Sunteți pe pagina 1din 140

AL 14-lea CONGRES NAÞIONAL DE DERMATOLOGIE

CU PARTICIPARE INTERNAÞIONALÃ
A XXI-a CONFERINÞÃ ITS ALPO-DANUBIO-ADRIATICÃ
21 – 24 octombrie 2015, Bucureºti

THE 14th NATIONAL CONGRESS OF DERMATOLOGY


WITH INTERNATIONAL PARTICIPATION
THE XXIst ALP-DANUBE-ADRIA STD CONFERENCE
21 – 24 october 2015, Bucharest

VOLUM REZUMATE

BOOK OF ABSTRACTS

Volumul 60
Anul 2015
Supliment ISSN 1220-3734
REDACÞIA REVISTEI DERMATOVENEROLOGIE

COMITETUL DE REDACÞIE:

Redactor ºef: CSP I Dr. MIHAIL ALECU Secretar de redacþie: Prof. Dr. ALEXANDRU OANÞÃ

Membri:
Prof. Dr. ANCA AGHINIÞEI ZBRANCA ª.L. Dr. OLGUÞA ORZAN
Conf. Dr. DACIANA BRÃNIªTEANU Prof. Dr. VIRGIL PÃTRAªCU
ª.L. Dr. MARIA MAGDALENA CONSTANTIN Prof. Dr. MARIA ROTARU
Prof. Dr. RODICA COSGAREA Prof. Dr. ALEXANDRU TÃTARU
Dr. ALIN NICOLESCU Membru de onoare: Dr. IOSIF SMARANDA

COLEGIUL ªTIINÞIFIC:
Prof. Dr. ANCA AGHINIÞEI ZBRANCA (Iaºi) Dr. IRINEL NEDELCU (Bucureºti)
Dr. NICOLAE APETROAIE (Bacãu) ª.L. Dr. GHEORGHE NICOLA (Constanþa)
CSP I Dr. VASILE BENEA (Bucureºti) Dr. ALIN NICOLESCU (Bucureºti)
Conf. Dr. DACIANA ELENA BRÃNIªTEANU (Iaºi) Dr. ROZALIA OLSAVSZKY (Bucureºti)
Dr. ILARIE BRIHAN (Oradea) Prof. Dr. REMUS IOAN ORêAN (Cluj-Napoca)
Prof Dr. OANA ANDREIA COMAN (Bucureºti) A/Prof. Dr. PABLO PEÑAS (Australia)
ª.L. Dr. MARIA MAGDALENA CONSTANTIN Prof. Dr. ZENAIDA PETRESCU (Iaºi)
(Bucureºti) Conf. Dr. CÃTÃLIN POPESCU (Bucureºti)
Prof. Dr. JUSTIN DIACONU (Bucureºti) Prof. Dr. SANDA POPESCU (Bucureºti)
Prof. Dr. THOMAS DIEPGEN (Germania)
Prof. Dr. JOHANNES RING (Germania)
Prof. Dr. ALEXANDRU DIMITRESCU (Bucureºti)
Prof. Dr. MARIA ROTARU (Sibiu)
Prof. Dr. VIRGIL FEIER (Timiºoara)
Conf. Dr. CARMEN SÃLÃVÃSTRU (Bucureºti)
Prof. Dr. DAN FORSEA (Bucureºti)
Conf. Dr. FLOAREA SÃRAC (Oradea)
Prof. Dr. SIMONA ROXANA GEORGESCU (Bucureºti)
Prof. Dr. OLGA DANA SIMIONESCU (Bucureºti)
Prof. Dr. CÃLIN GIURCÃNEANU (Bucureºti)
Prof. Dr. LAURA GHEUCA SOLOVÃSTRU (Iaºi) Prof. Dr. MIHAEL SKERLEV (Croaþia)
Dr. ANNA ZALEWSKA-JANOWSKA (Polonia) Prof. Dr. CAIUS SILVIU SOLOVAN (Timiºoara)
Dr. SAROLTA KÁRPÁTI (Ungaria) A/Prof. Dr. ALEXANDER J. STRATIGOS (Grecia)
Prof. Dr. ANDREAS KATSAMBAS (Grecia) Prof. Dr. ALEXANDRU TÃTARU (Cluj-Napoca)
Dr. MIHAELA VIOLETA LEVENTER (Bucureºti) Prof. Dr. NIKOLAI TSANKOV (Bulgaria)
Prof. Dr. NICOLAE MAIER (Cluj-Napoca) Conf. Dr. TATIANA ÞÃRANU (Iaºi)
Prof. Dr. LJLJANA MEDENICA (Serbia) Prof. Dr. GEORGE-SORIN ÞIPLICA (Bucureºti)
Prof. Dr. SILVIU MORARIU (Târgu-Mureº) Prof. Dr. ION ÞOLEA (Craiova)
Prof. Dr. IOAN NEDELCU (Bucureºti) Prof. Dr. MICHAEL WAUGH (Marea Britanie)

Secretariat SRD: Spitalul Clinic Colentina, Pavilion F, et. 3


Bucureºti, ªos. ªtefan cel Mare nr. 19-21, Sector 2 • Tel./Fax: 031-805.25.87 • www.srd.ro • srd@rdsmail.ro
CONSILIUL DIRECTOR AL SOCIETÃÞII ROMÂNE DE DERMATOLOGIE
Preºedinte SRD (2013–2015)
Prof. Dr. Alexandru Tãtaru
Preºedinte ales (2015–2019)
Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu
Secretar general
Dr. Alin Nicolescu
Trezorier
ª.L. Dr. Maria Magdalena Constantin

Membri
Prof. Dr. Anca Aghiniþei Zbranca Prof. Dr. Silviu Morariu
CSP I Dr. Mihail Alecu Prof. Dr. Ioan Nedelcu
CSP I Dr. Vasile Benea Dr. Irinel Nedelcu
Conf. Dr. Daciana Brãniºteanu ª.L. Dr. Gheorghe Nicola
Asist. Univ. Dr. Ilarie Brihan Prof. Dr. Alexandru Oanþã
Prof. Dr. Rodica Cosgarea Prof. Dr. Virgil Pãtraºcu
Prof. Dr. Justin D. Diaconu Conf. Dr. Cãtãlin Popescu
Prof. Dr. Virgil Feier Prof. Dr. Maria Rotaru
Prof. Dr. Simona Roxana Georgescu Conf. Dr. Floarea Sãrac
Prof. Dr. Laura Gheuca Solovãstru Conf. Dr. Tatiana Þãranu
Dr. Mihaela Leventer

Secretar executiv
Raluca Tudoran

Contabil
Ec. Doina Andrei

COMITETUL ORGANIZATORIC AL CONGRESULUI NAÞIONAL DE DERMATOLOGIE


CU PARTICIPARE INTERNAÞIONALÃ
Prof. Dr. Alexandru Tãtaru
Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu
Dr. Alin Nicolescu
ª.L. Dr. Maria Magdalena Constantin
Raluca Tudoran
Ec. Doina Andrei
Dr. Traian Constantin Dr. Sânziana Ionescu
Dr. Andra Orosan Dr. Agazadeh Hadi
Dr. Vlad Voiculescu Dr. Gabriel Arsene

COMITETUL ORGANIZATORIC AL CONFERINÞEI ITS


ALPO-DANUBIO-ADRIATICÃ (ADA)

Prof. Dr. Dan Forsea Dr. Alin Nicolescu


Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu ª.L. Dr. Maria Magdalena Constantin
Prof. Dr. Alexandru Tãtaru ª.L. Dr. Ana Maria Forsea
CSP I Dr. Vasile Benea Dr. Traian Constantin
Dr. Gabriela Turcu Raluca Tudoran
PARTENERI
AI SOCIETÃÞII ROMÂNE DE DERMATOLOGIE
DOVE - UNILEVER
PROCTER & GAMBLE
L‘OREAL PARIS DERMO-EXPERTISE

SPONSORI
AI CONGRESULUI NAÞIONAL DE DERMATOLOGIE
2015

SPONSORI DE PLATINÃ

PIERRE FABRE - EAU THERMALE AVENE


ABBVIE
SERVIER PHARMA
PFIZER ROMÂNIA
LEO PHARMACEUTICALS

SPONSORI DE AUR
BAYER INTENDIS
NEOLA PHARMA - GALDERMA
MAGNA PHARMA
BEAUTY MED
NOVARTIS
ALFA WASSERMANN
SOLARTIUM GROUP
ANGELINI
LA ROCHE POSAY - VICHY
SPONSORI DE ARGINT
ASTELLAS PRO LIFE PHARMA
IVATHERM FARMEC
SUN WAVE PHARMA ALERGAN
QUEISSER PHARMA BIODERMA LABORATOIRES
SEE TRY BUY DERMATOLOGIQUE
MEDA PHARMACEUTICALS ALVOGEN

SPONSORI DE BRONZ
BERLIN CHEMIE MENARINI YELLA SRL
TOP LINE MEDICALS SANDOZ PHARMA
LC RHEA MEDICAL CD BEAUTY
PLEXR SUPORT ROMANIA LUMINERA
EGIS PHARMACEUTICALS TARUS MEDIA
BIOFARM BIOTRADE BULGARIA
ANTIBIOTICE MEZOFACTOR
MERCK SHARP & DOHME B. BRAUN MEDICAL
URIAGE CENTRUL DR. LEVENTER
ZDROVIT RAMIDO STAFF
CROMA PHARMA INNOTECH INTERNATIONAL
ITALTRADE ND MEDHEALTH
SC ACE MED PHARM ADSENSO BIOLIFE
OPTIMADERMA DERMASPA
BTL ROMANIA Aparaturã Medicalã EURO LIBRIS

PARTENERI MEDIA

PAGINA
MEDICALÃ
SESIUNEA CURSURI ................................................................................................................................ 1
CURS 1 DERMATOZE ªI ALOPECII ALE BÃRBII ªI MUSTÃÞII ......................................... 3
PREZENTARE - RAPORTAREA REACÞIILOR ADVERSE FACTOR PRINCIPAL ÎN
STABILIREA PROFILULUI DE SIGURANÞÃ A MEDICAMENTELOR LA
NIVEL EUROPEAN .............................................................................................................................. 4
CURS 2 PATOLOGIA OMBILICALÃ ªI PERIOMBILICALÃ, DIN PERSPECTIVA
MEDICULUI DERMATOLOG .......................................................................................... 5
CURS 3 PATOLOGIA TUMORALÃ A REGIUNII ANO-GENITALE ..................................... 7
CURS 4 DIAGNOSTICUL PRECOCE - PRIMUL PAS ÎN MANAGEMENTUL
INDIVIDUALIZAT AL PACIENÞILOR CU PSORIAZIS SEVER ............................ 8
CURS 5 TESTE DIAGNOSTICE IN VITRO PENTRU REACÞIILE DE
HIPERSENSIBILITATE INDUSE DE MEDICAMENTE: CUM ALEGEM? ............ 9
CURS 6 ANTICORPII ANTINUCLEARI - CUM ÎI INTERPRETEZ? ...................................... 10
CURS 7 BIOPSIA GANGLIONULUI SANTINELÃ ÎN MELANOM -
CÂT ªI CUI FOLOSEªTE? ................................................................................................. 11
CURS 8 ACTUALITÃÞI ÎN HIDRADENITA SUPURATIVÃ ................................................... 12
CURS 9 IMUNOGENICITATE - DE LA CONCEPT LA APLICAÞII PRACTICE ................. 13
CURS 10 MANAGEMENTUL ANGIOEDEMULUI EREDITAR ÎN ROMÂNIA:
PREZENT ªI PERSPECTIVE ............................................................................................. 14
CURS 11 CARCINOMUL CUTANAT DE LA BIOPSIE LA TRATAMENT .............................. 15
CURS 12 MANIFESTÃRI CUTANATE ÎN BOLI REUMATISMALE ......................................... 16
ATELIER - PREZINTÃ CEVA CARE CONTEAZÃ ! ...................................................................... 17
COMUNICÃRI ............................................................................................................................................................ 19
SESIUNEA COMUNICÃRI 1 TUMORI CUTANATE 1 (TC 1.1 - TC 1.7) .................................... 21
SESIUNEA COMUNICÃRI 2 ALERGOLOGIE-IMUNOLOGIE CLINICÃ (AI 1 - AI 7) ........ 24
SESIUNEA COMUNICÃRI 3 METODE DE DIAGNOSTIC ÎN DERMATOLOGIE
(MD 1-MD 6) .................................................................................................................................... 27
SESIUNEA COMUNICÃRI 4 PSORIAZIS-LICHEN (PL 1 - PL 6) ................................................ 31
SESIUNEA COMUNICÃRI 5 TUMORI CUTANATE 2 (TC 2.1 - TC 2.6) ................................... 33
SESIUNEA COMUNICÃRI 6 ACTUALITÃÞI TERAPEUTICE ÎN DERMATOLOGIE
(AT 1 - AT 7) ..................................................................................................................................... 36
SESIUNEA COMUNICÃRI 7 VARIA 1 (V 1.1 - V 1.7) ....................................................................... 39
SESIUNEA COMUNICÃRI 8 VARIA 2 (V 2.1 - V 2.7) ....................................................................... 42
SIMPOZIOANE .......................................................................................................................................................... 45
S1 SIMPOZION DOVE - UNILEVER ............................................................................................ 47
S2 SIMPOZION LEO PHARMACEUTICALS .............................................................................. 48
S3 SIMPOZION NEOLA PHARMA-GALDERMA ..................................................................... 49
S4 SIMPOZION ALVOGEN ............................................................................................................ 51
S5 SIMPOZION ABBVIE .................................................................................................................. 52
S6 SIMPOZION NOVARTIS............................................................................................................. 54
S7 SIMPOZION SERVIER PHARMA ............................................................................................ 56
S8 SIMPOZION IVATHERM ........................................................................................................... 58
S9 SIMPOZION BEAUTY MED SOLUTION .............................................................................. 60
S10 SIMPOZION ASTELLAS ............................................................................................................ 61
S11 SIMPOZION BAYER INTENDIS ............................................................................................... 63
S12 SIMPOZION QUEISSER PHARMA - ALPECIN ................................................................... 65
S13 SIMPOZION SUN WAVE PHARMA ....................................................................................... 66
S14 SIMPOZION PIERRE FABRE - EAU THERMALE AVENE ............................................... 67
S15 SIMPOZION PFIZER ................................................................................................................... 68
S16 SIMPOZION SOLARTIUM GROUP ........................................................................................ 69
S17 SIMPOZION A&D PHARMA ................................................................................................... 71
S18 SIMPOZION ALFA WASSERMANN....................................................................................... 74
S19 SIMPOZION FARMEC ................................................................................................................ 76
S20 SIMPOZION PRO LIFE PHARMA - BENEMEDO ............................................................... 78
S21 SIMPOZION MEDA PHARMACEUTICALS ......................................................................... 80
S22 SIMPOZION ALERGAN ............................................................................................................ 81
POSTERE (P1-P 84) .................................................................................................................................... 83
A XXI-A CONFERINÞÃ ITS ALPO-DANUBIO-ADRIATICÃ ......................................................... 121
SESIUNEA ADA I (ADA 1 - ADA 5) ................................................................................................ 123
SESIUNEA ADA II (ADA 6 - ADA 9) ............................................................................................... 127
SESIUNEA CURSURI
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 1
Joi 22 octombrie 2015
orele 10:05 – 10:35
Sala Magnolia

DERMATOZE ªI ALOPECII ALE BÃRBII ªI MUSTÃÞII

Lectori: Prof. Dr. Alexandru Oanþã


Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania, Braºov

Regiunea bãrbii ºi a mustãþii reprezintã o zonã aparte datoratã dependenþei sale hormonale,
densitãþii în foliculi piloºi terminali, expunerii la radiaþiile ultraviolete, fenomenelor specifice ºi repetate
legate de bãrbierit sau produselor destinate acestuia. Barba ºi mustaþa prezintã particularitãþi cauzate de
importanþa originii etnice, ritualurilor, preocupãrilor estetice.

Lucrarea prezentatã cuprinde dermatoze cu localizare uneori de elecþie pentru zona bãrbii ºi
mustãþii menþionând cã regiunea bãrbii poate masca leziuni subiacente. Dermatozele faciale prezentate nu
au o specificitate pentru barbã ºi mustaþã, având ºi alte localizãri cutanate.

Sunt discutate afecþiuni ale bãrbii precum pseudofoliculita bãrbii, pili încarnaþi, dermatoze alergice,
infecþii ale bãrbii (foliculite bacteriene, micoze), alopecii dobândite necicatriciale ale bãrbii (pelada),
alopecii dobândite cicatriciale (posttraumaticã, lupusul cutanat cronic, lichenul plan pilar, pseudopelada
Brocq, keratoze pilare atrofiante,etc.) ºi alte dermatoze (vitiligo, psoriazis, sarcoidozã, leprã,
leishmaniozã).

3
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

PREZENTARE
Joi 22 octombrie 2015
orele 11:45 – 12:15
Sala Magnolia

RAPORTAREA REACÞIILOR ADVERSE


FACTOR PRINCIPAL ÎN STABILIREA PROFILULUI DE SIGURANÞÃ
A MEDICAMENTELOR LA NIVEL EUROPEAN

Lectori: Dr. Marius Tãnasã


Vicepreºedinte Agenþia Naþionalã a Medicamentului

Activitatea de farmacovigilenþã se desfãºoarã conform prevederilor Legii 95/2006, care transpune


Directiva CE 2001/83 ºi Regulamentul CE 726/2004. Autorizarea medicamentelor se face în urma
evaluãrii raportului beneficiu/risc. Postautorizare acest raport este monitorizat prin activitatea de
farmacovigilenþã. Creºterea accesului la terapiile noi reprezintã ºi o creºtere a riscului de reacþii adverse.
Monitorizarea acestora duce la o îmbunãtãþire a informaþiilor despre medicamente, dar ºi la revizuirea
protocoalelor terapeutice. Reacþiile adverse se pot raporta la ANMDM descãrcând formularul dedicat de
pe site-ul agenþiei, dar ºi la DAPP atât de cãtre medici sau farmaciºti cât ºi de cãtre pacienþi.

Raportarea reacþiilor advese poate declanºa semnale de siguranþã care vor fi evaluate în PRAC
(Comitetul pentru evaluarea riscurilor în materie de farmacovigilenþã) ºi care pot avea drept consecinþã
modificari ale RCP ºi prospectului medicamentului, reformulãri ale medicamentului, restrângeri de
indicaþii ºi chiar suspendãri ale APP.

Cuvinte cheie: reacþii adverse, farmacovigilenþã, raport beneficiu/risc, PRAC.

4
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 2
Joi 22 octombrie 2015
orele 12:20 – 12:40
Sala Magnolia

PATOLOGIA OMBILICALÃ ªI PERIOMBILICALÃ,


DIN PERSPECTIVA MEDICULUI DERMATOLOG

Lectori: Prof Dr. Virgil Pãtraºcu


Clinica Dermatologie, UMF Craiova

Dr. Oana Andreea Enache


Clinica Dermatologie, UMF Craiova

Dr. Florentina Delcea


Clinica Dermatologie, SCJU Craiova
Manifestãrile dermatologice din regiunea ombilicalã ºi periombilicalã sunt diverse ºi pot pune
probleme de diagnostic ºi tratament. Identificarea ºi tratarea corespunzãtoare a acestora presupune
înþelegerea noþiunilor de embriologie ºi anatomie a peretelui abdominal ºi a ombilicului, dar ºi
familiarizarea medicului practician cu bolile respective.

Dupã o scurtã prezentare a anatomiei acestei regiuni topografice, autorii detaliazã urmãtoarele
afecþiuni:
- malformaþii congenitale. Apar mai frecvent la bãieþi, iar diagnosticul este de regulã pus imediat
post-partum sau în perioada de sugar. Acestea cuprind anomalii ce intereseazã uraca sau canalul omfalo-
mezenteric. Alte malformaþii se referã la absenþa cordonului ombilical, defecte ale peretelui abdominal
(gastroschisis, omfalocel, hernie ombilicalã);
- infecþii ombilicale. Omfalitele nou-nãscutului ºi sugarului sunt infecþii grave, rar întâlnite în
þãrile dezvoltate, determinate în general de lipsa de igienã. Sunt produse de stafilococ, streptococ sau de
germeni anaerobi. Se pot complica cu limfangitã, erizipel, celulitã, gangrenã ºi tromboza de venã
ombilicalã ºi venã portã.

Tuberculoza abdominalã întâlnitã în þãrile în curs de dezvoltare, poate fi responsabilã de fistule


entero-cutanate, cu secreþii ombilicale purulente ºi fecaloide.
Sifilisul congenital poate fi responsabil de ulceraþii ombilicale, bogate în treponeme.

5
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

Omfalitele adultului sunt determinate de stafilococ, streptococ, candida albicans sau de paraziþi.
Umiditatea, fricþiunea, cãldura localã, maceraþia sunt factori favorizanþi pentru dezvoltarea acestora ;
- boli dermatologice cu localizare uneori ombilicalã. Numeroase afecþiuni cutanate pot fi
localizate atât la nivel ombilical cât ºi periombilical. Sunt incluse: psoriazisul, vitiligo, eczema de contact
alergicã la nichel, erupþia polimorfã de sarcinã, pemfigoidul gestationis, striae gravidarum, maladia
Hailey-Hailey; chistul pilonidal ombilical, elastoza perforantã calcificatã (prezintã caracteristici comune
pseudoxantomului elastic);
- modificãri de coloraþie. Echimoza latero- abdominalã (semnul Grey Turner) sau periombilicalã
(semnul Hoffstater-Cullen-Hellendal), circulaþia venoasã colateralã în „cap de meduzã“, ombilicul roºu
(intoleranþa la proteinele din lapte de vacã; alergie la grâu, tomate, peºte). Pigmentãrile ombilicale ºi
periombilicale pot fi întâlnite în acanthosis nigricans, dermatoza prin neglijenþã ( terra firma – forme;
dermatoza “en terre sèche”; Duncan dermatosis), omfalolitiazã, sarcinã ( pigmentarea liniei albe) etc ;
- tumori benigne ombilicale. Putem întâlni granulom piogenic, granulom de corp strãin (talc),
hemangiom, angiokeratom, polip ombilical, chist ce conþine relicve de uracã, nev congenital, keratoza
seboreicã, endometrioza ombilicalã;
- tumorile maligne ombilicale. Reprezintã mai mult de 40% din totalul tumorilor cu aceastã
localizare. Tumorile primare sunt în proporþie de 12-20%, în timp ce metastazele ombilicale reprezintã mai
mult de 80% din leziunile maligne.

Metastazele ombilicale afecteazã preponderent femeile (85% din cazuri) cu vârsta cuprinsã între 50
ºi 70 de ani. În 10-30% din cazuri, originea tumorii primare rãmâne necunoscutã. Prezenþa nodulilor
Marie-Joseph aratã un prognostic rezervat, decesul survenind de cele mai multe ori în urmãtoarele luni de
la diagnostic. Au fost raportate diferite tipuri de tumori: carcinomul bazocelular; carcinomul scuamos;
boala Paget extramamarã asociatã cu carcinom de colon sau carcinom de prostatã; adenocarcinomul
primitiv; tumora Pinkus; melanomul.

Dupã prezentarea generalã a afecþiunilor ombilicale ºi ale regiunii periombilicale ºi exemplificarea


cu cazuri ilustrative, la finalul cursului sunt aºteptate discuþii pe probleme de diagnostic ºi tratament.

6
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 3
Joi 22 octombrie 2015
orele 12:45 – 13:45
Sala Magnolia

PATOLOGIA TUMORALÃ A REGIUNII ANO-GENITALE


Lectori: Prof. Dr. Simona Roxana Georgescu
Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic „Dr. Victor Babeº“ Bucureºti

CSP I Dr. Vasile Benea


Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic „Dr. Victor Babeº“ Bucureºti

Afecþiunile cutaneo-mucoase de la nivelul regiunii ano-genitale pot pune probleme deosebite de


diagnostic ºi tratament. Datoritã particularitãþilor anatomice ºi de dezvoltare embriologicã în aceastã zonã
pot apãrea afecþiuni specifice. De multe ori aspectele clinice tipice pot lipsi, iar, datoritã localizãrii
deosebite, pacienþii se prezintã tardiv pentru consult medical sau ajung la specialiºti (ginecologi, urologi,
chirurgi etc.) mai puþin familiarizaþi cu patologia dermato-venerologicã. În plus, pot avea un impact
semnificativ asupra funcþiei sexuale.

Tumorile regiunii ano-genitale nu sunt întâlnite frecvent în practica dermatologicã curentã; cu toate
acestea, ele trebuie cunoscute, diagnosticate ºi tratate cu promptitudine deoarece pot avea importante
implicaþii medicale ºi asupra calitãþii vieþii bolnavilor. O particularitate a patologiei tumorale de la acest
nivel o reprezintã posibila implicare a papilomavirusurilor oncogene. Abordarea terapeuticã a tumorilor
genitale presupune de multe ori colaborarea interdisciplinarã.

Diagnosticul corect presupune o anamnezã detaliatã, un examen clinic amãnunþit ºi complet


(inclusiv a zonelor extragenitale) ºi investigaþii (în special examenul histo-patologic) orientate în funcþie
de datele obþinute la anamnezã ºi examenul clinic.

Tumorile regiunii ano-genitale trebuie diferenþiate de variante normale ce pot fi prezente la nivelul
regiunii, cum ar fi glandele sebacee proeminente, papulele perlate sau angiokeratoamele Fordyce, precum
ºi de granuloamele de corp strãin.

Deoarece tumorile regiunii ano-genitale sunt doar rareori prezentate în literatura de specialitate,
este necesarã ºi utilã o trecere în revistã a acestora.

7
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 4
Joi 22 octombrie 2015
orele 15:00 – 15:45
Sala Magnolia

DIAGNOSTICUL PRECOCE - PRIMUL PAS ÎN MANAGEMENTUL


INDIVIDUALIZAT AL PACIENÞILOR CU PSORIAZIS SEVER

(curs realizat cu sprijinul Pfizer, România)

Lectori: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu


Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã „Elias“, Bucureºti
UMF „Carol Davila“, Bucureºti

Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti

Dr. Irinel Nedelcu


Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti

8
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 5
Joi 22 octombrie 2015
orele 15:50 – 16:20
Sala Magnolia

TESTE DIAGNOSTICE IN VITRO PENTRU REACÞIILE


DE HIPERSENSIBILITATE INDUSE DE MEDICAMENTE:
CUM ALEGEM?

Lectori: Conf. Dr. Roxana Silvia Bumbãcea


Catedra Alergologie, SUUE, UMF „Carol Davila“

Dr. Ileana Ghiordãnescu


Medic Specialist Alergologie, SUUE, Bucureºti

Evaluarea etiologicã a reacþiilor de hipersensibilitate post-medicamentoase (RHM) este încã o


problemã pentru clinicieni datã fiind sensibilitatea redusã a testelor cutanate ºi lipsa precizãrii
determinanþilor antigenici în cazul multor medicamente. Testele in vitro vin în completarea
diagnosticului, oferind o serie de avantaje: absenþa riscului procedurii, condiþii facile de execuþie prin
neinfluenþarea lor de cãtre tratamentul curent al pacientului sau de cãtre leziunile cutanate concomitente.

În RHM imediate, se utilizeazã diferite metode de detecþie a IgE specifice: teste imuno-diagnostice
(RIA, ELISA, FEIA), teste de activare a bazofilelor (BAT) ºi teste de eliberare a mediatorilor: histamina,
triptaza ºi leukotriene. Din pãcate, testele imuno-diagnostice sunt restricþionate la un numãr limitat de
medicamente, în special la cele capabile de a se lega de proteine. Evaluarea diagnosticã trebuie realizata
în primele 12 luni dupã apariþia reacþiei.

Managementul RHM non-imediate este ºi mai dificil în contextul heterogenitãþii manifestãrilor


clinice ºi a lipsei markerilor biologici specifici. Testele in vitro urmãresc detectarea rãspunsului
limfocitelor T dupã expunere la medicamentul incriminat. Între ele, TTL (testul de transformare
limfoblasticã) a fost intens folosit în Europa în ultimii 20 de ani în special în evaluarea RHM non imediate
de tip EP, SSJ, NET. Sensibilitatea ºi specificitatea TTL variazã semnificativ în funcþie de medicamentele
analizate ºi tipul reacþiei clinice.

9
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 6
Joi 22 octombrie 2015
orele 17:30 – 18:00
Sala Magnolia

ANTICORPII ANTINUCLEARI – CUM ÎI INTERPRETEZ ?

Lectori: Dr. Raluca Popescu


UMF „Carol Davila“ Bucureºti
Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina

Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu


UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Determinarea prezenþei anticorpilor antinucleari este unul dintre testele de laborator relativ
frecvent folosite de dermatologi pentru diagnosticul afecþiunilor cutanate inflamatorii/auto-imune.
Interpretarea rezultatului depinde de mai mulþi parametri: unii influenþaþi de performanþele intrinseci ale
testului (sensibilitate, specificitate), alþii de selectarea subiecþilor care vor fi testaþi. Nicio modalitate de
testare nu este perfectã. De aceea, sunt importante cunoaºterea caracteristicilor variatelor tipuri de testare
folosite, a avantajelor ºi limitelor acestora ºi interpretarea rezultatelor în funcþie de contextul clinic al
fiecãrui pacient.

10
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 7
Vineri 23 octombrie 2015
orele 09:00 – 09:30
Sala Magnolia

BIOPSIA GANGLIONULUI SANTINELÃ


ÎN MELANOM - CÂT ªI CUI FOLOSEªTE ?

Lectori: Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu


UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Dr. Raluca Popescu


UMF „Carol Davila“ Bucureºti, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina
Recomandarea biopsiei ganglionului santinelã (SLNB) în melanom, deºi inclusã în numeroase
ghiduri, se bazeazã mai degrabã pe date anecdotice ºi speculaþii fiziopatologice. Recent, cel mai mare
studiu randomizat controlat care a evaluat utilitatea SLNB în melanom (1), a arãtat cã nu existã niciun
beneficiu din punct de vedere al supravieþuirii. (2, 3) Nici utilitatea prognosticã a SLNB nu este superioarã
altor indicatori tumorali, uºor disponibili fãrã a expune pacienþii unor intervenþii cu morbiditate ºi efecte
secundare importante. (2, 3)

Care sunt beneficiile SLNB ? Care sunt riscurile SLNB? Meritã sã recomandãm SLNB pacienþilor cu
melanom? Dacã da, din ce motive? Ce ne aºteptãm sã obþinem în urma acestei intervenþii? Ce ar trebui sã
le spunem pacienþilor când obþinem consimþãmântul informat?

Autorii vor încerca sã rãspundã tuturor acestor întrebãri, iar participanþii sunt încurajaþi sã participe
activ la dezbatere.

Bibliografie:
1. Morton DL, Thompson JF, Cochran AJ et al. Final trial report of sentinel-node biopsy vs. nodal
observation in melanoma. N Engl J Med 2014; 370:599–609.
2. Sladden M, Zagarella S, Popescu CM, Bigby M. No survival benefit for patients with melanoma
undergoing sentinel lymph node biopsy: critical appraisal of the Multicenter Selective
Lymphadenectomy Trial-I final report. Br J Dermatol 2015;172:566-573.
3. McGregor JM, Sasieni P. Sentinel node biopsy in cutaneous melanoma: time for consensus to
better inform patient choice. Br J Dermatol 2015;172:552-554.

11
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 8
Vineri 23 octombrie 2015
orele 10:40 – 11:10
Sala Magnolia

ACTUALITÃÞI ÎN HIDRADENITA SUPURATIVÃ

Lectori: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu


Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã „Elias“, Bucureºti
UMF „Carol Davila“, Bucureºti

Dr. Liliana Popa


Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã „Elias“, Bucureºti
UMF „Carol Davila“, Bucureºti

Dr. Ioana Popescu


Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã „Elias“, Bucureºti

Hidradenita supurativã reprezintã o afecþiune inflamatorie cronicã, recurentã a epiteliului folicular


terminal din zonele ce adãpostesc glande apocrine, caracterizatã prin leziuni inflamatorii profunde,
dureroase ce duc la formarea de traiecte sinuoase, adesea interconectate, fistule ºi cicatrici. Este o boalã
debilitantã ce apare în general dupã pubertate ºi afecteazã cu predilecþie sexul feminin. Prevalenþa
estimatã în populaþia caucazianã este de 1%.

Etiopatogenia hidradenitei supurative nu este pe deplin elucidatã. Deºi a fost mult timp consideratã
o afecþiune ocluzivã ºi piogenicã a glandelor apocrine, studiile recente au demonstrat cã evenimentul
patogenic principal este ocluzia folicularã ºi au subliniat natura multifactorialã a acestei boli, în
dezvoltarea cãreia sunt implicaþi factori genetici, infecþioºi, hormonali ºi imunologici.

În ciuda progreselor înregistrate în ultimele decenii în cunoaºterea bolii, nu existã un consens cu


privire la tratamentul optim în hidradenita supurativã. Este esenþialã individualizarea terapiei, luându-se
în considerare severitatea bolii, preferinþele pacientului, comorbiditãþile, rezultatele tratamentelor
anterioare, experienþa personalã a medicului curant.

Ne dorim sã discutãm cele mai recente date cu privire la etiopatogeneza bolii ºi sã prezentãm
opþiunile terapeutice ºi experienþa personalã în abordarea cazurilor de hidradenitã supurativã.

12
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 9
Vineri 23 octombrie 2015
orele 12:20 – 13:05
Sala Magnolia

IMUNOGENICITATE - DE LA CONCEPT LA APLICAÞII PRACTICE

(curs realizat cu sprijinul Pfizer, România)

Lectori: ªef Lucrãri Dr. Maria Magdalena Constantin


Spitalul Clinic Colentina, Dermatologie II

Dr. Rodica Olteanu


Spitalul Clinic Colentina, Dermatologie II

Imunogenicitatea reprezintã capacitatea unei molecule de a declanºa un rãspuns imun specific.


Apariþia noilor terapii biologice în tratamentul psoriazisului (anticorpii monoclonali) a deschis noi
perspective pentru studiul imunogenicitãþii care depinde în primul rând de structura molecularã dar ºi
de tipul de proteinã, formularea, calea de administrare, doza de încarcare, asocierea terapiei
imunosupresoare ºi, nu în ultimul rand, terenul genetic al pacientului. Consecinþele clinice ale dezvoltãrii
de anticorpi antimedicament sunt multiple: reducerea/pierderea eficacitãþii în timp ºi apariþia de
evenimente adverse care duc la intreruperea precoce a tratamentului.

În cursul de faþã, vom explora cauzele ºi mecanismele prin care un medicament devine imunogenic
ca ºi metodele de prevenire ºi tratament care se impun în acest caz.

13
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 10
Vineri 23 octombrie 2015
orele 13:10 – 13:55
Sala Magnolia

MANAGEMENTUL ANGIOEDEMULUI EREDITAR ÎN ROMÂNIA:


PREZENT ªI PERSPECTIVE

Lectori: Prof. Dr. Alexandru Tãtaru


UMF Cluj-Napoca, Clinica Dermatologie

Dr. Dumitru Moldovan


UMF Tîrgu Mureº, Spitalul Clinic Judeþean Mureº, Reþeaua Românã
de Angioedem Ereditar

Angioedemul ereditar (AEE) continuã sã cauzeze decese prin obstrucþia cãilor respiratorii
superioare ºi sã afecteze serios calitatea vieþii acestor pacienþi prin atacurile de cãi respiratorii, de edeme
cutanate periferice ºi atacuri abdominale. În ultimii 10 ani am realizat câteva progrese importante în
managementul pacienþilor cu AEE din România. Am înfiinþat un centru pilot pe lângã Compartimentul
de Alergologie ºi Imunologie al Spitalului Clinic Judeþean Mureº. Pacienþii care ni s-au adresat ºi al cãror
diagnostic de deficienþã de C1 inhibitor esterazã a fost confirmat de experþi în AEE au fost incluºi în
Registrul Român de AEE. Acesta cuprinde în prezent 92 de pacienþi aparþinând a 31 familii. Am sprijinit
înfiinþarea Asociaþiei Pacienþilor cu AEE din România în urmã cu 2 ani, care a devenit tot mai activã.
Reþeaua Românã de AEE stã telefonic la dispoziþia pacienþilor din Registrul Naþional în permanenþã
(24/7). Datele de contact pot fi gãsite la www.haenet.ro

În ultimul an aceºti pacienþi au înregistrat 920 de atacuri edematoase periferice, 770 de atacuri
abdominale, 170 faciale ºi 80 de cãi respiratorii superioare. Începând cu vara anului 2013 o atitudine
progresiv pozitivã din partea autoritãþilor (Ministerul Sãnãtãþii ºi cel de Interne) a fost mult apreciatã, iar
primele administrãri de urgenþã de C1 inhibitor recombinant au fost asigurate pentru atacurile laringiene
ºi abdominale. Tratamentul la domiciliu al tuturor manifestãrilor AEE, inclusiv cele cutanate, nu ºi-au
gãsit încã înþelegerea în cadrul programelor naþionale. Încã sunt necesare multe eforturi pentru depistarea
cazurilor nediagnosticate corect cu AEE (aproximativ 200), în educarea pacienþilor ºi medicilor curanþi ºi
în rambursarea cheltuielilor acestor tratamente costisitoare. Aºteptãrile experþilor în AEE cu privire la
încadrarea diagnosticã corectã se îndreaptã în special cãtre dermatologi ºi alergologi, cãtre care speranþele
acestor pacienþi se îndreaptã cu precãdere.

14
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 11
Vineri 23 octombrie 2015
orele 15:00 – 16:00
Sala Magnolia

CARCINOMUL CUTANAT DE LA BIOPSIE LA TRATAMENT

Lectori: Dr. Mihaela Leventer


Centrul Dr. Leventer - Bucureºti

Cursul se adreseazã medicilor dermatologi interesaþi de managementul pacientului cu carcinom


cutanat din momentul prezentãrii la prima consultaþie pânã la soluþia terapeuticã. Vom discuta cele mai
rapide ºi eficiente protocoale de lucru pentru diverse scenarii posibile.

Plan de curs
1. Cum comunic pacientului suspiciunea de cancer cutanat? Cum generez complianþa la tratament
– dr. Mihaela Leventer - 10 min
2. Biopsia-cum procedãm, tipuri de biopsie, comunicarea cu laboratorul- dr. Gabriela Dodan
- 10 min
3. Laborator de HP, parte importantã în elaborarea diagnosticului- dr. Tiberiu Tebeicã - 10 min
4. Opþiuni terapeutice, rata de siguranþã, eficienþã; când, cum? - dr. Maria Dumitrescu - 10 min
5. Viitorul tratamentului în oncologia cutanatã - dr. Mihaela Leventer - 10 min
6. Întrebãri ºi discuþii - 10 min

15
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

CURS 12
Vineri 23 octombrie 2015
orele 17:10 – 18:10
Sala Magnolia

MANIFESTÃRI CUTANATE ÎN BOLI REUMATISMALE

Lectori: Dr. Rodica Olteanu


Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina Bucureºti

Dr. Rãzvan Ionescu


Reumatologie, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti

Pielea reprezintã cel mai mare organ al corpului, interfaþa cu mediul extern ºi o verigã importantã
în patogenia bolilor autoimune. Rolul sãu este extrem de valoros ºi în deconspirarea acestor boli aflate la
intersecþia mai multor specialitãþi care pot constitui o adevãratã provocare în ceea ce priveºte atât
diagnosticul cât ºi tratamentul lor.

Dacã în lupusul eritematos, dermatomiozita sau scleroza sistemicã progresivã modificãrile cutante
specifice pot releva debutul unei boli sistemice, în poliartrita reumatoidã sau sindromul Sjogren
manifestãrile cutanate sunt de cele mai multe ori discrete ºi nespecifice.

Cursul de faþã, vãzut prin perspectiva comunã dermato-reumatologicã îºi propune sã readucã în
atenþie manifestãrile cutanate specifice ºi nespecifice în contextul celor mai frecvente boli autoimune din
clinica curentã.

16
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Cursuri (C 1–C 12) ºi Atelier

ATELIER
Vineri 23 octombrie 2015
orele 11:00 – 13:00
Sala Transilvania

PREZINTÃ CEVA CARE CONTEAZÃ!


Scurt training despre prezentãri în public care aduc schimbare

Lector: Nicolae Iordache

Scop: Schimbarea perspectivei privitor la oportunitatea, motivaþia ºi obiectivul prezentãrilor


publice susþinute de medici.

Vom rãspunde la urmãtoarele întrebãri:


• De ce meritã sã ieºim în faþã ºi sã prezentãm?
• Care este cel mai potrivit motiv pentru a þine o prezentare? De ce?
• Structura unei prezentãri care solicitã schimbare.
• Scurtãturi pentru o prezentare eficace în bugetul (ºi de timp) alocat.
• În limita timpului vom rãspunde ºi la intrebãri aflate dincolo de agenda propusã.

Cui îi este adresat?


• Medici ºi rezidenþi dermatologi care susþin sau intenþioneaza sã susþina prezentãri
publice în domeniul sãnãtãþii sau specialitãþii lor cãtre publicul medical, farmaciºti sau
non medical.
• Celor care ãºi doresc ca prezentarile lor sã reprezinte ceva semnificativ pentru cei aflaþi
în auditoriu.
• Celor care considerã cã au gãsit o misiune sau ceva important de comunicat ºi care vor
sã fie încurajaþi ºi îndrumaþi cãtre împlinirea propriilor dorinþe folosind dicursul public.
• Celor care îºi doresc întrebãri din partea publicului.
• Celor care considerã a fi nepoliticos sã faci prezentarea cu spatele la public sau ca ºi cum
acesta nu ar fi în salã.

17
COMUNICÃRI
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Tumori cutanate 1 (TC 1.1–TC 1.7)

this, in our statistical analysis of the data we were able to


SESIUNEA COMUNICÃRI 1
demonstrate that the localization is an important
TUMORI CUTANATE 1 (TC 1.1.–TC 1.7)
prognostic factor and the fact that this tumor is very
aggressive presenting high rates of local and/or
Joi 22 octombrie 2015 systemic reoccurrence and metastases.
orele 09:00–10:00
Sala Magnolia
TC 1.2
Prezidiu:
SIMULATORII MELANOAMELOR INCIPIENTE
Prof. Dr. Alexandru Oanþã Virginia Chiþu*, **, Sabina Zurac**, ***, Alina Cipi****
* Clinica Dermatologie I, Spital Clinic Colentina, Bucureºti
Prof. Dr. Rodica Cosgarea
** U.M.F. ”Carol Davila”, Bucureºti
Prof. Dr. Caius Solovan *** Anatomie-patologicã, Spital Clinic Colentina, Bucureºti
**** Reþeaua Privatã de Sãnãtate Regina Maria

TC 1.1 Identificarea melanomului in situ ºi a melanoamelor


invazive cu grosime tumoralã sub 0.5 mm, pentru care
FEATURES OF PRIMARY MUCOSAL MELANOMA prognosticul vital este foarte bun, reprezintã o
BASED ON A WED DATA REVIEW preocupare constantã a dermatologiei. Diferenþierea
Ioana Gencia*, **, ªtefania Heller*, Flavia Bãdercã***, melanomului incipient de simulatorii sãi reprezintã o
C. Solovan*, *** adevãratã provocare. În aceastã lucrare ne propunem sã
* Dermatology and Venereology Department, Victor Babeº University of prezentâm o serie de cazuri de nevi melanocitari care au
Medicine and Pharmacy Timiºoara, Timiº, Romania
fost suspectaþi de malignitate pe baza caracteristicilor
** Dermatology and Venereology University Clinic, Timiºoara’s
Emergency City Hospital, Timiºoara, Timiº, Romania clinice ºi dermatoscopice, examinarea histopatologicã,
*** Microscopic Morphology Department, Victor Babeº University of uneori completatã cu teste IHC, precizând natura realã a
Medicine and Pharmacy Timiºoara, Timiº, Romania leziunilor ºi anume: nev displazic, nev Spitz/Reed, nev
Meyerson, nev lentiginos, nev congenital de mici
The primary mucosal melanoma (PMM) is a very rare dimensiuni, nev acral, nev combinat. Dacã diferenþierea
type of melanoma and it represents about 1,3-1,4 % of all de melanomul incipient pentru nevii menþionaþi
melanoma types. It can involve the mucosa of the anterior, de regulã, nu se poate face clinic ºi
respiratory, gastrointestinal or urogenital tract, eyes dermatoscopic, existã situaþii în care nici examinarea
(ocular), inner ear (cochlear), leptomeningus and in rare histopatologicã nu reuºeºte sã tranºeze net diagnosticul,
cases it may even originate in melanocytes of various repectivele leziuni fiind încadrate ca având potenþial
organs. In this study we are not going to include the malign incert (MELTUMP). Aceastã lucrare este parþial
ocular melanoma. finanþatã prin contractul POSDRU/159/1.5/S/137390.
More and more studies on the subject appear every year
but until now there are no centralized statistical analysis
on this subject. In this web data based review and TC 1.3
statistical analysis we try to paint a general image
regarding the epidemiology, clinical presentation, CUTANEOUS T CELL LYMPHOMA
histology, genomics and prognosis of this malignancy. To AND CO-EXISTING B CELL MALIGNANCIES
that affect we centralized and analyzed the data found in
C. Solovan*, A. Andea**
online libraries. We also discuss some interesting findings
* University of Medicine and Pharmacy, Department of Dermatology,
from papers that did not respect the inclusion criteria for Timiºoara, Romania
our analysis but still are worth mentioning. ** University of Michigan, Department of Pathology and Dermatology,
We can say that PMM is a distinct entity from its Ann Arbor, Michigan, United States of America
cutaneous counterpart from any point of view. An
interesting fact about the mutational burden that lies at Introduction: Composite lymphomas are defined as
the origin of this malignancy is the fact that the copy lymphomas containing both B- and a T-cell clones, either
number variations and alterations are a lot higher and in the same lesion or in different lesions in the same
that the mutations appear at a lower rate than in patient. To date, there are less than 100 cases of co-
cutaneous melanoma. Also we are in need of a universal existing T- and B-cell cutaneous lymphomas reported in
staging and prognostic protocol for PMM. In addition to the literature and most descriptions are isolated case

21
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Tumori cutanate 1 (TC 1.1–TC 1.7)

reports with conflicting data and hypotheses regarding areolei mamare bilateral ºi la nivel genital pe labiile mari
the etiology and pathogenesis of this rare phenomenon. ºi mici. Dermatoscopia leziunilor genitale a evidenþiat
Methods: We present five cases of co-existing mycosis pigmentaþia de culoare neagrã ºi structuri combinate
fungoides (MF) and cutaneous B-cell lymphomas rotund-ovalare negre, iar la nivelul areolei mamare, a
(CBCL). The CBCL component included a variety of B- fost evidenþiat ºi aspectul de cobblestone-like. Examenul
cell neoplasms. The CBCLs included a cutaneous follicle histopatologic efectuat la nivelul mucoasei genitale a
center lymphoma, an extra-nodal marginal zone evidenþiat o pigmentare predominant la nivelul
lymphoma, an EBV related B-cell lymphoproliferative keratinocitelor stratului bazal, melanocitele fiind
disorder after treatment with forodesine, a diffuse large normale din punct de vedere al numãrului ºi
B-cell lymphoma (DLBCL) and a low-grade B-cell morfologiei. În dermul papilar erau prezente frecvente
lymphoma not otherwise specified with plasmacytoid melanofage. Nu au fost observate atipii celulare,
differentiation. The timing of occurrence of the T- and B- extindere pagetoidã sau melanocite confluente.
cell lymphomas was also variable. In one case the MF Imunomarcajul cu anticorp HMB 45 a fost negativ.
developed 2 years after the diagnosis of CBCL while in 2 Mamografia ºi ultrasonografia mamarã au fost normale.
cases the CBCL occurred after the MF. In 2 cases both B Discuþii: Asocierea melanozei genitale cu melanoza
and T-cell lymphomas were diagnosed in the same areolei mamare în cazul prezentat vine în sprijinul
lesion simultaneously. teoriei pigmentaþiei benigne mucocutanate generalizate.
Conclusion: An emerging pattern for the concomitant Etiopatogenia melanozei mucoaselor rãmâne în
occurrence of cutaneous lymphomas with B- and T-cell continuare necunoscutã, incriminându-se o stimulare a
clones could not be determined. Potential etiologies for ariei respective sau un defect al transportului normal al
the development of secondary lymphoproliferative melaninei cãtre keratinocitele suprabazale. Leziunile de
malignancies in our series may include genetic melanozã a mucoaselor rãmân de obicei nemodificate în
predisposition, sensitization conferred by treatment, culori ºi dimensiuni, deºi noi leziuni pot sã aparã în
mutation in a progenitor cell, and viral infection in an timp. Unele aspecte clinice ale melanozei mucoaselor
immunocompromised host. Awareness of this precum asimetrie, margini neregulate, variaþii ale culorii
uncommon phenomenon is important because it might ºi dimensiuni mari ale acesteia, pot reproduce aspectul
facilitate the correct diagnosis when one is confronted melanomului din stadiile timpurii. În aceste cazuri se
with the complex and often confusing histology and recomandã urmãrirea pacientului pe perioade de câteva
immunoprofile that these lesions demonstrate. luni ºi în caz de apariþie a unor modificãri clinice se
impune efectuarea biopsiei.
Concluzie: Asocierea melanozei genitale cu melanoza
TC 1.4
areolei mamare la acelaºi pacient vine în sprijinul teoriei
unicitãþii pigmentaþiei benigne mucocutanate.
MELANOZA VULVARÃ ASOCIATÃ CU MELANOZA
AREOLEI MAMARE
A. Oanþã*,**, Smaranda Oanþã**, Veronica Vereguþ**, TC 1.5
M. Irimie*
* Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania, Braºov
** S.C. Dermamed S.R.L.
MENINGIOMUL CUTANAT – OBSERVAÞII ASUPRA
UNUI CAZ
Introducere: Contextul de apariþie al melanozei genitale Al. Oanþã, Veronica Iliescu, Smaranda Oanþã
este variat, acesta putând sã aparã izolat, fie ca o Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania Braºov
componentã a sindromului Laugier – Hunziker sau a
sindroamelor asociind anomalii multisistemice Introducere: Meningioamele cutanate sunt tumori rare,
(cardiace, gastrointestinale, neurologice, etc.) precum derivate din celule meningo-epiteliale localizate ectopic
sindromul Carney, LEOPARD, Peutz-Jeghers, Ruvalcaba în derm sau þesutul subcutanat, putând fi congenitale
Myhre. Teoria pigmentaþiei benigne mucocutanate sau dobândite.
generalizate considerã melanoza genitalã ca fãcând Caz clinic: Pacient în vârstã de 24 ani prezintã o
parte din familia melanozelor alãturi de melanoza formaþiune tumoralã cervicalã medio-spinalã poste-
buzelor, a cavitãþii bucale, a melanomului, perianalã, a rioarã. Examenul dermatologic relevã o formaþiune
mâinilor ºi picioarelor. tumoralã cu dimensiuni de 5/4/4 cm, pediculatã,
Caz clinic: Femeie în vârstã de 28 de ani a fost consultatã nepulsatilã, dureroasã la palpare, acoperitã de cruste, cu
pentru macule ºi plãci multiple, de coloraþie neagrã, bine scurgerea intermitentã a unui lichid gãlbui. Examenul
delimitate, cu contur neregulat, localizate la nivelul neurologic este normal, la fel ºi EMG. Examenul

22
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Tumori cutanate 1 (TC 1.1–TC 1.7)

bacteriologic din secreþie evidenþiazã Stafilococus înlãturarea completã a leziunii, de unde riscul de
aureus. Examenul CT ºi RM de coloanã cervicalã relevã recidivã sau de dezvoltare de neoplazii pe leziunea
o spina bifida cu meningocel cervical, mieloschizis ºi rezidualã.
hidromielie; defectul osos al arcurilor vertebrale Prezentãm cazuri de neoplazii dezvoltate pe NSJ,
posterioare ale vertebrelor C4, C5 ºi C6. S-a intervenit precum siringocistadenomul papilifer ºi carcinomul
chirurgical practicându-se cura chirurgicalã a bazocelular, aducând în discuþie oportunitatea efectuãrii
meningocelului. Evoluþie postoperatorie bunã. tratamentului preventiv al NSJ.
Discuþii: Acest tip de leziuni se gãsesc cel mai frecvent în
zona occipitalã, de-a lungul liniilor suturilor craniene
sau în zona coloanei vertebrale. Din punct de vedere TC 1.7
clinic ºi histopatologic acestea sunt de trei tipuri: tipul 1
- meningioame cutanate primare, tipul 2 - meningioame ACTUALITÃÞI ÎN EPIDEMIOLOGIA ªI FACTORII DE
ale þesuturilor moi cu extindere la piele, tipul 3 - RISC AI MELANOMULUI
meningioamele SNC cu extindere la piele. Prognosticul Ana-Maria Forsea
pentru tipurile 2 ºi 3 sunt mai puþin favorabile faþã de Clinica de Dermatologie Oncologicã ºi Alergologie, Spitalul Universitar
tipul 1. Clinic, meningioamele cutanate sunt asemã- ,,Elias”, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila” Bucureºti
nãtoare cu o varietate de alte afecþiuni ale pielii. În timp
ce asteptul histopatologic este similar cu cel al menin- Melanomul rãmâne o importantã problemã de sãnãtate
gioamelor intracraniene, aceste tumori prezintã totuºi o publicã, cauzând anual peste 22 000 de decese în Europa
serie de diferenþe histologice. ºi având o incidenþã în continuã creºtere. Costurile
Concluzii: O lipsã a gradului de conºtientizare a acestei sociale ºi medicale ale melanomului în faze avansate
entitãþi poate exclude un diagnostic corect. evolueazã de asemenea ascendent, alimentate de
introducerea noilor terapii mai eficiente dar costisitoare.
Epidemiologia melanomului în Europa este marcatã de
TC 1.6 discrepanþe majore, cu variaþii mari ale incidenþei,
mortalitãþii ºi supravieþuirii pe axele Nord-Sud ºi Vest-
NEOPLAZII DEZVOLTATE PE NEVUL SEBACEU Est. Þãrile din Europa Centralã ºi de Est, printre care ºi
JADASSOHN – OBSERVAÞII CLINICE România se confruntã cu rate ale supravieþuirii cu pânã
Al. Oanþã*, Mãdãlina Frîncu*, I. Coteþ**, Smaranda Oanþã***,
la 40% mai scãzute decât media europeanã, cu o
Veronica Iliescu*** proporþie mare de tumori diagnoticate tardiv ºi o
* Universitatea Transilvania Braºov, Facultatea de Medicinã capacitate de supraveghere epidemiologica scãzutã,
** Clinica MedLife – Braºov precum ºi cu absenþa campaniilor de educaþie publicã ºi
*** S.C. Dermamed S.R.L. – Braºov
de prevenþie susþinute.
Dincolo de factorii de risc deja cunoscuþi pentru
Nevul sebaceu Jadassohn (NSJ) reprezintã un melanom, cum ar fi fotoexpunerea, istoricul familial sau
hamartom, care clinic se prezintã ca o placã verucoasã de numãrul de nevi, cercetãrile recente aduc noi indicii
formã rotundã sau liniarã de culoare galben-oranje asupra altor aspecte ale oncogenezei cutanate, cum ar fi
localizatã îndeosebi pe scalp ºi faþã. NSJ poate fi asociat determinanþii genetici, profilul epigenetic, nutriþia ºi
cu malformaþii hematologice, oftalmice, scheletice, factorii metabolici. De asemenea sunt în curs de
cardiologice ºi urologice în cadrul sindromului dezvoltare ºi perfecþionare sisteme de calculare ºi
Schimmelpenning Feufstein-Mims. Histopatologic se predicþie a riscului individual de melanom. Toate aceste
constatã o hiperplazie epidermalã cu modificãri ale dezvoltãri recente ar putea ajuta la definirea unor noi
foliculilor piloºi, glandelor sebacee ºi apocrine. clase de risc înalt, ajutând astfel la orientarea eforturilor
Implicarea HPV în etiopatogenie este doveditã. de prevenþie primarã ºi secundarã ale acestei tumori.
Dezvoltarea de neoplazii pe NSJ este rarã, iar acestea
sunt de obicei benigne, fiind reprezentate de
siringocistadenomul papilifer, trichoblastomul ºi
trichilemomul. Neoplaziile maligne apar foarte rar pe
NSJ ºi doar la vârste inaintate. Dintre acestea carcinomul
bazocelular este cel mai des întâlnit ºi foarte rar
carcinomul spinocelular ºi adnexial.
Tratamentul NSJ constã în excizie chirurgicalã, terapie
fotodinamicã, laser cu CO2, dermabraziune. Trebuie
remarcat ca niciuna din aceste metode nu asigurã

23
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Alergologie-Imunologie (AI 1–AI 7)

SESIUNEA COMUNICÃRI 2 AI 2
ALERGOLOGIE-IMUNOLOGIE CLINICÃ (AI 1–AI 7)
SINDROMUL AUTOIMUNITÃÞII MULTIPLE (MAS) -
STUDIU DE CAZ
Joi 22 octombrie 2015 Tatiana Þãranu*, Mirela Grigorovici*, Mihaela Paula Toader*
orele 10:40–11:40 * U.M.F. ,,Gr. T. Popa” Iaºi, Facultatea de Medicinã Dentarã,
Sala Magnolia Disciplina Dermatologie oralã
** Spitalul Clinic Universitar C.F. Iaºi, Laboratorul de Anatomie
Prezidiu: Patologicã

Prof. Dr. Alexandru Tãtaru Introducere: Sindromul autoimunitãþii multiple (MAS)


Prof. Dr. Virgil Pãtraºcu semnificã asocierea a trei sau a mai multor boli
Conf. Dr. Tatiana Þãranu autoimune bine definite la aceeaºi persoanã, una dintre
ele fiind o dermatozã precum vitiligo, psoriazis sau
sclerodermie.
AI 1 Prezentare de caz: Pacienta în vârsta de 59 de ani cu istoric
personal de boala Basedow ºi vitiligo lent progresiv din
REACÞII DE HIPERSENSIBILITATE ÎNCRUCIªATE 1987 este consultatã pentru apariþia unor plãci
SAU DOAR CONCOMITENTE? DOUÃ CAZURI pigmentare rotund-ovalare, cu diametrul între 2 cm ºi 4
CLINICE cm, neinfiltrate, asimptomatice, cu progresie lentã în
ultimii doi ani, interesând trunchiul ºi membrele.
Sonia Bãdulici*, G. Suciu**, M. Moisa**, R. Andrei***, M. Radu*
* Spitalul Clinic Colentina, Ambulatoriul de specialitate
Investigaþiile paraclinice au relevat valori normale ale
** Spitalul Clinic Colentina, Clinica Dermatologie TSH-ului, FT4, Ac antitiroidieni, teste serologice nega-
*** Spitalul Clinic Colentina, Anatomie patologicã tive pentru Borellia burgdorferi. Examenul histo-
patologic pe o biopsie de la nivelul unei plãci
Introducere: Hipersensibilitatea faþã de o substanþã pigmentare a evidenþiat modificãri compatibile cu
imprimatã prin acþiunea primarã a unei alte substanþe morfeea. Asocierea celor trei dezordini autoimune (boala
este frecvent întâlnitã. Basedow, vitiligo ºi morfee) constituie o variantã rarã de
Cazul I: Pacient cu eczemã cronicã, a fost testat cu Bateria MAS.
standard de teste epicutanate ºi prin metoda prick, la Discuþii: MAS, descris pentru prima datã de Pirofsky ºi
aeroalergeni. Patch-testele au fost pozitive, printre altele, Vaughn în 1968, a fost clasificat în trei mari grupe, cazul
la N-Izopropil-N-Fenil-Parafenilen-Diaminã, Disperse prezentat aparþinând celui de-al treilea tip. Un fond
Orange 1 (pigment textil), Parafenilen-Diaminã, iar genetic comun de susceptibilitate ºi mecanisme
prick-testele la Dermatophagoides farinae ºi polenuri. moleculare similare ar sta la baza acestor asocieri.
Cazul II: Bãrbat, 65 de ani, cu leziuni sugestive pentru un Tireopatia autoimunã este principalul “gardian” al
prurigo cronic, a fost testat prin metodele patch ºi prick. poliautoimunitãþii sau tautologiei autoimune ºi asociazã
Dintre patch-testele pozitive le menþionãm pe cele la frecvent vitiligo sau sclerodermie.
neomicinã, benzocainã ºi unul dintre cele douã Concluzii: Se estimeazã cã 25% din pacienþii cu o
amestecuri de anestezice locale, Caine mix III, din care dezordine autoimunã sunt susceptibili de a dezvolta boli
face parte benzocaina. autoimune adiþionale. Screeningul pentru depistarea lor
Pertinenþã, Concluzii: Rezultatele testelor au fost s-ar impune la toþi aceºti pacienþi. MAS are un impact
pertinente în ambele cazuri: primul pacient era expus serios asupra calitãþii vieþii pacienþilor ºi un impact
profesional atât la acarianul din pulberea de fãinã, cât ºi socio-economic important prin evoluþia cronicã ºi
la un amestec de cauciucuri negre, rezultatul pozitiv la dificultãþile terapeutice.
Disperse Orange 1 fiind explicat prin reacþia încruciºatã
dintre acesta ºi parafenilen-diaminã; în al doilea caz,
asocierea topicã dintre neomicinã ºi bacitracinã, posibil
responsabile de reacþii încruciºate, a fost frecvent folositã
în tratamentul pacientului ºi va fi evitatã în viitor, ca ºi
componentele grupului Caine mix III, pacientul
putându-le utiliza pe cele ale grupului Caine mix IV, din
care face parte lidocaina (anestezia localã cu lidocainã,
pentru biopsie, fiind foarte bine toleratã).

24
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Alergologie-Imunologie (AI 1–AI 7)

obezitatea a fost a doua patologie asociatã.


AI 3 Concluzii: Cele mai frecvente medicamente responsabile
de toxidermii sunt AINS, urmate de inhibitorii enzimei
PROFILUL EPIDEMIOLOGIC, ETIOPATOGENIC de conversie ºi de antibiotice.
ªI CLINICO-EVOLUTIV AL TOXIDERMIILOR Riscul apariþiei unei toxidermii creºte odatã cu numãrul
- STUDIU PE 32 DE CAZURI de medicamente administrate.
V. Pãtraºcu*, Loredana Elena Stoica*, Alina Maria Vîlcea*,
Alexandra Radu-Carlaonþ**
* Clinica Dermatologie, U.M.F. Craiova
AI 4
** Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Craiova

FORME PARTICULARE DE TOXIDERMII,


Toxidermiile medicamentoase reprezintã leziunile cuta-
O SERIE DE ZECE CAZURI
nate sau cutaneo-mucoase produse dupã administrarea
sistemicã a unui medicament. V. Pãtraºcu, Alina Maria Vîlcea, Loredana Elena Stoica, Oana
Am efectuat un studiu retrospectiv pe un lot de 32 de Andreea Enache
Clinica Dermatologie, UMF Craiova
bolnavi spitalizaþi în Clinica Dermatologie Craiova, pe
parcursul a doi ani (2013 – 2014). Obiectivul studiului l-
Toxidermiile medicamentoase reprezintã efectele
a reprezentat evidenþierea medicamentelor incriminate
secundare toxice sau imunoalergice, cauzate de
ºi cunoaºterea influenþei comorbiditãþilor asupra
administrarea sistemicã a unor medicamente. Incidenþa
formelor clinice de toxidermii.
în mediul spitalicesc este de 2 - 3 % . Într-un caz din 1000
Bolnavi ºi metodã: Lotul a cuprins 65,6% femei ºi 34,4%
pun în joc prognosticul vital.
bãrbaþi, cu vârste cuprinse între 16 ani ºi 80 ani, vârsta
Bolnavi ºi metodã: Prezentãm o serie de zece cazuri cu
medie fiind de 61,03 ani. Proveneau din mediul urban
forme particulare de toxidermii, selectate din 73 de
62,5% din cazuri, iar 37,5% din mediul rural. Toþi pacienþii
cazuri spitalizate în Clinica Dermatologie Craiova în
au fost supuºi unei anamneze amãnunþite ºi evaluaþi clinic
ultimii cinci ani:
ºi biologic. Am urmãrit antecedentele heredocolaterale ºi
- trei cazuri de eritrodermii induse de carbamazepinã
personale patologice, medicamentul responsabil, peri-
(douã cazuri) ºi ibuprofen (un caz);
oada de latenþã, morfologia erupþiei, semnele de gravitate
- douã cazuri de toxidermii eritematoase la persoane
ale toxidermiei ºi rãspunsul terapeutic.
imunocompromise (limfom – un caz; cancer de vezicã
Rezultate: Repartiþia pe grupe de vârstã a fost urmã-
urinarã – un caz, în tratament cu gemzar ºi
toarea: sub 20 de ani 6,25% din cazuri; între 20 - 40 ani
carboplatin);
9,37%; între 40-70 ani 46,88%; peste 70 de ani 37,5%. Cele
- douã cazuri de toxidermie tip hiperpigmentare
mai multe reacþii adverse cutanate au fost cauzate de:
indusã de amiodaronã;
AINS (8 cazuri); inhibitorii enzimei de conversie
- un caz de necrolizã epidermicã toxicã indusã de
(7cazuri); antibiotice (5 cazuri); antiepileptice (4 cazuri).
sulfasalazinã;
Trei pacienþi au avut antecedente personale patologice
- un caz de “sindrom babuin” (symmetrical drug-
de reacþii cutanate post medicamentoase.
related intertriginous and flexural exanthema) indus
Cea mai frecventã formã clinicã întâlnitã a fost urticaria
de augmentin;
(11 cazuri), urmatã de toxidermii eritematoase (7 cazuri)
- un caz de toxidermie de tip eritematos ºi vasculitic
ºi eritrodermii (4 cazuri). Principalele comorbiditãþi au
indusã de amoxicilinã.
fost: afecþiuni cardiovasculare 17 cazuri, obezitate 13
Pentru precizarea diagnosticului am efectuat examenul
cazuri ºi patologie hepaticã 5 cazuri.
clinic, investigaþii biologice ºi am luat în consideraþie
Discuþii: Toxidermiile sunt mai frecvente la femei,
criteriul de notorietate ºi criteriul cronologic.
asemenea rezultatelor noastre, probabil datoritã consu-
Rezultate ºi discuþii: Incidenþa toxidermiilor este de
mului crescut de medicamente, în special AINS ºi
1/1000 - 1/10.000 de tratamente. Prezenþa antigenului
antihipertensive, dar ºi datoritã longevitãþii mai mari,
HLA B*1502 creºte riscul apariþiei reacþiilor cutanate
comparativ cu bãrbaþii. Cei mai frecvenþi factori
severe.
predispozanþi pentru toxidermii sunt: astmul bronºic,
Reacþiile cutanate post medicamentoase pot fi de naturã
sarcina, insuficienþa hepaticã, boala cronicã de rinichi,
alergicã (20%) sau non-alergicã (80% din cazuri).
infecþiile cu virusurile herpetice 6, 7, infecþia cu HIV,
Manifestãrile alergice apar la un numãr mic de indivizi,
LES, obezitatea. La pacienþii obezi s-a constatat un
dupã o perioadã de sensibilizare.
metabolism scãzut al izoenzimei 3A4, rezultând o
Mecanismele non-imunologice sunt:
inhibare a CYP3A4, care este una dintre enzimele
• supradozare (erori de prescriere, acumularea
citocromului P-450. În studiul nostru, ca frecvenþã,
medicamentelor în organism);

25
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Alergologie-Imunologie (AI 1–AI 7)

• idiosincrazie (reacþiile sunt grave, determinate de completã a leziunilor dupã douã sãptãmâni de
unele tulburãri enzimatice de origine geneticã); tratament. La vizita de control, pacienta vine însoþitã de
• intoleranþã; nepoata în vârstã de 63 de ani, ce prezintã simpto-
• reacþii pseudoalergice (lipseºte prima fazã de matologie similarã, cu evoluþie de 3 luni de zile, fiind în
sensibilizare); observaþie clinicã la un alt cabinet de specialitate, pentru
• interacþiuni cu alte medicamente; eczemã cronicã hiperkeratozicã, ce rãspunde lent la
• tulburãri metabolice etc. tratament topic cu dermatocorticoizi de potenþã medie.
Predispoziþia crescutã pentru reacþii adverse cutanate Examenul clinic obiectiv a decelat stare generalã
este întâlnitã la: vârstele extreme; acetilatorii lenþi; influenþatã, echimoze ale extremitãþii cefalice post-
pacienþii cu disfuncþii hepatice, renale sau cardiace, traumatism prin cãdere de la acelaºi nivel, candidoza
hipotiroidism, hipoproteinemie, obezitate, hipotermie, oralã, plãci hiperkeratozice multiple la nivelul toracelui
deshidratare. Pacienþii HIV pozitivi, cei cu diverse ºi membrelor, traversate de fisuri prin care se eliminã
malignitãþi ºi cei cu transplant de organ prezintã risc secreþie seroasã, edeme declive importante, tulburãri de
suplimentar. orientare temporo-spaþialã. Având în vedere contextul
Plecând de la cele zece cazuri studiate, prezentãm sem- epidemiologic, se avanseazã ipoteza diagnosticã de
nele de gravitate ale unei toxidermii ºi managementul de scabie crustoasã norvegianã, ºi se extinde protocolul de
caz. investigaþii în cãutarea unei cauze de imunodepresie.
Concluzie: Consumul crescut de produse farmaceutice pe Pacienta primeºte tratament topic keratolitic,
plan mondial face sã se înregistreze tot mai multe cazuri antiparazitar ºi antiseptic. Examenul de laborator
de toxidermii care trebuie sã fie în atenþia (testare rapidã HIV) ridicã suspiciunea de infecþie
dermatologului, cu atât mai mult cu cât unele din HIV/SIDA, pacienta fiind orientatã cãtre Spitalul de Boli
acestea sunt foarte grave. Infecþioase unde se confirmã diagnosticul de infecþie
HIV/SIDA. Pacienta decedeazã trei sãptãmâni mai
târziu, în ciuda evoluþiei lent favorabile a leziunilor
AI 5 cutanate. De la cazul index, cu prurigo parazitar (ºi
infecþie HIV/SIDA) în total, au mai fost afectate încã 5
PRURIGO PARAZITAR, ASPECTE CLINICE persoane (membri ai familiei). Toþi au primit tratament
ÎN DERMATOLOGIA GERIATRICÃ - PREZENTARE antiparazitar, cu evoluþie favorabilã.
DOUÃ CAZURI CLINICE
Carmen-Daniela Vinþe
Institutul Naþional de Gerontologie ºi Geriatrie “Ana Aslan” AI 6

Prurigoul parazitar reprezintã o patologie cutanatã MANIFESTÃRI ORALE ASOCIATE BOLILOR


relativ frecventã la vârstnic, ocazional fiind decelate mici INFLAMATORII INTESTINALE CRONICE
epidemii în rândul pacienþilor institutionalizaþi. Oana Mihaela Condurache*, Elena-Manuela Florea*,
Prezentãm douã cazuri clinice, relevante pentru aspectul Mirela Grigorovici**, Tatiana Þãranu***
clasic dar ºi pentru aspecte particulare ale prurigoului * Spitalul Clinic C.F. Iaºi, Clinica Dermatologie
** Spitaull Clinic C.F. Iaºi, Laborator anatomie patologicã
parazitar la pacientul de vârsta geriatricã.
*** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaºi,
Pacientã în vârstã de 84 de ani, cu istoric de prurit sever, Dermatologie oralã
predominant nocturn, cu evoluþie de aproximativ trei
sãptãmâni, s-a prezentat la cabinetul de dermatologie, Introducere: Bolile inflamatorii intestinale pot fi precedate
dupã ce a dezvoltat o erupþie generalizatã în ultimele sau însoþite de manifestãri orale ca stomatita aftoasã
douã zile. Examenul clinic a evidenþiat erupþia alcãtuitã recurentã sau ulceraþii aftoide, cheilite/macrocheilite,
din papule eritematoase, acoperite de crustã hematicã, pyostomatita vegetantã.
excoriaþii post-grataj, hiperpigmentãri post-inflamatorii Prezentare de caz: Pacient de 39 ani, cu comorbiditãþi
la nivelul toracelui posterior, abdomenului ºi feselor. digestive (boala celiacã, dolicolon, polip colonic ºi
Examenul dermatoscopic a evidenþiat elemente de sindrom de intestin iritabil), se interneazã în Clinica
diagnostic în favoarea prurigoului parazitar. Examenul dermatologicã a Spitalului Clinic C.F. Iaºi pentru o
parazitologic cutanat a confirmat diagnosticul de tumefiere inflamatorie discret dureroasã, simetricã a
prurigo parazitar. S-a iniþiat tratament topic cu anti- buzei inferioare ºi multiple leziuni papulo-pustuloase
parazitare, emoliente, ºi tratament sistemic cu anti- periorale ºi mentoniere care au debutat în urmã cu 5
histaminice, asociat mãsurilor de igienã corespunzãtoare luni, cu evoluþie trenantã. Examenul bacteriologic
în caz de scabie. Evoluþie favorabilã cu dispariþia prelevat din leziunile papulo-pustuloase a izolat un

26
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Metode de diagnostic (MD 1–MD 6)

stafilococ auriu. Examenul histopatologic pe o biopsie


SESIUNEA COMUNICÃRI 3
prelevatã de la nivelul regiunii mediane a buzei
inferioare a pus în evidenþã modificãri sugestive pentru
METODE DE DIAGNOSTIC
o macrocheilitã inflamatorie (proliferare de vase ÎN DERMATOLOGIE (MD 1–MD 6)
sanguine de aspect cavernos în þesutul conjunctiv, intens
dilatate, cu masiv infiltrat inflamator predominant
plasmocitar, perivascular, ce infiltreazã ºi fasciculele de Joi 22 octombrie 2015
fibre musculare striate; absenþa de glande salivare orele 16:25–17:25
heterotopice). S-a decis tratament cu Rifampicinã (450 Sala Magnolia
mg/zi timp de 10 zile) ºi topice antiinflamatorii (soluþie
Lugol 1% ºi pomadã cu Gentamicinã) pentru leziunile Prezidiu:
papulo-pustuloase periorale, sub care evoluþia a fost
spre remisiune aproape completã. Prof. Dr. Laura Gheucã Solovãstru
Pacientul a fost dirijat spre serviciul de gastro- Prof. Dr. Anca Zbranca
enterologie pentru investigarea afecþiunii intestinale ªef Lucrãri Dr. Maria Magdalena Constantin
având în vedere sindromul algic abdominal.
Discuþii ºi concluzie: Cheilitele pot evolua ca entitãþi
separate sau ca semne clinice de debut sau de însoþire în MD 1
unele dezordini ca: sindromul Melkersson-Rosenthal,
granulomatozã oro-facialã, boala Crohn, colita ulcero- CONSIDERAÞII CLINICO-DERMOSCOPICE
hemoragicã. De aici importanþa evaluãrii clinice, ÎN ROZACEE
histopatologice ºi gastro-enterologice a pacienþilor cu A.L. Tatu
macrocheilite cronice. Facultatea de Medicinã ºi Farmacie, Universitatea „Dunãrea de Jos“,
Galaþi
CMI dr. Tatu Alin Laurenþiu, Galaþi

AI 7 Introducere: Rozaceea este o afecþiune inflamatorie


centrofacialã frecventã, cu o prevalenþã de 0,5-10% ºi
HELICOBATER PYLORI – THE SAME OLD NEW mai frecvent întâlnitã la femei cu o pondere de 3 la 1 faþã
THING de bãrbaþi. Uneori este nevoie de metode de a examina
mai bine manifestãrile clinice ºi de a surprinde precoce
D. O. Costache, Mariana Jinga, Raluca Costache manifestãrile infraclinice ale afecþiunii. Dermoscopia
Spitalul Universitar de Urgenþã Militar Central
poate fi utilã în recunoaºterea precoce a unor structuri ºi
de monitorizare a evoluþiei sau a rãspunsului la
Helicobacter Pylori este unul dintre cei mai infecþioºi tratament.
agenþi patogeni umani fiind estimat a afecta aproximativ Scopul studiului: Sã observe caracteristicile dermoscopice
50% din populaþia generalã. Asocierea Helicobacter ºi sã efectueze corelaþii clinico-dermoscopice la un grup
Pylori (HPyl) cu patologia gastrointestinalã a fost de pacienþi cu Rozacee.
momentul de debut al numeroaselor studii legate de Metodã: S-au inclus în lotul de studiu 138 de pacienþi
implicarea acesteia în patologia numeroaselor afecþiuni diagnosticaþi clinic cu diverse subtipuri de Rozacee. S-au
extradigestive. S-a sugerat implicarea HPyl în patologia efectuat imagini clinice ºi dermoscopice. S-au observat ºi
hematologicã (deficitul de B12, purpura trombocito- monitorizat aspectele dermoscopice identificate. S-au
penicã idiopaticã), patologia neurologicã (boala stabilit corelaþii clinic-dermoscopice.
Alzheimer, boala Parkinson idiopaticã), patologia Rezultate ºi discuþii: Subtipurile de Rozacee au fost
dermatologicã (urticaria cronicã). distribuite astfel procentual ºi cu distribuþie femei
Având în vederea contexul actual ºi riscul de dezvoltare bãrbaþi: Eritemato-telangiectaticã 42,75% (2,68 la 1),
al tulpinilor rezistente este esenþialã efectuarea unei Papulo-pustuloasã 49,27% (5,18 la1), Fimatoasã 9,42% (1 la
eradicãri corecte precum ºi o monitorizare atentã a 5,5) ºi Rozacee Ocularã 36,95% (2,92 la 1). Dermoscopia a
pacienþilor cu risc. arãtat urmãtoarele criterii: vase telangiectatice (100%),
arii eritematoase (64,49%), dopuri foliculare ºi cozi de
Demodex (62,31%), pustule (56,52%), scuame (33,33%).
Limitãri: Numãrul mic de pacienþi ce poate sã nu reflecte
cu acurateþe, procentul criteriilor dermoscopice, precum
ºi lipsa grupului de control sunt limitãrile studiului.

27
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Metode de diagnostic (MD 1–MD 6)

Concluzii: Dermoscopia a îmbunãtãþit detecþia Demodex Obiective: Evaluarea clinicã ºi dermatoscopicã a


Folliculorum de la 50% (cu spinulosis clinic) la 62,31% leziunilor melanocitare nevice dobândite la un grup de
din pacienþi, a pustulelor de la 49,27% la 56,52% ºi a pacienþi, diagnosticate la primul consult dermatologic
scuamelor de la 33,33% la 39,13%. Toþi pacienþii cu efectuat la cerere pentru aprecierea nevilor.
spinulosis clinic aveau criterii dermoscopice de Metodã: Clinic am urmãrit localizarea, forma ºi
Demodex Folliculorum ºi acesta a fost confirmat prin caracteristicile clinice ale nevilor dupã regula ABCD, cu
scrapping. Dermoscopia este o tehnicã simplã ºi utilã încadrarea acestora în nevi melanocitari atipici sau nevi
pentru detecþia precoce a semnelor infraclinice de comuni, iar dermatoscopic am urmãrit dimensiunea
Rozacee, pentru a documenta puseele eruptive ºi în leziunilor nevice, pattern-ul nevic, coloraþia, distribuþia
perspectivã pentru monitorizarea procesului de refacere pigmentului, prezenþa ºi aspectul vaselor. Toþi pacienþii
cutanatã sub tratament dar cu siguranþã mai multe studii au fost examinaþi de cãtre aceiaºi doi dermatologi. S-a
sunt necesare a fi fãcute în viitor. utilizat dermatoscopul Heine Delta 20 cu camera Canon
Menþiune: Aceastã lucrare este efectuatã în cadrul ataºatã pentru înregistrarea imaginilor dermatoscopice
Programului Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea ºi analiza lor ulterioarã.
Resurselor Umane (POSDRU), finanþat din Fondul Rezultate: Studiul s-a efectuat pe un lot de 50 pacienþi, cu
Social European si Guvernul României prin contractul vârsta cuprinsã în intervalul de 18-40 ani (66%), cu
numãr POSDRU/159/1.5/S/137390. uºoarã predominanþã a genului feminin (52%), din
mediul urban (82%), care prezentau multiple leziuni
nevice, fiind analizate cele dobândite. Numãrul total de
MD 2 nevi melanocitari examinaþi a fost de 415. Leziunile
melanocitare au fost localizate mai frecvent la nivelul
DIAGNOSTICUL DIFERENÞIAL DERMATOSCOPIC trunchiului (67,71%). Cei mai mulþi nevi au avut
AL MELANOMULUI MALIGN CU KERATOZELE dimensiunea peste 5 mm (60%) ºi au prezentat 2 culori
SEBOREICE (47,22%). Distribuþia pigmentului a fost uniformã la
P.I. Ionescu 53,97% dintre leziunile melanocitare. Pattern-ul nevic
CMI „Ionescu Paul Ilarian“ predominant a fost globular (39,03%), respectiv reticular
la 33,49% din leziuni.
Lucrarea prezintã criteriile dermatoscopice de Concluzii: Evaluarea clinicã ºi dermatoscopicã a
diagnostic pozitiv al melanomului malign ºi al leziunilor melanocitare este importantã pentru
keratozelor seboreice, precum ºi aspecte dermatoscopice identificarea ºi aprecierea leziunilor nevice atipice, cu
de graniþã ºi de diagnostic diferenþial, cu imagini risc de transformare malignã; astfel pacienþii care se
sugestive. prezintã la prima consultaþie dermatoscopica pot fi
informaþi corect despre tipul leziunilor nevice pe care le
prezintã ºi cunoaºterea leziunilor atipice cu potenþial de
MD 3 transformare malignã ce necesitã ulterior monitorizare
periodicã. Din acest motiv pentru aceste leziuni
ROLUL EVALUÃRII CLINICE melanocitare pigmentare este recomandatã urmãrirea
ªI DERMATOSCOPICE PRIMARE A LEZIUNILOR dermatoscopicã.
MELANOCITARE NEVICE DOBÂNDITE LA UN GRUP
DE PACIENÞI
Maria Rotaru*, Luminiþa Biserica**, Angelica Nati*** MD 4
* Universitatea ,,Lucian Blaga”, Facultatea de Medicinã ,,Victor Papilian”,
Sibiu, Disciplina Dermatologie ASPECTE CLINICE ªI DERMATOSCOPICE
** Facultatea de Medicina ,,Victor Papilian”, Sibiu
LA UN CAZ PARTICULAR DE MELANOM
*** Dermatop S.R.L., Sibiu
CUTANAT PIGMENTAT
Introducere: Nevii melanocitari dobândiþi sunt leziuni cu A.-M. Þilea*, Mihaela Georgescu*, M.A. Badea**, D.A. Chiriþã*,
potenþial de transformare malignã, mai frecvent în Monica Dãrmãnescu*, V. Trifu*
* Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã Militar
rândul adulþilor ºi mai rar la copii, apariþia acestora fiind Central “Dr. Carol Davila”, Bucureºti, România
inflenþatã de factori genetici ºi de mediu. Leziunile ** Secþia de Dermatologie a Spitalului Judeþean Târgu-Mureº, Târgu-
nevice dobândite apar începând din copilarie, cresc ca Mureº, România
numãr în timpul vieþii ºi suferã modificãri clinice ºi
dermatoscopice, ultimele fiind primele care pot fi Introducere: Melanomul cutanat pigmentat (MCP) este în
sesizate de cãtre practicianul dermatolog. multe cazuri un diagnostic uºor de stabilit fie pe baza

28
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Metode de diagnostic (MD 1–MD 6)

aspectului clinic confirmat dermatoscopic, fie doar pe consider that there were some subtle clinical clues to
aspectul dermatoscopic. Existã totuºi cazuri când point us to the diagnosis of PCM: asymmetry of shape
indiciile clinice ºi dermatoscopice nu sunt foarte uºor de and colour and pearls not limited to the periphery of the
distins, biopsia fiind cea care stabileºte diagnosticul. lesion.
Prezentare de caz: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã Keywords: pigmented cutaneous melanoma, pigmented
de 66 ani care s-a prezentat pentru apariþia de basal cell carcinoma, dermoscopy
aproximativ 6 luni la nivel abdominal a unei formaþiuni Note: This paper was co-financed from the European Social
tumorale pigmentare cu dimensiuni de 0,7/1,4 cm. Fund, through the Sectorial Operational Programme Human
Leziunea prezintã o formã rectangularã, cu pigmentaþie resources Development 2007-2013, contract POSDRU/
159/1.5/S/155463 “Supporting excellence in scientific inter-
negru-roºu, cu perle în suprafaþa leziunii care nu erau disciplinary doctoral research in the economnic, medical and
limitate la periferia leziunii ºi o micã ulceraþie centralã. social fields”, coordinator The Bucharest University Economic
Aspectul dermoscopic era lipsit de indicii clare, Studies.
prezentând pigmentaþie asimetricã roºu-albastru-negru
cu aspect de crisalidã pe întreaga periferie a leziunii.
Biopsia a stabilit diagnosticul de MCP, indice Breslow – MD 5
0,8 mm, Clarck IV.
Discuþii ºi concluzii: Diagnosticul clinic iniþial a fost de CAPCANE DE DIAGNOSTIC ªI TRATAMENT
carcinom bazocelular pigmentar (CBP) având în vedere ÎN LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC
perlele de la suprafaþa leziunii. Totuºi lipsa de indicii - PREZENTARE DE CAZ
dermoscopice pentru CBP ne-a condus cãtre un Daciana Elena Brãniºteanu*, **, Anca Creþu*, Laura Andres*,
diagnostic indecis de MCP. Retrospectiv, considerãm cã Cristina Grinea*, Andreea Dimitriu*, D. Brãniºteanu***,
au existat totuºi indicii subtile clinice pentru MCP: P. Plãmãdealã****
* Clinica de Dermatovenerologie – Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþe
asimetria de formã ºi culoare, ºi perle care nu se limitau
,,Sfântul Spiridon“ Iaºi
doar la periferia leziunii. ** Departamentul de Dermatologie – U.M.F ,,Gr. T. Popa“ Iaºi
Cuvinte cheie: melanom cutanat pigmentat, carcinom *** Departamentul de Oftalmologie – U.M.F ,,Gr. T. Popa“ Iaºi
bazocelular pigmentat, dermoscopie. **** Departamentul de Anatomie Patologicã – U.M.F ,,Gr. T. Popa“ Iaºi

CLINICAL AND DERMOSCOPICAL ASPECTS Lupusul eritematos este o boalã autoimunã cu evoluþie
OF A PARTICULAR CASE OF PIGMENTED cronicã, ondulantã, clasificându-se din punct de vedere
CUTANEOUS MELANOMA clinic ºi imunologic în diferite forme. Poate afecta orice
organ, conducând astfel la o variabilitate foarte mare a
Introduction: Pigmented cutaneous melanoma (PCM) is manifestãrii bolii. Monitorizarea periodicã a activitãþii
in most cases a straightforward diagnosis, because either bolii reprezintã elementul cheie în managementul acestei
both the clinical and the dermoscopical aspects are boli.
relevant, or the dermoscopy image alone can establish Prezentãm cazul unei paciente de 76 de ani, cu
the diagnosis. However in some cases the clues are not importante APP (hepatitã cronicã cu virus C, accident
so discernible and only the biopsy can confirm the vascular cerebral ischemic), care s-a prezentat la consult
diagnosis. pentru prezenþa la nivelul extremitãþii cefalice,
Case presentation: We present the case of a 66 years old trunchiului, membrelor superioare ºi inferioare a unor
male patient that presented to our clinic for a 6 months plãci ºi placarde eritemato-scuamoase, unele cu contur
old, 0,7/1,4cm pigmented lesion on the abdomen. The circinat, neuniform colorate ºi cu leziuni purpurice pe
lesion had an asymmetrical rectangular shape and black suprafaþã, pruriginoase, ºi afectare unghialã mâini ºi
and red pigmentation with pearls that were not limited picioare. Debutul a fost în 2004 prin leziuni purpurice la
to the periphery and a small ulceration in the central nivelul gambelor, fiind diagnosticatã cu purpura
area. The dermoscopy aspect was rather devoid of clues crioglobulinemicã în contextul infecþiei cu VHC. Din
with an asymmetrical red and blue-black pigmentation 2011 starea generalã s-a înrãutãþit - fatigabilitate, mialgii,
and chrysalis aspects throughout the entire periphery of scãdere ponderalã importantã, cu accentuarea
the lesion. The biopsy showed PCM, Breslow 0,8 mm, simptomatologiei la expunerea la soare. Explorãrile
Clarck IV. paraclinice amãnunþite, consultul de medicinã internã ºi
Discussions and conclusions: The initial clinical diagnosis cel de neurologie au orientat spre diagnosticul de lupus
was that of a pigmented basal cell carcinoma (pBCC) on eritematos sistemic. Sub tratament corticoterapic
the account of the pearls on the surface of the lesion. sistemic ºi antimalaric evoluþia a fost favorabilã.
However, the lack of dermoscopy clues for pBCC led us Particularitatea cazului constã în faptul cã boala a
to an irresolute diagnosis of PCM. Retrospectively we debutat prin leziuni de purpurã vasculiticã interpretate

29
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Metode de diagnostic (MD 1–MD 6)

în contextul crioglobulinemiei asociate cu infecþia cu THE MANAGEMENT OF PIGMENTED BASAL CELL


VHC, cã evoluþia a fost ondulantã, apãrând ºi afectarea CARCINOMA ACCORDING TO THE CLINICAL
sistemicã cu fenomene neurologice, digestive asociate ºi AND DERMOSCOPICAL ASPECTS
suprapunerea infecþiei micotice. Deºi pacienta s-a
prezentat constant la medic, nu s-a ridicat niciodatã Introduction: Pigmented basal cell carcinoma (pBCC)
suspiciunea unui lupus pe parcursul celor 10 ani de continues to prove a challenging diagnosis even to this
boalã. day. However there are certain clues, clinical and
dermoscopical that can make the difference between
pBCC and pigmented cutaneous melanoma (PCM).
MD 6 Case presentations: We present three cases that were
diagnosed as pBCC on specific dermoscopic criteria: leaf
MANAGEMENTUL CARCINOMULUI BAZOCELULAR like structures, spoke-wheel like areas, blue-grey ovoid
PIGMENTAT PE BAZA ASPECTELOR CLINICE nests and globules, arborizing telangiectasias and target
ªI DERMATOSCOPICE like areas. The diagnoses were confirmed on
histopathology.
A.-M. Þilea*, Mihaela Georgescu*, M.A. Badea**, D.A. Chiriþã*,
Monica Dãrmãnescu*, V. Trifu* Discussion and conclusions: These cases presented with
* Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã Militar clinical and dermoscopical clues that could point one to
Central “Dr. Carol Davila”, Bucureºti, România both the pBCC and the PCM. However the
** Secþia de Dermatologie a Spitalului Judeþean Târgu-Mureº, România
dermoscopical criteria of leaf like structures and spoke-
wheel like structures should supersede all the other
Introducere: Carcinomul bazocelular pigmentat (CBP)
information. According to Menzies et al (2000), the
continuã sã se dovedeascã un diagnostic dificil chiar ºi în
specificity of these dermoscopic criteria for diagnosing
ziua de azi. Totuºi anumite indicii clinice ºi dermato-
pBCC vs PCM is 100%. Even though these specific
scopice pot face diferenþa între CBP ºi melanomul
dermoscopic structures have a low sensitivity, when
cutanat pigmentat (MCP).
present the diagnosis should be that of a pBCC. Ito et al
Prezentãri de caz: Prezentãm trei cazuri la care
diagnosticul a fost de CBP pe baza unor criterii (2014) found on a large cohort of pBCC patients that
dermoscopice specifice: structuri tip frunzã, structuri tip 3 mm excision margins lead to 100% cure rates.
osie cu spiþe, cuiburi ovoide ºi globuli albaºtri-gri, Considering this, larger margins of excisions for this
telangiectazii arborescente ºi structuri tip þintã. kind of tumours are unnecessary.
Diagnosticele au fost confirmate histologic. Keywords: pigmented basal cell carcinoma, pigmented
Discuþii ºi concluzii: Aceste cazuri au prezentat indicii cutaneous melanoma, dermoscopy, leaf like structures,
clinice ºi dermatoscopice care ar fi putut înclina balanþa spoke-wheel like structures.
atât spre MCP cât ºi spre CBP. Totuºi anumite criterii Note: This paper was co-financed from the European Social
dermoscopice cum ar fi structurile tip frunzã ºi Fund, through the Sectorial Operational Programme Human
structurile tip osie cu spiþe ar trebui sã aibã prioritate în resources Development 2007-2013, contract POSDRU/159/
faþa celorlalte indicii clinice ºi dermatoscopice. Conform 1.5/S/155463 “Supporting excellence in scientific inter-
Menzies ºi colab (2000) specificitatea acestor criterii disciplinary doctoral research in the economnic, medical and
dermoscopice de a diagnostica CBP faþã de MCP este de social fields”, coordinator The Bucharest University Economic
100%. Deºi aceste structuri dermoscopice prezintã o Studies.
sensibilitate scãzutã, atunci când sunt prezente
diagnosticul ar trebui sã fie cel de CBP. Ito ºi colab (2014)
au gãsit pe o cohortã mare de pacienþi cu CBP cã margini
de excizie de 3 mm conduc la vindecare în 100% din
cazuri. Având în vedere acest lucru considerãm cã
margini mai mari de excizie pentru acest tip de tumori
sunt nenecesare.
Cuvinte cheie: carcinom bazocelular pigmentat, melanom
cutanat pigmentat, dermoscopie, structuri tip frunzã,
structuri tip osie cu spiþe.

30
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Psoriazis-Lichen (PL 1–PL 6)

7. Receptor agonist: Sfingozin 1-fosfat: Ponesimod


SESIUNEA COMUNICÃRI 4
(ACT-128800), Actelion
PSORIAZIS-LICHEN (PL 1–PL 6) 8. Esterul acidului fumaric: dimetil-fumarat (FP187),
Forward-Pharma GmbH
Vineri 23 octombrie 2015 9. Analogi amigdalin
orele 09:35–10:35 10. Inhibitorii proteinkinazei C
Sala Magnolia 11. Inhibitori ai tirozinkinazei
12. Agoniºti ai receptorului adenozin A3
Prezidiu:

Prof. Dr. Remus Orãsan PL 2


Conf. Dr. Floarea Sãrac
Conf. Dr. Daciana Brãniºteanu MODELE ANIMALE CU IMPLICAÞII ÎN PATOGENIA
Dr. Ilarie Brihan ªI TERAPIA BIOLOGICÃ A PSORIAZISULUI
M. Alecu *, **, Oana Andreia Coman*, ***, Gabriela Coman*,
Ionica Rãdulescu**, Alina Muºetescu*, **
PL 1 * Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº”,
Bucureºti
NOUA OPÞIUNE TERAPEUTICÃ ÎN PSORIAZIS: ** Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicinã, Bucureºti
*** U.M.F. „Carol Davila”, Bucureºti
,,MOLECULELE MICI“
R.I. Orãsan, Meda Sandra Orãsan, Hana Decean Modelele animale clasice au evidenþiat importanþa
U.M.F. ,,Iuliu Haþieganu” Cluj-Napoca, Clinica de Dermatologie
limfocitelor T, Th în general ºi Th17 în special, ca ºi a
unor citokine proinflamatoare cum ar fi: TNF, IL-17, IL-
Cunoaºterea patogenezei psoriazisului cuplatã cu
12/IL-23 în patogenia psoriazisului. Aceste modele au
înþelegerea detaliatã a acþiunii citokinelor au dus la
furnizat date esenþiale pentru apariþia unor terapii
apariþia unui numãr mare de noi þinte terapeutice. Fiind
blocante ale principalelor citokine implicate în patogenia
o boalã cronicã, psoriazisul necesitã terapie continuã,
psoriazisului. Terapiile respective au o utilitate clinicã
sigurã ºi eficientã.
deosebitã dar prezintã efecte secundare, mai ales cã este
Introducerea agenþilor biologici a schimbat terapia
necesar sã se administreze continuu, toatã viaþa. Apariþia
acestei boli, mai þintitã pe mecanismul fizio-patologic.
unui nou model animal legat de utilizarea imi-
Deºi agenþii biologici sunt o opþiune excelentã de
quimodului în inducerea psoriazisului la animale, a scos
tratament, aceºtia îºi au limitele lor: existenþa efectelor
în evidenþã implicarea majorã ºi posibil primarã a
secundare, imunogenicitate, contraindicaþii ºi pierderea
keratinocitelor în patogenia psoriazisului. Pe de altã
eficacitãþii, la anumiþi pacienþi.
parte, practica de peste 10 ani din clinicã, legatã de
Noile “molecule mici” inhibã activarea limfocitelor T,
administrarea continua a medicaþiei anti TNF, a
traficul de leucocite, activitatea ºi producþia de
evidenþiat existenþa unor pacienþi la care s-a obþinut
leucotriene, angiogeneza ºi promoveazã apoptoza. Ele
remisiunea clinicã, ºi care au întrerupt accidental
moduleazã citokinele proinflamatorii ºi inhibã selectiv
adiministrarea acestor preparate pe o perioadã de 1-3
cãi de semnalizare în afecþiuni inflamatorii, care nu
luni. Întreruperea nu a fost urmatã de apariþia de leziuni
rãspund la tratamente convenþionale.
psoriazice în acest interval. Aceste aspecte, ca ºi
Unele dintre aceste ,,molecule mici” se administreazã
cunoaºterea modului de funcþionare a reþelei de citokine,
oral sau topic astfel cã efectul general de modificare al
ar putea constitui argumente pentru a lua în discuþie o
imunitãþii pacientului este extrem de redus.
administrare secvenþialã a preparatelor biologice anti
Noile molecule mici includ:
citokine. Aspectul vizeazã pacienþii la care s-a obþinut,
1. Inhibitorii Jak sau inhibitorii kinazei Janus (admi-
prin preparate biologice antiTNF, o remisiune clinicã
nistrare oralã)
stabilã, urmarindu-se totodatã reducerea semnificativã a
2. Tofacitinib (CP-690550 Pfizer)
costurilor terapiei biologice.
3. Baricitinib (LY3009104 Eli Lilly)
4. ASP015K (Janssen)
5. Ruxolitinib (INCB018424) INCYTE, administrare
oralã sau topicã
6. Inhibitori ai fosfodiesterazei 4:
- Oral – Apremilast (CC-10004) Celgene
- Topic – AN2728, Anacor

31
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Psoriazis-Lichen (PL 1–PL 6)

moderate psoriasis. We developed it using only


PL 3 ingredients already approved for human use, having an
excellent safety profile. Then we characterized the
REZULTATE TERAPEUTICE ÎN URMA extract using high performance liquid chromatography-
ADMINISTRÃRII A DOUÃ PREPARATE NATURISTE mass spectrometry. We used a standard base together
LA CAZURI DE PSORIAZIS VULGAR with the extract (E), and the base alone as placebo (P).
N.-D. Popescu*, Emma Gheorghe**, Mihaela Baºa***, Natalia We included ten patients with mild to moderate forms of
Roºoiu** psoriasis and no previous treatment for the disease.
* Centrul medical „MEDSTAR 2000” Constanþa
Patients applied E twice a day on all lesions from the
** Facultatea de Medicinã Constanþa
*** Spitalul Militar Constanþa right side of the body and P on those from the left side.
We assessed the PASI and DLQI initially and after four
Lucrarea îºi propune sã analizeze unele constante weeks of treatment.
biochimice în dinamicã, înainte ºi dupã tratamentul cu The extract’s showed anti-proliferative, anti-inflam-
douã preparate naturiste (Klinhaem si Stresclin), a douã matory, antioxidant effects, improving the PASI and
cazuri de psoriazis vulgar. Dozele administrate au fost DLQI when compared to the placebo. No side effects
cele recomandate de producãtor, iar perioada tera- were reported.
peuticã a fost de 30 de zile. The in vivo antipsoriatic activity of this original plant-
Întrucât rezultatele terapiei au fost foarte bune, leziunile based extract, though reported after assessment on a
specifice iniþiale reducãndu-se cu cca. 80%, s-a cãutat limited lot, encourages us to extend the study, as a first
gãsirea unor corelaþii cu modificãrile unor constante step in developing a plant-based product for mild to
biochimice sanguine. moderate forms of psoriasis.
S-a constatat creºterea cortisolului seric, a TSH-ului ºi a
glicemiei, ce demonstreazã acþiunea extractelor de
plante asupra statusului hormonal, în sensul mobilizãrii PL 5
sitemului neuro-endocrin pentru echilibrarea meca-
nismelor imunologice responsabile de patogenia LICHEN EROZIV BUCAL – PARTICULARITÃÞI
psoriazisului. CLINICE ªI EVOLUTIVE - PREZENTARE DE CAZ
Daciana Elena Brãniºteanu*,**, Anca Creþu*, Andreea
Dimitriu*, Ionela Vlase*, Karolina Tarasova*, D. Boda***,
PL 4 D. Brãniºteanu****, Delia Ciobanu****
* Clinica de Dermatovenerologie – Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþe
,, Sfântul Spiridon“ Iaºi
THERAPEUTIC BENEFITS OF A PLANT BASED ** Departamentul de Dermatologie – U.M.F. ,,Gr. T. Popa“ Iaºi
EXTRACT IN MILD TO MODERATE FORMS OF *** Cercetator ºtiinþific grad I – U.M.F. ,,Carol Davila“ Bucureºti
PSORIASIS **** Departamentul de Oftalmologie – U.M.F. ,,Gr. T. Popa“ Iaºi
***** Departamentul de Anatomie Patologicã – U.M.F. ,,Gr. T. Popa“
Andreea Nicoleta Boca*, Jacopo Sacomano*, Carmen Iaºi
Socaciu**, Anca Buzoianu*, Al. Tãtaru*
* Iuliu Haþieganu University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca Lichenul plan este o boalã inflamatorie cronicã, de
** University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Cluj- etiologie neelucidatã, ce poate afecta tegumentul ºi
Napoca
mucoasele. Este bine cunoscutã asocierea lichenului plan
cu hepatita cronicã cu VHC, dar sunt raportate ºi cazuri
Psoriasis has a major impact on the patients’ quality of
de asociere cu hepatita cu VHB. Prevalenþa bolilor
life. Patients frequently use complementary and
autoimune cum ar fi vitiligo, alopecia areata sau colita
alternative medicine approaches as self-medication, due
ulcerativã este crescutã la persoanele cu lichen.
to the fear of side effects or insufficient efficacy of
Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 60 ani, care se
conventional therapies. Literature flow outlines the
prezintã la consult pentru o eroziune dureroasã la
pharmacological benefits of natural formulations. These
nivelul mucoasei jugale stângi. Boala a debutat la 54 ani,
herbal extracts are rich in phenolics, phytosterols,
dupã un an apãrând ºi leziuni cutanate de lichen.
triterpenoids and unsaturated fatty acids,
Examenul clinic a mai obiectivat prezenþa de plãci
phytochemical molecules with antipsoriatic activity. Yet
hipopigmentare bine delimitate, contur neregulat,
few of these key-ingredients have been actively tested in
asimptomatice, situate cervical anterior ºi periocular. Ca
vivo.
APP menþionãm hepatita cronicã viralã cu VHB de 30
In the present study we sought to assess the therapeutic
ani. Biopsia cutanatã a confirmat diagnosticul de lichen,
benefits of an original plant-based extract in mild to
a fost exploratã tiroidian, dar fãrã decelarea de modi-

32
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Tumori Cutanate 2 (TC 2.1–TC 2.6)

ficãri patologice. Tratamentul a constat în corticoterapie


SESIUNEA COMUNICÃRI 5
sistemicã ºi topicã, ulterior dapsona, dar evoluþia a fost
fluctuantã în ciuda tratamentului adecvat.
TUMORI CUTANATE 2 (TC 2.1.–TC 2.6)
S-a exclus implicarea în etiologia bolii atât a patologiilor
autoimune, cât ºi a factorului metabolic ºi a medi- Vineri 23 octombrie 2015
camentelor. Rãmân, astfel, în discuþie predispoziþia orele 11:15–12:15
geneticã ºi factorul infecþios, respectiv infecþia cronicã cu Sala Magnolia
VHB. Nu existã date care sã compare evoluþia markerilor
virali cu puseele de exacerbare a leziunilor de lichen Prezidiu:
plan. De asemenea, neglijarea terapeuticã a afecþiunii
hepatice nu ne permite sã evaluãm amploarea implicãrii Prof. Dr. Virgil Feier
factorului infecþios. Prof. Dr. Maria Rotaru
Prof. Dr. Silviu Morariu

PL 6 TC 2.1

LICHEN HIPERTROFIC - PREZENTARE DE CAZ TUMORA NEUROENDOCRINÃ LA UN PACIENT


CU NEUROFIBROMATOZÃ DE TIP 1
Raluca-Paula Harnagea*, Laura Papagheorghe*,
Mihaela Bloju*, Mirela Nichita*, C. Giurcãneanu** M. Irimie, Claudia Irimie, Al. Oanþã
* Spitalul Universitar de Urgenþã Elias Bucureºti, Clinica Dermato- Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania, Braºov
venerologie
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“ Bucureºti, Introducere: Neurofibromatoza de tip 1 este o afecþiune
Departamentul Dermatovenerologie
neurocutanatã cu transmitere autozomal dominantã
rezultatã din mutaþia genei NF1 localizatã pe cromo-
Lichenul plan este o afecþiune inflamatorie idiopaticã, cu
zomul 17q11.2. Gena NF1 codificã neurofibromina o
evolutie cronicã, autolimitatã, ce afecteazã tegumentul,
proteinã activatoare a GTP-azei care inhibã semnalul
mucoasele ºi fanerele, caracterizatã printr-o eruptie
p21-RAS implicat în controlul proliferãrii ºi diferenþierii
papuloasã cu elemente mici, poligonale, de culoare
celulare. Mutaþiile NF1 conduc la o activitate supresoare
roºuviolacee, uneori cu reþea scuamoasã finã,
tumoralã anormalã cu creºterea prevalenþei unor tumori
superficialã. Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de
benigne ºi maligne, inclusiv a tumorilor neuroendocrine.
69 ani, internatã pentru eruptie diseminatã la nivelul
Caz clinic: Pacient în vârstã de 47 de ani în evidenþã cu
membrelor inferioare ºi superioare, bilateral, constituitã
NF1 din 2009. Pacientul prezenta caracteristicile clasice
din papule, plãci ºi placarde eritemato-violacee, bine
ale neurofibromatozei tip 1: numeroase pete cafe au lait
delimitate, indurate, infiltrate, acoperite de scuame
la nivelul trunchiului, lentigine axilare ºi inghinale,
groase, albicioase, în evoluþie de aproximativ 7 luni.
multiple neurofibroame ºi cifozã dorsalã asociatã cu
Pacienta acuzã prurit intens la nivelul tuturor leziunilor.
scoliozã lombarã severã progresivã, manifestãri cu debut
Parametrii hematologici ºi biochimici s-au situat în
din adolescenþã. În octombrie 2011 a fost internat pentru
limite normale, cu exceptia profilul glicemic care a
sindrom dispeptic cu hemoragie digestivã superioarã,
evidenþiat valori necontrolate. Sub tratament, evoluþia a
endoscopia digestivã superioarã relevând esofagitã de
fost favorabilã, pacienta prezentând dispariþia pruritului
reflux cu mucoasã gastricã aparent normalã, cu lichid de
ºi decaparea leziunilor. Având în vedere cã aceastã formã
stazã gastricã în cantitate mare, edem al mucoasei
clinicã particularã de lichen plan se asociazã cu un risc
bulbare ºi stenozã piloricã care nu a permis penetrarea în
de transformare malignã mai mare decât celelalte, se
segmentul II al duodenului interpretându-se ca ulcer
impune urmãrirea periodicã a leziunilor.
duodenal cu stenozã piloricã. A fost efectuatã
gastrectomie parþialã cu anastomozã gastro-jejunalã tip
Braun. Începând cu decembrie 2012 pacientul a suferit
episoade repetate de pancreatitã acutã care s-au remis cu
terapie medicamentoasã. În mai 2014 laparotomia
abdominalã a evidenþiat o formaþiune tumoralã de 3 cm
localizatã între bontul duodenal ºi pancreas cu com-
presie pe coledoc. S-a efectuat duodeno-pancreatectomie
cefalicã asociatã cu colecistectomie ºi anastomozã între
coledoc ºi bontul duodenal pe ansã jejunalã în Y a la

33
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Tumori Cutanate 2 (TC 2.1–TC 2.6)

Roux. Examenul histopatologic al formaþiunii tumorale un pacient în vârstã de 64 de ani. Vom aborda principalii
a fost sugestiv pentru o tumorã neuroendocrinã factori predictivi pentru dermatomiozita paraneoplazicã
(adenocarcinoid tip C) localizatã în peretele duodenal cu precum ºi factorii de prognostic nefavorabil.
invazie vascularã ºi perineuralã. Imunohistochimia a Orice pacient cu dermatomozitã trebuie supus unui
fost intens pozitivã pentru CK7, negativã pentru CK20, screening amãnunþit în vederea depistãrii unei boli neo-
zonal pozitivã pentru chromograninã, difuz pozitivã plazice. Asocierea dintre dermatomiozita ºi adenocarci-
pentru S100 ºi pozitivã 8-10% pentru Ki67. Nivelurile nomul de prostatã agraveazã prognosticul pacientului.
plasmatice ale markerilor neuroendocrini au fost
normale. Tomografia computerizatã toracicã a relevat
noduli pulmonari subpleurali ºi adenopatii axilare TC 2.3
bilaterale. A fost stabilit diagnosticul de tumorã
neuroendocrinã cu diferenþiere glandularã a peretelui TRANZIÞIA EPITELIAL MEZENCHIMALÃ
duodenal cu metastaze pulmonare ºi ganglionare. LA PACIENÞII CU SARCOM KAPOSI
Discuþii: Pacienþii cu NF1 au o incidenþã crescutã atât a A. Mihail*, **, Gabriela Coman*
tumorilor benigne cât ºi a celor maligne. Tumorile * Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Dr. Victor Babeº”, Bucureºti
maligne îndeosebi ale celulelor derivate din crestele ** Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicinã, Bucureºti
neurale au fost identificate la 3-15% dintre pacienþii cu
NF1. Circa 10-25% dintre pacienþii cu NF1 au tumori ale Tranziþia epitelial mezenchimalã (EMT) este un proces în
tractului gastro-intestinal majoritatea fiind asimpto- care celulele epiteliale îºi pierd o serie de caracteristici
matice. Cele mai frecvente tumori ale tractului gastro- epiteliale ºi îºi dezvoltã o serie de caracteristici
intestinal la pacienþii cu NF1 includ tumori stromale mezenchimale. EMT apare într-o serie de circumstanþe
gastrointestinale ale intestinului subþire, hiperplazia ca: dezvoltarea embrioanarã, vindecarea rãnilor,
plexurilor submucoase sau mienterice intestinale ºi progresia tumoralã. În toate aceste cazuri are loc
tumori carcinoide periampualre. Adenocarcinoamele scãderea coeziunii celulelor epiteliale ºi creºterea
gastrointestinale au fost de asemenea raportate la capacitãþii de migrare a acestora. Baza molecularã a EMT
pacienþii cu NF1 dar cu o incidenþã mult mai scãzutã o constituie modificãrile care apar în expresia mai
comparativ cu alte tumori. multor gene, disfuncþii ale unor factori de transcripþie
Concluzie: Frecvenþa ridicatã a tumorilor tractului (Notch, Snail, Twist) care au ca urmare, modificãri în
gastrointestinal la pacienþii cu NF1 impune efectuarea expresia mai multor tipuri de proteine. Unele tipuri de
screeningului clinic ºi imagistic pentru aceste tumori cu virusuri ca: virusul Epstein Barr, virusul herpetic 8,
ocazia controalelor periodice. virusul hepatitei C, pot activa transcripþia genelor
implicate în EMT ca ºi disfuncþia factorilor de trascripþie
Notch, Snail, Twist. În studiul nostru am investigat prin
TC 2.2 metoda ELISA, valorile serice ale Twist la un lot de 20 de
pacienþi cu sarcom Kaposi, non HIV ºi HIV, comparativ
DERMATOMIOZITA PARANEOPLAZICÃ cu un lot martor. Pacienþii au prezentat numai leziuni
Dana Bratu, I. Nedelcu, Camelia Badea, Cornelia Ciubotaru
cutanate. Rezultatele au evidenþiat o creºtere semni-
Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti ficativã a valorilor serice ale Twist la toþi pacienþii
investigaþi, comparativ cu lotul martor. Concluzii.
Dermatomiozita este o colagenozã ºi sumeazã caracte- Valorile crescute în ser ale Twist la pacienþii cu sarcom
risticile unei miopatii inflamatorii cu leziuni cutanate Kaposi evidenþiazã implicarea EMT în patogenia acestei
specifice, care pot preceda sau urma manifestãrilor afecþiuni, fiind corelatã cu progresia bolii. Este foarte
musculare. posibil ca în cazul bolii Kaposi, boalã cu evoluþie
O malignitate subiacentã a fost frecvent incriminatã în multicentricã, nonmetastaticã, EMT sã prezinte ºi alte
etiopatogenia acestei afecþiuni ºi claseazã astfel dermato- implicaþii patogenice care nu sunt legate strict de
miozita paraneoplazicã drept a 3-a categorie în clasifi- pierderea adezivitãþii.
carea lui Bohan ºi Peter. Afecþiunea este întâlnitã în
special la grupa de vârstã „peste 50 ani”, cu predilecþie la
sexul masculin. Cu toate acestea, dermatomiozita
asociatã neoplasmului de prostatã este o entitate rar
întâlnitã ºi descrisã în literatura de specialitate.
Prezentãm un caz clinic de asociere a formei acute de
dermatomiozita cu adenocarcinom prostatic recidivat la

34
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Tumori Cutanate 2 (TC 2.1–TC 2.6)

TC 2.4 TC 2.5

ANALIZA DATELOR SOCIO-DEMOGRAFICE STUDIU PROSPECTIV PRIVIND PROFILUL


ªI A INCIDENÞEI CARCINOAMELOR CUTANATE PACIENÞILOR CU KERATOZE ACTINICE
ÎN PERIOADA 2014-2015, LA NIVELUL SPITALULUI Maria Rotaru, Gabriela Iancu, Natalia Dumitrescu, C. Vâlsan,
CLINIC JUDEÞEAN SIBIU Anca Opriº
Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Medicinã „Victor Papilian”
Maria Rotaru, Gabriela Iancu
Sibiu, Disciplina Dermatologie
Universitatea ,,Lucian Blaga”, Facultatea de Medicinã „Victor Papilian”
Sibiu, Disciplina Dermatologie
Introducere: Keratozele actinice (KA) sunt cunoscute ca
Introducere: Incidenþa carcinoamele cutanate (CC) în leziuni precanceroase cu risc de progresie spre carci-
lume este într-o continuã creºtere, iar resursele financiare noame cutanate (0,48-2,57%), mai frecvent spinocelulare
utilizate pentru tratamentul acestora sunt tot mai mari. dar ºi carcinoame bazocelulare, fiind considerate recent
La nivel naþional, cunoaºterea incidenþei CC ºi a datelor carcinoame intraepiteliale. Incidenþa KA se aflã într-o
socio-demografice ale acestor pacienþi ar permite identi- creºtere progresivã ca urmare posibil ºi a comporta-
ficarea unor grupe populaþionale de risc, cu implemen- mentului social legat de expunerile la radiaþia UV,
tarea unor mãsuri de prevenire a carcinoamelor creºterii numãrului de zile de vacanþã pe an, dar ºi
cutanate. reducerii evidente a stratului de ozon cu creºterea
Obiective: Aprecierea incidenþei carcinoamelor cutanate agresivitãþii radiaþiei actinice asupra pielii fotoexpuse.
ºi analiza datelor socio-demografice la un lot de pacienþi Obiective: Analiza datelor socio-demografice, clinice ºi a
diagnosticaþi cu CC. opþiunilor terapeutice la un lot de pacienþi diagnosticaþi
Material ºi metodã: Am efectuat un studiu prospectiv pe o cu keratoze actinice.
perioadã de 1 an, pe 51 de pacienþi cu CC, în Clinica de Material ºi metodã: În perioada 2014-2015 am efectuat un
Dermatologie Sibiu. Datele socio-demografice au fost studiu prospectiv pe 65 de pacienþi cu keratoze actinice
preluate din fiºa de evaluare a factorilor de risc tumorali. consultaþi în Clinica ºi Ambulatoriul de Dermatologie al
Rezultate: Incidenþa CC a fost de 12,75 cazuri noi/100.000 Spitalului Clinic Judeþean Sibiu. Pacienþii incluºi în
locuitori/an. Carcinoamele au fost preponderent studiu au completat un chestionar cu datele
bazocelulare (CBC) (96,08%), cu vârstã medie de apariþie demografice, rasiale, educaþie, fototipul cutanat ºi
de 66 de ani, respectiv de 56 de ani pentru carcinoame comportamentul faþã de expunerea la radiaþia solarã ºi la
spinocelulare (CSC). Distribuþia pe sexe a CC a fost gradul de informare medicalã referitor la modalitatea de
relativ egalã (50,98% femei). CC au fost mai frecvente la tratament a KA. Datele obþinute au fost incluse într-o
pacienþii din mediul urban (84,31%), cu grad de bazã de date electronicã ºi analizate statistic.
ºcolarizare mediu (45,10%). Pacienþii cu CC au fost cel Rezultate: KA au fost cel mai frecvent întâlnite la sexul
mai frecvent de etnie românã (92,16%), cu fototip cutanat feminin (66,15%), la grupa de vârstã 60-80 de ani
III (56,86%), culoarea ochilor verzi ºi albaºtri (54,90%), (67,69%), din mediul urban (75,38%). Aproximativ 2/3
pãrul de culoare ºaten (58,82%) ºi grup sangvin A2
din KA s-au localizat la nivelul extremitãþii cefalice
(70,59%).
(69,23%), având leziuni multiple, ≤ 5 leziuni (64,62%), la
Concluzii: În studiul nostru incidenþa CC (12,25 cazuri
pacienþi cu fototip cutanat II (60%). Referitor la intenþia
noi de CBC si 0,5 cazuri noi de CSC/100.000
de tratament, majoritatea pacienþilor au acceptat ideea
locuitori/an) este inferioarã datelor din literatura de
de a fi trataþi (89,23%), cea mai frecventã metodã aleasã
specialitate (explicatã prin lipsa raportãrii centralizate a
tuturor cazurilor). În Europa incidenþa CC este de peste fiind terapiile topice cu Imiquimod, Ingenol mebutate,
29 cazuri noi de CBC /100.000 locuitori an ºi de peste 3 crioterapie, TCA sau 5fluorouracil (78,46%).
cazuri noi de CSC/100.000 locuitori an. Raportarea Concluzii: Importanþa diagnosticului ºi tratamentului
continuã a datelor spre registrul naþional de tumori precoce al keratozelor actinice se reflectã în timp prin
cutanate ar permite aprecierea exactã a incidenþei CC în scãderea incidenþei carcinoamelor cutanate. De aceea o
þara noastrã. educaþie medicalã proactivã pentru acceptarea ideii de
tratament a acestor leziuni aparent inofensive ar creºte
adresabilitatea pacienþilor cu keratoze actinice la
serviciile specializate, cu beneficii în timp asupra
reducerii transformãrii lor maligne.

35
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Actualitãþi Terapeutice (AT 1–AT 7)

TC 2.6 SESIUNEA COMUNICÃRI 6


ACTUALITÃÞI TERAPEUTICE
MANAGEMENTUL CARCINOMULUI BAZOCELULAR ÎN DERMATOLOGIE (AT 1–AT 7)
(CBC) PRIMAR CU LOCALIZARE TIBIALÃ
ANTERIOARÃ, LA PACIENTUL DE VÂRSTÃ Vineri 23 octombrie 2015
GERIATRICÃ orele 16:05–17:05
Carmen-Daniela Vinþe Sala Magnolia
Institutul Naþional de Gerontologie ºi Geriatrie ,,Ana Aslan“
Prezidiu:
CBC este o formaþiune tumoralã cutanatã malignã, cu
creºtere lent-progresivã în dimensiuni ºi potenþial Dr. Mihaela Leventer
metastatic redus. În prezent existã mai multe modalitãþi Dr. Irinel Nedelcu
de tratament, chirurgicale ºi non-chirurgicale. Dr. Viorel Trifu
Prezentãm douã cazuri clinice, însumând un numãr de
trei formaþiuni tumorale tip CBC (superficial ºi nodular)
localizate tibial anterior, diagnosticate la pacienþi cu AT 1
vârsta peste 80 de ani. În fiecare caz, evaluarea
dermatoscopicã a orientat diagnosticul cãtre CBC GREFELE CUTANATE – TEHNICI DE ACTUALITATE
superficial, respectiv nodular, diagnosticul fiind
V. Trifu, Monica Dãrmãnescu, Mihaela Georgescu, Marcela
confirmat prin examen histopatologic. Poenaru, A-M. Þilea
Unul dintre pacienþi a fost supus tratamentului Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã Militar Central
chirurgical pentru CBC superficial (excizie cu margini de ,,Dr. Carol Davila” Bucureºti, România
securitate oncologicã ºi grefã de piele liberã despicatã),
cu evoluþie favorabilã postoperator, dar rezultat Grefele cutanate reprezintã metode de reconstrucþie în
cosmetic discutabil, în plus pacienta necesitând defectele obþinute dupã excizia formaþiunilor tumorale
mobilizare cu cadru mobil timp de o lunã de zile. cutanate de mari dimensiuni sau situate în anumite zone
Cel de-al doilea pacient diagnosticat cu douã CBC anatomice în care alte metode reconstructive nu
localizate gambier bilateral a refuzat tratamentul reprezintã o opþiune. Planificarea preoperatorie trebuie
chirurgical, beneficiind de tratament topic cu imiquimod sã ia în considerare toate metodele posibile (per secun-
5% cremã pentru CBC superficial localizat gambier dam, per primam, lambouri cutanate de vecinãtate),
drept, timp de 4 sãptãmâni, ºi radioterapie pentru CBC grefarea cutanata fiind o metodã alternativã.
nodular ulcerat localizat gambier stâng. Combaterea Prezentãm o serie de cazuri în care reconstrucþia
reacþiilor inflamatorii locale, post-terapeutic, la nivelul defectelor tegumentare s-a fãcut prin grefare cutanatã
ambelor gambe s-a fãcut prin utilizarea de cremã (grefe de piele liberã toatã grosimea ºi grefe de piele
emolientã superhidratantã. Evoluþia localã a fost liberã despicatã), cu discuþii detaliate privind consi-
favorabilã, fãrã recidive la evaluarea periodicã, timp de deraþii preoperatorii ºi de îngrijire postoperatorie.
6 luni. În evoluþie sunt decelabile cicatrice hipo- Prezentãm tehnici de actualitate în recoltarea grefelor
pigmentare la nivelul ambelor gambe tratate. Pacienta a cutanate.
fost satisfãcutã de aspectul estetic în final ºi a pãstrat Grefarea cutanatã rãmâne o opþiune reconstructivã utilã
nealteratã calitatea vieþii pe parcursul tratamentului. în chirurgia dermatologicã, iar cunoaºterea avantajelor ºi
Evaluarea atentã a factorilor care þin de pacient cât ºi de dezavantajelor fiecãrui tip de grefã cutanatã reprezintã o
formaþiunea tumoralã propriu-zisã, reprezintã elemente necesitate în abordarea unei decizii optime, cu rezultate
importante în decizia terapeuticã. estetice ºi functionale satisfãcãtoare.
Calitatea vieþii pacientului ºi speranþa de viaþã sunt de
asemenea importante în stabilirea atitudinii terapeutice
la pacientul de vârstã geriatricã.

36
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Actualitãþi Terapeutice (AT 1–AT 7)

Ele produc o reaºezare a adipocitelor fãrã deteriorarea


AT 2 lor ºi fãrã modificarea probelor de metabolism a
lipidelor.
INCIDENTE ªI ACCIDENTE ÎN CHIRURGIA Prezentãm experienþa clinicii în utilizarea undelor de ºoc
DERMATOLOGICÃ LA BOLNAVI CU DEFICITE cu ajutorul aparatului Duolith, singur sau asociat
SEVERE DE COAGULARE tehnicii de radiofrecvenþã precum ºi protocoalele de
V. Trifu, Monica Dãrmãnescu, Mihaela Georgescu, Marcela lucru comparativ cu alte proceduri care vizeazã
Poenaru, A-M. Þilea remodelarea materialului adipos.
Secþia de Dermatologie a Spitalului Universitar de Urgenþã Militar Central
,,Dr. Carol Davila” Bucureºti, România

Considerând evoluþia chirurgiei dermatologice mo- AT 4


derne, ce implicã defecte cutanate primare ºi secundare
de mari dimensiuni, un istoric personal preoperator ºi o TRATAMENT ASOCIAT RADIOCHIRURGICAL
hemostazã meticuloasã intraoperatorie reprezintã ªI MEDICAMENTOS AL RINOFIMEI SEVERE:
condiþii obligatorii pentru un rezultat postoperator PREZENTARE DE CAZ
funcþional ºi estetic, lipsit de complicaþii. Viorica Mihãiþã Mihãlceanu
Prezentãm o serie de cazuri în care diferite tulburãri de Centrul Medical Dr. Mihãlceanu Timiºoara
coagulare (ex. trombocitopenie severã – 5000/microlitru
– în cadrul unui sindrom mielodisplazic) au necesitat cã Rinofima este consideratã o formã clinicã particularã de
reconstrucþia defectelor tegumentare primare mari sã se acnee rozacee caracterizatã prin hiperplazie sebacee,
facã numai în condiþiile unor pregãtiri preoperatorii ºi a fibrozã, dopuri foliculare ºi telangiectazii. Evoluþia ei
unor îngrijiri postoperatorii foarte minuþioase. Astfel, lent progresivã în timp, uneori pânã la dimensiuni
hemoragiile ºi hematoamele postoperatorii pot fi evitate.
gigante, lipsa tendinþei de rezoluþie spontanã ºi
Totuºi, în eventuala lor apariþie diagnosticarea la timp
rezistenþa la tratamentul medicamentos, creeazã
permite tratarea cu celeritate ºi astfel conservarea
dermatologului dificultãþi în abordarea terapeuticã, iar
prognosticului estetic ºi funcþional. Echimozele post-
operatorii, deºi uneori impresionante, nu necesitã de pacientului probleme cosmetice ºi izolare socialã.
obicei decât reasigurarea pacientului. Prezentãm cazul unui pacient de 68 ani cu acnee rozacee
Deºi pacienþii cu deficite severe de coagulare reprezintã cu câteva leziuni papulopustuloase la nivelul feþei ºi
contraindicaþii relative în chirurgia dermatologicã, în rinofimã severã. Într-o primã etapã (6 sãptãmâni) am
cazuri atent selectate acestea pot fi abordate chirurgical administrat doxiciclinã oral care a condus la estomparea
cu rezultate postoperatorii foarte bune. leziunilor inflamatorii. Ulterior am efectuat îndepãrtarea
þesutului hipertrofic de la nivelul nasului radio-
chirurgical. Dupã epitelizarea completã, timp de 3 luni
AT 3 pacientul a urmat tratament cu isotretinoin în doze mici
(10 mg/2 zile). În acest mod am obþinut remisiunea
UNDELE DE ªOC ÎN REMODELAREA CORPORALÃ completã ºi de duratã a leziunilor inflamatorii ºi
Mihaela Leventer
reducerea volumului nasului la dimensiuni normale cu
Centrul Dr Leventer - Bucureºti rezultate estetice excelente.

Remodelarea nechirurgicalã a þesutului subcutanat


preocupã atât pacienþii cât ºi lumea medicalã, cea a AT 5
furnizorilor de echipamente medicale, echipamente
cosmetice, de fitness, spa etc. O ABORDARE TERAPEUTICÃ INEDITÃ
Într-o piaþã a ofertelor atât de aglomeratã, ce soluþie ÎN CONTRACTURA DUPUYTREN
terapeuticã recomandã medicul privind reducerea Patricia Cristodor, I. Hâncu, Alina Gogulescu, Oana Sindea,
armonioasã a pachetelor adipoase care deformeazã linia Steluþa Raþiu, Ioana Vlad, V. Popa, Monica Suliþan, Iasmina
siluetei? Hâncu
În ultimii 10 ani s-a perfecþionat tehnologia undelor de Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Victor Babeº” Timiºoara
ºoc focusate sau divergente care aplicate pe pielea
supraiacentã pachetului adipos produc o micºorare a Contractura/boala Dupuytren constã în contractura
reliefului pielii. Numite ºi unde de cavitaþie, aceste forþatã în flexie a degetelor mâinii spre palmã, asociatã
ultrasunete sunt fie radiale, fie orizontale ºi sunt livrate cu imposibilitatea extensiei lor complete, datoratã
pachetului adipos prin intermediul pielii fãrã durere. afectãrii fasciei palmare printr-un proces de fibromatozã.

37
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Actualitãþi Terapeutice (AT 1–AT 7)

Existã mai multe abordãri terapeutice, þinând seama ºi


de stadiul bolii, unele persoane necesitând tratamente AT 7
repetate. Principalele tratamente înregistrate de
International Dupuytren Society includ radioterapia, PLAQUE PARAPSORIASIS MAY BENEFIT FROM
NA (Needle Aponeurotomy), injecþiile cu colagenazã ºi HOMEOPATHY
intervenþia chirurgicalã. L.C. Nwabudike
Având în vedere incredibilele progrese pe care utilizarea N. Paulescu Insitute, Bucharest, Romania
celulelor stem le-a adus medicinei moderne, ne-am pus
problema dacã acest tip de tratament nu ar putea fi Introduction: A pilot study of patients with parapsoriasis
benefic ºi pacienþilor cu boala Dupuytren. treated with homeopathy was carried out.
Cazuistica noastrã cuprinde un singur pacient, CA, de 42 Materials and Methods: A review of consecutive cases of
de ani, cãruia i-am injectat la nivelul contracturii grasime parapsoriasis treated with homeopathic medicines was
prelevatã de pe abdomen ºi centrifugatã dupã tehnica done. Inclusion criteria were biopsy-positive diagnosis
ºtiutã. Am urmarit rezultatele lunar, ele fiind nu numai and no use of any concomitant treatment for para-
evident favorabile clinic, dar ºi dublate de o percepþie psoriasis. Exclusion criteria were lack of biopsy-positive
consonantã din partea pacientului. diagnosis, use of concomitant treatments for
Considerãm cã, uºor de executat ºi extrem de bine tolerat parapsoriasis, refusal of homeopathic treatment, loss to
de pacient, transferul de grãsime bogatã în celule stem follow-up at onset of treatment.
meritã un loc în armamentariul therapeutic al acestei Eleven cases were reviewed. Ten cases (6 females and 4
boli invalidante. males, male:female ratio 2:3), age range 22-79 years, with
plaque parapsoriasis (pretreatment duration of disease
3 months to 12years) were included. One case was lost to
AT 6 follow-up.
Each case was treated using classical, individualised
homeopathy. Photographic documentation was carried
PROBLEME ACTUALE ÎN IMPLANTUL DE PÃR
out for each case.
PROPRIU
Results: The results were documented as remission,
I. Nedelcu, Al. Grigoriu, H. Aghazadeh improvement and failure.
Egoclinic Bucureºti
Remission was defined as complete clearance of lesions,
improvement as partial (at least 50% improvement
Implantul de pãr este o metodã eficientã ºi spectaculoasã and/or still improving) and failure as no response/less
în recuperarea podoabei capilare, dar ºi a altor zone de than 50% response.
pilozitate cu impact estetic. Five cases (50%) went into remission, four cases (40%)
În ultimii ani, datoritã extinderii marcate a acestei showed improvement, while 1 case (10%) failed to
metode , au crescut considerabil atât numãrul de respond. In some cases, remissions have lasted up to 5
intervenþii cât ºi numãrul clinicilor care practicã years after cessation of treatment. No complications
implantul de pãr. were observed from the treatment.
În acest context am observat creºterea numãrului de Conclusions: Full remission was seen in 50% of patients,
intervenþii la pacienþi care nu au indicaþie sau la care au another 40% of patients showed improvement. Thus,
fost implantate cazuri de alopecie autoimunã. homeopathy brought about full or partial remission in
Ca de altfel în orice intervenþie chirurgicalã , în condiþii 90% of patients with parapsoriasis. Homeopathy may be
de bunã practicã medicalã, în implantul de pãr se an efficacious method of treatment, bereft of serious side
impune un diagnostic corect, aprecierea corectã a effects, for biopsy-proven parapsoriasis.
momentului operator ºi a tehnicii operatorii, ºi nu în
ultimul rând determinarea aºteptãrilor pacientului.

38
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Varia 1 (V 1.1–V 1.7)

incidenþei ITS în ultimele decade în România o constituie


SESIUNEA COMUNICÃRI 7
creºterea incidenþei sifilisului ºi scãderea incidenþei
VARIA 1 (V 1.1–V 1.7)
gonoreei.

Sâmbãtã 24 octombrie 2015 V 1.2


orele 10:05–11:05
Sala Magnolia GRANULOM INELAR DISEMINAT SITUAT
PE ZONELE FOTO-EXPUSE
Prezidiu:
V. Benea*, Simona-Roxana Georgescu*, M. Tampa*,
V. Pãtraºcu**, Alice Rusu*, Mihaela-Anca Benea***,
Prof. Dr. Justin Diaconu Diana Leahu*, Cristina Maria Safta*
Prof. Dr. Simona Georgescu * Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi
CSP I Dr. Vasile Benea Tropicale „Victor Babeº” Bucureºti.
** CMI Piteºti
*** Centrul Medical Sana Bucureºti
V 1.1
Granulomul inelar este o afecþiune cutanatã de etiologie
ANALIZA EVOLUÞIEI INFECÞIILOR TRANSMISIBILE necunoscutã, cu evoluþie benignã. Forma diseminatã (10-
SEXUAL ÎN ROMÂNIA ÎN 2014 15% din cazuri), întâlnitã în special la adulþi, are o
V. Benea*, Simona-Roxana Georgescu*, evoluþie cronicã, recidivantã. Poate apãrea în asociere cu
Viorica Gheorghiu**, Elisabeta Otilia Benea*** alte afecþiuni, cum ar fi diabetul zaharat, neoplazii
* Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi (limfoame hodgkiniene, cancer ovarian sau de sân etc.),
Tropicale „Victor Babeº” Bucureºti
tiroidita autoimunã etc., infecþii (HIV/SIDA, hepatita
** Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureºti
*** Institutul de Boli Infecþioase “Matei Balº” Bucureºti cronicã cu VHB sau VHC, etc.), medicamente (alo-
purinol, diclofenac etc.), traumatisme locale etc.
Obiectiv: analiza evoluþiei incidenþei infecþiilor trans- Granulomul inelar situat la nivelul zonelor foto-expuse a
misibile sexual (ITS) majore în România în 2014. fost descris rareori.
Material ºi metodã: Studiul a fost realizat pe baza datelor Pentru tratamentul granuloamelor inelare diseminate au
înregistrate la Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureºti ºi fost încercate, cu rezultate variabile, diverse metode
la Centrul Dermato-venerologic Bucureºti. S-a avut în (antipaludice, retinoizi, corticoterapie, alte imuno-
vedere evaluarea evoluþiei incidenþei sifilisului, supresoare, pentoxifilin, dapsonã, fototerapie, inhibitori
gonoreei, infecþiilor genitale cu Chl.trachomatis ºi a ai TNF-alpha etc.).
infecþiei HIV/SIDA la bolnavii cu ITS. Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 74 de ani,
Rezultate: În 2014 au fost înregistrate 1294 cazuri noi de care s-a prezentat pentru o erupþie asimptomaticã
sifilis (1041 cazuri de sifilis recent). Incidenþa sifilisului a alcãtuitã din numeroase plãci ºi papule eritematoase, cu
crescut continuu, de la 7,1o/oooo în 1986, la 19,8o/oooo în dispoziþie inelarã situate pe zonele foto-expuse: torace
1989 ºi 58,53o/oooo în 2002 – când a atins valorile maxime, superior ºi membre (îndeosebi feþele dorsale ale
dupã care a început sã scadã (6,08o/oooo în 2014;
antebraþelor ºi mâinilor) ºi care evolua de 2 ani. Iniþial,
4,89o/oooo pentru sifilisul recent). De asemenea a crescut
erupþia a apãrut în anotimpul cald prin papule roºietice
ºi numãrul de cazuri de sifilis congenital: nici un caz în
care au confluat în plãci inelare, cu margini proeminente
1986, 8 cazuri în 1989 ºi 423 de cazuri în 2001; ulterior, ºi
ºi evoluþie centrifugã, agravându-se dupã foto-
dupã introducerea unor criterii mai riguroase de
expunere.
raportare, numãrul acestora a scãzut drastic (7 cazuri în
2014). În mod paradoxal, incidenþa gonoreei a scãzut, de Investigaþiile de laborator (hematologice, biochimice,
la 57,4o/oooo în 1986, la 35,7 o/oooo în 1989 ºi 0,83o/oooo în VSH, serologia HIV, IDR la PPD, radiografia pulmonarã)
2014 (177 de cazuri raportate). În 2014 au fost raportate au fost în limite normale. Din antecedentele patologice
15 cazuri de infecþii genitale cu Chl. trachomatis am reþinut HTA, glaucom ºi dislipidemie. Examenul
(incidenþã de 0,08 o/oooo). Prevalenþa infecþiei HIV la histo-patologic a confirmat suspiciunea clinicã de
bolnavii cu ITS, testaþi la Centrul Dermato-venerologic granulom inelar.
începând cu anul 1988, a fost în 2011 de 3,22%. Tratamentul topic cu corticosteroizi, crioterapia ºi
Concluzii: ITS continuã sã reprezinte o problemã majorã fotoprotecþia adecvatã au condus la o amelorare a
de sãnãtate publicã. Principala caracteristicã a dinamicii erupþiei dupã o perioadã de un an.

39
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Varia 1 (V 1.1–V 1.7)

pentru prima datã în anul 1967 de cãtre Beau ºi ulterior


V 1.3 de cãtre Linsday.
Caz clinic: Pacient în vârstã de 57 ani, clinic sãnãtos,
DISCUÞII ASUPRA UNUI CAZ DE SINDROM prezintã de aproximativ 17 ani decolorarea jumãtãþii
CARDIO-FACIO-CUTANAT ÎN CADRUL proximale a unghiilor de la membrele superioare ºi
SINDROAMELOR NEURO-CARDIO-FACIO- inferioare. Examinarea directã a unghiilor evidenþiazã o
CUTANATE coloraþie albicioasã a jumãtãþii proximale a unghiilor,
Al. Oanþã jumãtatea distalã fiind de culoare roz-maroniu, care nu
Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania Braºov se modificã odatã cu creºterea unghiilor sau prin
aplicarea presiunii asupra unghiei. Nu a fost efectuatã
Introducere: Sindromul cardio-facio-cutanat (SCFC) este o biopsia unghiei. Examinãrile de laborator hematologice,
afecþiune legatã de mutaþii ale genelor BRAF, MEK1, biochimice ºi imunologice au fost în limite normale.
MEK2 ºi KRAS majoritatea cazurilor fiind sporadice. Examenul micologic a fost negativ.
Caz clinic: Pacientã în vârstã de 3 ani este consultatã Discuþii: Unghiile “jumãtate - jumãtate” se caracterizeazã
pentru prezenþa de pete cafea cu lapte. Examenul printr-o coloraþie albã a jumãtãþii proximale a unghiilor,
obiectiv evidenþiazã facies cu hipertelorism, urechi mai respectiv o culoare roz-maronie a pãrþii distale a
jos inserate, plicã simianã mânã dreaptã, boltã palatinã acestora. Cele douã coloraþii ale unghiei sunt
ogivalã, þesut celular subcutanat, iar la nivel cutanat pete întotdeauna bine delimitate, nu dispar la presiune ºi nu
cafea cu lapte, nevi nevocelulari, hipertelorism. Suflu existã tendinþa de a-ºi modifica tiparul odatã cu creºterea
sistolic grad II/III/6. Ecografia cardiacã a evidenþiat unghiei. Histopatologic, modificãrile clinice se coreleazã
stenozã pulmonarã largã, insuficienþã pulmonarã cu o creºtere a grosimii peretelui vasului ºi o depunere
minorã, insuficienþã mitralã grd. II, insuficienþã de melaninã în zona distalã a jumãtãþii patului unghial.
tricuspidianã minorã. Nu s-a efectuat cariograma. În mod uzual, sindromul unghiilor “jumãtate-jumãtate”
Discuþii: Trãsãturile fenotipice ale SCFC sunt poate fi observat la pacienþii cu boala renalã cronicã,
asemãnãtoare sindromului Noonan, caracterizându-se boala Crohn, boala Behcet, pelagra.
prin întârzierea creºterii postnatale, hipotonie, întârziere Concluzii: Apariþia idiopaticã a unghiilor “jumãtate -
de dezvoltare psihomotorie, macrocefalie, micrognaþie, jumãtate”, evidenþiatã ºi de cazul prezentat, ridicã
fante palpebrale cu orientare antimongoloidã, întrebarea unei susceptibilitãþi genetice a afecþiunii.
hipertelorism, nas scurt, urechi în rotaþie posterioarã.
Afectarea cardiacã este reprezentatã de stenozã
valvularã pulmonarã, defect septal interatrial ºi V 1.5
cardiomiopatie. Diferenþierea de sindromul Noonan se
bazeazã pe prezenþa constantã a anomaliilor cutanate TIBOLA O RICKETTIOZÃ ÎNTÂLNITÃ
precum: pãr dezordonat, creþ ºi fin, cu creºtere lentã, ªI ÎN ROMÂNIA
hiperkeratozã folicularã a membrelor superioare, Al. Oanþã*, **, Smaranda Oanþã**, M. Irimie*
inferioare ºi a feþei, ulérythème ophryogène, xerozã, * Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania, Braºov
ichtiozã, keratodermie palmo-plantarã, pete cafea cu ** S.C. Dermamed S.R.L.
lapte, nevi multipli, pliul cutanat falangian distal,
achantosis nigricans ºi hiperlaxitate cutanatã a mâinilor Introducere: TIBOLA (tick-borne lymphadenopathy) este
ºi picioarelor. SCFC nu prezintã risc oncologic, spre o rickettsiozã transmisã la om de printr-o cãpuºã din
deosebire de celelalte sindroame neuro-cardio-facio- genul Dermacentor, agentul patogen uman cel mai
cutanate. frecvent fiind Rickettsia slovaca. Sindromul TIBOLA este
definit ca asocierea unei escare înconjurate de eritem la
nivelul scalpului ca urmare a unei înþepãturi de cãpuºã
V 1.4 cu adenopatie regionalã inflamatorie.
Caz clinic: Pacientã în vârstã de 55 ani a fost consultatã
UNGHII JUMÃTATE - JUMÃTATE - OBSERVAÞII pentru o placã inflamatorie roºie-violacee, infiltratã,
ASUPRA UNUI CAZ rotundã cu diametrul de 2 cm, localizatã la nivelul
vertexului ºi apãrutã în urmã cu aproximativ 45 de zile.
Al. Oanþã, Veronica Iliescu, Nicoleta Veres
Facultatea de Medicinã, Universitatea Transilvania Braºov
Leziunea a apãrut la aproximativ 10 zile de la o
înþepãtura de cãpuºã în timpul unei plimbãri într-o
Introducere: Unghiile “jumãtate - jumãtate” sau unghiile pãdure din zona montanã în luna februarie a anului 2015
lui Lindsay reprezintã o onicopatie sistemicã descrisã însoþitã iniþial de un eritem edematos pruriginos al
regiunii. Pacienta nu a prezentat febrã ºi nici alterarea

40
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Varia 1 (V 1.1–V 1.7)

stãrii generale. Leziunea inflamatorie era însoþitã de


adenopatie laterocervicalã dreaptã cu ganglioni cu V 1.6
diametrul de pânã al 2 cm. Investigaþiile de laborator
hematologice ºi biochimice uzuale au fost normale. HIPERHOMOCISTEINEMIA ÎN INSUFICIENÞA
Serologia pentru Borrelia burgdorferi a fost negativã. VENOASÃ CRONICÃ – STUDIU PROSPECTIV
Diagnosticul a fost stabilit pe baza criteriilor clinice. Maria Rotaru, Gabriela Iancu
Tratamentul a fost efectuat cu doxiciclinã 200 mg/zi Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Medicinã „Victor Papilian”
Sibiu, Disciplina Dermatologie
timp de 3 sãptãmâni cu dispariþia atât a leziunii
inflamatorii cât ºi a adenopatiei laterocervicale dupã
douã sãptãmâni cu persistenþa la finalul tratamentului a Introducere: În practica dermatologicã, insuficienþta
unei zone de alopecie cicatricialã rezidualã în zona venoasã cronicã (IVC) prin numãrul mare de cazuri,
leziunii iniþiale. frecvent complicate reprezintã un mare consumator de
Discuþii: Caracteristicile epidemiologice ale TIBOLA resurse financiare. Staza venoasã, incompetenþa
sunt: distribuþia sezonierã îndeosebi în perioada lunilor valvularã ºi statusul hipercoagulant sunt factori triggeri
reci ale anului (septembrie-mai) ºi localizarea geograficã în IVC. Valori crescute ale homocisteinei, un aminoacid
particularã în þãrile mediteraneene (Franþa, Grecia, derivat din metabolizarea metioninei, au fost identificate
Spania, Italia) ºi Europa de Est (Ungaria, România, la pacienþii cu status hipercoagulant, inclusiv în IVC.
Ucraina, Rusia, Armenia). Incubaþia medie este de 7 zile. Obiective: Analiza ºi corelaþia hiperhomocisteinemiei cu
Clinic diagnosticul este sugerat de criteriile obligatorii simptomele ºi manifestãrile clinice din IVC.
specifice: 1) înþepãtura unei cãpuºe de mari dimensiuni Material ºi metodã: Am realizat un studiu prospectiv pe o
pe partea superioarã a corpului (90% pe pielea pãroasã a perioadã de 1 an pe 166 de pacienþi cu IVC, internaþi în
capului) ºi 2) escarã necroticã de inoculare înconjuratã Clinica de Dermatologie Sibiu. Datele au fost obþinute
de un halou eritematos fix (15% din cazuri mai mare de din foile de observaþie ºi din fiºele de hipercoagula-
5 cm) ºi adenopatie regionalã dureroasã, ºi criteriile bilitate ale pacienþilor.
minore nespecifice: cefalee, febrã, artro-mialgii, astenie, Rezultate: IVC a avut o uºoarã preponderenþã la sexul
erupþie cutanatã. Spre deosebire de bola Lyme nu sunt feminin (58,43%). Simptomele resimþite de pacienþi au
observate meningo-encefalite sau reumatism inflamator. fost: durere în gambe (92,17%), senzaþie de greutate în
Diagnosticul de certitudine se bazeazã pe examinãrile picioare (84,34%), parestezii (78,31%), crampe musculare
microbiologice dintre care cea mai utilizatã este (76,51%). Manifestãrile clinice din IVC au cuprins: ulcer
imunofluorescenþa indirectã care este facilã ºi rapidã venos (80,12%), sindrom posttrombotic ºi tromboflebite
pânã la 3 luni de la inoculare. Se poate efectua cultura superficiale ºi profunde (58,43%), celulita microbianã
sau PCR din biopsia zonei inoculate, din crustele (39,76%), varice hidrostatice mari (30,12%), edeme
prelevate de pe escarã, din tamponamentul escarei, din gambiere (25,90%), dermatitã pigmentarã (15,06%),
sângele pacientului sau chiar din cãpuºã. Diagnosticul lipodermatosclerozã (9,04%), eczemã varicoasã (3,61%).
de certitudine rãmâne totuºi dificil, toate examinãrile Hiperhomocisteinemia a fost identificatã la 54,82% din
fiind lipsite de sensibilitate chiar ºi serologia. Evoluþia cazuri. La aceºti pacienþi valorile homocisteinei au fost
este rapid favorabilã sub tratament cu dipariþia febrei în cuprinse între 12-20 µmol/l (79,12%), 20-30 µmol/l
câteva zile ºi a adenopatiei într-o sãptãmânã. Escara se (18,67%) ºi peste 30 µmol/l (2,21%).
vindeca mai lent pe perioade de sãptãmâni sau chiar luni Concluzii: În studiul nostru majoritatea pacienþilor au
putând rãmâne sechele locale (alopecie cicatricialã prezentat simptome subiective supãrãtoare. Cele mai
tranzitorie sau definitivã). Tratamentul de elecþie este frecvente manifestãri clinice din IVC au fost ulcerul
doxiciclina 200 mg/zi la adulþi ºi macrolidele de noua varicos, sindromul posttrombotic, tromboflebita
generaþie (azitromicinã, claritromicinã) ca alternativã superficialã ºi profundã. Peste jumãtate din cazuri au
pentru copii ºi femeile gravide. Durata tratamentului prezentat un status hipercoagulant (54,82%).
este variabilã de la dozã unicã sau adaptatã la evoluþia Identificarea statusului procoagulant ºi tratamentul
clinicã (pânã la 72 ore de apirexie) pânã la 2-3 sãptãmâni. precoce ºi corect al acestuia ar permite un control mai
Concluzie: TIBOLA este o infecþie Rickettsii cu o bun al manifestãrilor IVC.
emergenþã în creºtere ºi în România în parte datoritã
rãspândirii cãpuºelor din genul Dermacentor. În cazurile
tipice diagnosticul clinic este simplu ºi de certitudine iar
tratamentul necostisitor.

41
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Varia 2 (V 2.1–V 2.7)

V 1.7 SESIUNEA COMUNICÃRI 8


VARIA 2 (V 2.1–V 2.7)
PATOLOGIA CUTANATÃ ÎN ARTÃ – O EXCURSIE
PRIN TIMP
D.O. Costache, Raluca Costache Sâmbãtã 24 octombrie 2015
Spitalul Universitar de Urgenþã Militar Central orele 11:40–12:40
Sala Crowne Ballroom
Prezentãm o scurtã incursiune prin modalitatea în care
artiºtii au înþeles, de-a lungul secolelor, sã descrie Prezidiu:
patologia cutanatã ºi sã accentueze anumite aspecte
pentru trnasmiterea mesajelor dorite. Prof. Dr. Ioan Nedelcu
Încã din antichitatea elenã sau egipteanã, particu- CSP I Dr. Mihail Alecu
laritãþile tegumentare ale normalului sau patologicului ªef Lucrãri Dr. Gheorghe Nicola
au atras atenþia artiºtilor, mai presus decât orice altã
ramurã a medicinii dermatologia fiind o parte nelipsitã.
V 2.1

SARCOIDOZÃ CUTANATÃ. OBSERVAÞII ASUPRA


UNUI CAZ
M.A. Badea*, Marina Lorena Richea*, Iudita-Maria Badea**,
O.S. Cotoi***, Mihaela Georgescu****, M.A. Þilea****,
S.H. Morariu*
* Clinica Dermatovenerologie Târgu-Mureº
** Clinica de Anestezie ºi Terapie Intensivã, Spitalul Clinic Judeþean de
Urgenþã Târgu-Mureº
*** Clinica Anatomie Patologicã, Spitalul Judeþean de Urgenþã Târgu-
Mureº
**** Clinica Dermatovenerologie, Spitalul Militar Central Bucureºti

Introducere: Dermatozele granulomatoase se caracte-


rizeazã prin prezenþa inflamaþiei cronice cu formare de
granuloame constituite dintr-un numãr variabil de
histiocite sau celule epiteloide, celule gigante
multinucleate ºi limfocite. Leziunile tegumentare
prezintã mai multe subgrupuri în funcþie de arhitectura
granuloamelor, localizarea lor, prezenþa sau absenþa
necrozei centrale, prezenþa sau absenþa unor materiale
strãine corpului uman.
Caz clinic: Pacientã în vârtsã de 71 de ani a solicitat
consult dermatologic pentru prezenþa de aproximativ 10
ani la nivelul feþei, regiunii cervicale anterioare precum
ºi la nivelul braþului drept de plãci eritematoase, bine
delimitate, infiltrate cu dimensiuni între 2x2 cm ºi 4x4
cm. Leziunile aveau caracter asimptomatic. La vitro-
presiunea leziunilor cu o lamã de sticlã (diascopie) s-a
observat un aspect de „jeleu de mere”. Suspiciunea
clinicã a fost de sarcoidozã cutanatã sau tuberculozã
cutanatã (lupus vulgar cu leziuni multiple). Am efectuat
o biopsie cutanatã iar examenul histopatologic a decelat
prezenþa a numeroase granuloame fãrã necrozã centralã,
celule gigante multinucleate ºi prezenþa corpilor
asteroizi. S-a efectuat radiografie toracicã postero-
anterioarã ºi consult pneumologic pentru excluderea
afectãrii la acest nivel. Examinarea CT nu a evidenþiat

42
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Varia 2 (V 2.1–V 2.7)

leziuni de sarcoidozã sau tuberculozã la nivelul altor


organe. Valorea angiotensin-convertazei a fost de 35 U/L V 2.3
(v.n=12-68 U/L). Pacienta a urmat tratament cu
ACNEEA LIMFOEDEMATOASÃ
dermatocorticoizi superpotenþi (clobetasol propionat
unguent 0,5 mg/g bid) cu evoluþie staþionarã a leziunilor Mihaela Anca Popescu, Silvia Vasile, J.D. Diaconu
Clinica de Dermatologie, Spitalul de Boli Infecþioase ºi Tropicale “Victor
cutanate dupã 30 de zile de tratament. S-a iniþiat
Babeº”, Bucureºti
tratament cu Minociclinã 100 mg 1 cp/zi cu evoluþie
favorabilã a leziunilor. În prezent pacienta se aflã în Acneea limfoedematoasã (acneea cu edem facial), este o
evidenþa clinicii noastre ºi este examinatã periodic formã rar întâlnitã de acnee care asociazã leziunilor de
dermatologic, clinic ºi paraclinic. acnee un edem facial dur, simetric sau nu, cu evoluþie
Concluzii: Diagnosticul de sarcoidozã cutanatã impune progresivã ºi tendinþã la permanentizare. Mecanismul
investigaþii paraclinice pentru identificarea afectãrii altor este necunoscut, fiind incriminatã fie o reacþie granulo-
organe. Reprezintã o dermatozã granulomatoasã matoasã extensivã datoratã mediatorilor inflamatori din
frecvent rezistentã la terapia localã. Minociclina poate acnee, fie pre-existenþa unor limfatice hipoplastice.
reprezenta o variantã terapeuticã eficientã. Lucrarea de faþã prezintã cazul unui tânãr cu acnee
Cuvinte cheie: sarcoidozã cutanatã, angiotensin-con- limfoedematoasã, suspicionat iniþial ca având o colage-
vertazã, minociclinã nozã (lupus eritematos, dermatomiozitã), biopsia cuta-
natã ºi proba terapeuticã precizând în final diagnosticul.

V 2.2
LYMPHOEDEMATOUS ACNE
DERMATOPOROZA. STUDIU PE 20 DE PACIENÞI The lymphedematous acne is a rare form of acne which
M.A. Badea*, S.H. Morariu *, Anca Sin** associates the typical acne lesions with a solid facial
* Clinica Dermatovenerologie Târgu-Mureº edema, symmetrical or not, having a progressive
** Disciplina de Biologie Celularã ºi Molecularã, U.M.F. Târgu-Mureº evolution of the swelling, which can become permanent.
The precise mechanism is unknown; the edema is likely
Introducere: Dermatoporoza cuprinde manifestãri clinice to be due ether to an extensive granulomatous reaction
datorate agresiunii actinice cronice. Este strâns corelatã to the acne inflammation mediators, ether to pre-existing
cu creºterea mediei de viaþã a populaþiei. Leziunile hypoplastic lymphatics. Our paper presents the case of a
clinice sunt reprezentate de atrofie, purpurã, young man with lymphedematous acne, at the
pseudocicatrici stelate sau liniare, ulceraþii, hematoame beginning suspected having a connective tissue disease (
disecante. Când aceste manifestãri apar în urma lupus erythematous, dermatomyositis), but finally, the
corticoterapiei prelungite vorbim despre dermatoporozã cutaneous biopsy and the treatment response
secundarã. Ambele forme au localizare de elecþie la established the diagnosis.
nivelul antebraþelor. Mecanismele moleculare implicã
scãderea activitãþii CD44, principalul receptor pentru
acid hialuronic.
V 2.4
Material ºi metodã: Prezentãm pe scurt aspectele clinice
ale dermatoporozei primare ºi secundare la o serie de 20
DIABETUL ZAHARAT ªI PIELEA
de pacienþi din cazuistica Clinicii de Dermatologie din
Târgu-Mureº. Mihaela Anca Popescu, Silvia Vasile
Clinica de Dermatologie, Spitalul de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Victor
Rezultate: Dintre cei 20 de pacienþi, 15 (75%) au prezentat Babeº”, Bucureºti
dermatoporozã primarã actinicã, iar restul de 5 (25%)
dermatoporozã secundarã datoratã corticoterapiei (2 Având în vedere conexiunile multiple ale organului
pacienþi cu pemfigus vulgar, 2 pacienþi cu psoriazis cutanat cu organele interne, este frecventã asocierea
vulgar ºi o pacientã cu pemfigoid bulos). La 19 (95%) dintre bolile sistemice ºi cele ale pielii. În aceastã lucrare
pacienþi localizarea a fost la nivelul antebraþelor. La o ne-am propus sã facem o nouã trecere în revistã a
singurã pacientã lezinule au fost localizate la nivelul manifestãrilor cutanate din diabetul zaharat, astfel încât
gambelor. sã fie de ajutor atât dermatologului cât ºi medicului
Concluzii: Majoritatea cazurilor de dermatoporozã au generalist sau internist. Cu aceastã ocazie vor fi
fost de cauzã actinicã. Boala se întâlneºte mai frecvent la prezentate, pentru exemplificare, cazuri urmãrite în
femei ºi se localizeazã la nivelul antebraþelor. cadrul Clinicii de Dermatologie a Spitalului de Boli
Cuvinte cheie: dermatoporoza, vârstnici. Infecþioase ºi Tropicale ,,Victor Babeº” din Bucureºti.

43
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea Varia 2 (V 2.1–V 2.7)

DIABETES MELLITUS AND THE SKIN


V 2.6
Considering the multiple connections between the skin
and the internal organs, the systemic associations of the OFIAZA INDUSÃ DE INFECÞIA TRICOFITICÃ
skin diseases is very frequent. This paper is planning to Cornelia Ciubotaru*, Al. Grigoriu, Dana Bratu, Cristina
remember the skin disorders in diabetes mellitus, so as Dumitrescu, I. Nedelcu
to be helpful to the dermatologist as well as to the Spitalul Clinic Colentina - Secþia Dermatologie II
general practitioner or internist. By this circumstance, in
order to illustrate, will be presented cases followed În etiologia peladei sunt descrise ºi procesele infecþioase,
within the Dermatological Clinic of the Hospital of în special cele asociate cu modificãri inflamatorii.
Infectious and Tropical Diseases “Victor Babes” from Prezentãm un caz în care o infecþie tricofiticã, deºi
Bucharest. neinflamatorie, precede ºi induce dezvoltarea unei
alopecii areata, cu evoluþie ofiazicã.
Diagnosticul de microsporie se susþine prin aspectul
clinic ºi de laborator. În urma tratamentului antimicotic
V 2.5 s-a remis microsporia, rãmânând leziuni peladice
ofiazice în zona occipitalã, cu persistenþa anumitor
PANICULITÃ NODULARÃ CU LEZIUNI CUTANATE leziuni ºi dupã tratament.
EXTINSE INDUSÃ DE INFECÞIA CU TOXOPLASMÃ Se prezintã ºi ipoteza peladeipe fondul unui tratament
GONDII inadecvat al infecþiei fungice.
Iulia Solomon*, Liliana Gabriela Popa*,**, Lorena Stan*,
Raluca Lutuc*, C. Giurcãneanu*,**
* Spitalul Universitar de Urgenþã ,,Elias“ - Secþia Dermatologie,
Bucureºti V 2.7
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“, Bucureºti

INFLUENÞA FACTORILOR FIZICI ÎN PATOGENEZA


Paniculita, inflamaþia þesutului subcutanat, poate avea
PEMFIGOIDULUI BULOS: PREZENTARE DE CAZ
numeroase etiologii precum afecþiuni ale þesutului
conjunctiv, factori infecþioºi sau fizici, boli metabolice ºi Amalia Orac*, Anca Solomon*, Mara Sabãu*,
proliferative. Sorina Dãnescu**, Corina Baican**, A. Baican**
* Spital Clinic Judeþean de Urgenþã Cluj-Napoca, Clinica Dermato-
Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 58 ani care
venerologie,
s-a prezentat în clinica noastrã pentru noduli ºi plãci ** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Iuliu Haþieganu” Cluj-Napoca,
violacee indurate, asimptomatice diseminate pe trunchi Departamentul Dermatovenerologie
ºi membre, în evoluþie de 6 luni. Examenul histo-
patologic al biopsiei cutanate a confirmat suspiciunea Pemfigoidul bulos este o maladie buloasã autoimunã
clinicã de paniculitã lobularã cu elemente de vasculitã. care afecteazã în special persoanele vârstnice. Subtipul
Pacientul a negat traumatismele sau expunere la frig ca afecþiunii induse de factori fizici reprezintã o formã rarã
factori declanºatori ai leziunilor cutanate. Screening-ul ºi insuficient caracterizatã. Prezentãm cazul unei
extensiv pentru afecþiuni ale þesutului conjunctiv, paciente în vârstã de 59 ani cunoscutã cu mastopatie
afecþiuni metabolice ºi proliferative a fost negativ. De fibrochisticã cu risc, 2 neoplasme mamare, unul la sânul
asemenea, screening-ul pentru infecþii bacteriene a fost stâng ºi unul la sânul drept, ambele operate ºi radio-
negativ. Corticoterapia sistemicã, urmatã de tratament chimiotratate, carcinom in situ de col uterin operat
cu Colchicina 1 mg/zi ºi Dapsona 50 mg/zi au ameliorat pentru care s-a efectuat histerectomie cu anexectomie,
temporar leziunile cutanate. Screening-ul pentru infecþii tiroidectomie totalã pentru guºã nodularã, care s-a
parazitare a indicat un titru crescut de anticorpi IgG anti- adresat serviciului nostru pentru leziuni de tip bulos la
Toxoplasma gondii. A fost iniþiat tratament specific, care nivelul zonei de radioterapie mamar drept apãrute la 1
a dus la remiterea leziunilor cutanate. an de la întreruperea radioterapiei. Examinarea IFD ºi
Deºi se cunoaºte faptul cã agenþii infecþioºi pot fi ELISA pentru BP180 ºi BP230 au confirmat diagnosticul
implicaþi în apariþia leziunilor de paniculitã, Toxoplasma
de pemfigoid bulos. Scopul acestei lucrãri este analiza-
gondii este rareori o cauzã a acestei afecþiuni. Aºadar,
rea factorilor fizici care pot declanºa apariþia pemfi-
screening-ul pentru o posibilã infecþie parazitarã ar
goidului bulos prin analizarea datelor din literaturã în
trebui efectuat la pacienþii cu paniculitã de cauzã
raport cu cazul prezentat.
necunoscutã, neresponsivã la tratamentul standard.

44
SIMPOZIOANE
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S1

SIMPOZION DOVE – UNILEVER


Miercuri 21 octombrie 2015
Orele 18:00 – 18:30
Sala Crowne Ballroom

Skin as a Barrier:
Latest Dove Advancements in Skin Cleansing and Care

Speaker: Dr. Carmen Madlen Curea


Senior Dermatology and Venereology Doctor, Colentina Hospital

Skin Barrier Science


The Stratum Corneum (SC), the most superficial layer of the skin, is the true interface with the
environment. This structure provides protection from exogenous oxidants and microbes. The most critical of
these protective functions is the water permeability barrier. The SC is essentially impermeable to water except
for a small but vital flux that serves to maintain its hydration and flexibility. In order to extend our understanding
of composition, structure and water flux properties in both cosmetically dry and healthy skin, we have
combined analysis of SC recovered by sequential tape-stripping with trans-epidermal water loss measurement.

Building healthy barrier from inside


The health of the skin’s barrier is determined by homeostasis of key epidermal processes. The
peroxisome proliferator activated receptors (PPARs) have been shown to play major roles in epidermal
regulation. Indeed, all three PPAR isoforms (α, β/δ and γ) are expressed in the human epidermis and using
a systems biology approach to model the human epidermis, we predicted greater benefits would be
achieved from pan-PPAR agonists compared to selective agonists. We identified 12-Hydroxy Stearic Acid
as cosmetic pan-PPAR agonist and provide clinical evidence of improved SC barrier on women with
moderately dry lower legs.
Managing barrier through daily cleansing
Personal cleansing is an important part of daily skin care. Cleanser surfactants can disrupt the skin
barrier causing skin irritation and dryness. The incorporation of skin-natural lipids in a cleanser system
can help minimize lipid damage during cleansing and even replenish lipids that are likely to be lost
during typical cleansing. Mild cleansing with simultaneous protection of both proteins and lipids is even
more important for skin that is already compromised. In mild and moisturizing body wash systems,
emollient or occlusive oils are deposited on skin during wash, however they can often mask the
underlying skin condition. Using controlled normal use protocols, we have been able to show that
inherent mildness of the surfactants plays a key role even in a high emollient system.

47
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S2

SIMPOZION LEO PHARMACEUTICALS


Miercuri 21 octombrie 2015
Orele 18:35 – 19:05
Sala Crowne Ballroom

Poziþionarea Daivobet® gel în cadrul terapiilor combinate


pentru psoriazis

Speaker: Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti

Psoriazisul este o afecþiune cutanatã cronicã, determinatã genetic, având componentã inflamatorie
ºi proliferativã, ºi afecteazã cca 2% din populaþia þãrii noastre.
Managementul psoriazisului trebuie sã aibã în vedere complexitatea afecþiunii; de aceea, în special
pentru formele moderate ºi moderat-severe este necesar sã fie luate în considerare terapii combinate: atât
sistemice cât ºi locale, la nivelul leziunilor. Iatã de ce este important a administra terapia optimã în
conformitate cu severitatea leziunilor ºi în egalã mãsurã sã se vinã în întâmpinarea preferinþelor
pacienþilor, pentru o cât mai bunã complianþã, vorbind aici de tratamentele topice, de lungã duratã.
Este deja binecunoscut faptul cã în fiziopatologia acestei afecþiuni se evidenþiazã hiperproliferarea
ºi diferenþierea anormalã a keratinocitelor însoþitã de un infiltrat inflamator. Ca urmare, tratamentul topic
eficient trebuie sã se adreseze ambelor substraturi enumerate mai sus.
Combinaþia unicã de calcipotriol/betametazonã dipropionat din Daivobet® gel întruneºte cu
succes condiþiile necesare pentru o terapie topicã eficientã ce poate fi asociatã cu succes, în cazuri severe,
cu terapia sistemicã.
Cele douã componente ale sale acþioneazã atât asupra inflamaþiei (betametazona dipropionat) cât ºi
asupra hiperproliferãrii ºi diferenþierii keratinocitelor (calcipotriol) minimizând în acelasi timp riscul
apariþiei efectelor secundare. Aceastã combinaþie, sub formã de gel non-alcoolic, lipofilic, datoritã
profilului de siguranþã si eficienþei remarcabile pe leziunile psoriazice, susþine în egalã mãsurã ºi
preferinþa pacienþilor pentru un topic lejer, uºor de aplicat.

48
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S3

SIMPOZION NEOLA PHARMA-GALDERMA


Miercuri 21 octombrie 2015
Orele 19:10 – 20:10
Sala Crowne Ballroom

O nouã opþiune terapeuticã pentru tratamentul rozaceei

Speaker: Profesor Peter Bjerring, MD, Dr.Sci. (Med)


Medical Director and Head of Dermatology, Mølholm Hospital, Danemarca

Moderator: Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti

Rozaceea este o afecþiune cronicã inflamatorie, localizatã la nivelul feþei. Cele mai frecvente
manifestãri ale acestei afecþiuni sunt leziunile papulo-pustuloase ºi eritemul. Rozaceea are un impact
psiho-social negativ asupra vieþii pacientului, de aceea este foarte important sã descoperim tratamente cu
adevãrat eficiente ale acestei afecþiuni.
SOOLANTRA cremã este o nouã opþiune terapeuticã pentru tratamentul topic al leziunilor
inflamatorii cauzate de rozacee la pacienþi adulþi ºi se administreazã o singurã datã pe zi. Ingredientul
activ al SOOLANTRA este ivermectina, un membru al clasei avermectinelor. Ivermectina are efecte
antiinflamatorii prin inhibarea secreþiei de citokine inflamatorii induse de lipopolizaharide. Mecanismul
de acþiune dual al SOOLANTRA se datoreazã efectului antiinflamator precum ºi distrugerii paraziþilor
Demodex, care reprezintã un factor declanºator al inflamaþiei cutanate.
Eficacitatea, siguranþa pe termen lung ºi tolerabilitatea SOOLANTRA, raportate atât de
investigatori cât ºi de pacienþi, au fost demonstrate versus substanþa vehicul, acidul azelaic 150 mg/g gel
ºi versus metronidazol 7,5 mg /g cremã, administrat de douã ori pe zi.
SOOLANTRA aplicatã o datã pe zi înainte de culcare a fost evaluatã ca tratament al leziunilor
inflamatorii ale rozaceei în cadrul a douã studii clinice randomizate, în regim dublu-orb, controlate cu
substanþa vehicul, care au avut o structurã identicã. Studiile au fost efectuate pe 1371 de subiecþi cu vârsta
minimã de 18 ani, care au fost trataþi o datã pe zi, timp de 12 sãptãmâni, cu SOOLANTRA sau cu substanþa
vehicul.

49
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

Rezultatele ambelor studii clinice au demonstrat cã SOOLANTRA, aplicatã o datã pe zi, timp de 12
sãptãmâni, a fost superioarã statistic substanþei vehicul din perspectiva ratei de succes IGA ºi a modificãrii
absolute a numãrului de leziuni inflamatorii.
Pe parcursul perioadei de extensie de 40 de sãptãmâni s-a comparat siguranþa pe termen lung a
SOOLANTRA cremã versus acidul azelaic 150 mg/g gel. SOOLANTRA cremã a fost bine toleratã pânã la
52 de sãptãmâni. Incidenþa evenimentelor adverse raportate în cazul administrãrii SOOLANTRA a fost
comparabilã cu cea în cazul administrãrii substanþei vehicul ºi a acidului azelaic 150 mg/g gel în toate
studiile.
De asemenea, eficacitatea ºi siguranþa SOOLANTRA în tratamentul leziunilor inflamatorii ale
rozaceei au fost evaluate în cadrul unui studiu clinic randomizat, în regim orb pentru investigator,
controlat cu substanþã activã. Studiul a fost efectuat pe 962 de subiecþi cu vârsta minimã de 18 ani, care au
fost trataþi timp de 16 sãptãmâni cu Soolantra o datã pe zi sau Metronidazol 7,5 mg/g cremã, de douã ori
pe zi.
Rezultatele studiului au demonstrat superioritatea (cu semnificaþie statisticã) a Soolantra faþã de
Metronidazol 7,5 mg/g cremã, din perspectiva criteriului principal al eficacitãþii (modificarea procentualã
medie a numãrului de leziuni inflamatorii), cu o reducere de 83,0% în grupul tratat cu ivermectinã ºi
respectiv 73,7% în grupul tratat cu metronidazol, faþã de intrarea în studiu, dupã 16 sãptãmâni de
tratament (p<0,001). Superioritatea Soolantra în sãptãmâna 16 a fost confirmatã de rata de succes pe baza
IGA ºi a modificãrii absolute a numãrului de leziuni inflamatorii.

50
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S4

SIMPOZION ALVOGEN
Joi 22 octombrie 2015
Orele 09:00 – 09:30
Sala Crowne Ballroom

S 4.1. Trecut ºi prezent

Speaker: ªef Lucrãri Dr. Maria Magdalena Constantin


Spitalul Clinic Colentina, Dermatologie II
Lucrarea prezintã maniera de abordare privind diagnostigul ºi tratamentul psoriazisului în timp.
Aceastã abordare este fãcutã atât din punct de vedere teoretic (date ºtiinþifice), cât ºi din punct de vedere
practic (date obþinute în urma administrãrii terapiei biologice biosimilare unor pacienþi români).
Anticorpul monoclonal biosimilar administrat este Inflectra, iar datele sunt provenite atât de la pacienþi
naivi, cât ºi de la pacienþi trecuþi anterior printr-o altã terapie biologicã. Concluzia lucrãrii este cã
biosimilarul Inflectra reprezintã o alegere de încredere în prezent, cu rezultate comparabile atât din punct
de vedere al eficienþei, cât ºi al siguranþei cu terapiile biologice administrate în ultimii ani.

S 4.2. Inflectra, alegere în prezent cu rãspuns susþinut ºi în viitor

Speaker: Dr. Rodica Olteanu


Spitalul Clinic Colentina, Dermatologie II
Datele susþinute în cadrul prezentãrii provin de la pacienþii români aflaþi în tratament cu anticorpul
monoclonal biosimilar Inflectra. Ideea pleacã de la teoria geneticii: Diferit? Cât de diferit?... Chiar
conteazã? Aceastã teorie oferã terapiilor biologice biosimilare un suport ºtiinþific (studiile pe baza cãrora
primul anticorp monoclonal biosimilar a fost aprobat de Agenþia Europeanã a Medicamentului).
Toate datele obþinute de la un numãr de 10 pacienþi (unii naivi, alþii trecuþi anterior prin altã terapie
biologicã, cu sau fãrã comorbiditãþi ºi manifestãri articulare) sunt prezentate ºi interpretate de la iniþiere
pânã în prezent. Concluzia lucrãrii este cã diferenþa de imagine din prezent dintre biosimilarul Inflectra ºi
terapiile biologice cu istoric nu se traduce ºi în rãspunsul obþinut. Datele susþin eficienþa ºi siguranþa
produsului. La pacienþii initiaþi cu Inflectra rãspunsul a fost rapid indus ºi menþinut în timp, iar
evenimentele adverse care sã ducã la întreruperea terapiei nu au fost prezente, ceea ce sugereazã cã
Inflectra reprezintã o alegere de încredere ºi pentru viitor.

51
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S5

SIMPOZION ABBVIE
Joi 22 octombrie 2015
Orele 09:35 – 10:35
Sala Crowne Ballroom

Humira – Provocãri ºi noi orizonturi în dermatologie

Speaker: Conf. Dr. Daciana Brãniºteanu


Clinica Dermatologicã, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã „Sf. Spiridon“, Iaºi

Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu


UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Moderator: Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti

Simpozionul ºtiinþific sponsorizat de AbbVie doreºte sã aducã în atenþia auditoriului subiecte de


actualitate privind managementul pe termen lung al psoriazisului precum ºi provocãri în diagnosticul ºi
managementul optim al Hidradenitei supurative.
Psoriazisul este o afecþiune inflamatorie, multifaþetatã, sistemicã, necontagioasã, care provoacã
autoagresiunea organismului.
Psoriazis înseamnã mai mult decât leziuni cutanate dureroase, cunoºtinþele de pânã în prezent
sugerând ºi o asociere cu alte stãri patologice, inclusiv cu artritã psoriazicã, sindrom metabolic, boli
cardiovasculare.
Pacienþii pot suferi ºi de depresie, izolare socialã ºi au o imagine de sine scãzutã. În acest sens,
specialistul trebuie sã identifice terapia adecvatã fiecãrui pacient, ºi sã-l consilieze în managementul
,,social” al bolii. În psoriazis, nu este necesar doar managementul unei boli sau al unui „caz”, ci ºi
managementul pacientului.

52
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

Hidradenita supurativã este o boalã cronicã, devastatoare din cauza durerii, fiind asociatã cu un
profund impact fizic ºi psihic asupra pacienþilor ºi familiilor acestora. Deºi preocupãrile în ceea ce priveºte
HS s-au extins, rãmân lacune în cercetarea clinicã. Existã o lipsã de coerenþã în ceea ce priveºte gestionarea
optimã ºi conºtientizarea bolii.
În ultimii ani, s-au fãcut progrese terapeutice remarcabile în psoriazis ºi, mai nou, ºi în hidradenita
supurativã. Noile orizonturi terapeutice sunt strâns legate de înþelegerea rolului jucat de TNF-α în
procesul inflamator cronic din psoriazis ºi hidradenita supurativã.
Adalimumab este un produs dezvoltat pentru a intercepta ºi a controla excesul de TNF-α. Are o
acþiune þintitã ºi susþinutã de control asupra TNF-α. În studii clinice ºi în practica curentã, adalimumab a
demonstrat un control eficient ºi susþinut asupra bolii.
În prezent, mai mult de 851.000 de pacienþi sunt trataþi în lume cu adalimumab. Experienþa clinicã
de peste 18 ani, o bazã de date de siguranþã din 71 de studii clinice în 6 indicaþii, cuprinzând mai mult de
23.000 de pacienþi, sunt argumente care conferã încredere medicilor dermatologi.
În cadrul simpozionului vor fi abordate o serie de aspecte legate de importanþa aderenþei pacienþilor
la tratament pentru un management optim al psoriazisului, precum ºi provocãri în managementul
Hidradenitei supurative.

53
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S6

SIMPOZION NOVARTIS
Joi 22 octombrie 2015
Orele 10:40 – 11:40
Sala Crowne Ballroom

Cercetare în Dermatologie

Speakeri: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu


U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti

Prof. Dr. Laura Gheucã-Solovãstru


UMF „Gr. T. Popa“, Iaºi
Xolair® este indicat ca tratament adjuvant al urticariei spontane cronice la pacienþi adulþi ºi
adolescenþi (12 ani ºi peste aceastã vârstã), cu rãspuns neadecvat la tratamentul cu antihistaminice H1.
Doza recomandatã este de 300 mg, administratã prin injectare subcutanatã, la intervale de patru
sãptãmâni. Omalizumab se fixeazã de IgE ºi scade valorile IgE liber. Ulterior, activitatea receptorilor IgE
(FcεRI) la nivel celular este scãzutã.
În studiile clinice la pacienþii cu USC, supresia maximã a IgE liber s-a observat la 3 zile de la
administrarea primei doze subcutanate. Dupã administrarea repetatã a dozei la intervale de 4 sãptãmâni,
concentraþiile plasmatice anterioare dozei ale IgE liber au rãmas stabile între sãptãmânile 12 ºi 24 de
tratament. Dupã întreruperea administrãrii Xolair, concentraþiile IgE liber au crescut spre valorile
concentraþiilor anterioare tratamentului într-o perioadã de urmãrire de 16 sãptãmâni în care nu s-a
administrat tratament. La un an dupã întreruperea administrãrii Xolair, concentraþiile IgE au revenit la
valorile anterioare tratamentului, fãrã observarea unui rebound al concentraþiilor IgE dupã eliminarea
medicamentului.

54
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

Punctajele sãptãmânale medii privind severitatea mâncãrimii au scãzut semnificativ, evidenþiind un


efect maxim în jurul sãptãmânii 12, care s-a menþinut pe perioada de tratament de 24 sãptãmâni. Cele mai
frecvente reacþii adverse: sinuzita, cefalee, artralgie, reactii la locul de administrare. Majoritatea acestor
reacþii au avut o severitate uºoarã sau moderatã.
Cosentyx® este indicat pentru tratamentul psoriazisului în plãci, moderat pânã la sever, la adulþi
care sunt candidaþi pentru terapie sistemicã.
Doza recomandatã este de secukinumab 300 mg, administratã prin injectare subcutanatã, la o dozã
iniþialã în Sãptãmânile 0, 1, 2 ºi 3, urmatã de administrarea unei doze lunare de întreþinere începând cu
Sãptãmâna 4. Fiecare dozã de 300 mg este administratã sub forma a douã injecþii subcutanate de 150 mg.
Secukinumab este un anticorp IgG1/κ monoclonal complet uman care se leagã selectiv ºi
neutralizeazã interleukina-17A cytokinã proinflamatorie (IL-17A). Secukinumab funcþioneazã prin
acþiunea asupra IL-17A ºi inhibarea interacþiunii sale cu receptorul IL-17, care este exprimat în diverse
tipuri de celule, inclusiv keratinocite. Ca rezultat, secukinumab inhibã eliberarea citokinelor
proinflamatorii, chemokinelor ºi mediatorilor deteriorãrii tisulare ºi reduce contribuþiile mediate de
IL-17A la bolile autoimune ºi inflamatorii. Concentra?iile relevante clinic de secukinumab ajung la nivelul
pielii ºi reduc marker-ii inflamatori locali. Ca o consecinþã directã, tratamentul cu secukinumab reduce
eritemul, induraþia ºi descuamarea prezente la nivelul leziunilor specifice psoriazisului în plãci.
IL-17A este o citokinã naturalã care este implicatã în rãspunsurile normale inflamatorii ºi imunitare.
IL-17A joacã un rol esenþial în patogeneza psoriazisului în plãci ºi este normalizat la nivelul pielii care
prezintã leziuni spre deosebire de pielea care nu prezintã leziuni la pacienþii cu psoriazis în plãci.
Cosentyx a fost eficient la pacienþii cãrora nu li s-a mai administrat tratament sistemic, la pacienþii
expuºi la tratament biologic/anti-TNF ºi la pacienþii la care tratamentul biologic/anti-TNF a eºuat.
Ameliorãrile PASI 75 la pacienþii cu artritã psoriazicã concomitentã la momentul iniþial au fost similare cu
cele asociate pacienþilor cu psoriazis.
Cosentyx a fost asociat cu instalarea rapidã a eficacitãþii cu o reducere de 50% a valorii PASI medii
pânã în Sãptãmâna 3 la o dozã de 300 mg.
Au fost demonstrate îmbunãtãþiri semnificative din punct de vedere statistic în Sãptãmâna 12 faþã
de valoarea iniþialã comparativ cu placebo în DLQI (Dermatology Life Quality Index/Index al calitãþii
vieþii din punct de vedere dermatologic). Aceste îmbunãtãþiri au fost menþinute timp de 52 sãptãmâni.
Cele mai frecvent raportate reacþii adverse la medicament (RA) au fost infecþii ale cãilor respiratorii
superioare (cel mai frecvent, rinofaringitã, rinitã). Majoritatea reacþiilor adverse au fost uºoare sau
moderate ca intensitate.

Pentru informaþii suplimentare vã rugãm sã contactaþi Novartis Pharma Services Romania SRL la
adresa de e-mail: informatie.medicala@novartis.com. Informaþii detaliate privind acest medicament sunt
disponibile pe site-ul Agenþiei Europene pentru medicamente http://www.ema.europa.eu.. Medicament
eliberat pe bazã de prescripþie medicalã restrictivã. Raportarea reacþiilor adverse suspectate dupã
autorizarea medicamentului este importantã. Acest lucru permite monitorizarea continuã a raportului
beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniºtii din domeniul sãnãtãþii sunt rugaþi sã raporteze orice
reacþie adversã suspectatã, prin intermediul sistemului naþional de raportare cãtre Agenþia Naþionalã a
Medicamentului ºi a Dispozitivelor Medicale (www.anm.ro), în conformitate cu sistemul naþional de
raportare spontanã, prin intermediul „Fiºei pentru raportarea spontanã a reacþiilor adverse la
medicamente”, disponibilã pe pagina web a Agenþiei Naþionale a Medicamentului ºi a Dispozitivelor
Medicale/Medicamente de uz uman/Raporteazã o reacþie adversã, trimisã cãtre: Centrul Naþional de
Farmacovigilenþã Str. Aviator Sãnãtescu nr .48, Sector 1, 011478, Bucureºti, Romania, fax: +4 021 316 34 97,
tel: +4 0757 117 259 e-mail:adr@anm.ro. Totodatã, reacþiile adverse suspectate se pot raporta ºi cãtre
reprezentanþa în Romania a deþinãtorului autorizaþiei de punere pe piaþã, la urmãtoarele date de contact:
Novartis Pharma Services Romania S.R.L. Telefon de farmacovigilenþã: +4021 3104430, Fax: +4021 310 40
29, email: drugsafety.romania@novartis.com.
Acest material este destinat profesioniºtilor din domeniul sãnãtãþii. OMASEC-R-01.10/15RO

55
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S7

SIMPOZION SERVIER PHARMA


Joi 22 octombrie 2015
Orele 11:45 – 12:45
Sala Crowne Ballroom

BOALA VENOASÃ CRONICÃ – ÎNTRE MIT ªI REALITATE


Ce ºtim astãzi despre boala venoasã cronicã?
Speakeri: Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu
UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Dr. ªtefan Jianu


Director Centrul Medical ProEstetica

Conf. Dr. Daciana Brãniºteanu


Clinica Dermatologicã, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã „Sf. Spiridon“, Iaºi

Moderator: Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti

Boala Venoasã Cronicã (BVC) este o patologie a civilizaþiei moderne, a industrializãrii ºi implicit a
sedentarismului, aflându-se în plinã ascensiune, având o importanþã medico-socialã deosebitã datoritã
dificultãþilor pe care le ridicã tratamentul ºi gestionarea recidivelor, boala determinând frecvent
incapacitate de muncã prelungitã. Impactul socioeconomic considerabil al bolii venoase cronice este
datorat numãrului crescut de indivizi afectaþi, costului investigaþiilor, morbiditãþii ºi suferinþei, aspecte
traduse prin deteriorarea calitãþii vieþii ºi pierderea unui numãr mare de zile productive. Dacã analizãm
partea de etiologie a bolii venoase cronice, putem trage concluzia cã evoluþia bolii venoase cronice este
influenþatã de prezenþa factorilor de risc, sociali ºi de mediu. Factori de risc precum istoricul familial,

56
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

sexul, obezitatea, vârsta înaintatã sunt foarte frecvent citaþi ºi susþinuti de dovezi ºtiinþifice. Oprind
analiza noastrã asupra ‘istoricului familial’ putem afirma, conform literaturii, cã existã o asociere
puternicã a bolii venoase cronice în familii, subliniând astfel rolul pe care îl joacã genetica în dezvoltarea
bolii venoase cronice. Totodatã, dieta, stilul de viaþã ºi mediul pot modifica expresia genelor noastre
influenþând o reþea de comutatoare chimice din interiorul celulelor, reþea numitã generic epigenom. Astfel
putem lansa ºi întrebarea: „În ce mãsurã epigenetica joacã un rol în dezvoltarea BVC?“.
Întorcându-ne la impactul social al bolii venoase cronice, Programul Vein Consult a arãtat cã Boala
Venoasã Cronicã afecteazã sistemul venos al membrului inferior a 8 din 10 persoane, demonstrând teoria
ce susþine cã aceastã patologie afecteazã un numãr mare de indivizi. Astãzi putem susþine cã întelegem
mai bine boala ºi mecanismul ei de acþiune, ceea ce ne permite sã tratãm mai bine pacienþii cu boalã
venoasã cronicã.
Durerea venoasã este cel mai comun simptom care duce la diagnosticul bolii venoase cronice ºi are
un efect semnificativ asupra calitãþii vieþii. Poate fi prezentã în orice stadiu al bolii ºi poate apãrea chiar în
absenþa oricãrei modificãri decelate la examenul clinic. Hipertensiunea venoasã cronicã este cauza cea mai
incriminatã a tuturor formelor de BVC ºi trigger-ul pentru mecanismele care produc cascada inflamatorie
ce duce la semnele ºi simptomele din boala venoasã cronicã. Astfel, boala venoasã cronicã este o boalã
inflamatorie.
Repercursiunile refluxului venos asupra valvelor ºi microcirculaþiei conduc la alte evenimente
inflamatorii incriminate în progresia bolii venoase cronice.
Activarea leucocitelor este asociatã cu creºterea permeabilitãþii ºi fragilitãþii capilare, care vor
conduce la edem, afectare tisularã ºi – în final – la modificãri cutanate ºi ulcer venos.
Mediatorii inflamatori acþioneazã ca ºi semnale clinice care stimuleazã fibrele C nociceptive ºi astfel
apar simptomele dureroase ale bolii venoase cronice, pe care pacienþii le descriu de regulã ca “durere
venoasã”. Astfel, interacþiunea leucocit – endoteliu stã la baza afectãrii tisulare din toate stadiile bolii
venoase cronice. Iatã de ce tratamentul bolii venoase cronice trebuie sã vizeze în primul rând durerea
venoasã, adicã inflamaþia (þinta terapeuticã în BVC).
Închizând periplul prin patologia venoasã cronicã putem concluziona, având susþinerea Ghidului
Internaþional de Management al Bolii Venoase Cronice, aducând în discuþie un tratament eficient în acestã
patologie. Fracþiunea flavonoidicã purificatã micronizatã (FFPM), prin efectul sãu analgezic specific la
nivel venos acþioneazã la baza bolii venoase cronice.
Prin acþiunea noradrenergicã la nivelul peretelui venos FFPM creºte tonusul venos încã din primele
ore de la administrare, reduce staza venoasã, imbunãtãþeºte drenajul limfatic ºi protejeaza atât micro, cât
ºi macrocirculaþia. Existã numeroase dovezi ºtiintifice care demonstreazã cã efectul protector al FFPM
apare ca rezultat al acþiunii la nivelul interacþiunii leucocit – endoteliu. Cercetãrile au demonstrat cã prin
inhibarea reacþiei inflamatorii determinate de hipertensiunea venoasã, FFPM întârzie apariþia refluxului
venos ºi reduce deteriorarea venelor venoase ºi a peretelui venos, oferind eficacitate clinicã rapidã prin
reducerea simptomelor ºi semnelor venoase. Toate aceste dovezi ºtiinþifice poziþioneazã FFPM, în ghidul
international de management al BVC, cu nivel puternic de recomandare, poziþie recunoscutã ºi confirmatã
de ‘American Vein Book’ ºi „American Heart Association“.

57
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S8

SIMPOZION IVATHERM
Joi 22 octombrie 2015
Orele 12:50 – 13:50
Sala Crowne Ballroom

10 ani de Ivatherm

Speaker: Rucsandra Hurezeanu


Director General ºi Fondator Ivatherm, Preºedintele Organizaþiei Patronale
a Industriei Cosmetice din România

La 10 ani de la lansare, Rucsandra Hurezeanu adreseazã mulþumiri tuturor celor care au contribuit
la crearea Ivatherm, o referinþã în tratarea pielii sensibile.

S 8.1. Apa termalã Herculane – prezent ºi viitor

Speakeri: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu


U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

Conf. Dr. Roxana Bumbãcea


U.M.F. „Carol Davila“, Spitalul Clinic „Elias“, Bucureºti

Consideratã „apã vie“, apa termalã Herculane provine din cea mai veche staþiune balnearã din
Europa. Prin conþinutul sãu bogat în sãruri minerale, singura apã termalã româneascã utilizatã în
dermatologie are efect antiiritant ºi calmant asupra pielii, proprietãþile ei antiinflamatorii fiind
demonstrate ºtiinþific prin studii efectuate în România ºi Franþa.
Concluziile acestor studii recomandã utilizarea apei termale Herculane în tratarea multiplelor
cazuri de piele sensibilã ºi reactivã.
Noi valenþe terapeutice sunt în curs de cercetare, fiind studiatã eficienþa clinicã ºi impactul asupra
calitãþii vieþii pacienþilor cu dermatitã atopicã.

58
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 8.2. TOLERISKIN – soluþia pentru îngrijirea pielii sensibile


intolerante

Speakeri: Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti

Pielea intolerantã, pielea sensibilã, pielea hiperreactivã - piele dificil de gestionat, reprezintã o
condiþie laborios de tratat.
În sprijinul profesioniºtilor din dermatologie, Ivatherm lanseazã TOLERISKIN (Demachiant fluid
ºi Cremã calmantã ºi hidratantã), o gamã cu formulã unicã.
Aceasta îmbinã efectele apei termale Herculane - antiiritant, calmant ºi anti-inflamator cu
echilibrarea în sigurantã a ecosistemului tegumentar - refacerea florei saprofite, acþiune specificã
antibacterianã ºi antifungicã pe germenii pro acneici ºi nu în utimul rând o intensã acþiune rehidratantã.

59
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S9

SIMPOZION BEAUTY MED SOLUTION


Joi 22 octombrie 2015
Orele 15:00 – 16:00
Sala Crowne Ballroom

S 9.1. Modalitãþi noi de abordare a diagnosticului dermatologic din


perspectiva dermatoscopiei digitale integrate
Speaker: ªef Lucrãri Dr. Maria-Magdalena Constantin
Clinica II Dermatologie – Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti

Detectarea precoce a afecþiunilor dermatologice reprezintã firesc calea cea mai bunã de a ameliora
prognosticul acestora. Dacã ne referim la tumorile melanocitare, în special la melanom, cu atât mai mult
se impune necesitatea de a detecta timpuriu o leziune suspectã sau de a identifica apariþia unor leziuni noi
la persoane aflate la risc.
Rezultatele obþinute prin experienþã clinicã ºi studii consistente sugereazã o netã superioritate a
dermatoscopiei computerizate combinate cu o captare automatizatã a imaginilor întregii suprafeþe
corporale. Analiza digitalã complet integratã ºi perspectiva urmãririi în timp a evoluþiei unor leziuni noi
sau modificate cu posibilitatea calculãrii unui scor de malignitate bazat pe un tipar algoritmic de
recunoaºtere, toate acestea reprezintã caracteristici unice ºi premise optimiste de a spori încrederea
pacienþilor noºtri ºi calitatea actului medical dermatologic.

S 9.2. Protocoale combinate de tratament Merz Esthetics


Speaker: Dr. Andrei Martin
Chirurg plastician, Clinica Medispa

60
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 10

SIMPOZION ASTELLAS
Joi 22 octombrie 2015
Orele 16:05 – 17:05
Sala Crowne Ballroom

S 10.1. Tratamentul în acnee – ce ºi cum sã aleg

Speaker: Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu


UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Existã multiple variante de tratament al acneei. Alegerea celei optime nu este întotdeauna facilã,
pentru cã majoritatea medicamentelor au fost evaluate doar în comparaþie cu placebo. Existã puþine studii
care sã fi comparat direct douã intervenþii terapeutice ºi în multe dintre acestea pacienþii au fost urmãriþi
pentru perioade foarte scurte de timp. Din aceste motive, alegerea raþionalã a tratamentului este mai
dificilã ºi mai expusã subiectivismului. Vor fi discutate avantajele ºi limitele diferitelor surse de informare,
încurajând evaluarea criticã a datelor pe care se poate baza dermatologul în recomandãrile terapeutice pe
care le face.

S 10.2. “Dermatita atopica- controlul pe termen lung al bolii”

Speakeri: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu


U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti

Dermatita atopicã (D.A.) este o afecþiune cronicã pruriginoasã, cu debut preponderent în copilãrie,
asociatã frecvent cu istoric personal/familial de atopie ºi niveluri serice de IgE crescute.
Un rol important în succesul terapeutic îl deþine complianþa pacienþilor la tratament, deziderat de
multe ori greu de realizat în afecþiunile dermatologice cronice.

61
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

Peste 20.000 de pacienþi adulþi ºi copii au fost implicaþi în numeroase studii, atât pe termen scurt
cât ºi pe termen lung (6 luni ; 4 ani) ºi care au evidenþiat eficienþa ºi siguranþa produsului Protopic®. În
studiile clinice efectuate la pacienþii copii ºi adulþi s-a demonstrat faptul cã tacrolimus unguent poate trata
rapid ºi cu succes D.A. în forme de la moderate la severe.
Programul de dezvoltare clinicã al Protopic® aduce de asemenea date importante în legãturã cu
siguranþa administrãrii atât la pacienþii adulþi cât ºi la copii. Studiile de farmacocineticã au demonstrat o
expunere sistemicã minimã în cazul terapiei cu Protopic®,fãrã sã existe nici o dovadã a acumulãrii
sistemice a substanþei active dupã aplicãri repetate. În realitate, expunerea sistemicã la tacrolimus scade
treptat, pe mãsura vindecãrii leziunii.
În concluzie, Protopic® reprezintã un produs eficient ºi sigur în controlul optim pe termen lung al
formelor moderate ºi severe de D.A. la pacienþii adulþi ºi copii începând cu vârsta de 2 ani.

62
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 11

SIMPOZION BAYER INTENDIS


Joi 22 octombrie 2015
Orele 17:10 – 18:10
Sala Crowne Ballroom

Managementul dermatomicozelor cu componenta inflamatorie

Speaker: Prof. Stefano Veraldi, M.D., Ph.D.


Head of the Postgraduate School of Dermatology and Venereology University
of Milan

Moderator: ªef Lucrãri Dr. Maria-Magdalena Constantin


Clinica II Dermatologie – Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti

Infecþiile fungice ale pielii sau dermatomicozele, sunt asociate cu o gamã largã de patogeni,
implicarea bacteriilor gram-pozitive fiind adesea suspectatã în cazul dermatomicozelor. Inflamaþia joacã
un rol important în cazul dermatomicozelor, deseori existând o asociere între frecvenþa episoadelor
inflamatorii ºi indicele redus al calitãþii vieþii pacienþilor (asociat problemelor tegumentare).
Combinaþia diflucortolon valerat cu nitrat de isoconazol creºte biodisponibilitatea localã a
isoconazolului (ISN) comparativ cu isoconazol (ISN) în monoterapie, combinaþia diflucortolon valerat cu
Nitrat de isoconazol are un debut mai rapid al acþiunii antimicotice, reducând pruritul ºi alte simptome
inflamatorii, în general având un beneficiu terapeutic ºi o ratã de vindecare micologicã îmbunãtãþitã.
Combinaþia diflucortolon valerat cu nitrat de isoconazol este eficientã ºi în tratamentul
infecþiilor micotice cu componentã inflamatorie dar ºi în eradicarea infecþiilor bacteriene cu germeni gram
positivi ce pot acompania dermatomicozele.
Îmbunãtãþirea rapidã a simptomatologiei alãturi de profilul de siguranþã ºi tolerabilitate favorabile,
asigurã pacientului un grad de satisfacþie superior ºi, prin urmare, poate fi un instrument eficient pentru
a creºte aderenþa la tratament pentru pacienþii cu dermatomicoze însoþite de semne ºi simptome
inflamatorii.

63
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

„The management of inflamed dermatomycosis“!


Fungal skin infections, or dermatomycoses, are associated with a broad range of pathogens.
Involvement of gram-positive bacteria is often suspected in dermatomycoses. Inflammation plays an
important role in dermatomycoses, displaying a close association between frequent inflammation and
reduced skin-related quality of life.
The combination of the corticosteroid diflucortolone valerate with isoconasole, increases the local
bioavailability of isoconasole. Compared with isoconasole monotherapy, the combination has a faster
onset of antimycotic action, faster relief of itch and other inflammatory symptoms, improved overall
therapeutic benefits and earlier mycological cure rate. This fixed combination is effective in the treatment
of inflammatory mycotic infections, and also in the eradication of accompanied grampositive bacterial
infections.
The rapid improvement observed with the combination of the corticosteroid diflucortolone valerate
with isoconasole treatment, combined with favourable safety and tolerability, results in higher patient
satisfaction, and therefore, can be an effective tool to increase treatment adherence in patients with
dermatomycoses accompanied by inflammatory signs and symptoms.

64
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 12

SIMPOZION QUEISSER PHARMA - ALPECIN


Vineri 23 octombrie 2015
Orele 09:00 – 09:30
Sala Crowne Ballroom

Challenge androgenetic hair loss of males and females –


Caffeine a new approach of evidence based anti-hair loss treatment

Speaker: Dr. Adolf Klenk


„Dr. Kurt Wolff“ GmbH & Co KG Bielefeld, Germany
Androgenetic hair loss becomes an increasing challenge worldwide. Meanwhile about 50% of men
are affected, depending on the region and the age up to 80% of people. Females are concerned of hair loss
and thinning hair as well. Despite the start of thinning hair in women is generally later and the
progression is lower than in males, the perception and loss of self confidence in females who are suffering
from premature hair loss is remarkably higher than in males.
The reason for the most common type “androgenetic hair loss” has been clarified as a genetically
predisposed sensitivity against testosterone and its metabolite 5a-DHT.
As a conseqeunce testosterone can suppress the supply of cellular energy and the release of pro-
anagen cytokine as Insuline Growth Factor (IGF1) in the hair root. However it can also trigger the release
of the pro-catagen cytokine Transforming Growth Factor (TGF-ß2).
Caffeine is a new, very tolerable working principle to counteract the unwanted testosterone effect
in the hair root. Recent research confirmed that Caffeine can balance the suppression of IGF1 as well as
TGF-ß2 release in the hair root. Caffeine can also stimulate the release of the sexual hormone binding
globuline (SHBG), which triggers the content of free available testosterone.
Due to its rapid penetration the bioavailability is high and thus the penetration into scalp and hair
follicle out of a rinse-off formula could be proven some years ago.
A clinical in-vivo study resulted into a high rate of satisfaction after 6 month of regular daily use of
a Caffeine shampoo. Its compatibility with the scalp is very high.
As a conclusion, Caffeine unveils a comprehensive activity in the hair root and thus should be a new
promising approach to control hair loss.

65
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 13

SIMPOZION SUN WAVE PHARMA

Vineri 23 octombrie 2015


Orele 09:35 – 10:05
Sala Crowne Ballroom

Inovaþie ºi eficienþã în dermatita seboreicã

Speaker: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu


U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

Moderator: Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti

“Pitiriasis capitis (matreaþa) afecteazã mai mult de 5% din populaþie ºi poate fi asociatã inclusiv cu
pierderea pãrului
Sun Wave Pharma, Compania Nr. 1 pe segmentul medicinii alternative, ºi-a propus sã creeze
produse cu adevãrat eficiente ºi tolerate care îmbinã terapiile clasice cu terapiile moderne.
Compania deþine în portofoliu un produs sigur ºi eficient destinat persoanelor care suferã de
Dermatitã Seboreicã ce oferã o alternativã la tratamentele actuale.
ZEKLIN – Pentru o îngrijire excelentã a scalpului ºi pãrului, este un tratament complet antimãtreaþã
ce calmeazã mâncãrimea ºi roºeaþa scalpului.
• Acþioneazã atât la nivelul scalpului cât ºi la nivelul firelor de pãr. Efect calmant, eliminã pruritul.
• Stimuleazã eliminarea fragmentelor uscate de pe scalp ºi previne reapariþia lor.
• Reduce pierderea firelor de pãr.
• Creºte diametrul firului de pãr.
• Limiteazã proliferarea ciupercii Malassezia care cauzeazã mãtreaþa.
• Ajutã la prevenirea recidivei prin minimizarea secreþiei de sebum care promoveazã dezvoltarea
Malassezia.
Prin combinaþia de acid glicolic, acid salicilic, Pirocton olamina, Aloe Vera ºi Neem acþioneazã
asupra tuturor factorilor implicaþi în apariþia dermatitei seboreice recurente a scalpului, dar este eficient ºi
în tratamentul Psoriazisului.
Zeklin poate deveni o alegere optimã ºi eficientã în tratamentul dermatitei seboreice, prin
eficacitate, complianþã ºi siguranþã.”

66
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 14

SIMPOZION PIERRE FABRE - EAU THERMALE AVENE


Vineri 23 octombrie 2015
Orele 10:10 – 11:10
Sala Crowne Ballroom

Managementul acneei: de la adolescenþã la vârsta adultã


Inovaþie: Cleanance Expert ºi Triacneal Expert

Speakeri: Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti

Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu


UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Acneea este o afecþiune inflamatorie cronicã a foliculului pilosebeceu, localizatã la nivelul feþei,
gâtului, toracelui anterior ºi toracelui posterior caracterizatã prin apariþia leziunilor non-inflamatorii
(microcomedoane, comedoane deschise, comedoane închise) ºi inflamatorii (papule, pustule, noduli).
Cleanance Expert reprezintã o soluþie fãrã precedent, adresatã pacientului adolescent cu acnee
uºoarã-moderatã.
Principiile sale active sunt originale ºi unice, acþionand specific pe cele 3 componente ale acneei:
ü hiperseboree
ü hiperkeratinizare
ü inflamaþie
Calitãþile cosmetice crescute, permit asocierea produsului Cleanance expert cu medicamentele
topice.
TriAcneal Expert - o nouã abordare în tratamentul acneei femeii adulte este special conceput
pentru femeile adulte afectate de acnee persistentã, sau acnee cu debut tardiv. Formula sa personalizata
conþine un trio de principii active complementare, ce au eficacitate doveditã clinic, pe toate componentele
acneei la femeia adultã.
Datorita texturii cremoase tip „atingere uscatã“, este uºor de aplicat ºi se absoarbe rapid în piele.
Toatã expertiza Departamentului de Cercetare Pierre Fabre ºi a Laboratoarelor Eau Thermale Avene,
într-o soluþie completã ºi inovativã, pentru pacienþii cu acnee uºoarã/moderatã.

67
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 15

SIMPOZION PFIZER
Vineri 23 octombrie 2015
Orele 11:15 – 12:15
Sala Crowne Ballroom

Individualizarea terapiei biologice în psoriazis - de la datele


studiilor clinice la practicã

Speakeri: Conf. Dr. Tatiana Þãranu


UMF „Gr. T. Popa“, Iaºi

Conf. Dr. Cãtãlin Mihai Popescu


UMF „Carol Davila“, Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, Bucureºti

Moderator: Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti

Caracterul cronic ºi evoluþia ondulantã a psoriazisului impun un tratament pe termen lung al


acestei boli. În acelaºi timp, heterogenitatea pacienþilor cu psoriazis presupune ca orice tratament pe
termen lung sã poatã fi adaptat în concordanþã cu nevoile individuale ale fiecãruia.
Atunci când iau decizia terapeuticã, medicii dermatologi trebuie sã þinã cont nu numai de
severitatea bolii (ex: suprafaþa corporalã afectatã, scorul PASI) ci ºi de alþi factori cum ar fi particularitãþile
ºi nevoile specifice ale fiecãrui pacient. În plus, trebuie luate în considerare ºi posibilele co-morbiditãþi,
precum ºi prezenþa sau absenþa artritei psoriazice.
Relaþia medic-pacient joacã un rol cheie în tratamentul pe termen lung.
Satisfacþia pacientului ºi aderenþa lui la tratament – elemente importante în determinarea succesului
terapeutic - depind de factorii menþionaþi anterior.
Recent, au fost dezvoltate o serie de concepte referitoare la relaþia medic-pacient ºi la integrarea
nevoilor pacientului în deciziile privind tratamentul bolii sale. Acestea includ, printre altele: îngrijirea
suportivã a pacientului cu psoriazis, programe educaþionale pentru pacienþi, teoria afectãrii cumulative a
calitãþii vieþii pacientului cu psoriazis, programe de îmbunãtãþire a aderenþei la tratament în psoriazis.
Aspectele practice pecare trebuie sã le avem în vedere când alegem un tratament pe termen lung
sunt: flexibilitatea ºi uºurinþa în administrare, managementul în caz de evenimente planificate ºi
neplanificate ce pot apãrea în viaþa pacientului (ex: sarcinã, intervenþii chirugicale, infecþii, vaccinare).
Dovezile ºtiintifice din literatura de specialitate ºi recomandãrile ghidurilor terapeutice trebuie
personalizate ºi adaptate caracteristicilor ºi nevoilor specifice ale fiecãrui pacient.

68
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 16

SIMPOZION SOLARTIUM GROUP


Vineri 23 octombrie 2015
Orele 12:20 – 13:20
Sala Crowne Ballroom

Medicina bazatã pe dovezi pentru excelenþã în practica medicalã


Moderator: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu
U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

S 16.1. Rezultate preliminare – studiu clinic privind eficienþa ºi


siguranþa Mask® Plus în tratamentul acneei vulgare uºoare ºi
moderate

Speaker: Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti

Începând cu luna aprilie 2015, a fost iniþiat un studiu clinic multicentric, observaþional, pentru
evaluarea eficienþei ºi siguranþei în tratamentul acneei vulgare a Mask® Plus, unui preparat farmaceutic
predozat pe bazã de tretinoin 0,02%, clindamicinã 0,8% ºi acid glicolic 4%, într-o bazã de PVA,
reprezentând un nou sistem de eliberare controlatã a principiilor active pentru creºterea siguranþei ºi
complianþei pacienþilor.
În studiu au fost incluse 8 centre de dermatologie, sub coordonarea clinicã a dlui Prof. Dr. Cãlin
Giurcãneanu, Spitalul Universitar de Urgenþã Elias, Bucureºti ºi Dr. Alin Nicolescu, CMDTA Roma, Bucureºti.
În cadrul acestui simpozion se va evalua eficienþa ºi siguranþa administrãrii timp de 3 luni a
preparatului Mask®Plus la un grup de 20 pacienþi din cadrul CMDTA Roma, diagnosticaþi cu acnee
vulgarã ºi având un scor de severitate 2 (uºor) ºi 3 (moderat), conform Scalei Globale de Evaluare a
Investigatorilor clinici.

69
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 16.2. Studii clinice privind eficienþa ºi siguranþa medicamentului


Veregen®, un nou tratament pentru condilomatoza
anogenitalã cu eficienþã sensibilã ºi ratã scãzutã de recidivã

Speaker: Prof. Dr. Remus Orãsan


U.M.F. „Iuliu Haþieganu“, Cluj-Napoca

Condilomatoza anogenitalã este cea mai frecventã boalã cu transmitere sexuala ºi cu incidenþã în
creºtere în toatã lumea, România fiind pe primul loc în Europa în ceeace priveºte infecþiile cauzate de
virusul HPV. Terapiile utilizate în prezent sunt fie de tip ambulator, fie medicamentoase, în ambele cazuri
existând un rãspuns variabil la tratament, dar principala problemã cu care se confruntã specialiºtii o
reprezintã complianþa slabã a acestor tratamente ºi multiplele episoade de recidivã.
În anul 1980, compania japoneza Mitsui Norin, în colaborare cu Institutul de Cancer din China, au
brevetat Poliphenon E®, un extract purificat ºi concentrat din frunze de ceai verde, iar în anul 2000 a
încheiat un parteneriat strategic cu Medigene, o companie famaceuticã germanã specializatã în terapii
imunologice, care a iniþiat cercetãrile clinice ºi a elaborat formula medicamentului Veregen.
În 2006, Veregen devine primul medicament de origine botanicã aprobat de FDA în tratamentul
condilomatozei anogenitale, iar în decembrie 2007 este lansat pentru prima data în Statele Unite ale
Americii. Pe baza studiilor publicate ºi a rezultatelor pozitive, Veregen este introdus pentru prima datã în
2010 ºi în Ghidul CDC (Centers for Disease Control and Prevention) al Bolilor cu Transmitere Sexualã,
reconfirmat ulterior în ultima sa publicaþie din iunie 2015.
Studiile clinice de faza III, multicentrice, randomizate, dublu-orb ºi controlate placebo efectuate pe
produs au evidenþiat o ratã mare de succes în tratamentul condilomatozei anogenitale, un profil superior
de tolerabilitate, lipsa toxicitãþii la nivel sistemic ºi mai ales cea mai micã ratã de recidivã pânã în prezent,
evaluatã atât pe condiloamele existente, cât ºi pe cele nou apãrute. Studiile de fazã Veregen au inclus 98
de centre din USA, America de Sud, Europa (inclusiv România) ºi Africa de Sud, cu peste 1000 de subiecþi
incluºi.
În 2009 Veregen este autorizat ºi de Agenþia Europeanã a Medicamentului ºi lansat în primele þãri
din Europa, iar în 2012 este introdus ºi în Ghidul European pentru Managementul Condiloamelor
Anogenitale, publicat in Revista Academiei Europene de Dermatologie ºi Venerologie.
Începând cu luna mai a acestui an, terapia cu Veregen® este disponibilã ºi în România, iar scopul
acestui simpozion este de a prezenta rezultatele ºi experienþa clinicã a dlui Prof. Remus Orãºan, unul din
investigatorii clinici principali care au participat la studiul de fazã pe produs ºi care a fost publicat ulterior
in British Journal of Dermatology.

70
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 17

SIMPOZION A&D PHARMA

Vineri 23 octombrie 2015


Orele 13:25 – 13:55
15:00 – 15:30
Sala Crowne Ballroom

S 17.1. Hemangiomul infantil – de la patogenezã la aspectele clinice

Speaker: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu


U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“
Conform ISSVA (Societatea Internaþionalã pentru Studiul Anomaliilor Vasculare) anomaliile
vasculare se clasificã în malformaþii vasculare (anomalii localizate de morfogenezã vascularã ale
sistemelor capilar, venos, limfatic ºi/sau arteriallimfatice) ºi tumori vasculare (hemangioame infantile,
hemangioame congenitale).1
Tumorile vasculare au fost diferenþiate de malformaþiile vasculare pe baza aspectului lor clinic,
caracteristicilor radiologice ºi patologice ºi a comportamentului biologic.
• Malformaþiile vasculare sunt prezente de la naºtere, cresc lent, nu involueazã niciodatã ºi au
caracter infiltrativ distructiv.
• Tumorile vasculare cresc prin hiperplazie celularã (în principal endotelialã).
Hemangiomul infantil este cea mai frecventã tumorã vascularã întâlnitã la populaþia pediatricã,
constând în proliferãri vasculare benigne ale celulelor endoteliale.2,3 Statisticile spun cã aceste tumori apar
la aproximativ 10% dintre copiii mici, 12% dintre ele fiind forme semnificativ complexe, care necesitã o
trimitere la medicii specialiºti.3,4 Incidenþa este relativ crescutã la rasa albã, iar fetiþele sunt de la 3 pânã la
5 ori mai predispuse decât baieþeii sã aibã un hemangiom. Factorii de risc observaþi cu regularitate sunt
prematuritatea, greutatea micã la naºtere, stresul oxidativ prenatal (preeclampsia, anormalitãþi placentare,
sarcini multiple ºi placenta praevia etc.) precum ºi vârsta înaintatã a mamei.
Hemangioamele infantile apar la câteva zile sau sãptãmâni dupã naºtere spre deosebire de
hemangioamele congenitale care sunt prezente de la naºtere. Anumite semne pot fi prezente încã de la
început chiar dacã hemangioamele încep sã creascã în primele 4 - 6 sãptãmâni de viaþã.5 Majoritatea
hemangioamelor infantile suferã o proliferare iniþialã rapidã, în special la sugarii între primele sãptãmâni
de viaþã ºi 8 luni; în cele din urmã, acestea involueazã.6 Faza de involuþie se întinde de la 1 an pânã la 4-5
ani. În timpul fazei de involuþie se observã o scãdere a vascularizãrii, o micºorare a întinderii precum ºi o

71
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

transformare treptatã a þesutului fibro-adipos al tumorii. Fiind o patologie spontan regresivã, poate duce
la o recuperare ad integrum sau poate avea consecinþe estetice sau funcþionale. Totuºi, sechelele vor
rãmâne vizibile în aproximativ 70% din cazuri.
În aproximativ 10-12% din cazuri, tumorile sunt destul de severe pentru a justifica tratamentul,
deoarece pot pune viaþa în pericol, pot afecta anumite funcþii, pot duce la complicaþii (sângerãri sau
ulceraþii severe) sau pot conduce la desfigurare permanentã. Dat fiind faptul cã etapa proliferativã a
hemangiomului infantil are loc în primele luni de viaþã, intervenþia terapeuticã timpurie este esenþialã.
Referinþe:
1.Enjolras O. et al - ISSVA Classsification – Cambridge University press
2.Kilcline C, Frieden IJ. Pediatr Dermatol 2008;25(2)168–173
3.Drolet BA et al. Pediatrics 2013;131:128–40
4.Storch CH & Hoeger PH. Br J Derm 2010;163:269–274
5.Tollefson M & Frieden IJ. Pediatrics 2012;130:e314
6.Bauland G. – Untreated IH : growth pattern and residual lesions – PRS journal – 2011

S 17.2. Abordarea terapeuticã actualã a hemangiomului infantil

Speaker: Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti
Descoperirea salutarã a eficacitãþii unui beta-blocant în hemangiomul infantil în 2008 de cãtre un
dermatolog francez, Dr. Christine Leaute-Labreze de la Spitalul Universitar din Bordeaux, a fost
consideratã de mulþi medici din toatã lumea o revoluþie terapeuticã.
Dupã publicarea acestei descoperiri în NEJM, numeroase spitale din toatã lumea au publicat serii
de cazuri tratate cu beta-blocante, alimentând astfel agitaþia internaþionalã din jurul acestei descoperiri.
Pierre Fabre în colaborare cu Universitatea din Bordeaux a obþinut licenþa mondialã exclusivã
pentru dezvoltarea, producerea ºi comercializarea unei soluþii pediatrice orale de propranolol indicatã în
tratamentul hemangioamelor infantile, medicament special conceput ºi formulat pentru sugari, în
conformitate cu ghidurile europene. Acesta este primul ºi singurul tratament oral aprobat pentru
hemangioamele infantile care necesitã tratament sistemic:
• hemangioame care prezintã risc vital sau funcþional,
• hemangioame ulcerate dureroase ºi/sau care nu rãspund la mãsuri simple de îngrijire a
leziunilor,
• hemangioame cu risc de cicatrici permanente sau desfigurare.
Tratamentul trebuie sã fie iniþiat la sugari cu vârsta cuprinsã între 5 sãptãmâni ºi 5 luni. Tratamentul
trebuie iniþiat de medici cu experienþã în diagnosticarea, tratarea ºi gestionarea hemangiomului infantil,
într-un cadru clinic controlat în care sunt disponibile mijloace adecvate pentru tratamentul reacþiilor
adverse, inclusiv cele pentru care sunt necesare mãsuri urgente.
Medicamentul a fost conceput special ca soluþie oralã de uz pediatric, uºor de administrat la copiii
mici. Toate ingredientele sunt aprobate pentru utilizare la bebeluºi ºi copii. Are arome de cãpºuni ºi
vanilie, fãrã zahãr adãugat, conservanþi artificiali sau alcool.

72
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 17.3. Novophane, o gamã complexã pentru afecþiunile pãrului ºi


unghiilor

Speaker: Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti
Statisticile apreciazã ca 20% dintre consultaþiile dermatologice vizeazã probleme ale pãrului sau
unghiilor. Produsele din gama NOVOPHANE vin în întâmpinarea nevoilor diferitelor categorii de
pacienþi care se adreseazã medicului pentru o problemã a pãrului sau unghiilor.
NOVOPHANE capsule oferã o soluþie dermatologicã eficientã pentru problemele de creºtere ºi
calitate ale unghiilor ºi pãrului fiind un produs foarte uºor de administrat ºi foarte bine tolerat. Un avantaj
este faptul cã NOVOPHANE capsule împotriva cãderi pãrului poate fi utilizat de cãtre femeile însãrcinate
ºi care alãpteazã.
Loþiunea împotriva cãderii pãrului NOVOPHANE oferã o soluþie dermatologicã dublã prin
stoparea cãderii pãrului cât ºi prin accelerarea vitezei de creºtere a acestuia având la bazã o formulã
complexã de uleiuri esenþiale recunoscute ca fiind cheia penetrãrii transepidermice datoritã capacitãþii lor
de a transfera rapid substanþele active. Este un produs foarte uºor de folosit ºi foarte bine tolerat care, de
asemenea, poate fi utilizat de cãtre femeile însãrcinate ºi care alãpteazã.
Crema pentru unghii NOVOPHANE are acþiune nutritivã ºi hidratantã asupra unghilor, asigurând
umectanþii specifici unghiei ºi limitând pierderile de apã prin refacerea bunei coeziuni ºi flexibilitãþii
celulelor unghiei. Conþinutul sãu bogat în ingrediente active conferã unghiilor mai multã supleþe ºi
rezistenþã la rupere. Este o soluþie optimã pentru persoanele care au unghii fragile, care se rup uºor ºi se
exfoliazã.
ªampoanele din gama NOVOPHANE se adreseazã tuturor problemelor scalpului ºi pãrului
existând variante dermatologice pentru psoriazisul scalpului (Novophane K) ºi dermatita seboreicã
(Novophane DS) dar ºi variante pentru tipurile de pãr gras (Novophane ºampon sebo-reglator), pãr uscat
(Novophane ºampon ultra nutritiv) sau pãr subþire ºi lipsit de strãlucire (Novophane ºampon energizant).

73
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 18

SIMPOZION ALFA WASSERMANN


Vineri 23 octombrie 2015
Orele 15:35 – 16:35
Sala Crowne Ballroom

Existã tinereþe fãrã bãtrâneþe în patologia vascularã perifericã?

Speakeri: Dr. Alin Nicolescu


CMDT Roma, Bucureºti

Dr. Sorin Bãilã


Institutul „C.C. Iliescu“, Bucureºti

Dr. Silviu Stanciu


Spitalul Militar Bucureºti

Moderator: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu


U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

Simpozionul iºi propune, sã contureze identitatea produsului Vessel Due F în patologia venoasã.
Vessel Due F face parte din grupa terapeuticã a antitromboticelor din care fac parte ºi inhibitorii de
agregare plachetarã (aspirina, clopidogrelul) ºi heparinele fiind însã o clasã terapeuticã cu identitate
proprie (un glicozaminoglican compozit cu 80 % fracþie heparinicã ºi 20% fracþie dermatan sulfat) ºi având
în esenþã, ca principal avantaj faþã de heparinã, acela cã nu necesitã monitorizarea INR-ului ºi nu prezintã
risc de sângerare.
Conform protocolului terapeutic publicat în Monitorul Oficial, Vessel Due F este indicat în:
tratamentul bolii venoase cronice (BVC) în oricare din stadiile CEAP (C0, C1, C2, C3, C4, C5, C6); Vessel
Due F amelioreazã semnele clinice ºi simptomele, ºi în particular accelereazã vindecarea ulcerului, când
se combinã cu terapia compresivã; prevenþia recurenþei trombozei venoase profunde (TVP); ameliorarea
semnificativã a factorilor de risc pentru afecþiunile vasculare ºi progresia bolii vasculare; recurenþa unor
episoade ischemice fatale ºi nonfatale; tratamentul bolii ocluzive arteriale periferice (BAOP) ºi în alte

74
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

patologii care pot fi considerate ca o consecinþã a unui proces aterosclerotic; tratamentul simptomatic al
claudicaþiei intermitente / tratamentul durerii în repaus; tratamentul leziunilor ischemice; prevenþia ºi
întârzierea complicaþiilor diabetului: nefropatia diabeticã, retinopatia diabeticã ºi piciorul diabetic.
Pentru ulcerul venos de gambã sunt de reþinut cel puþin douã aspecte: NNT (numãrul de pacienþi
care trebuie tratat pentru a vindeca / cicatriza un ulcer venos în tratament cu Vessel Due F timp de 3 luni
în asociere cu terapia compresivã este: NNT = 4. ªi de asemenea am putea reþine faptul cã atât ghidul
American SVS/AVF 2011 cât ºi ghidul European EVF/IUA/IUP 2014 recomandã Vessel Due F încã din
stadii precoce de durere / edem, respectiv ca pe unul din cele mai documentate tratamente pentru
ulcerul venos.
O noutate absolutã în ceea ce priveºte Vessel Due F este studiul internaþional SURVET, studiu
multicentric, randomizat, dublu orb la pacienþii cu trombozã venoasã profundã care este acum in press ºi
în care este inclusã ºi România. Conform datelor din literaturã, incidenþa recurenþelor trombo-
embolismului venos este de cca 18% dupã 2 ani (în absenþa tratamentului), ipoteza studiului susþinând
faptul cã Vessel Due F ar putea reduce incidenþa recurenþelor cu 50%.
Recunoaºterea internaþionalã a Vessel Due F, prin intrarea recentã în unele dintre cele mai pretenþioase
ghiduri de terapie ºi prin includerea în trialuri internaþionale multicentrice randomizate ne atrage atenþia
asupra unei medicaþii ce ar putea acoperi unele goluri în terapia curentã atât a patologiei arteriale cât ºi a
celei venoase, þinând cont de acþiunea endotelialã a Vessel Due F, atât la nivel venos cât ºi arterial.
Cuvinte cheie: sulodexide, antitrombotic, acþiune endotelialã, boalã venoasã cronicã, arteriopatie,
complicaþiile vasculare ale diabetului, recurenþa trombozei venoase profunde.

75
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 19

SIMPOZION FARMEC
Vineri 23 octombrie 2015
Orele 16:40 – 17:10
Sala Crowne Ballroom

Eficacitatea produsului cu pirocton-olamina


ºi neutrazen în dermatita seboreicã

Speaker: Prof. Dr. Rodica Cosgarea


UMF „Iulius Haþieganu“ Cluj-Napoca, Clinica Dermatologie Cluj

Introducere
Tratamentul dermatitei seboreice se bazeazã pe agenþi antifungici ºi agenþi antiinflamatori
(dermocorticoizi). Cu toate cã dermatocorticoizii au efectul cel mai rapid în ameliorarea leziunilor,
utilizarea acestora pe termen lung nu este recomandatã, datoritã efectelor secundare locale. Impactul
psihosocial al acestei afecþiuni cronice recurente este important pentru pacienþii care încearcã sã controleze
tabloul clinic utilizând multiple produse farmaceutice.
Obiectivul studiului de faþã este acela de a evalua eficacitatea ºi profilul de siguranþã ale produsului
„Gerovital H3 Derma plus“ care conþine o asociere de ingredienþi cu acþiune complementarã: Piroctone
olamina ºi gluconatul de zinc cu acþiune antifungicã ºi de reglare a secreþiei de sebum; Bodyfensinul®,
tripeptidã cu rol imunoprotector local; extractul de salcie neagrã (Salix Nigra – NAB Willow Bark Extract)
standardizat în acid salicilic natural, cu efect keratolitic ºi Neutrazenul®, o peptidã biomimeticã cu rol de
combatere a inflamaþiei neurogene ºi ameliorarea fenomenelor inflamatorii.

Material ºi metodã
În studiu au fost incluºi 20 de pacienþi cu dermatitã seboreicã la nivelul feþei. Produsul sub formã
de cremã fost aplicat de cãtre pacienþi de 2 ori pe zi, dimineaþa ºi seara, pe pielea curatã, la nivelul zonelor
afectate.
Evaluarea efectuatã de cãtre investigator, înainte de începerea tratamentului ºi la 2, 4, 6 sãptãmâni
de la iniþierea acestuia, a urmãrit prin scorul de severitate SDASI, aprecierea intensitãþii leziunilor

76
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

existente (eritem, papule ºi scuame) ºi mãrimea suprafaþei afectate. Evaluarea efectuatã de cãtre pacient,
a urmãrit raportarea intensitãþii simptomelor subiective pe parcursul tratamentului ºi aprecierea gradului
de toleranþã ºi acceptabilitate al produsului testat. Calitatea cosmeticã a acestuia a fost apreciatã prin
completarea a unui chestionar, la 4 sãptãmani de la iniþierea tratamentului.
Rezultatele studiului au arãtat o ameliorare semnificativã a eritemului ºi papulelor precum ºi
reducerea scuamelor începând cu prima sãptãmânã de tratament, fãrã sã aparã fenomene de intoleranþã
localã sau alergice pe durata tratamentului. Calitãþile cosmetice ale produsului (aplicare uºoarã, texturã
plãcutã, absobþie rapidã fãrã a lãsa pielea uleioasã) au fost apreciate de toþi pacienþii încluºi în studiu.
Concluzii: Rezultatele studiului realizat cu produsul Gerovital H3 Derma plus la pacienþii cu
dermatitã seboreicã au demonstrat eficienþã ºi siguranþã, prin controlul rapid al semnelor clinice ale bolii
precum ºi calitãþile cosmetice deosebite ale acestui produs, foarte bine acceptat de cãtre pacienþi.

77
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 20

SIMPOZION PRO LIFE PHARMA - BENEMEDO


Vineri 23 octombrie 2015
Orele 17:15 – 17:45
Sala Crowne Ballroom

S 20.1. Vitella Versi - alternativã de tratament topic în pitiriazis


versicolor

Speaker: Prof. Dr. Cãlin Giurcãneanu


U.M.F. „Carol Davila“, Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de
Urgenþã „Elias“

Pitiriazis versicolor (PV) este o afecþiune cutanatã întâlnitã preponderent la adulþi tineri de ambe
sexe; sunt caracteristice leziuni hipo- sau hiperpigmentate în zone anatomice cu glande sebacee
abundente. PV este determinat de fungii Malassezia, componenþi normali ai florei saprofite, care se
transformã în micelii în situaþii predispozante cu temperaturã înaltã ºi umiditate, transpiraþii profuze,
factori ereditari, medicaþie steroidã sau limfoame maligne.
Tratamentul oral constã în administrarea de azoli – itraconazol, fluconazol, ºi este rezervat pentru
cazurile de PV extins, pacienþi cu imunitate scãzutã, de lipsa succesului sau non-complianþã la terapiile
locale. Existã însã risc crescut de reacþii adverse ºi de interacþiuni medicamentoase, mai ales în cazurile în
care absorbþia, metabolizarea ºi excreþia diferitelor medicamente au cãi comune. Tratamentul topic este
necesar sã fie eficient, uºor de aplicat, sã necesite terapie de scurtã duratã, sã nu prezinte efecte adverse ºi
sã prezinte un cost rezonabil.
Vitella Versi – produs topic cu ciclopiroxolaminã ca substanþã activã –– este o alternativã de elecþie
în tratamentul topic pentru Pitiriazis versicolor. Vitella Versi este gel pentru aplicare pe corp ºi se maseazã
pe tegumente. Se recomandã aplicarea dupã utilizarea Mediket Versi gel de duº. Ciclopiroxolamina este
un agent antifungic cu spectru larg, în plus prezintã activitate antibacterianã asupra germenilor Gram
pozitivi ºi Gram negativi ºi are proprietãþi antiinflamatorii.

78
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 20.2. Rolul vitaminei C (Benemedio®) în ameliorarea procesului


de îmbãtrânire cutanatã – evaluare ultrasonograficã

Speaker: Prof. Dr. Maria Criºan


Departament Histologie – Dermatologie, UMF „Iuliu Haþieganu“ Cluj

Îmbãtrânirea cutanatã este un proces complex influenþat de factori externi ºi interni, iar modificãrile
estetice ce apar afecteazã statusul social ºi psiho-emoþional al persoanei implicate. Ameliorarea
îmbãtrânirii cutanate poate fi obþinutã cu produse antiaging cu proprietãþi antioxidante, antiglicare ºi
antiinflamatorii ce fortificã matricea dermului ºi menþin structura ºi funcþionalitatea epidermului.
Vitamina C este un antioxidant natural prezent la nivel cutanat ce prezintã certe acþiuni
antiinflamatorii, fotoprotective ºi de biostimulator al sintezei de colagen. Studiul de apreciere a eficienþei
terapiei topice cu ser Benemedio - vitamina C 5%, proteoglicani 3% ºi ulei de Rosa Moschata - s-a efectuat
pe durata a 60 de zile prin histologie “in vivo” cu ajutorul ultrasonografiei cutanate. Vitamina C induce
stimularea sintezei de colagen si asamblarea fibrilelor de colagen in derm, având o acþiune „filler like“ în
sensul cã induce formarea de microcicatrici la nivel dermic.
Datele ultrasonografice aratã cã aplicarea topicã a serului Benemedio (vitamina C, proteoglicani,
ulei Rosa Moschata) determinã creºterea densitãþii dermului la toate grupele de vârstã studiate, indicând
creºterea sintezei de colagen. Participantele în studiu au remarcat ºi reducerea uºoarã a ridurilor fine,
creºterea tonusului cutanat, o mai bunã hidratare a tenului ºi un aspect mai luminos al tenului facial. Au
fost relatate reacþii adverse de micã intensitate (disconfort ºi prurit la aplicarea serului).

79
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 21

SIMPOZION MEDA PHARMACEUTICALS


Sâmbãtã 24 octombrie 2015
Orele 10:00 – 10:30
Sala Crowne Ballroom

The journey from mediators to clinical trials in real life


Speaker: Ass Prof Carmen Maria Sãlãvãstru
2nd Department of Dermatology, Colentina Clinical Hospital
Atopic March refers to the natural history of atopic manifestations, which is characterized by a
typical sequence of immunoglobulin E (IgE) antibody responses and clinical symptoms which may appear
early in life, persist over years or decades and often remit spontaneously with age.
In most atopic individuals atopic dermatitis is the first clinical manifestation with the highest
incidence during the first months of life, and the highest period prevalence during the first three years of
life. There are remarkable gender differences with a higher incidence of boys early in life and a higher risk
for persistence of the disease into adulthood in girls. The fact, that the majority of infants and young
children show elevated total IgE levels and a high degree of sensitization to food protein, which is
obviously related to the severity of the disease has led to the misunderstanding, that eczema should be
considered to be a manifestation of food allergy. More recent studies have clearly demonstrated, that food
sensitization is closely associated to moderate and severe atopic dermatitis in the first years of life;
however, in most cases this sensitization should be understood as a complication of the disease which is
not causally responsible for the manifestation of eczema.
Atopic dermatitis (AD) affects up to 25% of children and 2-3% of adults. Prevalence in school-aged
children: 7-21% and it has doubled or tripled in industrialized countries during the past three decades. It
has a great impact on quality life. Currently still used first-line treatment in non-sensitive skin areas are
topical corticosteroids. Experience shows that alternative treatments are needed to increase patients’
adherence to AD treatment regimen.
Results of the Petite study will change the landscape of AD management. This is the largest ever done
study with 2,418 infants included: 1,205 Pimecrolimus (PIM)/1,213 Topical corticosteroid (TCS) treated
patients. It’s the longest ever: 5-year, multicenter (191), open-label, randomized study which directly
compared PIM* vs TCS. Results are directly-applicable as it was made in real-world design (mimics daily
practice). Data from this together with other long-term studies in children and adults provide strong evidence
that long term management of mild to moderate AD in infants with PIM and TCSs was safe without any effect
of the immune system. PIM was steroid- sparing. The data suggest PIM had similar efficacy to TCS and
support the use of PIM as a first-line treatment of mild to moderate AD in infants and children.
The authors of _Pimecrolimus in atopic dermatitis: consensus on safety and the need to allow use in infants_
review article consider that the current labelling restrictions regarding topical calcineurin inhibitors use
for younger patients in Europe and the USA is no longer justified.

80
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Simpozioane S 1–S 22

S 22

SIMPOZION ALERGAN

Sâmbãtã 24 octombrie 2015


Orele 10:35 – 11:35
Sala Crowne Ballroom

Speaker: Dr. Viviana Iordache

Siguranþa ºi eficacitatea utilizãrii Vistabel, singura toxinã botulunicã de tip A aprobatã în România
pentru uz estetic, în ameliorarea temporarã a ridurilor glabelare ºi a ridurilor de tip laba gâºtei.
Beneficiile injectãrii simultane cu toxina botulinicã de tip A, Vistabel ºi substanþe de umplere pe
bazã de acid hialuronic din gama Juvederm Vycross în rejuvenarea facialã.
Avantajele utilizãrii gamei Juvederm Vycross de acid hialuronic în tratarea ridurilor, refacerea
volumului ºi formei feþei.
Unicitatea tehnologiei de fabricaþie a substanþelor de umplere pe bazã de acid hialuronic din gama
Juvederm Vycross.
Tips and Tricks în tratamentul facial de rejuvenare facialã cu Vistabel ºi substanþe de umplere pe
bazã de acid hialuronic.
Managementul complicaþiilor apãrute în urma utilizãrii unor produse necorespunzãtoare sau a
folosirii unor tehnici de injectare incorecte.

81
POSTERE
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

constat în: antiinflamatoare locale ºi antibiotic,


P1 antibioticoterapie sistemicã cu rifampicinã ºi
clindamicinã, cu toleranþã bunã. Administrarea
UN CAZ RAR DE ACNEE CONGLOBATÃ LA UN intralezionalã de triamcinolon, pentru chisturile ºi
PACIENT DE 18 ANI nodulii inflamatori, a fost luatã în consideraþie. La un
Simona Roxana Georgescu*, I. Ceban **, A.M. Limbãu**, control de specialitate ulterior inflamaþia s-a redus, s-a
I.M. Sârbu **, V. Benea **, I.G. Motofei ***, O. Coman *, sesizat absenþa apariþiei noilor leziuni nodulochistice, iar
M. Tampa *
* Dermatologie, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila”,
durerea a dispãrut.
Bucureºti Concluzii: Acneea conglobatã este o formã severã, rar
** Dermatovenerologie, Spitalul Clinic ,,Dr. Victor Babeº”, Bucureºti întâlnitã, a acneei. Particularitatea cazului nostru constã
*** Chirurgie, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila”, în: vârsta precoce de debut; leziunile nu au cuprins ºi
Bucureºti
trunchiul; deºi corect instituit, tratamentul sistemic cu
retinoizi nu a preîntâmpinat dezvoltarea cicatricilor;
Introducere: Acneea conglobatã este o formã particularã a tulburãri endocrine nu au fost depistate; faptul cã a
acneei nodulochistice,caracterizatã prin noduli
rãspuns favorabil la asocierea clindamicinei cu
coalescenþi, chisturi, abcese ºi ulceraþii, evoluând spre
rifampicina, opþiune terapeuticã adecvatã pentru
cicatrici deformante, cu afectarea preponderent a
hidradenita supurativã.
trunchiului, mai mult decât a feþei. Poate fi uneori
asociatã cu hidradenita supurativã, genotipul XYY,
sindromul ovarelor polichistice sau poate fi o P2
manifestare a sindromului PAPA (artrita piogenicã,
pyoderma gangrenosum, acnee). Aceasta formã nosologicã
UN CAZ RAR DE SARCOM KAPOSI LA O PACIENTÃ
afecteazã mai frecvent bãrbaþii decât femeile. Momentul
ÎN VÂRSTÃ (HIV NEGATIVÃ)
apariþiei survine la adulþii tineri cu vârste cuprinse între
18 ºi 30 de ani, dar copiii pot ºi ei sã dezvolte aceastã Simona Roxana Georgescu*, A.M. Limbãu*, I. Ceban**,
V. Dãnãilã**, M.I. Pop*, V. Benea**, I.G. Motofei*, M. Costescu*,
boalã. Examenele de laborator sunt neconcludente, dar
M. Tampa*
unele afecþiuni endocrine sunt suspectate (hiper- * Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila”, Bucureºti,
androgenism, sindromul ovarelor polichistice, hiper- România
plazie suprarenalianã). Acneea conglobatã este deseori ** Spitalul Clinic ,,Dr. Victor Babeº”, Bucureºti, Departamentul de
asociatã cu tulburãri precum anxietatea ºi depresia. Dermatologie, Bucureºti
Tratamentul topic este ineficient, astfel este necesar cel
sistemic. Înaintea dezvoltãrii cicatricilor, izotretinoinul Introducere: Sarcomul Kaposi este o neoplazie vascularã
este tratamentul de elecþie pentru câteva luni, în multicentricã, cu grad intermediar de malignitate,
combinaþie cu: antibioticoterapie oralã, glucocorticoizi asociatã cu virusul herpetic uman tip 8 (HHV-8). Se
intralezionali, glucocorticoizi sistemici ºi hormono- caracterizeazã prin leziuni angiproliferative, cu atingere
terapie la femei. Inhibitorii de TNF- alfa sunt molecule în prevalent cutanatã, dar poate interesa ºi mucoasele,
proces de evaluare, cu rezultate promiþãtoare. sistemul limfatic ºi organele interne. La pacienþii
Remisiunea fãrã intervenþie medicalã este rarisimã. vârstnici leziunile se prezintã ca macule sau papule,
Materiale ºi metode: Prezentãm cazul unui pacient de 18 roºii-violacee sau brune, uniform pigmentate, care
ani, care se adreseazã clinicii noastre pentru acnee ulterior iau un aspect nodular. În cazurile cu evoluþie
nodulochisticã severã: noduli mari, confluenþi ºi chisturi prelungitã este posibilã coalescenþa leziunilor în plãci
ce formeazã proeminenþe ce reprezintã canalele de întinse. Cele mai multe leziuni se localizeazã la nivelul
interconexiune, acompaniate de pustulizare, de membrelor inferioare.
formarea crustelor ºi cicatricilor ºi de durere, cu Sarcomul Kaposi este cea mai frecventã neoplazie
localizare pe faþã ºi zona laterocervicalã. Debutul a întâlnitã la pacienþii infectaþi HIV ºi apare de regulã la
survenit în urmã cu 2 ani. Pe parcurs pacientul a urmat pacienþii cu o imunodepresie severã. Aspectul clinic
2 cure cu izotretinoin timp de 3 ºi, respectiv 4 luni, cu al leziunilor este adesea caracteristic, dar pentru
absenþa totalã a rãspunsului terapeutic. Antecedentele stabilirea diagnosticului de certitudine este necesarã o
heredocolaterale, personale ºi patologice au fost biopsie cutanatã. Tratamentul variazã în funcþie de
neconcludente. Tânãrul nu urma nici un tratament de severitatea afecþiunii ºi de statusul imun.
fond ºi era, de altfel, sãnãtos. Materiale ºi metode: Prezentãm cazul unei paciente în
Rezultate: Testele de laborator au fost în limite normale, vârstã de 72 de ani care în urmã cu 5 ani a fost
cu excepþia monocitozei relative ºi accelerãrii uºoare a diagnosticatã cu sarcom Kaposi (forma clasicã). La acea
vitezei de sedimentare a eritrocitelor. Tratamentul a data s-a prezentat cu o tumorã unicã, localizatã la nivelul

85
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

membrului inferior drept, fãrã metastaze. Rezultatele


biopsiei iniþiale a leziunii au fost compatibile cu P3
diagnosticul de SK nodular.
Pacienta se adreseazã clinicii noastre, dupã mai mulþi ani COULD HIV IMMUNOSUPPRESSION BE RELATED
liberi de simptomatologie, pentru mai mulþi noduli TO A RARE GENODERMATOSIS?
vasculari, la nivelul pielii, mai numeroºi pe piciorul Maia Pulbere*, Carmen Manciuc*,***, A. Vata*,***,
drept. Examinarea localã relevã numeroase plãci Delia Ciobanu**, Alexandra Largu*,***
infiltrate, roºii-violacee ºi noduli bine circumscriºi, de * ,,Sfânta Parascheva” Infectious Diseases Hospital Iaºi
** ,,Sfântul Spiridon” Clinical Emergency Hospital Iaºi
consistenþã fermã, roºii-bruni, cu diametrul de câte 2-3 *** ,,Gr. T. Popa” University of Medicine and Pharmacy
cm, simetrici, localizaþi pe treimea distalã a membrelor
inferioare ºi un nodul ulcerat ºi sângerând, la nivelul Background: Epidermodysplasia verruciformis, also
regiunii plantare drepte. În ultimul an, dupã o lungã known as Lewandowsky-Lutz dysplasia, is a rare
perioadã de remisiune, pacienta a dezvoltat numeroase genodermatisis characterized by an immunogenic
tumori cutanate recurente, la nivelul membrelor
predisposition to infection with HPV strands 5 and 8,
inferioare. Pacienta nu are antecedente personale
with clinical manifestation in the first years of life.
patologice ºi heredocolaterale semnificative ºi nu a
Methods: We will present a clinical case, of a young man
urmat nici o medicaþie cronicã la domiciliu.
born in 1990, diagnosed with HIV infection in March
Rezultate: Investigaþiile biologice complexe ºi de status
2013. The patient was also diagnosed with Epidermo-
imun au fost în limite normale. Serologia pentru infecþia
dysplasia verruciformis.
HIV a fost negativã. În urma examinãrii clinice ºi
Results: The patient is part of the Romanian “pediatric
histopatologice s-a stabilit diagnosticul de sarcom
cohort”, probably slow-progresser (without a history of
Kaposi. Am efectuat excizia chirurgicalã a nodulului
drug abuse or sexual transmission of HIV). The patient
ulcerat ºi sângerând de la nivelul regiunii plantare
relates, from personal history, epidermodysplasia
drepte ºi terapie localã cu aplicaþii de azot lichid. La trei
verruciformis successive attacks from the age of 4. At
sãptãmâni de monitorizare, evoluþia a fost favorabilã.
admission, in 2013, the patient had severe weight loss, a
Concluzii: Cazul prezintã câteva particularitãþi. Sarcomul
CD4 cell count of 111 /mmc and a viral load of 317000
Kaposi este mai frecvent la bãrbaþi decât la femei ºi este
copies/mmc. White cell count inflammation test, renal
asociat cu o imunodeficienþã severã. În cazul nostru,
and hepatic tests were normal. He also suffered from
statusul imun al pacientei este constant bun ºi a rãmas în
oral candidiasis, revealed by a lingual scraper. Therapy
limite normale pe întreaga evoluþie a bolii.
was initiated with Kaletra (Lopinavir+Ritonavir) and
În general, dispoziþia leziunilor este asimetricã, iar
Kivexa (Abacavir + Lamivudine). The patient was
leziunile sunt sporadice, solitare. Pacienta noastrã
adherent to therapy. Despite initiating therapy and
prezintã multiple leziuni, de diferite dimensiuni,
simetrice, pe membrele inferioare. rising levels of CD4 up to 416 cells/mmc in June 2015,
De remarcat cã, în ultimul an progresia clinicã a the dermatological aspects have visibly progressed. The
leziunilor a fost una agresivã, cu o rata mare de biopsy revealed that morphological aspects are
recurenþã localã. În evoluþie, leziunile au devenit consistent with Lewandowsky-Lutz epidermodysplasia.
dureroase, desfigurante ºi au interferat cu funcþia localã, Conclusions: The association of the epidermodysplasia
fãrã a exista nici un factor de agravare evident. verruciformis (HPV infection) with severe HIV
immunosuppression could accelerate the progression to
This paper is partly supported by the Sectorial Operational
Programme Human Resources Development (SOPHRD), financed by a malignant form of dermatitis. In this case, the most
the European Social Fund and the Romanian Government under the appropriate intervention for this patient is cryotherapy
contract number POSDRU 141531” and/or laser-therapy.
Acknowledgement: This paper was supported financially by the
project: ”Program de excelenþã în cercetare doctoralã ºi postdoctoralã
multidisciplinarã în bolile cronice, contract nr. POSDRU/159/
1.5/S/133377, beneficiar U.M.F. “Gr. T. Popa” Iasi, proiect
cofinanþat din Fondul Social European prin Programul
Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-
2013” and by: COST ACTION BM1307/2014-2018 PROTEOSTASIS

86
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

Prezentãm cazul unei paciente cu PB eronat evaluatã ºi


P4 tratatã ca scabie.
Metode: Pacienta în vârstã de 73 de ani se interneazã
LUPUS ERITEMATOS DISCOID pentru placarde eritematoase, urticariene, pruriginoase,
Mihaela Þovaru, Delia Botezatu, Denisa Urziceanu, Alice Rusu, diseminate, fãrã leziuni mucoase. A fost diagnosticatã ca
Maria Grigore, Simona-Roxana Georgescu scabie ºi a urmat tratament cu benzoat de benzil timp de
Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº”,
4 luni, fãrã rezultate. Este cunoscutã cu multiple
Bucureºti
patologii cardio-vasculare, însã niciunul dintre
medicamentele administrate nu este responsabil pentru
Lupusul eritematos este o boalã multisistemicã ce
apariþia PB.
afecteazã, în principal, pielea, dar poate determina ºi
Rezultate: Aspectul clinic al leziunilor, eozinofilia
afectãri grave, multiviscerale, cu prognostic rezervat.
importantã (19,9%) au ridicat suspiciunea unei
Patogeneza lupusului eritematos cutanat este
dermatoze buloase (PB). S-a practicat biopsie cutanatã
interconectatã cu cea a lupusului eritematos sistemic.
iar examenul histopatologic ºi imunofluorescenþã directã
Lupusul cutanat discoid este forma cea mai frecvent
au confirmat diagnosticul. Ulterior, leziunile s-au extins
întâlnitã de lupus cronic cutanat.
rapid, cu bule multiple pe placardele urticariene. A
Metode: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 64 de
urmat tratament cu Prednison 40 mg/zi (0,5 mg/kg/zi),
ani, pluripatologic ce se interneazã pentru apariþia de
Metotrexat 10 mg/sãptãmânã, cu evoluþie favorabilã.
circa un an jumãtate a unor leziuni polimorfe de tip
Concluzii: Diagnosticul de pemfigoid bulos în stadiul
papule ºi mici placarde bine-delimitate eritemato-
prebulos este, uneori, dificil de stabilit. Prezenþa de
violacee, uºor pruriginoase, cu scuamã finã pe suprafaþã,
leziuni urticariene, pruriginoase, la un pacient vârstnic
evoluþie centrifugã, fãrã zone de atrofie vizibilã,
trebuie sã ridice suspiciunea unei dermatoze buloase
fotosensibile situate la nivelul feþei ºi placarde alopecice
(PB) pentru stabilirea unui diagnostic corect cât mai
la nivelul scalpului, eritematoase, fãrã scuamã; fãrã
rapid ºi începerea terapiei specifice înainte de extinderea
leziuni la nivelul toracelui.
leziunilor, aºa cum s-a întâmplat în cazul pacientei
Rezultate: S-a ridicat suspiciunea de lupus eritematos
noastre.
cutanat cronic, forma localizatã de lupus discoid, s-a
practicat examen histopatologic dintr-o leziune cutanatã
ce a confirmat diagnosticul. Probele paraclinice ºi
P6
imunologice au fost în parametri normali. S-a instituit
tratament sistemic cu Hidroxiclorochinã 400mg/zi (în
NEVUL MEYERSON UNUL DIN IMITATORII
urma consultului oftalmologic efectuat), precum ºi local
MELANOMULUI
cu dermatocorticoizi potenþi ºi creme fotoprotectoare.
Dupã circa 3 luni, evoluþia leziunilor lent favorabilã, Virginia Chiþu*, **, Sabina Zurac**, ***
* Clinica Dermatologie I, Spital Clinic Colentina, Bucureºti
dispariþia pruritului ºi fãrã apariþia de leziuni noi.
** U.M.F. ,,Carol Davila“, Bucureºti
Concluzii: Deºi forma localizatã de lupus discoid este *** Anatomie-patologicã, Spital Clinic Colentina, Bucureºti
asociatã cu un risc mai scãzut de progresie spre lupus
eritematos sistemic faþã de forma difuzã, pacientul Nevul Meyerson este o entitate melanocitarã rarã,
rãmâne sub observaþie. întâlnitã la tineri, caracterizatã printr-un halou
eczematos care în mod obiºnuit înconjoarã un nev banal.
Prezentãm cazul unei paciente de 35 ani, care a solicitat
P5 consult în clinicã pentru evaluarea unei plãci
hiperpigmentate, cu contur neregulat, cromaticã bogatã,
UN CAZ DE PEMFIGOID BULOS formã bizarã, care s-a modificat în ultimele 6 luni,
Mihaela Þovaru, Denisa Urziceanu, Delia Botezatu, Maria devenind ºi pruriginoasã. Examenul dermatoscopic a
Grigore, Simona Roxana Georgescu ridicat suspiciunea unei leziuni de coliziune între un nev
Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº”
melanocitar (existau arii cu pattern reticular regulat) ºi o
keratozã seboreicã (existau mase gãlbui de keratinã, în
Pemfigoidul bulos (PB) este cea mai frecventã maladie special la polul inferior al leziunii), fãrã a se putea
buloasã subepidermicã, autoimunã, la persoanele cu exclude posibilitatea unui melanom, þinând cont cã în
vârste între 60 ºi 80 de ani. De obicei, PB debuteazã cu zona centralã a leziunii exista o cromaticã albicioasã cu
leziuni urticariene pruriginoase ce evolueazã cãtre schiþã de reþea negativã. În contextul aspectului clinic al
leziuni buloase. leziunii ºi istoricului acesteia, s-a optat pentru excizia
chirurgicalã, examenul histopatologic precizând cã este

87
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

vorba de un nev Meyerson. În cazul pacientei prezentate


absenþa haloului eczematos, atât clinic cât ºi dermato- P8
scopic, poate fi explicatã prin vechimea leziunii ºi
tendinþa la involuþie spontanã a haloului eczematos. KERATOZA PILARÃ GENERALIZATÃ –
PREZENTARE DE CAZ
Aceastã lucrare este parþial finanþatã prin contractul POSDRU/
159/1.5/S/137390. Roxana Ion*, Virginia Chiþu*, **, Sabina Zurac**, ***, M.A.
Ghiþã*, A. Tudor*, Alexandra Antonia Cârjaliu*, C. Popescu*
* Secþia Dermatologie I, Spital Clinic Colentina, Bucureºti, Romania
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila’’, Bucureºti,
P7 Romania
*** Secþia Anatomie Patologicã, Spital Clinic Colentina, Bucureºti,
DERMATOSCOPIA PERMITE IDENTIFICAREA Romania
METASTAZELOR PIGMENTATE
Virginia Chiþu*, **, Sabina Zurac**, *** Deºi keratoza pilarã este o afecþiune comunã, având un
* Clinica Dermatologie I, Spital Clinic Colentina, Bucureºti prognostic favorabil, în practica dermatologicã în unele
** U.M.F. ,,Carol Davila“, Bucureºti situaþii extensia erupþiei poate fi impresionantã
*** Anatomie-patologicã, Spital Clinic Colentina, Bucureºti generând atât dificultãþi de diagnostic cât ºi de
tratament, acestea din urmã fiind generate de vârstã ºi
Metastazele cutanate pigmentate (melanoma-like) aºteptãrile din punct de vedere estetic ale pacienþilor.
induse de carcinomul mamar sunt o raritate, ele putând Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 17 ani, fãrã
creea confuzii cu melanomul, necroza din radiodermite antecedente personale patologice semnificative, care s-a
sau boala Kaposi. prezentat în clinicã pentru apariþia unei erupþii cutanate
În aceastã lucrare vom prezenta cazul unei paciente în
cu localizare la nivelul braþelor, antebraþelor, trunchiului,
vârstã de 64 ani, diagnosticatã în urmã cu 1 an cu
coapselor ºi feselor, alcãtuitã din papule eritematoase,
carcinom mamar la nivelul sânului stâng, beneficiind de
keratozice, cu suprafaþa rugoasã la palpare, centrate de
excizie chirurgicalã ºi radioterapie postoperatorie, care a
foliculul pilos, însoþitã de prurit moderat, în evoluþie de
solicitat consult pentru apariþia la nivelul zonei
câteva luni. Luând în considerare extensia erupþiei ºi
postmastectomie a unei pigmentaþii negricioase, extinse,
vârsta pacientului, a fost prelevatã biopsia cutanatã, iar
înconjuratã de halou eritematos ºi presãratã cu eroziuni,
examinarea histopatologicã a evidenþiat prezenþa
exudative, fetide. Examinarea dermatoscopicã a exclus
infundibulului folicular dilatat prin existenþa unui dop
posibilitatea necrozei cutanate pe fond de radiodermitã
ortokeratotic, aspectul fiind compatibil cu diagnosticul
cronicã, evidenþiind o pigmentaþie albastrã-cenuºie, cu
de keratozã pilarã. Biopsia cutanatã a fost efectuatã în
reþea negativã bine definitã în unele zone. Ca urmare s-a
formulat diagnosticul de metastazã pigmentatã, contextul excluderii unor diagnostice diferenþiale
punându-se în discuþie dacã aceasta era secundarã unui precum boala Darier sau ihtioza vulgarã.
melanom sau era o metastazã pigmentatã (melanoma-
like) a carcinomului mamar operat. Evaluarea histo-
P9
patologicã ºi testele IHC au precizat cã este vorba de o
metastazã cutanatã indusã de un carcinom ductal,
moderat diferenþiat, pigmentaþia observatã fiind SARCOM KAPOSI NEGLIJAT TERAPEUTIC
consecinþa melanogelor dispuse intra ºi peritumoral. – PREZENTARE DE CAZ
Aceastã lucrare este parþial finanþatã prin contractul POSDRU/ Mihaela Georgescu*, M. A. Þilea*, Marcela Poenaru*, M.Al.
159/1.5/S/137390. Badea**, V. Trifu**
* Clinica de Dermatologie, Spitalul Universitar de Urgenþã Militar Central
„Carol Davila”, Bucureºti
** Clinica de Dermatologie, Spitalul Judeþean Târgu-Mureº

Introducere: Sarcomul Kaposi este un neoplasm al


celulelor endoteliale care se prezintã ca multipli noduli
vascular ce afecteazã pielea ºi alte organe, cu evoluþie
variabilã.
Prezentare de caz: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã
de 72 ani cunoscut cu diabet zaharat tip 2 noninsulino-
necesitant, care se interneazã pentru prezenþa la 1/3
inferioarã gambã dreaptã a unei formaþiuni tumorale

88
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

gigantã ºi ulceratã, mãrginitã de noduli tumorali therapeutic scheme with UVB, based on its property to
violacei, extinzându-se spre planta dreaptã, cu secreþii influence the skin immune cells.
purulente urât mirositoare, precum ºi multiple Results: After six months of treatment, the lesions are
formaþiuni tumorale violacee, de dimensiuni diferite 3-5 stationary and the patient is satisfied with the result.
cm, la coapse ºi gamba stânga, în evoluþie de câþiva ani. Discussions: Loss of the hair can be very distressing for
Pacientul este cunoscut cu diagnosticul de sarcom the patients, affecting their life quality. Unfortunately,
Kaposi, dar nu poate preciza tratamentele specifice the treatment in scarring alopecia is addressed to stop
anterioare efectuate. Pe parcursul internãrii s-a iniþiat the progression of the disease and not to cure.
tratamentul local cu antiseptice (soluþie de alcool iodat
ºi acid boric pulvis). A doua zi post tratament la nivelul
formaþiunii tumorale ulcerate s-au observat viermi, care P 11
au dispãrut în 3 zile de tratament local.
Analizele de laborator au scos în evidenþã: hiper- CILINDROM SOLITAR RECIDIVANT AL FEÞEI
glicemie, sindrom inflamator, anemie normocitarã. Ag CU TRANSFORMARE CARCINOMATOASÃ
HBs ºi Ac anti HCV, HIV 1&2 au fost negative. Iar din Corina Bud
examenul de secreþie plagã s-au izolat Citrobacter Universitatea din Oradea
freudii, Acinetobacter sp, Enterococ.
Comisia oncologicã a stabilit cã pacientul este depãºit Cilindromul este o tumorã benignã rarã, a anexelor
din punct de vedere medical pentru tratamentul cutanate, cel mai frecvent întâlnitã la nivelul capului ºi
formaþiunii tumorale ºi a stabilit indicaþia de amputaþie gâtului, ce se prezintã ca mase tumorale solitare sau
a gambei drepte. multiple. Forma solitarã apare sporadic, afecteazã faþa ºi
Pacientul a fost externat cu tratament sistemic scalpul la adulþii vârstnici.
vasodilatator ºi antiagregant, local al bontului Se prezintã cazul unui pacient de 74 de ani, de sex
chirurgical, precum ºi instruit sã revinã la control masculin care se aflã în evidenþele noastre de 20 de ani
postoperator ºi pentru debutul terapiei oncologice cu un cilindrom solitar al feþei, cu recidive rapide dupã 4
pentru celelalte leziuni tumorale restante. intervenþii chirurgicale efectuate pe parcursul acestor
Concluzie: Cazul reprezintã o posibilã evoluþie naturalã a ani. Din punct de vedere clinic la fiecare recidivã tumorã
sarcomului Kaposi la un pacient HIV negativ. se prezintã ca o formaþiune nodularã bine delimitatã,
subcutanatã, mobilã pe planurile subiacente, globuloasã,
cu centrul fluctuent, asemãnãtor unui chist, cu diametru
P 10 pânã la 2 cm, localizatã în ºanþul nazogenian stâng. În
timp tumora se ulcereazã central eliminând o secreþie
SCARRING ALOPECIA: REPORT OF A CASE seroasã, dar la ultima recidivã în jurul ulceraþiei se
Georgiana Simona Mohor*, P. Ghiþulescu*, B. Urdã*,
observã perle epiteliomatoase translucide cu
A. Burileanu*, C. Solovan*, ** telangiectazii pe suprafaþã.
* University Clinic of Dermatology and Venereology, Timiºoara, Romania Dupã fiecare excizie chirurgicalã examenul histo-
** University of Medicine and Pharmacy ,,Victor Babeº“, Timiºoara, patologic efectuat descrie aspectul unui cilindrom
Romania
format din insule de celule epiteliale înconjurate de o
capsulã hialinã, PAS+ care pãtrund în tumorã. La
Introduction: Scarring alopecia is determined by the periferia insulelor se identificã o populaþie de celule
destruction of the pilo-sebaceous follicle and its bazaloide cu nuclei hipercromi în timp ce în centru sunt
replacement with scar tissue. Acquired immunity, celule cu nuclei mari ºi palizi ce delimiteazã spaþii
Borrelia infection and senescence of follicular stem cell chistice. Însã ultimul examen histopatologic descrie
reservoir are suspected to play a role. aspectul unui carcinom anexial în care celulele bazaloide
Case report: We present the case of a 57 year-old woman prezintã activitate mitoticã în centrul tumorii.
with a hairless plaque on the vertex of the head. The Datoritã capacitãþii sale mari de recurenþã ºi a riscului de
lesion debuted in 1982, and progressed till a dimension transformare malignã cilindromul trebuie îndepãrtat
of 13/10 cm. The patient followed different therapies complet chirurgical.
(triamcinolone acetonide injections, ultrasounds, topical
minoxidil) without any effect. A biopsy from the lesion
was performed and the histological aspect was
characteristic for scleroderma. Without a standard
therapy for the scarring alopecia, we decided to start a

89
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

sau digestivã. Leziunile cutanate sunt plãci sau noduli


P 12 induraþi cu distribuþie specificã pe faþã, dosul mâinilor,
regiunea cervicalã posteriorã. De cele mai multe ori
MODIFICÃRI CLINICE ªI HISTOPATOLOGICE leziunile sunt dureroase.
ÎNTR-UN CAZ DE NEV ALBASTRU ATIPIC Prezentare de caz: Pacient în vârstã de 44 de ani a solicitat
Corina Bud consult dermatologic pentru prezenþa de plãci
Universitatea din Oradea eritematoase, infiltrate distribuite la nivelul feþei,
regiunii cervicale posterioare ºi pe dosul mâinilor.
Nevul albastru este o tumorã pigmentarã melanocitarã Aceste leziuni erau însoþite de febrã 37.8° C, artralgii ºi
ce poate avea orice localizare dar mai frecvent pe dosul mialgii. Analizele de laborator au evidenþiat urmãtoarele
mâinilor ºi picioarelor ºi pe fese. De-a lungul timpului valori patologice: VSH = 42 mm/h, PCR = 31.3 mg/L.
sunt posibile modificãri importante spre atipii celulare, Examenul bacteriologic al leziunilor din regiuni diferite
dar riscul de transformare malignã este necunoscut. a fost negativ. S-a efectuat biopsie cutanatã iar examenul
Prezint cazul unei tinere de 19 ani cu o leziune histopatologic a descris prezenþa unui infiltrat
pigmentarã apãrutã de la naºtere, localizatã pe fesa neutrofilic difuz la nivelul dermului reticular, edem la
stângã. Din punct de vedere clinic leziunea se prezintã ca nivelul dermului papilar. Pe baza datelor clinice ºi
o patã pigmentarã, cu margini bine delimitate, ovalarã, paraclinice am stabilit diagnosticul de sindrom Sweet.
netedã ºi platã la suprafaþã, de culoare negru-albãstrui Examenul CT nu a evidenþiat procese neoplazice
uniform ºi diametru de 13 mm. Aspectul clinic poate viscerale. Nu s-a efectuat determinarea anticorpilor
induce confuzii în special cu melanomul malign. La ANCA. Pacientul a urmat tratament cu prednison 40
examenul dermatoscopic însã, existã un aspect omogen, mg/zi cu rãspuns favorabil dupã 10 zile de tratament.
difuz, de pigmentaþie negru-albãstruie, cu globuli ºi Doza a fost scãzutã treptat. Leziunile au dispãrut
puncte negre individuale. complet dupã 30 de zile.
Dupã excizia chirurgicalã modificãrile histopatologice Concluzii: Sindromul Sweet reprezintã o dermatozã cu
aratã urmãtorul aspect: proliferare dermalã melanocitarã debut acut care asociazã manifestãri sistemice ºi care
formatã din celule epiteloide ºi fusiforme intens frecvent rãspunde la corticoterapie.
pigmentate; granule de melaninã dispuse intra- Cuvinte cheie: sindrom Sweet, febrã, artritã.
citoplasmatic ºi multiple melanofage de-a lungul fibrelor
de colagen. Melanocitele sunt grupate în cuiburi ce se
extind în dermul profund ºi hipoderm; moderate atipii P 14
celulare, fãrã mitoze, nucleoli vizibili focal, necroze
absente (sugestive doar în caz de malignitate); jonc- ERITEMUL INDURAT BAZIN - DIFICULTÃÞI ÎN
þiunea dermo-epidermicã este liberã, fãrã componente DIAGNOSTIC ªI TRATAMENT
intraepidermice. Indicele mitotic evaluat prin ihc pentru
ki 67 este mai puþin de 5%. Diagnosticul diferenþial se Alina Maxim*, Virginia Chiþu**, Sabina Zurac***, R. Andrei***
* Compartiment Dermato-venerice, Spitalul Judeþean de Urgenþã
face cu nevul albastru cu hipercelularitate. Alexandria
Acest caz indicã importanþa exciziei chirurgicale ºi a ** Dermatologie I, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti, U.M.F. ,,Carol
examinãrii histopatologice pentru diagnosticul dife- Davila” Bucureºti
renþial al nevului albastru. ***Anatomie-patologicã, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti, U.M.F.
,,Carol Davila” Bucureºti

P 13 Eritemul indurat Bazin prin raritatea sa a devenit un


diagnostic dificil.
SINDROMUL SWEET. PREZENTARE DE CAZ Prezentãm cazul unei paciente de 71 de ani, care a
solicitat consult pentru placarde eritemato-violacee,
M.A. Badea*, Marina Lorena Richea*, Iudita-Maria Badea**, indurate, presãrate cu ulceraþii, localizate la nivelul
M.A. Þilea ***, Mihaela Georgescu***, S.H. Morariu*
* Clinica Dermatovenerologie Târgu-Mureº gambelor, cu evoluþie trenantã de luni de zile, slab
** Clinica de Anestezie ºi Terapie Intensivã, Spitalul Clinic Judeþean de responsive la antibioterapie. Trãsãturile clinice au
Urgenþã Târgu-Mureº ridicat suspiciunea de eritem indurat Bazin, biopsia
*** Clinica Dermatovenerologie, Spitalul Universitar de Urgenþã Militar cutanatã evidenþiind arii de inflamaþie granulomatoasã
Central „Carol Davila”, Bucureºti
giganto-epitelioidã ºi vasculitã a vaselor mici, aspect
compatibil cu diagnosticul de eritem indurat, fãrã a
Introducere: Sindromul Sweet reprezintã o dermatozã
putea exclude granulomatoza Wegener. Bacilii acid-
neutrofilicã care asociazã febra, artralgii, mialgii ºi
alcoolo rezistenþi nu au fost observaþi. În contextul în
cefalee. Mai rar se poate întâlni afectare renalã, cardiacã

90
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

care Rx pulmonar a fost normal, IDR la PPD 16 mm ºi


existã un posibil contact TB în antecedente, medicul P 16
pneumolog a solicitat ºi investigaþii de excludere a
granulomatozei Wegener care s-au soldat cu rezultate POROCARCINOM ASOCIAT CU POROM
negative. Tratamentul tuberculostatic a fost temporizat M.A. Tudor*, Virginia Chiþu*, **, Sabina Zurac**, ***, Alexandra
în continuare în contextul în care ulceraþiile s-au Antonia Cârjaliu*, M. Ghiþã*, C. Popescu*, R. Ion*, M. Bãleanu*
* Clinica Dermatologie I, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti
epitelizat spontan, lãsând cicatrici atrofice, presãrate cu
** U.M.F. ,,Carol Davila”, Bucureºti
telangiectazii, în schimb arii eritemato-violacee au *** Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti
continuat sã mai aparã. Pacienta a beneficiat de a douã
biopsie cutanatã, care a fost evaluatã în douã servicii Porocarcinomul cunoscut ºi ca porom malign sau
diferite de anatomie-patologicã, diagnosticul final fiind acrospirom malign poate fi întâlnit la nivelul membrelor
de eritem indurat. Dupã 6 luni de la prima formulare a sau feþei, adesea în asociere cu un porom sau
diagnosticului de eritem indurat s-a reuºit instituirea hidroacanthoma simplex. Este o tumorã cu agresivitate
tratamentului tuberculostatic. intermediarã, având potenþial de metastazare în special
în ganglionii sateliþi ºi care se rezolvã chirurgical.
Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 65 ani, fãrã
P 15 antecedente personale patologice semnificative, care a
solicitat consult pentru apariþia la nivelul unui antebraþ
CARCINOM ÎN CUIRASÃ LA O PACIENTÃ a unei formaþiuni tumorale, pediculate, cu suprafaþa
CU NEOPLASM DE SÂN erodatã, crustoasã, cu cromaticã variind de la galben la
Mihaela Anca Popescu, Silvia Vasile roºu-negricios ºi dimensiuni de aproximativ 3/3/2cm.
Clinica de Dermatologie, Spitalul de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Dr. Anamnestic evoluþia era de peste zece ani,
Victor Babeº”, Bucureºti
asimptomaticã, pacientul fiind deranjat recent de
apariþia tendinþei la sângerare. Aspectul clinic al leziuni
La nivelul pielii pot apare manifestãri neoplazice a ridicat probleme de diagnostic diferential între
secundare, rezultate ale metastazelor cutanate ale unor molluscum pendulum, carcinom spinocelular ºi mai
tumori ale organelor interne sau datorate invaziei puþin probabil un melanom amelanotic.
directe a tegumentului prin continuitate de la un organ Pacientul a beneficiat de excizie chirurgicalã, examinarea
adiacent afectat. Posterul de faþã prezintã cazul unei histopatologica ºi testele IHC stabilind diagnosticul de
femei cu carcinom de sân neglijat, care, pe lângã porocarcinom cu pattern expansiv de invazie, dezvoltat
determinãri secundare de tip metastatic la nivel hepatic pe porom.
ºi pulmonar, a dezvoltat ºi o infiltrare carcinomatoasã a
tegumentului adiacent, de tip carcinoma ,,în cuirasã”, cu
pielea infiltratã cu aspect de ,,coaja de portocalã”. P 17

CARCINOMA EN CUIRASSE TO A WOMAN WITH ERITRODERMIE ASOCIATÃ CU LEZIUNI


BREST NEOPLASM DISEMINATE DE MOLLUSCUM CONTAGIOUSUM
LA UN PACIENT CU IMUNOSUPRESIE DATORATÃ
Secondary skin neoplasms may be the result of UNUI LIMFOM CU CELULE T
cutaneous metastases from an internal tumor, or the
Alexandra Antonia Cârjaliu*, Virginia Chiþu*, **, M. Popescu***, A.
result of direct invasion of the skin in continuity with a
Maxim****, Sabina Zurac***** , R. Ion*, C. Popescu*, A. Tudor* , M.A.
tumor of an adjacent organ. The present poster presents Ghiþã*
the case of a woman with neglected breast carcinoma, * Clinica Dermatologie I, Spitalul Colentina, Bucureºti, România
who developed, besides liver and pulmonary ** U.M.F. ,,Carol Davila”, Bucureºti, România
metastases, as well as direct involvement of the skin, as *** Secþia Hematologie, Spitalul Colentina, Bucureºti, România
**** Compartimentul de Dermatologie al Spitalului Judeþean Alexandria,
“orange skin”- like carcinoma “en cuirasse”. România
***** Secþia Anatomie Patologicã, Spitalul Colentina, Bucureºti, România

Prezentãm cazul unui pacient de 81 de ani, diabetic, care


s-a prezentat în clinicã pentru o erupþie cutanatã
generalizatã eritemato-scuamoasã, asociatã cu prurit
cutanat sever ºi adenopatii periferice, în evoluþie de
aproximativ 2 ani, refractarã la tratament. Pacientul

91
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

prezenta de asemenea numeroase tumorete, rotunde, ani, cunoscut cu insuficienþã renalã severã de 3 ani, cu
roze, ombilicate central, diseminate la nivelul scalpului RFG de 20 ml/min, se prezintã pentru apariþia recentã
ºi membrelor inferioare ºi leziuni cu aspect de veruci de noduli multipli de coloraþie maroniu-violacee, de
vulgare palmo-plantare. Aspectul clinic al erupþiei dimensiuni între 0,2-1,5cm, circumscrise, cu contururi
eritrodermice a ridicat probleme de diagnostic dife- regulate, de consistenþã durã la palpare, sensibile la
renþial între o eczemã generalizatã ºi un limfom cutanat, mers, localizate la nivel plantar bilateral. Examenul
iar pentru tumoretele de la nivelul scalpului ºi mem- histopatologic a confirmat diagnosticul de sarcom
brului inferior drept s-au luat în calcul diagnosticele de: Kaposi în ambele cazuri. Testul HIV ºi detectarea HHV 8
molluscum contagiosum, keratoacantoame multiple ºi prin metoda PCR efectuate au fost negative în ambele
chiste epidermoide. S-au prelevat biopsii de la nivelul cazuri. Cazurile rare prezentate atestã cã în insuficienþã
leziunilor, diagnosticul histopatologic fiind: 1. dermatitã renalã cronicã cât ºi posibil în alte boli cronice,
perivascularã cu eozinofile; 2. molluscum conta- imunodeficienþa apãrutã datoritã bolii sau datoritã
giousum. Asocierea eritrodermiei intens pruriginoase cu tratamentului imunosupresor pot induce apariþia
leziuni de molluscum contagiousum de mari dimensuni, sarcomului Kaposi.
diseminate ºi veruci vulgare palmo-plantare a ridicat
suspiciunea unei imunosupresii, motiv pentru care
pacientul a fost investigat în acest sens. Analizele de P 19
laborator au relevat modificãri hematologice impor-
tante: leucocitoza cu limfocitozã ºi eozinofilie im- DERMATOZA „EN TERRE SÈCHE” – CAZ CLINIC
portantã (3970/ul), Ig E totale mult crescute (75 328 G.L. Fekete, Anna Dávid, Orsolya Kelemen, L. Fekete, L.
iu/ml), imunofenotiparea limfocitarã pentru screeningul Dénes, Ágota Bagosi
afecþiunilor limfoproliferative a condus la diagnosticul U.M.F. Târgu-Mureº, Clinica Dermatologie
de Limfom cu celula T helper ºi descãrcare perifericã.
Dermatoza „en terre sèche” este o entitate clinicã bizarã,
neobiºnuitã ºi idiopaticã. A fost descrisã în anul 1987 de
P 18 cãtre Duncan. Este o boalã benignã, a cãrei etiologie nu
este încã elucidatã. O ipotezã ar fi, o tulburare de
SARCOM KAPOSI APÃRUT PE FOND keratinizare anormalã, întârziatã. Expunerea exageratã
DE INSUFICIENÞÃ RENALÃ CRONICÃ la soare poate fi un factor declanºator al bolii. Se
- PREZENTARE DE CAZURI caracterizeazã prin prezenþa unor plãci, placarde maro-
G.L. Fekete, L. Fekete, L. Dénes, Anna Dávid, Ágota Bagosi,
gri, de aspect murdar, cu o suprafaþã uºor papilomatoasã
Orsolya Kelemen apãrând de obicei pe membrele superioare, mai ales
U.M.F. Târgu-Mureº, Clinica Dermatologie palmar. Plãcile nu pot fi îndepãrtate prin curãþare
obiºnuitã, dispar complet doar prin frecare puternicã cu
Sarcomul Kaposi este o boalã neoplazicã conjunctivo - un tampon de tifon îmbibat în alcool isopropilic 70% sau
vascularã, care constã în proliferarea excesivã a vaselor alcool etilic, acest lucru fiind ºi diagnosticul bolii. Boala
capilare ºi a þesutului conjunctiv. Clinic, sarcomul Kaposi nu constituie o ameninþare medicalã gravã, fiind doar o
se prezintã în 4 forme: epidemic (asociat cu SIDA), problemã de esteticã. Prezentãm cazul unui copil în
iatrogen, clasic sau sporadic ºi endemic (Africa). Dintre vârstã de 10 ani, fãrã antecedente medicale relevante,
formele clinice ale sarcomului Kaposi forma iatrogenã care se prezintã în unitatea noastrã acuzând prezenþa ºi
este cea mai rarã, apãrând mai ales la pacienþii cu persistenþa de aproximativ de douã luni, a unor plãci
transplant de organe (incidenþa sa fiind mai crescutã la maro-gri, de aspect murdar, cu suprafaþã uºor
pacienþi cu transplant renal -pânã la 5%) sau la cei supuºi papilomatoasã, cu margini slab delimitate, localizate pe
tratamentului imunosupresor. Media de timp pânã la dosul mâinilor bilateral, cu insule de piele sãnãtoasã în
dezvoltarea sa este de 15-30 de luni. Prezentãm douã interiorul leziunii. Având în vedere distribuþia ºi
cazuri clinice: Cazul 1. Pacienta în vârstã de 61 ani, aspectul leziunilor, am suspicionat diagnosticul de
hipertensivã, cu insuficienþã renalã cronicã moderatã de dermatozã en terre seche, diagnosticul fiind confirmat
circa 2 ani, cu RFG de 35 ml/min, se prezintã pentru prin testul de frecare puternicã cu un tifon îmbibat în
apariþia de 2-3 luni, a papulelor ºi a nodulului de alcool isopropilic 70%. Cazul prezentat îl considerãm
coloraþie roºie închisã-violacee, de dimensiuni între 0,3- interesant, fiind o boalã rarã, subdiagnosticatã.
2,4 cm, circumscrise, cu contur neregulat, consistenþã
durã la palpare, ne-dureroase, nepruriginoase, localizate
pe faþa dorsalã a halluxului ºi a degetului II de pe
membrul inferior stâng. Cazul 2. Pacient în vârstã de 74

92
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

P 20 P 21

DERMATITA LIVEDOIDÃ ªI GANGRENOASÃ ERITEM MARGINAT – PREZENTARE DE CAZ


(SINDROM NICOLAU) – TREI CAZURI CLINICE
Lorena Richea, M.A. Badea, Valentina Mureºan, Alina Andrei,
G.L. Fekete, L. Dénes, Anna Dávid, Ágota Bagosi, Orsolya Laura Boga, S.H. Morariu
Kelemen, L. Fekete, Spitalul Clinic Judeþean Mureº, Clinica Dermatovenerologie, Târgu-
U.M.F. Târgu-Mureº, Clinica Dermatologie
Mureº

Dermatita livedoidã ºi gangrenoasã sau sindromul


Nicolau, este un accident postterapeutic foarte rar, Introducere: Eritemele figurate reprezintã un grup de
produs prin injectarea intravenoasã, intramuscularã sau afecþiuni care se caracterizeazã prin leziuni de tip
intraarterialã a unui medicament aflat sub formã eritematos, dispuse inelar, arcuat, circinat sau policiclic.
uleioasã sau de suspensie. Se produce embolizarea Eritemul marginat (sin. Eritem inelar reumatic, eritem
ramurilor arterei sau iritarea pereþilor ei, cu tromboza circinat) este o manifestare a reumatismului poliarticular
sau spasm arterial cu apariþia unui sindrom de ischemie sub formã de eritem figurat.
acutã segmentarã cutanatã. Descris de ªt. Gh. Nicolau în Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 33
1925, dupã injecþii cu bismut. Evoluþia bolii este
de ani, care a solicitat consult dermatologic pentru
favorabilã, majoritatea cazurilor se vindecã dupã 6-8
sãptãmâni, fãrã sechele. Prezentãm trei cazuri clinice apariþia unor papule ºi plãci eritematoase care se extind
diagnosticate în Clinica de Dermatologie din Târgu la periferie, având contur policiclic, margini elevate,
Mureº în ultimi 20 de ani. Cazul 1. Pacientã în vârstã de centru palid, uºor pruriginoase, localizate la nivelul
74 de ani, care dupã administrarea unei injecþii trunchiului ºi membrelor, însoþite de febrã, edem ºi
intravenoase de Ciprinol 400 mg, printr-o branulã la dureri ale articulaþiilor mari ºi mici. Pacientul relateazã
nivelul antebraþului drept, prezintã dureri locale vii ºi angine repetate în antecedente. S-a instituit tratament
apariþia la o zi a unui placard roºu-violaceu de circa 8 cm sistemic cu Penicilinã 3x1000000 UI/zi, antipiretice ºi
diametru, cu aspect livedoid, pe alocuri necrotic, foarte
antiinflamatoare, iar local mixturã cu hidrocortizon 1%.
dureros, cu margini bine delimitate ºi contur geografic.
Analizele de laborator au evidenþiat probe inflamatorii
Cu tratament general simptomatic ºi local cu debridante,
antibioterapie ºi epitelizante evoluþia bolii a fost crescute, ASLO pozitiv, exudat faringian negativ.
favorabilã, zona epitelizându-se în circa 8 sãptãmâni. Consulturile cardiologic ºi reumatologic au fost în limite
Cazul 2. Pacientã în vârstã de 71 de ani, la care pe baza normale. Evoluþia a fost favorabilã cu remiterea treptatã
anamnezei ºi a aspectului clinic se pune diagnosticul de a leziunilor cutanate, febrei ºi poliartralgiilor.
dermatitã livedoidã ºi gangrenoasã dupã o administrare Discuþii: Eritemele figurate sunt determinate de multipli
de Cefuroxim intravenos pentru o infecþie a unui ulcer factori patogeni: alergie medicamentoasã, alergie
cronic de gambã. Evoluþie favorabilã sub tratament
microbianã sau fungicã, boalã reumatismalã, neoplazii,
sistemic ºi local. Cazul 3. Pacientã în vârstã de 69 de ani,
înþepãturi de insecte. Eritemul marginat se dezvoltã la
la care dupã o injecþie intravenoasã administratã de
rituximab (Mabthera) pentru o afecþiune hematologicã, 10-20% din pacienþii cu febrã reumatoidã acutã,
prezintã la nivelul antebraþului stâng un placard roºu- majoritatea fiind copii care prezintã ºi endocarditã.
violaceu cu necrozã centralã, de circa 6 cm diametrul Studiile au arãtat cã, în zonele dezvoltate ale lumii, febra
apãrut la douã zile dupã administrare. Evoluþie reumatoidã acutã ºi endocardita reumatismalã rãmân
favorabilã sub tratament sistemic antibiotic ºi local cu principalele cauze ale decesului în primele 5 decade ale
antibiotice, debridante ºi epitelizante. Dermatita vieþii.
livedoidã ºi gangrenoasã sau sindromul Nicolau, este un Concluzii: Febra reumatoidã acutã poate fi prevenitã prin
accident postterapeutic foarte rar subdiagnosticat.
tratarea corespunzãtoare a anginelor streptococice, în
Evoluþia bolii este favorabilã, majoritatea cazurilor se
vindecã dupã 6-8 sãptãmâni, fãrã sechele. Prevenirea special la pacienþii cu vârste cuprinse între 5 ºi 15 ani.
acestui accident postterapeutic se face prin respectarea Cuvinte cheie: eritem marginat, febrã reumatoidã,
regulilor elementare de efectuare a injecþiilor. endocarditã.

93
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

ºi apariþia de leziuni cutanate precedate de o infecþie


P 22 acutã a tractului respirator sau gastrointestinal.
Material ºi metodã: prezentãm cazul unui bãrbat de 40 de
ERITEM POLIMORF FORMÃ MAJORÃ ani internat pentru febra 39 grade, artralgii, mialgii, tuse
– PREZENTARE DE CAZ chinuitoare, papule roºii-violacei dispuse în plãci ºi
Constanþa Turda, Floarea Sãrac placarde circinate, bine delimitate, presãrate cu pustule
Universitatea Oradea, Facultatea de Medicinã ºi Farmacie Oradea mai ales în periferie, noduli, localizate pe membrele
superioare ºi inferioare, faþã ºi gât, distribuþie relativ
Introducere: Eritemul polimorf se poate prezenta în simetricã, nedureroase, nepruriginoase; manifestãrile
diferite grade de severitate: forma minorã, auto- cutanate au apãrut la 5 zile dupã o infecþie a tractului
limitantã, cu leziuni cutanate specifice ,,în semn de tras respirator .
la þintã” care rareori intereseazã mucoasele ºi forma Rezultate: examinãrile paraclinice aratã un sindrom
majorã, mai severã, cu interesarea obligatorie a inflamator acut cu leucocitozã: 11.960/microL, neutro-
mucoaselor, leziuni specifice ºi papulo-buloase acrale cu filie: 88.1%, CRP: 320.8 mg/L, fibrinogen: 636.6 mg/dL,
decolare epidermicã care cuprinde cel mult 10% din fãrã eozinofilie, ºi confirmã supoziþia de infecþie strepto-
suprafaþa corporalã – acesta fiind unul dintre criteriile de cocicã prin ASLO: 291 IU/ml. Se instituie tratament
diferenþiere cu sindromul Stevens Johnson ºi respectiv antibiotic ºi antihistaminic la care se asociazã terapia
Necroliza Toxicã Epidermicã (peste 30%). cortizonicã generalã ºi localã care este urmatã de un
Material ºi metodã: Prezentãm cazul unui bolnav care s-a rãspuns prompt clinic ºi paraclinic (L: 6.990/microL,
internat de urgenþã pentru bule mari, cu conþinut seros ºi neutrofile: 53.6%, CRP: 52.38) dupã 3 zile.
hematic ale palmelor ºi plantelor bilateral, eroziuni Concluzii: Subliniem importanþa rãspunsului excelent la
dureroase ale semimucoasei buzelor acoperite de cruste corticoterapia generalã în cadrul dermatozei acute
hematice, bule ºi eroziuni ale boltei palatine, mucoasei neutrofilice, criteriu diagnostic alãturi de cele menþio-
jugale, fãrã interesarea mucoasei genitale ºi/sau nate anterior, mai ales în condiþiile polimorfismului
conjunctivale, fãrã alte tipuri de leziuni ale tegumen- leziunilor cutanate: papule roºii-violacei, vezicule,
telor trunchiului, gâtului sau feþei. pustule, noduli în placarde cu dispoziþie circinatã care
Rezultate: Leziunile tegumentare au apãrut la câteva ore sunt destul de greu de diferenþiat de alte boli, mai ales de
de la administrarea de ACC (acetylcysteinum) pentru o reacþiile postmedicamentoase care intrã ºi ele în etiologia
bronºita cronicã. Menþionãm cã pe parcursul spitalizãrii dermatozei acute febrile neutrofilice alãturi de neoplazii.
starea generalã a bolnavului a fost bunã, nu a fost
însoþitã de febrã, hipotensiune, oligurie, hematurie,
modificãri paraclinice ºi/sau apariþia de noi leziuni P 24
odatã cu suprimarea administrãrii medicamentului
incriminat. MELANOM GIGANT AL OBRAZULUI
Concluzii: Prezentãm cazul pentru avertizarea posibilei Florina Cãtãlina Bucur, Daniela Nestor, I. Lascãr, Mirabela Tasi,
reacþii alergice la un medicament des recomandat, chiar Anca Boieºteanu, R. Scurtu
ºi fãrã prescripþie medicalã. 50% din cazurile de eritem Spitalul Clinic Colentina Bucureºti, Clinica Dermatologie I
Spitalul Clinic Floreasca Bucureºti, Clinica de Chirurgie Plasticã ºi
polimorf sunt cauzate de medicamente; cele mai des Microchirurgie Reconstructivã
incriminate sunt anticonvulsivantele, antibioticele,
antiinflamatoriile nesteroidiene, tuberculostatice; din Prezentãm cazul unei paciente de 79 de ani, cunoscutã
lista consultatã nu am gãsit specificatã acetycysteina cu HTA stadiul III, care s-a prezentat pentru o
(ACC). formaþiune tumoralã, pe fondul unui placard de culoare
brunã, localizat la nivelul obrazului stâng, cu
dimensiuni de aproximativ 10/10 cm, cu formã
P 23 neregulatã ºi contur net, ce prezintã pe suprafaþã noduli
de creºtere verticalã, cu dimensiuni de 4/4 cm evoluând
SINDROM SWEET – PREZENTARE DE CAZ anamnestic de aproximativ 2 ani. La examenul obiectiv,
Constanþa Turda, Floarea Sãrac placardul tumoral prezintã multiple culori (negru, maro-
Universitatea Oradea, Facultatea de Medicinã ºi Farmacie Oradea închis, maro-deschis).
Restul examenului clinic a fost în limite normale, fãrã
Introducere: dermatoza acutã febrilã neutrofilicã se adenopatii periferice palpabile.
caracterizeazã prin debut brusc cu febrã, sindrom Tabloul clinic a ridicat suspiciunea de, melanom extensiv
inflamator paraclinic, infiltrarea neutrofilicã a dermului în suprafaþã, cu noduli de creºtere pe verticalã.

94
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

S-a efectuat CT toraco-abdomino-pelvin cu substanþã de Tratamentul a fost atât medical (retinoizi sistemici,
contrast ce a evidenþiat mai mulþi micronoduli la nivelul antibioterapie antistafilococicã) cât ºi chirurgical (incizie
LSS, cu aspect sechelar; CT craniu cu substanþã de ºi drenaj).
constrast a relevat o formaþiune tumoralã tegumentarã, Concluzii: Celulita disecantã a scalpului reprezintã una
malar stâng, cu dimensiuni de 42/36 mm, grosime 17 din cauzele alopeciilor cicatriciale neutrofilice.
mm, hiperdensã, iodofilã. Þesutul celular subcutanat Afecþiunea prezintã similitudini cu acneea conglobatã ºi
adiacent ºi planul osos malar fãrã modificãri. S-a cu hidradenita supurativã, putându-se asocia cu acestea.
intervenit chirurgical pentru excizia formaþiunii În cazul nostru, din anamnezã ºi examenul clinic rezultã
tumorale cu limite de siguranþã pânã la planul grãsos. cã deºi bolnavul a suferit de o acnee vulgarã , cele douã
Examenul histopatologic a confirmat diagnosticul: entitãþi clinice au avut o evoluþie separatã. Prezentarea
melanom extensiv în suprafaþã cu noduli de creºtere pe cazului are drept scop sublinierea importanþei
vertical (indice Breslow 8 mm, nivel Clark V) . investigaþiilor paraclinice (examen histo-patologic din
biopsia lezionalã) pentru diagnosticul diferenþial ºi
pentru evitarea erorilor legate de diagnosticul
P 25 alopeciilor cicatriciale a pielii pãroase a capului.

CELULITA DISECANTÃ (PERIFOLICULITIS CAPITIS


ABCEDIENS ET SUFFODIENS, BOALA HOFFMANN) P 26

Floarea Sãrac PARAPSORIAZIS ÎN PLÃCI -


Facultatea de Medicinã ºi Farmacie Oradea, Disciplina Dermato-
Venerologie ASPECTE CLINICE, EVOLUTIVE ªI TERAPEUTICE
Floarea Sãrac, Constanþa Turda
Introducere: Celulita disecantã reprezintã o afecþiune Facultatea de Medicinã ºi Farmacie Oradea, Disciplina Dermatologie
inflamatorie cronicã a scalpului manifestatã prin noduli
dureroºi, abcese cu scurgeri purulente, comunicãri Introducere: Parapsoriazisul cuprinde o varietate de
profunde între abcese, cheloide reziduale ºi alopecii dermatoze inflamatorii relativ necomune cu etiologie
cicatriciale (urmare a distrucþiei foliculilor pilo-sebacei necunoscutã ºi care sunt rezistente la tratamentele
datoritã unor granuloame limfo-plasmocitare) Este o convenþionale. În ciuda denumirii de parapsoriazis,
afecþiune dermatologicã rarã, care predominã la nivelul aspectele clinice ale maculelor sau plãcilor neinfiltrate ºi
regiunii parieto-occipitale ºi intereseazã mai ales bãrbaþii scuamoase este diferit de cel al leziunilor de psoriazis.
de 18-40 ani, cu precãdere rasa neagrã. Etiologia este Clasificarea acestui grup de boli este controversatã ºi
necunoscutã. Evoluþia sa este cronicã, în pusee, iar adesea complicatã, prin utilizarea a mai multor termeni
rãspunsul la terapiile propuse este de cele mai multe ori care descriu aceaºi boalã ºi prin utilizarea de diferite
modest. sisteme de nomenclaturã a acestora. Nomenclatura
Caz clinic: tânãr de 22 de ani prezintã de aproximativ 1 an standard propusã împarte parapsoriazisul în douã
la nivelul pielii pãroase a capului noduli inflamatori grupe distincte: parapsoriazis lichenoid care poate fi
recidivanþi, profunzi mai numeroºi în zona parietalã ºi acut sau cronic ºi parapsoriazisul în plãci mici sau mari.
occipitalã cu extensie ºi coalescenþã, traiecte sinuase, arii Prezentarea cazului: Prezentãm cazul unei femei în vârstã
reliefate, alopecie cicatricialã în regiunea occipitalã. de 75 de ani, care suferã de aproximativ un an leziuni
În antecedentele personale patologice se poate menþiona eritemato-scuamoase bine delimitate, de culoare roz, cu
o acnee moderatã pânã la vârsta de 19 ani. scuame subþiri, aderente, greu detaºabile. Leziunile au
Examenul bacteriologic din secreþiile purulente a fost iniþial dispuse în plãci care s-au transformat în
evidenþiat un stafilococ aureu. placarde extinse pe trunchi ºi membre. Iniþial acestea au
Histopatologic s-a remarcat prezenþa dopurilor fost asimptomatice, ulterior devenind foarte pruri-
foliculare ºi abceselor foliculare ºi perifoliculare, infiltrat ginoase. Bolnava a fost tratatã 3 luni ambulator cu
inflamator mixt (PMN, L, Pl, E), celule gigante de corp antimicotice orale ºi locale, afecþiunea nefiind influenþatã
strãin, precum ºi existenþa unui þesut de granulaþie, a de tratament.
cicatricilor ºi traiectelor fistuloase. Diagnosticul nostru a fost de parapsoriazis în plãci cu
Aspectul clinic, evolutiv ºi histopatologic au ajutat la posibilã evoluþie cãtre micozis fungoid, examenul histo-
diferenþierea faþã de pseudochistele pielii pãroase a patologic infirmând deocamdatã aceastã suspiciune.
capului (nodulii aseptici ai scalpului), care au o evoluþie Afecþiunea s-a ameliorat dupã corticosteroizi admi-
benignã spre alopecie necicatricialã. nistraþi local ºi PUVA-terapie.
Concluzii: Particularitatea cazului constã în debutul ºi
evoluþia afecþiunii precum ºi rãspunsul rapid la cortico ºi

95
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

PUVA-terapie. Este necesarã monitorizarea afecþiunii în lupus tumidus (diagnosticat clinic fãrã confirmare HP), a
scopul depistãrii precoce a unei eventuale virãri a fost internat în Clinica Dermatovenerologie a Spitalului
acesteia spre un micosis fungoid. Clinic Judeþean de Urgenþã Constanþa, pentru apariþia
unor papule izolate ºi grupate în plãci eritemato-
teleangiectazice, acoperite de pustule ºi papulo-pustule,
P 27 dispuse la nivelul zonelor convexe ale feþei. Afecþiunea a
debutat în urmã cu 2 ani, cu apariþia iniþial la nivelul
POROCARCINOM ASOCIAT CU POROM lobului urechii drepte, a unei plãci eritemato-
M.A. Tudor*, Virginia Chiþu*,**, Sabina Zbranca**,***, Alexandra edematoase, infiltrate, pacientul fiind diagnosticat în
Antonia Cârjaliu*, Ghiþã M*, C. Popescu*, R. Ion*, M. Bãleanu* Ambulatoriu DV cu lupus tumidus ºi tratat cu
* Clinica Dermatologie I, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti Neotigason 30 mg/zi – 1 lunã, Plaquenil 2 cp/zi – 3 luni
** U.M.F. ,,Carol Davila“, Bucureºti ºi dermatocorticoizi locali – timp de 2 ani de zile, cu
*** Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti
evoluþie nefavorabilã, leziunile extinzându-se la nivelul
frunþii, obrajilor ºi lobului urechii stângi. Examenul
Porocarcinomul cunoscut ºi ca porom malign sau
histopatologic efectuat pe parcursul internãrii în Clinica
acrospirom malign poate fi întâlnit la nivelul membrelor
noastrã a evidenþiat aspecte compatibile cu diagnosticul
sau feþei, adesea în asociere cu un porom sau
de rozacee iar profilul imunologic pentru lupus a fost
hidroacanthoma simplex. Este o tumorã cu agresivitate
negativ. Pacientul a efectuat tratament sistemic cu
intermediarã, având potenþial de metastazare în special
Doxiciclina 100 mg 2 cp/zi timp de 14 zile, cu scãderea
în ganglionii sateliþi ºi care se rezolvã chirurgical.
treptatã a dozei pânã la 1/2 cp la douã zile, timp de trei
Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 65 ani, fãrã
luni, topice cu ihtiol ºi Metronidazol ºi creme cu SPF 50+
antecedente personale patologice semnificative, care a
cu evoluþie rapid favorabilã.
solicitat consult pentru apariþia la nivelul unui antebraþ
Concluzie: diagnosticul pozitiv a fost tardiv, întrucât
a unei formaþiuni tumorale, pediculate, cu suprafaþa
leziunea iniþialã s-a localizat la nivelul lobului auricular
erodatã, crustoasã, cu cromaticã variind de la galben la
drept ºi a fost eronat interpretatã ca lupus tumidus,
roºu-negricios ºi dimensiuni de aproximativ 3/3/2 cm.
pacientul efectuând tratament prelungit cu DC potenþi
Anamnestic evoluþia era de peste zece ani, asimpto-
ce au agravat boala. Examenul histopatologic a avut
maticã, pacientul fiind deranjat recent de apariþia
rolul de a confirma diagnosticul clinic de rozacee.
tendinþei la sângerare. Aspectul clinic al leziunii a ridicat
probleme de diagnostic diferenþial între molluscum
pendulum, carcinom spinocelular ºi mai puþin probabil P 29
un melanom amelanotic.
Pacientul a beneficiat de excizie chirurgicalã, examinarea
ETIOLOGIA INSOLITÃ A UNUI NODUL
histopatologicã ºi testele IHC stabilind diagnosticul de
SUBCUTANAT: UN RAPORT DE CAZ DESPRE
porocarcinom cu pattern expansiv de invazie, dezvoltat
INFECÞIA CU DIROFILARIA REPENS
pe porom.
Maria Alice ªapcã, Mihaela Moisa
Secþia Dermatologie II, Spitalul Clinic Colentina

P 28
Dirofilarioza este o parazitozã determinatã de o filarie
ROZACEEA GRANULOMATOASÃ DIAGNOSTICATÃ nematoda care afecteazã animalele, în principal canidele,
CA LUPUS TUMIDUS ªI AGRAVATÃ DE ºi omul. Infecþia este transmisã prin intermediul
TRATAMENTUL CU DERMATOCORTICOIZI - þânþarilor, printre manifestãrile clinice determinate
PREZENTARE DE CAZ numãrându-se formarea de noduli subcutanaþi,
pulmonari, oculari. Pânã recent o zoonozã frecventã
Mãdãlina Drãgan**, Mihaela Chercula*, Andreea-Raluca doar în zona mediteraneanã, dirofilarioza devine treptat
Vlãduþã**, Emma Gheorghe**, Gh. Nicola, T. Tebeica***
* Spital Universitar de Urgenþã ,,Elias” – Bucureºti
o patologie notabilã ºi în Romania prin numãrul în
** Clinica Dermatologie S.C.J.U. ,,Sfântul Apostol Andrei” – Constanþa creºtere al cazurilor raportate de infecþii umane, cât ºi
*** Centrul Dr. Leventer – Bucureºti canine.
Prezentãm un caz de infecþie cutanatã cu o Dirofilaria
Prezentare de caz clinic de rozacee cu confirmare tardivã: repens la un pacient de 21 ani, internat pentru o placã
Pacient în vârstã de 46 de ani, cu profesie ce necesitã eritematoasã, slab delimitatã ºi infiltratã, caldã ºi
expunere îndelungã la soare pe tot parcursul anului, fãrã pruriginoasã, localizatã la nivelul ºoldului stâng, prin
istoric familial de boli autoimune sau rozacee, cu APP de palpare cãreia se decelau multiplii noduli subcutanaþi.

96
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

Leziunea avea o evoluþie de 3 sãptamâni, fiind asociatã Examenul histopatologic a arãtat un SSM cu faza de
de 2 zile cu dureri inghinale ºi impotenþã funcþionalã creºtere verticalã, Breslow 5.5 mm, Clark V, 12
parþialã a membrului inferior stâng, simptomatologie mitoze/mm2, fãrã regresie tumoralã sau noduli sateliþi.
pusã pe seama adenopatiei inghinale stângi ºi a Rezecþia a fost completã.
limfangitei tronculare locale depistate. Nicio modificare Rezultate: În urma rezultatului histopatologic s-a insistat
a hemogramei nu a fost identificatã. Pacientul a mai pentru un consult oncologic, datoritã faptului cã, un
prezentat anterior plãci eritematoase, cu caracter Breslow mai mare de 4 mm ºi o tumorã ulceratã sunt
inflamator la nivelul braþului stâng, respectiv flancului indicaþii pentru terapia cu doze mari de interferon alfa-
stâng abdominal, prima dintre ele fiind diagnosticatã ºi 2b, dar ºi pentru a avea o evaluare completã a
tratatã ca o tromboflebitã a membrului superior. Pentru pacientului, considerând posibilitatea metastazelor
orientarea diagnosticului, am decis biopsierea viscerale. S-a recomandat ,de asemenea, consult
excizionalã a unui nodul de la nivelul leziunii, psihiatric.
eveniment ce a dus la identificarea în plaga operatorie a Din pãcate pacientul a fost pierdut din evidenþa clinicii
unei formaþiuni filiforme, de 120 mm lungime, noastre pentru moment ºi nu ºtim date despre evoluþia
diagnosticatã a fi o dirofilarie. Ulterior, pacientul a urmat ulterioarã.
tratament antiparazitar, la follow-up nefiind identificate Concluzie: Chiar dacã SSM ºi NM sunt foarte diferite,
recidive. poate exista o formã particularã de SSM, cu faza de
creºtere verticalã, care poate mima un NM. Pentru acest
caz particular ºi mai ales pentru cã studiile au arãtat cã
P 30 tipul histopatologic este unul din cei mai importanþi
factori de prognostic, trebuie întotdeauna sã cerem o
MELANOMUL SUPERFICIAL ÎN SUPRAFAÞÃ biopsie cu examen histopatologic.
VERSUS MELANOMUL NODULAR – O PROVOCARE
CLINICÃ
Mirabela Elena Tasi, Daniela Nestor, Anca Boieºteanu, Florina P 31
Bucur
Clinica I Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina Bucureºti PSORIAZIS LIMITAT LA NIVELUL FEÞEI
– DIFICULTÃÞI ÎN DIAGNOSTIC
Introducere ºi obiective: Melanomul devine o problemã din
Cristina Iulia Mitran*, Mãdãlina Irina Mitran*, Monica
ce în ce mai serioasã în toatã lumea. Cele mai comune
Costescu*,**, Maria Isabela Sârbu*, Clara Matei**, M. Tampa*,
tipuri sunt melanomul superficial în suprafaþã (SSM) ºi **, V. Benea*, Simona Roxana Georgescu*, **
melanomul nodular (NM). Uneori diagnosticul * Spitalul de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Victor Babeº”, Departamentul
diferenþial între cele douã poate fi fãcut doar prin Dermatologie
histopatologie. Raportãm un caz captivant din acest ** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila”, Bucureºti
punct de vedere la un bãrbat caucazian de 61 de ani.
Materiale ºi metode: Un bãrbat de 61 ani, fototip Introducere: Psoriazisul este o afecþiune inflamatorie
Fitzpatrick I, s-a prezentat pentru o leziune nodularã, cronicã, care se caracterizeazã prin apariþia unor plãci
imprecis delimitatã, ulceratã, gri-maroniu-roºcat, situatã eritemato-scuamoase bine delimitate, care se pot localiza
supramamelonar stâng. Tumora era friabilã,sângerândã oriunde la nivelul pielii, dar de obicei afecteazã
ºi prezenta un nodul mic, negru la polul superior. La genunchii, coatele ºi scalpul. Leziunile faciale sunt mai
examenul clinic se palpa un ganglion mic, mobil în axila frecvente decât s-a crezut anterior.
stângã, sub 1 cm, fãrã istoric familial sau personal de Prezentare de caz: Un pacient, de sex masculin, în vârstã
melanom. Dermoscopia a arãtat numeroase vase de 33 de ani, este internat în clinica noastrã pentru
tortuoase, arborizate ºi val gri-albãstrui. apariþia unei erupþii formate din leziuni eritemato-
Pacientul a fost îndrumat cãtre Clinica de Chirurgie scuamoase, localizate la nivelul feþei ºi toracelui.
Plasticã pentru excizia completã a tumorii, examen Pacientul a afirmat cã leziunile au apãrut în urmã cu 4
histopatologic ºi biopsia ganglionului santinelã din axila ani ºi iniþial erau limitate doar la nivelul feþei, fiind
stângã (SLNB). diagnosticat cu lupus eritematos cronic ºi tratat cu
SLNB nu a fost posibil deoarece markerul nu era hidroxiclorochinã ºi corticosteroizi topic. În ultimele 2
disponibil la acel moment, motiv pentru care s-a decis luni leziunile s-au extins ºi la nivelul toracelui. La
extirparea tumorii ºi amânarea SLNB. În aºteptarea examenul clinic local s-au observat leziuni eritematoase,
rezultatului pacientul a refuzat sã consulte un bine delimitate, cu aspect gutat, localizate la nivelul feþei
oncologist. ºi toracelui postero-superior. Cele de la nivelul toracelui

97
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

prezentau scuame albe, stratificate. Semnul Auspitz era


P 32
prezent.
Examinarea histopatologicã a evidenþiat hiperkeratozã
ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ªI PATOLOGICE ALE
(parakeratozã), acantozã ºi papilomatozã, papilele
MELANOMULUI MALIGN ªI CANCERUL CUTANAT
dermice prezentând capilare dilatate. Suspiciunea de
NON-MELANOCITAR – STUDIU RETROSPECTIV
psoriazis a fost confirmatã. S-au administrat topic
(2002-2012)
retinoizi, analogi de vitamina D ºi corticosteroizi cu
ameliorarea leziunilor. E. Andrese, A. Pãtraºcu, D. Vâþã, A. Stîncanu, L. Stãtescu, T.
Þãranu, L. Gheucã Solovãstru
Concluzii: Acest caz este particular prin debutul Spital Clinic Judeþean de Urgenþe ,,Sfântul Spiridon Iaºi“, Clinica
psoriazisului la nivelul feþei, fãrã a implica alte regiuni Dermato-venerologie
ale pielii. Leziunile eritematoase fãrã scuame localizate U.M.F. ,,Gr. T. Popa“ Iaºi
pe zonele fotoexpuse pot conduce la diagnosticul de
lupus eritematos, dar diagnosticul de psoriazis facial nu Cancerul cutatat este cea mai frecventã neoplazie.
trebuie omis. Caracteristicile histopatologice joacã un rol Rezultatele noastre aduc date noi referitoare la
important în stabilirea diagnosticului. epidemiologia ºi morfopatologia principalelor forme de
neoplazie cutanatã din Nord-Estul României. Perioada
PSORIASIS LIMITED TO THE FACE: A DIAGNOSTIC de studiu a fost cuprinsã între 2002-2012 ºi a inclus un
CHALLENGE numãr de 2532 pacienþi.
Introduction: Psoriasis is a chronic inflammatory disease Rezultate: carcinomul bazocelular a fost forma pre-
characterized by recurrent episodes of erythematous, dominatã de neoplasm cutanat, reprezentând 56.4%,
squamous and well defined plaques which may involve carcinomul scuamocelular a fost a doua formã ca
any part of the skin but usually affects the knees, elbows frecvenþã – 19,8%, melanomul a fost gãsit în 11,7%
and scalp. The facial involvement is more common than cazuri. Formele agresive de neoplazie non-melanocitarã
previously thought. au fost cele mai frecvente, iar melanomul de stadiu III a
Case presentation: A 33-year-old man was admitted to our fost predominant.
clinic for an eruption consisting of erythematous
squamous lesions located on the face and upper
P 33
posterior thorax. The patient asserted that the lesions
had appeared four years earlier and were initially
limited to the face. He had been diagnosed with chronic TRICOEPITELIOAME FAMILIALE
lupus erythematosus and had been treated with Oana Alexandra Niþulescu, Dana Mihaela Mihele, V. Benea,
hydroxychloroquine and topical corticosteroids. In the Simona Roxana Georgescu
Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Dr. Victor Babeº”,
last two months, the lesions spread to the back. On local Bucureºti
examination well defined erythematous lesions with a
guttate pattern were noticed on the face and upper Prezint cazul unei paciente de 23 ani, din mediul urban,
posterior thorax. The lesions located on the thorax, had fumãtoare, fãrã antecedente personale patologice
white stratified scales. The Auspitz sign was present. semnificative; cu urmãtoarele antecedente heredo-
The histopathological examination revealed hyper- colaterale: mama, anamnestic, leziuni cutanate similare,
keratosis (parakeratosis), epidermal acanthosis and neinvestigate, iar sora pe lângã leziunile cutanate tot
papillomatosis, dermal papillae containing dilated neinvestigate, epilepsie ºi retard mental, ce se prezintã
capillaries. The suspicion of psoriasis was confirmed. pentru multiple papule en dome, ferme, de culoarea
Topical retinoids, vitamin D analogues and dermato- pielii, cu diametrul variat de 7-10 mm, moderat
corticosteroids were administered with the improve- pruriginoase, situate frontal, în regiunea zigoamatica
ment of the lesions. bilateral, mentonier ºi la nivelul scalpului frontal ºi
Conclusions: This case is particular, given the onset of temporal, afectare unghialã cu aspect echivoc, iar la
psoriasis on the face without involving other areas of the nivelul dentiþiei mici cavitãþi. Examenul obiectiv este în
skin. The erythematous lesions without scales located on limite normale.
sun exposed areas may lead to the diagnosis of lupus Boala a debutat în urmã cu 6-7 ani prin apariþia unui
erythematosus, but the diagnosis of facial psoriasis eritem intens al feþei ºi a unor leziuni similare celor
should not be missed. The histopathological findings prezente.
play an important role in establishing the diagnosis. Diagnosticul pozitiv este dificil, se exclude scleroza
Tuberoasa Bourneville (aspectul ºi situarea leziunilor

98
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

cutanate, dar ºi antecedentele heredocolaterale). descrie ca o „eczemã”, care dateazã de aproximativ 1 an.
Coroborând datele clinice ºi paraclinice se pune Leziunile actuale au apãrut pe parcursul a 2 luni, fãrã
diagnosticul de tricoepitelioame familiale. S-a realizat tendinþã la dispariþie spontanã sau sub topicele aplicate
electrocauterizarea câtorva leziuni, însã prognosticul de bolnav ºi sunt însoþite de prurit intens.
estetic este rezervat. Apariþia MF la un pacient tânãr, instalarea leziunilor
cutanate în timp scurt, dar mai ales progresia rapidã de
la stadiul de eritem la cel tumoral, sunt particularitãþi ale
P 34 cazului prezentat, al cãrui prognostic îl apreciem ca
rezervat, în ciuda prezenþei de manifestãri exclusiv
LARVA MIGRANS cutanate ºi a rãspunsului bun la tratament.
Dana Mihaela Mihele, Oana Alexandra Niþulescu, V. Benea,
Simona Roxana Georgescu
Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Dr. Victor Babeº”, P 36
Bucureºti
ERITEMA AB IGNE: RECONSIDERAREA
Prezint cazul uni pacient în vârstã de 39 de ani, fãrã UNEI AFECTÃRI CUTANATE DERUTANTE,
AHC semnificative, cunoscut cu un abces cutanat situat CU REFERIRE LA UN CAZ CLINIC
subclavicular drept, lucrãtor la salubrizare, care la
G. Pîrgã*, I. Pîrgã**
momentul prezentãrii avea o erupþie alcatuitã din * Policlinica Bunavestire Craiova
papule ºi leziuni eritematoase, rotunde, en dome, bine ** Student, U.M.F. Craiova
delimitate, unele cu centrul fin punctat hemoragic,
intens pruriginoase, diseminate pe toracele anterior. Eritema ab igne este o dermatozã indusã de expunerea la
Douã dintre leziuni prezintã traiecte serpiginoase. Se cãldurã ºi constã în hiperpigmentare reticulatã însoþitã
decide spitalizarea pacientului pentru investigaþii mai de telangiectazii ºi atrofie. De obicei este asimptomaticã,
amãnunþite: probele paraclinice nu sunt concludente, diagnosticul având la bazã istoricul de expunere la
însã exameul histopatologic susþine diagnosticul de cãldurã a zonei afectate ºi caracteristicile morfologice ale
larvs migrans cutanatã. leziunilor. Între diagnosticele diferenþiale trebuie avute
Cazul este unul particular deoarece pacientul nu are în vedere: cutis marmorata, livedo reticularis, vasculita
istoric de cãlãtorie în strãinãtate, iar parazitul este livedoidã, poikiloderma atrophicans vasculare.
neobiºnuit pentru aceastã zonã geograficã. Pacientã în vârstã de 46 de ani, cu boalã hepaticã cronicã,
este trimisã la consult dermatologic de cãtre medicul
internist, cu suspiciunea de vasculitã, pentru prezenþa
P 35 unei hiperpigmentãri reticulate care afecteazã genunchii
ºi faþa anterioarã a gambelor, simetric. Anamneza relevã
MICOZIS FUNGOID RAPID EVOLUTIV LA PACIENT debutul insidios al manifestãrii, pacienta recunoscând
TÂNÃR – PREZENTARE DE CAZ expunerea prelungitã a membrelor inferioare, zi de zi, la
G. Pîrgã*, I. Pîrgã** cãldura emanatã de un radiator.
* Policlinica Bunavestire Craiova Deºi afectarea cutanatã este în general asimptomaticã ºi
** Student, U.M.F. Craiova se remite relativ repede dupã încetarea expunerii, eritema
ab igne poate induce erori de diagnostic, iar unii autori
Limfoamele cutanate reprezintã un grup heterogen de descriu ca ºi complicaþie rarã ºi târzie, transformarea
neoplasme cu celule T ºi B, care pot interesa tegumentul malignã în carcinom epidermoid .
primitiv sau secundar. Micozisul fungoid (MF) este cel
mai frecvent limfom cutanat cu celule T, care apare iniþial
la nivelul pielii, evolueazã mai mulþi ani ºi numai în
fazele avansate produce leziuni ºi în organele interne.
Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 45 de ani care
se adreseazã dermatologului pentru o erupþie
pruriginoasã formatã din „pete” de diferite dimensiuni
diseminate atât pe trunchi cât ºi pe membre. Pacientul
relateazã cã a mai avut un asemenea puseu eruptiv cu
aproximativ 6 luni anterior prezentãrii, dar manifestãrile
cutanate s-au remis spontan, cu excepþia unor leziuni
mai mari, localizate pe fesa dreaptã, pe care pacientul le

99
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

P 37 P 38

IN VIVO REFLECTANCE CONFOCAL MICROSCOPY POROKERATOZA ACTINICÃ SUPERFICIALÃ


AS A NONINVASIVE DIAGNOSIS TOOL DISEMINATÃ LA UN PACIENT CU DIABET
FOR INFLAMMATORY SKIN DISEASES ZAHARAT - PREZENTARE DE CAZ
M.A. Ghiþã*, C. Cãruntu**, D. Guþu***, D. Boda* M.A. Ghiþã*, Virginia Chiþu*, ***, Sabina Zurac**, ***,
* Dermatology Research Laboratory, Carol Davila University of Medicine R. Andrei**, C. Nica****, R. Ion*, C. Popescu*, A.M. Tudor*,
and Pharmacy, Bucharest, Romania Alexandra Antonia Cârjaliu*,
** Physiology Department, “Carol Davila” University of Medicine and * Clinica Dermatologie 1, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti, România
Pharmacy, Bucharest, Romania ** Departmentul de Anatomopatologie, Spitalul Clinic Colentina,
*** Department of Pathology, “N. Paulescu” National Institute of Diabetes, Bucureºti, România
Nutrition and Metabolic Diseases, Bucharest, Romania *** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila”, Bucureºti,
România
**** CMI Dr. Nica Carmen, Bucureºti, România
Inflammatory skin diseases have various typical and
atypical clinical presentations, often requiring histo-
pathological examination to confirm the diagnosis. Porokeratoza actinicã superficialã diseminatã (PASD)
Reflectance confocal microscopy (RCM) is a novel este consecinþa perturbãrii procesului de keratinizare a
imaging technique that provides a noninvasive quasi- epidermului, caracterizatã clinic prin apariþia de plãci
microscopic characterization of skin lesions located in rotunde, inelare, cu atrofie centralã ºi margini
the epidermis and superficial dermis, reducing the need hiperkeratozice, elevate, bine delimitate, la persoane cu
for biospsy specimens. Moreover, it allows the o anumitã predispoziþie geneticã. Deºi patogenia sa este
observation of dynamic phenomena in real time and it încã necunoscutã, a fost sugeratã implicarea radiaþiilor
has the advantage of monitoring disease progression UV ºi a factorilor imunosupresori în activarea clonelor
and treatment efficacy by performing repeated anormale de keratinocite epidermale.
examinations. Our study presents the micro- În prezenta lucrare, descriem un caz de PASD la un
morphological and dynamic changes of selected bãrbat de vârstã medie cu diabet zaharat ºi istoric de
inflammatory skin lesions through means of confocal expunere prelungitã la soare (pescar). În cadrul acestei
laser-scanning. In vivo RCM evaluation of the skin asocieri, diabetul poate reprezenta condiþia
seems to be a promising diagnostic and monitoring imunosupresoare care a favorizat apariþia PASD alãturi
method for inflammatory skin diseases, although further de ultraviolete. Rãspunsul la terapia cu acitretinum
larger studies are needed until the implementation of 20mg/zi ºi 5-fluorouracil 5% cremã a fost bun, cu
RCM in the daily dermatological practice. remisiunea leziunilor în procent de 80%. Având în
vedere riscul de transformare malignã al tuturor
Acknowledgement: This paper is partly supported by the Sectorial
leziunilor de porokeratozã, este necesarã supravegherea
Operational Programme Human Resources Development
(SOPHRD), financed by the European Social Fund and the Romanian regulatã a acestor pacienþi.
Government under the contract numbers POSDRU 141531/2014 and
POSDRU/187/1.5/S/155420, by grant PNII-PT-PCCA-2013-4-1386
(Project 185/2014) financed by Executive Agency for Higher P 39
Education, Research, Development and Innovation and by Young
Researchers Grant 33891/2014 financed by ”Carol Davila” PYODERMA GANGRENOSUM MIMÂND ULCER
University of Medicine and Pharmacy, Bucharest. DIABETIC
Petruþescu Brînduºa*
* Centrul Medical San Med 2001, Bucureºti

Introducere: Pyoderma gangrenosum este o dermatozã


neutrofilicã rarã, fãrã componentã infecþioasã sau
gangrenoasã. Peste jumãtate din pacienþi prezintã o
boalã sistemicã subiacentã (mai frecvent boalã
inflamatorie intestinalã, boli hematologice, artritã sau
neoplazii). Este citatã asocierea rarã cu diabetul zaharat.
Materiale ºi metode: Prezentare de caz: - Pacientul V.G în
vârstã de 63 de ani cu diabet zaharat tip II de
aproximativ 24 de ani, insulino-necesitant în ultimii 10
ani cu neuropatie diabeticã. Acesta s-a prezentat pentru

100
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

o leziune vegetantã exofiticã de 3cm / 4 cm localizatã la


nivel latero-plantar intern drept, de culoare roºie- P 41
violacee, bine delimitatã, cu margine induratã, în
evoluþie de 2 luni, dupã un traumatism local. Anterior BOALA GHEARELOR DE PISICÃ (CSD)
prezentãrii leziunea a fost diagnosticatã în altã unitate ca – PREZENTARE DE CAZ
ulcer diabetic fiind tratatã cu antiseptice, pansamente Mihaela Chercula*, Mãdãlina Drãgan**, Andreea-Raluca
sterile ºi antibioterapie oralã, fãrã ameliorare. Vlãduþã**, Emma Gheorghe**, Gh. Nicola **, T. Tebeica***
S-a prelevat biopsie incizionalã elipticã incluzând ºi * Secþia Clinica Dermatologie, Spital Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias“
marginea leziunii. - Bucureºti
Rezultate: Aspectul histopatologic a fost compatibil cu ** Clinica Dermatologie Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã ,,Sfântul
diagnosticul de pyoderma gangrenosum, formã Apostol Andrei“ - Constanþa
vegetantã. Culturile din plagã pentru infecþii bacteriene, *** Centrul Dr. Leventer - Bucureºti
fungice ºi mycobacteriene, au fost negative.
Tratamentul iniþiat cu dermatocorticoizi topici ºi Prezentãm cazul unei paciente de 46 ani, fãrã APP
dapsonã p.o. (100 mg/zi) a dus la vindecarea leziunii cunoscute, internatã în Clinica DV a S.C.J.U Constanþa
dupã 6 sãptãmâni de tratament. pentru o erupþie formatã din papule cu periferia
Concluzii: Diagnosticul de pyoderma gangrenosum este
eritemato-violacee ºi cu centrul uºor palid, infiltrate, cu
un diagnostic de excludere bazat pe aspectul clinic,
tendinþã la confluare, situate în porþiunea superioarã a
histopatologic precum ºi prezenþa patologiilor raportate
ca asocieri frecvente. toracelui antero-posterior corespunzãtoare zonelor
Un rol important în stabilirea diagnosticului îl are ºi fotoexpuse, apãrute la 24 de ore dupã expunerea la
rãspunsul terapeutic la agenþi imunosupresori ºi/sau soare. Erupþia a fost însoþitã de stare generalã alteratã,
imunomodulatori (corticosteroizi, dapsonã etc.) cefalee, subfebrilitate, altralgii, mialgii ºi adenopatie
axilarã stângã, celule lupice prezente, sindrom
inflamator complet intens, ridicându-se suspiciunea de
P 40
boalã lupicã.
La examenul clinic s-a observat în treimea inferioarã a
HERPES ZOSTER LA O PACIENTÃ CU SINDROM
OVERLAP LES ªI SCLERODERMIE antebraþului stâng, o papulã semidurã apãrutã de
– PREZENTARE DE CAZ aproximativ 4 sãptãmâni, pacienta relatând contactul
tranzitoriu cu o pisicã. La 2 zile de la internare, în aria
C. Popescu*, Virginia Chiþu*, ***, M.N. Popescu**, M.A. Ghiþã*,
Alexandra Antonia Cârjaliu*, A. Tudor*, R. Ion* adiacentã leziunii papuloase, au apãrut leziuni similare
* Clinica Dermatologie 1, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti, România cu aceasta, precum ºi conjunctivitã sterilã unilateralã OS
** Clinica Reabilitare Medicalã, S.U.E.E., Bucureºti, România
neînsoþitã de adenopatie preauricularã. S-au practicat
*** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila”, Bucureºti,
România douã biopsii cutanate (papulã antebraþ ºi leziune torace
anterior), cu examenul HP înalt sugestiv pentru boala
Vã prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 51 de ani, ghearelor de pisicã. S-a iniþiat tratament cu Doxiciclinã
cunoscutã cu sindrom overlap LES ºi sclerodermie, ce 100 mg/12 ore, 21 zile, Rifampicinã 300mg/12 ore 10
s-a internat pentru apariþia unei erupþii cutanate zile, AINS ºi terapie topicã cu dermatocorticoizi.
dureroase alcãtuitã din plãci ºi placarde eritematoase,
Evoluþia sub tratament a fost rapid favorabilã.
acoperite de vezicule ºi bule cu tendinþã la confluare,
impetiginizare ºi necrozã incipientã, localizatã la nivelul Concluzii: erupþia cutanatã la distanþã de locul de
dermatoamelor T5-T6, anamnestic în evoluþie de inoculare (motivul prezentãrii pacientei la medic), a fost
aproximativ 1 sãptãmânã, însoþitã de febrã ºi frisoane. atipicã, ridicând probleme de diagnostic diferenþial
Menþionãm cã pacienta se afla în tratament cu Prednison datoritã aspectului lupus tumidus-like ºi asocierii
6cp/zi, alãturi de restul tratamentului de bazã reumato- celulelor lupice. Prezenþa papulei de inoculare, a
logic. S-a considerat cã patologia de fond precum ºi adenopatiei inflamatorii axilare, a sindromului Parinaud
corticoterapia oralã au reprezentat condiþia imuno- incomplet ºi a examenului HP sugestiv au susþinut
supresoare ce a favorizat apariþia leziunilor de Herpes
diagnosticul de CSD.
Zoster. S-a scãzut doza de Prednison la 3cp/zi, s-a
instituit tratament sistemic cu Aciclovir cp4g/zi ºi local
cu neomicinã 2% si HC1%, cu evoluþie localã net
favorabilã.

101
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

P 42 P 43

PYODERMA GANGRENOSUM – PREZENTARE ERITEMUL FIX MEDICAMENTOS


DE CAZ Iudita-Maria Badea*, M.A. Badea **, Lorena Richea*,
M.A. Badea*, M. Ciorbã**, O.S. Cotoi***, Iudita Maria S.H. Morariu**
Badea****, S.H. Morariu* * Clinica de Anestezie ºi Terapie Intensivã, Spitalul Clinic Judeþean de
* Clinica Dermatovenerologie Târgu-Mureº Urgenþã Târgu-Mureº
** Clinica Gastroenterologie, Spitalul Judeþean de Urgenþã Târgu-Mureº ** Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Târgu-
*** Clinica Anatomie Patologicã, Spitalul Judeþean de Urgenþã Târgu- Mureº
Mureº
**** Clinica de Anestezie ºi Terapie Intensivã, Spitalul Clinic Judeþean de Introducere: Eritemul fix medicamentos reprezintã o
Urgenþã Târgu-Mureº
reacþie cutanatã postmedicamentoasã care apare în
acelaºi loc în cazul administrãrii repetate a unui
Introducere: Pyoderma gangrenosum (PG) reprezintã o medicament faþã de care pacientul prezintã intoleranþã.
dermatozã neutrofilicã cu manifestãri clinice polimorfe. Mecanismul patogenetic este reprezentat de sensi-
Cel mai frecvent întâlnim o ulceraþie dureroasã cu bilizarea limfocitelor T CD8 de la nivel cutanat care
margini burjonate, roºii-violacee. rãmân în stare dormandã ºi se reactiveazã la o nouã
Caz clinic: Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 60 administrare. Eritemul fix medicamentos este întâlnit
de ani care a solicitat consult dermatologic pentru o frecvent la cotrimoxazol, betalactamine si antiinfla-
ulceraþie de 7x7cm la nivelul gambei drepte, cu margini matoare nesteroidiene.
roºii-violacee, burjonate, suprafaþa acoperitã cu depozite Prezentare de caz: Pacientã în vârstã de 68 de ani,
fibrinoide ºi necrotice. Leziunea era însoþitã de durere spitalizatã în Clinica Dermatovenerologie din Tîrgu
intensã ºi a debutat în urma unui traumatism local cu 2 Mureº pentru ulcer venos la nivelul gambei drepte, a
luni anterior prezentãrii. Biopsia cutanatã a fost prezentat o placã eritematoasã la nivelul abdomenului
nespecificã. Pe baza datelor anamnestice, clinice ºi de care a debutat la 7 ore dupã administrarea de
laborator am stabilit diagnosticul de Pyoderma ciprofloxacinã în dozã de 500 mg. Datoritã aspectului
gangrenosum. S-a iniþiat corticoterapie sistemicã ºi acut roºu-viu s-a luat în calcul diagnosticul de înþepãturã
tratament local cu Tacrolimus ung. 0,1%. Dupã 30 zile de insectã, în special eritem cronic migrator la debut.
evoluþia a fost staþionarã, cu persistenþa durerii ºi Lipsa crustei punctiforme centrale, contextul de pacient
extinderea ulceraþiei. S-a efectuat endoscopie digestivã spitalizat fãrã contact cu spaþiul verde precum ºi negarea
inferioarã cu biopsii seriate, pentru depistarea unor administrãrii ulterioare de ciprofloxacinã au dus la
posibile boli inflamatorii intestinale. Examinarea gastro- stabilirea diagnosticului de eritem fix medicamentos.
enterologicã a exclus prezenþa unor boli inflamatorii Terapia antibioticã a fost continuatã cu Amoxi-
intestinale. S-a iniþiat tratament cu Colchicinã 1mg/zi ºi cilina/acid clavulanic iar leziunea s-a remis în 5 zile
infiltraþii locale cu corticosteroizi. Evoluþia a fost lãsând o hiperpigmentare postinflamatorie.
favorabilã, cu dispariþia durerii dupã 7 zile, diminuarea Discuþii: Jung et al (Korea, 2014) analizând 134 de
depozitelor necrotice ºi a caracterului inflamator al pacienþi gãsesc AINS ca fiind cel mai frecvent implicate,
marginilor. sexul masculin afectat mai frecvent ºi localizarea de
Discuþii: În 1995, colchicina a fost raportatã pentru prima elecþie a fost la nivelul membrelor superioare. În studiile
datã ca terapie eficientã în PG la doi pacienþi. Deºi existã mai vechi predominã rolul cotrimoxazolului. Interesant
puþine cazuri în literaturã, existã autori care recomandã este cã a fost descrisã apariþia acestui tip de reacþie dupã
colchicina ca primã intenþie în cazul rezistenþei la administrarea de antihistaminice anti-H1 cum ar fi
corticoterapie. Avantajele colchinei faþã de cortico- feniramina, loratadina, cetirizina ºi levocetirizina. Au
steroizi sunt reprezentate de efectele secundare mai fost citate douã cazuri cu localizare la nivelul penisului
reduse ºi costul mai mic precum ºi de complianþa mai respectiv la nivelul degetelor în urma anesteziei cu
bunã a pacienþilor. propofol.
Concluzii: Tratamentul cu Colchicinã poate fi o alter- Concluzii: Recunoaºterea eritemului fix medicamentos
nativã terapeuticã pentru pyoderma gangrenosum care poate duce la excluderea medicamentului incriminat
nu rãspunsde la corticosteroizi. Biopsia cutanatã poate fi urmatã de remiterea leziunii. Hiperpigmentarea
nespecificã iar examinarea gastroenterologicã este postinflamatorie este frecventã.
obligatorie pentru depistarea unor boli inflamatorii Cuvinte cheie: eritem fix medicamentos, ciprofloxacinã.
intestinale.
Cuvinte cheie: pyoderma gangrenosum, examinare
gastroenterologicalã, colchicinã.

102
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

reprezentat fie de injuria directã a unor microorganisme


P 44 (bacterii, viruºi) asupra peretului vascular fie prin
depunere de anticorpi sau prin activarea
FLEBITA TRANZITORIE DUPÃ ADMINISTRAREA complementului.
DE CLORHIDRAT DE PETIDINÃ – PREZENTARE Prezentare de caz: Prezentãm cazul unei paciente în
DE CAZ vârstã de 77 de ani, care prezenta diseminat la nivelul
Iudita-Maria Badea*, M.A. Badea **, S.H. Morariu** membrelor inferioare ºi abdomenului inferior leziuni
* Clinica de Anestezie ºi Terapie Intensivã, Spitalul Clinic Judeþean de cutanate de tip purpurã palpabilã cu aspect de cocardã,
Urgenþã Târgu-Mureº
peteºii, ulceraþii ºi noduli cutanaþi. Leziunile aveau
** Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Târgu-
Mureº caracter dureros ºi au debutat în urmã cu 5 zile la nivel
maleolar bilateral cu extindere progresivã spre gambe,
Introducere: Clorhidratul de petidinã reprezintã un coapse ºi abdomen. Anamnestic reþinem utilizarea de
analgezic din grupa alcaloizilor naturali din opiu, antibiotice din clasa betalactaminelor în urmã cu 14 zile
derivaþi de fenilpiperidinã. Este utilizat în tratamentul pentru o infecþie acutã a cãilor respiratorii superioare.
durerilor acute rebele la alte antialgice dar ºi ca adjuvant Examinãrile de laborator au evidenþiat urmãtoarele
în anestezia generalã. Una dintre reacþiile adverse este valori patologice: VSH crescut (34mm/h) ºi leucocitozã
reprezentatã de flebita postinjectare intravenoasã, în (115000/mm3). Exudatul nazal, faringian, urocultura,
cazul administrãrilor repetate. examenul coproparazitologic au fost în limite normale.
Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient în vârsta de 44 Pe baza datelor anamnestice, clinice ºi de laborator am
de ani, farã antecedente personale patologice semnifi- stabilit diagnosticul de Vasculitã Gougerot Ruiter
cative care a fost supus unei intervenþii chirurgicale verosimil indusã de betalactamine. Pacienta a urmat
pentru un traumatism toracic. Postoperator, pacientului tratament cu Hidrocortizon hemisuccinat 200 mg x 2/zi
i s-a administrat clorhidrat de petidinã în dozã de 20 mg ºi terapie topicã cu dermatocorticoizi. Lezinile s-au
i.v. în bolus în scop analgetic. Pacientul a dezvoltat ameliorat semnificativ dupã 10 zile de tratament.
imediat postinjectare o flebitã iritativã neînsoþitã de Concluzii: Diagnosticul de vasculita Gougerot-Ruiter
simptome locale. Semnele s- au remis în 5 minute în lipsa impune evaluarea atentã a medicaþiei urmate de cãtre
oricãrei manevre medicale. Precizãm faptul cã pacien- pacient precum ºi investigaþii în vederea depistãrii unui
tului nu i s-a administrat anterior aceastã substanþã focar infecþios. Corticosteroizii reprezintã o terapie
terapeuticã. eficientã.
Concluzii: Flebita tranzitorie dupã administrarea de Cuvinte cheie: Vasculita Gougerot-Ruiter, betalactamine
clorhidrat de petidinã reprezinta o reacþie vascularã
iritativã tranzitorie. Este importantã cunoaºterea acesteia
de cãtre specialiºtii care nu apeleazã frecvent la aceastã P 46
terapie pentru a preveni manevrele medicale inutile.
Particularitatea cazului este reprezentatã de apariþia METASTAZE CUTANATE CU PUNCT DE PORNIRE
acestui tip de reacþie adversã tranzitorie dupã prima DE LA UN CARCINOM NEUROENDOCRIN
administrare a medicamentului. CU CELULE MICI
Cuvinte cheie: flebita tranzitorie, clorhidrat de petidinã. ªt. Uidilescu, Florentina Ileana Cristovici, V. Pãtraºcu
Clinica Dermatologie, U.M.F. Craiova

P 45 Tumorile neuroendocrine afecteazã celulele sistemului


neuroendocrin difuz, care secretã o mare varietate de
VASCULITA GOUGEROT-RUITER POSIBIL INDUSÃ peptide ºi neuroamine, determinând sindroame clinice
DE BETALACTAMINE diverse. Tumorile neuroendocrine îºi pot avea originea
la nivelul celulelor enterocromafine ale tractului
Iudita-Maria Badea*, M.A. Badea **, S.H. Morariu**
* Clinica de Anestezie ºi Terapie Intensivã, Spitalul Clinic Judeþean de digestiv, pancreasului endocrin, celulelor neuro-
Urgenþã Târgu-Mureº endocrine din plãmâni ºi timus.
** Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Târgu- Pacient în vârstã de 53 ani s-a spitalizat pentru astenie
Mureº fizicã marcatã, scãdere ponderalã, blocuri adenopatice
laterocervical ºi supraclavicular drept, axilar ºi inghinal
Introducere: Vasculitele cutanate reprezintã procese bilateral cu dimensiuni între 5-7 cm, de consistenþã durã,
inflamatorii ale vaselor de la nivelul pielii. În general aderente, nedureroase. La nivelul toracelui ºi
sunt autolimitate, însã în unele cazuri pot evolua cãtre abdomenului pacientul prezenta multiple formaþiuni
vasculite sistemice. Mecanismul fiziopatologic este

103
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

tumorale dermo-hipodermice, cu dimensiuni între 0,5-5 hipercheratozice ºi necrozã centralã, localizatã pe zona
cm de consistenþã durã, aderente, nedureroase, unele cu metatarsianã II, asociând tulburãri trofice ºi anhidrozã
tegumentul supraiacent eritemato-violaceu altele cu regionalã. Examinãrile clinice au urmãrit reflexele
tegument indemn, leziuni ce au debutat în urmã cu peste osteotendinoase, examinarea simþului vibrator, a
4 luni. sensibilitãþii tactile, termice, algice, forþa segmentarã ºi
Pe baza anamnezei, examenului clinic, aspectului tonusul muscular, amiotrofiile ºi examinarea semnelor
histopatologic ºi imunohistochimiei am stabilit piramidale. Pe baza examinãrilor electrofiziologice ca
diagnosticul de metastaze cutanate cu punct de pornire electromiografia ºi viteza de conducere nervoasã
de la un carcinom neuroendocrin cu celulã micã slab efectuate, s-a evidenþiat atingerea nervilor periferici
diferenþiat. relevând prezenþa unei denervãri, cauza fiind sechela
Concluzii. Deºi la ora actualã se dispune de o mare postintervenþie chirurgicalã. De la vârsta de 4 ani
varietate de investigaþii cu specificitate ºi sensibilitate pacientul a avut multiple internãri pentru tulburarea
înaltã, încã mai existã cazuri în care tumora primarã nu troficã, ulcerul plantar nevindecându-se. Acest caz
poate fi identificatã, ceea ce reduce considerabil prezintã douã particularitãþi importante: în primul rând,
prognosticul vital. Screening-ul periodic al pacienþilor în raritatea MPP datoritã leziunilor iatrogene post -
vederea depistãrii cât mai precoce a unei neoplazii chirurgicale ale sistemului nervos ºi în al doilea rând,
rãmâne standardul de aur. vârsta la care a debutat afecþiunea, fiind una neobiºnuitã.

P 47 P 48

MAL PERFORANT PLANTAR CU DEBUT STATUSUL OXIDANÞI/ANTIOXIDANÞI LA PACIENÞII


LA VÂRSTA DE 4 ANI – CAZ CLINIC CU ALOPECIA AREATA
Anna Dávid, Orsolya Kelemen, L. Fekete, L. Dénes, Ágota Simona-Roxana Georgescu, Corina Daniela Ene, V. Benea,
Bagosi, G.L. Fekete M.Tampa, Lucreþia Dulgheru, Ilinca Nicolae
U.M.F. Târgu-Mureº, Clinica Dermatologie Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi
Tropicale ,,Dr. Victor Babeº“ Bucureºti

Malul perforant plantar (MPP, ulcer cronic plantar) este


Obiectiv. O serie de dovezi experimentale sprijinã
o pierdere de substanþã cutanatã localizatã plantar,
concepþia potrivit cãreia etiopatogenia alopeciei areata
caracterizatã prin evoluþie îndelungatã ºi rezistenþã la
este multifactorialã, fiind incriminaþi factori imuno-
tratament. În cadrul capitolului mare al ulceraþiilor
logici, genetici, neuroendocrini, oxidanþi, toxine etc.
cronice cu localizare pe membrele inferioare M.P.P.
Obiectivul acestui studiu este reprezentat de verificarea
ocupã un loc aparte datoritã pe de o parte etiopatogeniei
prezenþei stresului oxidativ la pacienþii cu alopecia
sale, iar pe de altã parte prin problemele terapeutice pe
areata.
care le ridicã, acestea fiind deosebit de dificile necesitând
Material ºi metodã. Determinarea statusului oxidant total
de cele mai multe ori cooperarea mai multor specialitãþi (TOS, micromole/litru ser) ºi statusului antioxidant total
medicale. Clinic majoritatea pacienþilor prezintã diferite (TAS, micromole/litru ser) s-a efectuat la:
stadii ale polineuropatiei periferice, prezentînd un - 49 pacienþi cu alopecia areata (27 femei ºi 22 bãrbaþi,
tegument xerotic, fisurat precum ºi lipsa transpiraþiei cu vârsta cuprinsã între 19 ºi 49 ani);
plantare. Cele mai frecvente etiologii sunt: diabetul, - 49 subiecþi sãnãtoºi (29 femei ºi 20 bãrbaþi, cu vârsta
arterita obliterantã, boli neurologice ca: tabes dorsalis, cuprinsã între 20 si 48 ani).
sindromul disrafic, acropatia Bureau-Barriere, leziunile Rezultate. Faþã de control, la pacienþii cu alopecia areata
traumatice ale nervilor periferici etc. Leziuni post- s-au obþinut valori semnificativ crescute ale TOS
traumatice ale sistemului nervos se întâlnesc în 5-10% (341.4±179.1 versus 213.9±82.7, p<0.05) ºi valori reduse
din cazurile de MPP. Sunt înglobate aici traumatismele ale TAS (288.1±16.3 versus 299.2±21.5, p>0.05). Între TOS
medulare, intervenþiile chirurgicale pe mãduva spinãrii ºi TAS s-a obþinut o relaþie statisticã negativã la pacienþii
în regiunea lombosacralã sau pe coloana vertebralã, cu alopecia areata (r= -0.47, p<0.05) ºi fãrã semnificaþie
leziunile apãrute dupã rahianestezie sau secþionarea statisticã la control (r=-0.04, p>0.05).
parþialã sau totalã a nervilor periferici prin diverse Concluzii. Constatãrile noastre sprijinã conceptul cã
traumatisme. Caz clinic: prezentãm cazul clinic al unui statusul redox celular ar putea juca un rol important în
bãiat de 10 ani operat la vârsta de 3 luni pentru un modularea creºterii firului de pãr. Identificarea unor
lipomeningocel lombosacral ºi care la vârsta de 4 ani a mijloace terapeutice de inactivare a radicalilor liberi
fost diagnosticat cu mal perforant plantar stâng de 2/2,5 formaþi ar putea reprezenta o cale de reducere a
cm diametru, rotund ovalar, cu margini bine delimitate inflamaþiei în alopecia areata.

104
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

P 49 P 50

TUMORI GLOMICE MULTIPLE CALITATEA VIEÞII LA PACIENÞII CU ULCER


– PREZENTARE DE CAZ VENOS: IMPACTUL TRÃSÃTURILOR
DE PERSONALITATE
Cristina Maria Safta, Diana Leahu, V. Benea, Simona Roxana
Georgescu L.E. Decean*, G.E: Buicu** , M.A. Badea*, S.H. Morariu*
Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi * Clinica Dermatovenerologie Târgu-Mureº
Tropicale ,,Dr.Victor Babeº“ Bucureºti ** Psihiatrie ºi Sãnãtate Mentalã, U.M.F. Târgu-Mureº

Introducere: În ciuda unei prevalenþe ridicate a bolii


Tumorile glomice, solitare sau multiple, se prezintã sub
venoase, impactul asupra funcþionãrii zilnice ºi a calitãþii
forma unor papule sau noduli de culoare roºie-
vieþii acestor pacienþi prin prisma dimensiunilor
albãstruie, dureroºi, care apar preponderent la adulþi,
personalitãþii este puþin documentat.
situându-se la nivelul extremitãþilor distale ale Scopul studiului nostru este de a evalua calitatea vieþii la
membrelor (în majoritatea cazurilor subunghial); s-au pacienþii cu ulcere venoase ºi stabilirea unor corelaþii
raportat ºi localizãri extracutanate. Sunt tumori între dimensiunile personalitãþii ºi nivelul calitãþii vieþii.
vasculare benigne (doar în cazuri excepþionale se Material ºi metodã: Studiul a inclus 100 de persoane aflate
malignizeazã, cu invazie localã) ce se dezvoltã din în evidenþa Clinicii de Dermatovenerologie Târgu-
celulele musculare netede ale corpului glomic (celulele Mureº, diagnosticate cu ulcer venos cronic prezent,
glomice), anastomozã arterio-venoasã specializatã în stadiul C6 (conform clasificãrii CEAP ), cu un istoric de
termoreglare; de aceea sunt însoþite frecvent de dureri insuficienþã venoasã de minim 5 ani. Ca ºi criterii de
locale paroxistice la modificãrile de temperaturã sau excludere au fost: ulcerul arterial, ulcer mixt, prezenþa a
presiune. Tumorile glomice multiple sunt rare, mai mult de o ulceraþie, diabetul zaharat, neoplaziile,
reprezentând 15% din tumorile glomice. lipsa locuinþei, diagnosticul de depresie sau anxietate.
Datele demografice adunate au cuprins: vârsta, sexul,
Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 55 ani care se
mediul de provenienþã. Participanþii la studiu au
prezintã pentru apariþia unor formaþiuni tumorale roºii-
completat chestionarele: Inventarul de personalitate
albãstrui, unele dureroase, diseminate la nivelul regiunii
DECAS ºi Indexul de Calitate a Vieþii a lui Spitzer.
cefalice, membrelor superioare ºi trunchiului, apãrute în Rezultate: În studiu au fost incluºi 100 pacienþi, 64 bãrbaþi
ultimile luni. Leziunile cutanate se prezintã sub forma ºi 36 femei, din punct de vedere al provenienþei,
unor noduli multipli, preponderent albãstrui, cu majoritatea (72) provin din mediu urban, media de
diametru aproximativ de 0.5 cm, unii fiind dureroºi vârstã fiind 69,3 ani. S-a obþinut un scor redus al
spontan sau la palpare, fiind dispuºi în numãr mai mare stabilitãþii emoþionale, care se traduce printr-un nivel
pe trunchi. Pacienta neagã un istoric familial de tumori ridicat al neuroticismului (M = 3.6; SD = 2.01). În privinþa
similare. Din antecedentele personale patologice reþinem calitãþii vieþii, pentru întregul eºantion s-a obþinut un
diabet zaharat tip 2 insulino-necesitant ºi hipertensiune scor general unde M = 4.2, iar SD = 1.45, tradus printr-un
arterialã esenþialã. nivel redus al calitãþii vieþii.
S-au prelevat doi noduli tumorali pentru examen Concluzii: Rezultatele prezentate indicã faptul cã ulcerele
de gambã prin specificul lor de evoluþie cronicã, precum
histopatologic care a relevat multiple vase capilare
ºi necesitatea administrãrii tratamentului de lungã
ramificate, înconjurate de o stromã conjunctivalã densã,
duratã, impun modificãri în stilul de viaþã al pacienþilor
cu plaje ºi cuiburi de celule cubice sau rotunde,
cât ºi în stilul de viaþã al familiilor acestora. Rezultatele
susþinând diagnosticul clinic de tumori glomice obþinute pentru fiecare dimensiune de personalitate pot
multiple. fi utile în alegerea tipului de abordare pe care trebuie
Dat fiind prognosticul excelent al tumorilor glomice, se sã-l urmeze medicul cu respectivul pacient.
recomandã excizia leziunilor simptomatice ºi consult Cuvinte cheie: ulcer venos, calitatea vieþii, trasãturi de
medical periodic. personalitate.

105
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

P 51 P52

CONDILOMATOZA GIGANTÃ LA O PACIENTÃ MANIFESTÃRI CUTANATE LA UN PACIENT


CU CANCER DE COL UTERIN CU BOALÃ BASEDOW-GRAVES
M. Tampa*, **, Maria Isabela Sârbu**, Clara Matei*, Mãdãlina M. Tampa*, **, Maria Isabela Sârbu**, Oana Niþulescu**,
Mitran**, Cristina Mitran**, Ilinca Nicolae*, V. Benea**, Simona Cristina Mitran**, Mãdãlina Mitran**, Clara Matei*, Ilinca
Roxana Georgescu*, ** Nicolae*, V. Benea**, Simona Roxana Georgescu*, **
* Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“, Departamentul * Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“, Departamentul
de Dermato-venerologie, Bucureºti de Dermato-venerologie, Bucureºti
** Spitalul ,,Dr. Victor Babeº“, Clinica de Dermato-venerologie, Bucureºti ** Spitalul ,,Dr. Victor Babeº“, Clinica de Dermato-venerologie, Bucureºti

Condilomatoza gigantã este o boalã cu transmitere Boala Basedow-Graves este o afecþiune tiroidianã
sexualã rarã asociatã în general cu infecþia cu autoimunã caracterizatã prin supraproducþia de
papilomavirusurile umane (HPV) 6 ºi 11. Este o hormoni tiroidieni. Mixedemul este o manifestare rarã ºi
afecþiune premalignã cu risc scãzut de metastazare dar se localizeazã în general pretibial.
risc crescut de transformare în carcinom spinocelular Pacient de sex masculin în vârstã de 30 de ani, din
(CSC). mediul urban, se adreseazã clinicii noastre pentru edem
Pacienta în vârstã de 48 de ani se adreseazã pentru o care nu lasã godeu la nivelul ambelor haluce. Din istoric
tumorã exofiticã de mari dimensiuni cu aspect reþinem cã boala a debutat cu edem la nivelul halucelui
conopidiform, ce afecteazã vulva ºi perineul. Pacienta a stâng cu patru ani anterior prezentãrii, când pacientul a
fost diagnosticatã cu CSC de col uterin cu 11 ani anterior fost diagnosticat cu boala Basedow-Graves, ºi a urmat
prezentãrii ºi a efectuat brahiterapie intracavitarã tratament cu agenþi antitiroidieni timp de doi ani.
urmatã de histerectomie totalã cu limfadenectomie. Ulterior s-a efectuat tiroidectomie ºi terapie de
Reevaluãrile ulterioare au exclus recidiva cancerului de substituþie hormonalã. Cu toate acestea edemul a
col uterin. În momentul diagnosticãrii cancerului de col continuat sã creascã iar la aproximativ 6 luni dupã
uterin pacienta prezenta mici papule eritematoase operaþie pacientul a observat apariþia edemului ºi la
diagnosticate prin examen histopatologic drept nivelul halucelui drept. La examenul fizic s-a observat
condiloame acuminate. Pacienta a urmat tratament cu exoftalmie severã. Examenul local a evidenþiat noduli
podofilinã, aplicaþii de azot, electrocauterizare, eritematoºi localizaþi pe faþa dorsalã a halucelor,
prezentând însã recidive frecvente. Cu trei ani anterior tegumentul supraiacent prezentând aspect de coajã de
prezentãrii a încetat administrarea oricãrui tratament iar portocalã. În spital s-a efectuat biopsie dintr-unul dintre
în acest timp leziunile au crescut treptat atingând noduli iar examenul histopatologic a susþinut
dimensiuni gigant. diagnosticul clinic de mixedem. Pacientul rãmâne sub
În spital s-au prelevat mai multe biopsii din tumorã ºi supravegherea clinicii de dermatologie ºi endo-
examenul histopatologic a confirmat diagnosticul clinic crinologie.
de condilomatozã gigantã. Testarea HIV a fost negativã Tiroidectomia a fost descrisã în literaturã ca posibil
iar genotiparea pentru HPV 16 a fost pozitivã. factor de declanºare pentru mixedemul localizat
Pacienta a fost îndrumatã cãtre clinica de chirurgie pretibial. Cu toate acestea în cazul prezentat de noi
generalã pentru extirparea tumorii. Condilomatoza apariþia edemului a precedat intervenþia chirurgicalã.
gigantã se asociazã cu ratã crescutã de recidive, în Prezentãm un caz rar de mixedem localizat la nivelul
special la pacienþii cu serotipuri oncogenice de HPV. halucelor la un pacient care nu prezintã alþi factori de
This paper is partly supported by the Sectorial Operational risc asociaþi.
Programme Human Resources Development (SOPHRD), financed This paper is partly supported by the Sectorial Operational
by the European Social Fund and the Romanian Government under Programme Human Resources Development (SOPHRD), financed by
the contract number POSDRU 141531. the European Social Fund and the Romanian Government under the
contract number POSDRU 141531.

106
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

P 53 P 54

SINDROMUL ”POST-FINASTERIDÔ ªI VARIAÞIA KNUNCKLE PADS - CAZ CLINIC


PLASMATICÃ A HORMONILOR SEXUALI Adriana-Ionela Pãtraºcu*, Elena Andrese*, **, D. Vâþã*, **, Alina
ÎN ALOPECIA ANDROGENICÃ Stîncanu*, Laura Stãtescu*, **, Laura Gheucã Solovãstru*, ***
* Clinica Dermatologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã „Sfântul
I.G. Motofei*, Stana Pãunica*, M. Tampa**, V. Benea***,
Spiridon” Iaºi
Alexandra Limbãu***, Isabel Sârbu***, Ioana Pãunica*, Simona
** Asist. Univ. Dr. U.M.F. Iaºi
Roxana Georgescu**
*** Prof. Univ. Dr. U.M.F. Iaºi
* Chirurgie, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila”,
Bucureºti
** Dermatologie, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila”, Knunckle pads este o fibromatozã rarã, caracterizatã prin
Bucureºti papule ovalare, hiperpigmentate, asimptomatice în jurul
*** Dermatovenerologie, Spitalul Clinic “Dr. Victor Babeº”, Bucureºti
articulaþiilor interfalangiene proximale, de la nivelul
mâinilor. Segmentul cutanat interesat nu prezintã alte
Introducere: Finasterida este un inhibitor de 5-α reductazã, modificãri, dar uneori pot apãrea eritem discret,
fiind recomandatã pentru alopecia androgenicã ºi lichenificare sau o finã descuamare.
adenomul de prostatã. Efectele adverse ale finasteridei Redãm cazul unui copil de 9 ani, care s-a prezentat în
pot fi întâlnite chiar ºi la mai mult de trei luni de la Clinica Dermatologicã a Spitalului „Sf. Spiridon” Iaºi,
oprirea tratamentului, sub numele de sindrom post-
pentru apariþia unor formaþiuni pseudotumorale
finasteridã.
rotunde, maronii, nedureroase, la nivelul feþelor dorsale
Obiective: O parte dintre hormonii sexuali prezintã
ale falangelor proximale police bilateral ºi index drept.
modificãri ale nivelurilor plasmatice chiar ºi dupã
Modificãrile au debutat în urmã cu aproximativ 6 luni,
oprirea tratamentului cu finasteridã, în sensul creºterii
mama pacientului descriind în comportamentul
valorilor acestora pentru precursori (testosteron,
copilului, ticul de frecare a mâinilor, observat dinainte
pregnenolone, etc), în timp ce dihidrotestosteronul ºi
de apariþia „deformãrilor” degetelor. Aspectele clinice
dihidroprogesteronul scad. Acest studiu îºi propune sã
coroborate cu cele imagistice stabilesc diagnosticul de
verifice dacã existã o posibilã corelaþie între magni-
knunckle pads, acesta fiind confirmat ulterior de
tudinea simptomatologiei din cadrul sindromului post-
examenul anatomo-patologic. Terapeutic, pacientul a
finasteridã ºi gradul de variaþie plasmaticã a hormonilor
beneficiat de infiltraþii intralezionale cu corticosteroizi
sexuali.
de potenþã înaltã, cu evoluþie favorabilã. Analizarea
Materiale ºi metodã: 92 de pacienþi cu alopecie andro-
atentã a semnelor clinice ºi efectuarea investigaþiilor
genicã au fost incluºi în acest studiu. Aceºtia au fost
minim invazive stabilesc diagnosticul de knunckle pads,
consultaþi succesiv (atât înainte de începerea trata-
iar corticoterapia localã este o mãsurã terapeuticã
mentului cu finasteridã cât ºi la trei luni de la oprirea
eficientã, prin rolul antiinflamator ºi inhibiþia proliferãrii
acesteia), prin investigaþii de ordin clinic (DSM-IV ºi
celulare.
IIEF) ºi de la laborator (dozãri hormonale).
Cuvinte cheie: knunckle pads, falange proximale,
Rezultate: Conform datelor noastre doar 9 pacienþi au
dermatocorticoizi.
dezvoltat reacþii adverse (depresie, disfuncþii sexuale,
fatigabilitate, etc) care au persistat chiar ºi la trei luni de
la oprirea administrãrii finasteridei, motiv pentru care
au fost apreciate diagnostic ca ºi sindrom post-
finasteridã.
Concluzii: Pe lotul studiat, nu s-a putut stabili o corelaþie
evidentã între amploarea reacþiilor adverse la (sau post)
finasteridã ºi variaþia hormonilor sexuali; în plus, au
existat ºi pacienþi care au prezentat variaþii semnificative
ale hormonilor sexuali, dar fãrã sã dezvolte acuze
specifice sindromului post-finasteridã.

107
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

Concluzii. Infecþiile virale ºi prejudiciul renal se asociazã


P 55 cu supraproducþia de IL-8 la pacienþii cu glomerulopatii.
Eradicarea infecþiilor virale hepatitice ºi blocarea sintezei
NIVELUL SERIC CRESCUT AL INTERLEUKINEI 8 IL-8 ar putea preveni dezvoltarea complicaþiilor micro-
SE ASOCIAZÃ CU INSTALAREA vasculare la pacienþii cu lupus eritematos sistemic.
GLOMERULOPATIEI LUPICE
Corina-Daniela Ene*, ** , Amalia-Elena Anghel**, ***,
Monica Neagu****, Simona-Roxana Georgescu*****, P 56
Lucreþia Dulgheru******, Ilinca Nicolae*******
* Spitalul de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, Bucureºti, România
** POSDRU 159/1.5/S/135760 CERO – Profil de carierã: Cercetãtor
SEROPREVALENÞA INFECÞIILOR VIRALE
român LA PACIENÞII CU MELANOM MALIGN
*** SKINMED CLINIC, Bucharest, Romania
Amalia-Elena Anghel*, **, Corina-Daniela Ene**, ***, Simona-
**** Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Patologiei ºi
Roxana Georgescu****, Lucreþia Dulgheru*****, Ilinca
ªtiinþelor Biomedicale „Dr. Victor Babeº” - Departament Imunologie
Nicolae******
***** Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi tropicale „Dr. Victor Babeº” -
* SKINMED CLINIC, Bucharest, Romania
Secþia Clinicã Dermatologie, Bucureºti, România
** POSDRU 159/1.5/S/135760 CERO – Profil de carierã: cercetãtor
****** Centrul Medical de Diagnostic ºi Tratament „Dr. Victor Babeº”,
român
Bucureºti, România
*** Spitalul de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, Bucureºti, România
******* Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi tropicale „Dr. Victor Babeº”-
**** Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi tropicale „Dr. Victor Babeº” -
Departamentul de cercetare în Dermatologie, Bucureºti, România
Secþia Clinicã Dermatologie, Bucureºti, România
***** Centrul Medical de Diagnostic ºi Tratament „Dr. Victor Babeº”,
Obiectiv. O serie de factori interni ºi externi induc o stare Bucureºti, România
de imunodisreglare la pacienþii cu lupus eritematos ****** Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi tropicale „Dr. Victor Babeº”-
Departamentul de cercetare în Dermatologie, Bucureºti, România
sistemic. În acest studiu s-a analizat efectul exercitat de
infecþiile cu virusuri hepatitice (HCV, HBV) asupra
sintezei interleukinei 8 (IL-8), chemokina implicatã în Obiectiv: Analiza retrospectivã a prezenþei markerilor de
controlul proliferãrii celulare, inflamaþiei, permeabi- infecþie cu virusuri hepatitice (HBV, HCV ) ºi virusul
litãþii, angiogenezei, apoptozei ºi a fibrogenezei din HIV la pacienþii cu melanoma malign cutanat.
nefropatia lupicã. Material ºi metodã: Investigaþiile de screening serologic
Material ºi metodã. Determinarea sericã a IL-8 (metoda (anti-HCV, anti-HBV, anti-HIV) au fost efectuate pentru
ELISA) ºi cuantificarea albuminuriei (metoda imuno- 262 pacienþi cu melanoma malign cutanat ne-
turbidimetricã) s-au efectuat la: tratat, recent diagnosticat, în perioada 2000-2015.
- pacienþi cu nefropatie lupicã non-HCV non-HBV (35 Rezultatele au fost comparate cu cele obþinute la un lot
cazuri); control fãrã leziuni melanocitare evidente.
- pacienþi cu nefropatie lupicã ºi serologie pozitivã Rezultate: În grupul pacienþilor cu melanom malign
pentru anti- HCV ºi anti-HBV (16 cazuri); cutanat diagnosticat pe baza criteriilor AJCC
- control (35 cazuri); (American Joint Commitee on Cancer) s-a notat:
Rezultate. Nivelul albuminuriei a fost semnificativ - serologie pozitivã pentru virusul hepatitic B la 33
crescut la pacienþii cu nefropatie (103.2 ± 4.5mg/dl la pacienþi (12.59%);
pacienþii cu nefropatie lupicã non-HCV non-HBV ºi 93.1 - serologie pozitivã pentru virusul hepatitic C la 51
± 14.7mg/dl la pacienþii cu nefropatie lupicã ºi infecþii pacienþi (19.54%);
hepatitice virale asociate) versus control (8.1 ± 2.9 - serologie pozitivã pentru HIV la 7 pacienþi (2.67%).
mg/dl). Rata infecþiei cu HCV, HBV ºi HIV la pacienþii cu
Valorile serice ale IL-8 au fost semnificativ crescute la melanom malign cutanat nu a prezentat diferenþe
pacienþii cu nefropatie lupicã ºi serologie pozitivã pentru semnificative faþã de lotul control.
virusuri hepatitice B ºi C (46.2 ± 8.3 pg/ml ser) faþã de Concluzii: Pe baza rezultatelor, autorii nu atribuie
pacienþii cu nefropatie lupicã ºi serologie negativã acestor agenþi infecþiosi un rol determinant în
pentru HCV ºi HBV (37.6 ± 11.4 pg/ml ser, p = 0.027) ºi fiziopatologia melanomului malign cutanat. Prezenþa
control (10.2 ± 4.5pg/ml ser, p = 0.001). infecþiilor virale deþine însã un rol important în
Între nivelul IL-8 ºi nivelul albuminuriei s-a calculat o numeroase procese patologice la nivelul pielii, incluzând
relaþie moderat pozitivã la pacienþii cu nefropatie lupicã vasodilataþia, inflamaþia ºi imunomodularea. Totuºi,
fãrã complicaþii virale (r = 0.505, p = 0.032), relaþie eradicarea unei posibile infecþii virale în cazul
pozitivã puternicã la pacienþii cu nefropatie lupicã ºi pacienþilor cu melanom malign cutanat ar putea asigura
infecþii virale asociate (r=0.706, p=0.006) ºi o asociere un beneficiu pentru evoluþia acestei patologii.
pozitivã fãrã semnificaþie statisticã la control (r = 0.084,
p = 0.983).

108
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

demonstrat de transformare în carcinoame spinocelulare


P 57 invazive.
Scopul lucrãrii a constat în evidenþierea unor proteine
STUDIUL IMUNOEXPRESIEI CLA ªI CD45RO asociate apoptozei ºi ciclului celular, în vederea stabilirii
ÎN KERATOACANTOM caracteristicilor patofiziologice ºi evolutive ale tumorii.
Alina Maria Vîlcea*, I.D. Vîlcea**, V. Pãtraºcu*, Carmen Am efectuat coloraþii imunohistochimice pentru: p53,
Florentina Popescu*** Ki67, bcl-2, PCNA, COX-2, E-Cadherina, în 28 pre-
* Disciplina Dermatologie, U.M.F. Craiova cancere cutanate precursoare carcinomului spinocelular,
** Disciplina Chirurgie, U.M.F. Craiova
*** Departamentul de Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Judeþean de
localizate pe tegumente fotoexpuse (keratozã actinicã,
Urgenþã Craiova cheilitã actinicã, corn cutanat, keratoacantom sau boala
Bowen).
Datoritã posibilitãþii de malignizare existã în continuare Expresia p53 a fost detectatã în toate precancerele
controverse referitoare la încadrarea keratoacantomului, epiteliale, intensitatea acesteia se coreleazã cu gradul
ca precancer, pseudocancer sau cancer cutanat, în displaziei ºi prezenþa malignizãrii. Nu am observat
dezvoltarea ºi progresia acestei tumori un rol important diferenþe semnificative referitoare la intensitatea
fiind acordat sistemului imun. imunoexpresiei bcl2 ºi proporþia de celule pozitive între
Am efectuat un studiu imunohistochimic folosind cazurile malignizate ºi nemalignizate. Intensitatea
markeri care investigheazã în special limfocitele T, în
imunoexpresiei COX-2 este slabã sau moderatã în toate
ºase keratoacantoame, în trei cazuri fiind diagnosticatã
histopatologic transformarea în carcinom spinocelular. precancerele epiteliale studiate. În keratoacantom 50%
Metoda utilizatã în cadrul studiului imunohistochimic a din cazurile studiate au prezentat imunomarcaj pozitiv
fost LSAB/HRP, chitul utilizat a fost DAKO LSAB 2 citoplasmatic pentru E-cadherinã. Majoritatea keratino-
System HRP. citelor epidermice atipice au fost pozitive pentru PCNA,
Imunomarcajul pentru CD45 (CLA - antigenul leucocitar observând o corelaþie pozitivã cu expresia p53 ºi Ki67.
comun), a fost moderat pozitiv cu distribuþie difuzã în În concluzie, studiul nostru aratã cã alterarea onco-
limfocitele interstiþiale, într-un caz observându-se o proteinelor alãturi de creºterea activitãþii proliferative
distribuþie nodularã a infiltratului. Pentru CD45Ro sunt întâlnite în precancerele keratinocitare, coloraþiile
(evidenþiazã limfocitele T mature din infitratul imunohistochimice fiind utile în evidenþierea unei
inflamator), imunomarcajul a fost pozitiv cu intensitate
populaþii keratinocitare care poate avea un potenþial de
moderatã în frecvente limfocite interstiþiale, fiind mai
abundent în special sub leziune. În formele malignizate creºtere agresivã.
imunomarcajul a fost pozitiv observând imunomarcajul
în rare limfocite de la joncþiunea epitelio-stromalã.
Studiul imunohistochimic al infiltratului inflamator P 59
reacþional prezent în keratoacantom sugereazã cã acesta
este predominant limfocitar sau limfo-plasmocitar, la HERPES GESTATIONES (PENFIGOIDUL
care se adaugã histiocite, neutrofile, eozinofile, alterarea GESTATIONAL) – PREZENTARE DE CAZ
mecanismelor de imunoapãrare având un rol important
în transformarea acestora în carcinom spinocelular. I.M. Georgescu*, Iudita Badea*** , M. Badea**, O.S. Cotoi****,
S.H. Morariu**
* Clinica Obstetrica-Ginecologie I, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã
Târgu-Mureº, România
P 58 ** Clinica Dermatovenerologie, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã
Târgu-Mureº, România
*** Clinica A.T.I, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Târgu-Mureº,
EXPRESIA PROTEINELOR REGLATOARE România
ALE APOPTOZEI ªI CICLULUI CELULAR **** Clinica Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã
ÎN PRECANCERELE KERATINOCITARE Târgu-Mureº, România

Alina Maria Vîlcea*, V. Pãtraºcu*, I.D. Vîlcea**, Claudia


Introducere: Herpesul gestationes sau penfigoidul
Valentina Georgescu***, Carmen Florina Popescu***
* Disciplina Dermatologie, U.M.F. Craiova gestaþional este o dermatozã buloasã autoimunã de
** Disciplina Chirurgie, U.M.F. Craiova sarcinã. Este numit aºa pe baza morfologiei herpetiforme
*** Departamentul de Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Judeþean de a blisterelor, dar este un termen impropriu deoarece nu
Urgenþã Craiova are nici o legãtura cu o infecþie activã sau latentã cu
visusurile herpetice. Este o erupþie veziculo-buloasã rarã
Precancerele keratinocitare sunt deosebit de importante care se dezvoltã în ultimul trimestru de sarcinã sau chiar
datoritã incidenþei crescute la populaþia expusã cronic la postpartum ºi se manifestã prin prurit foarte sever.
soare, unele dintre ele având un potenþial clinic Etiologia nu este foarte bine cunoscutã dar se considerã

109
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

cã este o dermatozã mediatã autoimun într-o strânsã VARICELLIFORM ZONA ZOSTER


legãturã cu dermatozele penfigoide.
Caz clinic: Prezentãm cazul unei paciente, în vârstã de 28 Zoster is the result of reactivation of the varicella-zoster
de ani, secundiparã, din mediul rural, cu vârsta virus, after the primary infection occurred as varicella.
gestaþionalã de 28 sãptãmâni, care se prezintã în clinica Because zoster develops on a partially immunized
noastrã pentru apariþia unor leziuni cutanate cu aspectul organism, during the primary infection, the zoster
unor plãci eritematoase, uºor proeminente, cu contur eruption is localized over the territory of the nerve in
policiclic care este acoperit de vezicule herpetiforme sau whose ganglion cells persists (usually sensory). There
bule cu lichid clar pe flancul drept, fosa iliacã dreapta ºi are situations (such as immunosuppressed individuals),
hipogastru însoþitã de un prurit sever. În urma testelor when the typical zoster eruption, beyond the involved
de laborator rezultã o leucocitozã crescutã (12000 dermatome, is associated with a varicelliform
m/mm3), un VSH crescut ºi deshidratare. Debutul generalized vesiculous eruption. Our poster is going to
simptomatologiei a fost în urmã cu 36 ore cu febrã, present such a case.
vãrsãturi, cefalee, frisoane, urmatã de un prurit violent
însoþit de o senzaþie de arsurã. Evoluþia lezinilor a fost
favorabilã în urma tratamentului cu Prednison: doza de P 61
atac de 1-1,5mg/kgc/zi oral, care ulterior s-a redus
datoritã ameliorãrii tabloului clinic. Tratamentul topic cu BENEFITS FOR ELDERLY CARE USING THE THREE
Mometasonã furoat a fost adaptat stadiului clinic.
TYPES OF TELEDERMATOLOGY:
Discuþii: În herpesul gestationes, pruritul atinge
LIVE-INTERACTIVE, STORE-AND-FORWARD,
maximum de intensitate în momentul constituirii ºi
HYBRID
generalizãrii erupþiei. De asemenea înregistreazã exacer-
bãri în timpul nopþii ºi la cãldurã. Herpesul gestationes Oana Andreia Coman*, ***, Marilena Ianculescu**, V. Benea***,
poate recidiva o datã cu reluarea menstruaþiei, utilizarea Simona Roxana Georgescu*, ***, Laurenþiu Coman*
* University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” Bucharest,
de contraceptive orale ºi sarcinile ulterioare.
Romania
Concluzii: Herpesul gestationes este o dermatozã buloasã ** National Institute for R&D in Informatics (ICI), Bucharest, Romania
rarã dar care trebuie tratatã cât mai repede posibil. *** Clinical Hospital “Dr. Victor Babes” Bucharest, Romania
Prognosticul matern cât ºi cel al sarcinii este bun în urma
tratamentului, sarcina fiind dusã la termen, iar Elderly people, who are the leading user of healthcare
prognosticul fetal este favorabil - fãtul viabil, matur, services, increase continuously in a heavy number. The
normal conformat. fundamental visual nature of dermatology makes it
Cuvinte cheie: sarcinã, dermatozã, leziuni cutanate. appropriate for telemedicine.
Teledermatology allows dermatologists to diagnose and
treat patients from a distance, which involves referring
P 60 an image of the skin together with relevant history of the
condition.
ZONA ZOSTER VARICELIFORMÃ Live-interactive teledermatology involves synchronous
Mihaela Anca Popescu, Silvia Vasile interaction between the specialist and patient using
Clinica de Dermatologie, Spitalul de Boli Infecþioase ºi Tropicale video-conferencing technology. Participants are
,,Dr. Victor Babeº“, Bucureºti
separated only by space, not by time.
Store-and-forward teledermatology relies on sending the
Zona zoster este rezultatul reactivãrii virusului varicelo- patient data (digital images and clinical information) in
zosterian dupã primoinfecþia manifestatã sub forma an electronic medium for future access by
varicelei. Deoarece apare pe un organism parþial dermatologists. Participants are separated by both time
imunizat cu ocazia primoinfecþiei, erupþia din zona and space.
zoster este localizatã la nivelul teritoriului nervului în Hybrid teledermatology combines store-and-forward and
ale cãrui celule ganglionare persistã (de regulã live-interactive technologies. The clinical encounters are
sensoriale). Sunt ºi situaþii ( cum ar fi persoanele conducted via video-conferencing, the dermatologist
imunodeprimate), când erupþia zosterianã tipicã, reviews static digital images acquired prior to the
interesând un dermatom, se asociazã cu o erupþie encounter and sent during it.
veziculoasã generalizatã, de tip variceliform. Posterul de Teledermatology may be an effective tool with many
faþã prezintã un astfel de caz. benefits for elderly care and these aspects have been
taken into consideration in designing the
ProActiveAgeing platform.

110
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

PROlonging ACTIVE life for an independent and healthy aspect normal, confirmând diagnosticul de calcinozã
AGEING (ProActive Ageing) project facilitates the cutanatã.
empowerment of the ageing persons by providing tools
for a more “person-centric” social and healthcare
system. Moreover, the project supports healthcare P 63
specialists to provide instruments for specific strategies,
protocols and methods for maintenance of an adequate TREATMENT OF MULTIPLE ACTINIC KERATOSIS
level of biologic and social functions of ageing people. – A PREVENTION METHOD FOR NON-MELANOMA
ProActive Ageing project is funded by the Partnership SKIN-CANCER
Program under the National Plan for Research,
Ana Maria Drãgãniþã
Development and Innovation. The partnership is
Dermatology Private Practice, Zimnicea
composed of Clinical Hospital “Dr. Victor Babes” (as
coordinator), University of Medicine and Pharmacy
Introduction: Actinic keratosis (AKs) represent the most
“Carol Davila”, “Ana Aslan” National Institute of
common premalignant lesions, caused by a chronic UV-
Gerontology and Geriatrics, National Institute for R&D
exposure, typically on elderly patients, fair-skinned and
in Informatics and Siveco S.A . The project is under the
localized on photo-exposed areas. Their clinical aspect
development of the 2nd phase (of 4).
may vary from erythematous papules to large
hyperkeratotic plaques. The relationship between Aks
and non-melanoma skin cancer (NMSC) was studied for
P 62
a long time by the researchers and was demonstrated
their potential for malignant transformation, especially
CALCINOSIS CUTIS (CALCINOZA CUTANATÃ)
for squamous cell carcinoma (SCC). In the present, these
O. Ghenuche, Alice Rusu, Maria Grigore, V. Benea, Simona lesions are considered in-situ carcinomas and represent
Roxana Georgescu
an important factor of prediction for development of
Secþia Clinica Dermatovenerologie
Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale „Dr. Victor Babeº” – melanoma or NMSC.
Bucureºti Clinical case: A 80-years-old female, with lightly skin
presented for erythematous plaques associated with
Calcinoza cutanatã este numele dat unui grup de boli în erosions, hyperkeratotic papules and pigmented lesions,
care depozite de calciu se formeazã la nivelul tegu- located on the forehead and cheeks, with a chronic
mentului. Descrisã prima datã în 1855, calcinoza cutantã evolution. The patient is a retired teacher, who
se împarte în funcþie de etiologie în 4 categorii: confirmed the chronic sun-exposure in her free time.
metastaticã, distroficã, iatrogenã ºi idiopaticã. Prior this consultation, the patient received a variety of
În toate cazurile de calcinozã cutanatã, sãruri insolubile local treatment, including electrosurgery, without any
de calciu sunt depozitate la nivelul pielii datoritã unor results. After the clinical and paraclinical exam, was
factori sistemici sau locali. Cristalele de hidroxiapatitã ºi established the diagnosis of “multiple actinic keratoses”.
fosfatul de calciu sunt cele mai întâlnite forme de The treatment chosen was 5% imiquimod cream
depozit. associated with topical scar-healing gels and
Vã prezentãm cazul pacientei O.P. în vârstã de 58 ani, photoprotection. The 3-months follow-up showed a
cunoscutã cu hipertensiune arterialã, insuficienþã favorable response, with a 90% reduction of the lesions.
venoasã cronicã, osteoporozã ºi patologie tiroidianã. Conclusions: As the incidence and prevalence of the
Pacienta s-a prezentat la consult pentru apariþia de NMSC and melanoma has increased in the last years, the
leziuni cutanate la nivelul vârfului degetelor 3 ºi 4 de la prevention and reduction strategies of those affections
nivelul mâinii stângi ºi respectiv 1 ºi 3 de la nivelul have gained interrest among researchers. Some studies
mâinii drepte. Se observã leziuni sub forma unor noduli showed that in the case of patients with multiple AKs
subcutanaþi, uºor proeminenþi, iar tegumentul exists a risk between 6-10% to develop a SCC within a
supraiacent este uºor hiperkeratozic, cu ulceraþii mici, ºi 10-year span and this can represent an important reason
culoare alb-gãlbuie. Leziunile se însoþesc de durere ºi to start an early treatment for these patients.
parestezie.
Aspectul clinic a ridicat suspiciunea diagnosticului de
calcinozã cutanatã. Pentru confirmare s-a efectuat
biopsie.
Examenul histopatologic a evidenþiat depozite de calciu
situate în dermul superficial ºi mijlociu, cu epiderm de

111
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

P 64 P 65

PALMOPLANTAR PUSTULOSIS – THE CLINICAL PURPURA HENOCH-SCHONLEIN CU DEBUT


EVOLUTION IN A PATIENT WITH MULTIPLE LA VÂRSTA ADULTÃ REFRACTARÃ
TRIGGERS LA TRATAMENTUL CORTIZONIC ÎN DOZE MEDII
Ana Maria Drãgãniþã Rodica Olteanu, Alexandra Zota
Dermatology Private Practice, Zimnicea Spitalul Clinic Colentina, Secþia II Dermatologie

Introduction: Palmoplantar pustulosis (PPP) represents a Purpura Henoch-Schonlein este o vasculitã a vaselor
chronic, recurrent dermatosis characterized by persistent mici caracteristicã copilãriei. Datele privind aceastã
eruptions of sterile, purulent vesicles associated with boalã la adulþi sunt limitate la serii mici cu relativ scurt
erythema, scale, pruritus, burning sensation and pain. follow-up.
Prezentãm un caz de purpura Henoch-Schonlein cu
Acrodermatitis continua Hallopeau, palmoplantar
debut la vârstã adultã, asociat unei infecþii a tractului
pustulosis and infantile acropustulosis represent the respirator superior, care a prezentat la internare un
localized form of pustular palmoplantar eruptions. The istoric de 2 zile de erupþie eritematoasã ce nu dispare la
exactly etiology is unknown, but it can be exacerbated by vitropresiune care a progresat de la maleola medialã
a variety of factors, like smoking, extreme temperatures, spre coapse, mâini ºi abdomen inferior. Asociat erau
UV light, drugs, infections, autoimmune diseases or prezente eroziuni superficiale, pustule ºi necroza
emotional stress. centralã. Leziunile au fost precedate de artralgii uºoare,
Clinical Case: A 41-year-old male presents with large mialgii, febrã, eritem faringian ºi limfadenopatie
erythematous plaques, covered by multiple pustules and cervicalã.
scales, localized on the palms and soles and associated Investigaþiile au indicat: leucopenie uºoarã, VSH, PCR
elevate, C3,C4, funcþia hepaticã, renalã, investigaþii
an intense pruritus and burning sensation. The onset of
imunologice, serologie hepatitã B,C în limite normale.
the lesions was 2 years ago, when he was diagnosed Biopsia a confirmat diagnosticul de vasculitã
with palmoplantar pustulosis and received only local leucocitoclasticã cu implicarea vaselor din dermul
treatment. According to the anamnesis, the patient superficial ºi mijlociu.
works in the agriculture and is a chronic smoker. After Bilanþul clinic ºi paraclinic a furnizat condiþiile
the clinical and paraclinical exams, was initiated the corespunzãtoare (2 criterii ACR întâlnit la 4 ACR1990)
systemic treatment with Acitretin and local treatment pentru a defini diagnosticul de purpurã Henoch-
with keratolytic, emmolients and topical steroids. In Schonlein secundã unei infecþii acute a tractului
about 3 weeks, under 30 mg of Acitretin per day respirator superior.
associated with local treatment was achieved a visible Având în vedere morbiditatea semnificativã derivatã
dintr-o potenþialã insuficienþã renalã, pacientul a urmat
favorable result, but unfortunately, the patient
o curã de corticoterapie în dozã mare 1 mg/kgc ºi
discontinued the treatment and 6 weeks later he also antibioterapie. Evoluþia clinicã rapid favorabilã
developed an upper respiratory tract infection. sugereazã faptul cã infecþia a jucat un rol semnificativ în
However, the treatment was reinitiated with a decreased patogenia bolii.
gradually dose and after aproximately 4 months the
patient presented a good clinical response of the
cutaneous lesions. P 66
Conclusions: PPP is a dermatosis difficult to manage,
with a high recurrence rate and impaired quality of life. OVERLAP DM – LES REFRACTAR LA TERAPIA
The particularity of the case is a noncompliant male CLASICÃ
patient with palmoplantar pustulosis, associated with
Anca Rãducan*, Alexandra Zota*, R. Ionescu**, ***, Rodica
multiple triggers, like smoking, UV exposure, Olteanu*
respiratory infection. * Clinica II Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti, România
** Clinica Medicinã Internã II, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti,
România
*** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Carol Davila”, Bucureºti,
România

Raportãm cazul unei paciente în vârstã de 26 ani,


diagnosticatã cu DM, confirmatã prin biopsie muscu-
larã, care s-a internat cu stare generalã alteratã, febrã,

112
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

trismus, disfagie, dismotilitate esofagianã, edem ºi pruriginoase, pe fond eritemato-edematos, cu debut la


eritem la nivelul membrului superior drept, astenie nivel laterocervical bilateral ºi pliu axilar ºi care s-a
muscularã simetricã ºi artralgii, cu impotenþã func- extins rapid la nivelul trunchiului ºi membrelor, cu
þionalã severã. tendinþã la confluare, fãrã afectare facialã ºi a
Examenul dermatologic a evidenþiat edem periorbital, mucoaselor. Din anamnezã aflãm cã pacienta a urmat
facies cushingoid, cu hiperpigmentarea feþei ºi a tratament antibiotic cu Amoxicilinã pentru o IACRS
decolteului, induraþia tegumentului feþei, sclerodactilie, timp de 7 zile, pe care l-a întrerupt în urmã cu 6 zile.
microstomie, hiperkeratoze imprecise delimitate ºi Rezultate: Erupþie cu aspect clinic sugestiv de pustulozã
hiperpigmentãri ale extremitãþilor superioare, telan- exantematicã generalizatã acutã, cauzatã de admi-
giectazii periunghiale. La dermatoscopie se remarcã nistrarea de Amoxicilinã, pentru care s-a instituit
aspect poikilodermic la nivelul feþei ºi dilatarea tratament simptomatic cu dermatocorticoid ºi anti-
capilarelor repliului unghial. histaminic oral. Evoluþia a fost favorabilã, cu dispariþia
Diagnosticul clinic a fost de overlap DM-LES. pruritului ºi remiterea pustulelor dupã 3 zile, fiind
La 3 luni de la discontinuarea corticoterapiei mialgia a înlocuite de o descuamare punctatã, care s-a remis
reapãrut, iar starea pacientei s-a agravat sub tratament complet în ziua a 9-a.
combinat cu corticosteroizi ºi AZA (hiperpigmentare Concluzii: Am ilustrat un caz de pustulozã exantematicã
facialã difuzã cu debut brusc, leucopenia). Ulterior s-a generalizatã acutã, o reacþie postmedicamentoasã rarã,
instalat sindromul cushingoid ºi s-a instituit tratament apãrutã la 15 zile dupã instituirea tratamentului cu
cu IGIV, plasmaferezã ºi anticoagulant (nivel crescut D- Amoxicilinã. Se remarcã lipsa afectãrii faciale, întrucât, cel
dimeri, Doppler braþ drept normal), cu ameliorare mai frecvent, erupþia debuteazã la nivel facial ºi în pliuri.
minimã. Testele de laborator indicã neutrofilie cu
limfopenie, anemie normocromã, normocitarã, sindrom
inflamator, citolizã hepaticã, anticoagulant lupic ºi Ac. P 68
Anti-Ro pozitivi, niveluri crescute de LDH, CK, CK-MB,
alfafetoproteinã ºi CA15.3. TRATAMENTUL ULCERELOR VENOASE
Rezultatul celor 2 biopsii cutanate efectuate a fost ªI ARTERIALE PRIN METODA PRP (PLASMA
nespecific. AUTOLOGA ÎMBOGÃÞITÃ CU TROMBOCITE)
Sunt îndeplinite criteriile pentru DM, cu elemente ce pot – PREZENTAREA A 2 CAZURI
fi interpretate în contextul sclerodermiei ºi al lupusului Alexandra Zota, A. Rãducan, C. Stoian, M. Constantin,
eritematos cutanat pigmentar. Astfel, pacienta a fost L. Calapod, R. Olteanu
diagnosticatã cu overlap DM – LES, refractar la terapia Spitalul Clinic Colentina, Secþia Dermatologie II, Bucureºti, România
clasicã, posibil asociat unei malignitãþi interne. S-a iniþiat
terapie cu micofenolat mofetil, însã la scurt timp Câºtigând teren în tot mai multe domenii ale medicinei,
pacienta a decedat. terapia cu plasmã autologã îmbogãþitã cu trombocite
constã în injectarea localã a plasmei omologe
centrifugate cu un conþinut sporit de trombocite, cu
P 67 scopul de a promova vindecarea ºi regenerarea celularã.
Mecanismul de acþiune constã în degranularea trombo-
PUSTULOZA EXANTEMATICÃ GENERALIZATÃ citelor urmatã de eliberarea de factori de creºtere,
ACUTÃ INDUSÃ DE AMOXICILINÃ citokine, proteine de adeziune ce induc proliferarea
celularã ºi sinteza de colagen ºi proteine matriceale.
– PREZENTARE DE CAZ
Aceastã tehnicã, utilizatã iniþial pentru rejuvenare ºi
Mihaela Balaban*, Mihaela Antohe*, Andreea Cãlinescu*, lipsitã practic de reacþii adverse este utilizatã astãzi în
Raluca Popescu*, **, C.M. Popescu*, ** numeroase alte afecþiuni dermatologice iar paleta de
* Clinica Dermatologie I, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti
** Departamentul de Dermatologie, U.M.F. “Carol Davila“, Bucureºti
indicaþii se lãrgeºte în continuare.
Metodã: Am utilizat tehnica injectãrii plasmei îmbogãþite
cu trombocite la 2 pacienþi cu ulcere de gambã survenite
Introducere: Pustuloza exantematicã generalizatã acutã
pe fond de istoric îndelungat de insuficienþã venoasã
este o erupþie rarã, care apare postmedicamentos în
cronicã.
peste 90% din cazuri. Infecþiile virale reprezintã o cauzã Pacientul 1 în vârstã de 59 ani, femeie, safenectomizatã,
mai puþin frecventã. cunoscutã cu insuficienþã venoasã cronicã secundarã
Metode: Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 32 post trombozã venoasã profundã, prezintã ulcer
ani, care s-a adresat clinicii noastre pentru o erupþie maleolar intern de aproximativ 4/1 cm, cu exudat
acutã, cu debut în afebrilitate în urmã cu 2 zile, alcãtuitã purulent.
din papule eritematoase ºi pustule, non-foliculare,

113
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

Pacientul 2, în vârstã de 81 ani, cu insuficienþã venoasã


cronicã ºi arteritã obliterantã, prezintã 2 ulcere de P 70
aproximativ 12/5 cm cu exudat purulent ºi þesut necrotic
la nivel gambier. PSEUDOXANTOMA ELASTICUM
Pacienþii au în istoric cure repetate de antibioterapie – PREZENTARE DE CAZ
sistemicã, debridare ºi curãþare periodicã a ulcerelor fãrã O.B. Ionescu-Bozdog*,**, I.C. Circu***, R.C. Manta****,
o îmbunãtãþire semnificativã. A.C. Cristea*, I.M. Cojocaru**
Tehnica a constat în recoltarea de sânge venos, * Cabinet dermatologie
centrifugarea lui la 5000 rpm timp de 15 min., iar ** S.C.M. Polimed Apaca
supernatantul rezultat injectat periulceros. Stratul *** Clinica Regina Maria, Centrul Medical LilMed
**** Centrul Medical Periº
inferior a fost prelucrat cu 10% clorurã de calciu, iar
gelul format aplicat pe ulcer dupã debridarea
chirurgicalã corectã ºi imobilizat cu pansament. Pacienta în vârstã de 48 de ani se prezintã la cabinetul de
Rezultate: Evoluþia la 2 luni de la procedurã a fost dermatologie pentru: plãci alcãtuite din papule gãlbui cu
favorabilã, cu granularea ºi epitelizarea parþialã, în aspect parcelar, localizate la nivel flexural (axile, fose
ambele cazuri atât în ceea ce priveºte suprafaþa ulcerului antecubitale, ºanþuri inghinale) dar ºi la nivelul regiunii
(ulcer complet epitelizat/reducerea cu aproximativ 3/2 laterocervicale. Leziunile au debutat în urmã cu
cm), cât ºi tipul de þesut (þesut epitelial/þesut de aproximativ 8 ani.
granulaþie), exudatul (fãrã exudat/exudat sero- Antecedentele heredocolaterale ale pacientei nu relevã
sanghinolent). prezenþa în familie a altor afecþiuni dermatologice.
Am efectuat biopsie punch din tegumentul afectat de la
nivelul regiunii inghinale, rezultatul histopatologic fiind
P 69 compatibil cu diagnosticul clinic de Pseudoxantoma
elasticum.
COEXISTENÞA MORFEE ÎN PLÃCI ªI LICHEN Pacienta a fost îndrumatã sã efectueze consulturi
SCLEROATROFIC interdisciplinare (cardiologic, oftalmologic), în vederea
Raluca-Paula Harnagea*, Laura Papagheorghe*, Alexandra stabilirii afectãrii extracutanate din cadrul afecþiunii sale.
Nicolescu*, C. Giurcãneanu** Particularitatea cazului: boala geneticã rarã (prevalenþã
* Spitalul Universitar de Urgenþã Elias Bucureºti, Clinica Dermato- 1:100.000 cazuri) cu transmitere autozomal receseivã ºi
venerologie cu debut în copilãrie, în cazul mai sus prezentat debutul
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“ Bucureºti,
afecþiunii având loc la vârsta de aproxiamtiv 40 ani, fãrã
Departamentul Dermatovenerologie
alte modificãri cutanate anterioare.
Morfeea în plãci este o afecþiune a þesutului conjunctiv
de cauzã necunoscutã ºi cu mecanism autoimun,
P 71
caracterizatã printr-o fibrozã pronunþatã a dermului ºi
atrofie epidermicã, asociatã sau nu cu atingeri viscerale.
BOALA DARIER – PREZENTARE DE CAZ
Lichenul scleros debuteazã prin papule albe, poligonale
care conflueazã în plãci. O.B Ionescu- Bozdog *,**, R.C. Manta***, I.C. Circu****,
Coexistenta morfeei localizate ºi a lichenului sclero- B.E Prie*****, I.M. Cojocaru**
* Cabinet dermatologie
atrofic a fost sporadic citatã în literaturã. ** SCM Polimed Apaca
O pacientã în vârstã de 57 de ani a fost internatã pentru *** Clinica Regina Maria, Centrul Medical Periº
o erupþie formatã din plãci extinse hiperpigmentate, **** Centrul medical LilMed
bine delimitate, suple la palpare nepruriginoase cu ***** Clinica Neolife
traiect liniar la nivelul ºoldurilor bilateral, abdomenului
ºi deasupra ºantului interfesier; papule alb-sidefii, Pacienta în vârstã de 38 ani, se prezintã cu erupþie
atrofice, bine delimitate, contur neregulat, nepruri- pruriginoasã formatã din papule keratozice, foliculare,
ginoase, de aproximativ 3 cm, în evoluþie de 9 luni la unele ulcerate ºi acoperite de cruste galben-brune, urât
nivelul sânului stâng. Diagnosticul a fost de morfee în mirositoare, confluate în placarde localizate la nivelul
plãci cu leziuni de lichen scleroatrofic extragenital. În feþei, scalpului, regiunii laterocervicale, trunchiului,
urma terapiei antibiotice ºi a tratamentului local evoluþia diminuând la nivelul membrelor. Menþionãm cã
a fost favorabilã. leziunile au apãrut de aproximativ o lunã, în perioada
Este importantã cunoaºterea asocierii morfeei în plãci cu sezonului cald. Un episod asemãnãtor a avut loc în urmã
lichenul scleroatrofic pentru efectuarea tratamentului cu 4 ani, pentru care a primit tratamente topice cu
corect ºi prevenirea complicaþiilor grave ale bolii.

114
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

dermatocorticoizi ºi keratolitice, cu o evoluþie This paper was co-financed from the European Social Fund, through
ondulantã. the Sectorial Operational Programme Human Resources Develop-
ment 2007-2013, contract POSDRU/159/1.5/S/155463 “Supporting
S-a prelevat biopsie cutanatã din regiunea latero- excellence in scientific interdisciplinary doctoral research in the
cervicalã cu rezultatul examenului histopatologic economic, medical and social fields”, coordinator The Bucharest
sugestiv pentru keratozã folicularã - Boala Darier. University of Economic Studies.
Am iniþiat atât tratament antibiotic sistemic ºi local cât ºi
spãlãri cu un ºampon antifungic, cu rezultate favorabile
la douã sãptãmâni. La aproximativ o lunã, la un nou P 73
control, sub tratament keratolitic ºi emolient, leziunile
continuã sã se înmulþeascã. În urma unor multiple DERMATOMIOZITA PARANEOPLAZICÃ
investigaþii hematologice ºi a certitudinii cã pacienta nu Loredana Elena Stoica*, Rucsandra Cristina Dascãlu*,
mai doreºte alþi copii ºi prezintã montat sterilet s-a decis V. Pãtraºcu*, Claudia Valentina Georgescu**,
începerea tratamentului cu Acitretin 0,5 mg/kgc. Claudia Cîrstea*
Rezultatele tratamentului la o lunã de la debut, sunt mai * Disciplina Dermatologie, U.M.F. Craiova
** Departament Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Judeþean de
mult decât satisfãcãtoare, cu vindecarea leziunilor de la
Urgenþã Craiova
nivelul feþei ºi gâtului.
Dermatomiozita (DM) este o afecþiune severã, care se
poate întâlni la copii ºi la adulþi ºi se caracterizeazã
P 72
printr-o miozitã inflamatorie ºi erupþie cutanatã
caracteristicã.
ECTIMA CONTAGIOSUM – PREZENTARE DE CAZ
Caz clinic: Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 68
Maria Isabela Sârbu*, M. Tampa*,**, Cristina Mitran*, Mãdãlina ani, din mediul urban, care s-a spitalizat în Clinica
Mitran*, Clara Matei**, V. Benea*, Simona Roxana Dermatologie Craiova pentru prezenþa de eritem ºi
Georgescu*,**
* Spitalul de Boli Infecþioase ºi Tropicale ,,Victor Babeº”, Clinica de
edem la nivelul faciesului ºi eritem deasupra
Dermatovenerologie, Bucureºti articulaþiilor interfalangiene ºi metacarpofalangiene, la
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“, Departamentul nivelul coatelor ºi genunchilor.
de Dermatovenerologie, Bucureºti Istoric: Boala a debutat prin edem ºi eritem la nivelul
faciesului. Pacientul a urmat tratament cu Elocom o
Ectima contagiosum (Orf) este o afecþiune viralã aplicaþie/zi la indicaþia medicului alergolog. Evoluþia a
determinatã de infecþia cu virusul Orf din familia fost nefavorabilã, pacientul internându-se pentru
parapoxvirusurilor. Este o zoonozã a cãrei gazdã diagnostic ºi tratament de specialitate.
principalã sunt oile ºi caprele, transmiterea la om Explorãri laborator: CPK= 316 u/l (n=<308u/l), LDH= 320
realizându-se prin contactul cu animalul infectat. u/l (n=220-460 u/l); VSH= 18/35 mm; creatinina= 1,2
Prezentãm cazul unui pacient de sex masculin în vârstã mg/dl, uree= 42 mg/dl, GOT= 36 ui, GPT=46 ui. Profil
de 59 de ani, din mediul urban, care se adreseazã clinicii ANA-Blot (U1-nRNP, SS-A, Ro-52, SS-B, Scl-70, Pm-Scl,
noastre pentru multiple leziuni nodulare de culoare Jo-1, Centromer B, PCNA, ADN dublu catenar,
maronie localizate la nivelul degetelor ºi mâinilor, Nucleozomi, Histone, Proteina P ribozomal, AMA M2)
bilateral. Leziunile au apãrut cu aproximativ zece zile negativ. Examen histopatologic: fragment de tegument
anterior prezentãrii, iniþial sub formã de papule acral ce aratã o dermatitã perivascularã superficialã ºi
eritematoase. Pacientul afirmã cã a petrecut vacanþa în profundã ºi discret perianexialã, de interfaþã cu
mediul rural ºi a intrat în contact cu o caprã care avea vacuolizare, cu infiltrat inflamator moderat alcãtuit în
leziuni ulcerate la nivelul ugerului. principal din limfocite, dispus în jurul plexurilor
Datele de laborator au fost în limite normale. Pe baza vasculare ºi în jurul unor glande ecrine, limfocite la
examenului clinic ºi anamnezei s-a stabilit diagnosticul interfaþa dermo-epidermicã, cu vacuolizarea stratului
de ectima contagiosum. Având în vedere cã boala este bazal ºi formarea de keratinocite necrotice, cu atipii
autolimitatã, pacientul a primit tratament simptomatic. reactive ale keratinocitelor bazale.
Evoluþia leziunilor a fost favorabilã, cu dispariþia totalã Tratament: Pacientul a urmat tratament cu Methyl-
dupã aproximativ o lunã. prednisolonum 250 mg/zi PEV 5 zile, apoi methyl-
Ectima contagiosum este o zoonozã relativ frecventã în prednisolonum 32 mg 2 cp/zi, cu scãderea progresivã a
rândul anumitor categorii profesionale, precum pastori, dozei, antihistaminice, protector gastric; local s-a aplicat
veterinari, mãcelari, dar care se întâlneºte rareori în topic cu ichtiol ºi vitamine în hidrocortizon butirat 0,1%.
practicã. O anamnezã minuþioasã este esenþialã pentru
stabilirea diagnosticului.

115
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

Concluzii: La cazul prezentat, diagnosticul de DM este


cert, pe baza criteriilor Bohan ºi Peter. P 75
Evoluþia rapid progresivã a bolii a fost în corelaþie cu
dezvoltarea cel mai probabil, a unui neoplasm ASPECTE TERMOGRAFICE ÎN NEVRALGIA
pulmonar. POST-ZOSTERIANÃ
Ioana Maria Cojocaru, Beatrice Elena Prie, Iuliana Lupu, M.C.
Cojocaru, Raluca Cristina Manta, Oana Brînduºa Ionescu-
P 74 Bozdog, C. Giurcãneanu
Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias“ Bucureºti

ACANTHOSIS NIGRICANS BENIGN


Herpesul zoster, boalã cunoscutã ºi sub numele de Zona
Loredana Elena Stoica*, Rucsandra Cristina Dascãlu*, Zoster, este o ganglio-radiculitã posterioarã, determinatã
V. Pãtraºcu*, Claudia Valentina Georgescu** de reactivarea virusului varicelo-zosterian, caracterizatã
* Disciplina Dermatologie, U.M.F. Craiova
** Departament Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Judeþean de de o erupþie eritemato-veziculoasã, la nivelul unuia sau
Urgenþã Craiova mai multor dermatoame.
Termografia în infraroºu este o metodã de diagnostic
Acanthosis nigricans (AN) este o dermatozã hiper- non-invazivã, ce oferã informaþii despre temperatura
pigmentarã, care afecteazã pliurile ºi regiunea cervicalã. unei suprafeþe, în cazul de faþã pielea, indirect despre
Caz clinic: Pacientã în vârstã de 27 ani, din mediul rural, funcþionarea normalã sau anormalã a sistemului nervos
s-a prezentat pentru apariþia unor macule hiper- simpatic, a fibrelor senzitive ºi despre intensitatea
pigmentare, cu margine imprecis delimitatã, uºor procesului inflamator.
pruriginoase, localizate la nivel pubian, inghinal ºi la Acest poster prezintã douã cazuri ce au suferit de herpes
nivelul foselor poplitee. Afirmativ leziunile au debutat zoster. Primul caz este al unei paciente ce a suferit de
în septembrie 2014 pe zona pubianã ºi inghinalã, fiind herpes zoster iar la trei luni prezenta nevralgie
însoþite de prurit discret. În evoluþie s-au extins ºi au postzosterianã. Al doilea caz este al unui pacient ce a
apãrut ºi la nivelul foselor poplitee. suferit de herpes zoster dar care s-a vindecat fãrã a
Pe perioada spitalizãrii, am practicat biopsie cutanatã iar dezvolta nevralgie post-zosterianã. În ambele cazuri, în
rezultatul examenului histopatologic a arãtat epiderm cu faza iniþialã a infecþiei, au prezentat imagini caracte-
ortocheratozã, papilomatozã ºi hiperpigmentare bazalã, ristice creºterii locale a temperaturii în zona
subiacent numeroase melanofage, infiltrat inflamator corespunzãtoare erupþiei. În primul caz, dupã ce s-au
cronic perivascular ºi zone întinse de hialinizare. vindecat leziunile, zona a continuat sã prezinte asimetrie
Aspectul sugereazã acanthosis nigricans. termicã pânã la rezoluþia nevralgiei post-zosteriene. În al
Tratament: Se pune accent pe corectarea patologiei doilea caz simetria termicã a fost restabilitã la sub o lunã
asociate, scãderea ponderalã, corectarea glicemiei, de vindecarea leziunilor. Acest lucru poate sugera cã
întreruperea medicamentului implicat. Local se pot termografia în infraroºu poate sã identifice anumite
folosi creme depigmentante, keratolitice, fotoprotecþie, modificãri termice la pacienþii cu nevralgie post-
dermabraziune, laser alexandrite. Pe cale generalã se pot zosterianã.
administra retinoizi. Menþiune: Aceastã lucrare este efectuatã în cadrul Programului
Evoluþie, complicaþii, prognostic: Complicaþiile depind de Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
etiologia AN. Debutul la copii, a fost asociat cu forme (POSDRU), finanþat din Fondul Social European ºi Guvernul
benigne ºi nu au fost raportate sechele majore, pe când României prin contractul nr. POSDRU/159/1.5/S/137390
debutul la adulþi poate fi îngrijorãtor ºi trebuie exclusã
prezenþa unui neoplasm. Prognosticul la pacienþii cu AN
malign este rezervat, iar supravieþuirea este de
aproximativ 2 ani.
Concluzii: AN poate fi considerat marker pentru
existenþa sau dezvoltarea sindromului metabolic ºi a
unui cancer abdominal.
Deºi de cele mai multe ori, AN este o boalã de îngrijorare
cosmeticã, tratamentul se impune, datoritã impactului
psihologic asupra pacientului.

116
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

P 76 P 77

VARIAÞIA PARAMETRILOR DE STRES OXIDATIV SINDROMUL MÂNÃ-PICIOR – UN CAZ PARTICULAR


ÎN PLASMA PACIENÞILOR CU ALOPECIE Iuliana Lupu*, Ioana Maria Cojocaru*, Beatrice Elena Prie*, D.
ANDROGENETICÃ Anghelescu**, C. Giurcãneanu*
* Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias” Bucureºti
Beatrice-Elena Prie*, Oana Ionescu-Bozdog**, Iuliana Lupu***,
** Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã “Bucureºti”
Ioana Cojocaru****, Roxana Bunghez*****, V.G. Clãtici******,
*******, Irina Stoian******, C. Giurcãneanu******, *******
* Centrul Medical Neolife, Bucureºti Sindromul eritrodisteziei palmo-plantare apare frecvent
** Policlinica Polimed, Bucureºti în cursul terapiei anti-angiogenetice (30-60% cazuri), ºi
*** Centrul Medical Sanamed, Bucureºti
**** Centrul Medical Unirea Regina Maria, Bucureºti
este o reacþie inflamatorie dureroasã a palmelor ºi/sau a
***** Laboratorul Clinic al Spitalului Clinic Universitar de Urgenþã „Elias”, plantelor. În evoluþia sa se descriu trei faze: faza iniþialã
Bucureºti (primele 7 zile) – eritem pe zonele de presiune sau
****** UMF ,,Carol Davila” Bucureºti fricþiune de la nivelul palmelor, plantelor, pulpei
******* Clinica de Dermatologie Oncologicã ºi Alergologie, Spitalul Clinic
Universitar de Urgenþã „Elias”, Bucureºti
degetelor sau articulaþiilor metataso-falangiene, cu/fãrã
disestezii, senzaþie de arsurã sau durere; faza de stare
(zilele 7-15) – hiperkeratozã circumscrisã de un halou
Alopecia androgeneticã (AGA) este consideratã clinic o inflamator pe zonele de presiune cu/fãrã durere;
afecþiune noninflamatorie, ce determinã cãdere de pãr hiperkeratoza cu fisuri dureroase pe zonele de flexie ale
androgen-mediatã, cu miniaturiziarea ºi telogenizarea degetelor ºi faza tardivã (>15 zile) - refacerea epider-
firelor de pãr terminale. Recent studiile histologice au mului ºi descuamare în lambouri. Reacþia inflamatorie
demonstrat inflamaþie perifolicularã cu infiltrat limfo- este dependentã de dozã.
citar în 1/3 superioarã a firului de pãr, sugerând cã Vom prezenta un sindrom mânã-picior sever (grad 2)
inflamaþia poate avea un rol patogen la anumiþi pacienþi. apãrut la un bãrbãt în vârstã de 57 ani la 4 luni de la
Perturbarea balanþei oxidant/antioxidant la nivelul debutul tratamentului cu sorafenib, care a necesitat în
foliculului pilos, a fost propusã ca un alt factor patogenic afarã de tratament topic ºi antibioterapie sistemicã de
lungã duratã.
în alopecia androgeneticã.
Menþiune: Aceastã lucrare este efectuatã în cadrul Programului
Obiectiv: Studierea capacitãþii antioxidante totale ºi a
Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
nivelului nitriþilor în plasma pacienþilor cu alopecie (POSDRU), finanþat din Fondul Social European ºi Guvernul
androgeneticã. României prin contractul nr. POSDRU/159/1.5/S/137390
Material ºi metodã: Studiul a inclus un numãr de 27
pacienþi cu AGA, cu vârste cuprinse între 23-60 ani,
vârsta medie 35,4 ani, precum ºi un lot martor de 27 P 78
pacienþi.
Tuturor pacienþilor li s-au recoltat probe de sânge, iar PEMFIGUS VEGETANT – PREZENTARE DE CAZ
eritrocitele au fost separate de plasmã prin centrifugare-
Lorena Stan*, Liliana Gabriela Popa*, **, Iulia Solomon*, Anca
plasma ºi eritocitele fiind stocate la – 80 grade C. Ilean*, C. Giurcãneanu*, **
Rezultate: Capacitatea antioxidantã totalã (TEAC) * Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias”, Secþia Dermatologie,
plasmaticã a fost scãzutã semnificativ statistic la Bucureºti
pacienþii cu alopecie androgeneticã comparativ cu lotul ** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila”, Bucureºti

martor (p< 0,01), iar nivelul nitriþilor plasmatici a fost


semnificativ statistic mai mare la pacienþii cu alopecie Pemfigusul vegetant este o variantã rarã de pemfigus
vulgar, reprezentând 1-2% din cazurile de pemfigus.
androgeneticã comparativ cu lotul martor (p< 0,05).
Caracteristic, eroziunile postbuloase se vindecã prin
Concluzie: Stresul oxidativ apare ca urmare a unui formarea de plãci vegetante ºi hipertrofice.
mecanism de apãrare inadecvat, sau datoritã unei Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 73 de ani, care
supraproducþii de radicali liberi de oxigen sau de azot. s-a prezentat în clinica noastrã pentru o erupþie
Antioxidanþii joacã un rol important în organismul generalizatã alcãtuitã din plãci rotund-ovalare bine
nostru. Aceste rezultate susþin rolul alterãrii sistemului delimitate acoperite de cruste groase, însoþite de durere
enzimatic oxidant/antioxidant în patogeneza AGA. ºi senzaþie de arsurã localã, precum ºi eroziuni la nivelul
Menþiune: Aceastã lucrare este efectuatã în cadrul Programului cavitãþii orale, în evoluþie de aproximativ 5 luni.
Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Pacientul fusese diagnosticat cu psoriazis vulgar ºi
(POSDRU), finanþat din Fondul Social European ºi Guvernul urmase tratament topic corticoid, keratolitic, emolient,
României prin contractul nr. POSDRU/ 159/1.5/S/137390
fãrã ameliorare clinicã. Examenul histopatologic al
biopsiei cutanate a confirmat suspiciunea clinicã de

117
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

pemfigus vegetant. Sub corticoterapie sistemicã ºi ºi se asociazã cu morbiditate importantã ºi mortalitate


tratament imunosupresiv, evoluþia a fost favorabilã. semnificativã în stadii tardive.
Obiectiv: Obiectivul studiului a fost evaluarea
caracteristicilor clinice ºi histopatologice ale SCC
P 79 diagnosticate într-un centru dermatologic terþiar din
Bucureºti în perioada Ianuarie 2011–Decembrie 2014.
SINDROMUL ROWELL – PREZENTARE DE CAZ Metode: Am realizat un studiu retrospectiv al pacienþilor
Liliana Gabriela Popa*, ** , Mara Mihai*, Lorena Stan*, Iulia diagnosticaþi cu SCC în Clinica de Dermatologie a
Solomon*, C. Giurcãneanu *, ** Spitalului Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias”, în
* Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias“, Secþia Dermatologie, perioada Ianuarie 2011–Decembrie 2014. Au fost
Bucureºti analizate variabile precum vârsta, sexul pacienþilor,
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“, Bucureºti
localizarea anatomicã a tumorilor, subtipul clinic ºi
caracteristicile histopatologice ale acestora.
Sindromul Rowell este o formã de lupus eritematos Rezultate: Un numãr de 103 pacienþi au fost diagnosticaþi
subacut caracterizatã prin leziuni cutanate similare cu SCC în clinica noastrã în perioada menþionatã,
eritemului polimorf. reprezentând 19,84% din totalul pacienþilor diagnosticaþi
Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 57 ani, care cu tumori maligne cutanate. Vârsta pacienþilor a variat
s-a prezentat în clinica noastrã pentru o erupþie între 43 de ani ºi 91 de ani, vârsta medie în momentul
generalizatã alcãtuitã din plãci ºi placarde rotund- diagnosticului fiind de 72 ani. Raportul F/M a fost de
ovalare bine delimitate, cu diametrul cuprins între 3 ºi 15 1:1. Cea mai frecvent interesatã zonã anatomicã a fost
cm, de culoare violacee, cu marginea activã, acoperitã de buza inferioarã. Diametrul tumorilor a variat între 0,2
cruste ºi tendinþã la clarificare centralã, diseminate pe cm ºi 6,5 cm, diametrul mediu fiind 1,52 cm. Majoritatea
trunchi ºi membre, însoþite de prurit intens, în evoluþie pacienþilor au prezentat SCC invaziv, 37% fiind
de 3 luni. Pacienta fusese diagnosticatã iniþial cu eczemã diagnosticaþi în stadiul de SCC in situ.
numularã, ulterior fiind ridicatã suspiciunea de eritem Concluzie: Carcinoamele spinocelulare reprezintã o
polimorf ºi urmase tratament antihistaminic anti H1 ºi problemã importantã de sãnãtate publicã, pacienþii
topic corticoid, cu ameliorare discretã ºi temporarã a prezentându-se adesea în stadii avansate, caracterizate
semnelor ºi simptomelor. Pe baza examenului clinic, a prin diametru tumoral ºi invazie crescute.
analizelor de laborator care au relevat prezenþa unui
titru crescut de anticorpi antinucleari ºi anticorpi antiRo,
precum ºi pe baza aspectului histopatologic al biopsiei P 81
cutanate a fost stabilit diagnosticul de sindrom Rowell.
A fost instituitã corticoterapie sistemicã ºi tratament cu MANAGEMENTUL KERATOZELOR ACTINICE
Hidroxicloroquina, cu evoluþie favorabilã. PRIN UTILIZAREA TOPICÃ DE IMIQUIMOD 5%
Ne propunem sã discutãm caracteristicile clinice, CREMÃ ªI CREMÃ EMOLIENTÃ
imunologice ºi histopatologice ale sindromului Rowell, SUPERHIDRATANTÃ
precum ºi opþiunile terapeutice.
Carmen-Daniela Vinþe
Institutul Naþional de Gerontologie ºi Geriatrie ,,Ana Aslan“

P 80
Keratozele actinice reprezintã o patologie frecventã în
dermatologia geriatricã. Leziunile multiple pot fi
STUDIUL CARACTERISTICILOR CLINICE
abordate terapeutic prin variate mijloace de tratament
ªI HISTOPATOLOGICE ALE CARCINOAMELOR
local (5 % 5-fluorouracil, 3% diclofenac, 5% imiquimod,
SPINOCELULARE ÎNTR-UN CENTRU
ingenol mebutat) dar ºi prin mijloace fizice de tratament
DE REFERINÞÃ TERÞIAR DIN BUCUREªTI
(laser, terapie fotodinamicã).
Mirela Nichita*, Liliana Gabriela Popa*,**, Alexandra Prezentãm cazul clinic al unei paciente de vârstã
Nicolescu*, Mihaela Chercula*, Ana Maria Forsea*,**,
geriatricã, diagnosticatã cu multiple keratoze actinice la
C. Giurcãneanu *,**
* Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias“ nivel facial, care a primit tratament topic cu imiquimod
Bucureºti 5 % cremã, o aplicaþie de trei ori pe sãptãmânã, timp de
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie ,,Carol Davila“, Bucureºti patru sãptãmâni. Pacienta a dezvoltat reacþie cutanatã
severã în ariile tratate, îndeosebi la nivelul piramidei
Introducere: Carcinomul spinocelular (SCC) este o nazale (cruste serohematice groase, acoperind jumãtate
neoplazie cutanatã cu incidenþã în creºtere la nivel global din piramida nazalã), la finalul celei de-a patra

118
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

sãptãmâni de tratament, moment care echivaleazã


opririi tratamentului topic cu imiquimod 5 % cremã. Nu P 83
s-au decelat manifestãri sistemice pe durata trata-
mentului cu imiquimod 5% cremã. Pentru combaterea DERMATOZA PUSTULOASÃ SUBCORNOASÃ
reacþiei locale inflamatorii post-medicamentoase, (BOALA SNEDDON-WILKINSON)
pacienta a urmat tratament topic cu cremã emolientã Alexandra Mihailã*, Roxana Nedelcu**, R. Andrei***, Sabina
superhidratantã, timp de 30 de zile. De asemenea, au fost Zurac***, Gabriela Turcu*,**
* Spitalul Clinic Colentina, Clinica Dermatologie I, Bucureºti
asociate mãsuri de fotoprotecþie mecanicã.
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila”, Bucureºti
La finalul celor douã luni de tratament, rezultatul *** Spitalul Clinic Colentina, Departamentul de Anatomie Patologicã,
terapeutic ºi cosmetic este foarte bun, tegumentul Bucureºti
recãpãtând aspectul normal, fãrã decelarea de cicatrice la
nivelul ariilor tratate (documentare dermatoscopicã ºi Dermatoza pustuloasã subcornoasã (boala Sneddon-
fotograficã). Wilkinson) este o dermatozã neutrofilicã rarã, cu
etiologie necunoscutã, afectând mai frecvent femeile
peste vârsta de 40 ani, caracterizatã clinic prin prezenþa
P 82 de pustule sterile distribuite cel mai frecvent pe trunchi,
suprafeþele flexoare ale extremitãþilor ºi intertriginos,
ASOCIERE DE VASCULITÃ ULCERONECROTICÃ ªI cruþând frecvent faþa, palmele ºi plantele. Dermatoza
ERITRODERMIE PARANEOPLAZICE pustuloasã subcornoasã poate apãrea izolat sau asociatã
– PREZENTARE DE CAZ cu alte boli cum ar fi sindromul Raynaud, sindromul
Liliana Gabriela Popa*,**, Mara Mihai*, Diana Ursu*, Mihaela Sjogren, lupus eritematos sistemic ºi alte dermatoze
Berevoescu*, C. Giurcãneanu *,** neutrofilice.
* Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã ,,Elias“, Secþia Dermatologie, Prezentãm cazul unui bãrbat în vârstã de 63 ani internat
Bucureºti
pentru apariþia spontanã, de aproximativ trei sãptãmâni,
** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Carol Davila”, Bucureºti
a unei erupþii simetrice alcãtuit din pustule cu aspect
„jumãtate-jumãtate” (conþinutul purulent în zona
Sindroamele paraneoplazice reprezintã manifestãri
declivã, separat net de conþinutul clar al acesteia),
sistemice ale diverselor tipuri de cancer ce nu sunt
pustule flace, eroziuni secundare, dispuse izolat sau
datorate efectelor directe, locale sau metastatice ale
confluate la nivelul trunchiului, membrelor superioare ºi
acestora. Astfel de sindroame pot preceda diagnosticul
plantelor, discret pruriginoasã.
de cancer cu luni sau ani, fiind markeri ai unui proces
Aspectul clinic a pus problema diagnosticului diferenþial
proliferativ intern. Asocierea mai multor sindroame
între dermatoza pustuloasã subcornoasã, pemfigus cu Ig
paraneoplazice la acelaºi pacient este rar întâlnitã.
A, pustulozã exantematicã acutã (AGEP), psoriazis
Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 85 ani care
pustulos generalizat, foliculitã pustuloasã eozinofilicã,
s-a internat în clinica noastrã pentru tegumente
dermatitã herpetiformã Duhring-Brocq. Examenul
generalizat infiltrate, indurate, violaceu-brune,
histopatologic ºi imunofluorescenþa directã au contribuit
scuamoase, pruriginoase, modificãri debutate cu 2 luni
la stabilirea diagnosticului de Dermatozã pustuloasã
în urmã, precum ºi pentru numeroase ulceraþii acoperite
subcornoasã.
de cruste necrotice localizate la nivelul membrelor
Tratamentul de elecþie al acestei dermatoze este repre-
inferioare în evoluþie de aproximativ 2 sãptãmâni. Dupã
zentat de dapsona per os. Tratamentul alternativ poate fi
excluderea unei cauze medicamentoase sau infecþioase,
reprezentat de glucocorticoizi (Prednison), retinoizi
a fost realizat un screening extensiv pentru neoplazii
(Acitretin), imunosupresoare (Colchicina, Ciclosporina
interne, care a dus la diagnosticul de cancer de cap de
A, Micofenolat Mofetil), agenþi biologici (Infliximab,
pancreas.
Etanercept, Adalimumab), antibiotice (Azitromicina),
Screening-ul pentru neoplazii interne trebuie efectuat în
fototerapie (PUVA/UVB) sau Re-PUVA. Pacientul a
cazurile de eritrodermie sau vasculitã de etiologie
urmat tratament cu Colchicina, cu evoluþie rapid
necunoscutã, putând duce la detecþia unei tumori oculte
favorabilã.
într-un stadiu precoce ºi potenþial curabil.
Particularitatea cazului o reprezintã frecvenþa rarã a
bolii, apariþia acesteia la un pacient de sex masculin,
prezenþa leziunilor acrale ºi remisiunea rapidã sub
tratament cu Colchicinã.

119
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Postere P (P1–P84)

patologic. Angiosarcomul a fost excizat chirurgical, iar


P 84
defectul restant acoperit cu lambou cutanat.

METASTAZÃ CUTANATÃ SAU ANGIOSARCOM?


ANGIOSARCOMA OR CUTANEOUS METASTASES?
Iuliana Niþã*, Tarun Garg*, Alina Neagu*, Tr. Constantin, Maria
Magdalena Constantin Cutaneous angiosarcoma is an aggressive and
* Spitalul Clinic Colentina, Clinica Dermatologie II, Bucureºti
uncommon malignant neoplasm of unknown cause,
which develops from vascular endothelium, often on the
Angiosarcomul cutanat este o tumorã malignã agresivã,
rarã, de cauzã necunoscutã, care se dezvoltã din head and neck.
endoteliul vascular, mai frecvent la nivelul capului ºi Cutaneous metastasis are secondary disseminations of a
gâtului. neoplasm caused by tumor cell migration. The prognosis
Metastazele cutanate sunt determinãri secundare ale is reserved.
neoplaziilor produse prin migrarea celulelor tumorale This poster presents a patient with lung cancer in his
maligne. Prognosticul este rezervat. history, who developed a tumor on the scalp. The
Acest poster prezintã cazul unui pacient cu cancer presumptive diagnosis of cutaneous metastasis was
pulmonar în antecedente, care a dezvoltat o tumorã la rejected after the histopathological examination. The
nivelul scalpului. Diagnosticul prezumtiv a fost de angiosarcoma was surgically removed and the
metastazã cutanatã, infirmat de examenul histo- remaining defect was covered with skin flap.

120
A XXI-A CONFERINÞÃ ITS
ALPO-DANUBIO-ADRIATICÃ

THE XXIst ALP-DANUBE-ADRIA


STD CONFERENCE (ADA)
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

Sesiunea ADA I
(ADA 1 –ADA 5)

Sâmbãtã 24 octombrie 2015


orele 11:10 – 12:50
Sala Magnolia

Prezidiu:
Prof. Dr. Dan Forsea
Prof. Dr. Alexandru Tãtaru
Dr. Gabriela Turcu

ADA 1

REMNANT POSITIVE SEROLOGY IN PATIENTS WITH TREATED SYPHILIS


IN ROMANIA

A. Tataru1, A. Boca1, A.Ionescu1, L. Pop-Mandru1, D. Ciuce1, S. Morariu2, V. Benea3


1 IuliuHatieganu University, Dept. of Dermatology, Cluj-Napoca
2 Universityof Medicine and Pharmacy, Dept. of Dermatology, Tg.Mures
3 S.Longhin Clinic of Dermatology, Bucharest

The remnant positive serology for non-specific and specific anti-treponemal tests after correct
treatment in syphilis is well known, but remains a matter of concern for the treated patients and
physicians from other specialtWe wanted to evaluate the percentage of immunocompetent patients with
correctly treated syphilis, who present a remnant positive serology after 24 months, according to their
stage of the disease.
Data was collected from two important regional STD centers: Cluj-Napoca and Targu Mures during
the period 2010 – 2012, on 180 patiens, mean age 30,34 years.The first performed test was VDRL and in
case of positivity, a specific anti-treponemal TPHA test. If both positive, but without any clinical sign, we
performed an ELISA IgM test considering active disease if positive and proof of a former syphilis if
negative.The evolution of VDRL and TPHA was recorded for at least 24 months after proper treatment.
We report non-specific quantitative VDRL test turning negative in syphilis 3 to 24 months after
correct treatment, according to the disease stage: 80% for S I, 46% for S II and only 24% in latent syphilis.
Regardless of stage, 24 months after proper treatment there is still remnant positive specific anti-
treponemal TPHA or FTA abs tests in all cases.

123
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

ADA 2

SYPHILIS SEROLOGY: TODAY

Marko Potoænik
Department of Dermatovenereology, University Medical Centre Ljubljana, Ljubljana, Slovenia

Syphilis is sexually transmitted infection caused by Treponema pallidum subsp. pallidum, mostly
exclusively transferred by sexual intercourse, or from mother to foetus in utero. The course of the disease
consists of intermittent stages with sequential symptomatic and asymptomatic periods. In contrast with
the treatment of syphilis, which is cheap and effective, the diagnostics still remains a challenge, especially
in the latent stage, pregnancy or in the early stage of the disease. Currently, there are three common
approaches to the serological diagnosis of syphilis.First, the US Centers for Disease Control and
Prevention (CDC) recommends a traditional screening algorithm starting with a nontreponemal assay
(e.g., the Rapid Plasma Reagin [RPR] or Venereal Disease Research Laboratory [VDRL] test) to identify
persons with possible untreated infection; this screening is followed by a confirmative treponemal assay
(e.g., Treponema pallidum hemagglutination [TPHA], Treponema pallidum particle agglutination [TPPA], or
the fluorescent treponemal antibody-absorption [FTAABS] test). Second, an updated reverse sequence
algorithm based on the availability of automatable treponemal immunoassay suggests that samples may
be screened using a treponemal assay (e.g., enzyme immunoassay [EIA] or chemiluminescence
immunoassay [CIA]), and, if reactive, either a quantitative non-treponemal or a second, different
treponemal assay is used to assess disease and treatment status and confirm suspected infection. Third,
there is the European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) algorithm, which starts with a
primary treponemal screening test followed by a second, different confirmative treponemal assay.
However, due to serological tests’ limitations and the lack of a reliable gold standard for syphilis diagnosis
as well as numerous test interpretations, patients with discordant serology results can present diagnostic
and treatment challenges for clinicians. Regardless of the algorithm used, the choice of treponemal-
specific assays with incomparable performance properties may introduce the possibility of having
uncertainty in the serodiagnosis of syphilis. The diagnosis of syphilis should be based on the presence of
clinical signs, reactive laboratory tests (in serum and/or cerebrospinal fluid, and eventual direct detection
of T. pallidum), and medical history.

ADA 3

THE CLINICAL DIAGNOSIS OF SYPHILIS:


SPECIAL SKILLS FOR A SPECIAL CHALLENGE

Ana-Maria Forsea
Department of Oncologic Dermatology and Allergology, Elias University Hospital, Carol Davila University of
Medicine and Pharmacy Bucharest

Syphilis remains a constant problem of public health, it was never subdued completely, and its
incidence keeps resurging worldwide, fueled by social turmoil, massive migration and particular
behaviors in ethnic or sexual minorities. The methods of laboratory diagnosis for this disease have
evolved and expanded, however the clinical suspicion is still needed to start the whole diagnostic work-

124
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

up. The clinical diagnosis of syphilis remains as important as ever, in order to distinguish between the
many presentations of “The great imitator” that mimics a bewildering range of skin and systemic diseases.
Among these, the cutaneous lesions in syphilis are extremely polymorphous, but are an essential clue for
the prompt diagnosis of this disease, if they are correctly identified and interpreted. The clinical diagnosis
of syphilis challenges therefore all the special skills of an experienced dermatologist: solid knowledge of
the elemental lesions, fine observation sense, sound clinical reasoning and judgment, wide clinical
experience, intuition and refined skills of communicating with often uncooperative and mistrusting
patients.
The lack of these skills, in the case of less experienced clinicians can lead to severe diagnostic errors,
causing suffering, mutilations, human, social and material costs for patients, and not only. Therefore, their
importance should be emphasized in any clinical training curriculum for dermatologists.

ADA 4

THE EVOLUTION OF SEXUALLY TRANSMITTED INFECTIONS IN ROMANIA

Vasile Benea1, Simona-Roxana Georgescu1, Viorica Gheorghiu2, Elisabeta Otilia


Benea3
1 Department of Dermatology - Victor Babeº Clinical Hospital for Infectious Diseases Bucharest
2 PublicHealth Institute Bucharest
3 Matei Balº Institute for Infectious Diseases Bucharest

Objective: to analyze the evolution of incidence of main sexually transmitted infections (STI) in
Romania.
Methods: We had in view to evaluate the evolution of incidence of syphilis, gonorrhea, Chl.
trachomatis genitally infections and HIV infection/AIDS and to identify the main factors implicated in this
evolution.
Results: In 2014 were recorded 1.294 new cases of syphilis (1.041 cases of early syphilis). The
incidence of syphilis has risen steadily from 7.1o/oooo in 1986 to 19.8o/oooo in 1989 and to 58.5o/oooo in 2002
and decreased to [RTF bookmark start: }OLE_LINK16.08o/oooo[RTF bookmark end: }OLE_LINK1 in 2014
(4.89o/oooo for early syphilis). The incidence of congenital syphilis was also increasing, from no cases in
1986 to 423 cases in 2001 and (after introduction of new criteria in 2004) decreased to 7 cases in 2014.
Paradoxically, the incidence of gonorrhea is decreasing, from 57.4o/oooo in 1986 to 35.7o/oooo in 1989 and
to 0.83o/oooo in 2014 (177 cases). In 2014 15 new cases of Chl. trachomatis genitally infections were reported
(0.08o/oooo). The prevalence of HIV infection in patients with STI tested at Dermato-venereological Centre
Bucharest is around 0.51% (3.22% in 2011).
Those at greatest risk for STD are the young, economically deprived, residents of the inner city.
Comments: STI are a public health problem of major significance in Romania. Between main factors
that promote the increasing of STI (the incidence of gonorrhea and Chl. trachomatis genitally infections is
underestimated due the underreporting of all cases) are the modification of sexual behavior, prostitution,
degradation of socioeconomic condition, and deficiencies in health behavior.

125
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

ADA 5

CLOSER LOOK ON MOLECULAR EVENTS OF PRIMARY HIV INFECTION,


AND NEW APPROACH FOR INHIBITION

Karoly NAGY
Institute of Medical Microbiology, Semmelweis University, Budapest, Hungary

Background Upon HIV infection, cells become activated and cellular components express increased
number of –SH groups. Earlier we demonstrated significant in vitro anti-HIV effect of our new
compounds: thyolated pyrimidine nucleotides termed UD, and derivatives which modify –SH groups.
We determined molecular events during primary HIV infection resulting selective cytotoxicity on HIV-1
infected cells employing these compounds.
Materials and Methods Six chemically modified derivatives of thyolated pyrimidine nucleotides
were used in a concentration ranged 5 -100 micromole. Compounds were added for 24h or 48h to H9
human lymphoid cells, and on HeLaCD4+â-gal monolayer cells non-infected, or infected with HIV-1IIIB
(m.o.i.:0.5,1 and 2 respectively) 30 min after adding compounds. Viral infectivity was demonstrated by an
in vitro MAGI (multinuclear activation galactosidase indicator) assay on HeLaCD4+â-gal cells. Cytotoxic effect
of compounds have been determined quantitatively in vitro by XTT based Toxicology Assay Kit (Sigma-
Aldrich), which is a spectrophotometric measurement of cell viability based on mitochodrial
dehydrogenase activity in living cell.
Results All compounds exhibited a certain degree of cytotoxicity. In noninfected cells cytotoxicity
ranged from 10% to 20% on H9 cells and 10% to 12% on HeLa cells. On HIV infected cells however
cytotoxicity were much more pronounced: on H9 cells 23% to 50% on HeLa cells 47% to 72% . Cytotoxic
effect was dose-dependent.
Conclusions Thyolated pyrimidine nucleotides inhibit the glyceraldehyde-3-phosphate
dehydrogenase (GAPDH), suggesting that these compounds may interfere with the function of the
essential –SH groups of CD4 molecule (the primary receptor of HIV) as well as –SH groups in HIV viral
envelope. Our recent study further support this possibility, as compounds used, induced a more
pronounced selective cytotoxic effect on HIV infected cells as compared to that of uninfected cells. It is
known, that cells become activated upon HIV infection, and cellular components – including cell
membrane lipid rafts – expressing increased number of – SH groups. Our compounds, especially
UD30New may function as an effective, new generation entry inhibitor for HIV.
Supported by OTKA 81367 Grant

126
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

Sesiunea ADA II
(ADA 6 –ADA 9)

Sâmbãtã 24 octombrie 2015


orele 13:00 – 14:20
Sala Magnolia

Prezidiu:
Prof. Dr. Mihael Skerlev
Prof. Dr. Karoly Nagy
Prof. Dr. Claudia Colli

ADA 6

INFECÞIA RETROVIRALÃ ACUTÃ - PREZENTARE DE CAZ


Vasile Benea, Simona-Roxana Georgescu, Mircea Tampa, Mihaela-Anca Benea-
Mãlin1, Diana Leahu1, Cristina Maria Safta1, ªerban Benea2
1 Clinica de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Tropicale “Victor Babeº” Bucureºti
2 Institutul de Boli Infecþioase “Matei Balº“ Bucureºti

Se apreciazã cã 40-90% din infecþiile retrovirale acute sunt simptomatice. Identificarea pacienþilor în
stadiile iniþiale ale infecþiei HIV are o importanþã deosebitã, atât din punct de vedere medical (iniþierea
precoce a terapiei antiretrovirale), cât ºi epidemiologic (întreruperea lanþului epidemiologic).
Manifestãrile clinice ale infecþiei retrovirale acute (sindromul retroviral acut) apar la 3-6 sãptãmâni
de la infectare. Acestea includ febrã, astenie eruþii morbiliforme, cefalee, dureri retro-orbitare,
limfadenopatie, faringitã, mialgii ºi artralgii, meningitã asepticã, ulceraþii orale ºi/sau genitale,
manifestãri gastro-intestinale etc.; deoarece multe dintre acestea sunt nespecifice, diagnosticul poate fi
omis, chiar ºi atunci când existã un grad mare de suspiciune. Severitatea ºi durata infecþiei retrovirale
acute au valoare prognosticã, corelându-se cu evoluþia bolii.
Prezentãm cazul unui bãrbat în vârstã de 43 de ani care solicitã un consult medical pentru mai multe
ulceraþii genitale dureroase, însoþite de adenopatie inghinalã. Acestea au apãrut cu câteva zile anterior, fiind
asociate de cãtre bolnav cu un traumatism local. Pacientul nu a avut alte manifestãri clinice. Investigaþiile
de laborator pentru sifilis ºi herpes genital, efectuate în dinamicã, au fost negative, ca ºi examenele
bacteriologice din ulceraþii ºi anticorpii anti-HIV 1/2. În schimb, antigenul p24 a fost evidenþiat în plasmã.
Apectul clinic ºi investigaþiile de laborator susþin diagnosticul de ulceraþii genitale în cadrul infecþiei
retrovirale acute. Ulceraþiile genitale s-au remis dupã câteva sãptãmâni. Bolnavul a fost îndrumat cãtre
serviciul de boli infecþioase pentru evaluare biologicã ºi imunologicã ºi tratament.

127
Miercuri 21 – Joi 22 – Vineri 23 – Sâmbãtã 24 octombrie 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

ADA 7

WHAT NOT TO DO IN HUMAN PAPILLOMAVIRUS GENITAL INFECTIONS?


Mihael Skerlev, Suzana Ljubojevic Hadẑavdiæ
University Department of Dermatology and Venereology, Zagreb University Hospital Centre and Zagreb University
School of Medicine, Zagreb, Croatia

Anogenital warts (condylomata acuminata) are the most common HPV lesions presented in men,
however, during the last decade the other HPV-associated exaggerated lesions such as condylomata plana,
penile, scrotal, and anal intraepithelial neoplasias (so, not only cervical!), as well as the penile,
oropharyngeal and tonsillar cancer have been studied a little bit more extensively. Some examples of “not
to do” situations are listed.
If, for example, a pregnant woman turns out to be positive for the high-risk types of HPV associated
with cervical cancer, she should be monitored during the pregnancy to watch for cervical tissue changes.
If possible, treatment should be postponed, because it may lead to premature labour. Genital warts can be
removed surgically, as well as with cryotherapy or curettage. However, chemical cytotoxic drugs for
genital warts removal should not be used during pregnancy!
More than 35 types of HPV infect the genital tract; types 16 and 18 inducing about 70% of high-
grade intraepithelial genital neoplasias, and HPV 6 and 11 causing 90% of anogenital warts. However, the
“banality” of anogenital warts should not be underestimated providing that the high risk HPV DNA 16
and 18 can be isolated (PCR) from “benign“ HPV-associated genital lesions (anogenital warts) in 10-20%
of patients, i.e. more than it is usually expected.
We definitely need the HPV vaccination programme to get rid of one of the oldest and up to now
unsolved problems of mankind. Since HPV is transmitted by sexual intercourse, managing both partners
(thus, not only female patients) is necessary in order to eliminate the virus in the population. Approaches
to this include prophylactic vaccines such as quadrivalent HPV vaccine for both men and women. Besides,
a proper dermatological training is required as the clinical criterion is still very important and the HPV-
induced lesions get quite often misdiagnosed unless managed by the skilled professional. It can be thus
concluded that the HPV-genital infections represent a significant dermato-venereological issue.

128
Al XIV-lea Congres Naþional de Dermatologie, Bucureºti, 2015 DermatoVenerol. (Buc.), 60, Supliment
Sesiunea ADA (ADA 1–ADA 9)

ADA 8

VULVAR MELANOMA – PARTICULARITIES


Gabriela Turcu1,2, Roxana Ioana Nedelcu1
1 “Carol Davila“ University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, Romania
2 Colentina Clinical Hospital, Dermatology Department I, Bucharest, Romania

Vulvar melanoma is a rare disease with epidemiological, biological, clinical and survival
characteristics different from cutaneous melanoma.
3% to 7% of all melanomas in women affect the vulvar area. Due to the occult localization and
delayed diagnose, rich lymphatic and vascular network which favor early development of metastases,
vulvar melanoma has a poor outcome.
We will present molecular, pathological, clinical and evolutive features of 9 cases of vulvar
melanoma, illustrating the particularities of this subtype.
In light of the new available targeted drugs, genetic testing for NRAS and C-KIT mutations could
ensure personalized treatment to patients with vulvar melanoma.

ADA 9

GENITAL DERMATOLOGY, NOT STD: DIFFERENTIAL DIAGNOSIS


Claudia Colli1, G. Trevisan2
1 Centre, Trieste, Italy
2 Dermatologic Clinic, Trieste, Italy

If you work in a STD Centre it is necessary to be an expert dermatologist because patients often
relate signs and symptoms from the genital area to sexual risks and require sexually transmitted disease
evaluation.
It is important to collect a correct anamnestic history, to recognize specific signs and symptoms, and
to consider all the syndromic differential diagnoses in Genital dermatology.
This contribution provides a wide iconographic and well categorized presentation of genital
dermatological disease related to differential diagnosis ofsexually transmitted diseases.

129