mici caracteristicã copilãriei. Datele privind aceastã
boalã la adulþi sunt limitate la serii mici cu relativ scurt
follow-up.
Prezentãm un caz de purpura Henoch-Schonlein cu
debut la vârstã adultã, asociat unei infecþii a tractului
respirator superior, care a prezentat la internare un
istoric de 2 zile de erupþie eritematoasã ce nu dispare la
vitropresiune care a progresat de la maleola medialã
spre coapse, mâini ºi abdomen inferior. Asociat erau
prezente eroziuni superficiale, pustule ºi necroza
centralã. Leziunile au fost precedate de artralgii uºoare,
mialgii, febrã, eritem faringian ºi limfadenopatie
cervicalã.
Investigaþiile au indicat: leucopenie uºoarã, VSH, PCR
elevate, C3,C4, funcþia hepaticã, renalã, investigaþii
imunologice, serologie hepatitã B,C în limite normale.
Biopsia a confirmat diagnosticul de vasculitã
leucocitoclasticã cu implicarea vaselor din dermul
superficial ºi mijlociu.
Bilanþul clinic ºi paraclinic a furnizat condiþiile
corespunzãtoare (2 criterii ACR întâlnit la 4 ACR1990)
pentru a defini diagnosticul de purpurã Henoch-
Schonlein secundã unei infecþii acute a tractului
respirator superior.
Având în vedere morbiditatea semnificativã derivatã
dintr-o potenþialã insuficienþã renalã, pacientul a urmat
o curã de corticoterapie în dozã mare 1 mg/kgc ºi
antibioterapie. Evoluþia clinicã rapid favorabilã
sugereazã faptul cã infecþia a jucat un rol semnificativ în
patogenia bolii.
P 66
OVERLAP DM – LES REFRACTAR LA TERAPIA
CLASICÃ
Anca Rãducan*, Alexandra Zota*, R. Ionescu**, ***, Rodica
Olteanu*
* Clinica II Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti, România
** Clinica Medicinã Internã II, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti,
România
*** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Carol Davila”, Bucureºti,
România
Raportãm cazul unei paciente în vârstã de 26 ani,
diagnosticatã cu DM, confirmatã prin biopsie muscu-
larã, care s-a internat cu stare generalã alteratã, febrã,
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
trismus, disfagie, dismotilitate esofagianã, edem ºi
eritem la nivelul membrului superior drept, astenie
muscularã simetricã ºi artralgii, cu impotenþã func-
þionalã severã.
Examenul dermatologic a evidenþiat edem periorbital,
facies cushingoid, cu hiperpigmentarea feþei ºi a
decolteului, induraþia tegumentului feþei, sclerodactilie,
microstomie, hiperkeratoze imprecise delimitate ºi
hiperpigmentãri ale extremitãþilor superioare, telan-
giectazii periunghiale. La dermatoscopie se remarcã
aspect poikilodermic la nivelul feþei ºi dilatarea
capilarelor repliului unghial.
Diagnosticul clinic a fost de overlap DM-LES.
La 3 luni de la discontinuarea corticoterapiei mialgia a
reapãrut, iar starea pacientei s-a agravat sub tratament
combinat cu corticosteroizi ºi AZA (hiperpigmentare
facialã difuzã cu debut brusc, leucopenia). Ulterior s-a
instalat sindromul cushingoid ºi s-a instituit tratament
cu IGIV, plasmaferezã ºi anticoagulant (nivel crescut D-
dimeri, Doppler braþ drept normal), cu ameliorare
minimã. Testele de laborator indicã neutrofilie cu
limfopenie, anemie normocromã, normocitarã, sindrom
inflamator, citolizã hepaticã, anticoagulant lupic ºi Ac.
Anti-Ro pozitivi, niveluri crescute de LDH, CK, CK-MB,
alfafetoproteinã ºi CA15.3.
Rezultatul celor 2 biopsii cutanate efectuate a fost
nespecific.
Sunt îndeplinite criteriile pentru DM, cu elemente ce pot
fi interpretate în contextul sclerodermiei ºi al lupusului
eritematos cutanat pigmentar. Astfel, pacienta a fost
diagnosticatã cu overlap DM – LES, refractar la terapia
clasicã, posibil asociat unei malignitãþi interne. S-a iniþiat
terapie cu micofenolat mofetil, însã la scurt timp
pacienta a decedat.
P 67
PUSTULOZA EXANTEMATICÃ GENERALIZATÃ
ACUTÃ INDUSÃ DE AMOXICILINÃ
– PREZENTARE DE CAZ
Mihaela Balaban*, Mihaela Antohe*, Andreea Cãlinescu*,
Raluca Popescu*, **, C.M. Popescu*, **
* Clinica Dermatologie I, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti
** Departamentul de Dermatologie, U.M.F. “Carol Davila“, Bucureºti
Introducere: Pustuloza exantematicã generalizatã acutã
este o erupþie rarã, care apare postmedicamentos în
peste 90% din cazuri. Infecþiile virale reprezintã o cauzã
mai puþin frecventã.
Metode: Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 32
ani, care s-a adresat clinicii noastre pentru o erupþie
acutã, cu debut în afebrilitate în urmã cu 2 zile, alcãtuitã
din papule eritematoase ºi pustule, non-foliculare,
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
pruriginoase, pe fond eritemato-edematos, cu debut la
nivel laterocervical bilateral ºi pliu axilar ºi care s-a
extins rapid la nivelul trunchiului ºi membrelor, cu
tendinþã la confluare, fãrã afectare facialã ºi a
mucoaselor. Din anamnezã aflãm cã pacienta a urmat
tratament antibiotic cu Amoxicilinã pentru o IACRS
timp de 7 zile, pe care l-a întrerupt în urmã cu 6 zile.
Rezultate: Erupþie cu aspect clinic sugestiv de pustulozã
exantematicã generalizatã acutã, cauzatã de admi-
nistrarea de Amoxicilinã, pentru care s-a instituit
tratament simptomatic cu dermatocorticoid ºi anti-
histaminic oral. Evoluþia a fost favorabilã, cu dispariþia
pruritului ºi remiterea pustulelor dupã 3 zile, fiind
înlocuite de o descuamare punctatã, care s-a remis
complet în ziua a 9-a.
Concluzii: Am ilustrat un caz de pustulozã exantematicã
generalizatã acutã, o reacþie postmedicamentoasã rarã,
apãrutã la 15 zile dupã instituirea tratamentului cu
Amoxicilinã. Se remarcã lipsa afectãrii faciale, întrucât, cel
mai frecvent, erupþia debuteazã la nivel facial ºi în pliuri.
P 68
TRATAMENTUL ULCERELOR VENOASE
ªI ARTERIALE PRIN METODA PRP (PLASMA
AUTOLOGA ÎMBOGÃÞITÃ CU TROMBOCITE)
– PREZENTAREA A 2 CAZURI
Alexandra Zota, A. Rãducan, C. Stoian, M. Constantin,
L. Calapod, R. Olteanu
Spitalul Clinic Colentina, Secþia Dermatologie II, Bucureºti, România
Câºtigând teren în tot mai multe domenii ale medicinei,
terapia cu plasmã autologã îmbogãþitã cu trombocite
constã în injectarea localã a plasmei omologe
centrifugate cu un conþinut sporit de trombocite, cu
scopul de a promova vindecarea ºi regenerarea celularã.
Mecanismul de acþiune constã în degranularea trombo-
citelor urmatã de eliberarea de factori de creºtere,
citokine, proteine de adeziune ce induc proliferarea
celularã ºi sinteza de colagen ºi proteine matriceale.
Aceastã tehnicã, utilizatã iniþial pentru rejuvenare ºi
lipsitã practic de reacþii adverse este utilizatã astãzi în
numeroase alte afecþiuni dermatologice iar paleta de
indicaþii se lãrgeºte în continuare.
Metodã: Am utilizat tehnica injectãrii plasmei îmbogãþite
cu trombocite la 2 pacienþi cu ulcere de gambã survenite
pe fond de istoric îndelungat de insuficienþã venoasã
cronicã.
Pacientul 1 în vârstã de 59 ani, femeie, safenectomizatã,
cunoscutã cu insuficienþã venoasã cronicã secundarã
post trombozã venoasã profundã, prezintã ulcer
maleolar intern de aproximativ 4/1 cm, cu exudat
purulent.
113
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
Pacientul 2, în vârstã de 81 ani, cu insuficienþã venoasã
cronicã ºi arteritã obliterantã, prezintã 2 ulcere de
aproximativ 12/5 cm cu exudat purulent ºi þesut necrotic
la nivel gambier.
Pacienþii au în istoric cure repetate de antibioterapie
sistemicã, debridare ºi curãþare periodicã a ulcerelor fãrã
o îmbunãtãþire semnificativã.
Tehnica a constat în recoltarea de sânge venos,
centrifugarea lui la 5000 rpm timp de 15 min., iar
supernatantul rezultat injectat periulceros. Stratul
inferior a fost prelucrat cu 10% clorurã de calciu, iar
gelul format aplicat pe ulcer dupã debridarea
chirurgicalã corectã ºi imobilizat cu pansament.
Rezultate: Evoluþia la 2 luni de la procedurã a fost
favorabilã, cu granularea ºi epitelizarea parþialã, în
ambele cazuri atât în ceea ce priveºte suprafaþa ulcerului
(ulcer complet epitelizat/reducerea cu aproximativ 3/2
cm), cât ºi tipul de þesut (þesut epitelial/þesut de
granulaþie), exudatul (fãrã exudat/exudat sero-
sanghinolent).
P 69
COEXISTENÞA MORFEE ÎN PLÃCI ªI LICHEN
SCLEROATROFIC
Raluca-Paula Harnagea*, Laura Papagheorghe*, Alexandra
Nicolescu*, C. Giurcãneanu**
* Spitalul Universitar de Urgenþã Elias Bucureºti, Clinica Dermato-
venerologie
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“ Bucureºti,
Departamentul Dermatovenerologie
Morfeea în plãci este o afecþiune a þesutului conjunctiv
de cauzã necunoscutã ºi cu mecanism autoimun,
caracterizatã printr-o fibrozã pronunþatã a dermului ºi
atrofie epidermicã, asociatã sau nu cu atingeri viscerale.
Lichenul scleros debuteazã prin papule albe, poligonale
care conflueazã în plãci.
Coexistenta morfeei localizate ºi a lichenului sclero-
atrofic a fost sporadic citatã în literaturã.
O pacientã în vârstã de 57 de ani a fost internatã pentru
o erupþie formatã din plãci extinse hiperpigmentate,
bine delimitate, suple la palpare nepruriginoase cu
traiect liniar la nivelul ºoldurilor bilateral, abdomenului
ºi deasupra ºantului interfesier; papule alb-sidefii,
atrofice, bine delimitate, contur neregulat, nepruri-
ginoase, de aproximativ 3 cm, în evoluþie de 9 luni la
nivelul sânului stâng. Diagnosticul a fost de morfee în
plãci cu leziuni de lichen scleroatrofic extragenital. În
urma terapiei antibiotice ºi a tratamentului local evoluþia
a fost favorabilã.
Este importantã cunoaºterea asocierii morfeei în plãci cu
lichenul scleroatrofic pentru efectuarea tratamentului
corect ºi prevenirea complicaþiilor grave ale bolii.
114
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P 70
PSEUDOXANTOMA ELASTICUM
– PREZENTARE DE CAZ
O.B. Ionescu-Bozdog*,**, I.C. Circu***, R.C. Manta****,
A.C. Cristea*, I.M. Cojocaru**
* Cabinet dermatologie
** S.C.M. Polimed Apaca
*** Clinica Regina Maria, Centrul Medical LilMed
**** Centrul Medical Periº
Pacienta în vârstã de 48 de ani se prezintã la cabinetul de
dermatologie pentru: plãci alcãtuite din papule gãlbui cu
aspect parcelar, localizate la nivel flexural (axile, fose
antecubitale, ºanþuri inghinale) dar ºi la nivelul regiunii
laterocervicale. Leziunile au debutat în urmã cu
aproximativ 8 ani.
Antecedentele heredocolaterale ale pacientei nu relevã
prezenþa în familie a altor afecþiuni dermatologice.
Am efectuat biopsie punch din tegumentul afectat de la
nivelul regiunii inghinale, rezultatul histopatologic fiind
compatibil cu diagnosticul clinic de Pseudoxantoma
elasticum.
Pacienta a fost îndrumatã sã efectueze consulturi
interdisciplinare (cardiologic, oftalmologic), în vederea
stabilirii afectãrii extracutanate din cadrul afecþiunii sale.
Particularitatea cazului: boala geneticã rarã (prevalenþã
1:100.000 cazuri) cu transmitere autozomal receseivã ºi
cu debut în copilãrie, în cazul mai sus prezentat debutul
afecþiunii având loc la vârsta de aproxiamtiv 40 ani, fãrã
alte modificãri cutanate anterioare.
P 71
BOALA DARIER – PREZENTARE DE CAZ
O.B Ionescu- Bozdog *,**, R.C. Manta***, I.C. Circu****,
B.E Prie*****, I.M. Cojocaru**
* Cabinet dermatologie
** SCM Polimed Apaca
*** Clinica Regina Maria, Centrul Medical Periº
**** Centrul medical LilMed
***** Clinica Neolife
Pacienta în vârstã de 38 ani, se prezintã cu erupþie
pruriginoasã formatã din papule keratozice, foliculare,
unele ulcerate ºi acoperite de cruste galben-brune, urât
mirositoare, confluate în placarde localizate la nivelul
feþei, scalpului, regiunii laterocervicale, trunchiului,
diminuând la nivelul membrelor. Menþionãm cã
leziunile au apãrut de aproximativ o lunã, în perioada
sezonului cald. Un episod asemãnãtor a avut loc în urmã
cu 4 ani, pentru care a primit tratamente topice cu
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
dermatocorticoizi ºi keratolitice, cu o evoluþie
ondulantã.
S-a prelevat biopsie cutanatã din regiunea latero-
cervicalã cu rezultatul examenului histopatologic
sugestiv pentru keratozã folicularã - Boala Darier.
Am iniþiat atât tratament antibiotic sistemic ºi local cât ºi
spãlãri cu un ºampon antifungic, cu rezultate favorabile
la douã sãptãmâni. La aproximativ o lunã, la un nou
control, sub tratament keratolitic ºi emolient, leziunile
continuã sã se înmulþeascã. În urma unor multiple
investigaþii hematologice ºi a certitudinii cã pacienta nu
mai doreºte alþi copii ºi prezintã montat sterilet s-a decis
începerea tratamentului cu Acitretin 0,5 mg/kgc.
Rezultatele tratamentului la o lunã de la debut, sunt mai
mult decât satisfãcãtoare, cu vindecarea leziunilor de la
nivelul feþei ºi gâtului.
P 72
ECTIMA CONTAGIOSUM – PREZENTARE DE CAZ
Maria Isabela Sârbu*, M. Tampa*,**, Cristina Mitran*, Mãdãlina
Mitran*, Clara Matei**, V. Benea*, Simona Roxana
Georgescu*,**
* Spitalul de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Victor Babeº”, Clinica de
Dermatovenerologie, Bucureºti
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“, Departamentul
de Dermatovenerologie, Bucureºti
Ectima contagiosum (Orf) este o afecþiune viralã
determinatã de infecþia cu virusul Orf din familia
parapoxvirusurilor. Este o zoonozã a cãrei gazdã
principalã sunt oile ºi caprele, transmiterea la om
realizându-se prin contactul cu animalul infectat.
Prezentãm cazul unui pacient de sex masculin în vârstã
de 59 de ani, din mediul urban, care se adreseazã clinicii
noastre pentru multiple leziuni nodulare de culoare
maronie localizate la nivelul degetelor ºi mâinilor,
bilateral. Leziunile au apãrut cu aproximativ zece zile
anterior prezentãrii, iniþial sub formã de papule
eritematoase. Pacientul afirmã cã a petrecut vacanþa în
mediul rural ºi a intrat în contact cu o caprã care avea
leziuni ulcerate la nivelul ugerului.
Datele de laborator au fost în limite normale. Pe baza
examenului clinic ºi anamnezei s-a stabilit diagnosticul
de ectima contagiosum. Având în vedere cã boala este
autolimitatã, pacientul a primit tratament simptomatic.
Evoluþia leziunilor a fost favorabilã, cu dispariþia totalã
dupã aproximativ o lunã.
Ectima contagiosum este o zoonozã relativ frecventã în
rândul anumitor categorii profesionale, precum pastori,
veterinari, mãcelari, dar care se întâlneºte rareori în
practicã. O anamnezã minuþioasã este esenþialã pentru
stabilirea diagnosticului.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
This paper was co-financed from the European Social Fund, through
the Sectorial Operational Programme Human Resources Develop-
ment 2007-2013, contract POSDRU/159/1.5/S/155463 “Supporting
excellence in scientific interdisciplinary doctoral research in the
economic, medical and social fields”, coordinator The Bucharest
University of Economic Studies.
P 73
DERMATOMIOZITA PARANEOPLAZICÃ
Loredana Elena Stoica*, Rucsandra Cristina Dascãlu*,
V. Pãtraºcu*, Claudia Valentina Georgescu**,
Claudia Cîrstea*
* Disciplina Dermatologie, U.M.F. Craiova
** Departament Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Judeþean de
Urgenþã Craiova
Dermatomiozita (DM) este o afecþiune severã, care se
poate întâlni la copii ºi la adulþi ºi se caracterizeazã
printr-o miozitã inflamatorie ºi erupþie cutanatã
caracteristicã.
Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 68
ani, din mediul urban, care s-a spitalizat în Clinica
Dermatologie Craiova pentru prezenþa de eritem ºi
edem la nivelul faciesului ºi eritem deasupra
articulaþiilor interfalangiene ºi metacarpofalangiene, la
nivelul coatelor ºi genunchilor.
Istoric: Boala a debutat prin edem ºi eritem la nivelul
faciesului. Pacientul a urmat tratament cu Elocom o
aplicaþie/zi la indicaþia medicului alergolog. Evoluþia a
fost nefavorabilã, pacientul internându-se pentru
diagnostic ºi tratament de specialitate.
Explorãri laborator: CPK= 316 u/l (n=<308u/l), LDH= 320
u/l (n=220-460 u/l); VSH= 18/35 mm; creatinina= 1,2
mg/dl, uree= 42 mg/dl, GOT= 36 ui, GPT=46 ui. Profil
ANA-Blot (U1-nRNP, SS-A, Ro-52, SS-B, Scl-70, Pm-Scl,
Jo-1, Centromer B, PCNA, ADN dublu catenar,
Nucleozomi, Histone, Proteina P ribozomal, AMA M2)
negativ. Examen histopatologic: fragment de tegument
acral ce aratã o dermatitã perivascularã superficialã ºi
profundã ºi discret perianexialã, de interfaþã cu
vacuolizare, cu infiltrat inflamator moderat alcãtuit în
principal din limfocite, dispus în jurul plexurilor
vasculare ºi în jurul unor glande ecrine, limfocite la
interfaþa dermo-epidermicã, cu vacuolizarea stratului
bazal ºi formarea de keratinocite necrotice, cu atipii
reactive ale keratinocitelor bazale.
Tratament: Pacientul a urmat tratament cu Methyl-
prednisolonum 250 mg/zi PEV 5 zile, apoi methyl-
prednisolonum 32 mg 2 cp/zi, cu scãderea progresivã a
dozei, antihistaminice, protector gastric; local s-a aplicat
topic cu ichtiol ºi vitamine în hidrocortizon butirat 0,1%.
115
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
Concluzii: La cazul prezentat, diagnosticul de DM este
cert, pe baza criteriilor Bohan ºi Peter.
Evoluþia rapid progresivã a bolii a fost în corelaþie cu
dezvoltarea cel mai probabil, a unui neoplasm
pulmonar.
P 74
ACANTHOSIS NIGRICANS BENIGN
Loredana Elena Stoica*, Rucsandra Cristina Dascãlu*,
V. Pãtraºcu*, Claudia Valentina Georgescu**
* Disciplina Dermatologie, U.M.F. Craiova
** Departament Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Judeþean de
Urgenþã Craiova
Acanthosis nigricans (AN) este o dermatozã hiper-
pigmentarã, care afecteazã pliurile ºi regiunea cervicalã.
Caz clinic: Pacientã în vârstã de 27 ani, din mediul rural,
s-a prezentat pentru apariþia unor macule hiper-
pigmentare, cu margine imprecis delimitatã, uºor
pruriginoase, localizate la nivel pubian, inghinal ºi la
nivelul foselor poplitee. Afirmativ leziunile au debutat
în septembrie 2014 pe zona pubianã ºi inghinalã, fiind
însoþite de prurit discret. În evoluþie s-au extins ºi au
apãrut ºi la nivelul foselor poplitee.
Pe perioada spitalizãrii, am practicat biopsie cutanatã iar
rezultatul examenului histopatologic a arãtat epiderm cu
ortocheratozã, papilomatozã ºi hiperpigmentare bazalã,
subiacent numeroase melanofage, infiltrat inflamator
cronic perivascular ºi zone întinse de hialinizare.
Aspectul sugereazã acanthosis nigricans.
Tratament: Se pune accent pe corectarea patologiei
asociate, scãderea ponderalã, corectarea glicemiei,
întreruperea medicamentului implicat. Local se pot
folosi creme depigmentante, keratolitice, fotoprotecþie,
dermabraziune, laser alexandrite. Pe cale generalã se pot
administra retinoizi.
Evoluþie, complicaþii, prognostic: Complicaþiile depind de
etiologia AN. Debutul la copii, a fost asociat cu forme
benigne ºi nu au fost raportate sechele majore, pe când
debutul la adulþi poate fi îngrijorãtor ºi trebuie exclusã
prezenþa unui neoplasm. Prognosticul la pacienþii cu AN
malign este rezervat, iar supravieþuirea este de
aproximativ 2 ani.
Concluzii: AN poate fi considerat marker pentru
existenþa sau dezvoltarea sindromului metabolic ºi a
unui cancer abdominal.
Deºi de cele mai multe ori, AN este o boalã de îngrijorare
cosmeticã, tratamentul se impune, datoritã impactului
psihologic asupra pacientului.
116
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P 75
ASPECTE TERMOGRAFICE ÎN NEVRALGIA
POST-ZOSTERIANÃ
Ioana Maria Cojocaru, Beatrice Elena Prie, Iuliana Lupu, M.C.
Cojocaru, Raluca Cristina Manta, Oana Brînduºa Ionescu-
Bozdog, C. Giurcãneanu
Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias“ Bucureºti
Herpesul zoster, boalã cunoscutã ºi sub numele de Zona
Zoster, este o ganglio-radiculitã posterioarã, determinatã
de reactivarea virusului varicelo-zosterian, caracterizatã
de o erupþie eritemato-veziculoasã, la nivelul unuia sau
mai multor dermatoame.
Termografia în infraroºu este o metodã de diagnostic
non-invazivã, ce oferã informaþii despre temperatura
unei suprafeþe, în cazul de faþã pielea, indirect despre
funcþionarea normalã sau anormalã a sistemului nervos
simpatic, a fibrelor senzitive ºi despre intensitatea
procesului inflamator.
Acest poster prezintã douã cazuri ce au suferit de herpes
zoster. Primul caz este al unei paciente ce a suferit de
herpes zoster iar la trei luni prezenta nevralgie
postzosterianã. Al doilea caz este al unui pacient ce a
suferit de herpes zoster dar care s-a vindecat fãrã a
dezvolta nevralgie post-zosterianã. În ambele cazuri, în
faza iniþialã a infecþiei, au prezentat imagini caracte-
ristice creºterii locale a temperaturii în zona
corespunzãtoare erupþiei. În primul caz, dupã ce s-au
vindecat leziunile, zona a continuat sã prezinte asimetrie
termicã pânã la rezoluþia nevralgiei post-zosteriene. În al
doilea caz simetria termicã a fost restabilitã la sub o lunã
de vindecarea leziunilor. Acest lucru poate sugera cã
termografia în infraroºu poate sã identifice anumite
modificãri termice la pacienþii cu nevralgie post-
zosterianã.
Menþiune: Aceastã lucrare este efectuatã în cadrul Programului
Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
(POSDRU), finanþat din Fondul Social European ºi Guvernul
României prin contractul nr. POSDRU/159/1.5/S/137390
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
P 76
VARIAÞIA PARAMETRILOR DE STRES OXIDATIV
ÎN PLASMA PACIENÞILOR CU ALOPECIE
ANDROGENETICÃ
Beatrice-Elena Prie*, Oana Ionescu-Bozdog**, Iuliana Lupu***,
Ioana Cojocaru****, Roxana Bunghez*****, V.G. Clãtici******,
*******, Irina Stoian******, C. Giurcãneanu******, *******
* Centrul Medical Neolife, Bucureºti
** Policlinica Polimed, Bucureºti
*** Centrul Medical Sanamed, Bucureºti
**** Centrul Medical Unirea Regina Maria, Bucureºti
***** Laboratorul Clinic al Spitalului Clinic Universitar de Urgenþã „Elias”,
Bucureºti
****** UMF ,,Carol Davila” Bucureºti
******* Clinica de Dermatologie Oncologicã ºi Alergologie, Spitalul Clinic
Universitar de Urgenþã „Elias”, Bucureºti
Alopecia androgeneticã (AGA) este consideratã clinic o
afecþiune noninflamatorie, ce determinã cãdere de pãr
androgen-mediatã, cu miniaturiziarea ºi telogenizarea
firelor de pãr terminale. Recent studiile histologice au
demonstrat inflamaþie perifolicularã cu infiltrat limfo-
citar în 1/3 superioarã a firului de pãr, sugerând cã
inflamaþia poate avea un rol patogen la anumiþi pacienþi.
Perturbarea balanþei oxidant/antioxidant la nivelul
foliculului pilos, a fost propusã ca un alt factor patogenic
în alopecia androgeneticã.
Obiectiv: Studierea capacitãþii antioxidante totale ºi a
nivelului nitriþilor în plasma pacienþilor cu alopecie
androgeneticã.
Material ºi metodã: Studiul a inclus un numãr de 27
pacienþi cu AGA, cu vârste cuprinse între 23-60 ani,
vârsta medie 35,4 ani, precum ºi un lot martor de 27
pacienþi.
Tuturor pacienþilor li s-au recoltat probe de sânge, iar
eritrocitele au fost separate de plasmã prin centrifugare-
plasma ºi eritocitele fiind stocate la – 80 grade C.
Rezultate: Capacitatea antioxidantã totalã (TEAC)
plasmaticã a fost scãzutã semnificativ statistic la
pacienþii cu alopecie androgeneticã comparativ cu lotul
martor (p< 0,01), iar nivelul nitriþilor plasmatici a fost
semnificativ statistic mai mare la pacienþii cu alopecie
androgeneticã comparativ cu lotul martor (p< 0,05).
Concluzie: Stresul oxidativ apare ca urmare a unui
mecanism de apãrare inadecvat, sau datoritã unei
supraproducþii de radicali liberi de oxigen sau de azot.
Antioxidanþii joacã un rol important în organismul
nostru. Aceste rezultate susþin rolul alterãrii sistemului
enzimatic oxidant/antioxidant în patogeneza AGA.
Menþiune: Aceastã lucrare este efectuatã în cadrul Programului
Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
(POSDRU), finanþat din Fondul Social European ºi Guvernul
României prin contractul nr. POSDRU/ 159/1.5/S/137390
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P 77
SINDROMUL MÂNÃ-PICIOR – UN CAZ PARTICULAR
Iuliana Lupu*, Ioana Maria Cojocaru*, Beatrice Elena Prie*, D.
Anghelescu**, C. Giurcãneanu*
* Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias” Bucureºti
** Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã “Bucureºti”
Sindromul eritrodisteziei palmo-plantare apare frecvent
în cursul terapiei anti-angiogenetice (30-60% cazuri), ºi
este o reacþie inflamatorie dureroasã a palmelor ºi/sau a
plantelor. În evoluþia sa se descriu trei faze: faza iniþialã
(primele 7 zile) – eritem pe zonele de presiune sau
fricþiune de la nivelul palmelor, plantelor, pulpei
degetelor sau articulaþiilor metataso-falangiene, cu/fãrã
disestezii, senzaþie de arsurã sau durere; faza de stare
(zilele 7-15) – hiperkeratozã circumscrisã de un halou
inflamator pe zonele de presiune cu/fãrã durere;
hiperkeratoza cu fisuri dureroase pe zonele de flexie ale
degetelor ºi faza tardivã (>15 zile) - refacerea epider-
mului ºi descuamare în lambouri. Reacþia inflamatorie
este dependentã de dozã.
Vom prezenta un sindrom mânã-picior sever (grad 2)
apãrut la un bãrbãt în vârstã de 57 ani la 4 luni de la
debutul tratamentului cu sorafenib, care a necesitat în
afarã de tratament topic ºi antibioterapie sistemicã de
lungã duratã.
Menþiune: Aceastã lucrare este efectuatã în cadrul Programului
Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
(POSDRU), finanþat din Fondul Social European ºi Guvernul
României prin contractul nr. POSDRU/159/1.5/S/137390
P 78
PEMFIGUS VEGETANT – PREZENTARE DE CAZ
Lorena Stan*, Liliana Gabriela Popa*, **, Iulia Solomon*, Anca
Ilean*, C. Giurcãneanu*, **
* Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias”, Secþia Dermatologie,
Bucureºti
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila”, Bucureºti
Pemfigusul vegetant este o variantã rarã de pemfigus
vulgar, reprezentând 1-2% din cazurile de pemfigus.
Caracteristic, eroziunile postbuloase se vindecã prin
formarea de plãci vegetante ºi hipertrofice.
Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 73 de ani, care
s-a prezentat în clinica noastrã pentru o erupþie
generalizatã alcãtuitã din plãci rotund-ovalare bine
delimitate acoperite de cruste groase, însoþite de durere
ºi senzaþie de arsurã localã, precum ºi eroziuni la nivelul
cavitãþii orale, în evoluþie de aproximativ 5 luni.
Pacientul fusese diagnosticat cu psoriazis vulgar ºi
urmase tratament topic corticoid, keratolitic, emolient,
fãrã ameliorare clinicã. Examenul histopatologic al
biopsiei cutanate a confirmat suspiciunea clinicã de
117
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
pemfigus vegetant. Sub corticoterapie sistemicã ºi
tratament imunosupresiv, evoluþia a fost favorabilã.
P 79
SINDROMUL ROWELL – PREZENTARE DE CAZ
Liliana Gabriela Popa*, ** , Mara Mihai*, Lorena Stan*, Iulia
Solomon*, C. Giurcãneanu *, **
* Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias“, Secþia Dermatologie,
Bucureºti
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“, Bucureºti
Sindromul Rowell este o formã de lupus eritematos
subacut caracterizatã prin leziuni cutanate similare
eritemului polimorf.
Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 57 ani, care
s-a prezentat în clinica noastrã pentru o erupþie
generalizatã alcãtuitã din plãci ºi placarde rotund-
ovalare bine delimitate, cu diametrul cuprins între 3 ºi 15
cm, de culoare violacee, cu marginea activã, acoperitã de
cruste ºi tendinþã la clarificare centralã, diseminate pe
trunchi ºi membre, însoþite de prurit intens, în evoluþie
de 3 luni. Pacienta fusese diagnosticatã iniþial cu eczemã
numularã, ulterior fiind ridicatã suspiciunea de eritem
polimorf ºi urmase tratament antihistaminic anti H1 ºi
topic corticoid, cu ameliorare discretã ºi temporarã a
semnelor ºi simptomelor. Pe baza examenului clinic, a
analizelor de laborator care au relevat prezenþa unui
titru crescut de anticorpi antinucleari ºi anticorpi antiRo,
precum ºi pe baza aspectului histopatologic al biopsiei
cutanate a fost stabilit diagnosticul de sindrom Rowell.
A fost instituitã corticoterapie sistemicã ºi tratament cu
Hidroxicloroquina, cu evoluþie favorabilã.
Ne propunem sã discutãm caracteristicile clinice,
imunologice ºi histopatologice ale sindromului Rowell,
precum ºi opþiunile terapeutice.
P 80
STUDIUL CARACTERISTICILOR CLINICE
ªI HISTOPATOLOGICE ALE CARCINOAMELOR
SPINOCELULARE ÎNTR-UN CENTRU
DE REFERINÞÃ TERÞIAR DIN BUCUREªTI
Mirela Nichita*, Liliana Gabriela Popa*,**, Alexandra
Nicolescu*, Mihaela Chercula*, Ana Maria Forsea*,**,
C. Giurcãneanu *,**
* Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias“
Bucureºti
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“, Bucureºti
Introducere: Carcinomul spinocelular (SCC) este o
neoplazie cutanatã cu incidenþã în creºtere la nivel global
118
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
ºi se asociazã cu morbiditate importantã ºi mortalitate
semnificativã în stadii tardive.
Obiectiv: Obiectivul studiului a fost evaluarea
caracteristicilor clinice ºi histopatologice ale SCC
diagnosticate într-un centru dermatologic terþiar din
Bucureºti în perioada Ianuarie 2011–Decembrie 2014.
Metode: Am realizat un studiu retrospectiv al pacienþilor
diagnosticaþi cu SCC în Clinica de Dermatologie a
Spitalului Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias”, în
perioada Ianuarie 2011–Decembrie 2014. Au fost
analizate variabile precum vârsta, sexul pacienþilor,
localizarea anatomicã a tumorilor, subtipul clinic ºi
caracteristicile histopatologice ale acestora.
Rezultate: Un numãr de 103 pacienþi au fost diagnosticaþi
cu SCC în clinica noastrã în perioada menþionatã,
reprezentând 19,84% din totalul pacienþilor diagnosticaþi
cu tumori maligne cutanate. Vârsta pacienþilor a variat
între 43 de ani ºi 91 de ani, vârsta medie în momentul
diagnosticului fiind de 72 ani. Raportul F/M a fost de
1:1. Cea mai frecvent interesatã zonã anatomicã a fost
buza inferioarã. Diametrul tumorilor a variat între 0,2
cm ºi 6,5 cm, diametrul mediu fiind 1,52 cm. Majoritatea
pacienþilor au prezentat SCC invaziv, 37% fiind
diagnosticaþi în stadiul de SCC in situ.
Concluzie: Carcinoamele spinocelulare reprezintã o
problemã importantã de sãnãtate publicã, pacienþii
prezentându-se adesea în stadii avansate, caracterizate
prin diametru tumoral ºi invazie crescute.
P 81
MANAGEMENTUL KERATOZELOR ACTINICE
PRIN UTILIZAREA TOPICÃ DE IMIQUIMOD 5%
CREMÃ ªI CREMÃ EMOLIENTÃ
SUPERHIDRATANTÃ
Carmen-Daniela Vinþe
Institutul Naþional de Gerontologie ºi Geriatrie ,,Ana Aslan“
Keratozele actinice reprezintã o patologie frecventã în
dermatologia geriatricã. Leziunile multiple pot fi
abordate terapeutic prin variate mijloace de tratament
local (5 % 5-fluorouracil, 3% diclofenac, 5% imiquimod,
ingenol mebutat) dar ºi prin mijloace fizice de tratament
(laser, terapie fotodinamicã).
Prezentãm cazul clinic al unei paciente de vârstã
geriatricã, diagnosticatã cu multiple keratoze actinice la
nivel facial, care a primit tratament topic cu imiquimod
5 % cremã, o aplicaþie de trei ori pe sãptãmânã, timp de
patru sãptãmâni. Pacienta a dezvoltat reacþie cutanatã
severã în ariile tratate, îndeosebi la nivelul piramidei
nazale (cruste serohematice groase, acoperind jumãtate
din piramida nazalã), la finalul celei de-a patra
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015
sãptãmâni de tratament, moment care echivaleazã
opririi tratamentului topic cu imiquimod 5 % cremã. Nu
s-au decelat manifestãri sistemice pe durata trata-
mentului cu imiquimod 5% cremã. Pentru combaterea
reacþiei locale inflamatorii post-medicamentoase,
pacienta a urmat tratament topic cu cremã emolientã
superhidratantã, timp de 30 de zile. De asemenea, au fost
asociate mãsuri de fotoprotecþie mecanicã.
La finalul celor douã luni de tratament, rezultatul
terapeutic ºi cosmetic este foarte bun, tegumentul
recãpãtând aspectul normal, fãrã decelarea de cicatrice la
nivelul ariilor tratate (documentare dermatoscopicã ºi
fotograficã).
P 82
ASOCIERE DE VASCULITÃ ULCERONECROTICÃ ªI
ERITRODERMIE PARANEOPLAZICE
– PREZENTARE DE CAZ
Liliana Gabriela Popa*,**, Mara Mihai*, Diana Ursu*, Mihaela
Berevoescu*, C. Giurcãneanu *,**
* Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias“, Secþia Dermatologie,
Bucureºti
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Carol Davila”, Bucureºti
Sindroamele paraneoplazice reprezintã manifestãri
sistemice ale diverselor tipuri de cancer ce nu sunt
datorate efectelor directe, locale sau metastatice ale
acestora. Astfel de sindroame pot preceda diagnosticul
de cancer cu luni sau ani, fiind markeri ai unui proces
proliferativ intern. Asocierea mai multor sindroame
paraneoplazice la acelaºi pacient este rar întâlnitã.
Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 85 ani care
s-a internat în clinica noastrã pentru tegumente
generalizat infiltrate, indurate, violaceu-brune,
scuamoase, pruriginoase, modificãri debutate cu 2 luni
în urmã, precum ºi pentru numeroase ulceraþii acoperite
de cruste necrotice localizate la nivelul membrelor
inferioare în evoluþie de aproximativ 2 sãptãmâni. Dupã
excluderea unei cauze medicamentoase sau infecþioase,
a fost realizat un screening extensiv pentru neoplazii
interne, care a dus la diagnosticul de cancer de cap de
pancreas.
Screening-ul pentru neoplazii interne trebuie efectuat în
cazurile de eritrodermie sau vasculitã de etiologie
necunoscutã, putând duce la detecþia unei tumori oculte
într-un stadiu precoce ºi potenþial curabil.
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
P 83
DERMATOZA PUSTULOASÃ SUBCORNOASÃ
(BOALA SNEDDON-WILKINSON)
Alexandra Mihailã*, Roxana Nedelcu**, R. Andrei***, Sabina
Zurac***, Gabriela Turcu*,**
* Spitalul Clinic Colentina, Clinica Dermatologie I, Bucureºti
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila”, Bucureºti
*** Spitalul Clinic Colentina, Departamentul de Anatomie Patologicã,
Bucureºti
Dermatoza pustuloasã subcornoasã (boala Sneddon-
Wilkinson) este o dermatozã neutrofilicã rarã, cu
etiologie necunoscutã, afectând mai frecvent femeile
peste vârsta de 40 ani, caracterizatã clinic prin prezenþa
de pustule sterile distribuite cel mai frecvent pe trunchi,
suprafeþele flexoare ale extremitãþilor ºi intertriginos,
cruþând frecvent faþa, palmele ºi plantele. Dermatoza
pustuloasã subcornoasã poate apãrea izolat sau asociatã
cu alte boli cum ar fi sindromul Raynaud, sindromul
Sjogren, lupus eritematos sistemic ºi alte dermatoze
neutrofilice.
Prezentãm cazul unui bãrbat în vârstã de 63 ani internat
pentru apariþia spontanã, de aproximativ trei sãptãmâni,
a unei erupþii simetrice alcãtuit din pustule cu aspect
„jumãtate-jumãtate” (conþinutul purulent în zona
declivã, separat net de conþinutul clar al acesteia),
pustule flace, eroziuni secundare, dispuse izolat sau
confluate la nivelul trunchiului, membrelor superioare ºi
plantelor, discret pruriginoasã.
Aspectul clinic a pus problema diagnosticului diferenþial
între dermatoza pustuloasã subcornoasã, pemfigus cu Ig
A, pustulozã exantematicã acutã (AGEP), psoriazis
pustulos generalizat, foliculitã pustuloasã eozinofilicã,
dermatitã herpetiformã Duhring-Brocq. Examenul
histopatologic ºi imunofluorescenþa directã au contribuit
la stabilirea diagnosticului de Dermatozã pustuloasã
subcornoasã.
Tratamentul de elecþie al acestei dermatoze este repre-
zentat de dapsona per os. Tratamentul alternativ poate fi
reprezentat de glucocorticoizi (Prednison), retinoizi
(Acitretin), imunosupresoare (Colchicina, Ciclosporina
A, Micofenolat Mofetil), agenþi biologici (Infliximab,
Etanercept, Adalimumab), antibiotice (Azitromicina),
fototerapie (PUVA/UVB) sau Re-PUVA. Pacientul a
urmat tratament cu Colchicina, cu evoluþie rapid
favorabilã.
Particularitatea cazului o reprezintã frecvenþa rarã a
bolii, apariþia acesteia la un pacient de sex masculin,
prezenþa leziunilor acrale ºi remisiunea rapidã sub
tratament cu Colchicinã.
119
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015
P 84
METASTAZÃ CUTANATÃ SAU ANGIOSARCOM?
Iuliana Niþã*, Tarun Garg*, Alina Neagu*, Tr. Constantin, Maria
Magdalena Constantin
* Spitalul Clinic Colentina, Clinica Dermatologie II, Bucureºti
Angiosarcomul cutanat este o tumorã malignã agresivã,
rarã, de cauzã necunoscutã, care se dezvoltã din
endoteliul vascular, mai frecvent la nivelul capului ºi
gâtului.
Metastazele cutanate sunt determinãri secundare ale
neoplaziilor produse prin migrarea celulelor tumorale
maligne. Prognosticul este rezervat.
Acest poster prezintã cazul unui pacient cu cancer
pulmonar în antecedente, care a dezvoltat o tumorã la
nivelul scalpului. Diagnosticul prezumtiv a fost de
metastazã cutanatã, infirmat de examenul histo-
120
DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)
patologic. Angiosarcomul a fost excizat chirurgical, iar
defectul restant acoperit cu lambou cutanat.
ANGIOSARCOMA OR CUTANEOUS METASTASES?
Cutaneous angiosarcoma is an aggressive and
uncommon malignant neoplasm of unknown cause,
which develops from vascular endothelium, often on the
head and neck.
Cutaneous metastasis are secondary disseminations of a
neoplasm caused by tumor cell migration. The prognosis
is reserved.
This poster presents a patient with lung cancer in his
history, who developed a tumor on the scalp. The
presumptive diagnosis of cutaneous metastasis was
rejected after the histopathological examination. The
angiosarcoma was surgically removed and the
remaining defect was covered with skin flap.
 A XXI-A CONFERINÞÃ ITS
ALPO-DANUBIO-ADRIATICÃ

THE XXIst ALP-DANUBE-ADRIA

STD CONFERENCE (ADA)
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

Sesiunea ADA I
(ADA 1 –ADA 5)

Sâmbãtã 24 octombrie 2015

orele 11:10 – 12:50
Sala Magnolia

Prezidiu:
Prof. Dr. Dan Forsea
Prof. Dr. Alexandru Tãtaru
Dr. Gabriela Turcu

ADA 1

REMNANT POSITIVE SEROLOGY IN PATIENTS WITH TREATED SYPHILIS

IN ROMANIA

A. Tataru1, A. Boca1, A.Ionescu1, L. Pop-Mandru1, D. Ciuce1, S. Morariu2, V. Benea3

1 IuliuHatieganu University, Dept. of Dermatology, Cluj-Napoca
2 Universityof Medicine and Pharmacy, Dept. of Dermatology, Tg.Mures
3 S.Longhin Clinic of Dermatology, Bucharest

The remnant positive serology for non-specific and specific anti-treponemal tests after correct
treatment in syphilis is well known, but remains a matter of concern for the treated patients and
physicians from other specialtWe wanted to evaluate the percentage of immunocompetent patients with
correctly treated syphilis, who present a remnant positive serology after 24 months, according to their
stage of the disease.
Data was collected from two important regional STD centers: Cluj-Napoca and Targu Mures during
the period 2010 – 2012, on 180 patiens, mean age 30,34 years.The first performed test was VDRL and in
case of positivity, a specific anti-treponemal TPHA test. If both positive, but without any clinical sign, we
performed an ELISA IgM test considering active disease if positive and proof of a former syphilis if
negative.The evolution of VDRL and TPHA was recorded for at least 24 months after proper treatment.
We report non-specific quantitative VDRL test turning negative in syphilis 3 to 24 months after
correct treatment, according to the disease stage: 80% for S I, 46% for S II and only 24% in latent syphilis.
Regardless of stage, 24 months after proper treatment there is still remnant positive specific anti-
treponemal TPHA or FTA abs tests in all cases.

123
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

ADA 2

SYPHILIS SEROLOGY: TODAY

Marko Potoænik
Department of Dermatovenereology, University Medical Centre Ljubljana, Ljubljana, Slovenia

Syphilis is sexually transmitted infection caused by Treponema pallidum subsp. pallidum, mostly
exclusively transferred by sexual intercourse, or from mother to foetus in utero. The course of the disease
consists of intermittent stages with sequential symptomatic and asymptomatic periods. In contrast with
the treatment of syphilis, which is cheap and effective, the diagnostics still remains a challenge, especially
in the latent stage, pregnancy or in the early stage of the disease. Currently, there are three common
approaches to the serological diagnosis of syphilis.First, the US Centers for Disease Control and
Prevention (CDC) recommends a traditional screening algorithm starting with a nontreponemal assay
(e.g., the Rapid Plasma Reagin [RPR] or Venereal Disease Research Laboratory [VDRL] test) to identify
persons with possible untreated infection; this screening is followed by a confirmative treponemal assay
(e.g., Treponema pallidum hemagglutination [TPHA], Treponema pallidum particle agglutination [TPPA], or
the fluorescent treponemal antibody-absorption [FTAABS] test). Second, an updated reverse sequence
algorithm based on the availability of automatable treponemal immunoassay suggests that samples may
be screened using a treponemal assay (e.g., enzyme immunoassay [EIA] or chemiluminescence
immunoassay [CIA]), and, if reactive, either a quantitative non-treponemal or a second, different
treponemal assay is used to assess disease and treatment status and confirm suspected infection. Third,
there is the European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) algorithm, which starts with a
primary treponemal screening test followed by a second, different confirmative treponemal assay.
However, due to serological tests’ limitations and the lack of a reliable gold standard for syphilis diagnosis
as well as numerous test interpretations, patients with discordant serology results can present diagnostic
and treatment challenges for clinicians. Regardless of the algorithm used, the choice of treponemal-
specific assays with incomparable performance properties may introduce the possibility of having
uncertainty in the serodiagnosis of syphilis. The diagnosis of syphilis should be based on the presence of
clinical signs, reactive laboratory tests (in serum and/or cerebrospinal fluid, and eventual direct detection
of T. pallidum), and medical history.

ADA 3

THE CLINICAL DIAGNOSIS OF SYPHILIS:

SPECIAL SKILLS FOR A SPECIAL CHALLENGE

Ana-Maria Forsea
Department of Oncologic Dermatology and Allergology, Elias University Hospital, Carol Davila University of
Medicine and Pharmacy Bucharest

Syphilis remains a constant problem of public health, it was never subdued completely, and its
incidence keeps resurging worldwide, fueled by social turmoil, massive migration and particular
behaviors in ethnic or sexual minorities. The methods of laboratory diagnosis for this disease have
evolved and expanded, however the clinical suspicion is still needed to start the whole diagnostic work-

124
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

up. The clinical diagnosis of syphilis remains as important as ever, in order to distinguish between the
many presentations of “The great imitator” that mimics a bewildering range of skin and systemic diseases.
Among these, the cutaneous lesions in syphilis are extremely polymorphous, but are an essential clue for
the prompt diagnosis of this disease, if they are correctly identified and interpreted. The clinical diagnosis
of syphilis challenges therefore all the special skills of an experienced dermatologist: solid knowledge of
the elemental lesions, fine observation sense, sound clinical reasoning and judgment, wide clinical
experience, intuition and refined skills of communicating with often uncooperative and mistrusting
patients.
The lack of these skills, in the case of less experienced clinicians can lead to severe diagnostic errors,
causing suffering, mutilations, human, social and material costs for patients, and not only. Therefore, their
importance should be emphasized in any clinical training curriculum for dermatologists.

ADA 4

THE EVOLUTION OF SEXUALLY TRANSMITTED INFECTIONS IN ROMANIA

Vasile Benea1, Simona-Roxana Georgescu1, Viorica Gheorghiu2, Elisabeta Otilia

Benea3
1 Department of Dermatology - Victor Babeº Clinical Hospital for Infectious Diseases Bucharest
2 PublicHealth Institute Bucharest
3 Matei Balº Institute for Infectious Diseases Bucharest

Objective: to analyze the evolution of incidence of main sexually transmitted infections (STI) in
Romania.
Methods: We had in view to evaluate the evolution of incidence of syphilis, gonorrhea, Chl.
trachomatis genitally infections and HIV infection/AIDS and to identify the main factors implicated in this
evolution.
Results: In 2014 were recorded 1.294 new cases of syphilis (1.041 cases of early syphilis). The
incidence of syphilis has risen steadily from 7.1o/oooo in 1986 to 19.8o/oooo in 1989 and to 58.5o/oooo in 2002
and decreased to [RTF bookmark start: }OLE_LINK16.08o/oooo[RTF bookmark end: }OLE_LINK1 in 2014
(4.89o/oooo for early syphilis). The incidence of congenital syphilis was also increasing, from no cases in
1986 to 423 cases in 2001 and (after introduction of new criteria in 2004) decreased to 7 cases in 2014.
Paradoxically, the incidence of gonorrhea is decreasing, from 57.4o/oooo in 1986 to 35.7o/oooo in 1989 and
to 0.83o/oooo in 2014 (177 cases). In 2014 15 new cases of Chl. trachomatis genitally infections were reported
(0.08o/oooo). The prevalence of HIV infection in patients with STI tested at Dermato-venereological Centre
Bucharest is around 0.51% (3.22% in 2011).
Those at greatest risk for STD are the young, economically deprived, residents of the inner city.
Comments: STI are a public health problem of major significance in Romania. Between main factors
that promote the increasing of STI (the incidence of gonorrhea and Chl. trachomatis genitally infections is
underestimated due the underreporting of all cases) are the modification of sexual behavior, prostitution,
degradation of socioeconomic condition, and deficiencies in health behavior.

125
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

ADA 5

CLOSER LOOK ON MOLECULAR EVENTS OF PRIMARY HIV INFECTION,

AND NEW APPROACH FOR INHIBITION

Karoly NAGY
Institute of Medical Microbiology, Semmelweis University, Budapest, Hungary

Background Upon HIV infection, cells become activated and cellular components express increased
number of –SH groups. Earlier we demonstrated significant in vitro anti-HIV effect of our new
compounds: thyolated pyrimidine nucleotides termed UD, and derivatives which modify –SH groups.
We determined molecular events during primary HIV infection resulting selective cytotoxicity on HIV-1
infected cells employing these compounds.
Materials and Methods Six chemically modified derivatives of thyolated pyrimidine nucleotides
were used in a concentration ranged 5 -100 micromole. Compounds were added for 24h or 48h to H9
human lymphoid cells, and on HeLaCD4+â-gal monolayer cells non-infected, or infected with HIV-1IIIB
(m.o.i.:0.5,1 and 2 respectively) 30 min after adding compounds. Viral infectivity was demonstrated by an
in vitro MAGI (multinuclear activation galactosidase indicator) assay on HeLaCD4+â-gal cells. Cytotoxic effect
of compounds have been determined quantitatively in vitro by XTT based Toxicology Assay Kit (Sigma-
Aldrich), which is a spectrophotometric measurement of cell viability based on mitochodrial
dehydrogenase activity in living cell.
Results All compounds exhibited a certain degree of cytotoxicity. In noninfected cells cytotoxicity
ranged from 10% to 20% on H9 cells and 10% to 12% on HeLa cells. On HIV infected cells however
cytotoxicity were much more pronounced: on H9 cells 23% to 50% on HeLa cells 47% to 72% . Cytotoxic
effect was dose-dependent.
Conclusions Thyolated pyrimidine nucleotides inhibit the glyceraldehyde-3-phosphate
dehydrogenase (GAPDH), suggesting that these compounds may interfere with the function of the
essential –SH groups of CD4 molecule (the primary receptor of HIV) as well as –SH groups in HIV viral
envelope. Our recent study further support this possibility, as compounds used, induced a more
pronounced selective cytotoxic effect on HIV infected cells as compared to that of uninfected cells. It is
known, that cells become activated upon HIV infection, and cellular components – including cell
membrane lipid rafts – expressing increased number of – SH groups. Our compounds, especially
UD30New may function as an effective, new generation entry inhibitor for HIV.
Supported by OTKA 81367 Grant

126
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

Sesiunea ADA II
(ADA 6 –ADA 9)

Sâmbãtã 24 octombrie 2015

orele 13:00 – 14:20
Sala Magnolia

Prezidiu:
Prof. Dr. Mihael Skerlev
Prof. Dr. Karoly Nagy
Prof. Dr. Claudia Colli

ADA 6

INFECÞIA RETROVIRALÃ ACUTÃ - PREZENTARE DE CAZ

Vasile Benea, Simona-Roxana Georgescu, Mircea Tampa, Mihaela-Anca Benea-
Mãlin1, Diana Leahu1, Cristina Maria Safta1, ªerban Benea2
1 Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale “Victor Babeº” Bucureºti
2 Institutul de Boli Infecþioase “Matei Balº“ Bucureºti

Se apreciazã cã 40-90% din infecþiile retrovirale acute sunt simptomatice. Identificarea pacienþilor în
stadiile iniþiale ale infecþiei HIV are o importanþã deosebitã, atât din punct de vedere medical (iniþierea
precoce a terapiei antiretrovirale), cât ºi epidemiologic (întreruperea lanþului epidemiologic).
Manifestãrile clinice ale infecþiei retrovirale acute (sindromul retroviral acut) apar la 3-6 sãptãmâni
de la infectare. Acestea includ febrã, astenie eruþii morbiliforme, cefalee, dureri retro-orbitare,
limfadenopatie, faringitã, mialgii ºi artralgii, meningitã asepticã, ulceraþii orale ºi/sau genitale,
manifestãri gastro-intestinale etc.; deoarece multe dintre acestea sunt nespecifice, diagnosticul poate fi
omis, chiar ºi atunci când existã un grad mare de suspiciune. Severitatea ºi durata infecþiei retrovirale
acute au valoare prognosticã, corelându-se cu evoluþia bolii.
Prezentãm cazul unui bãrbat în vârstã de 43 de ani care solicitã un consult medical pentru mai multe
ulceraþii genitale dureroase, însoþite de adenopatie inghinalã. Acestea au apãrut cu câteva zile anterior, fiind
asociate de cãtre bolnav cu un traumatism local. Pacientul nu a avut alte manifestãri clinice. Investigaþiile
de laborator pentru sifilis ºi herpes genital, efectuate în dinamicã, au fost negative, ca ºi examenele
bacteriologice din ulceraþii ºi anticorpii anti-HIV 1/2. În schimb, antigenul p24 a fost evidenþiat în plasmã.
Apectul clinic ºi investigaþiile de laborator susþin diagnosticul de ulceraþii genitale în cadrul infecþiei
retrovirale acute. Ulceraþiile genitale s-au remis dupã câteva sãptãmâni. Bolnavul a fost îndrumat cãtre
serviciul de boli infecþioase pentru evaluare biologicã ºi imunologicã ºi tratament.

127
 Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

ADA 7

WHAT NOT TO DO IN HUMAN PAPILLOMAVIRUS GENITAL INFECTIONS?

Mihael Skerlev, Suzana Ljubojevic Hadẑavdiæ
University Department of Dermatology and Venereology, Zagreb University Hospital Centre and Zagreb University
School of Medicine, Zagreb, Croatia

Anogenital warts (condylomata acuminata) are the most common HPV lesions presented in men,
however, during the last decade the other HPV-associated exaggerated lesions such as condylomata plana,
penile, scrotal, and anal intraepithelial neoplasias (so, not only cervical!), as well as the penile,
oropharyngeal and tonsillar cancer have been studied a little bit more extensively. Some examples of “not
to do” situations are listed.
If, for example, a pregnant woman turns out to be positive for the high-risk types of HPV associated
with cervical cancer, she should be monitored during the pregnancy to watch for cervical tissue changes.
If possible, treatment should be postponed, because it may lead to premature labour. Genital warts can be
removed surgically, as well as with cryotherapy or curettage. However, chemical cytotoxic drugs for
genital warts removal should not be used during pregnancy!
More than 35 types of HPV infect the genital tract; types 16 and 18 inducing about 70% of high-
grade intraepithelial genital neoplasias, and HPV 6 and 11 causing 90% of anogenital warts. However, the
“banality” of anogenital warts should not be underestimated providing that the high risk HPV DNA 16
and 18 can be isolated (PCR) from “benign“ HPV-associated genital lesions (anogenital warts) in 10-20%
of patients, i.e. more than it is usually expected.
We definitely need the HPV vaccination programme to get rid of one of the oldest and up to now
unsolved problems of mankind. Since HPV is transmitted by sexual intercourse, managing both partners
(thus, not only female patients) is necessary in order to eliminate the virus in the population. Approaches
to this include prophylactic vaccines such as quadrivalent HPV vaccine for both men and women. Besides,
a proper dermatological training is required as the clinical criterion is still very important and the HPV-
induced lesions get quite often misdiagnosed unless managed by the skilled professional. It can be thus
concluded that the HPV-genital infections represent a significant dermato-venereological issue.

128
 Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

ADA 8

VULVAR MELANOMA – PARTICULARITIES

Gabriela Turcu1,2, Roxana Ioana Nedelcu1
1 “Carol Davila“ University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania
2 Colentina Clinical Hospital, Dermatology Department I, Bucharest, Romania

Vulvar melanoma is a rare disease with epidemiological, biological, clinical and survival
characteristics different from cutaneous melanoma.
3% to 7% of all melanomas in women affect the vulvar area. Due to the occult localization and
delayed diagnose, rich lymphatic and vascular network which favor early development of metastases,
vulvar melanoma has a poor outcome.
We will present molecular, pathological, clinical and evolutive features of 9 cases of vulvar
melanoma, illustrating the particularities of this subtype.
In light of the new available targeted drugs, genetic testing for NRAS and C-KIT mutations could
ensure personalized treatment to patients with vulvar melanoma.

ADA 9

GENITAL DERMATOLOGY, NOT STD: DIFFERENTIAL DIAGNOSIS

Claudia Colli1, G. Trevisan2
1 Centre, Trieste, Italy
2 Dermatologic Clinic, Trieste, Italy

If you work in a STD Centre it is necessary to be an expert dermatologist because patients often
relate signs and symptoms from the genital area to sexual risks and require sexually transmitted disease
evaluation.
It is important to collect a correct anamnestic history, to recognize specific signs and symptoms, and
to consider all the syndromic differential diagnoses in Genital dermatology.
This contribution provides a wide iconographic and well categorized presentation of genital
dermatological disease related to differential diagnosis ofsexually transmitted diseases.

129