ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro

Nr. 41 (1757), anul XXXV

13 octombrie 2023 | 16 pagini

Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR
DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

9
Pământul este o singură
ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

lectură
pentru

Ramona Gabăr,
Liviu Ornea ,
Raluca Nagy, Elena
Vlădăreanu, Marian
Coman, Horea
Sibișteanu, Ilinca
Mănescu, Doru
Preda, Bogdan
Munteanu

T oamna aceasta punem

literatura sub microscop.
Nouă autori români contemporani
le recomandă cititorilor noștri
titluri de top, cu și despre medici,
boală sau sănătate. Lectură plăcută!
Și utilă!
PAGINILE 8-9

ACTUALITATE
Posturi scoase
la concurs în unităţile Noutăţi prezentate
sanitare de stat la Forum Farmacist.ro
Teme importante au fost dezbătute, la București, în cele
„Viaţa Medicală” continuă să publice două zile ale Forumului Farmacist.ro, organizat de
lista posturilor scoa­se la concurs, MedicHub. Între acestea menţionăm: obţinerea unui
preluând și infor­maţii de pe site-urile somn de calitate, tratamentul bolii artrozice a
posturi.gov.ro și ms.ro. genunchiului, vaccinarea comunităţii împotriva gripei,
cadrul legislativ în domeniul farmaciei clinice. PAGINA 2

Prof. dr. Carmen-Adella Sîrbu, Șef Disciplină Neurologie la Spitalul Universitar

INTERVIU

de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” București:

Privarea de somn reprezintă un risc major
pentru siguranţa actului medical.
PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
î n
13 octombrie 2023 l Nr. 41
al i tă ţ i
Actu ologie și
far m a c i e
c o te r a p
a
farm
T
eme importante au fost dezbătu-
te, la București, în cele două zile
ale Forumului Farmacist.ro. Între
acestea menţionăm: obţinerea
unui somn de calitate, tratamentul bolii ar-
trozice a genunchiului, vaccinarea comu-
nităţii împotriva gripei, cadrul legislativ
în domeniul farmaciei clinice, stimularea
sistemului imun în sezonul rece.
Prof. dr. farm. Simona Negreş a explicat
de ce este importantă vaccinarea antigripa-
lă la grupele de risc, iar prezentarea sa a avut
în prim-plan un vaccin tetravalent destinat
administrării începând cu vârsta de 6 luni.
Aceasta a pus accentul pe profilaxia gripei,
atât la persoanele cu grad mare de risc, cât
și la celelalte persoane care pot transmite
virusul gripal.
„Vaccinarea este un obiectiv care ar
trebui să fie în atenţia ţării noastre. OMS
recomandă ca 75% din populaţie să fie vac-
cinată, pentru a putea fi siguri că nu avem
o epidemie de gripă. (...) [Sunt esenţiale]
În căutarea drumului firesc
Conf. dr. farm. Emil Ştefănescu a adus
în discuţie un subiect spinos și extrem de
complex: legislaţia medico-farmaceutică.
Concluzia speakerului a fost că „sunt multe
roluri foarte importante ale farmacistului
clinician, care nu pot fi puse în seama far-
macistului de spital. El are treburile lui”. În
opinia sa, ideală ar fi o separare a farmacis-
tului clinician de cel de spital, sub aspectul
atribuţiilor. Asta nu înseamnă că unul tre-
buie să îl înlocuiască pe celălalt. „Sunt două
categorii diferite care au – și pot face – lu-
cruri total diferite, ambele în egală măsură
de importante, atât pentru buna funcţionare
a sistemului sanitar, cât și pentru pacient.”
VIAŢA MEDICALĂ dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
publicaţie săptămânală
Fondator dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. MIHAIL MIHAILIDE
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
Director editorial
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. VALENTIN PANTEA,
dr. ALINA SIMACHE,
MAGDALENA TĂNĂSESCU PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
Colaboratori permanenţi
dr. DIANA ALBU,
DEMOSTENE ȘOFRON, MONICA
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
TĂNASE, RAREȘ VORONEANU
LORETA BUDIN, dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
vaccinarea anti-COVID și vaccinarea anti-
gripală. Nu există nicio problemă în a le face
pe ambele”, a declarat prof. dr. farm. Simona
Negreş pentru „Viaţa Medicală”.
Totodată, aceasta a subliniat rolul pe
care farmaciștii îl pot avea în educaţia
10%
O altă problemă pe care acesta a punc-
tat-o a fost aceea că unii medici au ten-
dinţa să considere farmaciștii pe un taler
inferior, iar atunci e dificil să accepte co-
laborarea. În opinia sa, medicii trebu-
ie să valorifice bagajul de cunoștinţe al
farmaciștilor: „Statul investește foarte
mulţi bani ca să scoată farmaciștii clini-
cieni, după care nu poate să îi folosească.
Pentru că există această dezordine legis-
lativă, iar banii care s-au investit în el [în
farmacist], practic, sunt irosiţi în situaţia
asta. Statul pregătește o resursă umană
bună și după aceea o pierde pe drum. Ceea
ce este păgubos”.
EDITOR
MIRCEA CREŢU,
dr. GABRIEL DIACONU,
dr. ALEXANDRA ENACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI,
dr. GABRIELA MIHĂILESCU, Director general
prof. dr. FLORIN MIHĂLŢAN, dr. SIMONA MELNIC
prof. dr. MIRCEA IOAN POPA, Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
dr. VLAD STROESCU,
Marketing și Publicitate
NADINE DUMITRESCU,
DTP dr. MARIANA MINEA
ANDREI POPESCU
Corectură Financiar-contabilitate
CRISTINA ANGHEL CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
populaţiei: „Dacă COVID-ul a fost o pande-
mie, și gripa poate să devină o pandemie.
Numai de noi depinde dacă numărul per-
soanelor care se vor îmbolnăvi [de gripă] va
fi mic sau [dacă] vom fi nevoiţi să stăm în
izolare”.
Esenţial în boala artrozică a genunchiului
Doctorul Mihai Abobului este reuma-
tolog și internist la Spitalul Clinic „Sf.
Maria”. El a vorbit pe larg despre boala ar-
trozică (BA) a genunchiului, subliniind
că noile terapii pot crește calitatea vieţii
pacienţilor cu această afecţiune. În ceea
ce privește măsurile farmacologice în BA,
medicul a inclus în prezentarea sa: terapia
antialgică (paracetamol, AINS sistemi-
ce/topice; administrarea intramusculară
de corticosteroizi, duloxetina, opioidele
slabe) și medicamentele simptomatice cu
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
Abonamentele se pot încheia prin
intermediul
www.viata-medicala.ro/abonamente
sau la sediul redacţiei.
Actualitate
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu
La fel ca și COVID-19,
și gripa poate să devină
pandemică, au atras atenţia
specialiștii care au participat
la Forumul Farmacist.ro.
Evenimentul a fost organizat
de MedicHub Media, la
finalul săptămânii trecute,
în format hibrid.
Farmacistul trebuie valorificat mai
mult
Despre influenţa somnului asupra cali-
tăţii vieţii a vorbit pe larg vineri, 6 octom-
brie, prof. dr. farm. Dumitru Lupuliasa. El
a prezentat o serie de informaţii mai puţin
cunoscute despre somn, fiziologia somnului
și despre modul în care somnul insuficient
afectează diverse zone ale creierului. Un alt
subiect adus în discuţie a fost importanţa și
influenţa melatoninei asupra acestui proces.
Am stat de vorbă cu el despre rolul far-
macistului în România și despre cât de util
este acest profesionist, pe care profesorul
Lupuliasa îl consideră o resursă umană ex-
trem de preţioasă: „Farmacistul trebuie
«exploatat» mai mult, pentru că are foarte
multe cunoștinţe. Câteodată nu este solicitat
să le prezinte, așa că nu le prezintă. De multe
ori mi se întâmplă să asist cu plăcere, în far-
macie, la discuţii foarte bine fundamentate
între pacienţii și farmaciștii care sunt în
acea unitate”.
acţiune lentă pentru tratarea artrozei (nu-
mite SYSADOA – acronim de la „SYmpto-
matic Slow Acting Drugs for OA”, unde OA
este prescurtare de la osteoartrită/artroză).
În această a doua categorie sunt incluse glu-
cozamina, condroitin sulfatul și ASU (un su-
pliment). „Dintre toate aceste medicamen-
te, pe mine mă interesează acest ASU, care
este o combinaţie făcută în laborator, foarte
deșteaptă, (...) în care s-au extras niște ule-
iuri nesaponificabile, deci cele care nu fac
spumă, din avocado și soia. S-a văzut că ele
ajută în trezirea la viaţă a condroci-
telor proprii”, a punctat medicul.
Efectul esenţial subliniat de stu-
diile pe histopatologie al ASU este
acela că ajută condrocitele să func-
ţioneze din nou. ASU este folosit
în boala artrozică, fiind prescris în
multe specialităţi. Are efect condro-
protector (reduce sinteza mediato-
rilor inflamaţiei și a proteazelor im-
plicate în degradarea cartilajului),
dar și un efect restructurant (creș-
te sinteza de proteine la nivelul
matricei cartilaginoase).
Detalii:
tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
câtă vreme acestea sunt argumentate și
exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate
Editorial
La moartea
unui coleg
Dr. Gabriel Diaconu
H epatita
poate fi eliminată
C
prin acces neîngrădit
la tratament
România a făcut pași importanţi în eliminarea infecţiei cu virusul hepatitic C, însă mai sunt
multe de făcut. Un pas extrem de important în acest sens ar fi acces la tratament inclusiv
persoanelor neasigurate.
T
estările în masă și asi-
gurarea tratamentului
persoanelor cu hepatită
virală C indiferent de
calitatea lor de asigurat sunt două
dintre măsurile care pot contribui
la atingerea obiectivelor Organiza-
ţiei Mondiale a Sănătăţii privind
eliminarea hepatitelor virale până
în anul 2030. Subiectul a fost dez-
bătut recent, la București, în ca-
drul mesei rotunde „Acţionează
acum pentru a avea impact: Româ-
nia fără hepatită C”.
„Ca prim punct, înainte de a
vorbi de eliminare, ar trebui să ai
o testare acoperitoare, care să in-
cludă și consumatorii de droguri,
cazurile sociale. Apoi (...) cred că
suntem în punctul în care putem
spune că avem legislaţie care ne
ajută să identificăm, să testăm,
să monitorizăm și să tratăm paci-
entul cu hepatită C, chiar dacă nu
e asigurat”, a subliniat dr. Adrian
Marinescu.
Medicii trebuie să meargă
înspre pacienţi
Dr. Valeriu Gheorghiţă a expli-
cat că anumite studii au arătat că
screeningul pe baza factorilor de
risc nu ar fi cea mai bună abordare,
mai eficientă dovedindu-se testa-
rea întregii populaţii, indiferent
de prezenţa sau nu a acestora. În
După decesul prematur al doc-
torului Cornel Petreanu, chirurg
la Institutul „Marius Nasta”, în
condiţii deocamdată neelucidate,
răspunsul comunităţii medicale
(altădată tepid) a fost surprinză-
tor. Colegi de breaslă, specialiști
și rezidenţi, oameni care l-au
cunoscut și apreciat pe doctorul
Petreanu au răbufnit, și-au pus
durerea în mesaje transmise pe
reţele sociale, îndeosebi legat de
felul în care acesta a fost tratat în
spaţiul public după ce, la adresa
sa, au fost formulate acuzaţii de
către procuratură.
A devenit evident că, pentru
comunitatea medicală, teama
opinia sa, ar fi necesară o schim-
bare a paradigmei privind ges-
tionarea pacienţilor: „Să nu mai
așteptăm ca pacienţii să ajungă în
cabinetul medicilor, ci să ne ducem
noi către ei, să mergem să-i depis-
tăm, mai ales în zonele defavoriza-
te, în zonele rurale, în centrele de
detenţie, în centrele de îngrijire.
Simplificarea diagnosticului, dar
și a terapiei este un alt lucru la care
trebuie să ne uităm. Și aici mă re-
fer la testarea reflexă – orice labo-
rator care identifică anticorpi D,
C pozitivi să facă automat testare
pentru încărcătură virală”.
Infecţia cu virusurile hepatiti-
ce nu poate fi eliminată fără acce-
sul oricărui pacient la tratament,
a subliniat și Marinela Debu, pre-
ședinta Asociaţiei Pacienţilor cu
Afecţiuni Hepatice din România.
Iar pentru ca acest lucru să se poa-
tă întâmpla este foarte important
ca și persoanele din zonele izolate
să poată fi tratate. În același timp,
ar trebui să se pună mai mult ac-
cent pe testare: „Nu ar trebui să
existe nicio persoană care să nu
fie testată pentru infecţia cu viru-
sul hepatitic C și B măcar o dată
în viaţă”. În acest sens, partici-
panţii la masa rotundă au fost de
acord că implicarea medicilor de
familie în procesul de testare (nu
doar cu teste rapide) ar contribui
de litigaţie a atins un palier de
relevanţă fără precedent. Incerti-
tudinea, compromisurile pe care
de multe ori doctorii trebuie să le
facă – la limita legii –, dar și vul-
nerabilitatea intrinsecă practicii
medicale și-au găsit, la un ceas
negru pentru familia medicului
Petreanu, o valvă de refulare.
Se pune întrebarea – legitimă și
aspră – ce avem de făcut?
N-avem voie să picăm în
dihotomia „noi versus ei”. Sau
„medici buni versus medici răi”.
Afirm clar și răspicat că ne trebuie
un nou statut al medicului. Un sta-
tut care să nu-i confere impunitate
și omnipotenţă, dar – mai ales în
semnificativ la acţiunile de
eliminare a hepatitelor virale.
Oportunităţi noi de
finanţare și tratare
În cadrul Programului de Sănă-
tate există o continuare a finanţării
proiectelor de screening, a anunţat
Dragoș Iorga, directorul general al
Autorităţii de Management Pro-
gram Operaţional Sănătate. Finan-
ţarea va fi extinsă la nivelul ţării,
iar valoarea ei este de 3,2 milioane
de euro. Tot în cadrul acestui pro-
gram există și alte oportunităţi de
finanţare pentru astfel de proiecte:
„O altă componentă vizează finan-
ţarea a opt proiecte de screening
care vor avea ca grup-ţintă numai
persoane vulnerabile. Este vorba
de aproximativ 20 de milioane de
euro, din care 2 milioane sunt de-
dicate regiunii mai dezvoltate Bu-
curești-Ilfov și 18 milioane de euro
regiunilor mai puţin dezvoltate”.
Pași importanţi au fost fă-
cuţi și în ceea ce privește ram-
bursarea și accesul la trata-
ment. Anul acesta au beneficiat
de tratament toate persoanele
diagnosticate cu infecţie cu viru-
sul hepatitic C, indiferent de gra-
dul de fibroză, cu condiţia să aibă
o viremie detectabilă. În plus, au
intrat în rambursare terapii noi, a
anunţat dr. Oana Mocanu, director
Direcţia Farmaceutică Clawback
Cost Volum, de la Casa Naţiona-
lă de Asigurări de Sănătate: „Din
anul 2022 au intrat în rambursare
și medicamentele pangenotipice.
(...) Sperăm ca în exerciţiul con-
tractual următor, 2024-2025, să
avem rambursare doar [la] medi-
camentele pangenotipice, deci să
renunţăm la cele genotip specifi-
ce”. Totodată, ea a anunţat că de
anul acesta s-a reglementat și relu-
area tratamentului pentru persoa-
nele reinfectate, reinfectarea ur-
mând a fi documentată de medic.
Cristina Ghioca
situaţii de controversă – să-l pună
la adăpost de linșajul public, de
„dansul cătușelor”, de stâlpul infa-
miei, cu precădere în speţe care au
direct de-a face cu actul medical,
unde se aplică prezumţia de ne-
vinovăţie. Tribunalele popu­ lare,
„judecata prin media” și plimba-
tul doctorului prin fulgi și catran
trebuie să înceteze.
Dar, fără o solidaritate mono-
litică a corpului sanitar, acest de-
ziderat rămâne utopic. La fel cum
fără mecanisme robuste de-a oferi
– simetric – pacienţilor garanţii
suficiente pentru un tratament
decent, uman, etic, protestul cor-
pului medical rămâne doar un
Avem nevoie
de mai mulţi
reumatologi
În timp ce majoritatea
reumatologilor români sunt
concentraţi în centrele
universitare, există judeţe
și spitale judeţene fără
astfel de specialiști, au
atras atenţia participanţii
la Congresul Naţional de
Reumatologie.
R omânia are aproximativ 400
de medici reumatologi, prea
puţini pentru nevoile pacienţilor
și pentru cele peste 200 de boli
care se manifestă la nivelul siste-
mului musculoscheletal, a trans-
mis prof. dr. Simona Rednic, pre-
ședintele în exerciţiu al Societăţii
Române de Reumatologie (SRR),
cu ocazia celei mai recente ediţii a
Prof. dr. Cătălin Codreanu, prof. dr. Simona Rednic și dr. Răzvan Ionescu
Congresului Naţional de Reumato-
logie. Examenul de rezidenţiat ofe-
ră anual aproximativ 30 de posturi
pentru Reumatologie.
„Reumatologia este o speciali-
tate tânără, avem tot mai multe te-
rapii și posibilităţile de a ajuta bol-
navii sunt tot mai mari. Soluţiile
pe care le văd pentru rezolvarea si-
tuaţiei sunt: o imagine mai bună a
VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41
3
efluviu emoţional și nimic mai
mult. Nu suntem „simpli presta-
tori de servicii”. Dar suntem corp
profesional aflat în slujba cetă-
ţeanului, căruia i-am jurat ocro-
tire. E o balanţă care, la orice mo-
ment, are nevoie de asimptotica
echilibrului perfect. Altfel, fie ea
aplecată în orice direcţie, gene-
rează linii de uzură, ulterior de
fractură.
O ruptură între medici și pa-
cienţi ne falsifică menirea. Când
în îndoială, tot ce avem de făcut
e să ne întoarcem cu faţa către ei.
Pentru că nu toţi pacienţii sunt
medici, dar toţi medicii știu că vor
deveni pacienţi.
Reumatologiei, evitarea unor con-
fuzii care se fac între Reumatolo-
gie și alte specialităţi (de exemplu,
Recuperarea medicală), inclusiv la
nivel de spitale. Este un efort con-
stant de educare pentru creșterea
imaginii specialităţii către mana-
gerii de spitale, autorităţile locale”,
a explicat prof. dr. Simona Rednic.
În Registrul român de boli
reumatice sunt înscriși peste
10.000 de pacienţi aflaţi în tra-
tament cu medicamente biologi-
ce sau sintetice ţintite, cu forme
severe de boală, a transmis prof.
dr. Cătălin Codreanu. Jumătate
dintre ei se află în remisiune, un
sfert au boală cu activitate joasă, iar
un sfert nu se află în ţinta terapeuti-
că, a adăugat acesta: „Dacă vrem să
schimbăm ceva, atunci trebuie să le
oferim pacienţilor tratamentul mai
devreme în timpul bolii”.
Congresul Naţional de Reuma-
tologie s-a desfășurat în perioada
5-7 octombrie și a avut peste 600
de înscriși, printre care numeroși
reumatologi tineri, dar și medici
interniști și medici de recuperare
medicală.
Dr. Mariana Minea
4 VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41
Cancerul de sân apărut
postpartum ar putea fi
diagnosticat în stadii
incipiente prin analiza
laptelui matern.
P
entru prima oară, un
studiu a descoperit ADN
tumoral în laptele ma-
tern al pacientelor care
au dezvoltat cancer mamar în
timpul sarcinii sau la scurt timp
după ce au devenit mame. Desco-
perirea a plecat de la faptul că o
pacientă diagnosticată recent cu
cancer de sân și-a pus la dispoziţia
oncologului lapte matern congelat
anterior. Femeia a primit acest di-
agnostic în timp ce era însărcinată
cu al treilea copil și a dorit un test
pentru a fi sigură că nu a transmis
boala fiicei sale, pe care o alăptase
până aproape de a fi diagnosticată,
relatează El Pais. Oncologii știau
că tumora malignă nu se poate
transmite prin alăptare, însă ru-
gămintea pacientei le-a dat ideea
căutării în lapte a primelor semne
„Ferestrele alimentare” mai
lungi pot crește supravieţuirea în
insuficienţa cardiacă
Pacienţii cu insuficienţă
cardiacă au mai multe
beneficii de pe urma
extinderii perioadei de timp
de peste zi în care consumă
alimente.
Intervalele de timp de cel puţin
11 ore între prima și ultima masă
a zilei s-au asociat cu o scădere de
peste 40% a riscului de mortalitate
de cauză cardiovasculară, compa-
rativ cu perioadele mai scurte de
11 ore. Acesta este rezultatul unui
studiu efectuat în Statele Unite, și
Laptele matern poate
trăda semnele unui
cancer de sân timpuriu
de boală. Rezultatul a fost pozitiv
pentru ADN tumoral.
Un studiu realizat ulterior pe 15
paciente și publicat în Cancer Dis-
covery a confirmat prezenţa frag-
mentelor de ADN tumoral în lap-
tele matern. Dintre ele, 13 au avut
rezultate pozitive. În cazul celor
două femei care au avut rezultate
negative, laptele matern prelevat a
fost colostru. De aceea, cercetătorii
spun că este posibil ca ADN-ul tu-
moral să nu fi avut timp suficient să
intre în contact cu acest fluid.
Posibilă metodă de
diagnostic timpuriu
Cancerele de sân diagnosticate
postpartum sau în timpul sarcinii
care a analizat date obţinute timp
de 15 ani în cadrul National Health
and Nutrition Examination Survey
(NHANES).
Această observaţie pare a fi opu-
să celei care a dus la recomandarea
postului intermitent persoanelor
sănătoase și celor cu diabet zaharat.
Concluziile cercetării au fost
prezentate la întâlnirea știinţifică
anuală a Societăţii de Insuficienţă
Cardiacă din America (HFSA), ce a
avut loc la 7 octombrie. Cei aproape
1.000 de participanţi urmau trata-
ment pentru insuficienţă cardiacă
Internaţionale
reprezintă 55% dintre cancerele
depistate la femei cu vârsta sub
45 de ani. De obicei, acestea au un
prognostic nefavorabil.
Metodele imagistice permise
în timpul sarcinii le pot descoperi
arareori, din cauza modificărilor
suferite de glanda mamară. În
plus, simptomele pot fi subestima-
te de paciente sau de medici din
cauza aceluiași context special.
Mai mult, tumorile de sân diagnos-
ticate postpartum tind să fie mai
agresive, din cauza schimbărilor
survenite la nivelul sânilor odată
cu oprirea alăptării.
Biopsiile lichide sunt folosite de
obicei pentru depistarea recidive-
lor sau a metastazelor tumorale ori
și au raportat o fereastră de alimen-
taţie cu valoare mediană de 11 ore
și o medie de patru momente zil-
nice de consum alimentar, definite
ca mese ori gustări de minimum
50 kcal.
Postul intermitent nu e
pentru oricine?
Dovezi anterioare, majoritatea
provenind de la persoane sănătoa-
se, sugerau că perioadele mai lungi
de repaus alimentar – așa-numitul
post intermitent – se asociază cu
mai puţină activitate fizică, a decla-
rat, pentru Medscape Cardiology,
dieteticiana Hayley E. Billingsley,
de la Virginia Commonwealth
University. De aceea, este posibil
ca beneficiile unei ferestre alimen-
tare mai lungi să vină din faptul că
acești pacienţi sunt mai activi pe
toată durata zilei. Acest lucru poa-
te reduce riscul cardiovascular la
un grup de pacienţi aflaţi la risc de
pierdere a masei musculare.
Beneficiile postului intermi-
tent au fost studiate mai ales la pa-
cienţii sănătoși și la cei cu diabet, a
completat dieteticianul, „dar efec-
tele sale sunt insuficient explorate
în rândul populaţiei cu boli car-
diovasculare diagnosticate”. Astfel
că acești pacienţi ar trebui să fie
precauţi cu aceste abordări, chiar
dacă și noile rezultate necesită mai
multe cercetări.
https://www.medscape.com/viewarticle/997193
Grupaj realizat de
dr. Mariana Minea
pentru depistarea eșecului chirur-
giei de a elimina complet tumora.
Folosirea biopsiilor lichide pentru
depistarea cancerului în faze asimp-
tomatice reprezintă o provocare, din
cauza riscului de rezultate fals poziti-
ve și fals negative ale acestei metode.
Spre deosebire de biopsiile din sân-
ge, biopsiile din lapte matern bene-
ficiază de suficient material genetic
pentru a putea detecta cancerul îna-
intea imagisticii. Mai multe studii
sunt necesare, dar metoda ar putea
deveni un test pentru diagnostic
precoce la femeile postpartum care
decid să alăpteze.
https://english.elpais.com/science-tech/2023-09-14/research-
opens-the-door-to-early-detection-of-breast-cancer-through-
breast-milk.html
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-
6736(23)01700-2/fulltext
Depresia și
stresul cresc
riscul de boală
Alzheimer
Persoanele cu istoric de depre-
sie ori de stres au o probabilitate
mai mare de a fi diagnosticate cu
deficit cognitiv ușor ori cu boa-
lă Alzheimer la vârste înaintate
comparativ cu cele care nu au
avut aceste probleme de sănătate.
Acesta este rezultatul unui studiu
longitudinal de cohortă desfășu-
rat pe 1.362.548 de persoane din
baza de date pentru sănătate din
regiunea Stockholm. Subiecţii
primiseră un diagnostic de epui-
zare indusă de stres, de depresie
ori ambele în perioada 2012-2013.
Analiza a monitorizat pentru
Ocluzia
intestinală, în
atenţia celor
care slăbesc
cu noile
medicamente
Agoniștii receptorilor GLP-1
prezintă risc de efecte adverse
gastrointestinale, inclusiv pen-
tru persoanele care le iau în sco-
pul scăderii ponderale, nu doar
pentru cele cu diabet. Este re-
zultatul unei analize publicate la
5 octombrie în JAMA. Efectele
adverse sunt pancreatită, oclu-
zie intestinală și gastropareză.
Spre deosebire de pacienţii cu
diabet zaharat care urmează un
tratament cu agoniști de GLP-1
(semaglutidă sau liraglutidă), cei
care la iau în scopul scăderii în
greutate nu au prezentat afectare
biliară (incluzând aici colecistită,
colelitiază și coledocolitiază).
Rezultatele sunt concluzia
analizei unei cohorte de 16 mili-
oane de pacienţi. Dintre aceștia,
4.144 au luat liraglutidă, 613 – se-
maglutidă, iar 654 – naltrexonă
și bupropionă, alt tip de medica-
ment cu efect asupra greutăţii
corporale. Intervalul analizat a
fost 2006-2020. Întrucât sema-
glutida a început să fie marketa-
tă începând doar cu 2021 pentru
efectul asupra greutăţii corpora-
le, autorii studiului s-au asigurat
că toţi pacienţii analizaţi primi-
seră un cod de obezitate în cele
90 de zile anterioare înrolării în
studiu sau în 30 de zile ulterioare
acestui moment. Din cercetare
au fost excluse persoanele care
aveau un cod de diabet sau care
luau și un antidiabetic.
https://jamanetwork.com/journals/jama/
fullarticle/2810542
aceste persoane diagnosticele de
tulburare cognitivă ușoară ori de
boală Alzheimer primite în inter-
valul 2014-2020.
Cei care au primit diagnostic
de epuizare indusă de stres (SED)
au reprezentat 0,3% din grup, cei
cu depresie – 2,9%, iar persoane-
le cu ambele diagnostice – 0,1%.
Pacienţii cu SED ori depresie au
avut un risc de boală Alzheimer
mai mult decât dublu faţă de cei
care nu primseră aceste diagnos-
tice, iar cei care primiseră ambele
diagnostice au avut un risc de pa-
tru ori mai mare. Doar pacienţii
cu depresie în antecedente au pre-
zentat un risc mai mare pentru a
dezvolta și un alt tip de demenţă
în afara bolii Alzheimer (de peste
2,39 ori).
De asemenea, și riscul de afec-
tare cognitivă ușoară a fost mai
mare – de 1,87 de ori la persoanele
cu SED, de 2,85 ori la persoanele cu
depresie și de 3,87 de ori la persoa-
nele cu ambele probleme.
Studiul, publicat online
la 2 octombrie în Alzheimer’s
Research and Therapy, a fost fi-
nanţat de Institutul Karolinska.
Autorii săi sugerează ca viitoare
studii să examineze posibilitatea
ca depresia și/sau stresul cronic să
fie simptome ale demenţei, mai de-
grabă decât factori de risc pentru
aceasta.
âhttps://www.medscape.com/viewarticle/997168
Opinii
CMSR
Stomatologie
reconstructivă
În perioada 12-14 octombrie
2023 se desfășoară la Cluj-
Napoca a 14-a ediţie a
Congresului de Stomatologie
Transilvania, eveniment
știinţific de referinţă pentru
medicii stomatologi.
Contrar aparenţelor, stoma-
tologia este un domeniu medical
complex. Dezvoltarea tehnologii-
lor de lucru și metodele noi de tra-
tament au lărgit substanţial gama
de proceduri medicale aplicabile în
practica medicală stomatologică.
Astfel că s-a diversificat și speciali-
zarea medicilor stomatologi. Avem
în prezent nouă specialităţi și nouă
rezidenţiate în Medicina denta-
ră. Stomatologia are trei domenii
de aplicaţii clinice: stomatologia
preventivă, stomatologia conser-
vativă și stomatologia reconstruc-
tivă. În ceea ce privește prevenţia,
aceasta se află într-o poziţie ingra-
tă. În principiu, toată lumea recu-
noaște rolul și importanţa profi-
laxiei în stomatologie și efectele
ei foarte bune. Dar prevenţia este
un tip de activitate medicală care
necesită finanţare substanţială
pentru a putea fi realizată eficient
la nivel naţional. De aceea, a rămas
în postura de promisiune electora-
lă în zona politică, fără șanse reale
de a fi implementată prin politici
de sănătate aplicate. Stomatologia
conservativă încearcă să menţină
fizic și funcţional structurile den-
tare și parodontale. Stomatologia
reconstructivă, numită în mod
curent protetică dentară, este însă
cel mai bine dezvoltată.
Ce este protetica dentară
Refacerea dinţilor, a arcade-
lor dentare și a structurilor adi-
acente reprezintă solicitarea cea
mai frecventă a pacienţilor, iar
pentru medicii stomatologi este
cea mai rentabilă parte a practicii
stomatologice. Conform normelor
stabilite de Ministerul Sănătăţii
(MS) în 2009, protetica se ocupă
de „metodele de restaurare morfo-
funcţională și estetică a aparatului
dento-maxilar cu ajutorul proteze-
lor biocompatibile”. Tipul structu-
rilor restaurate determină delimi-
tarea a două subdomenii: protetica
dentară și protetica maxilo-faci-
ală, conform aceleiași referinţe.
Apoi, prin precizări ale documen-
tului amintit al MS, protetica
dentară este divizată didactic și
metodologic în alte trei domenii:
protetica dentară fixă, protezarea
Unde sunt medicii când trebuie să voteze?
Săptămâna trecută
au fost alegeri pentru
comisia de disciplină a
colegiilor judeţene. Din
păcate, medicii care au
votat sunt mai puţini
de o treime dintre cei
cu drept de vot. Chiar
dacă acum au votat
ceva mai mulţi decât
în ultimii ani (sigur,
Dr. Valentin
varianta de vot online Pantea,
medic primar MF
mobilizabilă a edentaţiilor par-
ţiale și protezarea mobilizabilă a
edentaţiilor totale.
Congresul de Stomatologie
Transilvania a fost organizat din
iniţiativa subsemnatului, cu spri-
jinul Colegiului și al universităţii
de profil, și a evoluat ascendent de
la prima ediţie până în prezent. În
acest an, tema congresului este sto-
matologia reconstructivă tocmai
pentru că reprezintă un domeniu
de maxim interes și utilitate pen-
tru medicii stomatologi. Această
ramură a Medicinei dentare im-
plică pentru fiecare pacient antre-
narea unor echipe de specialiști
alcătuite din medicul stomatolog,
tehnicianul dentar și asistenta me-
dicală de stomatologie. Complexi-
tatea reconstrucţiilor înseamnă
un consum considerabil de timp
din partea specialiștilor și costuri
materiale semnificative. Practi-
ca medicală bogată și autoritatea
epistemică a lectorilor invitaţi la
acest congres asigură participanţii
de calitatea și utilitatea prelegeri-
lor care vor fi făcute. Sunt prezenţi
lectori din ţară și lectori invitaţi
din alte ţări.
Costuri mari, dar corecte
Medicii stomatologi caută în
permanenţă soluţii noi care să
vină în cât mai mare măsură în în-
tâmpinarea cerinţelor pacienţilor.
Toată lumea dorește înlocuirea
dinţilor pierduţi cu dispozitive
medicale protetice care să fie este-
tice, bine tolerate, funcţionale și la
preţuri de cost cât mai mici. Indus-
tria de profil oferă mereu câte ce-
vanou. Însă aceste tehnologii ino-
vative nu reușesc să îndeplinească
și ultimul deziderat amintit, acela
ca preţul lucrărilor să fie cât mai
accesibil. Informaţiile de actua-
litate, experienţele dobândite de
colegi care au experimentat teh-
nologii noi, riscurile și dificultăţile
inerente sunt teme de prelegeri și
i-a ajutat, dovadă e fap-
tul ca aproximativ două
treimi au votat online),
totuși, proporţia celor
care au votat este foarte
mică.
Consider că este ne-
firesc ca atunci când ţi
se oferă oportunitatea
de a-ţi spune părerea,
de a vota, să dovedești
că nu ai o părere sau că
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
comunicări mult așteptate de me-
dicii stomatologi. Congresul din
acest an de la Cluj oferă medicilor
astfel de prezentări.
Lucrările protetice dentare
sunt accesibile populaţiei în mod
curent în funcţie de capacitatea
de plată a pacientului. Costul lor
este mare, raportat la veniturile
majorităţii pacienţilor potenţiali,
dar sunt corecte, având în vedere
costurile materialelor, tehnologiei
și consumabilelor. Prin sistemul
de asigurări sociale de sănătate pot
fi accesate tratamente protetice
care se găsesc în pachetul de bază
al serviciilor de Medicină dentară
livrate de medicii stomatologi în
contract cu o casă de asigurări de
sănătate.
Nevoile asiguraţilor și ale
medicilor
Dar bugetul alocat Medicinei
dentare din FNUASS este încă
departe de a se apropia de
nevoile asiguraţilor. Trata-
mentele protetice cele mai
solicitate sunt refacerea
dinţilor prin metode care
folosesc implanturile den-
tare. Aceste proceduri sunt
scumpe și nu se regăsesc
sub nicio formă în servi-
ciile accesibile prin asigu-
rările sociale de sănătate.
Protezele acrilice se găsesc
în pachetul de servicii de
medicină dentară și acum
sunt compensate 100%.
Însă puţini pacienţi și doar
cei cu posibilităţi materiale reduse
apelează la proteze acrilice pentru
refacerea arcadelor dentare.
Ofertarea de servicii medicale
stomatologice de protetică denta-
ră și accesarea lor implică multiple
aspecte de ordin juridic prin ca-
drul legislativ de reglementare. În
programul congresului de stoma-
tologie de la Cluj există o secţiune
legislativă în care se oferă răspun-
suri la multe întrebări. Dar, și mai
important, se oferă participanţilor
oportunitatea de dialog, de a pune
întrebări și de a primi răspunsuri
în timp real. În aceste vremuri gre-
le pentru medicii stomatologi care
își practică profesia în cabinetele
lor individuale, congresul vine să
acopere o nevoie reală. Acesta re-
prezintă ocazia informării din sur-
se autorizate, foarte necesară în
vederea menţinerii unei cote ridi-
cate de încredere pentru exercita-
rea profesiei de medic stomatolog.
nu-ţi pasă de comunitatea în care
trăiești.
Din păcate, se pare că apetitul
românilor pentru vot este unul
redus. Dacă ne uităm și la ultime-
le alegeri parlamentare, vedem că
s-a prezentat la vot mai puţin de
jumătate din populaţia cu drept
de vot. De ce? Se pare că românul
preferă doar să se plângă în mod
fatalist sau să se descurce în mod
egoist. Oare e de vină și faptul că
ANMCS
Acreditarea,
garanţia unor
servicii de calitate
Obţinerea acreditării
aduce o serie de atât
pentru spital, cât și pentru
pacienţi, spune Constantin
Poiană (foto), managerul
Spitalului „Prof. Dr. Eduard
Apetrei” Buhuși, încadrat în
categoria II de acreditare.
Pacienţii vor avea siguranţa
că vor fi corect informaţi
asupra problemelor
lor de sănătate, asupra
posibilităţilor spitalului de a
le trata și asupra asigurării
continuităţii îngrijirii
medicale.
Ce schimbări aţi observat în
spital ca urmare a evaluării și
acreditării acestuia?
În primul rând, schimbarea men-
talităţii personalului care lucrea-
ză în spital, prin implementarea
regulilor și alinierea la standarde.
Managementul calităţii nu se poa-
te realiza fără descrierea pașilor
de efectuare a unui proces și fără
creșterea nivelului de instruire a
personalului – este metoda noastră
de a se înţelege că oferirea și creș-
terea calităţii actului medical se
realizează prin oameni. Apoi, o co-
municare mai eficientă a persona-
lului: în pregătirea pentru evalua-
re am implicat tot personalul cheie
în luarea deciziilor și elaborarea
procedurilor, protocoalelor, ana-
lizelor, rapoartelor. Întâlnirile de
lucru privind elaborarea metodo-
logiei noastre de lucru au devenit
o normalitate. Aș menţiona toto-
dată și creșterea adresabilităţii: în
primele șase luni ale anului 2023,
peste 27% dintre pacienţii care au
beneficiat de servicii medicale în
cadrul spitalului au provenit din
alte judeţe ale ţării. Cifrele reflec-
tă, de asemenea, o creștere conti-
nuă a adresabilităţii către unitatea
medicală. În primele șase luni din
acest an, s-au înregistrat 16.969
de internări de zi, 2.648 de inter-
nări continue, 14.742 de consul-
taţii în cabinetele din cadrul Am-
bulatoriului integrat și 12.022 de
prezentări CPU.
Satisfacţia pacienţilor repre-
zintă un indicator important al
îngrijirii în sectorul medical...
Pentru noi este foarte important
deoarece ne arată o imagine gene-
rală a relaţiei pacientului cu perso-
nalul medical și nemedical. Pentru
a avea o imagine bine conturată am
prostul are certitudini, iar înţe-
leptul are îndoieli? Să fie și ăsta
un motiv pentru care în general
românii educaţi nu prea merg să
voteze?
Dacă ne dorim să ajungem la
un nivel economic precum cel din
ţările europene vestice, poate e
bine să înţelegem că bunăstarea
economică înseamnă și implicare
socială. Nu degeaba se spune că
„somnul raţiunii naște monștri”.
VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41
5
realizat chestionare de satisfacţie
a pacientului pe fiecare categorie
în parte: spitalizare continuă, spi-
talizare de zi, ambulatoriul de spe-
cialitate, paraclinice, Comparti-
mentul de Primiri Urgenţe (CPU).
Buna comunicare, cheia
succesului
Cum s-a îmbunătăţit activitatea
spitalului după acreditare?
Chiar și după procesul de evaluare
și obţinerea acreditării, spitalul
menţine implementarea procedu-
rilor și a protocoalelor. Activitatea
spitalului s-a îmbunătăţit datorită
faptului că personalul a înţeles că
procesele din spital sunt legate
între ele și că numai printr-o bună
comunicare se poate ajunge la re-
zultatele dorite. A contat foarte
mult implicarea personalului che-
ie în luarea deciziilor și elaborarea
procedurilor.
Ce riscuri au fost identificate
care puteau duce la apariţia unor
evenimente adverse și care ulte-
rior au fost corectate?
La nivelul spitalului sunt identi-
ficate multe riscuri medicale și
nemedicale care pot duce la eve-
nimente adverse. De aceea, avem
registrul de riscuri la nivel de spi-
tal. Orice proces din spital poate
genera riscuri, pe care le analizăm
prin intermediul procedurilor și
le minimizăm. Ne axăm foarte
mult pe declararea evenimentelor
adverse și transmiterea clară a in-
formaţiei în rândul personalului
conform căreia raportarea nu este
cu caracter acuzatoriu. Mai bine
ne corectăm și învăţăm cu toţii,
pentru a preveni pe viitor potenţi-
ale riscuri. Vă pot da exemplul ra-
portărilor „risc de explozie” în zo-
nele de utilizare a oxigenului sau
„lipsa oxigenului”. Am luat acest
exemplu deoarece am aplicat un
proiect de dotare cu rampă de oxi-
gen la toate paturile și în zonele
care necesită sistem de senzori și
alarmare în caz de urgenţă.
Biroul Comunicare și Relaţii
Externe ANMCS
Dacă nu ne implicăm, să nu ne mi-
răm că „România e ca un ospiciu în
care nebunii au preluat conduce-
rea”. Am scris cele de mai sus și cu
gândul la anul 2024, în care vom
avea patru runde de alegeri (euro-
pene, parlamentare, locale și pre-
zidenţiale). Iar dacă noi, medicii,
oameni cu o pregătire superioară,
nu ne spunem părerea, nu ne im-
plicăm când avem ocazia, ce să mai
așteptăm de la ceilalţi?!
6 VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41 Opinii

Generaţii
diferite în
cadrul aceleiași
generaţii
Cum este posibil ca tineri de
aceeași vârstă, din aceeași
generaţie, să gândească atât
de diferit?
Având în vedere că am văzut
primul meci de rugby cam la 2 ani
și jumătate, pe stadion, mă gân-
deam ca în această săptămână să
scriu despre Campionatul Mondi-
al în plină desfășurare. Un sport nu
ușor de înţeles. Un sport remarca-
bil. Un sport numit, pe scurt, „băr-
bătesc”, cu momente care te încân-
tă, dar și cu momente în care forţa
pusă în joc aproape că te sperie.
Un sport în care duritatea pare ex-
tremă, dar care în final se încheie
prin salutul și îmbrăţișările pline
de respect ale participanţilor. Un
sport în care arbitrul, poate jumă-
tate din cel mai solid jucător de pe
teren, este ascultat „cu sfinţenie”.
Dar am primit încă un e-mail
care m-a pus pe gânduri. Și astfel
am continuat o temă începută încă
de când m-am gândit pentru pri-
ma oară să scriu despre „Colegi cu
Hipocrate” (1,2).
Oare cum este posibil ca ti-
neri de aceeași vârstă, din aceeași
generaţie, să gândească atât de
diferit. Să se afle la distanţe atât de
mari între superficialitate și pro-
funzime, între lipsă de „common
sense” și bun-simţ? Iar a doua în-
trebare la care aș dori răspuns ori
răspunsuri, poate chiar de la cei
implicaţi, ar fi: cum îi găsești pe
acei oameni care doresc să se for-
meze cu adevărat ca medici buni
și foarte buni, dar care sunt și oa-
meni cu grijă, cu empatie faţă de
pacienţi. Și cum să procedezi în
așa fel încât să îţi poţi duce la bun
sfârșit misiunea de dascăl?
Viziuni
Așadar, e-mailuri „în oglindă”,
de la două persoane. „O să încep
cu paragraful care m-a deranjat
cel mai tare: «În al doilea rând,
cursurile pe care le-aţi susţinut
s-au pliat puţin pe materia de exa-
men și aproape deloc pe detaliile
pe care le cereţi la examene. În acel
timp de două ore mulţi preferăm
să citim materialele decât să des­
criem plăci Petri la fiecare curs.
Am înţeles importanţa descrierii,
dar susţin în continuare că nu mi-a
fost deloc de folos cursul pentru
examen». Este adevărat că parte
dintre subiectele dezvoltate la curs
nu ne ajutau direct pentru exa-
men. Sunt șocat să văd că distinsul
coleg, având un intelect suficient
de dezvoltat pentru a-și argumen-
ta destul de raţional punctul de
vedere, este incapabil să realize-
ze că nu a trecut prin orele de la
INCDMM Cantacuzino pentru a se
pregăti de examen, ci pentru a se
pregăti de o carieră medicală.
Consider că am rămas cu mul-
te idei solide despre medicină,
inclusiv elemente de raţionament
clinic. Am simţit de puţine ori, în
an preclinic fiind, că sunt student
la Medicină cu adevărat și că das-
călul meu este un doctor, și nu un
om de știinţă oarecare, captiv în-
tr-o îngustă nișă. Aţi pronunţat
sumedenie de gânduri și concluzii;
m-au fascinat, aștept să le văd pe
viu în viitor... («O să vedeţi că după
un timp simţiţi când un pacient
are o suferinţă cronică», «curăţa-
rea imediat a rănii de mușcătură
cu apă și săpun într-o manieră res-
ponsabilă scade riscul de infecţie
tetanică sau rabică spre zero» și
multe altele).
Ar trebui subliniat și că, aju-
tându-ne să ne formăm o viziune
mai complexă asupra medicinei în
general și a microbiologiei în parti-
cular, ne-aţi dat sfaturi foarte bune
despre cum să învăţăm și cum să
ne descurcăm foarte bine și la exa-
mene. Este adevărat că multe din-
tre detalii nu le reţinem după anul
II... dar nu cred că scopul era să
ţinem minte cum se colorează me-
diul TSI însămânţat cu o tulpină de
E. coli... Însă, învăţând atât cât am
învăţat, am adunat multe principii
și elemente utile acum și în viitor...
Citându-l pe Ionel Brătianu: «Dacă
ceri puţin, primești puţin, dacă
ceri mult primești cât trebuie».”
Unii înţeleg, iar alţii nu; unii au
bun-simţ și probabil principii bune
din familie, din școală, din lecturi-
le pe care le-au ales. Aceasta a fost
povestea a două persoane care în
sesiunea din vară au avut aceeași
notă – 9. Pentru cea de-a doua
mi-a părut rău și atunci, și acum
că nu am putut să scriu în catalog
măcar un 10 simplu, dacă nu unul
„cu felicitări”.
Prof. dr. Mircea Ioan Popa
1. https://www.viata-medicala.ro/colegialitatea-o-no-iu-
ne-pe-cale-de-dispari-ie-9001
2. https://www.viata-medicala.ro/articolul-doua-
zeci-i-trei-9034

PUBLICITATE
Atunci când vine vorba
despre preaviz, există câteva SC Routine Med SRL,
aspecte care trebuie avute în centru medical multifuncţional (inclusiv cu spitalizare de zi)
vedere. din Tulcea, angajează:
– medic specialist Oftalmologie;
Poate sunteţi tentaţi să consi- – medic specialist Cardiologie;
deraţi că, din moment ce unitatea
– medic specialist Diabet zaharat, Nutriţie și Boli Metabolice;
sanitară a decis să încheie rapor-
tul de muncă cu dumneavoastră, – medic specialist Psihiatrie.
automat și timpul petrecut la ser- Informaţii la telefon 0728.202.508.
viciu, cât sunteţi în preaviz, se di-
minuează. Însă lucrurile nu stau
așa. Chiar dacă ne aflăm în ultima S.C. Delta Med S.R.L,
zi de raport contractual, există
obligaţia de a respecta programul
punct de lucru București,
de lucru conform stipulărilor din Str. Povernei 40-42, sector 1 (Piaţa Victoriei) –
contractul individual de muncă.
Este adevărat că în trecut a existat cabinet ORL, etaj 4,
o reglementare pe care o regăseam în relaţii contractuale cu CASMB, angajează
în cadrul contractului colectiv de
medic specialist sau primar ORL.

Aspecte
muncă unic pe teritoriul Români-
ei. Aceasta stabilea că, în perioade
Vă rugăm să trimiteţi CV la adresa de e-mail:
de preaviz, programul de lucru se
reducea la 4 ore pe zi, însă ea nu dr.lunguelena@yahoo.com
mai este de actualitate.

juridice legate
O altă întrebare care poate apă- Relaţii la telefon: 0722.573.707
rea este dacă salariaţii au dreptul
de a primi concediu de odihnă în
preaviz. Răspunsul este da! Con- Spitalul Acasă Servicii Medicale

de preaviz SRL din Botoșani

tractul individual de muncă nu va
fi suspendat pe perioada cât anga-
jatul se află în concediu de odihnă.
În același timp, termenul de prea-
viz nu va fi suspendat, chiar dacă
medicul, asistenta, moașa sau un
alt angajat al spitalului se va afla în
concediu de odihnă.
O altă chestiune care poate
prezenta interes este posibilitatea
profesionistului din zona medicală
de a absenta (nemotivat) de la lo-
cul de muncă. Chiar și în situaţia
în care angajatul se află în preaviz,
angajatorul are posibilitatea de a
cerceta disciplinar angajatul care
absentează de la locul de muncă
fără o justificare în acest sens.
Cu toate acestea, există și cazuri
în care angajatul are dreptul de a
nu respecta termenul de preaviz
stipulat în favoarea angajatorului.
Avem în vedere situaţia în care
angajatorul nu își respectă obli-
gaţiile asumate prin intermediul
contractului de muncă. Cu titlu
de exemplu, putem avea în vede-
re neplata salariului, refuzul de a
deconta o serie de cheltuieli făcu-
te în interes de serviciu, neplata
anumitor restanţe etc.
Drd. Rareș Voroneanu
anunţă deschiderea în acest an a clinicii de medicină
multidisciplinară integrativă din Rădăuţi și dorește medici parteneri
pentru specialităţile:
– Gastroenterologie;
– Oncologie medicală;
– Diabet zaharat, Nutriţie și Boli Metabolice;
– Cardiologie;
– Medicină internă;
– Boli infecţioase.
Colegii interesaţi pot trimite o prezentare a experienţei și pregătirii
medicale la adresa contact@infectii.ro și pot cere detalii la tel.
0722.333.117.
Opinii VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41
7

D,ale rezidenţiatului CMMB

Rezidenţiat în Franţa: Ziua mondială a...

fiecare zi este o lecţie
Cariera oricărui medic
începe prin călătoria
intitulată „medic rezident”,
un adevărat labirint de
provocări, învăţare și
autocunoaștere. Însă
provocările vin la pachet
cu experienţe de neegalat și
cu oportunităţi de învăţare
inedite.
Pentru orice rezident, prime-
le zile de rezidenţiat sunt dificile,
indiferent că este vorba de Româ-
nia sau Franţa. Sistemul medical
francez este deja bine cunoscut la
nivel mondial ca fiind unul dintre
cele mai bune. Un avantaj major
al unui centru universitar este
accesul la cercetare și crearea de
raţionamente dincolo de ghiduri.
Dificultatea cazurilor, care de cele
mai multe ori nu se suprapun de-
scrierilor din cărţi, și accesul facil
la nenumărate investigaţii repre-
zintă un alt mare avantaj. Resurse-
le paraclinice de ultimă generaţie
și cercetarea medicală de vârf sunt
la îndemâna rezidenţilor, ceea ce
le oferă o oportunitate unică de a
învăţa și de a crește profesional.
În centrele universitare exis-
tă o multitudine de pacienţi, ceea
ce, după cum bine știm, duce la
repetiţie și experienţă abunden-
tă. Acestea sunt atuuri care stau
calitate pe care un medic rezident o
va dobândi într-un astfel de stagiu.
Independenţa este
încurajată
Pentru că profilul secţiei ne
permite, facem și rotaţii în cadrul
secţiei Spitalizări de zi. Aici avem
foarte multă independenţă, însă to-
tuși cu supervizarea un senior, gata
să ne ajute dacă avem întrebări.
Putem participa și la întâlnirile co-
misiilor naţionale. Acestea sunt re-
uniuni ale experţilor în Neurologie
din Franţa din anumite arii (sistem
nervos periferic, boli inflamatorii
etc.) pentru a discuta cazurile care
pun probleme de diagnostic sau
care reprezintă o enigmă.
Pe lângă avantajele pe care le-
am descris mai sus, stagiul a venit
și cu obiectivul de a învăţa limba
franceză la nivel fluent, prin in-
serţia imersivă. Totodată, apare și
oportunitatea de a construi relaţii
profesionale cu medici și cercetă-
tori de pe teritoriul francez, dar
și din alte state, prin intermediul
colegilor și al mentorilor.
Un stagiu de pregătire în
Franţa poate adăuga prestigiu și
recunoaștere carierei medicale.
Experienţa căpătată într-un sis-
tem medical de calitate poate con-
solida încrederea pacienţilor, dar
și a colegilor în ceea ce privește
abilităţile noastre.
Dr. Alina Jijie
medic rezident Neurologie, în
cadrul Spitalului Universitar de
Urgenţă Militar Central „Dr. Carol
Davila”, București.
În prezent efectuează un stagiu
în Marsilia, la Spitalul Universitar
Timone (CHU), Secţia de
Neurologie-Boli Inflamatorii ale
Creierului și Măduvei spinării.
Indiferent că suntem în Franţa
sau în România, călătoria unui me-
dic rezident este una care necesită
dedicare, curaj și perseverenţă.
Cu toate că experienţa poate va-
ria, ceea ce rămâne constant este
Cât de importantă
este pentru
medici?
Ziua Osteoporozei va fi ce-
lebrată la nivel global la 20 oc-
tombrie. Ziua Astmului – 5 mai,
Ziua Mondială de Luptă împo-
triva SIDA – 1 decembrie, Ziua
Mondială a Diabetului – 14 noiem-
brie, în 22 septembrie este marca-
tă Ziua Mondială de informare cu
privire la leucemia mieloidă cro-
nică, iar în 29 septembrie – Ziua
Inimii...
Pentru fiecare problemă de să-
nătate, Organizaţia Mondială a Să-
nătăţii (OMS) a stabilit o zi dedica-
tă. În această zi, profesioniștii din
domeniu, alături de organizaţiile
de pacienţi, se mobilizează pentru
a face mai cunoscută acea proble-
mă, pentru a educa publicul și a
determina societatea să aloce mai
multă atenţie, mai multe resurse
în efortul de prevenire și tratare a
afecţiunilor medicale.
Sunt importante pentru me-
dici aceste momente aniversare?
Răspunsul nu poate fi decât afir-
mativ. Educarea publicului cu pri-
vire la problemele lui de sănătate
consolidează relaţia medic-paci-
ent, oferind pacientului informaţii
care îl ajută să înţeleagă riscurile și
beneficiile unui stil de viaţă sau ale
unui tratament. Cum spunem noi,
crește complianţa, sau cum spun
pacienţii, crește încrederea în
medic și în actul medical.
În cazul unor boli cu puter-
nic impact social, cum este HIV/
SIDA, zilele internaţionale pot
ajuta la combaterea stigmati-
zării și discriminării asociate
cu acestea.
O atitudine mai deschisă și mai
înţelegătoare faţă de cei cu astfel
de afecţiuni din partea semenilor
reduce presiunea pe care o resimt
pacienţii la nivel societal, aju-
tând, de asemenea, relaţia medic-
pacient.
Zilele internaţionale stabilite
de OMS ne dau ocazia de a atrage
atenţia asupra problemelor cu care
se confruntă fiecare specialitate.
Conștientizarea acestor probleme
și discutarea lor deschisă în spa-
ţiul public dau șansa medicilor să
demonteze mult prea desele acu-
zaţii la adresa lor, lansate tocmai
de unii responsabili de lipsurile
cronice din sistem.
Prin marcarea acestor zile, lu-
mea medicală, alături de societa-
tea civilă, poate mobiliza resurse
suplimentare pentru cercetare,
prevenţie și terapie, oferind fiecă-
ruia dintre noi mijloace suplimen-
tare de a lupta cu maladiile, de a ne
sprijini pacienţii, îndeplinindu-ne
misiunea.
Ziua Mondială a Sănătăţii și
celelalte zile internaţionale repre-
zintă momente care ne apropie,
care ne dau prilejul să constatăm
că depindem de fiecare coleg în
parte, așa cum și el se bazează pe
munca noastră. Că numai în echi-
pă putem vorbi de performanţă în
lupta cu bolile.
Ziua Osteoporozei, de exem-
plu, pe care o pregătim acum,
implică reumatologi, ortopezi,
endocrinologi, interniști, me-
dici de familie. Practic, nicio
astfel de zi nu poate fi concepută
de o specialitate medicală fără par-
ticiparea măcar a unei alte specia-
lităţi, la absolut toate fiind impor-
tantă participarea medicului de
familie.
Biroul executiv al CMMB

PROMO

O zi în spital, pas cu pas
Programul începe la ora 8:30 printr-un mic ra-
port între medicul șef de clinică, seniorul șef, inter-
nii și asistentele. Cu această ocazie primim sarcini și
discutăm cazurile. În jurul orei 9:30 începem să ne
ocupăm de urgenţe, urmând ca apoi să facem vizita
pacienţilor, puncţiile lombare și sarcinile mai puţin
urgente. Un medic rezident se ocupă de aproxima-
tiv șase-opt pacienţi. În jurul orei 14:00-15:00 toate
documentele pacienţilor care vor fi externaţi trebu-
ie să fie gata, pentru că la ora 16:00 vin noile inter-
nări (chiar și cei care vin prin urgenţe vor fi aduși
pe secţie la ora 16:00). După ce facem internările, în
jurul orei 18:00 începe raportul de seară cu șeful de
clinică și cu medicul senior, în care rediscutăm
cazurile. În programul acesta zilnic apar uneori modi-
ficări. Marţi avem un curs de o oră, iar miercurea avem
un raport de amploare cu toţi medicii seniori ai secţiei.
În cadrul său discutăm cazurile, comentăm imagisti-
ca, citim articole, dezbatem diagnostice și tratamente.
La final, vizităm pacienţii care pun probleme de dia-
gnostic, de tratament etc. Vinerea, programul începe
la ora 8:00, deoarece vom face vizita împreună cu pro-
fesorul. În timpul ei, se rediscută cazurile și primim
întrebări legate de ele sau de Neurologie.
O dată pe lună avem un curs comun cu CHU Nice
(Centre Hospitalier Universitaire din Nisa). Pe lângă
acesta, mai avem un altul prezentat de unul dintre cei
doi profesori ai secţiei, în funcţie de cum ne permite
programul.

mereu la baza unei învăţări rapide
și eficiente. În timpul acestui peri-
plu medical, fiecare zi este o lecţie.
Un rezident învaţă să lucreze sub
presiune și să facă faţă multor pro-
vocări ce ţin de medicină, dar și de
bariera lingvistică.
Fiind participanţi activi în
două sisteme medicale, putem
compara și putem alege să învă-
ţăm din punctele forte ale fiecăru-
ia. Rezilienţa este, cu siguranţă, o
Viaţa socială nu trebuie
neglijată
Pe lângă experienţa medicală,
nu trebuie să ignorăm oportunita-
tea de a experimenta cultura boga-
tă, viaţa boemă din Franţa, dar și
ocazia de a călători.
O astfel de experienţă poate fi
foarte valoroasă în ceea ce privește
dobândirea abilităţilor intercultu-
rale, dar și în evoluţia caracterului
nostru.
dorinţa de a învăţa, de a evolua și
de a oferi cea mai bună îngrijire
pacienţilor.
În cele din urmă, fiecare rezi-
dent își găsește propria sursă de
inspiraţie în lumea medicală. Însă
o experienţă ca aceasta, care se
adaugă nu doar în CV-ul profesio-
nal, ci și în cel al personalităţii, va
contribui la evoluţia medicinei ro-
mânești, indiferent de obstacolele
întâlnite pe parcurs.
8
VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41
Toamna aceasta vă aducem lectura în prim-plan. Graţie
autorilor români contemporani de la Editura Nemira, am
pregătit pentru cititorii noștri numeroase recomandări
de romane și volume de proză scurtă. Cunoscuţi și
ca n’autori, după numele colecţiei, cei nouă scriitori
Grupaj realizat de
contemporani au răspuns provocării noastre. Florentina Ionescu
Lectură plăcută! Și utilă!
Ramona Gabăr, autoarea volumu- Medicul ca personaj
lui „Staţii”, spune că nu se poate principal
gândi la o reco- Liviu Ornea a de-
mandare mai bună butat în proză cu
decât „Yoga”, roma- „Viitorul anterior”,
nul lui Emmanuel apărut în 2020.
Carrère: „Este un Anterior, el a pu-
roman autobiogra- blicat mai multe volume de eseuri.
fic la limita unui raport medical, Dacă ar fi să se gândească la roma-
pentru că autorul povestește cum ne în care medicul este un personaj
a fost diagnosticat cu tulburare important, volume care reușesc să
bipolară la 60 de ani. (...) Carrère redea câte ceva din complexitatea
experimentează primul episod psi- acestei meserii și să ţină cont de
hotic din viaţa lui, în urma căruia felul foarte special în care medicul
e internat la Spitalul psihiatric percepe și schimbă lumea, „Călă-
Sainte-Anne, unde rămâne închis torie la capătul nopţii” a lui Céline
timp de patru luni”. Fiind sedat în este primul care îi vine în minte:
mare parte din timp, povestirea „Personajul principal, trecut prin
este la graniţa dintre amintire și oroarea Primului Război Mondial
halucinaţie, „autorului-pacient și prin nesfârșite alte situaţii în
fiindu-i uneori foarte greu să înţe- care degradarea umană e aproape
leagă cât din ceea ce experimen- de limită, devine medic. Se ocu-
tează este real și cât este produsul pă de sărmani, de nevoiași, ajută
bolii sau al medicaţiei”. pătura cea mai de jos a societăţii
Scriitoarea ne mai recomandă franceze. Dincolo de temă, un stil
o carte de Oliver Sacks, „Omul care cu totul ieșit din comun, [roma-
își confunda soţia cu o pălărie”: nul] merită citit în original, dar
„Sacks descrie cazuri neurologice există deja mai multe traduceri în
destul de bizare, arătând cu multă română”.
empatie și gingășie cum o afecţi- Al doilea autor pe care ni l-a
une neurologică poate afecta nu semnalat este Cehov, el însuși me-
doar viaţa persoanei afectate, ci dic de ţară. Toate piesele sale au un
a tuturor celor din jur. E o carte personaj medic, la fel și foarte mul-
foarte poetică, deși pe alocuri te dintre povestiri: „Titlul incon-
înfiorătoare”. turnabil în această discuţie este
Toamna se
numără...
lecturile
cu teme
medicale
«Salonul nr. 6», în care un medic
psihiatru descoperă treptat, stând
de vorbă cu un pacient al său, că
anormalitatea și normalitatea
sunt atât de relative, încât socie-
tatea le inversează uneori cu bună
știinţă”.
Merită menţionat și un roman
mult mai apropiat de noi, cu o temă
similară – lumea unui spital psihi-
atric american, tratată însă foarte
diferit stilistic: „Zbor deasupra
unui cuib de cuci”, al lui Ken Kesey.
„Medicii și asistentele lui Kesey
nu ies grozav. Încă mai rău iese
Charles Bovary, medicul din
«Madame Bovary»”, afirmă scri-
itorul. În încheiere, el mai amin-
tește titlul unui roman, „Inimi
cicatrizate”, în care nu medicul
este personajul principal, ci boala
însăși. Este vorba de tuberculoza
osoasă, care l-a răpus de tânăr pe
autorul romanului, Max Blecher.
Comparaţie între sisteme
medicale
Raluca Nagy a
publicat primul
său roman, „Un
cal într-o mare de
lebede”, în 2018. A
fost de acord să recomande câteva
titluri cititorilor noștri, explicând
și care sunt motivele pentru care
Special
le-a ales: „Complezenţă. Înălţarea sociologie) adoptau pui de mai-
la ortopedie • Musafir pe viaţă” muţe pe care îi creșteau împreună
al Simonei Sora compară sisteme cu propriii lor copii, încercând să
medicale din România și Elveţia;
„Și se auzeau greierii”, de Corina
observe cum se influenţează unul
pe celălalt. Deși pare că abia se
Sabău, este despre avorturile clan- apropie de această temă, autoarea
destine din perioada comunis- Karen Joy Fowler reușește să plan-
tă; „Stai jos sau cazi”, de Bogdan teze seminţe de tristeţe, empatie,
Munteanu, descrie universul epi- grijă, într-o poveste extrem de
lepsiei. „Aș recomanda, de aseme- contemporană care chestionează
nea, o serie de scriitori, ei înșiși supremaţia umanului.”
medici: ambele romane ale Maiei Despre „Viaţa secretă a copaci-
Levantini, «Cu titlu provizoriu» și lor”, de Peter Wohlleben, autoarea
«Cine te uită», mai ales primul, în spune că nu știe precis ce i-a plă-
care se regăsește pe îndelete expe- cut mai mult și ce anume a făcut-o
rienţa, în România și în străinătate, mai curioasă: „Legăturile dintre
a unui medic psihiatru rezident.” copaci și ciuperci; faptul că arbo-
De luat în seamă sunt și roma- rii sunt fiinţe sociale și că și un rest
nele lui Florin Chirculescu: „Mi-a de copac, un trunchi, își păstrează
plăcut mult «Greva păcătoșilor», rolul important în pădure; relaţia
pentru că, atunci când am citit-o, dintre ritmul de viaţă al stejarilor,
mi-am zis că doar dacă reușesc să de exemplu, și consumul de ghin-
termin în viaţa asta «Ulise» (al lui de al porcilor mistreţi. O mulţime
James Joyce) mă voi mai simţi așa”. de lucruri interesante și o poves-
Dacă vă plac textele scurte, puteţi te frumoasă, scrisă cu pasiune și
include în lista dumneavoastră de iubire pentru lumea verde.”
lecturi oricare dintre prozele lui
Răzvan Petrescu, din volumele
„Mandarina” și „Cuţitul japonez”.
Tristeţe, empatie și grijă
Elena Vlădăreanu
(autoarea volumu-
lui „August”) vine
cu câteva recoman-
dări extrem de in-
teresante. „Ne-am
ieșit cu toţii complet din minţi”
este un roman scris de autoarea
americancă Karen Joy Fowler,
nominalizat la Premiul Booker în
2014. „O poveste coming of age le-
gată de o serie de experimente fă-
cute prin anii ’50-’60. Cercetători
în știinţe umaniste (psihologie,
Special
făcut să se gândească la alte proiecte de normalizare a
dialogului despre epilepsie. Unul dintre ele este „Raftul
Epi”, amenajat iniţial în anumite librării din Timișoara
și preluat ulterior de librari din Arad și Chișinău. Raftul
cuprinde recomandări de lectură din partea unor oameni
care trăiesc cu epilepsie sau sunt afectaţi, într-un fel
sau altul, de ea: familie, prieteni, medici, profesori,
scriitori, artiști. Totuși, nu toate cărţile de pe „Raftul
Puzzle cu aventuri
Marian Coman, autorul cărţii „Omuleţul din
perete”, vine cu noutăţi din literatura știinţifi-
co-fantastică (SF). Recent a apărut în Armada,
imprintul pe care Marian Coman îl coordonează
la Editura Nemira, „Eversiune” - un roman sci-
ence-fiction care îl are în centru pe Silias Coade.
Acesta este un medic aflat pe o corabie ce explorea-
ză apele Nordului, în căutarea unui artefact miste-
rios, la început de secol XIX.
„Romanul semnat de Alastair Reynolds este un
puzzle care adună aventuri din epoci diferite, toate
avându-l în centru pe doctorul Coade, mereu încer-
când să-și salveze echipajul. Medicul nu trebuie să
se îngrijească însă numai de siguranţa pacienţilor,
ci și să descopere marginile realităţii. Și cât de sa-
tisfăcătoare este senzaţia pe care o ai, ca cititor,
atunci când se aranjează piesele acestui puzzle!”,
spune autorul.
Cele mai pure
sentimente
Horea Sibișteanu, autorul romanului-puzzle
„Întinde mâna, Tiberiu”, a povestit pe scurt des-
pre câteva dintre cărţile sale de căpătâi, „care se
întâmplă să fie și despre medici, boală sau sănă-
tate, în general”. Kenzaburō Ōe este unul dintre
scriitorii săi preferaţi: „«O experienţă personală»
ni-l prezintă pe Bird, un profesor mediocru, pus
în faţa unei experienţe dificile: nașterea primu-
lui copil, care are o malformaţie cerebrală. Volu-
mul vorbește despre cele mai pure sentimente:
inocenţa și vinovăţia”.
Tânărul scriitor român a ţinut să aminteas-
că și despre volumul de debut al lui Sang Young
Park, „Îndrăgostiţi la Seoul”: „Personajul princi-
pal, un tânăr gay, își caută fericirea de-o noapte
sau de-o vară în Seulul zilelor noastre. Young își
împarte viaţa între mama bolnavă de cancer de
col uterin, care nu îi acceptă sexualitatea, cea mai
bună prietenă și comunitatea LGBTQ+, rușinat
că este infectat cu virusul HIV, pe care l-a bote-
zat Kylie”. Romanul „Inimi cicatrizate”, de Max
Blecher, se află și el în topul 5 al volumelor favo-
rite ale lui Horea Sibișteanu: „E un roman puter-
nic senzorial, cu o scriitură vibrantă, care te ţine
într-o stare apăsătoare de rece și depresie”.
Radiografia femeii
contemporane
În încheiere, acesta vine cu o completare:
debutul scriitoarei Ioana Stăncescu aduce sub
lumina reflectorului cancerul mamar, curajul de
a o lua de la capăt și frica de moarte: „Ada, pro-
tagonista din «Tot ce i-am promis tatălui meu»,
își spune povestea pendulând între amintirile
alături de tatăl răpus de cancer și prezentul dur
al unei femei care se luptă să își câștige dreptul la
o viaţă proprie, dincolo de eticheta de mamă, fii-
că și soţie”. Chiar dacă, din păcate, în România de
astăzi literatura scrisă de femei încă nu este atât
de populară, Horea Sibișteanu afirmă că Ioana
Stăncescu reușește să facă o radiografie foarte in-
teresantă femeii contemporane, iar pentru acest
motiv, cartea ei ar trebui citită de toată lumea.
VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41
9
Micul univers
de pe un raft simbolic
Bogdan Munteanu a publicat anul trecut
un roman cu un protagonist epileptic. Nu s-a
gândit de la bun început să scrie cu umor despre
„boala invizibilă”, dar spune că situaţiile comice apar
inevitabil. Reacţiile cititorilor l-au copleșit și l-au
Epi” sunt legate de epilepsie, pentru că s-a scris puţină
ficţiune pe tema aceasta, spune scriitorul. „Sunt
cărţile preferate ale unor oameni care înţeleg sau
încearcă să înţeleagă această condiţie, un mic
univers pe un raft simbolic.” Câteva exemple
sunt: „Portretul lui M”, de Matei Călinescu;
„Cu ultima suflare”, de Paul Kalanithi;
„Mâini cuminţi. Copilul meu autist”, Exemple de titluri care se regăsesc pe „Raftul Epi”
de Ana Dragu.
Empatia faţă de
suferinţa pacienţilor
Unul dintre titlurile de pe lista Ilincăi Mănescu
(autoarea romanului „Copiii Ecosistemului”) este
„Când corpul spune nu”, de Gabor Maté, „una dintre
primele cărţi mainstream de popularizare a medici-
nei holistice care a fost tradusă la noi”. Gabor Maté,
la rândul său medic, ia în calcul cu argumente știin-
ţifice componenta psiho-somatică a bolii și terapii-
le alternative. Autoarea mai pune pe lista de titluri
și „Foame. Memoriile corpului (meu)”, de Roxane
Gay, un volum de autoficţiune. Îl recomandă „pen-
tru că oferă o perspectivă din interior asupra paci-
enţilor obezi, care încă sunt supuși discriminării și
shaming-ului în sistemul medical românesc. O ast-
fel de carte cultivă empatia faţă de suferinţa acestor
persoane și nuanţează etiologia acestei boli”.
Vindecătorii suferă
alături de ceilalţi
Recomandările lui Doru Preda (autorul volumu-
lui de proză scurtă „Candido”) se rezumă la câteva
cărţi în care vindecătorii suferă și ei alături de cei-
lalţi în procesul de descoperire sau regăsire de sine.
Acest proces este necesar într-un anumit moment al
existenţei, spune el. Una dintre aceste cărţi este „So-
lomonarul”, de Florin Chirculescu: „Nu este o carte
despre medici, e scrisă însă de un reputat chirurg
bucureștean, autor și al altor titluri cunoscute, sub
nume propriu sau sub pseudonim”.
Un alt titlu este „Arcul de Triumf”, de Erich
Maria Remarque. Personajul principal al romanului
este chirurgul Ravic, un apatrid german refugiat la
Paris în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Acolo o cunoaște pe Joan, o actriţă cu tendinţe sinu-
cigașe. „Relaţia cu ea reaprinde speranţa unei rezol-
vări, chiar în acele condiţii vitrege, a dezrădăcinării
sale forţate.”
Pe lista de lecturi el mai adăugă și „Câteva moti-
ve să iubești viaţa”, de Matt Haig: „Autorul celebru-
lui roman «Biblioteca de la miezul nopţii» a scris cu
câţiva ani mai devreme această non-ficţiune, deve-
nită și ea bestseller, unde este pacient și terapeut
deopotrivă”.
Citatele scriitorilor au fost editate pentru conţinut,
claritate și lungime.
10 VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41
Academicianul Octavian Fodor
La 17 octombrie se împlinesc 110 ani de la nașterea academicianului
Octavian Fodor, întemeietorul învăţământului românesc modern de
gastroenterologie din urbea de pe Someș.
E
vocarea vieţii și activi-
tăţii înaintașilor noș-
tri, a maeștrilor noștri,
evidenţierea valenţelor
care i-au propulsat în lumea valo-
rilor academice reprezintă un act
de cultură menit să trezească (nu
numai) amintiri și, mai ales, să
stimuleze noi energii creatoare.
Prin ele – să continuăm și să adân-
cim cele iniţiate de dânșii, pentru
a ne câștiga cinstea și demnitatea
de a le fi urmași.
Un exemplu ilustrativ în acest
sens l-a oferit academicianul
Octavian Fodor prin discursul
de recepţie rostit în Aula Aca-
demiei Române, la 30 ianuarie
1975, intitulat „Maestru, școală,
universitate”. În acest discurs își
prezenta mesajul de suflet faţă de
întemeietorul școlii medicale clu-
jene, profesorul Iuliu Haţieganu.
Liantul fundamental al celor
doi titani ai medicinei clujene a
secolului XX a avut la bază sen-
sul parcursului vieţii lor, definit
de fericita îngemănare în spiri-
tul școlilor Blajului și Clujului
universitar.
Ca membru al comunităţii
academice medicale clujene și
fost student blăjean al academici-
anului Octavian Fodor la Clinica
Medicală III, în anul universitar
1973-1974, precum și în calitate
de profesor universitar la Clinica
Medicală I, instituţia unde s-au
pus bazele învăţământului româ-
nesc de medicină internă după
În calitate de rector s-a pre-
ocupat de dezvoltarea bazei de
învăţământ, de perfecţionarea
și restructurarea planurilor de
învăţământ și a programelor
analitice. A iniţiat un sistem de
integrare interdisciplinară, învă-
ţământul de farmacologie clinică,
genetica medicală, metodologia
cercetării știinţifice și psihologia
medicală.
A redactat, ca autor unic sau
împreună cu colaboratorii săi, un
număr important de monogra-
fii știinţifice: Boala ulceroasă,
Marea Unire, consider ca o dato-
rie de onoare evocarea sintetică
a personalităţii academicianului
Octavian Fodor. Îndrăznesc să
afirm că am și un motiv perso-
nal, de suflet, legat de decerna-
rea „Premiului Octavian Fodor”
al Facultăţii de Medicină, în de-
cembrie 2003, cu prilejul Zilelor
universităţii noastre.
Mediaș, Blaj, Sibiu,
Cluj-Napoca
Octavian Fodor s-a născut la
Mediaș. Parcursul său formativ
va fi întregit, pe durate variabile
de timp, și în alte trei orașe tran-
silvănene, despre ale căror insti-
tuţii de învăţământ își va aminti
peste ani cu deosebită plăcere.
„Mediașul cu fiorii tinereţii și
rigoarea plină de bunăvoinţă”
i-a oferit privilegiul de a-l fi avut
ca profesor de fizică și mate-
matică pe Herman Oberth, pă-
rintele astronauticii moderne.
La Blaj, ca elev la Liceul Greco-
Catolic „Sf. Vasile cel Mare”, a
întâlnit „marii cărturari, poate
cei mai mari ai neamului prin
simplitate și dăruire”.
I-a avut colegi pe Corneliu
Coposu, Radu Brateș, Florin
Handrea și Teodor Seiceanu,
viitoare personalităţi emble-
matice ale istoriei, literaturii
și muzicii românești. Sibiul (în
timpul refugiului Universităţii
din Cluj din anii 1940-1945) îi
va rămâne în memorie ca „oraș
Rector și autor de lucrări știinţifice
Stomacul operat, Icterul cataral,
Hepatita cronică, Nefritele, Sin-
dromul de malabsorbţie, Entero-
colita cronică. După dispariţia
sa au fost editate: Recuperarea
bolnavilor digestivi, Rectocolita
hemoragică.
A făcut parte din colegiul de
redacţie al mai multor reviste
de specialitate din ţară și stră-
inătate: Clujul medical, Medi-
cina internă, Nuclear medizin,
ani
al nostalgiei, dar și al certitudi-
nii reîntoarcerii, al începutului
supremelor satisfacţii morale și
profesionale”. Cluj-Napoca va ră-
mâne „orașul prin adopţiune, un
focar de știinţă”. Aici a avut privi-
legiul de a-l întâlni pe marele Iuliu
Haţieganu, viitor mentor și maes-
tru al său în formarea medicală și
universitară.
În perioada studenţiei (1931-
1937), Octavian Fodor a fost ex-
tern la Clinica Medicală I în anii
1936 și 1937. În 1938 și-a susţinut
teza de licenţă cu titlul „Sindro-
mul insuficienţei coronariene”,
devenind preparator în această
clinică, iar în anul 1942, în tim-
pul refugiului de la Sibiu, asistent
universitar. Revenind la Cluj, în
anul 1946 va fi îndepărtat din
Clinica Medicală I și transferat
la Timișoara, unde, în calitate de
șef de lucrări (1949-1953), va con-
tribui la fondarea și dezvoltarea
Institutului de Medicină.
Profesionalismul, seriozita-
tea și responsabilitatea de care a
dat dovadă i-au conferit un loc de
cinste în amintirea timișorenilor.
„A fost pentru noi toţi o adevă-
rată lecţie de comportare în via-
ţă, pe care ne-a oferit-o timp de
patru ani”, spunea Pius Brînzeu.
Revenind la Cluj, și-a susţinut, în
1958, teza de doctorat intitulată
„Cercetări asupra dinamicii se-
cretorii a stomacului”, cercetare
originală, de mare actualitate și în
prezent.
Zeitschrift für gastroentero-
logie. A fost ales membru în
Consiliul de conducere al unor
societăţi știinţifice internaţi-
onale: Uniunea Terapeutică
Internaţională, Asociaţia Eu-
ropeană de Gastroenterologie,
Societatea Internaţională de Me-
dicină Internă, Uniunea Medicală
Balcanică.
În ultimii ani ai vieţii a fost
președintele Societăţii Române
de la
naștere
Grupaj realizat de prof. dr. Sorin Nicu Blaga
În 1961 va obţine titlul de pro-
fesor universitar și de șef al Clini-
cii Medicale III, instituţie pe care o
va onora până în ultima zi a vieţii.
A reorganizat Clinica
Medicală III
Octavian Fodor a procedat la
reorganizarea Clinicii Medicale
III pe principii moderne la vre-
mea respectivă, ca un centru me-
todologic universitar,
ca unitate de asisten-
ţă medicală de vârf,
precum și ca bază de
cercetare medicală.
Astfel, a creat premi-
sele dezvoltării învă-
ţământului modern
de gastroenterologie
și hepatologie.
În paralel, a depus o activitate
extrem de fertilă în cadrul Institu-
tului de sănătate publică și cerce-
tări medicale al Academiei de Me-
dicină (sectorul de fiziopatologie
digestivă, în calitate de cercetător
știinţific principal, ulterior șef de
sector și în final director). În acest
context, în 1963 a fost ales mem-
bru corespondent al Academiei
Române. Din anul 1966 până la de-
cesul prematur în 1976, a deţinut
funcţia de rector al Institutului
de Medicină și Farmacie din
Cluj-Napoca. Astfel a contribu-
it la creșterea prestigiului școlii
medicale clujene, în general, și
al celei de gastroenterologie și
hepatologie în particular.
de Gastroenterologie. Academia
de Știinţe Medicale l-a avut ca
membru fondator.
A fost expert al Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii pentru învă-
ţământul medical universitar și i
s-au conferit titlurile de profesor
universitar emerit și de medic
emerit.
Încununarea activităţii aca-
demicianului Octavian Fodor a
fost făcută de Tratatul elementar
Iatroistorie
Moșteniri
În plan cultural, ca eseist și
gânditor, s-a manifestat prin table-
tele apărute în revistele de cultură
și prin cele trei volume de eseuri În
căutarea unor permanenţe. Toate
exprimau gânduri ce se adunaseră
pe parcursul vieţii, având ca teme
predilecte medicina, școala, arta,
omul, ţara, multe dintre acestea
scrise cu o profundă dimensiu-
ne filosofică.
„O c t av i a n
Fodor, cărturarul
și omul, deţinea
darul privirii spre
esenţa lucrurilor
și observaţiile
sale, făcute în ore
de singurătate,
sunt un mod de
comunicare spre oameni”, spunea
Ion Vlad. Modul public de comuni-
care l-a reprezentat Universitatea,
a cărei raţiune existenţială a fost
exprimată în nenumărate rânduri
cu multă convingere și emoţie, la
fel cum s-au exprimat Dumitru
Popovici, Tudor Vianu sau George
Călinescu.
După evenimentele din de-
cembrie 1989, urmare a demer­
sului realizat de conducerea
Universităţii de Medicină și Far-
macie „Iuliu Haţieganu”, arealul
spitalicesc al Clinicii Medicale
III, în semn de recunoștinţă, a
devenit Institutul Regional de
Gastroenterologie și Hepatologie
„Octavian Fodor”.
de medicină internă (1973), în
două volume, în care au fost inclu-
se pentru prima oară în literatura
medicală românească capitolele
de patologie imună și patologie
genetică.
Octavian Fodor, în calitate
de rector, a reintrodus ceremo-
niile tradiţionale, ca serenadele
studenţești, festivitatea de ab-
solvire, depunerea jurământului
hipocratic.
Cardiooncologie
HTA secundară
terapiilor oncologice
Hipertensiunea
arterială este cea mai
frecventă comorbiditate
cardiovasculară întâlnită la
pacienţii oncologici.
Dr. Alexandra Clement2,
prof. dr. Radu Andy Sascău1,2
1. UMF „Grigore T. Popa”, Iași
2. Institutul de Boli Cardiovasculare
„Prof. Dr. George I.M. Georgescu”, Iași
Material preluat din volumul
„Cardiooncologie – Noţiuni esenţiale
2023”, editat de Viaţa Medicală.
A
socierea dintre cancere
și hipertensiune arte-
rială (HTA) merită a fi
abordată din mai multe
perspective. În primul rând, HTA
este cea mai frecventă comorbidi-
tate cardiovasculară prezentă la
populaţia oncologică, aspect ilus-
trat și de rezultatele unui studiu
recent, care a analizat retrospec-
tiv datele a 710.170 de pacienţi cu
cancer din perioada 1995-2018. În
linii mari, 13% din totalul pacien-
ţilor oncologici au avut cel puţin
un factor de risc cardiovascular,
iar 5% au avut boli cardiovascula-
re simptomatice. HTA a fost cea
mai frecventă comorbiditate car-
diovasculară în toate formele de
cancer (1).
PUBLICITATE
Patologia oncologică și HTA
apar frecvent la aceeași categorie
de pacienţi, ca urmare a existen-
ţei unor factori de risc comuni și
a unor mecanisme fiziopatologice
suprapuse ambelor afecţiuni, in-
cluzând: un indice de masă cor-
porală crescut, diabetul zaharat,
inflamaţia sistemică și stresul
oxidativ (2).
Pre- și post-tratament
antineoplazic
În al doilea rând, prezenţa di-
agnosticului de HTA la un pacient
oncologic scade rata de supravie-
ţuire. În cadrul aceluiași studiu, al
lui Liu și colab., pe parcursul pe-
rioadei de urmărire, mortalitatea
de toate cauzele a fost mai mare
la pacienţii cu cancer și boli car-
diovasculare sau cu factori de risc
cardiovascular comparativ cu cei
fără, pacienţii cu HTA și neoplazie
activă având un risc mai mare de
mortalitate de toate cauzele (1).
Mai mult, prezenţa diagnosti-
cului de HTA la un pacient progra-
mat pentru tratament oncologic
crește riscul de toxicitate cardiacă
sau de disfuncţie cardiacă indusă
de tratamentul oncologic. Riscul
este înalt în special la cei ce urmea-
ză a primi tratament cu inhibitori
ai factorului de creștere a endote-
liului vascular (VEGF), HTA fiind
unul dintre elementele incluse în
noul scor de risc HFA-ICOS (Heart
Failure Association – Internatio-
nal CardioOncology Society) (3).
Ghidul de cardiooncologie al
Societăţii Europene de Cardio-
logie din anul 2022 recomandă
evaluarea riscului de toxicitate
cardiovasculară la toţi pacienţii cu
cancer, precum și adresarea și co-
rectarea tuturor factorilor de risc
înainte de iniţierea tratamentului
chimioterapic. Astfel, evaluarea
valorilor tensionale și iniţierea sau
ajustarea tratamentului antihi-
pertensiv sunt măsuri extrem de
importante pentru reducerea ratei
de apariţie a disfuncţiei cardiace
induse de tratamentul chimiote-
rapic (CTRCD – Cancer Therapy
Related Cardiac Dysfunction).
VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41
11
Nu doar cardio-
oncologia devine
un domeniu
emergent car-
diologiei, ci și
onco-hiperten-
siunea arterială.
Managementul
acestor paci-
enţi necesită
o abordare în
echipe multidis-
ciplinare, care să
includă medici
din diferite
specialităţi, de la
medicul de familie, la oncolog, chirurg, cardiolog, nefrolog, psiholog,
hematolog, radioterapeut și medic specialist în paliaţie.
Această colaborare este menită a avea drept finalitate practică
apariţia unor ghiduri de onco-hipertensiune, precum și dezvoltarea
unor scoruri de risc privind riscul de apariţie a HTA secundare trata-
mentului oncologic, elemente ce ar putea rezulta într-un management
superior al acestei categorii speciale de pacienţi (2).
Până la apariţia de noi recomandări se vor avea în vedere
următoarele elemente:
• HTA necontrolată este un factor de risc pentru disfuncţia cardiacă
indusă de tratamentul chimioterapic, în special în timpul tratamentu-
lui cu antracicline, ibrutinib și inhibitori ai VEGF, motiv pentru care
este necesară corecţia riguroasă a acestui factor de risc înainte de
iniţierea tratamentului oncologic cardiotoxic;
• ghidul oferă un prag clar, pentru care medicaţia oncologică trebuie
oprită atunci când este incriminată în mod cert în apariţia HTA,
respectiv TAS ≥180 mmHg sau TAD ≥110 mmHg;
• la această categorie de pacienţi, inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei sau blocanţii receptorilor de angiotensină reprezintă
prima opţiune terapeutică antihipertensivă, singuri sau în combinaţie
cu blocante ale canalelor de calciu de tip dihidropiridinic.
Nu în ultimul rând, HTA poate asociază cel mai frecvent cu apari-
fi o consecinţă directă a tratamen- ţia HTA sunt inhibitorii VEGF (be-
tului oncologic. Riscul de a dezvol- vacizumab, sunitinib și sorafenib)
ta HTA în timpul tratamentului și agenţii alchilanţi (ciclofosfami-
chimioterapic variază în funcţie da, cisplatina).
de protocolul de tratament utili- Bibliografia este disponibilă pe
zat. Agenţii chimioterapici ce se www.viata-medicala.ro.
12 VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41
ANTICOAGULANTE
în profilaxia evenimentelor tromboembolice
la pacienţii cu fibrilaţie atrială și neoplazii
Aritmiile asociate
tratamentului
pentru cancer
sunt o formă de
cardiotoxicitate
puţin înţeleasă și
puţin caracterizată,
din cauza
multiplelor forme
de malignitate,
agenţilor
chimioterapici și
factorilor de risc
cardiovascular
preexistenţi.
P
acienţii cu cancer pot
prezenta un spectru larg
de tulburări de electro-
fiziologie cardiace, însă
definirea aritmiilor este la fel cu
cea folosită pentru populaţia ge-
nerală (1). Aritmiile apar fie ca
urmare a predispoziţiei sau a fac-
torilor de risc generali coexistenţi
(atunci când aritmiile apar inde-
pendent de prezenţa cancerului și
terapia acestuia), fie în contextul
afectării neoplazice a cordului/
mediastinului (invazie tumorală,
reacţie pericardică, afectarea sis-
temului nervos autonom), fie se-
cundar terapiei cancerului (chimi-
oterapie sau medicaţie adjuvantă,
radioterapie).
Mecanismele patologice legate
de prezenţa neoplaziei includ in-
filtrarea tumorală a miocardului
sau a sistemului excitoconductor
în cazul tumorilor maligne locali-
zate în mediastin, infiltrare care
afectează nervul vag. În tumorile
neuroendocrine, influenţa excreţi-
ilor tumorale poate afecta sistemul
cardiovascular în mod direct sau
indirect.
Toxicitate directă sau efect
secundar
Cardiotoxicitatea aritmică
poate să apară ca efect direct al
medicamentului, de exemplu
Tabel. Utilizarea DOAC în profilaxia evenimentelor tromboembolice la pacienţii cu fibrilaţie atrială şi neoplazii
DOAC Studiu
Rivaroxaban ROCKET-AF (21)
Apixaban ARISTOTLE (22)
Edoxaban ENGAGE AF-TIMI
48 (23)
agenţi terapeutici care afectează
mecanisme moleculare specifice
şi care vor genera aritmii, sau ca
efect secundar, prin afectarea mio-
cardului prin ischemie, inflamaţie
sau fibroză.
Tulburările de ritm cauzate de
medicaţia antineoplazică pot să
apară în timpul sau la scurt timp
după administrarea acesteia. Fac-
torii de risc asociaţi cu apariţia
aritmiilor sunt vârsta avansată
(>70 de ani), sexul feminin, hi-
pertensiunea arterială, boala co-
ronariană, miocardita, insuficien-
ţa cardiacă sau boala cronică de
rinichi (2).
Consecinţele electrofiziologice
directe derivă din efectul medi-
camentelor asupra canalelor io-
nice de Na+, Ca2+ și K+. Modularea
canalelor ionice poate fi mediată
și de eliberarea unor substanţe
vasoactive secundar administrării
chimioterapiei (histamina de către
doxorubicină și paclitaxel, endote-
lina-1 de către 5-FU), modificări în
metabolismul miocardic și produ-
cerea de ATP (antracicline, inter-
feron, sunitinib).
Aritmiile care apar tardiv după
încheierea tratamentului pentru
cancer sunt urmarea modificări-
lor structurale miocardice repre-
zentate de fibroză, ischemie, in-
flamaţie care creează un substrat
Nr. pacienţi cu neoplazii Durata urmăririi Evenimente tromboembolice
640 1,9 ani
1.236 (12,7% cancer activ) 1,8 ani
1.153 2,9 ani
Cardiooncologie
aritmic permanent, cu scăderea HGMM date provin din analizele de sub-
vitezelor de conducere intracardi- Heparinele cu greutate mole- grup ale studiilor ROCKET AF (ri-
acă și dispersia repolarizării care culară mică (HGMM) pot repre- varoxaban), ENGAGE AF-TIMI 48
creează condiţiile pentru apariţia zenta o soluţie pe termen scurt (edoxaban) și ARISTOTLE (api-
aritmiilor (2). în special la pacienţi spitalizaţi, xaban), în care eficacitatea și sigu-
dar utilizarea pe termen lung este ranţa DOAC au fost similare cu ale
AVK dificilă din cauza complicaţiilor, AVK (Tabel). Datele de registru au
Utilizarea antivitaminelor K disconfortului dat de injectarea arătat, de asemenea, un profil de
(acenocumarol, warfarină) este subcutanată și costurilor mari. În siguranţă mai bun al DOAC com-
complicată de dificultatea menţi- ciuda utilizării frecvente, hepari- parativ cu AVK (6).
nerii INR-ului în limitele terapeu- nele cu greutate moleculară mică În ciuda limitărilor evidente și
tice, în special în primele șase luni nu au fost evaluate în studii dedi- a datelor de suport relativ puţine,
de la diagnosticarea cancerului cate pentru profilaxia evenimen- DOAC trebuie luate în considerare
(3). La această categorie de paci- telor tromboembolice la pacienţii preferenţial faţă de HGMM și AVK
enţi, variabilitatea INR-ului este cu fibrilaţie atrială (9). ca terapie anticoagulantă pentru
foarte mare, prin interacţiuni me- Anticoagularea cu HGMM este pacienţii cu neoplazii, în absenţa
dicamentoase, reducerea niveluri- recomandată pacienţilor cu neo- contraindicaţiilor (proteze meca-
lor de albumină, scăderea masivă plazii active la care nu se pot admi- nice, stenoză mitrală cel puţin mo-
în greutate (4). nistra anticoagulante orale directe derată, disfuncţie renală severă,
Riscul tromboembolic și cel he- (DOAC) (indicaţie clasă IIa, nivel risc mare de sângerare) (indicaţie
moragic cresc din cauza malnutri- de evidenţă C) (8) – cancere avan- clasă IIa, nivel de evidenţă B) (8).
ţiei, vărsăturilor repetate, disfunc- sate, boli hematologice, terapie de Pe de altă parte, utilizarea
ţiei hepatice, trombocitopeniei, supresie medulară, hemoragii, co- DOAC la pacienţii cu FA și neopla-
dar și intervenţiilor chirurgicale morbidităţi, intoleranţă sau inter- zii este limitată de:
repetate (5). acţiuni semnificative cu alte medi-  interacţiunile cu medicaţia
Warfarina s-a asociat cu un camente (7,8). antineoplazică (în special terapiile
risc mai mare de hemoragii, eve- care interferă cu activitatea glico-
nimente tromboembolice, dar și DOAC proteinei P-gp și CYP3A4) (7,10);
cu mortalitate mai mare, inde- Deși nu există studii clinice  trombocitopenie – DOAC
pendent de vârstă, gen și tipul de dedicate pentru utilizarea anticoa- sunt prohibite la ≤50.000 trombo-
cancer (6). gulantelor orale directe (DOAC) în cite/mm3;
Antivitaminele K (AVK) ră- profilaxia evenimentelor trombo-  disfuncţia renală severă <15
mân recomandate pacienţilor care embolice la pacienţii cu fibrilaţie ml/min (efect advers frecvent al
asociază stenoză mitrală cel puţin atrială (FA), acestea au pătruns în chimioterapiei);
moderată sau sunt purtători de practica clinică. Pentru pacienţii  tipul de tumoră – risc mai
proteze valvulare (7,8). cu neoplazii și fibrilaţie, singurele mare de hemoragie pentru tumori-
le gastrointestinale sau genito-uri-
nare neoperate sau cu leziuni rezi-
duale;
Hemoragii  absorbţia intestinală redusă a
medicamentelor.
Similar AVK Similar AVK În situaţiile enumerate,
Tendinţă la mai puţine hemoragii majore HGMM sunt preferate faţă de
în grupul cu rivaroxaban DOAC (8).
As. univ. dr. Ioana Șuș,
Beneficiu faţă de AVK la pacienţii Similar AVK as. univ. dr. Silvia Elisabeta
cu neoplazii active; similar AVK Lupu,
la pacienţii cu istoric de neoplazie prof. dr. Dan Dobreanu
UMFST „G.E. Palade”, Târgu Mureș
Institutul de Urgenţă pentru Boli
Similar AVK Similar AVK Cardiovasculare și Transplant, Târgu
Mureș
Pacienţii cu neoplazii pe Tendinţă pentru mai puţine hemoragii în Material preluat din volumul
edoxaban 60 mg au avut mai puţi- grupul cu edoxaban 30 mg comparativ cu „Cardiooncologie – Noţiuni esenţiale
ne accidente vasculare compara- AVK 2023”, editat de Viaţa Medicală.
Bibliografia este disponibilă pe
tiv cu cei fără neoplazii www.viata-medicala.ro.
Opinii
Însănătoșirea unui sistem de
sănătate putred și bolnav nu
se poate realiza decât prin
mijloace energice. Populaţia
României le așteaptă!
S
istemul românesc de să-
nătate este grav bolnav și
necesită fără întârziere o
terapie energică. Atestă
această stare nu doar datele statis-
tice greu de manipulat (cum ar fi
durata de viaţă), ci toţi parametrii
specifici evaluării stării de sănă-
tate a naţiunii. Un sondaj de opi-
nie privind gradul de satisfacţie
a populaţiei ar fi edificator. Încre-
derea populaţiei în sistemul care
ocrotește sănătatea românilor ar
putea fi evaluată printr-o singură
întrebare punctată de la 1 la 5, în
care 1 este nesatisfăcător, iar 5,
excelent.
PUBLICITATE
S D
J
M
M
L
ÌĉðĊðĮĴī­īÐďÌ­Ĵ¯ĨКðȚȣ
Administrare preferată
de pacient, îmbunătățind
aderența și persistenţa1,4,5
Termenul „austeritate” aflat
în titlul acestui articol este menit
doar să atragă atenţia. De fapt,
este vorba de o minimă chibzuin-
ţă în utilizarea banilor, Ministerul
Sănătăţii fiind unul dintre marii
contribuitori la deficitul bugetar
actual. Trecem peste solicitarea
unui număr excesiv de doze de
vaccin împotriva COVID-19 și
HPV, rămase neutilizate. Acestea
antrenează în plus cheltuieli su-
plimentare aferente distrugerii.
S-ar cuveni să discutăm și despre
neglijarea crasă a domeniului pre-
ventiv și a educaţiei pentru sănăta-
te. Mai mulţi membri ai Asociaţiei
Medicilor Scriitori și Publiciști
Români au publicat astfel de cărţi
pe banii lor. Au făcut-o din altru-
ism și conștiinţă profesională, fără
ca vreo instituţie a statului cu ast-
fel de atribuţii să suporte măcar
cheltuielile tipăririi.
Confortabil pentru qķŎðĊÐðĊĴÐī­ÆŎðķĊð
Ĩīďæī­ĉķăšðăĊðÆ šqǢǣīÐăÐŒ­ĊĴÐ
al pacienţilor4-6
ÆăðĊðÆ6
Beneficiile austerităţii
pentru sistemul medical
Plagiatele și risipa de bani
Sunt profesii în România care
și-au înfiinţat așa-zise academii
stipendiate consistent. Și sistemul
medical are una. Sunt instituţii de-
osebit de bugetivore, primind de la
bugetul public importante sume
de bani. Pe lista celor care primesc
lunar sume deloc neglijabile aflăm
și plagiatori atestaţi ca atare. Li
se alătură persoane care au comis
fraude știinţifice, fapt sancţionat
cu extremă duritate de comuni-
tatea știinţifică internaţională.
Sute de astfel de cazuri sunt pe-
depsite aspru în SUA și în întreaga
lume.
De fapt, plagiatorii și falsifica-
torii ar trebui nu doar excluși, ci și
obligaţi să restituie sumele înca-
sate fraudulos. Dacă Guvernul ar
închide acest sistem de sifonare a
banilor, ar avea suficiente fonduri
pentru cercetare, unde asistăm la
un alt gen de sinecură.
Cei angajaţi în cercetarea
medicală, de exemplu, în loc să
lucreze în marile noastre insti-
tute de cercetare în domeniu,
umflă pletora medicilor din ma-
rile clinici, fără a face altceva de-
cât să îngrijească bolnavi. Asta,
în condiţiile în care ar trebui să lu-
creze în cercetarea din teren și în
medicina preventivă, domenii în
care necesitatea unor studii este
stringentă.
Având în vedere numărul foar-
te mare (peste 20%) de bolnavi
cu sechele post-COVID-19, s-ar
impune înfiinţarea unui Centru
Naţional de Studiu cu acest profil.
Acesta ar trebui să fie situat într-o
zonă predilectă recuperării res-
piratorii, cardiace, neuropsihice
etc., de preferat în jurul staţiunilor
din jurul orașului Râmnicu Vâlcea.
Nu finanţarea este problema, ci
voinţa politică. Dacă doctoratele
plagiate n-ar mai fi plătite, fiind
niște contrafaceri, ca și tezele
care nu au nicio relevanţă, pentru
că între coperte nu se află decât
reproducerea unor foi de obser-
vaţie, s-ar obţine bani suficienţi.
Dar cum să deranjezi o clientelă
politică?
Ce valoare are doctoratul con-
dus de un plagiator? Frauda știin-
ţifică este și ea o problemă încă as-
cunsă cu mare grijă sub preș. O altă
particularitate specifică României.
Între stat și privat
Pletora de medici din marile
clinici nu are comparaţie în nicio
altă ţară. În SUA, Reforma Obama
a redus drastic numărul de me-
dici din clinici. În Franţa, Germa-
nia, sau oricare altă ţară din UE,
VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41
13
există norme clare privind numă-
rul de paturi aferente unui medic.
La noi, un medic primar de Interne,
de exemplu, îngrijește patru paturi
cu bolnavi de hipertensiune sau
tromboflebită. Medicii nu au pro-
gram în clinică până la ora 17:00,
așa cum ar fi normal. Fiind în cva-
sișomaj, la ora prânzului pleacă
spre cabinetele private, ceea ce în
SUA sau în alte state vestice este de
neconceput.
Somnul medicului de gardă
La noi există și ideea că medi-
cul de gardă trebuie să doarmă. În
SUA, nu doar că nu există camere
de dormit pentru cei de gardă, dar
aceștia sunt permanent suprave-
gheaţi de camerele de luat vederi.
La noi au existat cazuri în care
medicul de gardă dormea acasă în
timp ce o femeie a murit, iar asis-
tenta s-a jenat să-l trezească până
dimineaţă. La Urziceni, un tânăr
a suferit un accident de bicicletă,
iar frâna ruptă i-a rămas în gambă.
Medicul de gardă a cusut pielea
pe deasupra, iar corpul metalic,
de lungime destul de mare, a fost
extras tocmai în Belgia. S-a pre-
textat că medicul era ginecolog,
dar aceasta este de fapt o ramură a
chirurgiei!
Conf. dr. Corneliu Zeana
14 VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41
Ţ
FIC IU
OZA DE
NE
La control
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
— Bună ziua, vreau să fac o progra-
mare.
— Desigur, când doriţi și de ce?
— Miercuri după ora cinci, pentru
controlul anual.
— O clipă!, iar în telefon se auzi o
muzică de fundal. Cum vă numiţi?
— Sabina Yamamoto.
— Da, veniţi miercuri după ora
17:00.
— Mulţumesc frumos!
— La revedere!
Decid să plec cu o jumătate de
oră mai devreme, fac o plimbare
până la clinică. Îi întind asigurarea
tipei de la recepţie. O asistentă stă
în cadrul ușii, pe chip i se întinde
un zâmbet.
— Sabina, te așteptam!
— Bună ziua!
— Hai, vino cu mine.
O urmez. Îmi face semn să
mă așez pe un taburet, are fișa
mea. Mă ia tare, ca o mamă care-și
dojenește copilul.
— Ce e cu tine aici?
— Am venit să-mi fac analizele.
— Văd. Ce lună e, Sabina?
Literatura are efecte benefice asupra performanţei și echilibrului psihic, dar și pentru sănătatea ansamblului organismului. Durata vieţii este
proporţională cu numărul paginilor citite. Asociaţia Medicilor Scriitori și Publiciști Români felicită redacţia Viaţa Medicală pentru publicarea în
fiecare număr a unui fragment literar. Invităm scriitorii publicaţi să ni se alăture pentru legitimare. Contact cornelisuzeana@gmail.com
Un spectacol actual la
Teatrul Dramaturgilor
Piesa „Plicul”, scrisă de Liviu
Rebreanu în 1923 despre realitatea
dintr-un oraș de provincie, privită
la început cu neîncredere și reţi-
nere, a avut un succes permanent.
Deși pare ruptă din „pulpana” scri-
erilor lui Caragiale, piesa prezintă
fapte, întâmplări și personaje foar-
te actuale în România de astăzi.
Spectacolul Plicul, realizat de
Dan Tudor, sub sigla Teatrului Dra-
maturgilor, cu scenografia semna-
tă de Mirela Trăistaru (un decor
minimalist), are o distribuţie ex-
celentă. Pe Victoria Arzăreanu,
Alexandra Velniciuc o interpre-
tează cu o discreţie convenabilă și
un farmec desuet, cu aere de fetiţă
naivă și cumsecade, prinzând des-
tul de bine versatilitatea cu farmec
a personajului care trăiește într-o
lume în care ce e alb poate părea
negru, dar și invers.
O apariţie surprinzătoare rea-
lizează Dan Tudor în rolul inspec-
torului Minta, actor cu reale cali-
tăţi de... compoziţie, cu un haz de
multe ori involuntar.
Partea leului îi revine însă lui
Gabriel Fătu, în rolul primarului
Jean Arzăreanu. Acesta a încer-
cat cu succes o tipologie care ne
— August.
— Păi, și în august se fac analizele?
— Ah, nu?
— Nu, Sabina! La sfârșitul lui oc-
tombrie se fac! — București.
— Am uitat, scuze. — A, e bine atunci!
— Ai venit să mă vezi, nu? Ţi se Mai scrie ceva în calculator și
făcuse dor de mine? se întoarce zâmbind.
— Asta da, așa e!, am râs. — Ești bună de control, gata! Mergi
— Acum dacă ești aici, îţi facem se- în room B.
tul complet! Dar ţine minte, când e Totul arată impecabil. Pe o
răcoare afară, atunci să vii. Nu pe masă sunt flori și un loc unde îmi
căldurile astea, uite ce transpirată pot lăsa hainele, sub ea sunt șer-
ești! veţele parfumate, umede și absor-
— Am înţeles! bante de toate mărimile. Îmi dau
— Acum, hai, fugi în cabinetul chiloţii jos, îi împăturesc și-i pun
medicului. în unul din coșuri. Îmi ridic rochia
Stă așezat la calculator. E unul până sub buric și mă așez cu grijă
dintre puţinii doctori care vorbeș- pe scaunul ginecologic. Strâng din
te și engleza, așa că mai strecoară dinţi când începe să se rotească și
și denumiri în latină. Și, de teamă ajung în faţa medicului în poziţie
că nu înţeleg, mi le scrie pe o hâr- de litotomie. Îi văd doar picioare-
tie. Îi place să spună verzi și uscate. le, o perdea îmi ajunge în dreptul
— Ai fost acasă, în România? pieptului. Delimitează spaţiul din-
— Da, în vacanţa de vară. tre noi doi, discreţi japonezii ăștia.
— Și cum a fost? N-aveţi probleme Știu că o să doară, respir adânc,
cu războiul acolo, nu? Din ce oraș medicul pălăvrăgește și n-aud
ești? nimic din ce spune. Încerc să îi
CĂLĂTORII FOTOGRAFICE
foto:Anastasia Atanasoska, Teatrul Dramaturgilor
În București pot fi vizitate
mai multe expoziţii foto cu
imagini din Georgia, Brazilia
și Japonia.
C
ontinuând o serie de
expoziţii începută în
urmă cu șase ani, Mu-
zeul Naţional de Istorie
Naturală „Grigore Antipa” ne aș-
teaptă până la finalul acestui an să
descoperim selecţia de fotografii
„Georgia – File din natură”, reali-
zată în parteneriat cu Ambasada
Georgiei în România. Aflată în zona
geografică ce face trecerea între Eu-
ropa și Asia, cu regiuni muntoase,
dar și ieșire la ţărmul răsăritean al
Mării Negre, Georgia se dovedește a
fi o perlă ascunsă. Râuri și lacuri de
amintește izbitor de cunoscuţi oa- munte, păduri de un verde intens,
meni politici actuali. Artistul des- peisaje spectaculoase ne trezesc
fășoară un joc subtil, descriind un dorinţa de a călători.
mare pișicher ajuns primar sub egi-
da eroului de la Mărășești, în care Atenţie la detalii
bravează. Tot despre tezaurul natural
Andrei Duban (șeful gării) este vorba și într-o expoziţie des-
conturează cu mijloace sigure un chisă până la 22 octombrie a.c. în
naiv cuceritor, cu un facies à la Sala H. Stahl a Muzeului Naţional
Valentino, jucând dilema și îndo- al Satului „Dimitrie Gusti”. Reali-
iala eroului clasic de tragedie: să zată în parteneriat cu Ambasada
ia mită sau să nu ia? Atmosfera de Braziliei la București și Institutul
agitaţie este întreruptă de apariţia Guimarães Rosa, expoziţia „Brazi-
unei văduve ce solicită un minim lia – natură și liniște” este semna-
ajutor pe care însă primarul i-l tă de renumitul fotograf brazilian
refuză. João Paulo Barbosa. Ea prezintă
Apar în roluri episodice, o selecţie de lucrări făcute pe par-
dar bine conturate, Marcelo cursul a două decenii de activitate
Cobzariu (un actor energic), Dani artistică. Ceea ce definește aceste
Popescu, în rolul nașului primaru- fotografii este explozia de culoa-
lui care cheltuiește multă energie re și fineţea detaliilor. Dacă în
în realizarea afacerii cu lemnele, și
Doina Teodoru (o tânără servitoa-
re). Tudorel Filimon, într-un rol
mic, e la fel cum îl știm din seria-
le. Întregește spectacolul muzica
compusă de Dan Tudor, care devi-
ne astfel un autor aproape „total”!
În final, un spectacol plăcut, fără
stridenţe, care reflectă într-un fel
realităţile României de azi.
Candid Stoica Georgia
Medic-Medicină-Cultură
Invitaţie la film
ghicesc fiecare mișcare, simt me-
talul speculului și mă trec valuri
de transpiraţie rece, fruntea mi se
umple de mici bobiţe translucide,
aud totul cu ecou. Închid ochii și
mă rog să se termine mai repede.
Simt o bătaie ușoară pe genunchiul
stâng.
— Privește ecranul!
Mă uit în dreapta sus. Nu înţe-
leg nimic, imaginile alb-negru se
tot mișcă.
— Ești sănătoasă, uite! Asta e vezi-
ca, blase. A, stai! Asta e în germa-
nă! Cum se spune în românește?
— Domnule doctor, mă întrebaţi
degeaba, acum nu mai știu nici
cum mă cheamă!
Începe să râdă după perdea.
Când termină, scaunul își reia miș-
carea de 90 de grade. Am scăpat.
Înainte să ies din clinică, asis-
tenta mă strigă. Îmi întinde o poză,
imaginea uterului meu, ca atunci
când rămăsesem însărcinată, doar
că acum nu se vede pata neagră a
sacului embrionar.
— Uite, o amintire! Nu uita, la anul,
în octombrie, ne-am înţeles?
Sabina Yamamoto
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Brazilia
Georgia descopeream cadre largi,
de ansamblu, imaginile brazilie-
ne ne dirijează privirea și atenţia
asupra detaliilor. Fie că este vorba
de floră sau de faună, ne apropiem
astfel de esenţa lucrurilor.
Rădăcinile culturii japoneze
Lăsând în urmă America La-
tină și traversând Oceanul Pacific
ajungem până la arhipelagul nipon,
în vremurile foarte vechi ale isto-
riei, graţie expoziţiei găzduite de
Sala Acvariu a Muzeului Naţional al
Ţăranului Român. Aceasta poate fi
vizitată până la 14 octombrie 2023.
Cu ajutorul proiectului „Situri ar-
heologice din preistoria Japoniei”,
organizat de Comitetul pentru Ex-
poziţia Siturilor Preistorice din Ja-
ponia, putem descoperi amănunte
interesante despre locurile care au
constituit leagănul civilizaţiei din
„Ţara Soarelui Răsare”.
Deoarece distanţa și rigorile
muzeale nu au permis aducerea la
București a unor exponate auten-
tice, ceea ce putem explora sunt
fotografii ale siturilor. Acestea
sunt însoţite de ample panouri ex-
plicative, prin care ne sunt trans-
mise informaţii detaliate despre
ceea ce organizatorii au numit
„rădăcinile” culturii japoneze.
Dr. Raluca Bulea
DE AZI, ÎN
CINEMATOGRAFE
Încă două noi comedii ro-
mânești ajung pe ecranele
sălilor de cinema weekendul
acesta. Plus un simpatic film
de animaţie, cu elemente din
mitologia greacă.
Nuntă pe bani
Regia: Cristian Ilișuan.
Cu: Mircea Popa, Adrian Cucu,
Cătălin Herlo, Alexandra
Spătărelu.
V-a plăcut de Mirciulică? E
timpul să-l revedeţi într-o nouă
comedie care are ca subiect
nunţile. Mircea urăște nunţile.
Și toată lumea află asta atunci
când, după participarea la încă
o nuntă din obligaţie, face o
postare controversată pe Face-
book care devine virală. Pentru
Mircea urmează o cursă contra-
cronometru pentru a găsi sală,
nași și invitaţi...
Băieţi deștepţi
Regia: Igor Cobileanski.
Cu: Olimpia Melinte, Sergiu
Costache, Cristian Iacob, Silviu
Mircescu, Tiberiu Ioana.
Comedia de acţiune îi are în
prim-plan pe Leo, Alex și Costi,
o echipă de poliţiști suspendaţi
care sunt chemaţi înapoi la da-
torie pentru a investiga un baron
local al drogurilor, Narcis, cu
care au o istorie îndelungată. În
mijlocul acţiunii înflorește o sur-
prinzătoare poveste de dragoste
între Leo și Lara, mâna dreaptă a
traficantului.
Argonauţii
Regia: David Alaux, Eric Tosti,
Jean-François Tosti.
Voci: Kaycie Chase, Christophe
Lemoine, Emmanuel Curtil.
O tânără șoricică aventuroa-
să și pisica ei adoptivă se con-
fruntă cu cele mai periculoase
creaturi ale mitologiei, în încer-
carea de a salva orașul de mânia
lui Poseidon. Filmul e un bun pri-
lej de a-i introduce pe cei mici în
fascinantul univers al mitologiei
grecești.
Redacţia
Interviu
Privarea de
somn, risc
major pentru
siguranţa
actului medical
Somnul are un rol esenţial în promovarea sănătăţii. Cercetările din ultimul
deceniu au documentat că tulburările de somn au o mare influenţă asupra
riscului de boli infecţioase, precum și a apariţiei și progresiei alor afecţiuni
medicale, unele majore. Prof. dr. Carmen-Adella Sîrbu ne explică
mecanismele de inducere a somnului, care este durata optimă pentru un
somn normal, precum și efectele privării de somn.
Care este mecanismul de induce-
re a somnului, respectiv cicluri-
le somn-veghe?
Neuroni specializaţi din hipo-
talamus coordonează ritmul
circadian, zi-noapte, respectiv
ciclurile veghe-somn. Aceștia sti-
mulează vigilenţa și performanţa
cognitivă din timpul zilei și capa-
citatea de somn pe timpul nopţii.
Pe lângă hipotalamus intervin
și alte structuri cerebrale cu ro-
luri la fel de importante, prin-
tre care glanda pineală, care
primește semnale de la nucleul
suprachiasmatic al hipotala-
musului și crește producţia de
melatonină. Aceasta ajută la
inducerea somnului odată cu
întunericul.
Ce se întâmplă cu persoanele ne-
văzătoare, care nu văd când vine
întunericul?
Persoanele nevăzătoare nu își
pot coordona ciclul natural ve-
ghe-somn folosind lumina natura-
lă, dar își pot contura tiparele de
somn prin luarea unor cantităţi
mici de melatonină în fiecare zi la
aceeași oră.
PROMO
SUB EGIDA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PEDIATRIE
TR ATAT
de
PEDIATRIE
Lucrarea se bazează pe experiența dobândită de-a lungul anilor
de către autori – în marea lor majoritate, cadre didactice de renume
500 lei
cu taxa de transport inclusă
Dar cu cele care lucrează în ture
de noapte?
Munca în schimburi, în special
munca de noapte, poate avea un im-
pact negativ asupra sănătăţii și bu-
năstării lucrătorilor, deoarece poa-
te provoca tulburări ale ritmurilor
circadiene normale, interferenţe
cu performanţa și eficienţa muncii
pe durata a 24 de ore. În acest con-
text, pot apărea erori și accidente,
dificultăţi în menţinerea relaţiilor
obișnuite atât la nivel familial, cât
și social, deteriorarea sănătăţii cu
afectarea comportamentului ali-
mentar și, pe termen lung, afectare
gastrointestinală, neuro-psihică și
cardiovasculară. Efectele asupra
sănătăţii femeilor sunt și mai evi-
dente atât în raport cu funcţia lor
hormonală și reproductivă, cât și
cu rolurile familiale. S-a estimat că
aproximativ 20% din totalul lucră-
torilor trebuie să părăsească mun-
ca în ture într-un timp foarte scurt
din cauza efectelor grave. La nivel
european este legiferată munca în
schimburi, tocmai pentru a evita
situaţiile medicale ce pot apărea în
cazul nerespectării normelor.
EDITURA MEDICHUB MEDIA
EDIȚIA I
Coordonator științific:
PROF. DR. DOINA ANCA PLEȘCA
74 DE AUTORI 15 SECȚIUNI
din centre universitare de prestigiu din țară.
Pentru comenzi online accesați www.medichub.ro
În sarcina cui cade reglarea
ritmului somn-veghe?
Sunt anumiţi neurotransmiţători
care intervin în ritmul somn-veghe:
acetilcolina, histamina, adrenalina,
cortizolul și serotonina. GABA este
asociat cu somnul, relaxarea mus-
culară și sedarea. Norepinefrina și
orexina (denumită și hipocretină)
menţin unele părţi ale creierului
active în timp ce suntem vigili.
Sunt și gene implicate în acest
proces?
Sigur. Genele pot juca un rol impor-
tant în durata necesară a somnului.
Au fost identificate mai multe gene
implicate în tulburările de somn, in-
clusiv cele care controlează excita-
bilitatea neuronilor, ritmurile circa-
diene și momentul somnului. Unele
sunt implicate în susceptibilitatea
noastră la tulburări de somn.
Durata optimă pentru un
somn normal
Avem somn REM și somn non-
REM. Cum se succed acestea pe
parcursul unei nopţi? Mai sunt și
alte tipuri de somn?
896 DE PAGINI
Există două tipuri de bază de somn:
somnul cu mișcare rapidă a ochilor
– somnul REM – și somnul non-
REM, care are trei etape diferite.
Fiecare tip este legat de undele ce-
rebrale specifice și de activitatea
neuronală. În timpul unei nopţi
tipice se parcurg toate etapele
somnului non-REM și REM de mai
multe ori, cu perioade REM din ce
în ce mai lungi și mai profunde spre
dimineaţă.
Insomnia afectează semnifica-
tiv organismul uman. Cât timp
putem face faţă unei insomnii
continue?
Adulţii pot tolera câteva zile de in-
somnie continuă. Cu toate acestea,
o reducere chiar mică a timpului
de somn poate duce la o activitate
anormală a creierului. Insomnia ca-
uzează tulburări de percepţie, difi-
cultăţi de concentrare, tulburări de
vedere, reacţii mai lente, precum și
apariţia de microepisoade de somn
în timpul stării de veghe. În plus, se
modifică răspunsul imun și secre-
ţia hormonală, în spe-
cial a hormonului
de creștere.
Crește riscul
de obezitate,
diabet, boli
cardiovascu-
lare și AVC.
Care este du-
rata optimă
pentru un somn normal?
Durata exactă care se califică pen-
tru un somn normal este contes-
tată, iar studiile care au investigat
privarea de somn au folosit valori
diferite pentru duratele inadecva-
te. Cei mai mulţi cercetători, totuși,
sunt de acord că orice durată mai
mică de cinci până la șapte ore per
noapte este scurtă, în timp ce alţii
susţin că șapte până la opt ore re-
prezintă o durată optimă pentru
adulţi. S-a convenit că o durată
adecvată a somnului variază in-
terindividual între șapte până la
nouă ore. Cu toate acestea, progre-
sele tehnologice au oferit societăţii
moderne operaţiuni de lucru de 24
de ore pe zi, călătorii transmeridi-
ane și expunere la o multitudine
de dispozitive electronice, cum
ar fi televizoarele, computerele și
telefoanele inteligente. Acest stil
modern de viaţă, cu un somn insu-
ficient, este responsabil inclusiv de
creșterea în greutate, de exerciţiile
fizice insuficiente și consumul de
substanţe precum cofeina, alcoolul
și nicotina.
VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41
15
CARTE DE VIZITĂ:
l Medic primar neurolog
l Șef Disciplină
Neurologie la Spitalul
Universitar de Urgenţă
Militar Central „Dr.
Carol Davila” București
l Profesor universitar
la Universitatea de
Medicină și Farmacie
,,Carol Davila”,
București
l Doctor în Medicină din
2004
l În 2007 a încheiat
studiile de Master în
Sănătate publică și
management sanitar
l 77 publicaţii pe Web of
Science, cu peste 500
de citări și un H-index
de 10
Somnul și performanţa
cognitivă
Care sunt principalele tulburări
de somn?
Conform clasificării internaţiona-
le ICSD-3, principalele tulburări
de somn includ: hipersomnolenţă
de origine centrală, parasomnii
asociate cu somnul non-REM, cu
somnul REM, dar și alte parasom-
nii, tulburări motorii în somn,
sindrom de crampe nocturne, bru-
xism, mioclonus propriospinal la
debutul somnului etc.
Ce le favorizează?
În general, tulburările de somn
pot fi cauzate de factori diverși.
Deși cauzele pot diferi, rezulta-
tul final al tuturor tulburărilor de
somn este că ritmul circadian este
perturbat sau exagerat. Factorii
favorizanţi includ: factori medi-
cali – ulcerele, astmul –, psihiatrici
– depresia, anxietatea –, factori de
mediu – alcoolul –, lucrul în ture de
noapte, factori genetici, iatrogeni,
schimbarea frecventă a fusurilor
orare, îmbătrânirea – aproxima-
tiv jumătate dintre adulţii cu vâr-
sta peste 65 de ani au tulburări de
somn.
La ce riscuri este expus persona-
lul medical care lucrează în ture
continue de 24-36 de ore?
Medicii care lucrează de obicei în
astfel de ture sunt expuși unui risc
crescut de accidente auto, patolo-
gii infecţioase și tulburări mentale.
Scăderea performanţei după 20-25
de ore de insomnie este comparabi-
lă cu cea dată de intoxicaţia cu eta-
nol. Somnul inadecvat poate duce
la o sănătate precară pentru medici
și poate afecta negativ îngrijirea
medicală oferită de aceștia.
Scăderea performanţei cogniti-
ve este și ea unul dintre efectele
somnului inadecvat. Cât durează
acest efect?
În mod normal, performanţa cog-
nitivă este de obicei redusă imedi-
at după trezire – fenomen numit
inerţia somnului –, în primele 10-
15 minute și poate dura câteva ore
pentru a se disipa. Aceste efecte
sunt mai pronunţate în cazul pri-
vării de somn, în special atunci
când trezirile apar în primele ore
ale dimineţii. Impactul inerţiei
somnului este deosebit de relevant
pentru medicii de gardă, deoare-
ce li se cere frecvent să finalizeze
procese complexe imediat după
trezirea din timpul nopţii.
Dan Dumitru Mihalache
 16 VIA�A MEDICALĂ
13 octombrie 2023 l Nr. 41
Foto: Carrie Shepherd/Axios
Persoanele cu deficienţe de auz
pot simţi muzica la operă
C
ompania Lyric Opera of Chicago
introduce o tehnologie de ultimă
generaţie, care le va permite per-
soanelor surde sau care au defici-
enţe de auz să „simtă” muzica printr-o mo-
dalitate nouă.
Aceasta va fi prima companie de operă
care le va oferi persoanelor din public bluza
numită „SoundShirt”. Persoanele cu defi-
cienţe de auz pot purta această bluză pen-
tru a simţi, literalmente, muzica în timpul
spectacolelor live. Piesa vestimentară este
Brăţară de fitness de ultimă generaţie
PROMO
disponibilă pentru anumite spectacole ale
companiei, începând din 1 octombrie. Prin
intermediul tehnologiei de la baza bluzei
„hi-tech”, reprezentanţii companiei speră că
teatrul și opera vor fi mai accesibile fanilor
cu deficienţe de auz.
Cum funcţionează
Mai multe microfoane, amplasate
deasupra orchestrei și pe scenă, înregis-
trează sunetele în timp real. Sunetele sunt
transmise apoi unui computer, unde sunt
Medicina altfel
Luminile
corespund cu locul
în care vibraţia
lovește corpul în
timp ce orchestra
cântă
Foto: Hannah Edgar
transformate în informaţii digitale. Ulte-
rior, într-o altă etapă, aceste date digitale
sunt transferate pentru a declanșa 16 mo-
torașe amplasate pe bluză. Ele creeză astfel
o vibraţie în zone precum: partea din faţă a
umerilor, antebraţele, partea superioară a
spatelui și zona lombară.
Forţa muzicii de pe scenă și vocile inter-
preţilor sunt corelate și corespund intensi-
tăţii vibraţiilor transmise prin intermediul
bluzei.
https://www.axios.com/local/chicago/2023/09/24/lyric-opera-sound-shirt-deaf-
hard-of-hearing
R
ecent, compania Google a lansat
brăţara de fitness Fitbit Charge 6
cu funcţii de sănătate îmbunătăţi-
te. Aceasta oferă interpretări mai adecvate
pentru utilizatori.
Charge 6 are o monitorizare mai precisă
a ritmului cardiac și capacitatea de a se co-
necta la aparatele de sport compatibile. Noul
tracker este disponibil în România începând
cu luna octombrie a acestui an.
Echipa Google din România a contribu-
it la dezvoltarea noului dispozitiv din cate-
goria „wearables”. Acesta folosește cele mai
noi tehnologii de inteligenţă artificială și
machine learning, se arată într-un comu-
nicat de presă. Noua brăţară de fitness are
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu
Medicament
care ar putea
„crește” dinţi
Viitorul sună bine în domeniul stomato-
logiei. Capacitatea organismului uman de a
regenera propriii dinţi ar putea fi mai aproa-
pe decât credeam. O echipă de oameni de
știinţă, condusă de un startup farmaceutic
din Japonia, și-a propus să demareze studii
clinice care au în prim-plan un medicament
cu totul special. Acest medicament a dus la
creșterea a noi dinţi în testele efectuate pe
șoareci în urmă cu cinci ani. Compania To-
regem Biopharma, un startup fondat de Uni-
versitatea din Kyoto*, a programat începerea
studiilor clinice pe oameni în luna iulie a
anului 2024, relatează Japan Times.
Dr. Katsu Takahashi de la Medical Re-
search Institute Kitano Hospital, unul dintre
cercetătorii principali implicaţi în acest pro-
iect, spune că „ideea [de a crește dinţi noi]
este visul fiecărui medic dentist”.
Cercetătorii au descoperit că gena
USAG-1 este implicată în creșterea denti-
ţiei, proteina aferentă acestei gene oprind
Foto: Kyoto University/Katsu Takahashi
formarea dinţilor din mugurii dentari. Ei au
reușit să creeze un anticorp monoclonal care
blochează această proteină. Testele lor au vi-
zat și dihori, care au dinţi similari oamenilor.
https://www.kyoto-u.ac.jp/en/research-news/2021-03-31
*
https://globalnews.ca/news/9984605/tooth-regrowth-drug/
funcţii îmbunătăţite, precum EKG, analiza
somnului și gestionarea stresului. Aceste
informaţii îi ajută pe utilizatori să își îmbu-
nătăţească antrenamentele și să-și înţeleagă
mai bine corpul.
Totodată, dispozitivul are senzori avan-
saţi pentru funcţiile de sănătate și starea de
bine: brăţara urmărește saturaţia de oxigen
(SpO2), variabilitatea ritmului cardiac, rit-
mul respirator, cât și calitatea somnului sau
nivelul de stres.
În plus, funcţia de scanare a acti-
vităţii electrodermice (EDA) măsoară
răspunsurile fizice ale corpului, spre a
oferi utilizatorilor îndrumări practice
pentru gestionarea stresului.