ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro
Nr. 26 (1586), anul XXXII
3 iulie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

Medic în Caravanele Internaţionale

Coliziunea
MEDICINA
ALTFEL
România
medicale, Gripă –
Prevenirea
supraîncălzirii

imaginea sănătăţii
organismului
COVID-19

rural
Supraîncălzirea organis-
mului ca urmare a purtării

din mediul
Asocierea dintre gripă și
COVID-19 ar putea avea
consecinţe letale. De aceea,
rata de vaccinare antigripală
trebuie să crească.
PAGINA 2
prelungite de echipamente de
protecţie poate fi prevenită.
Vă prezentăm câteva dintre
metodele propuse de o echipă
de cercetători din Olanda.
PAGINA 16

” Implantul
dentar este
echivalentul
fundaţiei unei
case. Nu o vede
nimeni, dar nu
se poate construi
în lipsa ei.
Dr. Avram Manea, asistent
universitar la Facultatea
de Medicină Dentară din
Cluj-Napoca. PAGINA 15

OPINII
Mai vreau
stomatologie după
pandemie?
Medicina dentară este în
schimbare. Iar cei mai flexi-
bili la adaptare sunt tinerii. În
condiţiile în care toţi absol-
venţii acestui an, o generaţie
SARS-CoV-2, au fost afectaţi
de lipsa practicii clinice în
studenţie, sunt necesare
modificări legislative care să
ajute atât la obţinerea de
competenţe, cât și la realiza-
rea unei educaţii sanitare
pentru populaţie. PAGINA 6

Avertismentele
COVID-19
„Dacă nu înveţi cât ești tânăr,
îţi vei petrece restul zilelor
plângându-te de eșecuri”, spune
un vechi proverb chinezesc.
Actuala pandemie are
coloratură politică, economică
și culturală și ar trebui să
fie o lecţie pentru indivizi și
comunităţi. PAGINA 7
F
ondatorul REUNIUNI MEDICALE PAGINA 11
proiectului
„Caravana Aderenţă și inerţie
clinică la graniţa dintre
cu Medici”,
dr. Mihai Ranete ne
vorbește despre importanţa caravanelor
specialităţi
Complianţa și aderenţa
medicale, mai ales că în ţara noastră pacienţilor la terapiile
există din luna mai cadrul legal necesar prescrise sunt influenţate
de o multitudine de factori.
pentru desfășurarea acestor servicii Prin diferite strategii,
medicale. A mers în multe sate și comune medicul își poate determina
pacienţii să urmeze terapiile
ca medic voluntar și a constatat că pe termen lung. În plus,
perioada pe care o traversăm evaluarea acestora fiind
prăpastia dintre rural și urban este foarte a pus la încercare și mai efectuată preponderent la
adâncă. PAGINILE 8-9 mult complianţa pacienţilor, distanţă.
2 VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26
INTERNAŢIONALE Grupaj realizat de
dr. Alina Simache

Echipamente de protecţie pentru șase Republica Moldova vor

beneficia de un alt trans-
ţări din Regiunea Europeană a OMS port de echipamente de
protecţie. În total, peste

P este 4,7 milioane de produse utili-

zate pentru protecţia personalului
medical din prima linie în lupta cu SARS-
CoV-2 (PPE - personal protective equip-
ment) au fost achiziţionate de Regiunea
Europeană a Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii (OMS), cu fonduri de la Uniu-
nea Europeană (UE). Echipamentele au
fost distribuite recent în Azerbaidjan,
Belarus și Ucraina, incluzând peste 4
milioane de măști, 100.000 de viziere,
60.000 de perechi de ochelari și 340.000
de halate. OMS precizează că aceasta este
numai prima etapă din proiectul de fur-
nizare al PPE, dezvoltat în colaborare
cu UE. Ulterior, Armenia, Georgia și
10 milioane de PPE, kituri de testare pen-
tru noul coronavirus și alte produse esen-
ţiale vor fi livrate în șase ţări, timp de opt
săptămâni. Furnizarea acestor produse
face parte dintr-un plan amplu de asisten-
ţă pentru prevenţia, detectarea și gestio-
narea COVID-19 în cele șase ţări, anunţat
de UE în martie 2020.

Deficit de medici în SUA

VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator „Coliziunea”
gripă - COVID-19,
dr. MIHAIL MIHAILIDE

în următorii ani
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE previziune sumbră
Redactori
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. ROXANA DUMITRIU,
pentru această
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
toamnă

Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
SUA s-ar putea confrunta cu un deficit de
medici cuprins între 54.100 și 139.000
de specialiști până în anul 2033, conform
datelor unui raport recent publicat de
AAMC (Association of American Medical
Colleges).
R
ata de vaccinare împotriva
gripei ar trebui să crească sem-
nificativ în această toamnă pentru a
ameliora consecinţele potenţial leta-
le ale asocierii dintre bine-cunoscuta
afecţiune respiratorie și al doilea val
al infecţiei cu SARS-CoV-2, avertizea-
ză infecţioniștii și experţii în sănăta-
te publică. „Stresul asupra spitalelor
va fi maxim dacă gripa și COVID-19
se vor suprapune. (...) Nu avem, încă,
perioadă, se estimează o creștere a populaţiei din SUA un vaccin COVID-19, dar vaccinuri
cu 10,4%, de la aproximativ 327 de milioane, la 361 de sigure și moderat eficiente sunt dis-
milioane. Deși pentru populaţia cu vârsta sub 18 ani ponibile împotriva gripei. Utilizarea
se estimează o creștere cu 3,9%, în cazul populaţiei cu acestora este acum mai importan-
vârsta peste 65 de ani creșterea este substanţială, cu tă ca niciodată”, au precizat, în ca-
45,1% până în anul 2033. Prin urmare, specialităţile drul unui articol publicat în Science

S
ANDREI POPESCU medicale care includ îngrijirea vârstnicilor vor fi intens Magazine, dr. Edward A. Belongia,
Tehnoredactare
GINA MANCIU
tudiul anual (ajuns la cea de-a șasea ediţie), căutate. În plus, doi din cinci medici activi în prezent directorul Centrului pentru epide-
Corectură intitulat „The Complexities of Physician vor avea peste 65 de ani în următorii zece ani. Astfel, miologie clinică și sănătatea popula-
VIOLETA MOCANU Supply and Demand: Projections from ar putea fi necesară implementarea unor modificări ţiei de la Institutul clinic de cercetare
EDITOR
2018-2033”, a fost realizat pentru AAMC în programul de pensionare pentru a face faţă cererii Marshfield, Wisconsin, și dr. Micha-
înainte de pandemia de SARS-CoV-2. Efectuată în excedentare de servicii medicale. „În timp ce sistemul el T. Osterholm, directorul Centrului
2019, analiza include diferite scenarii de cerere și nostru de îngrijiri de sănătate continuă să trateze de cercetare pentru boli infecţioase
oferă, fiind actualizată cu cele mai recente informaţii pacienţi pe parcursul pandemiei de COVID-19, nevoia de la Universitatea din Minnesota,
privind tendinţele din domeniul sanitar. „Analiza din pentru forţa de muncă puternică și suficientă este mai Minneapolis. „Când va exista o coli-
acest an continuă să demonstreze că ţara noastră se evidentă ca niciodată. Deficitul de medici, în special ziune simultană a acestor două ele-
va confrunta cu un deficit semnificativ de medici în cei din specialităţile terapie intensivă, medicină de mente, cred că vom avea probleme
Director general
următorii ani. (...) Decalajul dintre creșterea cererii urgenţă și pneumologie, reprezintă o urgenţă”, susţine mari. (...) Trebuie să dezvoltăm o
dr. SIMONA MELNIC de servicii de sănătate și necesarul de medici pentru dr. Skorton. În regiunile sever afectate, spitalele au campanie de vaccinare masivă deoa-
Director vânzări un răspuns adecvat a devenit din ce în ce mai evident, fost nevoite să găsească soluţii alternative pentru rece, astfel, putem face ceva în pri-
MIRCEA TOMESCU în special în combaterea pandemiei de COVID-19”, combaterea fenomenului, precum absolvirea precoce vinţa profilaxiei”, a declarat pentru
Marketing și Publicitate 
a declarat dr. David J. Skorton, președinte și CEO al a studenţilor din școlile de Medicină, rechemarea Medscape Medical News dr. Rochelle
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate AAMC. medicilor pensionari și relocarea doctorilor din alte Walensky, șeful secţiei de boli infec-
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE regiuni geografice mai puţin afectate, a adăugat dr. ţioase de la Massachusetts General
Secretariat Populaţie îmbătrânită, necesităţi crescute Skorton. Hospital, din Boston. Acesta aver-
DANIELA RADU Dezvoltarea și îmbătrânirea populaţiei continuă să tizează că, în prezent, în sezonul
Bibliografie
Difuzare:
BERTA ALEXE fie principalul motiv care va duce la creșterea cererii 1. https://www.aamc.org/news-insights/press-releases/new-aamc-report-confirms-growing-
physician-shortage gripal rata de vaccinare ajunge la
Adresa: Green Gate, de servicii medicale în următorii 13 ani. În această 2. Physician Shortage Grows in Latest Projections - Medscape - Jun 26, 2020.
aproximativ 45-50%.
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București

Un sfert dintre pacienţii oncologici

Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
matic) la 32 (simptome severe).
Publicitate: 0729.729.737 Pacienţii au raportat în special
E-mail: redactia@viata-medicala.ro ameliorarea durerii (80,9%), dar și

Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la
sfârșitul anului 2020. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
utilizează canabis
Unul din patru pacienţi
oncologici din SUA
raportează utilizarea
canabisului în scop
medicinal, potrivit Reuters.
îmbunătăţirea apetitului (77,3%) și
diminuarea anxietăţii (72,7%). În
cazul efectelor adverse, șapte paci-
American Journal of Clinical enţi au menţionat confuzia. „Deși
Oncology. gradul de conștientizare cu privi-
Utilizarea canabi- re la utilizarea MC s-a îmbună-
sului în scop medicinal tăţit, iar stigmatul asociat este
este legalizată în 33 de diminuat, numai 50% dintre
state din SUA și în pacienţi au discutat consumul
Districtul Columbia, de MC cu oncologul, iar o mi-

perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali și ale
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
și le însușește, câtă vreme acestea sunt
argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
D
eși o proporţie semnifica-
tivă dintre pacienţii onco-
logici utilizează frecvent cana-
bisul în scop medicinal (MC)
pentru ameliorarea simptomelor
severe, numai jumătate dintre
ei discută despre acest subiect
cu oncologul. „Utilizarea MC
în rândul pacienţilor oncologici
este o realitate frecventă și, cel
mai probabil, nerecunoscută”,
precizează dr. David M. Macari,
de la Beaumont Health, Royal
Oak, Michigan, în legătură cu
rezultatele studiului publicat în
potrivit autorilor stu-
diului, însă cercetările
în acest domeniu sunt
insuficiente.
Pentru analiza acestui su-
biect controversat, savanţii au
chestionat 327 de pacienţi oncolo-
gici și au primit 188 de răspunsuri
(cu o rată de răspuns de 57,5%).
Dintre pacienţii incluși în stu-
diu, 24,5% au raportat utiliza-
rea MC, majoritatea utilizând
metode variate de consum, in-
clusiv inhalarea MC, uleiuri și
produse comestibile.
Proprietăţi benefice
În cadrul studiului, scorul
mediu BCSS (baseline composi-
te symptom score) a fost de 15,2,
acesta variind de la 8 (asimpto-
noritate dintre aceștia obţinu-
seră licenţă pentru utilizarea
în scop medicinal. (...) Din mo-
ment ce este necesară verificarea
diagnosticului de către un medic
pentru obţinerea licenţei, accesul
pacienţilor reglementat și autori-
zat la MC ar putea fi limitat fără o
creștere a gradului de conștientiza-
re a oncologilor”, a conchis doctorul
Macari.
Bibliografie
1. h tt p s : //j o u r n a l s . l w w. c o m /a m j cl i n i c a l o n c o l o g y/
Abstract/9000/Medical_Cannabis_in_Cancer_Patients__A_
Survey_of_a.98664.aspx
2. Reuters Health
3. One in Four Cancer Patients Reports Using Medical
Cannabis – Medscape – Jun 22, 2020.
ACTUALITATE VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26
3

Editorial
Lecţia P andemia continuă să ne pre-
dea lecţii importante de viaţă,
dar e vară, e vacanţa mare, nu mai
populaţie, în faptul că ea ar fi capabi-
lă să înţeleagă situaţia și să fie un par-
tener egal în lupta împotriva bolii.
comportamente de risc. Și asta se
întâmplă acum: oamenii nu mai au
chef să asculte de părinţii severi
să respectăm toate măsurile de
protecţie – distanţare, mască, igie-
nă – și în același timp să ne vedem

nu s-a avem răbdare. Și s-ar putea să ră-

mânem repetenţi.
terminat Scopul acestei însemnări nu e
să arunc autosuficient cu pietre în
cei care nu poartă mască ori și-o
poartă pe frunte sau pe barbă, în
cei care se înghesuie la terase, pe
șezlong la Mamaia sau pe cărare
la Bușteni. Ci este despre un dublu
eșec de comunicare.
Mai întâi, e despre autori-
tăţi. Despre modul ultra-simplist,
autoritar-parental în care a fost
pusă mereu problema la nivel
oficial. Din toate comunicările a
Dr. Vlad Stroescu respirat o mare neîncredere în
Întocmai ca unor copii mici, ni s-au
dat porunci, am fost ameninţaţi
cu pedepse, iar când am vrut să
știm mai multe ni s-a răspuns că
n-avem noi nevoie să știm, să lăsăm
oamenii mari să se ocupe.
Vă aduceţi aminte când, la un
moment dat, nu mai primeam in-
formaţii defalcate pe judeţe, fără
nicio explicaţie a acestei interdic-
ţii? Da, societatea românească
e una adolescentă. Adolescent-
rebelă. Să tratezi un adolescent ca
și cum ar fi un copil de doi ani care
face tantrum-uri înseamnă prac-
tic să îl împingi de la spate către
care habar n-au că ei vor să-și tră-
iască viaţa. Oamenii nu știu, pen-
tru că nu doar conţinutul mesaju-
lui contează, ci maturitatea felului
în care îl transmiţi.
Mai apoi, e despre noi. Despre
felul atât de defect în care comu-
nicăm cu noi înșine. Cum ne spri-
jinim pe mecanisme primitive de
apărare, cum basculăm între pa-
nica pură și negarea totală, cum
alegem să credem în baliverne
neverosimile doar pentru că e mai
ușor așa.
Ceea ce părem să nu realizăm,
este că e mult mai ușor și echilibrat
de vieţile noastre, fără să fim co-
pleșiţi de idei obsesiv-anxioase. Să
ne gândim și să ne ocupăm de lu-
crurile importante pentru fiecare
dintre noi, altele decât COVID-19,
fără să ne expunem într-o fron-
dă stupidă în numele unei liber-
tăţi adolescentine fundamentată
pe teorii delirante.
În schimb, părem blocaţi în
această falsă dilemă dualistă, fă-
când atacuri de panică cu pseu-
dodispnee de la mască. În loc să
facem ceea ce un adult normal
ar face: ceea ce trebuie, ceea ce e
raţional și just, dar fără frică.

EVOLUŢIE ALARMANTĂ
Terapie nouă
compensată

a pacienţilor cu imunosupresie
pentru
pacienţii cu

și COVID-19 forme rare

de cancer
Pacienţii cu imunitatea compromisă pot fi grav pulmonar
afectaţi de infecţia cu SARS-CoV-2, semnalează dr. Cornelia
Banciu-Odell (foto) prin două cazuri clinice.
D in luna iunie, pacienţii
cu cancer pulmonar fără

M
celule mici ALK-pozitiv (kina-
edicul de la Centrul Medical Naţional City
za limfomului anaplazic) pot
of Hope din SUA a susţinut săptămâna
opta pentru un tratament ţintit
trecută un briefing pe platforma Medic-
compensat integral prin inter-
Hub. Ea a prezentat două cazuri de pneu-
mediul Programului Naţional
monie asociată cu COVID-19 în care pacienţii au fost
trataţi cu remdesivir. Primul caz a fost al unui bărbat de Oncologie. Terapia este apro-
diagnosticat cu leucemie limfoblastică acută care suferi- bată în 88 de ţări ca tratament
se un transplant medular alogenic de la donator neînrudit. de primă linie, cu administra-
Al doilea – al unui bărbat care a avut în antecedente limfom la doi la trei litri nu înseamnă, în esenţă, că pacientul se deteri- re orală, pentru persoanele cu
non-Hodgkin și care a terminat tratamentul pentru această boală orează sever, dar în COVID-19 este un semnal de alarmă și subliniez această boală în stadiu avansat.
în ianuarie 2020. că acest aspect nu trebuie trecut cu vederea”, a explicat medicul. Starea Aproximativ 85% dintre cazu-
În cazul primului pacient, în vederea diagnosticului și tratamentului, pacientului s-a agravat, acesta a fost în cele din urmă intubat, rile de cancer pulmonar sunt
au fost efectuate teste de laborator după protocolul instituţional pentru iar radiografia pulmonară a arătat un sindrom de detresă respirato- de tipul cancer pulmonar fără
COVID-19, a explicat dr. Cornelia Banciu-Odell, ce include și o evaluare rie severă. Valorile enzimelor hepatice au crescut, bărbatul intrând celule mici, iar dintre acestea
pentru coinfecţii cu diferiţi agenţi. „Planul meu a fost să iau legătura cu în insuficienţă hepatică oligurică, urmată la 11 zile distanţă de deces. circa 5% sunt din categoria
Departamentul de Sănătate Publică Los Angeles, pentru a obţine agentul ALK-pozitiv, se arată într-un
antiviral remdesivir, având în vedere situaţia clinică și starea de imuno- Simptomatologie prelungită comunicat de presă. Pacienţii
supresie a acestui pacient”, a explicat medicul. În decursul spitalizării, Referitor la cel de-al doilea caz, medicul din SUA a explicat că pacien- sunt mai degrabă atipici pen-
tratamentul i s-a schimbat, fiind adăugate noi medicamente, pentru că tul a fost tratat cu antibiotice administrate pe cale intravenoasă, iar pla- tru categoriile de risc ale can-
starea clinică a bărbatului s-a agravat. nul a fost și în această situaţie de a obţine de la Departamentul de Sănă- cerului pulmonar, având vârsta
tate Publică agentul remdesivir, având în vedere situaţia clinică și starea sub 50 de ani (50% dintre ei) și
Suplimentarea cu oxigen, un semnal de alarmă de imunosupresie. Evoluţia bolii în cursul spitalizării a fost favorabilă, fiind nefumători (70% dintre
În primele două zile, saturaţia oxigenului a fost de 95% sub adminis- bărbatul răspunzând adecvat în urma tratamentului. Chiar și așa, paci- ei). În România, se estimează că
trare de doi litri de oxigen pe minut, iar medicii credeau, la acel moment, entul a avut o simptomatologie prelungită, de peste 30 de zile de la data
aproximativ 136 de pacienţi ar
că pacientul va putea fi externat în 24-48 de ore, starea sa fiind stabi- diagnosticului. Bărbatul a fost externat fără să necesite suplimentare de
suferi de cancer pulmonar fără
lă. Situaţia însă s-a schimbat radical, pacientul a început să acuze tuse oxigen și fără dispnee de efort sau tuse. La data la care a fost înregistrat
celule mici ALK-pozitiv.
uscată, care s-a exacerbat. „În orice alte condiţii, creșterea de oxigen de briefingul, ultimul test al pacientului era încă pozitiv pentru COVID-19.
Dorina Novac
Florentina Ionescu

Dragoș Damian: „Al doilea val de coronavirus

va duce la o catastrofă sanitară”
Patru din zece români
nu utilizează mască în
spaţii publice închise sau
o utilizează greșit, a atras
atenţia dr. Dragoș Damian,
director executiv PRIMER.
menţinerea distanţării individuale
de minimum 1,5 metri.
„În condiţiile în care [inter-
valul de timp până la] punerea pe
piaţă a unui medicament eficient
și sigur sau a unui vaccin care să
prevină boala se va prelungi până
spre sfârșitul anului, responsabili-
masca, distanţarea fizică, spălarea
mâinilor și dezinfectarea rămân
cele mai bune metode de preve-
nire a infectării cu noul coronavi-
rus, a adăugat directorul executiv
PRIMER.
La rândul său, Societatea
Naţională de Medicina Familiei

M edicul a subliniat că, în lipsa

unui tratament, un al doilea
val de COVID-19 va duce la o catas-
trofă sanitară și la colapsul econo-
miei. În acest context, directorul
executiv PRIMER amintește că
distanţarea fizică și portul măștii
rămân singurele mijloace eficiente
pentru a evita un dezastru. Datele
unei cercetări recente arată că nu-
mai 2 din 10 români sunt atenţi la
tatea individuală este primordia-
lă”, a punctat dr. Dragoș Damian.
El a subliniat că experienţa
acumulată de cercetători în ulti-
mele șase luni arată că SARS-CoV-2
este un virus extrem de conta-
gios care suferă mutaţii, se răs-
pândește rapid în comunitate și
face ravagii însemnate, 5 oameni
din 100 de infectaţi mor, iar alţi
5 rămân cu sechele. De aceea,
(SNMF) a făcut un apel la popu-
laţie să fie responsabilă și să res-
pecte regulile generale de preve-
nire a infectării cu SARS-CoV-2.
„Din observaţiile noastre am
concluzionat că populaţia res-
pectă din ce în ce mai puţin că trebuie să se protejeze în con- dit de persoane aparent sănă-
recomandările privind con- tinuare”, se arată într-un comu- toase, de aceea respectarea
duita socială responsabilă. nicat emis de Biroul Executiv al măsurilor de prevenţie este
Tragem un nou semnal de alarmă SNMF. Medicii de familie amin­ esenţială.
prin care să-i spunem populaţiei tesc că virusul poate fi răspân- Cristina Ghioca
4 VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26
Radioterapia prinde tot
mai mult teren în planurile
de tratament și îngrijire a
pacienţilor oncologici. Asta
și datorită inovaţiilor în
tehnologii pentru scanare
și tratament. Am vizitat
recent Institutul Oncologic
București și am văzut lucruri
care confirmă faptul că
atunci când există voinţă se
pot face multe… bune.
P
e măsură ce rolul radio-
terapiei în tratamentul
afecţiunilor oncologice
crește, sistemul sanitar din
România trebuie să se adapteze și
el noilor realităţi; este mare nevoie
de investiţii în dotarea cu tehnologii
moderne a spitalelor și clinicilor din
Dr. Lidia Kajanto
ţară. În prezent, tehnologia VMAT
(Volumetric-modulated arc therapy
– Terapie cu arc modulat volumetric)
se pare că ar fi cea mai performantă
metodă de radioterapie pentru trata-
rea cancerului. Ea asigură o precizie
crescută a fasciculelor de radiaţii tri-
mise către ţinta tumorală, cu afectare
minimă a ţesuturilor adiacente. Este
o tehnologie care permite rotaţia
Dr. fizician Ancuţa
Baciu prezintă noul
accelerator liniar
sursei de iradiere în jurul pacientu-
lui, tumora fiind astfel abordată la
360 de grade. De asemenea, doza de
radiaţie poate fi modificată inclusiv
în timpul iradierii.
La drum cu noul Elekta
Au început să se miște lucrurile și
la noi pe zona radioterapiei, de câţiva
ani unele spitale fiind deja dotate cu
acceleratoare liniare de ultimă ge-
neraţie. Un program al Ministerului
Sănătăţii (MS) cu Banca Mondială
a fost gura de oxigen în acest sens.
Așa se face că și Institutul Oncologic
„Prof. dr. Alexandru Trestioreanu”
București (IOB) a primit finanţare
pentru un astfel de echipament, iar
în momentul actual acesta este deja
instalat în unitate și se află în faza
de teste. Este un accelerator liniar
Elekta Infinity (producţie 2018) cu
o energie de 6 MV fascicul de fotoni,
care se alătură altor două accelera-
toare liniare de tip Varian, mai vechi,
aflate în dotarea institutului din
2012.
„Pe noul echipament vom putea
efectua și tehnici de IMRT-VMAT,
IGRT, ceea ce până acum nu era po-
sibil la noi în Institut. Avem deja au-
torizaţie, aparatul este în funcţiune,
facem probe – avem planificată o eta-
pă de punere în funcţiune, cu repre-
zentanţi ai Elekta din afara ţării în
DOVADA CĂ SE POATE
Astăzi, despre IOB
perioada 6-7 iulie. Atunci se va face
simularea și apoi se va trata paci-
entul real împreună cu experţi în
fizică medicală”, explică dr. fizician
Ancuţa Baciu, responsabilă cu pro-
tecţia radiologică în cadrul IOB.
Potrivit acesteia, noul accelerator
este un sistem integrat, cu capacităţi
complete de tratament radioterapeu-
tic, care permite personalizarea ima-
ginii și fluxurilor de lucru.
Sistemul în sine are în compo-
nenţă și un dispozitiv numit Phan-
tom Octavius 4D, una dintre cele mai
eficiente și precise soluţii pentru con-
troalele pre-tratament IMRT, IGRT,
IMAT, VMAT. Cu ajutorul acestui
dispozitiv se poate realiza planul de
tratament, înainte de a fi livrat pe
fracţii pacientului, conform reco-
mandărilor medicului de radiotera-
pie. „Înainte de a începe tratamentul,
se face o simulare cu această fantomă
[Octavius 4D], care ne indică nouă,
fizicienilor, că planul este corect în-
tocmit și poate fi aprobat spre livrare
pacientului. Adică atât câmpurile,
cât și doza prescrisă pe fiecare ședin-
ţă în parte sunt corecte. Totul tre-
buie să fie ţintit pe volumul tumoral
cu o precizie maximă”, completează
Ancuţa Baciu.
Dr. Mirela Gherghe prezintă
unul dintre SPECT-CT-urile
nou achiziţionate
Medicină nucleară
cu tehnologie de vârf
Noua eră în medicina nucleară
vine cu o serie de metode de diagnos-
tic și monitorizare realizate cu echi-
pamentele de imagistică capabile să
facă o achiziţie tridimensională și în
același timp hibridă. Am aflat că și
IOB deţine, începând cu anul trecut,
două astfel de echipamente, printr-o
investiţie a MS.
„Sunt sisteme hibride de scin-
tigrafie, de ultimă generaţie, care
ajută la stadializarea pacienţilor cu
cancere de prostată, de sân – cele
mai frecvente localizări –, dar și a
tumorilor neuroendocrine. Ajută,
de asemenea, la efectuarea unor
detectări de ganglioni santinelă la
pacienţii cu melanom malign sau cu
cancer de sân, o metodă nouă care
ne permite să operăm conservator
acești pacienţi, cu efecte adverse
mult mai reduse comparativ cu chi-
rurgia clasică”, explică dr. Mirela
Gherghe, medic primar Medicină
nucleară, șef de lucrări la UMF „Carol
Davila” și coordonatoarea Secţiei de
Medicină nucleară a IOB.
Potrivit acesteia, investigaţiile
pentru detectarea ganglionilor santi-
nelă în cazurile menţionate anterior
se realizează la IOB de aproximativ
zece ani, „dar cu aceste echipamente
moderne le putem detecta cu o preci-
zie mult mai mare”. Aceeași situaţie
este și în cazul scintigrafiei cu analog
de somatostatină pentru detecţia
și stadializarea tumorilor neuroen-
docrine, care se realizează aici încă
de acum opt ani, în premieră atunci
pentru România.
Aceste echipamente, adaugă dr.
Mirela Gherghe, permit realizarea
unor imagini tridimensionale în ca-
zul investigaţiilor scintigrafice, pre-
cum și imagini de fuziune: „Putem
avea imaginea de CT, imaginea de
medicină nucleară – de scintigra-
fie – și imaginea fuzionată, precum
și reconstrucţiile 3D”. În plus, se pot
face cuantificări ale leziunilor com-
parativ cu ţesuturile sănătoase, dato-
rită softurilor moderne cu care sunt
dotate: „Putem vedea leziunea atât
morfologic pe secvenţa CT, cât
și din punctul de vedere al ac-
tivităţii metabolice, al fixării
radioizotopului cu tropism pentru
leziunea oncologică”.
Și câte ar mai fi de făcut…
Într-o discuţie recentă cu dr.
Lidia Kajanto, manager IOB, am aflat
că nu doar aparatura menţionată mai
sus ar intra în categoria noutăţilor
de la acest institut, ci ar mai fi multe
altele realizate din investiţii proprii,
sponsorizări și aplicaţii la proiecte
cu finanţare europeană. Am aflat (și
am văzut), de exemplu, că zona de
spitalizare de zi s-a extins cu 20 de
posturi pentru administrarea chimi-
oterapiei, dar și cu două cabinete de
consultaţii. Iar în contextul pandemi-
ei de COVID-19 s-au realizat și circu-
ite separate pentru spitalizarea de zi.
Există și o zonă modernă de recepţie
pentru acești pacienţi.
„Înainte, pentru spitalizarea de zi
erau alocate saloane clasice cu paturi.
Am identificat un spaţiu de 300 mp,
Exemplificarea metodei
de cuantificare a
leziunilor oncologice,
a determinărilor
secundare osoase la
un pacient cu cancer,
operat, chimiotratat,
aflat în stadiul IV, cu
multiple determinări
secundare.
la parter, în apropierea farmaciei, pe
care l-am amenajat și dotat pentru
administrarea chimioterapiei, în re-
gim de spitalizare de zi. Am ales acel
spaţiu în continuarea farmaciei pen-
tru că în perioada următoare vom
face, în fostul laborator al farmaciei,
o staţie de diluţie”, declară dr. Lidia
Kajanto.
Actualitate
Salon postanstezie
Salon pentru chimioterapie
Tot din surse proprii a fost ame-
najat un salon postanestezie cu două
paturi și grupuri sanitare. Manage-
rul IOB spune că acest salon va fi
utilizat atât pentru copiii care vor
face radioterapie cu sedare la noul
accelerator Elekta, cât și pentru co-
piii cu afecţiuni oncologice care vor
face investigaţii IRM, cu anestezie,
la echipamentul de 1,5 Tesla achi-
ziţionat recent printr-un proiect cu
fonduri norvegiene.
Lista continuă cu laboratorul
de analize medicale, dotat și el cu
tehnologie de ultimă generaţie pusă
la dispoziţie de o companie multi-
naţională, spitalul achitând, pentru
analizele efectuate aici, doar con-
travaloarea reactivilor la un preţ
negociat anterior. Laboratorul func-
ţionează de anul trecut, spune Lidia
Kajanto, „iar costurile spitalului cu
aceste analize a scăzut cu 30%”. Din
septembrie se vor face și teste pentru
COVID-19: „Am amenajat spaţiile
și totul va fi gata până în toamnă”.
Laboratorul de anatomie patologică
a beneficiat și el de dotări, în pre-
zent analizele de imunohistochimie
făcându-se aici – „până acum nu
se făceau la noi”. La rând ar fi labo-
ratorul de biologie moleculară, care
urmează a fi dotat.
Pe finalul discuţiei noastre,
managerul IOB a dezvăluit care
sunt intenţiile în ceea ce privește
cercetarea în cadrul Institutului:
„Mai am o perspectivă cu regândi-
rea și reorganizarea cercetării – să
avem nuclee de cercetare, să existe
continuitate între partea clinică și
partea de cercetare”. Și reamena-
jarea biobazei ar fi în plan pentru
reorganizare – este în pregătire
un proiect de finanţare cu fonduri
europene, prin care „animăluţele
pentru cercetare – nu mai sunt atât
de multe –, să fie relocate, iar în lo-
cul lor să fie amenajat un centru de
paliaţie și pentru studii clinice de
fază 1”. Ar mai fi în plan realizarea
unei staţii de oxigen, dar și a unui cen-
tru de cogenerare, prin care „am asi-
gura căldură pentru toată platforma
Fundeni”, conchide managerul IOB.
Dan Dumitru Mihalache
Documentar VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26
5

MEDICINA SPAŢIALĂ,
un domeniu revoluţionar trebui să limiteze performanţa privește retenţia urinară în primele este îngrijorătoare în timpul unor
Astăzi, zborul spre Lună sau Marte nu mai pare atât de
iluzoriu, domeniul medicinei spaţiale este pregătit pentru umană în aceste condiţii. Expune- zile de la intrarea în microgravita- zboruri spaţiale lungi. Pierderea de
rea prelungită la microgravitaţie ţie. De obicei, această modificare mușchi scheletici poate contribui
o tranziţie de la zborurile spaţiale coordonate de guverne la
poate duce la o ușoară elongare a co- se rezolvă spontan, rareori nece- la simptome ortostatice după reve-
zboruri comerciale cu un grup mare și divers de participanţi. loanei vertebrale, ceea ce provoacă sită o perioadă temporară de au- nirea pe Pământ, la reexpunerea
Este vorba în special despre cetăţeni privaţi, care vor călători dureri de spate și un risc crescut de tocateterizare. Cu toate acestea, la gravitaţie și poate împiedica în-
în spaţiu, în majoritatea cazurilor pentru scurte misiuni herniere a discurilor intervertebra- astfel de experienţe pot reduce deplinirea unor sarcini necesare la
suborbitale sau, cine știe, spre locuri mai îndepărtate. le. În special pasagerii cu afecţiuni mult plăcerea zborului. Mai mult, întoarcerea pe Pământ sau la sosi-
O colaborare între clinicieni, specialiști în medicină ale gâtului, coloanei și dureri cro- autocateterizarea adaugă riscuri rea la o destinaţie mai îndepărtată,
spaţială și comunitatea aerospaţială va asigura siguranţa nice preexistente pot fi susceptibili suplimentare, cum ar fi micro- cum ar fi suprafaţa planetei Marte.
la exacerbarea semnelor și simpto- trauma și introducerea infecţiei, Simptome neuro-oculare ne-
participanţilor în industria spaţiului aerian.

U
n zbor spaţial subor-
bital, prin definiţie,
atinge o altitudine mai
mare de 100 km peste
nivelul mării. Zborurile spaţiale
suborbitale sunt, de obicei, de scur-
tă durată (câteva minute), în timp
ce zborurile orbitale către Staţia
Spaţială Internaţională pot dura
de la câteva zile, la mai multe luni.
Misiunile pe Lună vor fi, de obicei,
cu durată lungă, iar misiunile pe
Marte vor avea nevoie de câţiva
ani. Importanţa acestor diferenţe
de durată și altitudine constă în
profilurile lor foarte diferite de risc
medical. De exemplu, cu zboruri
suborbitale sau pe orbită joasă a
Pământului, câmpul magnetic și
atmosfera planetei noastre asigu-
ră protecţia împotriva radiaţiilor
spaţiale. Misiunile dincolo de orbi-
ta joasă a Pământului (de exemplu,
zborurile către Lună sau Marte)
prezintă provocări notabile din ca-
uza unor factori precum expunerea
substanţială la radiaţiile cosmice și
posibilele ejecţii de masă corona-
lă din soarele nostru, iar riscurile
cresc pe măsură ce expunerea este
prelungită.
Modificări de orientare
și coordonare
Fiecare dintre diferitele faze
ale zborului spaţial prezintă pro-
vocări unice pentru corpul uman.
Lansarea și ascensiunea cu racheta
în spaţiu expun pasagerii forţelor
intense de zgomot, vibraţii și acce-
lerare – pot provoca disconfort și
induc anxietate la unele persoane.
Orientarea spaţială într-un me-
diu tridimensional de microgra-
vitaţie se schimbă de la stimulii
neurovestibulari dependenţi de
gravitaţie pe Pământ, la puncte-
le de referinţă vizuale din zborul
spaţial. Această tranziţie are loc în
primele 48-72 de ore de expunere,
când persoanele sunt deosebit de
sensibile la afecţiunile de mișcare
spaţială și pot avea o performanţă
deficitară, cum ar fi urmărirea vi-
zuală și coordonarea mână-ochi.
Schimbarea dispoziţiei
fluidelor organismului
Menţinerea prelungită a or-
ganismului în mediul microgra-
vitaţional provoacă modificări
fiziologice semnificative. Din ca-
uza absenţei gravitaţiei, există o
deplasare a fluidelor de la perife-
ria corpului către compartimentul
central și cap, rezultând frecvent
oboseală, congestie facială și, oca-
zional, cefalee. Pentru o perioadă
de câteva zile, organismul com-
pensează această schimbare a dis-
poziţiei lichidelor prin diureză,
care reduce volumul extracelular
și volumul plasmatic și este asoci-
ată cu o scădere a masei corporale
în primele 30 de zile. Funcţia car-
diacă se adaptează rapid la modifi-
cările legate de deplasarea fluidu-
lui, cu creșteri compensatorii ale
debitului cardiac.
Somnul la bordul vehiculelor
spaţiale poate fi dificil
Din cauza absenţei diferenţelor
de presiune hidrostatică, răspunsu-
rile baroreceptorilor sunt atenuate
treptat în funcţie de intervalul de
timp petrecut în mediul microgra-
vitaţional. Funcţia pulmonară și
schimbul de gaze nu par a fi afec-
tate negativ și, prin urmare, nu ar
melor dorsale. Ridicarea diafrag-
mului cauzată de absenţa forţelor
gravitaţionale terestre determină,
de asemenea, o scădere cu 15% a
capacităţii reziduale funcţionale și
o scădere ușoară a ventilaţiei, care
par a avea un efect minim asupra
schimbului de gaze și a ventilaţiei
alveolare din cauza unei ventilaţii
îmbunătăţite – adaptarea perfuziei
în absenţa gravitaţiei.
Dormitul la bordul vehiculelor
spaţiale este adesea dificil din ca-
uza zgomotului ambiental, a mo-
dificării ciclului circadian sau a
congestionării cerebrale și discon-
fortului dorsal.
Disfuncţii urinare
Unul dintre efectele neplăcu-
te la bordul rachetelor spaţiale
modificând profilul de risc al mi-
siunii și introducând o nevoie po-
tenţială de evaluare sau îngrijire
medicală mai cuprinzătoare.
Modificări
musculoscheletale
Perioadele prelungite de micro-
gravitaţie duc la pierderea minera-
lizării osoase din cauza degrevării
scheletului de efortul muscular.
Pierderea densităţii minerale osoa-
se a fost evidenţiată în coloana lom-
bară, pelvis, trochanter, gât femu-
ral și calcaneu. Exerciţiile aerobe,
suportul nutriţional și utilizarea
medicamentelor antiresorbtive
ajută la păstrarea densităţii osoa-
se. Similar cu pierderea potenţială
a densităţii minerale osoase, pier-
derea forţei musculare scheletice
obișnuite au fost asociate cu flu-
xul spaţial de lungă durată. Acest
lucru a dus la recunoașterea unei
constelaţii de simptome care defi-
nesc sindromul neuro-ocular aso-
ciat zborului spaţial. Descoperirile
includ edemul papilar, modificări
de refracţie care sunt adesea uni-
laterale (ochiul drept afectat mai
des decât ochiul stâng) și infarcte.
Aplatizarea globului optic poa-
te fi identificată prin rezonanţă
magnetică. S-a postulat că acest
sindrom poate fi legat de hiper-
tensiunea intracraniană asociată
cu schimbări de fluide induse de
microgravitaţie, deși această ipo-
teză continuă să fie revizuită și
sunt luate în considerare explicaţii
alternative.
Provocare psihologică
Izolarea de prieteni și familie
poate fi o provocare pentru misiu-
nile lungi. Selecţia coechipierilor
compatibili pentru călătoriile de
lungă durată este deosebit de im-
portantă pentru succesul zboru-
lui. Chiar și în timpul zborurilor
comerciale cu durată mai scurtă,
alegerea colegilor de echipaj poate
afecta foarte mult experienţa unui
participant. În plus, mediul neobiș-
nuit și agenţii stresori asociaţi cu
fluxul spaţial pot induce anxietate
cu manifestări imprevizibile care
pot afecta experienţa persoanei
respective sau a colegilor partici-
panţi. O observare atentă de către
personalul de asistenţă medicală
în timpul antrenamentelor de înal-
tă fidelitate poate dezvălui reacţii
anormale sau perturbatoare ale
potenţialilor participanţi la agenţi
stresori legaţi de zbor.
Dr. Cornelia Paraschiv
6 VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26 Opinii
CMSR în finanţarea publică a serviciilor

Mai vreau stomatologie

de medicină dentară.
O problemă serioasă o consti-
tuie mentalităţile populaţiei și ni-
Prof. dr. velul precar de educaţie sanitară

după pandemie?
Deși tânăra generaţie
de stomatologi se simte
pregătită să înfrunte
provocările aduse
de pandemie, pași
suplimentari sunt necesari
pentru a rezolva nevoile
conștientizate sau nu ale
pacienţilor.
flexibili la această adaptare sunt
tinerii. Colegi care au copii medici
stomatologi mă întreabă tot mai
des ce să facă cu cabinetele lor,
pentru că simt că vechile lor cabi-
nete trebuie reorganizate la noile
cerinţe. Așa este! Furnizorii de
servicii de medicină dentară tre-
buie să răspundă în cât mai mare
măsură la noile exigenţe ale consu-
marea profesională. Lipsa practicii
clinice în studenţie i-a afectat pe
toţi, iar responsabilitatea în această
direcţie le revine formatorilor care
nu au pus în aplicare prevederile
legale în folosul studenţilor și al vii-
torilor pacienţi. Colegiul Medicilor
Stomatologi din România (CMSR)
s-a străduit în ultimii ani să ofere
un cadru legislativ corect de for-
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
mai competenţi. Este vorba des-
pre fundamentarea solicitării de
reintroducere a rezidenţiatului de
stomatologie generală în lista spe-
cialităţilor medico-dentare. Aceste
rezidenţiate aduc un plus real de
competenţă prin pregătirea teo-
retică și mai ales practică a absol-
venţilor facultăţilor de medicină
și de comportament sanogen ale
cetăţenilor. Ne aducem aminte că
toate statisticile europene situează
România în coada clasamentelor
privind sănătatea orală și calitatea
vieţii corelată cu sănătatea orală.
Ne amintim și că populaţia a avut
o reacţie lamentabilă la oferta de
ajutoare materiale gratuite venite
de la Uniunea Europeană, ce au
constat în produse de igienă. În
această direcţie, un sprijin și im-
plicare sunt așteptate atât de la
Ministerul Sănătăţii, cât și de la
fiecare medic în parte. Educaţia

E
ra de neimaginat înainte
de pandemie ce schim-
bări de mentalităţi și de
aspiraţii vor veni în timp.
Ne aflăm într-un moment critic.
Ce vor și ce cred tinerii despre o
carieră în medicina dentară? Mo-
mentul adevărului este aproape.
Suntem în clipele marilor decizii,
ale marilor alegeri. Ce motivaţii
vor avea tinerii de azi, cu pragma-
tismul care caracterizează genera-
ţia, pentru a se înscrie la admitere
la facultăţile de medicină denta-
ră? Desigur, medicina dentară nu
moare, dar este în schimbare. Este
de fapt un proces de modernizare
și adaptare la particularităţile pie-
ţei de servicii medicale. Iar cei mai
matorilor de servicii medicale și la
cadrul normativ și legislativ.
Generaţia de absolvenţi ai
acestui an, o „generaţie SARS-
CoV-2”, conștientizează schimba-
rea. În mod poate surprinzător,
absolvenţii nu sunt speriaţi de
noua situaţie, ei sunt pregătiţi să
înfrunte provocările. Cu ocazia
ultimului examen al ultimului an de
facultate am avut ocazia să le culeg
impresiile în acest sens. Au înţeles
repede că ceea ce îi așteaptă după
absolvire nu este tocmai ceea ce au
visat la admitere. Nu am înregistrat
răspunsuri care să denote descu-
rajare sau regret pentru profesia
aleasă. Emulaţia și dorinţa lor de
perfecţionare sunt în deplin acord
cu schimbările venite recent în for-
mare a studenţilor facultăţilor de
medicină dentară. Legea nr. 35 din
16.01.2019 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 95/2006 pri-
vind reforma în domeniul sănătă-
ţii, cu introducerea Art. 488 1, este
relevantă în acest sens. Cu toate
acestea, prevederile legale nu sunt
respectate.
Acest an a venit cu restricţii
suplimentare impuse de pandemia
de COVID-19. Nevoia tot mai strin-
gentă de a avea medici cât mai bine
pregătiţi este reflectată în demer-
surile făcute de CMSR pentru su-
plimentarea numărului de locuri
pentru rezidenţiatele de medicină
dentară. Recent, a fost înregistrată
o nouă acţiune în același scop, ace-
la de a avea medici stomatologi cât
dentară.
Modificări ale cadrului
legislativ
În aceste condiţii, estimăm
că vom avea medici stomatologi
tot mai bine pregătiţi, iar pentru
creșterea accesibilităţii populaţiei
la servicii medicale de stomato-
logie preconizăm modificări ale
cadrului legislativ de ofertare, de
contractare și de accesare a aces-
tor servicii. Sunt nevoi prioritare
și absolut necesare unui „proces
de relansare” a stomatologiei în
sistemul de sănătate românesc.
CMSR are în vedere și are în curs
demersuri de soluţionare cu spriji-
nul autorităţilor competente și de
implementare a unei abordări noi
sanitară nu trebuie să fie o opţiu-
ne! Educaţia sanitară trebuie să
fie o obligaţie! Lipsa de educaţie
temeinică în această direcţie și de
consecvenţă la nivel naţional este
reflectată acum și de atitudinea
incorectă și periculoasă a unor
cetăţeni faţă de cerinţele impuse
de pandemia cu noul coronavi-
rus. Optimismul pentru viitorul
stomatologiei este condiţionat de
implementarea cu succes a planu-
lui de măsuri din care fac parte și
cele prezentate. Avem speranţa
că schimbările aduse în formarea
medicilor stomatologi și a practi-
cii stomatologice sunt percepute
favorabil de tineri și că vom avea și
în acest an mulţi tineri care se vor
orienta spre medicină dentară.

Dacă e victorie… așa să fie!

asupra Cheilor Bicazului (sper că și asupra
Lacului Roșu), mi-a creat sentimentul dreptă-
ţii și al împlinirii adevărate. Ce mă interesea-
ză pe mine (sper că administraţia noastră se
va afla la înălţime) este ca monumentul natu-

T erminasem anul III și fă-

ceam practica de vară la
Spitalul din Piatra Neamţ. Eram
un grup mărișor (12-14 colegi),
ne luam treaba în serios și-i mai
scuteam pe medici de povara în-
tocmirii foilor de observaţie și a
altor mărunţișuri. Către sfârși-
tul săptămânii, doctorul Dumi-
tru Ţapov, cunoscut ginecolog,
ne întreba dacă nu ne ducem în
Dr. Virgil
excursie. Cum spuneam că stăm
cam prost cu banii (și nu era o
Răzeșu
minciună), băga amândouă mâinile în bu- să „aducă acasă” (ce splendidă exprimare
zunarul generos al șorţului pe care-l pur- pentru o ţară!), după dezbateri furtunoase,
ta peste halat și făcea cuvenita corectură: Insula Șerpilor, prin hotărârea Tribunalului
„Poftiţi, duceţi-vă, să nu vă prind
pe-aici până luni dimineaţa!” Așa
am cunoscut Ceahlăul și lacul
de acumulare Cheile Bicazului,
Lacul Roșu, mănăstirile, Cetatea
Neamţului și alte minunate
obiective turistice ale Neamţului.
Întorcându-mă la zilele noas-
tre, mărturisesc că de multă
vreme n-am mai încercat o stare
de satisfacţie particulară. Mai
exact din 2009, când Bogdan
Aurescu și echipa lui reușeau
Internaţional de la Haga. Numai că nu știu
cum se face că succesul distinsului diplomat
(actual ministru de Externe), intens media-
tizat, are ceva dintr-o victorie à la Pyrus* fi-
indcă, chiar dacă România a sporit în supra-
faţă cu aproape zece mii de kilometri pătraţi
de apă de mare (cât pe ce să zic de ploaie!),
nimic nu s-a schimbat în statutul insulei.
N-am auzit ca administraţia noastră să fi în-
fipt un par cu o pancartă lămuritoare în pă-
mântul ei. Ba aș zice că anexarea Crimeii de
către „maica Rusie” ne-a adus gard în gard cu
„tătucul Putin”, nu cu Ucraina, cu care împăr-
ţim o frontieră destul de lungă.
Revenind la bucuriile mele, vestea că
Judeţul Neamţ a reintrat în drepturile lui
ral al Cheilor Bicazului să-și recapete frumu-
seţea inegalabilă și demnitatea cuvenită, prin
descotorosirea de monstruoasele magherniţe
pentru artizanat din cuprinsul lor.
O spun pe faţă și apăsat: dacă Prefectu-
ra, Consiliul Judeţean și celelalte instituţii
implicate nu vor demola acele odioase „can-
cere” de pe obrazul Cheilor și nu vor inter-
zice, sub aspre sancţiuni, ridicarea altora,
înseamnă că au acţionat superficial și mai
bine le lăsau pe seama conaţionalilor noștri.
Aveam cel puţin scuza că minoritarii noștri
majoritari mor de dragul patriei comune
și de grija de a le face cunoscute și altora,
frumuseţile pământului românesc.
Nu, să fim bine înţeleși, nu am nimic cu
artizanatul și cu amintirile. Dimpotrivă. Oa-
menii au nevoie de ele. Dar în limitele bunu-
lui-simţ, nu alterând drastic și iremediabil
frumuseţea și măreţia peisajului natural ori
simbolurile locului. Cum să păstrezi o fo-
tografie cu imaginea fastuoasă, fără egal, a
Cheilor Bicazului, având în prim plan cunos-
cutele magherniţe și nu mai puţin expresia
unui folclor îndoielnic, nu întotdeauna de-
parte de kitsch? Mărturisesc că faţă de agre-
siunea asta impardonabilă, cu bună-știinţă
și intenţie pusă în operă, când a fost posibil
am evitat Cheile Bicazului. Ba, când am avut
oaspeţi din afara ţării, mi-am cerut iertare
pentru ceea ce se petrecea acolo. Locul ghe-
retelor cu artizanat și amintiri este rezer-
vat la intrarea și ieșirea din Chei, fără nicio
pierdere pentru meșteșugari, artizani și
negustori. Li se pot aloca spaţii după dorinţă.
Nu e puţin lucru ca Internetul să plase-
ze, ca valoare mondială, Cheile Bicazului
pe locul doi sau trei la această categorie de
peisaj, și noi să ne facem că nici n-ar fi vorba
despre ţara noastră. Să nu desconsiderăm
aspectele aparent minore, fiindcă avem da-
toria să păstrăm demnitatea, frumuseţea și
strălucirea acestei bogăţii cu care am fost
dăruiţi.
*Victorie cu un preţ atât de mare, încât echivalează cu o
pierdere (Pyrus contra romanilor, la Asculum, 276 î.Chr)
Opinii
Avertismentele COVID-19
Noul coronavirus a infectat peste
1 milion de persoane în Brazilia,
iar America de Sud este epicentrul
actual al pandemiei, cu peste 20.000
de morţi în Mexic, peste 8.000 în
Peru și peste 1.000 în Argentina.
El continuă să acţioneze cu o
dezinvoltură îngrijorătoare.
Prof. dr.
Florin
Mihălţan,
Institutul de
Pneumoftiziologie
„M. Nasta”,
București
C
um a declarat și directorul OMS,
Tedros Adhanom Ghebreyesus,
„a fost nevoie de trei luni pentru
ca primul milion de cazuri să fie
semnalat, însă ultimul milion de cazuri a
fost semnalat în doar opt zile. (...) Nu știm
unde și nici când se va produce următoarea
pandemie, dar știm că ea va avea un impact
teribil asupra vieţii și economiei mondia-
le”. E un avertisment serios care, probabil,
dacă ar fi fost lansat în decembrie nu s-ar
fi ajuns la aceste semnale tardive, dar im-
portante. COVID-19 ne-a schimbat viaţa. Pe
măsură ce descoperim tainele acestui virus,
descoperim plusurile și minusurile
activităţii sale.
Efectele SARS-CoV-2 asupra
sistemelor medicale
Dacă vorbim despre problemele pur
medicale găsim o multitudine de efecte.
Peste tot s-a descoperit o criză a ventilatoa-
relor și a paturilor de terapie intensivă. Ba
unele ţări, ca a noastră, a mai descoperit și
o criză de doctori și asistente cu specialita-
tea ATI. Era ea trâmbiţată de unii ziariști
și de Colegiul medicilor de mai mult timp,
dar era doar faţeta ei subacută. Nimeni nu
și-a imaginat că acest simplu virus va scoate
la suprafaţă acest minus.
Managerii care erau aleși pe crite-
rii profesionale au reacţionat corespun-
zător și au cupat explozia de cazuri de
contaminare din unităţile lor. Reacţia
PUBLICITATE
Vând EKG cu 16 canale,
în stare bună.
Relaţii la tel.: 0726.151.568.
VÂND/ÎNCHIRIEZ
FARMACIE ÎMPREUNĂ
CU SPAŢIUL EI. RELAŢII
LA TEL. 0755.730.237
Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală!
Ziarul tipărit*:
200 lei
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf.
Cum te abonezi:
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala
sau
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070).
Te vom contacta în cel mai scurt timp.
necorespunzătoare a altora a alimentat
un alt subiect de breaking news al canale-
lor de știri: noile focare intraspitalicești
lansate și întreţinute local. Sigur că și pa-
cientul a resimţit acest lucru, indiferent
că venea din zona infectată sau nu. Paci-
enţii COVID care au ajuns să fie internaţi
plecând de la greșeli personale sau de la
lipsa de convingere că și lui i se va putea
întâmpla au avut asistenţă medicală și izo-
larea care s-a impus. Ea a devenit subiect
de dispută mai ales pentru asimptomatici,
pentru că au existat ipoteze că asimptoma-
ticul nu este contagios. Acum însă se știe
că el poate fi contagios, că imunitatea in-
dusă poate fi trecătoare, dacă ne uităm la
nivelul de IgG, care scade în timp.
Reacţii individuale, subiect
de controversă
Reacţiile individuale ale medicilor au
devenit un alt subiect de controversă. Ni-
meni nu neagă că pacienţii non-COVID-19
au avut de suferit în această perioadă, dar
de aici până la a nega pericolele mortale
ale SARS-CoV-2 este drum lung. Un plus
important pentru toate unităţile dedica-
te tratării acestora a fost câștigul real pe
linia măsurilor de asepsie și curăţenie, pe
zona de achiziţionare de aparatură care de
mult lipsea din dotare și pe o selecţie na-
turală, calitativă a personalului, dacă mă
gândesc la cei care au rezistat în plin focar,
spre deosebire de cei care au folosit 1.001
de tertipuri ca să se eschiveze. Este ade-
vărat că personalul medical, atât de mult
lăudat și slăvit, obosit după presiunea psi-
hică și fizică suferită în aceste trei luni, s-a
trezit brusc, ca dintr-un duș rece, că s-ar
putea să fie acuzat peste noapte ca fiind
torţionar. Și atunci de ce m-ar mai mira
reacţia unor pacienţi care în izolare fumea-
ză în saloane, sparg geamuri, bat doctori,
iar dacă ies și mai găsesc și niște avocaţi
plini de bunăvoinţă, câștigă și niște bani din
izolarea lor. În tot acest mozaic de reacţii
a fost și un element pozitiv. De obicei me-
dicii încurajează bolnavii. În momentul
COVID-19 aceste mesaje au luat cale întoarsă
și mulţi pacienţi au empatizat cu personalul
medical.
Distanţarea fizică, un moment
fragil
Dacă vorbim despre distanţarea fizi-
că impusă, acceptată sau nu, ajungem la
Clinică multidisciplinară
din București
axată pe medicina cardiovasculară
angajează medic specialist sau primar cardiolog pentru operare
contract CASMB, precum și medici colaboratori în specialităţile
Cardiologie, Pneumologie,
Diabet zaharat, nutriţie și boli metabolice.
Detalii și relaţii la tel. 0724.258.764;
e-mail: laborator@eucardios.ro.
Săptămânal, vei primi ziarul
Ziarul pdf: tipărit și/sau vei avea acces la
129 lei ziarul în format pdf. În plus, vei
avea acces la toate articolele
postate pe www.viata-medicala.ro
Scanează QR codul pentru linkul de abonare
VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26
7
un alt moment fragil indus de COVID-19. marii contributori la bugetul de stat, adică
Mulţi au constatat că este foarte greu să nu cei din industria grea. În schimb, avem din
ai contacte sociale. Pentru generaţia mea nou industria tutunului care încearcă să ne
a fost un examen de accesare a unor plat- convingă cât de importantă este, prin actele
forme online de relaţionare pe care unii de sponsorizare pe care le face în perioada
l-au trecut, dar alţii nu. O bună parte din- COVID-19.
tre concetăţenii noștri și-au construit noul
echilibru în familie, dar au fost destui pen- O nouă sursă de poluare
tru care această distanţare a dus la apariţia Se pare că și relaţia virusului cu polu-
unor boli psihice și la descoperirea gustului area ne-a fost evidenţiată în aceste luni.
amar al singurătăţii. Cei care nu au reușit să Deși am circulat mai puţin, deși am ucis
asculte și să aplice recomandările adaptate poate mai puţine animale sălbatice, am
de noul stil de viaţă într-un nou context „im- continuat (în absenţa unei legi restrictive)
pus” s-au trezit în plină perioadă „obezoge- să decimăm pădurile cu aceeași nonșalan-
nă”. Relaxarea a adus o explozie de compor- ţă și ne-am trezit brusc cu un nou agent
tamente nonconformiste și le-a dat apă la poluant – tonele de deșeuri rezultate din
moară celor care nu cred în această pande- protecţia personalului medical și a popu-
mie. De unde, firesc, a apărut și al doilea val laţiei, care au o singură destinaţie: să fie
epidemic. A mai fost un element interesant incinerate, generând astfel o nouă sursă de
al acestui coronavirus. A căpătat în afa- poluare.
ră de coroana spiculată fascinantă, dar și De fapt, COVID-19 a lucrat cu plus și cu
mortală, o coloratură politică și culturală. minus, dar pentru omenire cred că avertis-
Brusc au apărut experţi în epidemiologie mentele date sunt extrem de importante.
din toate ariile politice. Nu am crezut că a Cursa industrializării trebuie regândită,
prelungi starea de alertă poate deveni un ecologismul, spiritul civic ar trebui să pri-
subiect la modă și de talk show. Binele po- meze. Reluarea obiceiurilor vechi, nefaste
pulaţiei este amortizat de binele economic. pentru societate va duce la un vid ecolo-
Și pentru că vorbim despre economie, con- gic pentru generaţiile viitoare. Și pentru
stat alte surprize. S-a înmulţit producţia că Wuhan și China au devenit celebre în
de dezinfectante, măști, materiale de pro- acest an, cred că merită să ţinem cont și
tecţie etc.; în afară de faptul că nu știam că de acest proverb chinezesc aplicabil pe tot
nu mai avem astfel de fabrici, ele probabil mapamondul: „Dacă nu înveţi cât ești tânăr,
dispărând în perioada când „nu ne vin- îţi vei petrece restul zilelor plângându-te de
deam ţara”, nu se vorbește mai deloc despre eșecuri.”
S.C. DIOPTIC SRL SUCEAVA
angajează
medic oftalmolog
pe perioadă nedeterminată. Relaţii la telefon 0729.951.289.
ANGAJĂM
· medic Recuperare Medicală
(asigurăm locuinţă) la Clinica
Paltinul – Spital Victoria din
orașul Victoria, Brașov;
· medic Diabet, nutriţie și
Clinica boli metabolice;
MentaLife · medic Medicină de
din Satu Mare laborator
caută colaboratori
pentru Clinica Paltinul din
medici specialiști
în Psihiatrie și Neurologie. Sibiu și din Victoria.
Mai multe informaţii vă oferim
Contact: paltinul@rdsmail.ro,
la nr. de telefon: 0740.210.382.
www.clinica-mentalife.ro tel.: 0766.356.821.
8 VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26 Special

Caravane
imaginea
din mediu
Președintele României a promulgat, în luna mai a acest
temporare de specialitate prin intermediul caravanelor
reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi implicaţi în ast
medicale oferite în acest mod.

’’
E foarte important să știi să vorbești pe limba tuturor tipurilor
de pacienţi: oameni simpli, oameni de la ţară, oameni
educaţi ș.a.m.d. Un medic care va ști să facă acest lucru va fi practic
un medic complet. (Dr. Mihai Ranete, cofondator Caravana cu Medici)

medicii specialiști pot oferi servicii me- decât în mediul urban. E lesne de în-
dicale în regim de voluntariat într-o clă- ţeles că sunt anumite sate în care nu
dire cu aviz DSP în sate, în zonele rura- există nici măcar un medic de familie,

D
espre Caravana cu Me-
dici am vorbit, în plină
pandemie de COVID-19,
cu Mihai Ranete, medic
specialist în Radiologie și Imagisti-
că Medicală și unul dintre cei cinci
fondatori ai acestui proiect. Coinci-
denţă sau nu, chiar în momentul în
care l-am întrebat cum crede că se
va schimba abordarea pacienţilor în
caravanele medicale, ţinând cont de
riscul de răspândire a noului corona-
virus, discuţia noastră a fost întrerup-
tă de un mesaj primit prin sistemul
RO-ALERT. SMS-ul din 15 mai anunţa
instituirea stării de alertă în România
și sublinia că pericolul infectării cu
noul coronavirus rămâne ridicat. Nu
a fost nevoie să ne acoperim nasul și
gura cu mască de protecţie și nici să
păstrăm distanţa de 1,5 metri, pentru
că discuţia noastră a avut loc prin tele-
fon, într-o după-amiază de vineri, după
ce dr. Mihai Ranete mi-a mărturisit că
trebuie mai întâi să își ducă fetiţa la
culcare.
Ideea de a face voluntariat medi-
cal a pornit încă din facultate, când a
început să se implice în diferite proiec-
te de acest gen, care nu se desfășurau
neapărat în mediul rural. Prin interme-
diul unor astfel de acţiuni a cunoscut
numeroși oameni cu aceeași pasiune.
Așa a înţeles ce înseamnă cu adevărat
voluntariatul și a ajuns să coordoneze
proiecte asemănătoare Caravanei cu
Medici, care încă nu luase naștere.
„Pe lângă faptul că m-am îndrăgostit
practic de ceea ce înseamnă volun-
tariat, am și văzut anumite defecte,
dezavantaje ale unor idei sau proiecte
organizate de studenţi”, povestește
fondatorul Caravanei cu Medici. Unul
dintre aceste dezavantaje era faptul
că se muncea aproape un an la cre-
area unei echipe, iar ulterior lucrurile
se schimbau, cei implicaţi fiind nevo-
iţi să o ia de la capăt. Din momentul
în care a terminat facultatea, Mihai
a decis, alături de alţi patru colegi
de generaţie (Vlad Berbecar, Claudia
Negrea, Cristina Niţă și Andrei Pop),
Dr. Mihai Ranete
că trebuie să asigure o continuitate
proiectului lor de voluntariat medi-
cal în mediul rural. Și astfel au pus
bazele ONG-ului pe care l-au botezat
„Caravana cu Medici”.
Cadrul legislativ,
un pas uriaș
Am vrut să aflu de la medicul
radio­log ce s-a schimbat de-a lungul
celor șase ani, cât timp a fost preșe-
dintele Caravanei (de la 1 ianuarie
2020, a fost creată o președinţie prin
rotaţie a proiectului). Rolurile, respec-
tiv funcţiile în cadrul ONG-ului erau pur
și simplu simbolice, pentru că fieca-
re voluntar muncea la fel de mult, își
amintește medicul. De la nașterea pro-
iectului de voluntariat s-au schimbat
multe aspecte, însă Mihai Ranete a ţi-
nut să îl detalieze pe cel mai important
dintre toate, și anume cadrul legal.
Mi-a mărturisit că echipa din caravană
nu s-a concentrat atât de mult în direc-
ţia creării unui cadru legislativ, cât pe
faptul de a ajunge în satele unde locu-
itorii nu aveau acces la servicii medi-
cale. „Totuși, am încercat să rămânem
aproape și de obiectivul acesta, și iată
că am reușit să introducem un amen-
dament în Legea Sănătăţii, prin care
le, ceea ce este un pas, un hop uriaș”,
a subliniat medicul. Acesta este doar
începutul. Peste acest amendament,
subliniază tânărul, trebuie aduse mul-
te alte amendamente și îmbunătăţiri,
astfel încât ideea de caravană me-
dicală și serviciile medicale oferite în
acest mod să ajungă la cât mai mulţi
beneficiari.
O prăpastie adâncă între
rural și urban
L-am rugat pe medicul Mihai
Ranete să îmi povestească ce înseam-
nă, mai exact, să fii voluntar într-o
caravană medicală care ajunge în zo-
nele rurale, acolo unde locuitorii nu au
parte de servicii medicale. În viziunea
interlocutorului meu, „este o oportu-
nitate să poţi să și oferi asemenea
servicii, să poţi să fii și parte a unei
asemenea comunităţi de voluntariat”.
Dincolo de nevoia de „ceva nou”, care
a fost unul dintre motivele pentru care
cei cinci tineri și-au dorit foarte mult
să dezvolte proiecte de voluntariat în
zonele rurale, un alt motiv a fost că în
acest fel au avut șansa să se lovească
de anumite obstacole și să vadă exact
imaginea sănătăţii din mediul rural.
„Prăpastia între mediul rural și mediul
urban este, din păcate, una foarte
adâncă. Și asta o spun și cifrele: mor-
talitatea în mediul rural este mai mare
ce să mai spun de alte oportunităţi?”,
se întreabă retoric Mihai Ranete. Toate
aceste probleme și lista lungă de pro-
vocări i-au stimulat și mai mult pe cei
cinci tineri să meargă mai departe cu
proiectul Caravana cu Medici.
Populaţia vulnerabilă
are nevoie de sprijin
La sfârșitul lunii mai am primit
răspunsuri și de la dr. Beatrice Mahler,
managerul Institutului de Pneumoftizi-
ologie „Marius Nasta” din București.
Mi-a vorbit atât despre necesitatea
unui cadru legislativ pentru activită-
ţile de tipul caravanelor medicale,
cât și despre importanţa caravane-
lor de screening pentru TB, mai ales
pentru acele categorii de persoane
vulnerabile din ţara noastră.
Caravanele de screening TB ale In-
stitutului „Marius Nasta” sunt practic
niște cabinete medicale dotate cu apa-
ratură radiologică, explică dr. Beatrice
Mahler, aparatură care dispune de
un soft performant. Acesta utilizează
inteligenţa artificială și permite, după
efectuarea radiografiei, obţinerea unui
scor de risc cu valori diferite în func-
ţie de probabilitatea de
a fi sau nu bolnav de
tuberculoză. Astfel, În cele
cu ajutorul cara- șase ediţii ale
vanelor, Institutul campaniei „Nu am
făcut destul”, în total
s-au implicat peste 400
de medici și studenţi
voluntari.
 Special VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26
9

ele medicale,
CONDIŢII PREVĂZUTE ÎN LEGE
În 21 mai 2020, președintele României a promulgat legea care creează
cadrul legal pentru ca medicii să poată asigura servicii temporare prin inter-
mediul caravanelor medicale, potrivit Agerpres. Actul normativ vine cu o com-
pletare la un articol important din Legea nr. 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătăţii. Alineatul care completează articolul 135 din Legea Sănătăţii

sănătăţii
vizează zonele cu acoperire deficitară cu servicii medicale.

Ce aduce noul amendament

Articolul 135, alineatul 3 enumeră prin ce tipuri de dispensare, laboratoa-
re, centre, cabinete, staţionare de zi, unităţi medicale mobile se acordă servi-
ciile medicale de specialitate.
Completarea, mai exact, litera f) din amendamentul care a fost promulgat
recent de președintele Klaus Iohannis, arată că servicii medicale de specialita-

ul rural
te se acordă şi prin: „medici specialiști, în cazul organizării de activităţi tempo-
rare tip caravană medicală în zone cu acoperire deficitară cu servicii medicale.
În acest caz, caravana medicală se poate desfășura cu notificarea direcţiei de
sănătate publică judeţene sau a municipiului București, în clădiri care posedă
autorizaţie sanitară de funcţionare sau în corturi medicale special amenajate”.
Forma care a fost propusă pentru promulgare poate fi consultată pe site-ul
Camerei Deputaţilor.

tui an, legea care creează cadrul pentru asigurarea serviciilor
r medicale. În acest context, am discutat cu medici și
tfel de acţiuni, pentru a înţelege cât de importante sunt serviciile
de Pneumoftiziologie are acţiuni de
screening TB în București-Ilfov, Argeș,
Bacău, Dâmboviţa. Sunt depistate,
spune managerul, cazurile de tubercu-
loză în rândul populaţiei fără adăpost
și al populaţiei din mediul rural.
Accesul rapid la diagnostic
Referitor la legea care reglemen-
tează serviciile medicale prin interme-
diul caravanelor, promulgată recent
de președintele României, managerul
de la „Marius Nasta” spune că mo-
dificări legislative trebuie făcute per-
manent. De ce? Pentru că în acest
mod se poate veni în sprijinul nevoii
0
de servicii medicale pentru întreaga
populaţie, și cu atât mai mult în spri-
jinul populaţiei vulnerabile care ne-
cesită acces rapid la metode de dia-
gnostic și prevenţie, completează ea.
„Nu trebuie să uităm și că, în multe
zone rurale, România are o populaţie
îmbătrânită, greu deplasabilă și atunci
’’
Am vrea să facem mult
mai multe [iniţiative
în viitor] și avem tot felul
de idei. Ne gândeam la un parte-
Grupaj realizat de neriat cu Caravana cu Medici. (...)
Florentina Ionescu Ideile sunt foarte bune și chiar
dacă avem proiecte pe care am
vrea să le punem în practică, din
păcate problema finanţării este
una complicată. (Radu Gănescu,
președinte COPAC)
programul caravanei și unde li se fac
ecografii mamare tuturor doamnelor
care doresc acest lucru”, a adăugat
Cezar Irimia.
Nevoia de investiţii în
sănătate
Am discutat recent pe subiectul
legislaţiei și cu Radu Gănescu, preșe-
dintele Coaliţiei Organizaţiilor Paci-
enţilor cu Afecţiuni Cronice
La din România (COPAC),
finalul care a amintit de un
caravanelor „Nu am demers pe care
făcut destul” din 2019, coaliţia l-a iniţiat
medicii au descoperit că 86% în 2015. Carava-
dintre femeile consultate nu nele COPAC de
făcuseră niciodată o ecografie la acea vreme nu
sau o mamografie și că 70% au fost caravane
dintre femei nu făcuseră medicale pro-
niciodată autopalparea priu-zise, ci o serie
sânilor. de eforturi desfășu-
rate în mai multe orașe
din ţară, pentru a strânge
Și asociaţiile de pacienţi campanie «Nu am făcut destul», care semnături. Scopul? Pentru a crește
organizează caravane se adresează de fapt cancerului ma- bugetul alocat Sănătăţii din produsul
În 2019, campania „Nu am făcut mar și care are loc doar în mediul ru- intern brut (PIB).
destul”, desfășurată de Federaţia Aso- ral”, a declarat Cezar Irimia, președin- Propunerea COPAC a vizat un pro-
ciaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), tele FABC, pentru Viaţa Medicală. iect numit „Pacient de România – 6%
a ajuns la ediţia a șasea. Campania pentru Sănătate!”. În cadrul acestuia
înseamnă numeroase caravane medi- Implicarea rezidenţilor au fost organizate dezbateri publice
cale, care ajung an de an în mai multe și a studenţilor mediciniști cu reprezentanţii Colegiului Medicilor,
judeţe ale României, iar femeilor din An de an, caravanele FABC au cu cei ai DSP, cu cei ai diferitelor so-
mediul rural li se efectuează investiga- ca obiectiv testarea a aproximativ cietăţi profesionale din Sănătate și cu
ţii medicale gratuite. De-a lungul ani- 1.000 de femei din mediul rural pen- mulţi alţi actori importanţi din dome-
lor, caravanele „Nu am făcut destul” tru cancerul de sân și, totodată, atra- niu, în orașe precum Iași, Cluj-Napoca,
au devenit din ce în ce mai complexe. gerea atenţiei autorităţilor în ceea ce Timișoara, Zalău, Râmnicu Vâlcea,
Investigaţiile cuprind acum, pe lângă privește importanţa implementării București. „Am avut activităţi de stra-
ecografii mamare (în sate), mamogra- unui program de screening naţional dă, în sensul de instalare de corturi
fii (în orașele apropiate, în cazul în care pentru depistarea acestei patologii. În în centrul acestor orașe, cu materiale
există suspiciunea de leziune malignă) campanie sunt implicaţi și medici rezi- informative, cu voluntari. Am strâns
și dermatoscopii, spirometrii, EKG, mă- denţi, dar și studenţi de la facultăţile semnături în ideea de a face aceas-
surarea tensiunii arteriale și a pulsului de medicină. „Luăm cu noi medici de tă iniţiativă”, a explicat președintele
etc. „În condiţiile în care România nu specialitate, rezidenţi și suntem ajutaţi COPAC. Din păcate, nu s-a ajuns la
are programe de screening, profilaxie, de societăţile studenţilor mediciniști numărul necesar de semnături. Chiar
nu are programe de informare, am zis și de studenţii din anii terminali. Im- și așa, spune Radu Gănescu, organi-
să le întindem o mână celor vitregiţi portant este și faptul că noi avem în zaţia pe care o reprezintă a încercat
de asistenţa medicală primară din dotare un ecograf mamar care ajunge să atragă atenţia că este nevoie de
ţara în lung și în lat, îmi povestește dr.
Asma Battah, medic specialist pedo-
dont. Este vorba de activităţi desfă-
șurate într-un program de voluntariat
care își propune să îi ajute pe copiii cu
probleme dentare, pe micuţii din medii
defavorizate, de la sate, pe cei care nu
au văzut niciodată un medic stomato-
log sau cum arată un cabinet stoma-
tologic. S-a alăturat acestei iniţiative
în 2016 și spune că „a fost o decizie
imediată atunci când am auzit despre
proiect și când am văzut că se caută
medici voluntari”.
Primele probleme
Dificultăţile cu care s-au confrun-
tat medicii stomatologi din iniţiativa
„Zâna Merciluţă” au venit practic din
zona de legislaţie, povestește medi-
cul pedodont. În anul 2016, volun-
tarii au obţinut o dubiţă, donaţie din
partea unei companii. Au apelat la
o firmă din Cluj-Napoca care trans-
forma dubiţele în ambulanţe, iar dr.
Asma Battah recunoaște că acela a
fost momentul când s-au lovit de pri-
ma problemă: „Aveam legea, dar nu
aveam aplicabilitatea ei: ce funcţii
trebuie să îndeplinească [dubiţa], ce
mărime, ce dotări, de ce avem nevoie
ca să putem primi autorizaţie de func-
ţionare. Practic, eram primul cabinet
mobil și nu funcţionam ca atare, fă-
ceam doar profilaxie. Doar îi spălam
pe copii pe dinţi și le făceam sigilări
pentru prevenţie”.
Ordin de ministru
Medicul a mai povestit că, dorind
să obţină autorizaţia de funcţionare
pentru cabinetul stomatologic mobil,
a fost nevoie ca echipa implicată în
„Zâna Merciluţă” să obţină un ordin
de ministru, care să prevadă ce func-
ţii trebuie să îndeplinească mașina
sau dubiţa, ce dotări trebuie să aibă
cabinetul mobil, ce spaţiu să fie alo-
cat, dacă este nevoie de apă, sterili-
zator de aer, compresor etc. „Ne-am
dus în dezbateri la Ministerul Sănă-
tăţii și până la urmă, după un an,
am obţinut autorizaţia (Ordinul MS
606/07.05.2018)”, a conchis medi-
cul pedodont Asma Battah. Ordinul
amintit de ea prevede normele me-
todologice privind înfiinţarea, organi-
zarea şi funcţionarea cabinetelor şi
unităţilor medicale mobile.
Desigur, provocările au apărut și

este extrem de necesară existenţa
unor caravane mobile de diagnos-
tic care pot depista afecţiuni grave,
cum este tuberculoza, o boală cu
un impact puternic asupra sănătăţii
publice”, a subliniat Beatrice Ma-
hler, care este totodată vicepreșe-
dinte în Comisia de Pneumologie a
Ministerului Sănătăţii.
’’
satele României. Am făcut această în toate aceste localităţi unde avem investiţii în sănătate, de creștere de în deplasările prin ţară – începând de
fonduri în acest sector, de finanţare și la drumurile impracticabile și până
Caravanele mobile de depistare a tuberculozei se aliniază în primul că Sănătatea trebuie să fie o prioritate la lipsa de colaborare a autorităţilor
rând Strategiei Naţionale de Control al Tuberculozei din România. pentru decidenţi. locale. Au existat situaţii în care re-
Prin intermediul acestor caravane, Institutul «Marius Nasta» prezentanţii unităţilor școlare nu au
realizează o diagnosticare activă a tuberculozei, practic încercăm să câș- Provocările primului anunţat părinţii elevilor că o echipă a
tigăm lupta împotriva TB acolo, în stradă, unde este atât de multă nevoie. cabinet stomatologic mobil iniţiativei „Zâna Merciluţă” vine în lo-
Diagnosticarea tuberculozei trebuie să se facă cât mai precoce, pentru a „Zâna Merciluţă” este primul ca- calitate și, astfel, medicii stomatologi
limita îmbolnăvirile. (Beatrice Mahler, manager „Marius Nasta”) binet stomatologic mobil care străbate nu au avut pe cine să trateze.
10 VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26
În timpul epidemiei de
COVID-19, pe care încă o
trăim, voci critice au revelat
pericolul realizării unei
distopii politico-medicale,
al instaurării unui regim
tehnocratic totalitar, a cărui
deviză este „Totul pentru
sănătate”. Câteva nuanţe
sunt necesare.
E
pidemiile sunt, „cu sigu-
ranţă, între toate neno-
rocirile acestei lumi, cele
mai nemiloase și aducă-
toare de suferinţă”, scrie un cronicar
al pestei din 1630. Model al răului
absolut, flagelul a făcut ravagii pe pă-
mânt fără să întâmpine vreo rezis-
tenţă din partea medicinei, a cărei
singură recomandare timp de sute
de ani, reluând o veche îndrumare
hipocratică, a fost „cito, longe fugas
et tarde redeas” („pleacă-n grabă de-
parte și întoarce-te târziu”). Panica
și dezordinea au ocupat astfel în tim-
pul crizei golul lăsat de știinţă, căci
unul dintre rolurile cunoașterii este
tocmai disiparea spaimei.
Într-o lume infestată, în care le-
gile civile și morale sunt suprimate
de frică, fiecare individ devine liber
de toate constrângerile să-și găseas-
că reguli noi de viaţă. În ciuda mă-
surilor de poliţie pe care magistraţii
orașelor din Evul Mediu le luau, „ori-
șicine putea să facă ce poftea” în tim-
pul epidemiei de pestă din Florenţa,
scrie Boccaccio în „Decameronul”.
Omul mediu și calea de mijloc dis-
par, lăsând locul lașilor și eroilor. În
felul acesta, epidemia funcţionează
ca o lentilă care mărește, un extra-
ordinar revelator al naturii umane,
lucru subliniat de toţi marii ob­
servatori, de la Tucidide la Camus.
Apariţia primului
epidemiolog
Cum se explică însă îndelun-
gata neputinţă a medicinei în faţa
Anxietatea medicului
F aptul că medicii trăiesc mai
puţin decât media populaţiei
generale pare un paradox. Cum
se pot apăra medicii de riscurile
dezechilibrante? Nu discutăm
acum despre credinţă, religie, un
reazem, desigur, puternic. Co-
mentăm însă valoarea artei, de
orice fel. Nu este întâmplător fap-
tul că medicii au, în București, o
orchestră simfonică, că sunt bine
reprezentaţi în sălile de concert.
Depresia este mai frecventă la
medici, consumul de anxiolitice și
sedative este mai ridicat la aceas-
tă categorie, ca să nu mai vorbim
despre antidepresoare.
În urma cu trei decenii, me-
dicii citeau mult, cărţile, mai cu
seamă cele interzise (Soljeniţîn,
Radu Gyr, Paul Goma), circulau
din mână în mână, între prieteni,
trecute cu dificultate peste grani-
ţă. Ne mai amintim vremurile în
care, dacă aveai o mașină de scris
erai obligat să treci periodic pe
la așa-zisele organe și să prezinţi
mostre de claviatură în baza căro-
ra puteai fi identificat dacă erau
răspândite manifeste sau scrieri
cu idei considerate subversive? De
sistemul duplicitar în care ne edu-
cam copiii? Cu toate acestea, de-
presia la nivel populaţional și mai
cu seamă în rândul medicilor nu
Controlul epidemiilor
și spectrul somatocraţiei
epidemiilor? Învăţătura hipocrati-
că a devenit cu timpul dogmatică
și a exercitat asupra medicilor, se-
cole de-a rândul, un control con-
ceptual cvasi-total, situaţie rezu-
mată perfect de Geronte, personaj
în „Medic fără voie”, de Molière:
„Pentru că Hipocrate a zis, trebuie
făcut”, zice acesta. Cuvântul „Pă-
rintelui medicinei” e lege în secolul
17. Or, medicina hipocratică are
un caracter individual, se adresea-
ză exclusiv pacientului, și-n felul
acesta nu putea să sesizeze dimen-
siunea colectivă, populaţională,
pe care orice epidemie o prezin-
tă. Pentru controlul epidemiilor
era nevoie de depășirea unei pie-
dici conceptuale, trebuia trecut
de la studiul bolnavului la cel al
populaţiei.
Acest obstacol începe să fie
depășit în secolul 19, iar unul din-
tre pionieri este medicul Pierre
Louis, care, într-o confruntare cu
celebrul François Broussais, și-a
pus întrebarea eficienţei trata-
mentului prin sângerare în cazul
bolilor febrile, boli pe care teoria
umorilor le explica printr-un exces
de sânge. Studiind fișele a 77 de
pacienţi suferinzi de pneumonie
și internaţi la spitalul Charité din
Paris, medicul a comparat mor-
talitatea în rândul celor sângeraţi
la începutul bolii sau câteva zile
mai târziu. Probabil inconștient
de valoarea epistemologică a ex-
perienţei, Louis a aplicat o dublă
lovitură dogmei hipocratice: a de-
monstrat ineficienţa sângerării, re-
mediu clasic pe atunci, și a deschis
drumul medicinei populaţionale,
comparative.
avea proporţiile pe care le vedem
astăzi.
Astăzi, depresia a devenit co-
pleșitoare. Omenirea așteaptă un
ideal mobilizator. Pentru Basa-
rabia și Bucovina facem prea pu-
ţin. Nu ne onorăm eroii care s-au
jertfit pentru dăinuirea acestui
neam. Se citește mult mai puţin
după căderea comunismului, oa-
menii sunt acaparaţi de televizor.
Un alt pionier este anestezis-
tul John Snow, a cărui fascinantă
poveste se petrece în secolul 19, în
plină epidemie de holeră la Londra.
În urma mai multor autopsii pe care
le practică, Snow ajunge la conclu-
zia că holera e o boală intestinală
’’
pricinuită de apa contaminată, și nu
de aer, așa cum teoria dominantă a
Știinţific nu
înseamnă adevăr
absolut, definitiv și
necriticabil – aceasta e
definiţia dogmei –, însă
e cel mai bun răspuns
raţional la o chestiune
precisă, la un moment dat.
miasmelor afirma. Mai apoi, medi-
cul conduce o adevărată muncă de
detectiv în cartierul Soho, identifică
și obţine închiderea pompei de apă
răspunzătoare de contagiune, deve-
nind astfel primul epidemiolog din
istorie.
De la patologie la sănătate
În același spirit, doctorul
Villermé publică în 1840 celebra
lucrare „Tabloul stării fizice și mora-
le a muncitorilor”, în care sunt cer-
cetate condiţiile de viaţă, de mun-
că și bolile de care suferă aceștia.
Medicina devine o știinţă socială,
după cum spune Virchow. Descope-
ririle lui Pasteur și Koch lărgesc și
mai mult domeniul medicinei: prin
programele de prevenţie, vaccina-
re și educaţie, medicii acţionează
acum nu numai în spitale alături
de bolnavi, ci și în dispensare sau
școli, asupra oamenilor sănătoși.
Lectura este un dialog cu autorul,
privitul micului ecran este pasiv.
Ingurgităm ceea ce ni se oferă.
O statistică la scară redusă
arată că medicii acordă lecturii
doar 20% din timpul de dinainte
de 1989. Din lumea medicală oc-
cidentală vin totuși vești îmbucu-
rătoare. În facultăţile de medicină
au apărut catedre de literatură. În
SUA, de asemenea. Publicaţiile
Obiectul revoluţiei medicale din
secolul 19 este astfel mai mult sănă-
tatea, decât boala, și în primul rând
sănătatea populaţiei. În locul me-
dicilor ambulanţi și-al purgaţiilor,
apare un aparat administrativ statal
împuternicit cu gestiunea sănătăţii
publice în baza statisticilor.
„Soma” – corp, „cratos” –
autoritate
Extinderea domeniului medical
dincolo de patologie, prin includerea
sănătăţii, aduce medicina în raport
cu domenii până atunci îndepărtate,
precum cel politic sau economic. În
margine, frontiera politico-medicală
e permeabilă, politizarea medicinei
merge mână în mână cu medicaliza-
rea politicului: apare spectrul unei
teorii politice care subordonează so-
cialul biologicului, care asimilează
complet societatea unui organism și
conduce la ceea ce Michel Foucault
numește somatocraţie („soma”
– corp, „cratos” – autoritate), o so-
cietate de control al cărei ideal e
sănătatea. În somatocraţie, frica
permanentă de boală și hipertro-
fierea dreptului la sănătate stri-
vesc celelalte libertăţi: pentru un
spor de securitate sanitară, mai
puţină libertate de mișcare sau de
întrunire și asociere.
În timpul epidemiei de
COVID-19, pe care încă o trăim,
voci critice au revelat pericolul re-
alizării unei distopii politico-me-
dicale, al instaurării unui regim
tehnocratic totalitar, a cărui deviză
este „Totul pentru sănătate”. Câteva
nuanţe trebuie introduse aici, căci
altfel critica devine oarbă și, inca-
pabilă să cearnă bobul de neghină,
știinţifice includ și pagini de lite-
ratură. Robert Harrington, de la
Stanford University, un nume în
cardiologie a avut o discuţie tele-
vizată și publicată în martie 2020,
cu Abraham Vergese, autorul căr-
ţii „Cutting Stone”. Tema era rolul
poeziei și ficţiunii într-o pande-
mie. Dar am putea oferi exemple
și de la noi, un Emil Lungeanu
sau controversatul Dinu Săraru
Varia
John Snow
favorizează întoarcerea la o
medicină pre-raţională.
Controlul epidemiilor are, înce-
pând cu secolul 19, o bază știinţifică
ce se întemeiază pe descoperirile lui
Pasteur, Koch și Snow: „în vremurile
cele bune de demult, când oamenii
se îmbolnăveau și mureau cu miile,
nimănui nu i-ar fi trecut prin minte
că succesele uimitoare ce se săvâr-
șesc acum sub ochii noștri ar fi cu
putinţă”, scrie Cehov în 1892 într-o
scrisoare întocmită în timpul unei
epidemii de holeră.
Știinţific nu înseamnă adevăr
absolut, definitiv și necriticabil –
aceasta e definiţia dogmei –, însă
e cel mai bun răspuns raţional la o
chestiune precisă, la un moment
dat. În sensul acesta, tehnicile de
control al epidemiei nu mai sunt
măsuri poliţienești dictate de un că-
pitan, ca-n Evul Mediu, sunt tehnici
fundamentate știinţific, criticabile
pe tărâmul știinţei, și care pot fi re-
fuzate politic dacă sunt judecate, de
exemplu, ca fiind excesive și liber-
ticide. Adevăratul pericol rezidă,
însă, în prelungirea acestor măsuri
excepţionale în afara contextului
epidemic, sub pretextul unor ame-
ninţări închipuite, și aici este nevoie
de vigilenţă și de atitudine critică.
Dr. Alexandru Cupaciu
au scris pagini emoţionante pe
această temă.
Se va ridica o nouă generaţie
de medici, care să fi depășit obse-
sia tehnologiei ca unică valoare în
relaţia cu omul bolnav? Mai apro-
piaţi de filosofie și de profilul uma-
nist? Concluzia inspiratei discuţii
purtate de cei doi amintiţi mai
sus a fost că subestimăm puterea
ficţiunii de a schimba lumea.
A apărut o reţea de medici,
pornită din Scoţia, mai apropiaţi
de pacient, care prescrie alături
de medicamente și anumite cărţi.
Mai mult, există și farmacii care
livrează cărţile prescrise. Studii
efectuate în SUA, Israel, Finlanda
ș.a., pe loturi mari de vârstnici,
au demonstrat statistic faptul că
cei care citesc au o viaţă mai lun-
gă decât ceilalţi, dar și un nivel
de anxietate mai redus. Un astfel
de studiu s-ar putea organiza și
în România, ţară cu durată de via-
ţă mult mai redusă în raport cu
celelalte state UE.
Exerciţiul așternerii pe hârtie
a memoriilor este o ocupaţie liniș-
titoare. Efortul intelectual de ori-
ce fel împiedică îmbătrânirea cre-
ierului. Un alt mijloc de a ieși din
stresul solitudinii este atitudinea
activă, participarea la viaţa socie-
tăţii, civismul sub toate aspectele,
implicarea politică, atitudinea
intolerantă faţă de răul din jurul
nostru, pe care nu trebuie să-l
lăsăm să prolifereze.
Conf. dr. Corneliu Zeana

Reuniuni medicale
Aderenţă și inerţie clinică
la graniţa dintre specialităţi
Costurile ridicate, efectele
adverse, factorii legaţi de
pacienţi și factorii legaţi de
disponibilitatea terapiilor
sunt elemente care
conduc la non-aderenţă
terapeutică. Subiectul
a fost analizat în cadrul
Conferinţei de Aderenţă și
Inerţie Clinică, desfășurată
la 16 iunie în mediul online.
T
emele abordate în cadrul
manifestării știinţifice au
fost grupate în trei sesi-
uni, cu focus pe diabetul
zaharat, bolile endocrine, afecţiunile
pulmonare, hipertensiunea arterială
și boala renală cronică.
Despre importanţa aderenţei la
terapie în managementul pacienţilor
cu osteoporoză a vorbit prof. dr. Cătă-
lina Poiană. Osteoporoza este o afec-
ţiune caracterizată prin modificarea
rezistenţei osoase, atât din punct
de vedere cantitativ, cât și calitativ,
aceste modificări antrenând un risc
de fractură crescut. La nivel mon-
dial, la fiecare trei secunde se pro-
duce o fractură osteoporotică, iar în
România există peste 1 milion de
persoane cu osteoporoză.
Tratamentul în osteoporoză
Conduita terapeutică în osteopo-
roză se ghidează după riscul de frac-
tură. Cea mai utilizată medicaţie în
această afecţiune este reprezentată
de bisfosfonaţi, iar o problemă frec-
ventă în cazul tratamentului oral cu
aceste substanţe este că un număr
ridicat de pacienţi întrerup admi-
nistrarea lui din proprie iniţiativă.
Pacienţii care urmează tratament cu
bisfosfonaţi preferă în general admi-
nistrarea lunară (76%), comparativ
cu cea săptămânală (22%) și cea zilni-
că, ne arată studiul VIVA. Se pare că o
frecvenţă mai mică de administrare
a medicaţiei duce la un plus în ceea
ce privește calitatea vieţii pacienţilor
și le asigură un oarecare grad de in-
dependenţă. În plus, datele arată că
o treime dintre pacienţii cărora le-a
fost prescris tratamentul cu bisfosfo-
naţi nici măcar nu l-au iniţiat, iar rata
de persistenţă a tratamentului la un
an este de 60%, la cinci ani scăzând
dramatic la 25%.
Pentru alte tipuri de terapii pre-
scrise, cifrele arată o persistenţă de
58% pentru denosumab și de 69%
pentru teriparatid. Date din studiul
DAPS (Denosumab Adherence, Pre-
ference and Satisfaction) arată că de-
nosumab, care se administrează de
două ori pe an, subcutanat, prezintă
o persistenţă mai bună (87,3%) com-
parativ cu bisfosfonaţii administraţi
săptămânal (76,6%).
Nivelul scăzut al aderenţei la
tratament determină reducerea
substanţială a efectului terapeutic
al medicamentului și a protecţiei în
ceea ce privește riscul de fractură,
ne arată prof. dr. Cătălina Poiană. Cu
cât un medicament are mai multe
reacţii adverse și cu cât frecvenţa de
administrare este mai mare, cu atât
aderenţa este mai mică. De aseme-
nea, depresia și polipragmazia pot
influenţa negativ aderenţa; în
schimb, pacienţii cu istoric pozitiv
de cădere sau fractură osteoporotică
sunt mai aderenţi la terapie.
Au fost identificate strategii de
îmbunătăţire a aderenţei, specifice
pacienţilor cu osteoporoză:
- măsurarea markerilor biochi-
mici ai turnover-ului osos (evidenţia-
ză în câteva luni anumite modificări),
- comunicarea rezultatelor paci-
entului,
- măsurarea densităţii minerale
osoase (evidenţiază modificări la un
interval mai lung de timp).
Există o legătură clară între redu-
cerea markerilor de turnover osos și
reducerea riscului de fractură pentru
agenţii antiresorbtivi (o reducere a
markerilor cu 50% determină o redu-
cere de peste 60% a riscului de fractu-
ră vertebrală).
Cele cinci dimensiuni ale
non-aderenţei terapeutice
În cadrul primei sesiuni, dedica-
te diabetului zaharat, prof. dr. Maria
Moţa a vorbit despre aderenţa la tra-
tament și inerţia clinică a pacienţilor
diagnosticaţi cu această boală croni-
că, în special în contextul epidemio-
logic actual.
Studiile arată că în cazul re-
ducerii aderenţei la jumătate, ac-
ţiunea medicamentelor se reduce
la jumătate. Analiza aderenţei aces-
tor pacienţi la medicaţia antidia-
betică îi încadrează în grupa cu cea
mai scăzută aderenţă, undeva la
60%. În plus, în afară de aderenţă,
persistenţa este extrem de impor-
tantă. Aceste două elemente sunt
influenţate de mai mulţi factori:
modul de administrare (teama de
injectare), frecvenţa administră-
rii și complexitatea tratamentului,
teama de efecte adverse, anumite
așteptări sau preconcepţii, neînţe-
legerea beneficiilor tratamentului,
costuri legate de tratament.
Dacă într-un studiu clinic un me-
dicament antidiabetic s-a dovedit
a fi eficient și a scăzut cu peste 1%
hemoglobina glicozilată, în realita-
te, eficienţa acestuia este undeva la
jumătate, explică prof. dr. Moţa.
În ceea ce privește tipul de tra-
tament, cea mai mare aderenţă a
fost sesizată la medicamentele care
se administrează o dată pe săptă-
mână. Pacienţii preferă dulaglutid
(cu administrare săptămânală) faţă
de liraglutid (administrare zilnică).
Comparând dulaglutid și exenati-
dă cu administrare săptămânală,
se pare că dulaglutidul are o persis-
tenţă mai mare, având un sistem de
administrare mai simplu.
Există cinci dimensiuni ale
non-aderenţei, ne explică prof. dr.
Maria Moţa: un sistem sanitar pre-
car, costuri ridicate, efecte adverse,
factori legaţi de pacienţi și factori
legaţi de disponibilitatea terapiilor în
prezent. Pentru a îmbunătăţi aderen-
ţa, trebuie aplicate diferite strategii,
una dintre acestea fiind cuprinsă sub
acronimul SIMPLE (simplificarea
schemei terapeutice, educaţia me-
dicală, modificarea comportamen-
telor și a credinţelor pacienţilor,
empatie, încredere și comunicare
din partea medicului, îngrijire medi-
cală centrată pe tratament, evaluarea
aderenţei). Aceste cinci elemente
ale aderenţei au fost influenţate de
perioada dificilă de carantină în
contextul COVID-19.
Hidroxiclorochina
și diabetul zaharat
Tratamentul cu hidroxicloro-
chină (HCQ) a fost inclus ca medi-
cament de primă linie în ghidurile
pentru tratamentul infecţiei cu
SARS-CoV-2 la începutul pandemiei.
Conf. dr. Anca Pantea-Stoian a expli-
cat ce impact are acest tratament la
pacientul cu diabet zaharat și care
sunt controversele actuale.
Hidroxiclorochina este un an-
timalaric, folosit în special în do-
meniul reumatologiei. Se pare că
aceasta ar avea efecte pleiotrope:
hipolipemiant (probabil prin efectul
său de a crește numărul de receptori
pentru LDL-c și a scădea sinteza de
colesterol); antiplachetar și antitro-
11
’’
VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26
Mai puţin de
50% dintre
pacienţi continuă
terapia pentru
osteoporoză mai mult
de un an.
(Prof. dr.
Cătălina
Poiană)
mbotic (prevenind activarea pla-
chetelor); în sindromul metabolic
(îmbunătăţește secreţia de insulină
și, la o administrare de 80 mg/zi,
poate îmbunătăţi tensiunea arteria-
lă). Cele mai importante efecte ad-
verse ale HCQ se manifestă la nivel
ocular, însă datele arată că pentru o
utilizare cronică, prevalenţa toxici-
tăţii oculare este sub 2%. În același
timp, HCQ poate fi cardiotoxică și
nefrotoxică.
Studiul controversat publicat în
The Lancet în luna mai și retras ulte-
rior a îngrijorat întreaga comunitate
medicală, însă a fost urmat de mari
dubii asupra cohortelor incluse și a
analizei statistice efectuate. Pe baza
informaţiilor din aceste studii, FDA
a atras atenţia asupra potenţialului
nefrotoxic și cardiotoxic și, din acest
motiv, multe ţări au retras HCQ
din protocolul terapeutic pentru
COVID-19.
În plus, un studiu interesant
realizat pe șoareci de laborator, pu-
blicat recent, atrage atenţia asupra
potenţialului risc letal al administră-
rii hidroxiclorochinei în asociere cu
metformin, însă acest efect trebuie
evaluat prin studii ulterioare. De
asemenea, există date care arată că
neuropatia diabetică ar fi agravată
de administrarea HCQ. Hidroxi-
clorochina este o moleculă ieftină,
benefică și poate fi folosită sub anu-
mite auspicii în COVID-19, însă la
pacienţii cu diabet zaharat riscul
major este cel de hipoglicemie seve-
ră. Există două studii clinice în desfă-
șurare care evaluează administrarea
hidroxiclorochinei la pacienţii cu di-
abet zaharat, iar rezultatele lor sunt
așteptate cu nerăbdare.
Rolul medicului de familie
Dr. Daciana Toma a prezentat un
studiu prin care a evaluat aderenţa la
tratament a pacienţilor diagnosticaţi
cu hipertensiune arterială (HTA). Au
fost incluși 1.510 pacienţi diagnosti-
caţi cu HTA până la 1 ianuarie 2019,
urmăriţi timp de un an. Dintre ei,
32% nu au luat deloc tratament de la
medicul de familie, procurând trata-
mentul de la medicul cardiolog sau
internist ori cumpărându-l de la far-
macie. Doar 48% au luat reţete pe un
an, iar 12% au avut acoperite de reţete
între șase și nouă luni, cei mai mulţi
neglijându-și tratamentul. Se pare
că pacientele au fost mai aderente la
tratament comparativ cu bărbaţii, la
fel și persoanele mai în vârstă faţă de
cele tinere.
Câteva motive identificate pri-
vind non-aderenţa în HTA au fost:
ignoranţa, nepăsarea, neglijenţa, lip-
sa pacientului pe durate lungi din lo-
calitatea de domiciliu, imposibilita-
tea deplasării lor la cabinet. Medicul
de familie trebuie să identifice moti-
vul care stă la baza non-aderenţei pa-
cientului și să încerce să comunice cu
acesta. Indiferent de atitudinea și pă-
rerea pacienţilor, medicul trebuie să
livreze informaţia corectă și să ofere
argumente la opinia eronată.
Dr. Roxana Dumitriu
12 VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26
RECOMANDĂRI SRR: Managementu
în contextul COVID-19
Pacienţii cu boli reumatice de tip inflamator/autoi-
mun sunt mai expuși în faţa infecţiilor, din cauza bolii
propriu-zise, a comorbidităţilor și a tratamentului. De
aceea, medicul reumatolog trebuie să evalueze riscul și
să individualizeze conduita terapeutică, atrag atenţia
reprezentanţii Societăţii Române de Reumatologie.
C
onform nomenclaturii OMS,
afecţiunea denumită „coro-
navirus disease 2019” sau,
în abreviere, COVID-19, este
determinată de un virus ARN ce apar-
ţine familiei coronavirusurilor, denumit
„severe acute respiratory syndrome
coronavirus 2”, SARS-CoV-2. Acesta
are infecţiozitate înaltă, cu o transmi-
tere care se face prin cel puţin două
modalităţi:
- contact direct, de la om la om, în
principal prin picături respiratorii, pro-
duse de o persoană infectată atunci
când tușește, strănută sau vorbește;
acestea sunt infectante dacă intră în
contact cu mucoasele nazală, bucală
sau oculară. În mod obișnuit, picături-
le respiratorii nu se răspândesc pe o
distanţă mai mare de 2 metri (de unde
rezultă și recomandarea de distanţare
socială) și nu persistă în aer;
- contact indirect: particulele virale
eliminate de persoane infectate se pot
depune pe diverse suprafeţe și pot fi
preluate pe mâinile altei persoane, fi-
ind transmise acesteia prin mucoase;
- virusul a fost detectat în sân-
gele și în scaunul persoanelor infec-
tate, însă nu este clar în ce măsură
transmiterea fecal-orală contribuie la
răspândirea bolii;
- nu este clară posibilitatea trans-
miterii virusului de la mamă la făt sau
prin laptele matern.
Riscul maxim de contagiozitate
pare să fie prezent atunci când per-
soana infectată este simptomatică,
iar eliminarea virală este crescută
la momentul debutului simptomatic,
scăzând pe parcursul următoare-
lor zile-săptămâni. Boala se poate
Tabel 1. Principalele boli reumatice care cresc riscul de imunosupresie
Boala reumatică
artrita reumatoidă (PR)
boala Still a adultului
artrita idiopatică juvenilă
spondilartrite
artropatia psoriazică
lupus eritematos sistemic
sclerodermie
polimiozita, dermatomiozita, sindromul
antisintetază
boala mixtă de ţesut conjunctiv
sindrom Sjogren primar
vasculitele (toate, cu excepţia*)
vasculită IgA*
boala prin IgG4
sindroame auto-inflamatoare
polimialgia reumatică
boli reumatice non-inflamatorii sau
inflamatorii care determină diformităţi
importante ale toracelui (cifoza/scolioza
severă)
transmite și în formele asimptoma-
tice sau în faza presimptomatică (de
incubaţie a bolii, de obicei cu 1-3 zile
înainte de debutul simptomelor).
Perioada de incubaţie a bolii varia-
ză între 1 și 14 zile, cu o medie de 4-5
zile de la expunerea infectantă.
CLINIC
Manifestările clinice sunt variabile,
incluzând de obicei febră, tuse uscată,
dispnee, tahipnee, astenie, mialgii. Au
fost raportate anosmie și ageuzie. Mai
rar pot apărea cefalee, rinoree, odi-
nofagie, diaree, greaţă. Există cazuri
asimptomatice (aparent însemnate
numeric), însă frecvenţa acestora este
neclară, deoarece de regulă persoane-
le asimptomatice nu sunt testate.
Persoanele infectate cu SARS-
CoV-2 dezvoltă un răspuns de apăra-
re ce constă în implicarea mai multor
sisteme de protecţie ale organismului.
Se dezvoltă un răspuns imun adapta-
tiv, cu sinteză de anticorpi, iniţial de tip
IgM, și apoi de tip IgG (ambele tipuri
putând fi obiectivate seric). Datele pre-
liminare arată că acești anticorpi au
caracter protector, dar nu este cunos-
cut dacă răspunsul protector apare
la toţi cei infectaţi și care este durata
protecţiei pe care o oferă.
EVOLUŢIE
Cazurile simptomatice variază
semnificativ ca severitate, de la forme
ușoare de boală (aparent majoritare),
până la forme severe (de obicei cu
afectare pulmonară semnificativă),
unele critice (insuficienţă respiratorie
acută, șoc, insuficienţă multi­organică),
cu potenţial letal.
Risc de imunosupresie
determinat de boală
intermediar/mare/foarte mare
(riscul crește semnificativ la cei
cu forme sistemice, vasculită,
afectare viscerală - de ex.:
boală pulmonară interstiţială și/sau
hipertensiune pulmonară)
mare
mare/intermediar
intermediar/mare
intermediar/mare
mare/foarte mare
mare/foarte mare
(riscul crește semnificativ la cei
cu hipertensiune pulmonară)
mare/foarte mare
(riscul crește semnificativ din cauza
slăbiciunii musculaturii respiratorii,
precum și în cazul afectării
pulmonare interstiţiale)
mare
intermediar/mare
mare/foarte mare
mare
mare/foarte mare
mare
intermediar
mare/foarte mare
(riscul crește prin afectarea
semnificativă a formei/capacităţii
cutiei toracice și a mișcărilor
respiratorii)
Dosar Ars medici
În formele severe de boală, SARS- Manifestările bolii la copii sunt
CoV-2 depășește mecanismele fiziolo- similare cu cele ale adultului, dar de
gice de apărare ale organismului și se obicei mai ușoare. A fost semnala-
produce o replicare virală rapidă, care tă apariţia la copii a unor manifes-
determină efecte citopatice directe. La tări asemănătoare bolii Kawasaki,
agravarea afectării pulmonare contri- în aparentă relaţie cu infecţia cu
buie esenţial un răspuns inflamator SARS-CoV-2, însă este încă neclar
exagerat, cu sinteză și eliberare rapidă mecanismul patogenic implicat.
a unei cantităţi excesive de citokine, Diag­nosticul de COVID-19 necesită
Tabel 2. Factorii de risc și comorbidităţile asociate cu imunosupresie la
pacienţii cu boli reumatice inflamatoare/autoimune
Factori de risc Comorbidităţi
vârsta obezitate
sexul masculin diabet zaharat
fumatul boală pulmonară interstiţială
activitate intensă a bolii hipertensiune pulmonară
reumatice alte boli pulmonare
boală cardiacă ischemică
glomerulonefrită
insuficienţă renală
neutropenie
afecţiuni hepatice
Tabel 3. Terapiile utilizate în tratamentul bolilor reumatice, care cresc riscul
de imunosupresie
Terapii remisive Terapii biologice*&# Terapii remisive
sintetice convenţionale sintetice ţintite# și alte
și imunosupresoare* proceduri*
metotrexat (risc mare) toţi blocanţii de TNF inhibitori de JAK
leflunomidă (risc mare) rituximab (în special în apremilast
primul an post-administrare) plasmafereză
transplant de celule stem
azatioprină (risc mare) tocilizumab și sarilumab (pot
ciclosporină (risc mare) afecta sinteza CRP)
ciclofosfamidă (risc foarte abatacept
mare) secukinumab
micofenolat (risc foarte ixekizumab
mare)
tacrolimus (risc foarte TRATAMENT.
mare) INTERACŢIUNI
belimumab FARMACOLOGICE
* riscul de imunosupresie crește semnificativ dacă terapiile sunt folosite asociat. Nu există terapii specifice aprobate
& pentru pacienţii trataţi cu denosumab nu există date privind creșterea riscului de imunosupresie.
# orice terapie biologică sau sintetică ţintită plasează pacientul în categoria de risc mare sau pentru infecţia cu SARS-CoV-2. Trata-
foarte mare. mentul aplicat este suportiv, adaptat
formei de boală, incluzând aport de oxi-
Tabel 4. Riscul de imunosupresie în funcţie de expunerea la glucocorticoizi
gen, iar în formele critice – suport res-
Doze de GC, asocieri farmacologice Risc de imunosupresie
pirator, de preferinţă, atunci când este
≤10 mg/zi, în monoterapie risc scăzut posibil, non-invaziv (administrare de
≤10 mg/zi, în combinaţie cu alte risc intermediar/mare oxigen cu presiune pozitivă, pe mască).
imunosupresoare
Un număr de terapii antivirale sau
10-19 mg/zi, în monoterapie risc intermediar imunomodulatoare sunt în prezent
10-19 mg/zi, în combinaţie cu alte risc mare/foarte mare utilizate off-label în tratamentul infec-
imunosupresoare
ţiei cu SARS-CoV-2 și fac obiectul unor
≥20 mg / zi risc mare/foarte mare studii în desfășurare în numeroase
ţări. Datele comunicate sau publicate
Tabel 5. Riscul de imunosupresie în PR
până în prezent sunt neconcludente
Situaţie clinică a unei paciente Tratament Risc de sau contradictorii.
cu PR în vârstă de 45 de ani imunosupresie
Hidroxiclorochina și clorochi-
fără comorbidităţi, PR stabilă, în sulfasalazină nu are risc crescut na, singure sau asociate cu azitro-
remisiune
micină, plecând de la date care au
fără comorbidităţi, PR stabilă, în sulfasalazină+10 mg risc intermediar
demonstrat activitate in vitro împotri-
remisiune prednison/zi
va SARS-CoV-2, au fost intens media-
fără comorbidităţi, PR stabilă, în metotrexat+blocant de risc mare
tizate și administrate off-label sau în
remisiune TNF
studii clinice, în speranţa că ar putea
diabet zaharat, PR stabilă, în metotrexat+blocant de risc foarte mare
remisiune TNF exercita efecte benefice la pacienţii
fără comorbidităţi, PR cu activitate metotrexat+blocant de risc foarte mare
cu COVID-19. Datele clinice publicate
mare (puseu) TNF până în prezent sunt neconcludente,
iar asociaţiile știinţifice de cardiologie
care ajung să accentueze leziunile ti- detectarea ARN-ului SARS-CoV-2, au atenţionat asupra riscului de aritmii
sulare, cu consecinţe clinice severe: metoda de referinţă fiind reverse tran- severe și moarte subită la pacienţii
acumulare de fluide și de celule în scription polymerase chain reaction trataţi cu doze mari de antimalarice
alveole, dispnee, insuficienţă respira- (RT-PCR), în probe recoltate cel mai de sinteză și/sau azitromicină și re-
torie severă, tulburări de coagulare în comandă prudenţă în utilizarea aces-
frecvent din nazofaringe. Efectuarea
diverse organe, complicaţii ce pot de- testelor necesită un laborator cu do- tora la pacienţii cu afecţiuni cardiace
termina decesul. tare specială și grad mare de biosecu- preexistente.
Formele severe pot apărea la orice ritate, precum și personal experimen- Glucocorticoizii, în doze și scheme
vârstă și în absenţa oricăror asocieri tat. Au fost raportate diferenţe mari terapeutice variate, au fost utilizaţi
morbide, însă cel mai frecvent se în- privind acurateţea testelor efectuate cu rezultate variabile în tratamentul
tâlnesc la persoanele în vârstă și la (fiind raportate rezultate fals pozitive sindromului de insuficienţă respirato-
cei cu afecţiuni asociate (pulmonare, și fals negative, cu o sensibilitate ce rie acută legat de COVID-19. Recent
cardiace, renale, obezitate, diabet za- poate fi de doar 60-71%). Detectarea au fost comunicate rezultate prelimi-
harat, neoplazii, imunosupresie). Rata ARN-ului viral în probele nazofaringi- nare pozitive pentru tratamentul cu
mortalităţii variază mult în diferite co- ene nu înseamnă în mod obligatoriu dexametazonă în formele pulmonare
horte (în general între 1% și 3%), însă că persoana poate transmite infecţia, severe.
formele severe de boală prezintă o infecţiozitatea fiind dependentă de în- Blocanţii receptorilor pentru IL-6
mortalitate semnificativă. cărcătura virală. (tocilizumab, sarilumab), blocanţii de
 Ars medici Dosar
ul pacienţilor cu boli reumatice
IL-1 (anakinra) și inhibitorii de JAK au
fost folosiţi off-label pentru tratamen-
tul sindromului de eliberare citokinică
asociat COVID-19. Studii clinice sunt în
desfășurare pentru a confirma poten-
ţiala lor utilitate în tratamentul bolii.
Administrarea de plasmă prove-
nită de la convalescenţi de COVID-19,
care ar putea conţine anticorpi neutra-
lizanţi anti-SARS-CoV-2, a fost folosită
în mod experimental.
Nu există încă vaccinuri aprobate
pentru infecţia cu SARS-CoV-2, fiind
în prezent în desfășurare numeroase
studii pentru dezvoltarea unui vaccin.
Plecând de la interacţiunea SARS-
CoV-2 cu receptorul ACE2, s-a emis
ipoteza, neconfirmată, că unele me-
dicamente care cresc expresia mem-
branară a ACE2, precum ibuprofenul,
inhibitorii de angiotensin-convertază
(de ex., enalapril și ramipril) sau blo-
canţii receptorilor pentru angiotensi-
nă (de ex., candesartan și valsartan),
ar putea crește riscul de infecţie cu
SARS-CoV-2 și/sau severitatea aces-
teia. În contextul infecţiei cu SARS-
CoV-2, recomandările actuale susţin
că nu există date știinţifice care să
limiteze utilizarea ibuprofenului la pa-
cienţii care au indicaţie pentru acest
preparat. Asociaţiile de cardiologie
recomandă ca la pacienţii care au in-
dicaţie de tratament cu inhibitori de
angiotensin-convertază sau blocanţi ai
receptorilor pentru angiotensină, aces-
te preparate să fie iniţiate sau continu-
ate în doze complete, necesare pentru
controlul bolii cardio-vasculare.
RISCUL DE INFECTARE
ȘI DE A DEZVOLTA FORME
SEVERE
Se consideră că pacienţii cu boli
reumatice de tip inflamator/autoimun
(Tabel 1) se încadrează într-o categorie
de risc potenţial crescut faţă de infecţii
în general, prin trei mecanisme:
- procesul patogenic al bolii, care
presupune o disfuncţie a sistemului
imun;
- prezenţa comorbidităţilor, a com-
plicaţiilor bolii reumatice (Tabel 2) și a
unor factori de risc general faţă de in-
fecţii;
- terapiile antireumatice (Tabel 3,
4) care, prin exercitarea unui efect net
imunosupresor, pot crește riscul unei
boli infecţioase sau al unei manifestări
mai severe a acesteia. Intervenţia diver-
selor mecanisme imunosupresoare se
poate manifesta în variate combinaţii,
de aceea pentru evaluarea riscului în
diverse situaţii clinice este rezonabilă
aplicarea unei strategii de stratificare
a riscului, bazată pe identificarea unor
factori de risc individuali, ca, de exem-
plu, în cazul poliartritei reumatoide (PR)
(Tabel 5).
RECOMANDĂRI PRIVIND
TRATAMENTUL
ANTIREUMATIC ÎN
CONTEXTUL PANDEMIEI
Se consideră că un control cores-
punzător al activităţii bolii în afecţiunile
reumatice de tip inflamator/autoimun,
obţinut prin continuarea unei scheme
terapeutice cu eficacitate confirmată,
poate contribui la o reducere a riscu-
lui de apariţie a unei infecţii. Din acest
motiv, recomandarea general accepta-
tă în prezent este ca la pacienţii care
nu au semne clinice de COVID-19 să
se continue fără modificări terapia re-
misivă sau imunosupresoare utilizată,
fără a fi necesară testare prealabilă
pentru SARS-CoV-2.
Pe cohortele publicate până în
prezent nu există date care să de-
monstreze o creștere a riscului de
infecţie cu SARS-CoV-2 sau de for-
me severe de COVID-19 la pacienţii
cu boli reumatice de tip inflamator/
autoimun, inclusiv la cei trataţi cu
terapii remisive.
În schimb, la pacienţii care au o
boală reumatică inflamatoare și dez-
voltă COVID-19, la fel ca în orice infec-
ţie severă, este necesară întreruperea
temporară a medicaţiei remisive sau
imunosupresoare, aceasta putând fi
reluată după vindecarea infecţiei.
Ca regulă generală, glucocorticoi-
zii (GC), indiferent de expunerea sau
infecţia cu SARS-CoV-2, pot fi utilizaţi,
dacă au indicaţie în tratamentul bolii
reumatice, însă în cea mai mică doză
care permite controlul bolii reumatice.
La pacienţii trataţi cu doze de peste 10
mg de prednison pe zi a fost identificat
un risc mai mare de spitalizare pentru
COVID-19. Pentru pacienţii aflaţi sub
corticoterapie și care necesită scăde-
rea dozei sau oprirea tratamentului, în-
treruperea nu se face niciodată brusc.
ÎN ABSENŢA INFECŢIEI SAU
EXPUNERII LA SARS-CoV-2
La pacienţi cu artropatii inflamatorii
active sau nou diagnosticate, în funcţie
de particularităţile clinice, se poate
recomanda:
- iniţierea de anti-inflamatoare
non-steroidiene (AINS) sau GC în doze
mici (≤10 mg echivalent prednison/zi);
- iniţierea unui remisiv convenţional
sintetic (metotrexat, leflunomidă, sulfa-
salazină, hidroxiclorochină) sau schim-
barea acestuia, după caz;
- pentru pacienţii cu boală cu activi-
tate înaltă, în ciuda tratamentului optim
cu remisive convenţionale sintetice, se
poate iniţia tratamentul cu un preparat
biologic (toate clasele) sau cu un sinte-
tic ţintit;
- la pacienţi cu lupus eritematos sis-
temic, tratamentul cu hidroxiclorochină
se iniţiază sau se continuă, în doze
complete, inclusiv în caz de sarcină; la
nevoie se poate iniţia tratamentul cu
belimumab;
- la pacienţii cu boli inflamatorii
sistemice severe sau cu afectări de
organ ameninţătoare de viaţă (de ex.
vasculita sistemică severă sau nefrita
lupică), se pot iniţia GC în doze mari sau
imunosupresoare.
La pacienţi cu artropatii inflama-
toare cu evoluţie stabilă sub tratament,
se recomandă continuarea tratamen-
tului, fără modificări, fiind permisă
utilizarea oricăreia dintre următoarele
terapii: metotrexat, leflunomidă, sulfa-
salazină, hidroxiclorochină, azatioprină,
ciclofosfamidă, ciclosporină, micofeno-
lat mofetil, tacrolimus, biologice (toate
clasele), inhibitori de JAK, AINS.
La pacienţii cu osteoporoză, trata-
mentul cu denosumab poate fi iniţiat
sau continuat, cu posibilitatea lărgirii
intervalului între administrări până la
maximum 8 luni (dacă este necesar,
pentru evitarea prezenţei într-o unitate
medicală).
ÎN CAZ DE EXPUNERE LA
SARS-CoV-2, DAR FĂRĂ
SIMPTOME DE COVID-19
În acest caz, se recomandă urmă-
toarea conduită, diferenţiată în funcţie
de terapia urmată:
- se pot continua terapiile cu hidro-
xiclorochină, sulfasalazină și AINS;
- se întrerup temporar terapiile cu
metotrexat și leflunomidă, biologice
non-anti-IL-6, inhibitori de JAK și imu-
nosupresoare, până la obţinerea unui
rezultat negativ pentru SARS-CoV-2 sau
pentru o durată de până la 2 săptă-
mâni asimptomatice pentru simptome
specifice de COVID-19 post-contact
epidemiologic;
- în funcţie de particularităţile cazu-
lui, inhibitorii de IL-6 pot fi con­tinuaţi, la
aprecierea medicului curant.
ÎN CAZ DE INFECŢIE
COVID-19 CONFIRMATĂ
SAU PRESUPUSĂ
În acest caz, în funcţie de terapia
urmată, se recomandă:
- se întrerup temporar terapiile cu
biologice non-anti-IL-6, inhibitori de
JAK, metotrexat, leflunomidă și sulfa-
salazină.
- în unele situaţii, inhibitorii de IL-6
pot fi continuaţi, în funcţie de particula-
rităţile cazului, la aprecierea medicului
curant.
- datele existente, inclusiv opiniile
experţilor privind continuarea și opri-
rea terapiei cu hidroxiclorochină, sunt
contradictorii, la aprecierea medicului
curant. În funcţie de particularităţile ca-
zului, tratamentul cu hidroxiclorochină
poate fi continuat, cu atenţie deosebi-
tă pentru potenţialele efecte adverse
cardiovasculare.
- în formele cu manifestări respira-
torii severe se întrerup terapiile cu AINS.
PRECAUŢII GENERALE
ÎN PRACTICA
REUMATOLOGICĂ
ÎN CONTEXTUL
EPIDEMIOLOGIC
Pacienţii cu boli reumatice de tip
inflamator/autoimun sau care urmea-
ză terapii imunosupresoare trebuie să
primească recomandări generale de
distanţare socială (minimum 2 metri)
și igienă corectă și constantă a mâini-
lor. Purtarea de măști medicale care
să acopere nasul și gura pare să aibă
un efect semnificativ în reducerea ris-
cului de infectare, utilizarea acestora
fiind recomandată nu numai în spaţi-
ile închise, dar și în spaţiile deschise,
dar aglomerate, în care distanţarea
VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26
13
socială nu poate fi corect respectată.
Se recomandă de asemenea redu-
cerea sistematică a riscului de îmbol-
năvire cu SARS-CoV-2 prin limitarea
expunerii pacienţilor imunodeprimaţi la
un risc crescut de contagiune legat de
consultaţii și manevre medicale care
nu sunt esenţiale. Se vor reduce con-
sultaţiile și manevrele care presupun
prezenţa fizică a pacientului în cabinet
prin:
- utilizarea optimă a telemedicinei,
cu preferinţă fermă pentru realizarea
evaluărilor și formularea recomandări-
lor necesare la distanţă, în toate cazuri-
le în care aceasta este posibilă;
- reducerea frecvenţei monitori-
zărilor de laborator (atunci când este
posibil);
- creșterea intervalului între admi-
nistrări pentru medicaţia intravenoasă
(atunci când este posibil).
Manevrele care presupun prezenţa
pacientului în cabinet/spital și care nu
pot fi amânate se fac doar cu progra-
mare care să asigure distanţarea pa-
cienţilor și securitatea actului medical,
atât pentru aceștia, cât și pentru per-
sonalul medical. Este obligatorie efec-
tuarea screening-ului pentru simptome
sau risc epidemiologic de COVID-19
înainte de a se permite accesul paci-
enţilor în cabinet/spital. De asemenea,
este obligatorie purtarea de către per-
sonalul medical a echipamentului de
protecţie, adecvat în funcţie de gradul
de risc. Este recomandabilă stabilirea
unei relaţii de strânsă cooperare cu
medicii de familie, în perspectiva de-
legării unor activităţi de monitorizare
a evoluţiei bolii și continuării terapiei.
În cazul în care există deficienţe de
asigurare a medicaţiei antireumatice
(de exemplu, pentru hidroxiclorochină),
medicul reumatolog trebuie să găseas-
că soluţii pentru continuarea terapiei
sau modificarea schemei terapeutice.
Va fi respectat programul uzual
de vaccinări pentru pacienţii cu boli
reumatice de tip inflamator/autoimun
sau care urmează terapii imunosupre-
soare, cu o atenţie particulară pentru
vaccinarea sezonieră antigripală și an-
tipneumococică.
Având în vedere faptul că pande-
mia este încă în evoluţie și că nu există
terapii sau vaccinuri specifice, este re-
zonabilă implementarea unui program
pe termen lung privind reducerea ris-
cului de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2,
atât la pacienţii cu boli reumatice, cât și
la personalul medical din serviciile de
reumatologie.
Prof. dr. Cătălin Codreanu1,2,3,
prof. dr. Ruxandra Ionescu1,2,4,
dr. Denisa Predeţeanu1,2,4,
dr. Elena Rezuș1,5,6,
dr. Magda Pârvu1,2,7,
dr. Corina Mogoșan1,2,3,
dr. Claudiu C. Popescu1,2,3,
prof. dr. Simona Rednic1,8,9
1. Societatea Română de Reumatologie
2. UMF „Carol Davila” București
3. Centrul Clinic de Boli Reumatismale
„Dr. Ion Stoia” București
4. Spitalul Clinic „Sfânta Maria”
București
5. UMF „Grigore T. Popa” Iași
6. Spitalul Clinic de Recuperare Iași
7. Spitalul Clinic Colentina
8. UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj
9. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
Cluj
Bibliografia este disponibilă pe www.viata-medicala.ro
14 VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26 Timp liber Mazda 3 Skyactiv
G150 Plus
P

• 1.998 cm3, 150 CP, Sedan, 6 trepte

Slow down la „Castle Hotel Daniel”

•P roiecţie laser pe parbriz și
instrumente de bord digitale
•S istem de navigaţie cu sistem de
recunoaștere a semnelor de trafic
•S istem acces fără cheie și sistem
alarmă efracţie
•P ilot automat adaptiv, sistem
asistenţă depășire bandă de rulare,
asistent inteligent de frânare
•F aruri LED adaptive și lumini diurne
LED
• Sistem audio BOSE, 12 difuzoare
• Preţ 24.290 euro.

Celor care încă nu și-au
planificat concediul de vară
le propunem ca destinaţie
o bijuterie turistică situată
în satul Tălișoara, judeţul
Covasna, pe care am
descoperit-o într-o expediţie
pe patru roţi, la volanul
Mazda 3.
impecabil clădirea în stil renascentist
târziu și au transformat-o într-un
superb hotel.
Simbolul domeniului
este o lebădă
Fiecare dintre cele opt came-
re din corpul principal a fost de-
numită și amenajată într-un stil
aparte, cu ajutorul mobilierului
tradiţional din zonă, dar și al ma-
Constan­ tinopole, botezată după
frescele frumos conservate pe pereţii
încăperii.
Și în privinţa meniului oferit oas-
peţilor, proprietarii au depus aceleași
eforturi de a armoniza noul și moder-
nul cu gastronomia transilvană, iar
rezultatul este o veritabilă experienţă
fine dining, vă asigurăm, fie că e vorba
de platourile pentru mic dejun, încăr-
cate cu bunătăţi locale, de raţa cu var-
afirmând despre această distincţie că
reprezintă o apreciere a muncii depu-
se, dar și o oportunitate de promovare
a Transilvaniei.
Pe lângă posibilităţile de agrement
deja existente – plimbări cu bicicleta
în Cheile Vârghișului, vizitarea fierări-
ei tradiţionale din sat sau drumeţii în
căutarea căprioarelor, turiștii cazaţi la
castel pot avea parte de o experienţă
spa inedită în Cellariumul amenajat
castelului de la Tălișoara, aflat încă
în expansiune, puteţi porni în explo-
rarea altor superbe clădiri de patri-
moniu din Ţinutul Conacelor, cum
i se mai spune judeţului Covasna.
Puteţi începe cu castelul și parcul
Vârghiș, din satul alăturat și continua
cu casele de oaspeţi ale contelui Kal-
noky din Miclo­șoara sau puteţi opta
pentru prelungirea sejurului într-un alt
castel de excepţie, cum este Zabola

A
nul 2009, care a mar-
cat începutul crizei eco-
nomice în România, a
fost cel în care Lilla și
Attila Racz, doi corporatiști tineri și
visă­tori, au descoperit castelul din
Tălișoara (Covasna), aflat în paragină,
și pe care, dintr-un impuls emoţional,
l-au cumpărat. Cu eforturi conside-
rabile, cei doi au reușit să restaureze
terialelor de construcţie vechi, re- ză roșie călită sau de perele îmbătate în pivniţa „castelului mic”. Meniul Estate.
cuperate, recondiţionate și în vin și stropite cu ciocolată. spectaculosului spa conţine sesiuni Detalii despre Castle Hotel
puse în valoare. Astfel, una În urmă de tratament cu ape minerale cu di- Daniel găsiţi pe danielcastle.ro, iar
dintre cele mai frumoase cu doi ani, Castle Un castel premiat verse temperaturi, dar și specialităţi despre obiectivele turistice din judeţ,
camere este Lebăda, Hotel Daniel a fost De altfel, în urmă cu doi inspirate din leacurile tradiţionale ale pe visitcovasna.com.
pasăre care reprezintă recompensat, la ani, Castle Hotel Daniel secuilor: The Scrub Bar, Virillium sau Dr. Laura Davidescu
și simbolul domeniului Bruxelles, cu premiul a fost recompensat, la Camera de relaxare în fân.
și care se regăsește pentru cea mai bună Bruxelles, cu premiul
pe numeroase detalii,
afacere familială din pentru cea mai bună Exploraţi ţinutul conacelor
dar poate cea mai spec- afacere familială din După câteva zile de reco-
Europa.
taculoasă este camera Europa, familia Racz nectare cu natura pe domeniul

Călătorie realizată cu sprijinul Mazda

Poartă masca pentru că Poartă masca pentru că
îți poate salva viața. îți poate salva viața.

Ai grijă să: Ai grijă să NU:

Îți speli/ Verifici ca masca Pui partea colorată Folosești o mască Acoperi cu masca Rămână spațiu între
dezinfectezi să nu fie ruptă a măștii în exterior. ruptă sau umedă. doar gura sau doar mască și față.
mâinile înainte sau găurită. nasul.
să atingi masca.

Identifici latura cu Fixezi masca Poziționezi masca Atingi masca cu Porți o mască care Atingi partea din
fir metalic a măștii cu ajutorul firelor astfel încât mâinile în timpul nu stă fixă pe față. față a măștii.
și să o pliezi pe elastice trecute prin să acopere atât folosirii.
forma nasului. spatele urechilor. nasul, cât și gura.

Îndepărtezi masca Arunci întotdeauna Înlături masca Lași masca folosită

Ții masca folosită Porți masca
întotdeauna trăgând masca la un coș atunci când stai de de tine la îndemâna
la distanță de tine sub bărbie.
de elasticul din de gunoi, preferabil vorbă cu cineva. altcuiva.
și de suprafețe.
spatele urechilor. cu capac.

Speli mâinile sau Refolosești măștile

să le dezinfectezi de unică folosință.
după ce ai
aruncat masca.
Medic în România
IMPLANTUL,
„fundaţia”
lucrărilor
dentare
Implantologia dentară este un domeniu care evoluează în
permanenţă, spune dr. Avram Manea, asistent universitar
la Facultatea de Medicină Dentară din Cluj-Napoca. Am
discutat cu el despre beneficiile implantului dentar și
situaţiile în care acesta se recomandă, dar și despre alte
subiecte actuale.
Care sunt noutăţile în implantolo­
gia dentară?
Cele mai mari schimbări din ultima
decadă sunt reprezentate de implan-
turile din zirconiu (mai corect zirconia
– ZrO2). Implanturile convenţionale
sunt și ele în continuare îmbunătăţi-
te. Un aspect studiat inclusiv de noi
în ultimii ani se referă la implantu-
rile dentare poroase, realizate prin
tehnici aditive (un fel de imprimare
3D), care prezintă multiple avantaje,
cel mai notabil fiind probabil existen-
ţa unei structuri mai apropiate de
cea a osului. Se lucrează mult și la
materiale care să contribuie la re-
facerea ţesuturilor pierdute. Vorbim
despre biomateriale care sunt studi-
ate de mulţi ani, dar se încearcă în
permanenţă obţinerea de proprietăţi
biologice și mecanice superioare, de
imprimare de ţesuturi (sau mai pre-
cis de suportul pe care să crească
ţesuturile), inginerie tisulară.
În ce situaţii se impune implantul
dentar?
Implantul dentar este recomandat
în momentul în care pacientul are
lipsă unul sau mai mulţi dinţi, fiind
alternativa modernă cea mai efici-
entă. Ca alternative, se poate opta
pentru proteze, pe care pacienţii nu
le iubesc în mod deosebit din cauza
lipsei eficienţei masticatorii, a insta-
bilităţii și a aspectului estetic mo-
dest. Se poate opta și pentru „punţi”
care presupun sacrificarea dinţilor
adiacenţi spaţiului edentat (de unde
lipsesc unul sau mai mulţi dinţi), dar
aceste alternative sunt net inferioare
performanţelor oferite de implanturi
și de lucrările realizate cu ajutorul
acestora.
Care sunt beneficiile și dezavanta­
jele acestuia?
În primul rând, cu ajutorul implantu-
lui, pacientului i se reface integrita-
tea arcadei dentare, prin reabilitarea
zonelor edentare. Implantul menţine
osul prin stimulii funcţionali pe care
îi transmite acestuia. Sub o proteză,
osul și ţesuturile moi care îl acoperă
se retrag. Astfel, implantul preia ro-
lul rădăcinii dentare care transmite
forţe asupra osului înconjurător și
îi conservă dimensiunile. Ele pot
susţine în cele mai bune condiţii o
lucrare protetică și pot asigura o
performanţă masticatorie care se
apropie de cea a dinţilor naturali. Cel
mai mare dezavantaj pe care îl iden-
tifică pacienţii este legat de costuri.
Preţul unui implant dentar este cres-
cut în raport cu veniturile medii din
România. Un alt aspect este legat de
frica de stomatolog. Avem pacienţi
cu care povestim și câte o oră îna-
inte de a începe o intervenţie (chiar
și de amploare redusă) doar pentru
a-i liniști.
Aspectele biomecanice,
esenţiale în implantologie
Implantul dentar poate fi respins
de organism?
Respingerea propriu-zisă a implan-
tului are o probabilitate extrem de
redusă. Implanturile contemporane
sunt realizate din materiale biocom-
patibile. Aceasta înseamnă că ele nu
sunt doar acceptate de organism, ci
prezintă și interacţiuni favorabile cu
ţesuturile gazdă. Un exemplu foarte
bun este reprezentat de tratamen-
tul de suprafaţă al implanturilor din
’’
titan care grăbește creșterea osu-
lui pe suprafaţa acestora. Implan-
Implantul dentar este echivalentul fundaţiei
unei case. Nu o vede nimeni, dar nu se poate
construi în lipsa ei. Așa cum fundaţia se face având
proiectul casei în faţă, așa și implanturile se poziţionează
în funcţie de necesităţile impuse de lucrarea protetică
(fixă sau mobilizabilă) care va fi realizată ulterior.
turile ceramice (zirconiu) sunt și
mai bine acceptate de organism și
interacţionează favorabil cu acesta.
Ce complicaţii pot apărea în cazul
unui implant?
Cele mai frecvente complicaţii sunt
cele infecţioase și mecanice. În
categoria celor infecţioase intră
periimplantita, o infecţie în jurul im-
plantului, care distruge ţesuturile
înconjurătoare și duce la pierderea
implantului. Apariţia acesteia poate
fi precoce și poate fi astfel confun-
dată cu o respingere a implantului.
Complicaţiile mecanice se referă la
o posibilă cedare a implantului sau
a uneia dintre componentele lucrării
protetice. Forţele dezvoltate în cur-
sul masticaţiei sunt mult mai mari
decât se poate intui la prima vedere.
Dr. Avram Manea este
implicat în activităţi
practice în cadrul
disciplinelor de chirurgie
orală şi maxilo-facială,
anesteziologie și
implantologie, aceasta
din urmă fiind și subiectul
lucrării sale de doctorat. A
colaborat cu Universitatea
Tehnică din Cluj-Napoca,
dar și cu Facultatea de
mecanică, în vederea
dezvoltării și testării unor
noi produse medicale.
Forţele dezvoltate în timpul exer-
citării unor obiceiuri vicioase (ex.
bruxism) sunt enorme, de câteva ori
mai mari decât forţele masticatorii.
Deci aspectele biomecanice sunt
foarte importante în implantolo-
gia orală și respectarea lor duce la
succes.
Cum gestionaţi posibilele riscuri
de contractare a unei boli infec­
ţioase ca hepatită sau COVID-19?
Pacienţii nu pot realiza riscul la
care este expus medicul stomato-
log în fiecare secundă. În contextul
epidemiologic actual, riscul nostru de
a ne infecta este cel mai mare dintre
toate profesiile medicale din două mo-
tive. Primul – suntem în proximitatea
cavităţii orale care este în permanen-
ţă deschisă pe parcursul manopere-
lor noastre, făcând astfel foarte ușoa-
ră transmiterea patogenilor din căile
aeriene ale pacientului spre noi. Al
doilea motiv are legătură cu manope-
rele generatoare de aerosoli. Aerul și
apa care vin cu presiune mare la nive-
lul pieselor de mână utilizate în multe
manopere dislocă particule microsco-
pice de salivă contaminată pe care
le diseminează în atmosferă. Astfel,
măștile convenţionale sunt complet
ineficiente. Pe perioada stării de ur-
genţă, dar și acum, lucrăm cu măști
care acoperă toată faţa și care sunt
etanș adaptate la faţa medicului. Fo-
losim echipamente de protecţie foar-
te performante, dar ele presupun un
disconfort crescut în timpul executării
manoperelor și costuri imense.
Importanţa mușcăturii
corecte
Stomatologia estetică propune fa­
ţetele dentare. Sunt ele necesare?
Proteticienii sunt mai în măsură
decât noi, chirurgii maxilo-faciali,
să răspundă la aceste întrebări. Ce
pot eu să subliniez este importan-
ţa obţinerii unei ocluzii (mușcături)
corecte înaintea oricărui tratament
stomatologic, fie că este vorba de
reabilitări ample, de faţete sau de
simple obturaţii (plombe). Pe termen
lung, mușcătura incorectă duce la
retracţii osoase și a gingiei din jurul
dinţilor, tulburări la nivelul muscula-
turii masticatorii sau chiar la nivelul
articulaţiei temporo-mandibulare.
Care sunt cele mai noi tehnici
stomatologice?
Un exemplu ar fi laserul, al cărui uti-
litate în stomatologie este tot mai
mare. Există variante care pot fi folo-
site inclusiv pentru prepararea ţesu-
turilor dure și care prezintă multiple
avantaje. Tratamentele endodontice
(de canal) au evoluat și ele mult în
ultimii ani, evitând de multe ori inter-
venţiile chirurgicale de îndepărtare a
infecţiilor de la vârful rădăcinii sau
contribuind la restaurarea unor dinţi,
care în trecut ar fi fost categoric
extrași.
Radiografiile dentare afectează
organismul?
Radiografiile dentare reprezintă
unul dintre cele mai puternice şi
VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26
15
versatile instrumente folosite de
medicul stomatolog în activitatea
sa zilnică. Tehnologiile moderne ne
dau șansa să obţinem aceste seturi
de informaţii în parametri de sigu-
ranţă maximă. Dozele de iradiere
sunt foarte mult diminuate faţă de
cele de la radiografiile convenţiona-
le. Putem discuta despre o diminu-
are a dozei nominale de iradiere cu
până la 95%. Acest lucru capătă o
importanţă deosebită în momentul
în care ne gândim că, în aceiași pa-
rametri de iradiere minimă, putem
uza de investigaţii volumetrice (3D)
care oferă un grad mult mai mare de
precizie, iar cantitatea de informaţii
este net superioară investigaţiilor
bidimensionale.
Cum aţi evalua utilizarea platfor­
melor online în stomatologie?
Dacă ne referim la învăţământul onli-
ne, pot spune că este greu. Atât pen-
tru studenţi, cât și pentru noi, cadre-
le didactice. Când vine vorba despre
aspecte practice, este mult mai greu
să le explicăm fără a avea modele
sau pacienţi în faţă. Totuși, am găsit
soluţii: prezentări de caz, imagini și
chiar filme făcute special pentru a le
putea arăta studenţilor. Lipsa feed-
backului este însă un aspect foarte
neplăcut. Interacţiunea cadru didac-
tic-student nu este la fel de eficientă.
Examenele online sunt și ele greu de
organizat, dar simulările dinainte de
sesiune și chiar primele examene
desfășurate deja au demonstrat că
sistemul este unul funcţional. Uni-
versitatea ne-a pus la dispoziţie o
platformă online care funcţionează
bine și care a permis continuarea
procesului educaţional.
Demostene Şofron
16 VIA�A MEDICALĂ
3 iulie 2020 l Nr. 26 Medicina altfel

Antidot pentru bolile

Un studiu genetic realizat pe
maimuţe a testat eficienţa
unei injecţii care poate să
cardiovasculare
menţină un nivel scăzut al LDL
colesterolului și al trigliceridelor
pe tot parcursul vieţii, eliminând
astfel riscul de apariţie a bolilor
cardiovasculare, conform
The New York Times.
C ercetătorii de la Verve Therape-
utics conduși de medicul Sekar
Kathiresan au reușit să inactiveze
două gene – PCSK9 (implicată în re-
glarea nivelurilor de LDL colesterol) și
ANGPTL3 (implicată în reglarea nivelu-
lui trigliceridelor). Astfel, medicamen-
tul care poate modula genele este format
din două porţiuni de ARN – modulatorul
genetic și o moleculă „ghid” care indică
o anumită regiune a ADN-ului.
Molecula de ARN este protejată de
mai multe sfere lipidice pentru a preve-
ni degradarea în torentul sanguin, ajun-
gând apoi la nivel hepatic. În momentul
Neurostimulatorul
pentru durerile lombare
O firmă irlandeză a
primit recent apro-
barea FDA pentru a
în care ajunge la ţintă acţionează prin
ștergerea unei secvenţe și înlocuirea ei
cu alta.
comercializa neuros-
timulatorul implanta-
bil ReActiv8 ce poate
Sistemul s-a dovedit funcţional în fi utilizat pentru du-
cazul a 13 maimuţe, unde s-a observat rerile lombare croni-
că toate celulele hepatice au fost editate. ce de cauză mecanică. Dispozitivul stimulează nervii,
Nivelul LDL colesterolului a scăzut cu musculatura paravertebrală și stabilizează articulaţii-
59% în două săptămâni și trigliceridele le. Prin „reactivarea” musculaturii crește suportul ofe-
au fost reduse cu 64%. rit coloanei vertebrale și astfel durerea este diminua-
Acest sistem necesită testare prin tă. Totodată, neurostimulatorul restabilește controlul
studii clinice ample, însă dacă se do- asupra mușchilor. Dispozitivul poate fi utilizat acasă,
vedește a fi eficient și sigur la subiecţi pacienţii putându-l activa și controla. Sunt recoman-
umani, bolile cardiovasculare pot fi date două ședinţe pe zi de câte 30 de minute.
eradicate, spun autorii cercetării. Dr. Roxana Dumitriu
Dr. Roxana Dumitriu

Prevenirea supraîncălzirii
organismului asociată PPE
Utilizarea echipamentului
de protecţie personală,
în special pe durata
verii, poate crește riscul
de supraîncălzire a
organismului. Un grup de
cercetători din Olanda a
propus o strategie eficientă
pentru reducerea acestui
risc, potrivit Reuters.
efectele utilizării prelungite a PPE cardiovascular și deshidratarea
asupra termoreglării organismu- (...). Ca rezultat, furnizorii de
lui. Purtarea lor creează un „mi- servicii de sănătate ar putea să
croclimat” în jurul tegumentului, tolereze mai bine consecinţele
care afectează echilibrul între negative ale purtării echipamen-
producerea și pierderea de căldu- tului de protecţie personală, iar
ră. Este redusă, astfel, capacitatea timpul dedicat activităţii medica-
de pierdere de căldură prin inter- le s-ar putea extinde”, a declarat
mediul tegumentului, generând dr. Coen C. W. G. Bongers de la
disconfort termic și deshidratare Radboud University Medical
semnificativă. Ca mecanism de Center, Nijmegen, Olanda.

Î
n contextul pandemiei gene-
rate de SARS-CoV-2, purtarea
echipamentului de protecţie
personală (PPE), ce inclu-
de mănuși, măști faciale, bonete,
ochelari de protecţie, viziere, ha-
late și combinezoane, este vitală
pentru desfășurarea activităţii
personalului medical în condiţii
de siguranţă. Totuși, fiind reali-
zate din materiale cu rezistenţă
termică crescută și permeabilita-
te scăzută pentru vaporii de apă,
echipamentele de protecţie afec-
tează capacitatea de termoreglare
a organismului.
Într-un infografic publi-
cat în British Journal of Sports
Medicine, specialiștii au explicat
adaptare, are loc redistribuirea Riscul de supraîncălzire este
fluxului sangvin de la nivelul orga- crescut în special în situaţiile care
nelor centrale către mușchii sche- necesită purtarea prelungită a
letici și piele. Situaţia va accentua PPE. Prin urmare, este recomanda-
stresul fiziologic, conducând la tă ajustarea programului de lucru
scăderea toleranţei la muncă și in- pentru a cuprinde pauze mai frec-
fluenţând performanţa cognitivă. vente și mai lungi.
Totuși, „această recomanda-
Strategii de răcire re nu este întotdeauna fezabilă în
Printre strategiile de răcire a context clinic, întrucât spitalele
organismului se numără ingestia sunt frecvent afectate de deficitul
de apă rece/cu gheaţă și purtarea de personal în condiţiile pandemiei
unor veste speciale. „Strategiile de COVID-19”, avertizează autorii
de răcire pot fi utilizate înainte infograficului.
(pre-cooling), în timpul (per-coo- Dr. Alina Simache
ling) sau după desfășurarea activi- Bibliografie
1. Reuters Health News
tăţilor profesionale (post-cooling), 2. https://www.medscape.com/viewarticle/932652
3. Bongers CC, de Korte JQ , Catoire M, et al Infographic.
putând să reducă stresul termic, Cooling strategies to attenuate PPE-induced heat strain
să îmbunătăţească disconfor- during the COVID-19 pandemic British Journal of
Sports Medicine Published Online First: 10 June 2020.
tul termic, să reducă stresul doi: 10.1136/bjsports-2020-102528

Tampoanele nazofaringiene
imprimate 3D, o alternativă sigură
nazofaringiene în rândul
angajaţilor proprii. Au fost
studiate, prin comparaţie, atât
tampoanele imprimate 3D, cât și
cele comerciale. În urma realizării
experimentelor, s-a constatat că
epistaxisul, moderat și autolimitat,
În urma realizării unor cercetări recente, s-a constatat că avea loc imediat sau la scurt timp
tampoanele nazofaringiene imprimate tridimensional după îndepărtarea tampoanelor
nazale la 5% dintre angajaţii testaţi
au un profil de siguranţă similar tampoanelor clasice,
cu tampoane imprimate 3D și la
informează Reuters. 8,3% dintre cei testaţi cu tampoane
variind de la câteva ore la o zi,
potrivit datelor raportate în
Infection Control and Hospital
Epidemiology.
„Am început să folosim
tehnologia 3D pentru imprimarea
tampoanelor nazofaringiene
din cauza unui deficit global de
tampoane comerciale (...) cauzat
de pandemia de COVID-19. Am
început să ne îngrijorăm atunci
când câţiva dintre angajaţii noștri
utilizării tampoanelor comerciale”,
a declarat pentru Reuters dr.
Gupta, coordonatorul studiului.
Acesta a explicat că faptul că
epistaxisul a fost raportat în
cazul utilizării ambelor tipuri de
tampoane arată că cele imprimate
3D sunt o alternativă sigură la cele
clasice.
Dr. Alina Simache
Bibliografie

P
entru a evalua siguranţa
prototipurilor inovatoare, o
echipă de cercetători condusă de
dr. Kalpana Gupta, de la VA Boston
Healthcare System, West
Roxbury, Boston University
School of Medicine, a identificat
efectele adverse ale tampoanelor
comerciale. Alte reacţii adverse
remarcate au inclus disconfortul
nazal, cefaleea, otalgia și rinoreea,
efectele acestea fiind limitate,
au raportat epistaxis. Nu știam
dacă era o problemă asociată cu
tampoanele imprimate 3D sau
dacă se putea întâmpla și în cazul
1. Reuters
2. 3D-Printed Nasopharyngeal Swabs Safe Alternative
to Commercial Swabs – Medscape – Jun 22, 2020
3. Gupta, K., Bellino, P., & Charness, M. (2020). Adverse
effects of nasopharyngeal swabs: Three-dimensional
printed versus commercial swabs. Infection Control &
Hospital Epidemiology, 1-1. doi:10.1017/ice.2020.297