ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro

Nr. 38 (1754), anul XXXV

22 septembrie 2023 | 16 pagini

Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR
DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

Pământul este o singură

ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

Celula
care dă

VIAŢĂ
Z
iua Mondială a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice
a fost iniţiată de Asociaţia Internaţională a Donatorilor de
Măduvă (World Marrow Donor Association – WMDA) și
este celebrată în fiecare an la nivel internaţional în a treia
sâmbătă a lunii septembrie.
PAGINILE 8-9

Prof. dr. Gabriela Corina Zaharie, șef secţie Neonatologie I,

România
Medic în

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca:

Neonatologia nu este o specialitate dorită. Nu ai
zi și noapte, nu ai8-9
PAGINILE Crăciun, nu ai Revelion.
PAGINA 15

Posturi scoase EDITORIAL

la concurs în unităţile Firesc, despre abuzul
sanitare de stat de substanţe
Trebuie să normalizăm un discurs deschis
„Viaţa Medicală” continuă să despre pericolele substanţelor de abuz asupra
publice lista posturilor scoa­se la sănătăţii noastre sociale, pentru a le face faţă
concurs, preluând și infor­maţii de în comunitate. Tratamentul adicţiilor este
pe site-urile posturi.gov.ro și ms.ro. complex, de durată și necesită coordonarea mai
multor tipuri de stabilimente psiho-medicale,
PAGINILE 10-11
spune psihiatrul Vlad Stroescu. PAGINA 3
2 VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38 Actualitate

Controlul
tuberculozei Grupaj

este posibil,
realizat de
Dan Dumitru
Mihalache

dar ţine
de noi toţi
Tuberculoza, deși este considerată o boală a trecutului sau a sărăciei, afectează și alte
categorii sociale; orice persoană se poate îmbolnăvi. Este o boală cu un important
stigmat social, acești pacienţi fiind izolaţi de cei din jur și de colegii de serviciu. Pacienţii
pot fi

A
proape zece milioane de per-
soane se îmbolnăvesc anual, în
întreaga lume, de tuberculoză
(TB). Dintre acestea, 1,5 milioa-
ne decedează, iar 500.000 de cazuri sunt
înregistrate cu TB multidrog-rezistentă
(TB-MDR). Situaţie demonstrează că, deși
s-a considerat că TB este o boală a trecutu-
lui, ea încă este activă. Ţările care au inci-
denţa cea mai mare sunt cele situate în Asia
de Sud-Est, urmate de ţări din Africa, cele
două Americi și apoi din Europa.
Începând cu anul 2010, s-a constatat to-
tuși un declin al numărului de cazuri, astfel
încât până în 2019 această scădere a fost de
35%, rata de notificare (cazuri noi și recăderi)
scăzând și ea cu 36%. Așa s-a ajuns ca în 2019,
în Europa să fie notificate aproape 50.000 de
cazuri în 29 de ţări, cu o rată medie de notifi-
care de 9,6 cazuri la 100.000 de locuitori.
Din păcate, România se afla pe primul
loc, având o rată de notificare de 59,9 cazuri
la suta de mii de locuitori. După 2002 însă, si-
tuaţia TB în ţara noastră s-a îmbunătăţit con-
stant: între anii 2002 și 2020, rata incidenţei
a scăzut cu 73,9%. „Acest lucru s-a întâmplat
datorită utilizării medicamentelor eficiente,
metodelor avansate de diagnostic rapid, sis-
temului de îngrijire și a creșterii nivelului de
des comportamente la risc pentru sănătate
și imunitate. De asemenea, afectează per-
soanele fără adăpost, persoanele din închi-
sori, cele care suferă de boli care scad dra-
matic imunitatea, cum ar fi: infecţia cu HIV,
bolile oncologice, diabetul zaharat, bolile
psihice, dependenţele, hepatitele și bolile
gastrice.
De ce este important să fie diagnostica-
tă persoana cu TB pulmonară? Pentru că o
astfel de persoană, în formă contagioasă, in-
fectează între 10 și 15 persoane într-un an.
Însă nu toate persoanele care sunt infectate
cu bacilul Koch dezvoltă boala. La 95% din-
tre ele sistemul imunitar este capabil să li-
miteze multiplicarea bacteriilor, acestea ră-
mânând în număr scăzut, inactive, la nivelul
unor zone mici din plămâni. La 5% dintre ele
însă acest lucru nu se întâmplă, ele evoluând
spre boala activă. Dar și o parte dintre cei
din prima categorie pot evolua spre dezvol-
tarea unei boli active, în condiţiile scăderii
imunităţii.
Copiii nu sunt, în general, contagioși.
Ei iau boala de la persoanele adulte bolnave
contagioase cu care vin în contact. „Vaccina-
rea BCG protejează copilul de formele letale
sau greu invalidante, de aceea este foarte im-
portantă această vaccinare în maternitate”,
suport psihologic, suport social și, mai ales,
de sprijinul comunităţii. Tratamentul trebu-
ie făcut de o echipă multidisciplinară, unde
medicul pneumolog să aibă o bună colabora-
re cu asistentul medical de pneumologie și
cu medicul de familie. Trebuie, de asemenea,
implicat în echipă asistentul medical comu-
nitar, mediatorul sanitar. Acesta din urmă
are un rol foarte important în mobilizarea
și motivarea pacientului în a-și administra
tratamentul. Psihologul, peer suporter-ul,
psihiatrul, asistentul social sunt la fel de
importanţi.
O formă aparte de TB este cea rezistentă,
aceasta însemnând că bacteria nu mai este
sensibilă la medicamentele antituberculoase
utilizate în mod curent pentru tratamentul
bolii. TB rezistentă este o ameninţare majo-
ră la nivel mondial din cauza problemelor pe
care le pune din punct de vedere terapeutic,
dar și al costurilor tratamentelor.
Există două forme de TB rezistentă: TB
multidrog-rezistentă, caz în care rezistenţa
se manifestă faţă de două dintre cele mai
importante medicamente utilizate pentru
tratamentul TB; TB extensiv-rezistentă
(TB-XDR), la care rezistenţa este faţă de cel
puţin două medicamente utilizate pentru
TB-MDR. Tratamentul acestor forme de
trataţi și în
ambulatoriu
Fiind vorba despre o boală contagioasă,
până nu demult pacientul cu tuberculoză
era izolat, fiind internat în spital pe toa-
tă perioada tratamentului – șase-opt luni
sau cât era nevoie. Pe măsură ce au apărut
medicamente tot mai eficiente, perioada
internării a început să scadă. „În ultima
perioadă, internarea a scăzut foarte mult,
chiar până la două săptămâni, în funcţie
și de dorinţa pacientului. Mai mult de-
cât atât, a început să se vehiculeze ideea
că anumiţi pacienţi ar putea să fie trataţi
chiar la ei acasă, fără niciun pericol pentru
comunitate”, spune dr. Mădălina Baltă, co-
ordonator judeţean al Programului de TB
Ialomiţa. Pentru aceasta este nevoie ca tra-
tamentul să fie corect administrat, sub su-
praveghere, „pentru că tratamentul în TB
trebuie atent supravegheat de un personal
instruit – ideal ar fi să fie personal medical”.
În anul 2020, adaugă Mădălina Baltă,
în ţara noastră a început un proiect numit
Ambulatory Care, prin care anumite cate-
gorii de pacienţi erau diagnosticate în ca-
drul dispensarului TB și puteau fi tratate
acasă. Pentru aceasta, pacienţii trebuiau

trai”, a declarat dr. Marta Lefter (coordonator
judeţean al Programului de TB Galaţi), în ca-
drul unui training. Acesta s-a numit „Conso-
lidarea controlului tuberculozei în România
prin implementarea strategiei Who End TB
2016-2020” și a fost organizat luna trecută
de Asociaţia pentru Sprijinirea Pacienţilor
cu Tuberculoză Multidrog-Rezistentă. Cu
’’
susţine dr. Marta Lefter. TB este unul lung, chinuitor și foarte costi- instruiţi mai mult decât cei care mergeau
sitor, rezultatele nefiind întotdeauna cele la internare și trebuiau atent suprave-
Tratamentul nu înseamnă doar așteptate. gheaţi, pentru că medicamentele pentru
medicamente TB sunt destul de agresive și puteau să
Tratamentul TB durează în medie șase Tuberculoza este cea mai apară anumite reacţii adverse, „pe care noi
luni la persoanele cu TB drog-sensibilă, însă cunoscută boală infecto- trebuia să le gestionăm”.
la cele cu TB drog-rezistentă este de lungă contagioasă, determinată de „Din punctul meu de vedere, tratamen-
durată, ajungând până la 24 de luni. Pentru bacilul Koch, care se poate dezvolta în tul pacienţilor în ambulatoriu chiar este

toate acestea, completează medicul, încă
suntem departe de ceea ce am fi putut reali-
za dacă lucrurile ar fi fost corect abordate și
dacă ar fi fost suficient finanţate.
Nu toate persoanele infectate fac
boala
Tuberculoza afectează mai degrabă
bărbaţii – ei fiind în general cei care au mai
’’
persoanele cu TB pulmonară care sunt înalt
contagioase, ideal ar fi ca tratamentul să se
iniţieze în spital, urmând să fie continuat la
domiciliu sub supravegherea personalului
dispensarelor TB. În România, tratamentul
TB, indiferent de formă, este gratuit.
Pentru a trata un pacient cu TB este
nevoie de mai mult decât diagnostic și
tratament. Acest pacient are nevoie și de
orice parte a corpului. Forma pulmonară
este cel mai des întâlnită, fiind și singura
contagioasă. (Dr. Marta Lefter)
Pacientul cu TB nu reprezintă
un pericol, el este un pacient
și atât, pe care îl tratăm ca atare.
TB este o boală contagioasă, dar este o boală
obișnuită. (Dr. Mădălina Baltă)
posibil. Este un efort din partea noastră
ca să îi convingem să își ia tratamentul, să
îi aducem la dispensar să și-l ia, dar cu un
tratament corect, TB se vindecă”, afirmă
medicul ialomiţean. Potrivit acesteia, co-
municarea cu pacientul este foarte impor-
tantă pentru a avea succes: „Un succes în-
seamnă că am izolat o sursă de infecţie și că
sursa aceea nu mai poate răspândi bacilul”.

VIAŢA MEDICALĂ MIRCEA CREŢU, EDITOR Secretariat Detalii:

publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
dr. ALINA SIMACHE,
MAGDALENA TĂNĂSESCU
Colaboratori permanenţi
dr. DIANA ALBU,
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
dr. ALEXANDRA ENACHE,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, DORINA NOVAC, PAULA
ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON,
RAREȘ VORONEANU
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
DANIELA RADU tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
Difuzare e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
BERTA ALEXE Titularii abonamentelor pe 12 luni
Adresa: Green Gate, sunt creditaţi astfel:
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
– membrii Colegiului Medicilor
etaj 11, sector 5, București
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
Telefon: 021.315.61.09;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
Director general Fax: 021.315.69.80;
România – 10 ore de EFC;
dr. SIMONA MELNIC Publicitate: 0729.729.737
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Director vânzări – membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Website: www.viata-medicala.ro
Conducerea săptămânalului
MIRCEA TOMESCU ISSN 1220-5354
Marketing și Publicitate Tiparul executat de Deasign Print „Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
ABONAMENTE de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
NADINE DUMITRESCU,
Abonamentele se pot încheia prin colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
dr. MARIANA MINEA
intermediul săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
Financiar-contabilitate www.viata-medicala.ro/abonamente câtă vreme acestea sunt argumentate și
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE sau la sediul redacţiei. exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38
3

Editorial Recent, Asociaţia Română de colegii, s-au înmulţit controale- tratamentul ei este complex, de nociv. Și nu avem nici programe

Spre o discuţie Psihiatrie și Psihoterapie a emis

un comunicat* despre problema-
le pentru substanţele cu regim
special – ca și cum farmaciștii și
durată și ar necesita coordonarea
mai multor tipuri de stabilimente
de psihoterapie specifică. Compe-
tenţa psihiatrică în dependenţe
normală tica drogurilor. El vine într-un
context mediatic polarizat, ex-
prescriptorii ar fi surse viabile
de droguri de abuz. Acest lucru
psiho-medicale. este nouă și sperăm mult de la ea,

despre abuzul
trem de ostil persoanelor care
de substanţe suferă de una dintre tulburările
legate de consumul de substan-
ţe (care pot varia de la „utilizare
nocivă” și „dependenţă” până la
complicaţii psiho-organice severi-
sime), adesea cu veleităţi de vână-
toare de vrăjitoare. Documentul
face referire la numărul alarmant
de mare de rezultate fals-pozitive
ale testelor antidrog folosite pe
teren de autorităţi și la incapaci-
tatea lor de a face diferenţa între
Dr. Vlad Stroescu drog de abuz și medicament pres­
cris. Confuzia pare să persiste și la
nivel de farmacie, unde, îmi spun
reprezintă o ameninţare la adre-
sa credibilităţii noastre profesio-
nale și, până la urmă, a sănătăţii
pacienţilor noștri.
Dintotdeauna, drogurile au
fost un material demagogic foarte
bun. Acestea se pretează la o misti-
ficare a realităţii, colorând-o în alb
și negru, cu o puternică segregare
socială în bine și rău, în cavaleri ai
dreptăţii și demoni ai crimei. Și, în
cele din urmă, deturnează atenţia
de la adevărata problemă, care este
una sanitară, nu judiciară. Medicii
sunt cel mai adesea dezarmaţi în
faţa acestei patologii, pentru că
Când vorbim de sindromul de
dependenţă, ne gândim adesea la
cel de sevraj, cum este sevrajul de
alcool – o situaţie cu risc vital, ce
ar trebui tratată timp de circa 7-15
zile, într-o secţie medicală cu acces
la psihiatrie de legătură. Ceva ce
nu se întâmplă nicăieri în Româ-
nia. Și uităm adesea de dependen-
ţa comportamentală, al cărei trata-
ment durează, de regulă, luni sau
ani și ar trebui să implice serioase
intervenţii psihosociale. Nu avem
nici centrele de dezintoxicare acu-
tă și nici cele de post-cură, unde
pacienţii ar trebui să petreacă o
perioadă, protejaţi de anturajul
dar deocamdată profesioniștii cu
adevărat competenţi sunt extrem
de puţini. Și nici nu putem blama
lipsa de interes pentru o astfel de
specializare, câtă vreme pacienţii
ei vor fi sub ameninţarea autori-
tăţilor, a legii și întregul domeniu
ar fi o zonă acoperită de rușine și
stigmat.
Nu trebuie să subestimăm pe-
ricolele substanţelor de abuz asu-
pra sănătăţii noastre sociale. Dar
trebuie să normalizăm un discurs
deschis despre acestea, ca să pu-
tem spera să le facem faţă în cabi-
nete și în comunitate.
*https://mhm.bz/uRvYq

MEDICINA Două din zece cazuri

Prima conferinţă a
Societăţii Române de

de cancer la femei sunt

Medicină Hiperbară s-a
desfășurat la Constanţa

HIPERBARĂ,
între 15 și 17 septembrie,
în campusul Universităţii
„Ovidius”. din sfera ginecologică

E la prima conferinţă în
venimentul a benefici-
at de participare inter- Peste 8.000 de femei sunt

naţională, invitaţii din
Turcia și din Bulgaria
prezentând experienţa acestor ţări
în domeniu.
„Societatea Română de Medi-
cină Hiperbară (SRMH) își pro-
pune să devină un forum dedicat
tuturor celor care au ca obiect de
activitate lucrul în mediul hiper-
bar (scafandrii și alte categorii) și
oxigenoterapia hiperbară. Aceasta
este o procedură terapeutică uti-
lizată pentru o gamă largă afecţi-
uni, în conformitate cu indicaţiile
Comitetului European pentru
Medicină Hiperbară (ECHM) și
cele ale Societăţii de Medicină Hi-
perbară și Subacvatică”, a explicat,
Dr. Aurelian Ivașcu, Universitatea „Ovidius” din Constanţa
România
pentru Viaţa Medicală, dr. Adrian
Macovei, președintele SRMH.
Oxigenoterapia hiperbară
(HBOT) presupune administrarea
de oxigen la presiuni superioare
celei atmosferice. Este indicată în
afecţiuni precum piciorul diabetic
și alte ulcere trofice arteriale, în caz
de sindrom de strivire, osteoradi-
onecroză de mandibulă, necroză
aseptică de cap femural, radione-
croză a ţesuturilor moi, surditate
neurosenzorială. De asemenea,
este folosită cu succes ca trata-
ment adjuvant pentru susţinerea
organismului supus tratamentu-
lui chimioterapic pentru neopla-
zii. Înainte de plasarea în camera
hiperbară, pacientul este evaluat
medical, conform unui protocol.
Planuri pentru viitor
Deocamdată, SRMH se con-
fruntă cu „lipsa unui suport le-
gislativ (o problemă acută pentru
oxigenoterapia hiperbară), lipsa
unor reglementări care să asigure
mentenanţa tehnicii și educaţia
medicală continuă în domeniu”,
ne-a explicat dr. Adrian Macovei,
președintele SRMH.
Potrivit specialistului, „soluţii-
le, pe care le putem vedea și ca un
plan de dezvoltare a SRMH, sunt
constituite din atragerea unui nu-
măr cât mai mare de membri cu
activitate în medicina hiperbară,
realizarea unor consultări cu pro-
ducătorii/importatorii de camere
hiperbare, efectuarea de demer-
suri la Ministerul Sănătăţii pentru
iniţierea unui program de certifi-
care a facilităţilor hiperbare impli-
cate în oxigenoterapia hiperbară,
colaborarea cu Colegiul Medicilor
din România pentru dezvoltarea
unui program de educaţie medica-
lă continuă cu specific hiperbar”.
Toate acestea sunt necesare pen-
tru ca activităţile în mediu hiper-
bar să se desfășoare în siguranţă.
Dr. Mariana Minea
diagnosticate, anual, în
România cu un cancer
ginecologic. În plus, 50%
dintre decesele asociate
acestor neoplazii sunt
cauzate de cancerul de col
uterin.
vaccinarea anti-HPV – și, în ca-
Unul din cinci cazuri de cancer zul cancerului de col uterin, prin
diagnosticate în rândul femeilor tratarea leziunilor precanceroa-
din România este de natură gine- se și canceroase depistate prin
cologică. Cancerul de col uterin măsuri active de prevenţie se-
este cel mai frecvent tip de cancer cundară, anume prin screening”,
ginecologic diagnosticat în ţara subliniază prof. dr. Patriciu
noastră și al doilea cel mai frecvent Achimaș-Cadariu, într-un comu-
la vârsta de 15-44 de ani. În plus, nicat emis în contextul Zilei In-
acesta cauzează 50% din decesele ternaţionale de luptă împotriva
prin cancere ginecologice. La nive- cancerelor ginecologice.
lul Uniunii Europene, România în- În prezent, în România, vacci-
registrează cea mai mare in- narea împotriva infecţiilor
cidenţă și cea mai mare Ziua cu HPV este inclusă în
rată a mortalităţii ca- Internaţională Programul Naţional de
uzate de cancerul de de luptă împotriva Vaccinare, fiind gra-
col uterin. Incidenţa cancerelor tuită pentru fetele
este de 2,5 ori mai ginecologice este din grupa de vârstă
mare decât media marcată anual pe 11-18 ani. Începând
UE, iar rata mortali- 20 septembrie cu luna decembrie
tăţii de peste 4 ori mai 2023, și femeile între
mare. 19 și 45 de ani vor putea
Virusul HPV este agentul beneficia de protecţia împo-
cauzator pentru majoritatea cazu- triva mai multor tipuri de cancere
rilor de cancer de col uterin (99%), ginecologice, prin vaccinarea an-
iar statisticile arată că aproxima- ti-HPV în regim compensat 50%,
tiv 8 din 10 femei se infectează mă- se mai arată în comunicat. Potrivit
car o dată în cursul vieţii cu acesta. Institutului Naţional de Sănătate
„Cancerele determinate de infecţia Publică, în prima parte a anului au
HPV sunt printre puţinele malig- fost administrate peste 70.000 de
nităţi ce beneficiază de o soluţie doze de vaccin anti-HPV.
eficace de prevenţie primară – prin Magdalena Tănăsescu

Recent, la București, Coaliţia

Organizaţiilor Pacienţilor
cu Afecţiuni Cronice din
România a lansat campania
„Spune DA”, ce are ca scop
sprijinirea persoanelor care
trăiesc cu dermatită atopică,
dar și a aparţinătorilor
acestora.
Campania „Spune DA” este una
globală, lansată și în ţara noastră.
„Este o campanie diferită de al-
tele, pentru că nu ne focusăm pe
ceea ce nu se poate face, pe boala
în sine, ci pe aparţinător și paci-
entul cu dermatită atopică (DA).
(...) Le arătăm că există viaţă după
Campanie pentru pacienţii cu DA și aparţinători
dermatită atopică. Există posi-
bilitatea de a-ţi trăi viaţa nor-
mal dacă înţelegi boala, dacă o
diagnostichezi cât Deseori, DA se asociază cu
mai repede, dacă o iei ADHD sau depresie, dar de multe
în calcul pe termen ori, hiperactivitatea este un efect al
lung, și [încerci] să te lipsei de somn determinate de pru-
obișnuiești cu ea, să o ritul asociat afecţiunii, a arătat dr.
înţelegi și să înţelegi Irina Antonescu, președinta Aso-
că face parte din viaţa ciaţiei pentru Dermatită Atopică
ta”, a explicat Cristina (ADA) și mama unei tinere cu DA.
Pricop, Head of Public În plus, fiind o afecţiune cu reacţii
Affairs Sanofi Roma- vizibile asupra pielii, ea constituie
nia. Ea a subliniat că un motiv de bullying în rândul ado-
DA nu este doar o boa- lescenţilor. Campania are o pagină
lă a pacientului, ci a web dedicată, disponibilă în cadrul
tuturor celor care intră în contact website-ului www.copac.ro, unde
cu el, deoarece are o componentă vor fi puse la dispoziţia utilizato-
socială foarte puternică. rilor o serie de instrumente utile
în gestionarea dermatitei atopice.
Printre acestea se numără instru-
mentul de control al afecţiunii
(ADCT), un chestionar scurt care
măsoară severitatea simptomelor
DA, inclusiv impactul pe care îl are
asupra somnului și stării de spirit.
ADCT a fost creat pentru a-i ajuta
pe pacienţi și pe medicii acestora
să înţeleagă pe deplin DA și să ac-
ţioneze eficient în gestionarea ei.
Chestionarul poate fi descărcat și
completat, iar ulterior utilizat în
interacţiunea directă cu medicul
dermatolog.
Cristina Ghioca
4 VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38
Recent a fost descoperit un
antibiotic eficient pentru tratarea
infecţiilor produse de Stafilococul
auriu la șoareci.
E
ste vorba de clovibactin, un antibi-
otic izolat dintr-o bacterie care nu
a mai fost studiată până în prezent
și care face parte din așa-numita
„materie neagră” bacteriană. Bacteriile care
intră în această categorie se numesc așa de-
oarece ele nu pot fi cultivate în plăci Petri.
Se estimează că 99% dintre bacteriile exis-
tente intră în categoria „dark matter”.
Medicamentul a fost descoperit și stu-
diat de o echipă de cercetători din Olan-
da, Germania, Statele Unite, împreună cu
o companie americană de biotehnologie.
Studiul* lor a fost publicat în revista Cell.
Cercetătorii au izolat clovibactin din
solul nisipos din North Carolina, cu ajuto-
rul dispozitivul iCHip. Creat în 2015, aces-
ta este inserat la nivelul solului, permiţând
astfel izolarea unui număr de 50 de ori mai
mare de bacterii decât ar reuși metodele
obișnuite. În 2015 a fost deja folosit pen-
tru crearea medicamentului teixobactin,
singurul antibiotic descoperit în ultimii
zece ani. Teixobactin acţionează împotri-
va superbacteriilor Gram-pozitiv și se află
deocamdată în studii pe șoareci.
Mod de acţiune
Clovibactin a fost eficient împotriva
tulpinilor de Staphylococcus aureus rezis-
tente la vancomicină și la daptomicină, pre-
cum și împotriva Enterococcus faecalis și
E. faecium. Antibioticul se leagă de porţiu-
nea pirofosfat a trei componente esenţiale
Un rinichi de porc modificat genetic
a funcţionat cu succes timp de două
luni în corpul unei persoane aflate
în moarte cerebrală. Experimentul
a fost oprit în plină funcţionare a
organului, pentru a returna familiei
corpul donat.
Transplantul de rinichi de la un porc
modificat genetic a fost realizat de o echipă
a centrului NYU Langone Health. Acesta a
funcţionat timp de două luni în corpul unui
bărbat aflat în moarte cerebrală, a cărui
Focar de legioneloză în Polonia
Foto: OMS
Antibiotic nou
împotriva germenilor
multirezistenţi
din arhitectura peretelui bacterian, împie-
dicând asamblarea acestuia. „Clovibactin se
înfășoară în jurul pirofosfatului ca o mănușă
strânsă, ca o cușcă”, a explicat Markus Wein-
garth, cercetător din partea departamentului
de chimie al Universităţii din Utrecht, citat de
Medscape. De altfel, denumirea medicamen-
tului provine din grecesul klovi – cușcă.
După legarea de ţintă, medicamentul se
autoasamblează în fibrile mari pe suprafaţa
membranei bacteriene. Aceste fibrile rămân
Două luni
de succes
pentru
xenotransplantul
renal
familie a fost de acord să-i doneze corpul
în acest scop. Pacientul suferea de cancer,
motiv pentru care nu era eligibil pentru
donarea de organe. Procedura a inclus și
transplantarea timusului porcin. Acest or-
gan este important pentru antrenarea ce-
lulelor sistemului imunitar. Echipa de tran-
splant a fost condusă de chirurgul Robert
Montgomery, el însuși posesorul unei inimi
primite prin transplant.
Anul trecut, un cord porcin a fost ultima
speranţă pentru un pacient aflat în insufi-
cienţă cardiacă avansată. Însă organul nu a
rezistat mai mult de două luni, din motive
Polonia a raportat la 11 septembrie a.c.
166 de cazuri de legioneloză, dintre care 23
soldate cu deces, anunţă Organizaţia Mondi-
ală a Sănătăţii. Boala poate varia de la forme
ușoare la forme grave de pneumonie letală.
În prezent au loc acţiuni pentru depistarea
cazurilor de infectare și pentru prevenirea
transmiterii.
Autorităţile de sănătate publică din
Rzeszów, regiune din sud-estul Poloniei, au
raportat la 18 august depistarea unui cluster
de 158 de cazuri suspectate de pneumonie.
Totodată, au fost raportare 15 cazuri de le-
gioneloză confirmate în laborator, în cadrul
Internaţionale
Colonii de Staphylococcus aureus
stabile un timp îndelungat, suficient pentru
ca sistemul imunitar să distrugă molecule-
le sechestrate. Faptul că medicamentul se
atașează doar de membranele bacteriene,
nu și de celulele animalului, îl face să aibă
puţine efecte adverse.
Sunt însă necesare studii realizate pe oa-
meni pentru a stabili dacă noul medicament
poate fi utilizat în lupta cu superbacteriile.
*https://mhm.bz/z1Ev4
https://www.nature.com/articles/nature.2015.16675
incomplet înţelese în prezent. Astfel că ac-
tualul transplant, deși realizat la o persoană
în moarte cerebrală, aduce informaţii mult
așteptate. De exemplu, la o lună de la tran­
splant, rinichiul porcin și-a redus capaci-
tatea de filtrare. Însă medicii au modificat
schema de medicamente imunosupresoare,
ceea ce a readus la normal diureza. Informa-
ţiile obţinute în cadrul acestui experiment
vor fi transmise Administraţiei pentru Ali-
mente și Medicamente din Statele Unite,
în vederea dezvoltării unor protocoale noi
privind xenotransplanturile.
https://apnews.com/article/pig-kidney-transplant-xenotransplant-83dfb5e6d0
22ca72039a821cc6bc00ef
diverselor spitale din regiune. Până la 11
septembrie, numărul de cazuri confirmate
microbiologic a fost de 166, toate fiind spi-
talizate. Dintre ele, 112 au fost înregistrate
în orașul Rzeszów, 38 în regiunea Rzeszów,
iar 16 în alte zone. Analiza epidemiologică a
arătat că primul caz a dezvoltat simptome în
30 iulie.
Grupa de vârstă 60-90 de ani este cea
mai afectată de boală. Toate cele 23 de per-
soane care și-au pierdut viaţa aveau comor-
bidităţi și vârste cuprinse între 53 și 98 de
ani (11 femei și 12 bărbaţi). Majoritatea ca-
zurilor au fost confirmate prin teste antigen
Grupaj realizat de
dr. Mariana Minea
China
include
variola
maimuţei în
categoria B
Comisia Naţională de Sănătate din
China anunţă că, începând din 20 septem-
brie, va gestiona variola maimuţei prin
protocolul destinat bolilor infecţioase de
categoria B. În acest protocol este inclus
și COVID-19. Luna trecută, autorităţile au
detectat aproximativ 500 de cazuri de va-
riola maimuţei.
Pentru bolile infecţioase din catego-
ria B, autorităţile pot lua măsuri precum
restricţionarea adunărilor umane, sus-
pendarea școlii sau a activităţilor de mun-
că ori izolarea unor zone în care a fost
depistat un focar. În această categorie in-
tră virusurile de tip SARS și virusul HIV.
China împarte bolile infecţioase în
trei categorii. Bolile din categoria A le per-
mit autorităţilor să carantineze pacienţii
și contacţii apropiaţi acestora. China a
schimbat clasificarea COVID-19 din cate-
goria A în categoria B la sfârșitul anului
2022, după aproape trei ani de restricţii.
Acestea au inclus închiderea unor orașe
întregi.
În luna mai, Organizaţia Mondială a
Sănătăţii a anunţat că variola maimuţei
nu mai reprezintă o urgenţă de sănătate
publică.
https://www.reuters.com/business/healthcare-pharmaceuticals/china-
manage-monkeypox-same-class-infectious-disease-covid-19-2023-09-15/
Posibilă
direcţie de
cercetare
în boala
Alzheimer
Distrugerea neuronală asociată bolii
Alzheimer este consecinţa acumulării de
amiloid la nivel cerebral. Acest proces se
asociază cu o supraexpresie a genei MEG3
(„maternally expressed gene 3”) specifi-
că neuronilor, arată un studiu* publicat
recent în revista Science. Autorii studiu-
lui, cercetători la University College din
Londra și de la KU Leuven din Belgia, au
blocat această cale ce implică MEG3, în
experimente realizate pe șoareci. Acest lu-
cru a salvat neuronii, prevenind procesul
de necroptoză.
În cadrul experimentelor, ei au im-
plantat neuroni umani în creierul unor
șoareci modificaţi genetic care fuseseră
programaţi să producă amiloid în canti-
tăţi mari. Descoperirea deschide o posibi-
lă nouă cale de cercetare privind tratarea
și prevenirea bolii Alzheimer. Ziua de 21
septembrie este dedicată luptei împotriva
acestei maladii.
*https://www.science.org/doi/10.1126/science.abp9556
https://www.bbc.com/news/health-66816268
din urină, iar 11 – prin PCR, din teste res-
piratorii. Nu au putut fi realizate culturi și
secvenţieri întrucât toţi pacienţii au primit
antibiotic.
Majoritatea persoanelor care contrac-
tează bacteria Legionella o inhalează din aer
sau din sol. Boala are o perioadă de incuba-
ţie de 2-10 zile (mergând până la 16 zile).
Debutează cu febră, tuse ușoară, pierderea
poftei de mâncare, dureri de cap, stare de
rău și letargie. Unii pacienţi prezintă dureri
musculare, diaree și confuzie. Mortalitatea,
prin pneumonie, este de 40-80% la pacienţii
imunosupresaţi care nu primesc tratament
antibiotic. Rata poate fi redusă la 5-30% prin
îngrijire corespunzătoare. În total, mortali-
tatea este de 5-10%.
https://www.who.int/emergencies/disease-outbreak-news/item/2023-DON487
Opinii VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38
5

Zile libere pentru

ocazii speciale
Asemănător angajaţilor din alte domenii, profesioniștii din domeniul sanitar au dreptul de a
beneficia de zile libere în ocazii speciale precum: nașterea unui copil, decesul unei persoane
apropiate ori căsătoria. De interes în acest sens sunt dispoziţiile pe care le regăsim în Codul
Muncii.

Potrivit art. 152, „(1) În cazul
unor evenimente familiale deo-
sebite, salariaţii au dreptul la zile
libere plătite, care nu se includ în
durata concediului de odihnă. (2)
Evenimentele familiale deosebite
și numărul zilelor libere plătite
sunt stabilite prin lege, prin con-
tractul colectiv de muncă aplicabil
sau prin regulamentul intern”.
Așadar, din perspectivă legis-
lativă, avem în vedere următoa-
rele facilităţi acordate angajaţi-
lor: cinci zile libere în situaţia
în care salariatul se căsătorește
și două zile libere în cazul căsă-
toriei unui copil al salariatului;
zece zile libere pentru situaţia
în care salariatul devine tată
– la acestea se pot adăuga încă
cinci în cazul în care tatăl ur-
mează un curs de puericultură;
trei zile libere în cazul în care
decedează soţul, soţia, un pă-
rinte, copilul, socrii; o zi liberă
în cazul în care decedează sora,
fratele ori bunicul salari-
atului din sistemul sani-
tar; o zi liberă pentru cazul
în care se donează sânge;
cinci zile libere pentru cazul
în care salariatul se mută cu
domiciliul într-o altă locali-
tate, dar își păstrează rapor-
turile de muncă cu actualul
angajator; 30 de zile libere (însă
fără plată) pentru pregătirea
susţinerii unei lucrări de diplo-
mă în cadrul învăţământului
superior.
Este important de menţionat
că zilele libere acordate prin in-
termediul contractului colectiv
de muncă nu reprezintă o situa-
ţie de suspendare a contractului
individual de muncă. Acest lucru
înseamnă și că, în mod automat,
drepturile salariale pe care le are
un angajat nu vor fi afectate.
Drd. Rareș Voroneanu

Manipularea
„morţilor subite”

Una dintre campaniile administrarea vaccinului. Cu toa- câteva cazuri de

antivaccinare împotriva te că autopsia nu a stabilit o relaţie decese postvacci-
COVID a fost și falsa temă a de tip cauză-efect între vaccinare nare anti-COVID.
și deces, vestea decesului subit Un studiu publi-
„deceselor subite” provocate
provocat de vaccin s-a răspândit cat în Nature în
de administrarea acestui mai departe prin reţelele sociale. 2023 și realizat
vaccin. Au urmat și alte „morţi în Qatar arăta
subite provocate” de o rată de 1,15
Cred că vaccinul vaccinul COVID, dar morţi la 1 mili-
COVID s-a „bucurat” fără ca autorităţile on de persoa-
de cea mai intensă competente să eviden- ne vaccinate
campanie „anti” – poa- ţieze o relaţie de tip (la o popu­laţie
te din cauza măsurilor cauză-efect. Am avut cu o rată de
impuse în timpul pan- chiar și noi câteva. Cel vaccinare de
demiei (ne amintim mai cunoscut datează peste 90%!). Iar un ra-
cu toţii de campaniile Dr. Valentin din ianuarie a.c., al unui port al Centrului pentru Controlul trombii intra-
antimască, antiizolare, Pantea, consilier din București. și Prevenirea Bolilor din Statele vasculari apăruţi în timpul
campanii care negau medic primar MF Nu a contat faptul că Unite confirma nouă cazuri de vieţii și cei apăruţi postmortem.
pandemia...). Și poa- pacientul fusese diag­ deces postadministrare a vacci- Vorba românească: mulţi văd, pacient de 63 de ani. N-a contat
te și din cauză că tehnica folosită nosticat anterior cu un neoplasm nului Johnson&Johnson. În ciuda puţini pricep. faptul că era cardiac și că nu se
pentru crearea lui era una revolu- agresiv și nici că autopsia nu a re- acestor date oficiale (e drept, încă trata, decesul lui „subit” a fost pus
ţionară (tehnica ARN-ului mesa- levat vreo legătură între deces și nu există un studiu exhaustiv pe În folosul cui? pe seama vaccinului anti-COVID...
ger). „Morţile subite provocate” de vaccinul COVID. Influencerii și acest subiect), pe reţelele sociale Qui prodest? Să nu uităm deși el nu se vaccinase.
acest preparat sunt o altă variaţiu- unele posturi de radio și TV au pus au apărut cazuri de „morţi subi- că suntem într-un război in-
ne pe aceeași temă. decesul pe seama administrării te” postvaccinare anti-COVID pe formaţional, că există interese Sancţiuni
Primul deces subit atribu- vaccinului. bandă rulantă, cu mult peste ni- anti-Uniunea Europeană, iar tot În presa medicală din Franţa
it vaccinului COVID a fost cel al velul indicat de studiile medicale. ceea ce produce zâzanie în interio- am găsit un caz de medic suspen-
asistentei Sonia Acevedo din Por- Ce spun studiile De multe ori aceste cazuri se ba- rul UE (dar și în alte state democra- dat pentru că promova idei anti-
tugalia, care a decedat în ianuarie Studiile realizate de profesio- zau pe o coagulare intravasculară, tice) este benefic pentru alţii. Să vaccin, nega gravitatea pandemiei
2021, la mai puţin de o lună de la niști arată că, într-adevăr, există dar fără a face o diferenţă între nu uităm că pentru 30 de arginţi, de COVID și ridiculiza măsurile
unii își vând și ultima fărâmă de de protecţie: psihiatra franceză
PROMO umanitate. Să nu uităm că unii in- Martine Wonner. Pe 25 noiem-
fluenceri doresc să-și transforme brie 2022, „muzei anti-vaxerilor”,
faima în bani sau în capital politic așa cum a fost numită, camera
(avem și vom avea, din păcate, des- de disciplină a Consiliului Regio-
tule exemple de politicieni care-și nal de Est al Ordinului Medicilor
construiesc imaginea promovând i-a suspendat dreptul de practică
idei anti-UE sau ultranaţionalis- medicală pe o perioadă de un an.
te)... Iar apoi, așa-numiţii „proști Ea a fost acuzată că pe conturile
utili” preiau informaţiile false fără ei sociale a criticat administrarea
o minimă critică sau verificare, vaccinului anti-COVID și a promo-
doar pentru că rezonează cu astfel vat „informaţii eronate” și „pro-
de idei. În SUA au apărut și „repor- tocoale de îngrijire” împotriva
taje” ce speculează toate decesele, COVID „fără baze știinţifice”, ba-
chiar și pe cele de cauze naturale zate în special pe ivermectină sau
(din cauza vârstei), chiar și la per- hidroxiclorochină.
soane nevaccinate. Mă întreb dacă nu ar fi benefi-
Am avut și eu în comunitate că și la noi o astfel de atitudine din
un astfel de „deces subit”, la un partea Colegiului...
6 VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38
Ceva care seamănă cu pâinea
Nelipsită de la mesele
românilor, ceea ce mulţi
producători ne prezintă
astăzi ca fiind pâine nu este
altceva decât un obiect care
seamănă cu pâinea.
Răsfoind presa din urmă cu
câţiva ani, documentând o temă ce
viza siguranţa pacienţilor, îmi sare
în ochi un titlu. Parcurgând textul,
în finalul său, citesc taman un citat
dintr-o doamnă doctor, „celebru
nutriţionist român”, despre care
numai ce scrisesem recent pe o
reţea socială: „Dacă bunicii noștri
mâncau zilnic mămăligă şi preţu-
iau făina pentru pâine şi cozonaci
ca fiind de sărbătoare, astăzi pâi-
nea a ajuns atât de banală, încât nu
îi mai găsim nicio virtute. Dacă tot
îngrașă şi are gluten, ce aţi zice să
ne întoarcem la mămăliga noastră
sănătoasă?”.
Păi ce făcurăţi, doamnă? În
2019 huleaţi pâinea, ridicaţi mă-
măligii un soclu și, în 2023, vă po-
zaţi cu ditamai codrul de pâine?
Mâini să mai fi avut cucoana, că
brandul ce-o poftise la poze avea
destulă marfă.
E o lungă poveste – și poate o să
vină vremea să o spun și scriu – în
ceea ce privește reclama pe care au
făcut-o medicii, de-a lungul timpu-
lui, la diverse produse. Recoman-
dau ţigări, medicamente, supli-
mente alimentare, pastă de dinţi și
câte și mai câte. Figuri cunoscute
OAMGMAMR
Asistenţii medicali,
element-cheie în atingerea
obiectivelor OMS
Acoperirea universală cu
servicii de sănătate va fi
realizată până în 2030 doar
dacă va exista o creștere
semnificativă a investiţiilor
în profesia de asistent
medical.
Președinta Consiliului Inter-
naţional al Asistenţilor Medicali
(ICN), dr. Pamela Cipriano, a de-
clarat că profesia de asistent me-
dical deţine cheia schimbărilor
necesare pentru ca acoperirea
universală cu servicii de sănătate
(UHC) să devină realitate până în
2030. „Nu există o soluţie simplă
atunci când vorbim despre UHC,
dar nu există îndoială că asisten-
ţii medicali deţin cheia principală
pentru deblocarea unor îngrijiri
mai bune pentru oamenii de pre-
tutindeni”, a punctat dr. Pamela
Cipriano.
Luând cuvântul înainte de Re-
uniunea la nivel înalt a Naţiunilor
Dr. Richard
Constantinescu
erau racolate de companii și anga-
jate într-o formă sau alta de publi-
citate plătită. În trecut, șarlatanii
își făceau aprig publicitate. Astfel,
mulţi profesioniști au simţit un
dezgust faţă de această formă de
promovare a falșilor vindecători.
Legi diverse le impuneau o anumi-
tă conduită și un anume dozaj al
prezenţei și discursului exhibitor
în presă sau în spaţiul public. Era
vizat interesul superior al pacien-
tului, și nu interesul financiar al
medicului.
Imagini apuse, readuse la
viaţă
Medicul și cel aflat în faţa lui
construiesc o relaţie. Aceasta se
naște atunci când sunt împreu-
nă, și nu când unul e printat pe
un panou, cu o pâine în braţe, ţi-
nută cu o iubire pe care numai
unui prunc i-o oferi, și altul e-n
mașină ori pe drum. Iar relaţia
este cu atât mai robustă cu cât
Unite privind UHC, din 21 septem-
brie, președinta ICN a declarat că
asistenţii medicali deţin competen-
ţele și expertiza necesare pentru a
se înregistra progrese în ceea ce pri-
vește UHC. Impactul lor este însă
redus de deficitul de personal și de
lipsa investiţiilor la nivel global.
ICN este membru al Grupului de
Lucru al Parteneriatului Internaţi-
onal pentru sănătate (UHC2030).
Grupul a lansat un plan de acţiune
în care sunt enumeraţi pașii nece-
sari pentru a se înregistra progre-
se în direcţia realizării UHC.
Executivul ICN a declarat că a
avea o forţă de muncă robustă este
un prim pas vital în acest sens, iar
Carta pentru schimbare elaborată
de ICN arată cum poate fi maxi-
mizată contribuţia profesiei de
asistent medical la aceste eforturi.
Documentul solicită guvernelor să
aprecieze, să protejeze, să respecte
și să investească în asistenţii medi-
cali, pentru a se asigura că există
un viitor sustenabil pentru asis-
tenţa medicală și pentru îngrijiri-
le medicale. Fără aceste investiţii,
UHC nu va fi realizată niciodată,
cu atât mai puţin până în anul
2030, termenul-limită stabilit de
Organizaţia Mondială a Sănătă-
ţii (OMS), a subliniat dr. Pamela
Cipriano.
Biroul de presă al ICN,
traducere OAMGMAMR
este întreţesută de încredere.
Altfel, toate figurile mărite la o sca-
ră supra-umană mi se par imagini
ale unor vremuri apuse. Mămuci
și tătuci erau agăţaţi în ’48 pe clă-
dirile din București și, vreme de 50
de ani, din fotografii ireal de mari
rânjeau personaje sinistre care ne
transmiteau că viaţa e bună, atâta
vreme cât ei sunt acolo, sus, și noi,
undeva, jos.
Când am văzut-o pe madam
doctoreasă și pe reţelele sociale
râzând dindărătul unor gigantice
pâini, mi-am amintit de ce scria
Harari în „Sapiens”, că grâul, ore-
zul și cartoful au domesticit pe om,
și nu invers. Prin intermediul unor
personaje, fie medic, fie orice spe-
cialist dintr-un domeniu care tre-
saltă la zornăitul arginţilor, com-
paniile dresează populaţia. 129,3
kg pe cap de locuitor – acesta a fost
consumul de grâu și produse din
grâu, în anul 2020, în România,
conform studiului oferit de Food
and Agriculture Organisation of
the United Nations.
Și crește de la an la an. Analiza
consumului de produse de panifi-
caţie oferă o sumedenie de explica-
ţii. Numai dacă explorăm puzderia
de expresii din limba noastră în
care este întâlnit cuvântul „pâine”,
pricepem cât de adâncită este tea-
ma de sărăcie în poporul român.
Studiile publicate după o privire
atentă a consumului de pâine din
România ultimilor ani au arătat o
creștere pe măsură ce veniturile
Unde găsim empatia?
În aceste timpuri, cu
multiple încercări și
solicitări, răzbate tot
mai mult o întrebare:
unde a dispărut empatia?
Prezentă chiar în
perioada stalinismului și
comunismului, acum, în
plină libertate, lipsește cu
desăvârșire.
Recent, într-un articol,
dr. Nicolae-Iordache Iordache spu-
nea că „nu în toate spitalele bine
dotate întregul personal e plin de
empatie, și nici în spitalele prost
dotate nu lucrează doar cinici”. Em-
patia a fost descrisă prima dată de
Theodor Lipps și Eduard Titscher,
în anul 1900, utilizând cuvântul
german „einfühlung”. În conceptul
lor, noţiune ţinea mai degrabă de
domeniul artelor. Ulterior, Heinz
Kohut și Carl Ropers au utilizat
cuvântul în sensul că ar putea avea
influenţe în practica medicală. În
literatura de specialitate, între em-
patie, moralitate și cultură sunt
multiple asemănări.
Până în anii 1980 – 1990, empa-
tia era puţin discutată. Eram atunci
scad, și invers. Precum și diferenţa
semnificativă între nivelul rural și
urban, în favoarea ultimului.
Comportamente atent
studiate de producători
Comportamentul alimentar
și modelul de consum al români-
lor, și nu doar acestea, sunt bine
studiate de cei care pun pe piaţă
produse de panificaţie. Dacă vom
fi atenţi – când parcurgem diver-
se zone ale ţării, chiar și anumite
cartiere din marile orașe – și vom
privi oferta celor care îmbie la
consumul de covrigi, plăcinte sau
pâine, vom sesiza că panourile
publicitare nu sunt plasate la în-
tâmplare, iar influencerii nu sunt
aleși oricum. Toate aceste cam-
panii de comunicare/ marketing
au ca fundament, printre altele,
mai puţin empatici? Nimeni nu-i
simţea lipsa. Probabil, pe atunci,
empatia era pretutindeni, o aveai la
îndemână, nu lipsea. În ziua de as-
tăzi, tensiunile sociale, războaiele
între găști și clanuri, pandemia și
influenţa tot mai mare a tehnolo-
giei și mediului online ne-au adus
în situaţia de a realiza că NU MAI
EXISTĂ EMPATIE. Este cam târziu
acum, când, în creierul oamenilor,
acel locus unde înainte se desfășura
instinctul corespunzător procesu-
lui unic omului a dispărut. Neuronii
„în oglindă”, prezenţi încă în cre-
ierul cimpanzeilor, sunt investi-
gaţi de Neuroștiinţe, dar încă fără
rezultate.
Experienţele contrazic
statisticile
Din cele citite pe tema empati-
ei, am găsit că România este pe lo-
cul 54 din 63 de naţiuni investigate
pe acest subiect. Eu nu cred acest
lucru, doar trăiesc în această ţară și
lucrez aici ca medic. Am fost și me-
dic de circă în Prahova. Pe atunci,
în perioada 1982 – 1985, la mine,
în cele trei sate era multă empatie.
Chiar și la Spitalul din Filipeștii de
Târg, înfiinţat de Regele Carol I în
Opinii
și caracteristicile consumatorilor
zonali.
Pâinile pe care ni le prezintă
doamna doctoreasă, frumos poza-
tă în studio, nu sunt nici mai mult,
nici mai puţin decât câteva linguri
de zahăr. În imagini arată bine, vor
să amintească de pâinile coapte
din povești, dar sunt lipsite de con-
ţinutul nutriţional sugerat prin
„expert” și efecte vizuale.
Pâinea are o străveche istorie
și este intim legată de multe dintre
momentele cheie ale vieţii, de îm-
părtășirea de celălalt, de însoţire
și de amintire. Nu e necesar să o
tăiem de pe lista de cumpărături,
ci să cumpănim și să înţelegem că
ceea ce ne propun cei mai mulţi
comercianţi nu sunt decât niș-
te obiecte care doar seamănă cu
pâinea.
anul 1918, unde efectuam gărzi, și
la Spitalul Judeţean din Ploiești,
unde îmi duceam pacienţii, nimeni
nu a vorbit de lipsa empatiei.
Un alt studiu extrem de greu de
crezut a investigat prezenţa empa-
tiei la studenţii de la Medicină, în
anul I și la terminarea studiilor. Re-
zultatul a fost alarmant. La tinerii
medici empatia era mult scăzută.
Sunt sigur că la politicieni nici nu
trebuie căutată, ea lipsește cu desă-
vârșire. Domeniul în care noţiunea
de empatie are cea mai mare valoa-
re este cel medical. Empatia per-
sonalului medical grav afectat de
burnout nu trebuie căutată, ea nu
poate exista.
Un semn de civilizaţie și
cultură
Sunt sigur că într-un spital bine
dotat, cu personal bine calificat,
empatia nu trebuie să fie căutată.
Ea se găsește la tot pasul, e firească
– așa cum era și în urmă cu mai bine
de 60 de ani în spitale. Niciun paci-
ent nu ar alege un spital insuficient
dotat, cu un personal neverificat
profesional, chiar dacă la intrare
ar scrie mare: „EMPATIE 100%
pentru toţi pacienţii”.
Actul medical efectuat cu ma-
ximă responsabilitate nu implică
niciun pic de empatie. Ea apare din
„nimic” într-o societate educată, și
nu este decât un semn de civilizaţie
și cultură.
Singura statistică ce ar trebui
crezută ar fi una realizată cu răs-
punsurile date de pacienţii care
părăsesc spitalul, vindecaţi sau
amelioraţi, la întrebarea „Câtă em-
patie aţi întâlnit în timpul petrecut
în spital?”.
Prof. dr. Ion Christian
Chiricuţă
Reuniuni medicale VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38
7

În Medicina
de urgenţă,
o alocare
adecvată de
resurse va
asigura un
răspuns rapid,
eficient, în
diverse situaţii
critice.
Acesta a fost
Deciziile corecte care
salvează vieţi
unul dintre
subiectele
analizate la cea
mai recentă

S
Conferinţă taţiunea Neptun a găzduit
în perioada 07-10 septem-
potrivite, cu echilibru și cu înţelep-
ciune. Dar, mai ales, respectând în-
România (ASAR), prof. dr. Diana
Carmen Cimpoeșu, președinte al
specific trebuie să se supună unui
cadru intervenţional legislativ
Naţională a brie 2023 cea de-a XXIII-a
ediţie a Conferinţei Na-
tru totul protocoalele actualizate
în vigoare”, a spus ministrul Rafila.
Comisiei de Medicină de Urgenţă
și Dezastre a Ministerului Sănătă-
foarte bine implementat și clar
definit.
urgentiștilor, ţionale de Medicină de Urgenţă.
Un prilej optim pentru a dezbate
S-au adresat urgentiști-
lor prezenţi și dr. Alexandru
ţii și șef UPU-SMURD la Spitalul
Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf.
Dr. Adela Grasu, voluntar al
Serviciului de Ambulanţă Bucu-

inclusiv provocările acestei nobile profesii.

În cuvântul de deschidere adre-
Rogobete, secretar de stat în
Ministerul Sănătăţii, și conf.
Spiridon” Iași, prof. dr. Luciana
Rotaru, medic șef UPU-SMURD
rești-Ilfov, a prezentat o fascinantă
retrospectivă a 20 de ani de volun-

în cadrul
sat online participanţilor, prof.
dr. Alexandru Rafila, ministrul
Sănătăţii, a transmis un mesaj im-
workshopurilor portant: că dezvoltarea Medicinei
de urgenţă în ţara noastră este o
interactive. prioritate. Zi de zi, cei care trudesc
în cadrul serviciilor de ambulanţă
și al Serviciului Mobil de Urgenţă,
Reanimare și Descarcerare salvea-
ză cu devotament și pasiune ne-
numărate vieţi omenești. „În ori-
ce moment, acești adevăraţi eroi
găsesc în situaţii limită soluţiile
PROMO
dr. Diana Loreta Păun, consilier
prezidenţial. Colaborarea între
medici și studierea continuă a păr-
ţii teoretice sunt esenţiale pentru
a răspunde adecvat provocărilor
actuale, a subliniat consilierul
prezidenţial.
Mediatori ai conferinţei au
fost dr. Alis Grasu, manager ge-
neral al Serviciului de Ambulanţă
București-Ilfov (SABIF), dr. Cris-
tian Grasu, pre­ ședintele Asocia-
ţiei Serviciilor de Ambulanţă din
Cel mai scurt traseu
pentru sănătatea ta
este în Orașul Medical
021 9362
Șos. Gh. I. Sisești 8A,
Sector 1, București
www.enayatimedicalcity.ro
Craiova, Gheorghe Chiș, președin-
tele Federaţiei Naţionale Sindicale
Ambulanţa din România (FNSAR).
Vorbitorii au subliniat că o de-
cizie corectă are nevoie de infor-
maţie, iar aplicarea sa optimă se
efectuează în ciuda unei presiuni
psihologice foarte mari. De aseme-
nea, timpul de intervenţie în ur-
genţă reprezintă o șansă la viaţă.
O alocare adecvată de resurse va
asigura un răspuns rapid, eficient,
în diverse situaţii critice. S-a pus
în discuţie și folosirea cu responsa-
bilitate a tehnologiilor emergente,
cum ar fi telemedicina sau dispozi-
tivele mobile de tip „Asistent digi-
tal de transcriere”, pentru a sprijini
în mod real și eficient echipajele de
urgenţă în evaluarea și gestionarea
cazurilor încredinţate.
Leziuni severe: unitate
potrivită, nu apropiată
Prof. dr. Diana Cimpoeșu a pre-
zentat Ghidul European de Sân-
gerare majoră și Coagulopatie în
Traumă, aplicat în etapa prespital
și în Departamentul de Primiri
Urgenţe. S-a făcut recomandarea
ca pacienţii cu leziuni severe să fie
transportaţi la cea mai potrivită
unitate sanitară, și nu la cea mai
apropiată.
Printre invitaţii de onoare ai
conferinţei s-a numărat și asist.
univ. dr. Bogdan Opriţa, medic șef
UPU-SMURD la Spitalul Clinic de
Urgenţă București. Acesta a pus în
dezbatere o lucrare interesantă,
foarte bine documentată, despre
„Asistenţa medicală de urgenţă
la adunările publice”. A punctat
faptul că desfășurarea unor astfel
de „adunări umane” cu un scop
tariat la Serviciul de Ambulanţă
al Capitalei. În prezent, este me-
dic rezident Anestezie și terapie
intensivă la Spitalul Clinic „Dr.
Carol Davila” din București. Acest
fapt subliniază, o dată în plus, că
experienţa practică și cunoștin-
ţele asimilate în decursul anilor
au fost esenţiale în formarea sa
profesională. „Munca urgentiști-
lor, gata oricând pentru a acorda
ajutor, este în folosul cetăţenilor”,
a transmis medicul.
Vulnerabilitatea spitalelor
la evenimente extinse
În cea de-a doua zi a conferin-
ţei, prof. dr. Luciana Rotaru, medic
șef UPU-SMURD Craiova, a pus în
dezbatere interactivă un subiect
foarte delicat, legat de vulnerabi-
litatea spitalelor la evenimente
extinse, cu aflux foarte mare de
victime. Capacitatea de a gestio-
na un fenomen de acest tip este o
provocare ce implică principii de
organizare, comandă, control și
comunicare în focar.
Foarte interesante au fost și
workshopurile interactive, în ca-
drul cărora participanţii și-au
actualizat cunoștinţele în diverse
situaţii speciale ipotetice. În ulti-
ma zi a conferinţei, dr. Alis Grasu
a prezentat o analiză a performan-
ţelor serviciilor publice de am-
bulanţă din România, în context
european.
Pe bună dreptate, la Neptun au
fost celebrate știinţa, cercetarea
continuă, munca în echipă, dar și
aspiraţiile profesionale ale tuturor
acestor îngeri salvatori.
Dr. Gheorghe Sinescu,
Serviciul de Ambulanţă Judeţean Dolj
8 VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38 Special

Grupaj realizat

Viaţa
dintr-o
de Magdalena
Tănăsescu

41
de pacienţi

celulă
din România
sunt în așteptarea
unui donator
compatibil de celule stem
hematopoietice. Numărul
pare mic raportat la populaţia
de aproximativ 20 de milioane a
ţării noastre. Însă cum ar fi dacă unul Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem
Hematopoietice (CSH) este o instituţie subordonată Ministerului
Sănătăţii, înfiinţată în 2012. În cei 11 ani de funcţionare a Registrului, au
dintre acești 41 de pacienţi ar fi o rudă fost înscriși 1.066 de pacienţi cu indicaţie de transplant, dintre care 430 au
fost transplantaţi cu CSH de la donatori neînrudiţi. Au fost realizate 476
apropiată? Atunci ar începe, mai mult de proceduri de transplant, din care 431 de transplanturi și 45 DLI (infuzie
de limfocite T provenite de la același donator neînrudit de la care au fost
ca sigur, o cursă contracronometru preluate celulele stem hematopoietice).
De-a lungul timpului au existat pacienţi care au avut două și, respectiv, trei
către „celula care dă Viaţă”. transplanturi de CSH. Până în prezent, 46 de donatori au donat celule stem
hematopoietice, 22 pentru pacienţi români și 24 pentru pacienţi străini.
Registrul din România face parte din grupul Registrelor mici și mijlocii.
Registrele mari și-au început activitatea cu cel puţin 10 ani înaintea ţării
noastre și au donatori înscriși de ordinul sutelor de mii și chiar al milioanelor,
cum sunt cele din Germania și Polonia. România este interconectatată cu
registre ale donatorilor din peste 40 de ţări. La nivel mondial, 49% din totalul
transplanturilor sunt realizate cu donatori internaţionali.

C
ea mai bună soluţie
pentru a scurta această
cursă ar fi ca românii
să se înscrie, în număr
cât mai mare, în Registrul Naţio-
nal al Donatorilor de Celule Stem
Hematopoietice, spune directo-
rul Registrului, Traian Laurian
Arghişan (foto), medic primar
Sănătate Publică și Management:
„Registrul a apărut ca o necesitate
pentru ca toţi pacienţii din Româ-
nia care au nevoie de un transplant
de celule stem hematopoietice de
la o persoană neînrudită să facă
această intervenţie într-unul din
centrele de transplant din ţară.
Înainte de înfiinţarea lui, pacienţii
erau nevoiţi să vândă tot ce aveau
și să strângă fonduri pentru a fi
transplantaţi în străinătate”.
Scopul acestuia este de a iden-
tifica și asigura, la standarde in-
ternaţionale, donatori voluntari de
celule stem hematopoietice neîn-
rudiţi, compatibili pentru toţi pa-
cienţii din România care au nevoie
de un transplant de astfel de celule
și pentru care nu există donatori
voluntari compatibili înrudiţi.
Până în prezent, în Registru s-au
înscris 96.921 de persoane. Seg-
mentele cel mai bine reprezentate
sunt cel al bărbaţilor cu vârsta de
26-35 de ani și de 36-45 ani.
Un pas esenţial
Cei mai mulţi potenţiali dona-
tori înscriși provin din centrele
de donare din Oradea, București,
Timișoara, Arad, Olt și Galaţi. În
prezent, există 41 de pacienţi ro-
mâni care nu au donator compati-
bil. „Din acest motiv, este esenţial
să creștem numărul donatorilor
înscriși în Registru din toate zo-
nele ţării. Astfel cresc șansele de
a salva mai mulţi pacienţi care su-
feră de boli hematologice severe”, a
declarat Traian Laurian Arghişan.
Una dintre măsurile care ar
putea duce la creșterea număru-
lui de donatori vizează concediul
acordat acestora după interven-
ţie: „Autorităţile ar trebui să le-
gifereze concediul medical cu
compensare 100% (în prezent utilizarea cât mai mult posibil a noastră este formată, în primul
este 75%, iar restul este acoperit transmisiei de date prin cablu și/ rând, din 16 centre ale donatorilor,
de ARDCEL – Asociaţia Română sau fibră optică; evitarea consu- unde aceștia se pot înscrie.”
pentru Donarea de Celule Stem). mului de îndulcitori de sinteză Totodată, există și patru cen-
Acest concediu este foarte nece- (de exemplu, aspartamul s-a aso- tre de prelevare a celulelor stem
sar, deoarece post-transplant atât ciat cu apariţia de tumori limfoi- hematopoietice – în București, Ti-
donatorul, cât și primitorul sunt de în cadrul studiilor efectuate pe mișoara, Târgu Mureș și Iași. Nu
monitorizaţi. Donatorul pentru a șoareci)”. în ultimul rând, sunt disponibile
evita reacţiile adverse, iar pacien- șase laboratoare de testare HLA
tul pentru a evita recăderea”. Acces la peste 40 de milioane în cadrul Institutului Naţional de
de donatori Transfuzii Sanguine București,
Cancerul de sânge este Prin intermediul Registrului, Institutului Clinic Fundeni, In-
foarte frecvent pacienţii din România care au ne- stitutului de Urgenţă pentru Boli
În lume, la fiecare 3 minute voie de transplant de CSH au acces Cardiovasculare și Transplant Tg.
un om este diagnosticat cu cancer la peste 41 de milioane de donatori Mureș, Spitalului Clinic de Urgen-
de sânge, însă multe dintre aceste înscriși în registrele internaţiona- ţă „Sf. Spiridon” Iași, Institutului
cazuri pot fi vindecate prin trans- le. „La donatorii din acest moment Clinic de Urologie și Transplant
plant cu celule stem hematopoie- au acces imediat pacienţii care Renal Cluj-Napoca și al Spitalului
tice de la un donator compatibil. au nevoie de transplant de CSH Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius
„Din păcate, mai puţin de 30% din România și din lume. Reţeaua Brînzeu” Timișoara.
dintre pacienţi au un donator com-
patibil în familie, pentru restul de
70%, singura șansă la viaţă este
găsirea unui donator compatibil
neînrudit, din registrele dona-
torilor de celule stem hemato-
poietice”, a subliniat directorul
Registrului.
Totodată, el a menţionat cum
poate fi prevenită apariţia cance-
relor de sânge, dar și recăderea
după transplant: „Este necesar să
se evite pe cât posibil expunerea
la toxinele provenite din alimen-
te, apă, aer; reducerea expunerii
electromagnetice controlabile
(închiderea telefonului mobil și
routerului Wi-Fi în timpul nopţii),
 20
Special VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38
9

Donatorul
cu numărul
pe care îl știu. Povestea a început cu vreo
doi ani înainte de 2019, când la o donare
de sânge normală – eu fiind donator – am
fost întrebată dacă nu aș dori să intru în
Registrul Donatorilor de Celule Stem. Mi
s-a explicat în mare despre ce e vorba, eu
habar nu aveam că bolnavii cu cancere de
sânge pot primi celule stem de la oameni
sănătoși și astfel să se vindece. Am accep-
tat să mă înscriu, însă apoi am uitat că am
făcut acest lucru.
A urmat o serie nouă de analize de sânge,
apoi o zi în ambulatoriul de specialitate,
unde am mers pe la toate specialităţile,
ca să se asigure medicii că sunt sănătoa-
să. Ulterior, cu cinci zile înainte de proce-
dura respectivă, a trebuit să primesc de
două ori pe zi, dimineaţa și seara, niște
injecţii cu factori de creștere, ele având
rolul de a face celulele stem să migreze
în sânge pentru a putea fi colectate mai
ușor.
să mi se monteze cateter, deoarece am
stat câteva zile internată și a trebuit să
donez două zile, pentru că în prima zi nu
adunasem numărul de celule necesare
la transfuzie.
Ca stare de sănătate, m-am simţit și
mă simt în continuare foarte bine. Chiar
și în zilele acelea de donare m-am simţit
bine. Singurul aspect negativ aș putea să
spun că ţine de timpul în care trebuie să
stai «ţintuit» pe parcursul procesului de

M
aria Ioana Cârstea a deve-
nit „donator de Viaţă” la 42
de ani. Redăm mai jos po-
vestea ei: „Sunt donatorul
cu numărul 20 din Registru și am donat
celule stem hematopoietice în anul 2019,
pentru o femeie din România în vârstă
de 47 de ani. Acesta este singurul lucru
Peste doi ani, am fost sunată de la In-
stitutul de Hematologie de o doamnă doc-
tor foarte drăguţă, care mi-a reamintit că
sunt înscrisă în registru și m-a întrebat
dacă în continuare îmi menţin disponi-
bilitatea de a dona pentru un pacient,
pentru că eram compatibilă cu această
pacientă care avea nevoie de celule stem.
Am fost hotărâtă și am acceptat să donez.
În faza următoare m-am dus la Insti-
tutul Clinic Fundeni și în ultimele două
zile înainte de intervenţie am aflat cu
surprindere că pacienta se îngrășase
în ultimele două-trei luni cu vreo 30 de
kilograme. Astfel, a trebuit să donez ce-
lule stem pentru o persoană de 90 de ki-
lograme, faţă de 60 de kilograme iniţial.
Drept care am avut inspiraţia să solicit
donare, cam șase ore în pat.
Însă am fost înconjurată permanent
de oameni drăguţi, superprofesioniști,
n-am avut nicio clipă nicio temere. La
modul general, mi se pare wow să stea
în mâinile tale să salvezi o viaţă, pen-
tru că despre asta e vorba. Mă gândesc,
uneori, că Dumnezeu m-a lăsat în locul
Lui o zi!”.

L
venos central pe care să-l ţii după
tine pentru că altfel nu se poate re-
aliza un tratament așa de dur”.
În plus, a învăţat să vadă par-
tea bună a experienţei prin care a
trecut: „N-o văd ca pe o experien-
ţă urâtă, din contră. Niciodată nu
m-am gândit că m-a pus la pământ
și că nu mă mai pot ridica. A fost
tot timpul o speranţă care nu a mu-
rit niciodată și nu va muri vreoda-
tă. Ce s-a întâmplat mi-a deschis
foarte multe uși, m-a pus pe un alt
drum faţă de ce voiam eu
iniţial. Fiind și pe dome-
niul muzicii, m-au aju-
tat foarte mult muzica,
spectacolele, cântatul
la evenimente. Cred că
Universitatea de Medicină și Far-
macie din Timișoara, la speciali-
tatea Asistenţă medicală generală.
„Asta îmi doresc să practic în
viitor, deși prima mea facultate
a fost cea de Matematică. Acest
episod prin care am trecut mi-a
schimbat traseul vieţii spre ceva în
care mă regăsesc foarte mult, cum-
va mă completează. Când mă uit în
spate, la boala prin care am trecut,
nu-mi vine să cred că eu am fost”,
mărturisește Daliana.

eucemie la numai
asta m-a ţinut foarte
mult. Muzica este ga-
rantat o terapie și un al
doilea «medicament»

23 de ani
în viaţa mea, care m-a
ajutat să depășesc și
multe momente din
spital, când eram cu
căștile în urechi și mă

D
aliana Tătar are 31 de
ani, este din Timișoara
și a fost diagnostica-
tă cu leucemie în vara
anului 2015, la vârsta de 23 de ani.
„La momentul respectiv, primi-
rea diag­nosticului a fost și șoc, eu
gândeam că nu sunt
având foarte multe dureri, dureri aproape sigur va fi păcăleală de în acel loc”.
de umăr, și nu se știa exact despre 1 aprilie, dar n-a fost așa... A fost Ulterior a ho-
ce este vorba. Nimeni nu m-a sus- bine. A fost un transplant reușit. tărât... să devină
pectat de un cancer de sânge. Bine- Am stat în spital mult, cred că două din nou studentă,
înţeles, în momentul când am aflat luni după transplant, dar și când de data aceasta la
diagnosticul nu mai eram atât de am ieșit, în vară, în iulie 2016, am
surprinsă, eram cumva împăca- ieșit definitiv. Adică nu mai erau
tă că, în sfârșit, s-a făcut lumină”, necesare alte internări majore sau
mărturisește aceasta. cu risc. Bineînţeles, s-au mai im-
Au urmat multe cure de pus controale regulate. Timp de un
chimioterapie, apoi, la an, aproape în fiecare zi eram pe
câteva luni bune, a fă- la spital.”
cut un transplant de
celule stem. Fără Șapte ani mai târziu
el, șansele sale de De atunci au trecut șapte ani
supravieţuire ar fi și jumătate, iar Daliana se simte
fost foarte mici, foarte bine. Experienţa i-a schim-
spune tânăra. bat însă felul în care privește viaţa:
Transplantul l-a „Altfel văd viaţa acum. Dau altă
făcut tot la Timi- valoare momentului, clipei, pentru
șoara, la Spitalul că până la urmă nimic nu contează
Clinic de Urgenţă în lumea asta decât să trăiești mo-
pentru Copii „Louis mentul, să vezi că ești bine, că poţi
Ţurcanu”, pe 1 aprilie să respiri, ai păr pe cap și poţi să
2016, aproape la un an de mănânci tot ce vrei. Nu depinzi de
la diagnostic. „Mă gândeam că niște medicamente, de un cateter
10 VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL SPITALULUI
JUDEŢEAN DE URGENŢĂ BACĂU
pentru ocuparea funcţiei de MANAGER al Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău, persoană fizică, în
conformitate cu: Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, art. 177 – al. (1),
art. 187 – al. (10) lit. B; Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1520/2016 privind aprobarea Regulamentului de
organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de manager persoană fizică din spitalele
publice; Dispoziţia președintelui Consiliului Judeţean Bacău nr. 699/14.09.2023 prin care se aprobă
Regulamenul de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de manager-persoană fizică,
la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău.
Concursul va avea loc la sediul
Spitalului Judeţean de Urgenţă
Bacău, din mun. Bacău, str. Spiru
Haret nr. 2, judeţul Bacău, Amfi-
teatrul Maternităţii, et. IV.
Concursul se va desfășura în
două etape, astfel:
1. Etapa de verificare a îndepli-
nirii de către candidaţi a condiţii-
lor stabilite în anunţul de concurs,
etapă eliminatorie;
2. Etapa de susţinere publică și
de evaluare a proiectului de mana-
gement.
Calendarul de desfășurare al
concursului este:
– 22.09.2023 – data publicării
anunţului la sediul spitalului, pe
pagina de internet a spitalului:
www.spitaluljudeteanbacau.ro, în
cotidianul „Viaţa medicală”, pe por-
talul www.posturi.gov.ro, precum
și pe pagina de internet a Ministe-
rului Sănătăţii la secţiunea „con-
curs manageri”;
– 16.10.2023, în intervalul orar
10:00-14:00 – vizitarea spitalului
de către candidaţii interesaţi, înso-
ţiţi de directorul medical al Spita-
lului Judeţean de Urgenţă Bacău;
– 24.10.2023, ora 15:00 – ter-
men-limită de depunere a dosare-
lor la sediul Spitalului Judeţean de
Urgenţă Bacău sau în sistem elec-
tronic la casecretariatsjubacau@
gmail.com, adresa de e-mail a spi-
talului;
– 27.10.2023, ora 15:00 – ter-
men-limită de verificarea dosare-
lor de concurs;
– 27.10.2023, ora 15:00 – data
afișării rezultatului selecţiei do-
sarelor la sediul Spitalului Ju-
deţean de Urgenţă Bacău și pe
pagina de internet a spitalului:
www.spitaluljudeteanbacau.ro;
– 30.10.2023, ora 15:00 – ter-
men-limită de depunere a contes-
taţiilor privind rezultatul verifică-
rii dosarelor;
– 01.11.2023, ora 15:00 – ter-
men-limită de soluţionare a con-
testaţiilor și afișarea rezultatului
contestaţiilor privind verificarea
dosarelor;
– 01.11.2023, ora 15:00 – data
afișării rezultatului contestaţiilor
privind verificarea dosarelor;
– 30.10-03.11.2023, ora 10:00
– manifestarea intenţiei de parti-
cipare, la casecretariatsjubacau@
gmail.com;
– 30.10-06.11.2023, ora 10:00
– transmiterea întrebărilor referi-
toare la proiectul de management,
cu menţionarea candidatului
căruia îi sunt adresate, la adresa
de e-mail: casecretariatsjubacau@
gmail.com;
– 01.11.2023, ora 15:50 – ter-
men-limită de publicare a proiec-
telor de management pe site-ul
spitalului;
organizează CONCURS
– 31.10-06.11.2023, ora 10:00
– confirmarea intenţiei de par-
ticipare de pe adresa de e-mail:
casecretariatsjubacau@gmail.
com (în termen de maximum 24
de ore de la data primirii solicitării
de participare);
– 07.11.2023, ora 10:00 – data
susţinerii publice a proiectului de
management;
– 08.11.2023 – termen-limită a
afișării rezultatului susţinerii pu-
blice a proiectului de management
(în termen de 24 de ore de la fina-
lizarea probei, în funcţie de numă-
rul de participanţi);
– 09.11.2023 – termen-limită
de depunere a contestaţiilor la pro-
ba susţinerii publice a proiectului
de management (în termen de 24
de ore de la data publicării rezulta-
telor);
– 13.11.2023, ora 10:00 – ter-
men-limită de solutionare a con-
testaţiilor la proba susţinerii publi-
ce a proiectului de management;
– 13.11.2023, ora 12:00 – data
afișării rezultatelor finale.
La concurs se pot înscrie per-
soane fizice care întrunesc cumu-
lativ următoarele condiţii:
a) candidatul trebuie să fie ab-
solvent cu diplomă al studiilor uni-
versitare de licenţă sau de master
în: medicină, specializarea medi-
cină, medicină dentară, speciali-
zarea medicină dentară, știinţe
juridice sau știinţe economice;
b) trebuie să aibă cel puţin 5 ani
vechime în specialitatea studiilor;
Dosarele de concurs se depun
sediul Spitalului Judeţean de Ur-
genţă Bacău sau în sistem electro-
nic la adresa de e-mail a spitalului:
casecretariatsjubacau@gmail.
com, cu condiţia prezentării do-
cumentelor originale pentru cer-
tificarea „conform cu originalul”,
la sediul Spitalului Judeţean de
Urgenţă Bacău, până la data-limi-
tă stabilită în anunţul de concurs
și trebuie să conţină următoarele
documente:
a) cererea de înscriere la con-
curs în care candidatul menţionea-
ză funcţia pentru care dorește să
candideze;
b) copia certificată pentru con-
formitate a actului de identitate,
aflat în termen de valabilitate;
c) copia certificată pentru
conformitate a documentelor
care atestă nivelul studiilor şi ale
altor acte care atestă efectuarea
unor specializări, precum și copi-
ile documentelor care atestă înde-
plinirea condiţiilor specifice ale
postului;
d) curriculum vitae, model co-
mun european;
e) copia certificată pentru
conformitate a carnetului de
muncă și, după caz, a adeverinţei
eliberate de angajator pentru pe-
rioada lucrată, care să ateste ve-
chimea în specialitatea studiilor
necesare ocupării funcţiei;
f) cazierul judiciar sau decla-
raţia candidatului prin care aces-
ta îşi exprimă consimţământul
pentru obţinerea extrasului de pe
cazierul judiciar de către comi-
sia de concurs conform Legii nr.
290/2004 privind cazierul judici-
ar, republicată, cu modificările și
completările ulterioare;
g) adeverinţa medicală din
care rezultă că este apt medical,
fizic și neuropsihic, eliberată de
către medicul de familie al candi-
datului sau de către unităţile sa-
nitare abilitate cu cel mult 6 luni
anterior derulării concursului;
h) declaraţia pe propria răs-
pundere privind necolaborarea cu
Securitatea înainte de anul 1989;
i) copie certificată pentru con-
formitate a actelor (certificat de
căsătorie etc.) prin care candidatul
și-a schimbat numele, după caz;
j) proiectul de management re-
alizat de candidat;
k) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului că pro-
iectul de management este con-
ceput și realizat integral de către
candidat;
l) declaraţie pe propria răs-
pundere că în ultimii 3 ani nu a
fost constatată de către instituţia
competentă existenţa conflictului
de interese ori starea de incompa-
tibilitate cu privire la candidat;
m) declaraţie pe propria răs-
pundere privind conformitatea
cu originalul a copiilor de pe do-
cumentele depuse la dosarul de
înscriere.
Candidaţii interesaţi vor putea
efectua o vizită în cadrul spitalului,
în data de 16.10.2023, în intervalul
orar 10:00-14:00, sub îndrumarea
directorului medical al spitalului,
pentru a se informa în mod nemij-
locit cu privire la problemele de in-
teres în elaborarea proiectului de
management.
Orice persoană interesată, cu
precizarea numelui și prenumelui,
poate să își manifeste intenţia de
a participa la susţinerea publică
a proiectului de management și
poate adresa întrebări candida-
ţilor în legătură cu proiectul de
management, la adresa de e-mail:
casecretariatsjubacau@gmail.
com (în perioada 30.10-03.11.2023,
ora 10:00).
La cererea candidaţilor, Spita-
lul Judeţean de Urgenţă Bacău va
pune la dispoziţia acestora, în ma-
ximum 3 zile de la data solicitării,
copii ale bugetului de venituri și
cheltuieli aprobat, structura orga-
nizatorică aprobată și structura de
personal, aflate în vigoare la data
Posturi scoase la concurs
solicitării, precum și orice alte do-
cumente sau informaţii necesare
în vederea întocmirii proiectului
de management, cu excepţia ace-
lor informaţii sau documente care
nu pot face obiectul divulgării în
temeiul legii.
Comisia de concurs va asigura
punerea la dispoziţia candidaţilor
a bibliografiei constând în lucrări
de specialitate în domeniul ma-
nagementului sau managemen-
tului sanitar în format electronic
pentru a permite accesul tuturor
candidaţilor la aceste materiale
bibliografice.
Din cuprinsul bibliografiei
(Anexa 1), conţinând legislaţia
specifică activităţii Spitalului Ju-
deţean de Urgenţă Bacău și lucră-
rile de specialitate în domeniul
managementului sau managemen-
tului sanitar, pot fi adresate între-
bări cu ocazia susţinerii publice a
proiectului de management.
Tema proiectului de manage-
ment este la alegerea candidatului
din următoarea listă de 5 teme,
care va fi adaptată la problemele
Spitalului Judeţean de Urgenţă
Bacău:
a) planificarea și organizarea
serviciilor de sănătate la nivelul
spitalului public;
b) siguranţa și satisfacţia paci-
entului;
c) managementul calităţii ser-
viciilor medicale;
d) managementul resurselor
umane;
e) performanţa clinică și finan-
ciară a activităţilor spitalului pu-
blic.
Proiectul se realizează indivi-
dual de către candidat și se dez-
voltă într-un volum de maximum
15-20 pagini, tehnoredactate pe
calculator, cu caractere Times New
Roman, mărimea 12, spaţiere la un
rând.
Candidaţii aleg una dintre
temele de mai sus și dezvoltă un
proiect de management adaptat la
problemele Spitalului Judeţean de
Urgenţă Bacău conform structurii
de mai jos:
1. Descrierea situaţiei actuale a
spitalului public;
2. Analiza SWOT a spitalului
public (puncte tari, puncte slabe,
oportunităţi, ameninţări);
3. Identificarea problemelor
critice;
4. Selecţionarea unei proble-
me/unor probleme prioritare, cu
motivarea alegerii făcute;
5. Dezvoltarea proiectului de
management pentru problema
prioritară identificată/problemele
prioritare identificate:
a) Scop;
b) Obiective;
c) Activităţi:
– definire;
– încadrare în timp – grafic
Gantt;
– resurse necesare – umane,
materiale, financiare;
– responsabilităţi;
d) Rezultate așteptate;
e) Indicatori – evaluare, moni-
torizare;
f) Cunoașterea legislaţiei rele-
vante.
Susţinerea proiectului de
management se face în plenul
comisiei de concurs, în ședintă
publică, la data și locaţia indicate
în anunţul de concurs. Susţinerea
publică a proiectului de mana-
gement de către candidaţi se va
efectua în ordine alfabetică. La
susţinerea publică a proiectului
de management de către un candi-
dat nu au dreptul să asiste ceilalţi
candidaţi.
La susţinerea proiectului
de management pop participa
mass-media, precum și orice per-
soană care și-a manifestat intenţia
de a participa prin transmiterea
unui e-mail la adresa mentionată
în anunţul de concurs, cu preciza-
rea numelui și prenumelui persoa-
nei interesate, iar intenţia de parti-
cipare a fost confirmată de comisia
de concurs cu cel puţin 24 de ore
înainte de data susţinerii publice a
proiectului de management. Con-
firmarea de participare se va efec-
tua în ordinea cronologică a solici-
tărilor, în termen de maximum 24
de ore de la data primirii solicitării
de participare.
În cadrul susţinerii proiectu-
lui de management, candidatul va
prezenta, mai întâi, pe durata de
maximum 20 de minute, proiectul
de management întocmit și apoi
va răspunde întrebărilor din par-
tea membrilor comisiei de concurs
și întrebărilor transmise din par-
tea persoanelor conform alin. (6)
din Regulamentul de organizare și
desfășurare a concursului.
Vor fi alocate maximum 60
de minute pentru răspunsul la
întrebări pentru fiecare candi-
dat. Această durată poate fi supli-
mentată de președintele comisiei
de concurs în cazul în care sunt
necesare întrebări sau lămuriri
suplimentare din partea candida-
ţilor, cu respectarea principiului
tratamentului egal și nediscrimi-
natoriu al candidaţilor, dar nu mai
mult de 15 minute. În măsura în
care există, 3 dintre întrebări pro-
vin din partea oricărei persoane,
cu respectarea prevederilor alin.
(6), (8) și (9), din Regulamentul
de organizare și desfășurare a
concursului, iar restul întrebărilor
din partea membrilor comisiei de
concurs.
Comisia de concurs va adresa
suficiente întrebări fiecărui can-
didat pentru a permite evaluarea
proiectului de management con-
form modelului-cadru de grilă
generală de evaluare, prevăzut în
anexa nr. 1 care face parte inte-
grantă din Regulamentul de orga-
nizare și desfășurare a concursului
și a abilităţilor manageriale con-
form fișei de evaluare a abilităţilor
manageriale, prevăzută în anexa
nr. 2 care face parte integrantă din
același regulament.
Anunţul de concurs, temele-ca-
dru pentru proiectul de manage-
ment, bibliografia și Regulamen-
tul de organizare și desfășurare a
concursului vor fi afisate la sediul
Spitalului Judeţean de Urgen-
ţă Bacău și pe site-ul unităţii:
www.spitaluljudeteanbacau.ro
Relaţii suplimentare se pot ob-
ţine la telefon: 0234.534.000/1604,
la Secretariatul Consiliului de
Administraţie sau prin e-mail:
casecretariatsjubacau@gmail.com.
Posturi scoase la concurs
SPITALUL CLINIC
JUDEŢEAN DE URGENŢĂ
BRĂILA (JUDEŢUL
BRĂILA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro­
borat cu prevederile art. 185 din
Legea nr. 95/2006, pentru ocupa­
rea funcţiilor de medici șefi sec­
ţie/laborator/servicii, după cum
urmează:
• medic șef Secţie ORL;
• medic șef Secţie Oftalmo­
logie;
• medic șef Secţie Neonato­
logie;
• medic șef Laborator Analize
medicale;
• medic șef Secţie Hematologie;
• medic șef Serviciu Medicină
legală.
Concursurile se vor desfășura
la 30 de zile după apariţia anunţu­
lui în „Viaţa medicală”.
Înscrierile se fac la sediul Spi­
talului Clinic Judeţean de Urgenţă
în termen de 15 zile de la apariţia
anunţului în ziar, iar dosarul de în­
scriere la concursuri va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menţionea­
ză funcţia pentru care doresc să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma de
studii;
c) adeverinţă din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru cal­
cularea punctajului prevăzut în
anexa la prezentele norme;
e) să aibă cel puţin 5 ani în spe­
cialitatea postului, specialitate pe
care o practică în mod curent și în
care sunt confirmaţi prin ordin al
m.s.p. (vechimea în specialitate
decurge de la data confirmării și
încadrării ca specialist);
f) declaraţie pe propria răs­
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverinţă din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancţionat de conducerea uni­
tăţilor în care și-a desfășurat acti­
vitatea sau de Colegiul Medicilor
din România;
i) copie xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medicilor
din România;
j) declaraţia pe propria răspun­
dere a candidatului, din care să re­
zulte că nu a fost condamnat penal
pentru fapte ce-l fac incompatibil
cu funcţia pentru ocuparea căreia
dorește să concureze;
k) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
l) proiectul de management
privind evoluţia viitoare a secţiei/
laboratorului/ serviciului;
m) chitanţă de plată a taxei de
concurs de 200 de lei.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in­
terviu – susţinerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do­
meniul sănătăţii, cu modificările
și completările ulterioare și legis­
laţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practi­
că se susţine pe baza metodologiei
stabilite pentru obţinerea titlului
de medic specialist.
Relaţii suplimentare privind
bibliografia, tema proiectului de
management se pot obţine de la
Serviciul RUNOS al Spitalului
Clinic Judeţean de Urgenţă Brăi­
la, șos. Buzăului nr. 2, Brăila, tel.:
0239.692.222, int. 2199.
SPITALUL JUDEŢEAN
DE URGENŢĂ PITEȘTI
(JUDEŢUL ARGEȘ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro­
borat cu prevederile art. 185 din
Legea nr. 95/2006, republicată, cu
modificările și completările ulteri­
oare, următoarele funcţii:
• medic șef Serviciul de Preve­
nire a infecţiilor asociate asisten­
ţei medicale (SPIAAM) – medic
specialitatea epidemiologie;
• medic șef Secţie Chirurgie
plastică și microchirurgie recon­
structivă – medic specialitatea
chirurgie plastică și reparatorie.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menţionea­
ză funcţia pentru care dorește să
candideze;
b) copie xerox de pe diploma de
studii;
c) adeverinţă din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevă­
zut în Anexa nr. 2 la normele
menţionate;
e) declaraţie pe propria răs­
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condamnat
penal pentru fapte ce-l fac incom­
patibil cu funcţia pentru care do­
rește să concureze;
f) declaraţie pe propria răs­
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverinţă din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancţionat de conducerea uni­
tăţilor în care și-a desfășurat acti­
vitatea sau de Colegiul Medicilor
din România;
i) copie xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medicilor
din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţiei/
serviciului/ laboratorului;
l) chitanţă de plată a taxei de
concurs;
m) cazier judiciar;
n) certificat de integritate
comportamentală.
Taxa de concurs este de 300 de
lei și se achită la casieria spitalului.
La concurs se pot prezenta
medici cu o vechime de cel puţin
5 ani în specialitatea postului, spe­
cialitate pe care o practică în mod
curent și în care sunt confirmaţi
prin ordin al m.s.p. (vechimea în
specialitate decurge de la data con­
firmării și încadrării ca specialist).
Persoanele sancţionate în ul­
timii 2 ani de unităţile la care au
fost angajate sau de Colegiul Medi­
cilor din România, precum și cele
cărora le-a încetat contractul de
administrare în condiţiile stabilite
la art. 5, lit. b), c) sau d) din Ord.
m.s.p. nr. 1.406/2006, sau cele
care au împlinit vârsta de pensio­
nare conform legii, nu pot partici­
pa la concurs.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in­
terviu – susţinerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do­
meniul sănătăţii, cu modificările
și completările ulterioare și legis­
laţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practi­
că se susţine pe baza metodologiei
stabilite pentru obţinerea titlului
de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unităţii, în termen de 15 zile
de la apariţia acestui anunţ, iar
concursul se organizează în ter­
men de minimum 30 de zile și ma­
ximum 90 de zile de la publicarea
în „Viaţa medicală”.
SPITALUL CLINIC C.F.
CLUJ-NAPOCA (JUDEŢUL
CLUJ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006 pentru
aprobarea Normelor privind orga­
nizarea concursului ori examenu­
lui pentru ocuparea funcţiei de șef
de secţie, șef de laborator sau șef
de serviciu din unităţile sanitare
publice, coroborat cu prevederi­
le art. 184 din Legea nr. 95/2006
– republicată privind reforma în
domeniul sănătăţii, următoarea
funcţie:
• medic șef Secţia ATI.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cererea în care se menţio­
nează funcţia pentru care doresc
să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de
studii;
c) adeverinţa din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) actele doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut în
anexa la prezentele norme;
e) declaraţie pe propria răs­
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condamnat
penal pentru fapte ce-l fac incom­
patibil cu funcţia pentru care do­
rește să concureze;
f) declaraţie pe propria răs­
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificatul privind starea de
sănătate;
h) dovada/adeverinţa din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu
a fost sancţionat de conducerea
unităţilor în care și-a desfășurat
activitatea sau de către Colegiul
Medicilor din România;
h1) în situaţia prevăzută la
art. 1 alin. (6), un document, cer­
tificat de grefă, emis de instanţa
judecătorească competentă, din
care să reiasă existenţa pe rolul
instanţei a unui litigiu cu privire la
sancţiunea aplicată;
i) copia xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau certificatul de
membru al Colegiului Medicilor
din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţi­
ei, laboratorului sau serviciului
medical;
l) chitanţă de plată a taxei de
concurs. Taxa de concurs este de
150 de lei și se achită la casieria
unităţii.
La concursurile sau examene­
le pentru ocuparea funcţiilor de
șef de secţie, șef de laborator (cu
excepţia laboratorului de analize
medicale) și de șef de serviciu se
pot prezenta medici cu o vechime
de cel puţin 5 ani în specialitatea
respectivă, specialitate pe care o
practică în mod curent și în care
sunt confirmaţi prin ordin al al
ministrului sănătăţii publice (ve­
chimea în specialitate decurge de
la data confirmării și încadrării ca
specialist).
Persoanele cărora le-a încetat
contractul de administrare în ul­
timii 2 ani, în condiţiile stabilite la
art. 5 lit. b), c) sau d) nu pot partici­
pa la concursurile sau la examene­
le pentru ocuparea funcţiei de șef
de secţie, șef de laborator și șef de
serviciu.
PROMO
Zilele Viaţa Medicală
PROGRESE
ÎN SPECIALITĂȚI-CHEIE
18 Octombrie 2023
CLUJ NAPO
CA
BUCUREȘTI - Enayati Medical City
CLUJ NAPOCA - Grand Hotel Napoca
www.medichub.ro
VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38
11
Persoanele sancţionate în ulti­
mii 2 ani de unităţile la care au fost
angajate sau de Colegiul Medici­
lor din România, nu pot participa
la concursurile sau la examenele
pentru ocuparea funcţiei de șef
de secţie, șef de laborator și șef de
serviciu.
În situaţia în care persoane­
le prevăzute la alin. (5) contestă
conform legii sancţiunea aplicată
fie de unitatea angajatoare, fie de
Colegiul Medicilor din România,
interdicţia prevăzută la alin. (5)
produce efecte de la data la care
hotărârea judecătorească rămâne
definitivă.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in­
terviu – susţinerea proiectului de
management; probă scrisă; probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do­
meniul sănătăţii, cu modificările
și completările ulterioare și legis­
laţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practi­
că se susţine pe baza metodologiei
stabilite pentru obţinerea titlului
de medic specialist.
Tematica și bibliografia de
concurs, precum și alte menţi­
uni referitoare la concurs pot fi
consultate pe site-ul spitalului:
www.spitalulcliniccfcluj.ro,
la Serviciul RUS și la avizierul
unităţii.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unităţii, în termen de 15 zile
de la apariţia acestui anunţ, iar
concursul se organizează în ter­
men de minimum 30 de zile și ma­
ximum 90 de zile de la publicarea
în „Viaţa medicală”.
Relaţii suplimentare se pot
obţine la Serviciul RUS, tel.:
0264.599.596, int. 222.
powered by MedicHub
Ex
pre
s me
dic
al B
ucu
re ști - C
luj Napoca
BUCUREȘT
I
12 VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38
Atât consultul la un
medic dentist pediatru,
cât și consultul la un
medic ortodont care are
competenţele necesare
în tratarea copiilor ar
trebui să fie obligatorii.
Grupaj
realizat de
Florentina
Ionescu
M
edicul Ela Bănică
este specialist în
ortodonţie și orto-
pedie dento-faci-
ală din București. În ultimii ani,
obiectivul său a fost – și este în
continuare – să-i ajute pe copii să
nu se dezvolte cu mari probleme
scheletale. În astfel de cazuri, oda-
tă ajunși la vârsta adultă, ei ar avea
nevoie de extracţii de dinţi perma-
nenţi în scop ortodontic, chirurgie
și tratamente lungi, complicate și
foarte scumpe. De aceea, preve-
nirea problemelor din sfera den-
tară trebuie să înceapă cât mai
devreme.
În calitate de specialist în or-
todonţie și ortopedie dento-fa-
cială, dr. Ela Bănică se ocupă de
prevenţie și de corectarea
poziţiei maxilarelor pentru micii
pacienţi, ajutând la rezolvarea
cauzelor care produc malocluzia
și mușcătura incorectă. În felul
acesta, îi îndreaptă pe o direcţie
care să îi ajute să fie adulţi mult
mai sănătoși. Dacă cel mic este
ajutat de un ortodont să crească
în mod corect, acest lucru se va
traduce ulterior prin mai multe
beneficii: „Cu cât începeţi mai de-
vreme cu măsuri preventive, cu
atât este mai bine, și veţi avea o sa-
tisfacţie mai mare. Pentru că acel
copil se dezvoltă tot mai corect.
Creierul lui, nervii intracrani-
eni, întregul corp funcţionează
mai bine, iar maxilarele încep să
crească natural, așa cum natura a
prevăzut”.
Influenţă genetică...
și nu prea
Fiecare dintre noi are un
„set-up”, un plan pentru a crește
corect, completează specialista în
ortodonţie și ortopedie dento-fa-
cială. Cu toate acestea, de-a lungul
vieţii, intervenim cu diverși fac-
tori din mediul în care trăim. Pe
lângă ei, pentru fiecare persoană
„există și o moștenire genetică. Dar
ponderea acesteia este destul de
mică și nu are un rol atât de mare
pe cât crede lumea în dezvoltarea
Problemele
dentare
trebuie prevenite din copilărie
malocluziilor”. Sunt părinţi care
vin la cabinetul ortodontului și
spun: „A moștenit...!”. După cum
explică specialista, „influenţa
genetică există, dar este redusă.
Predomină ceilalţi factori: stilul
de viaţă, mediul în care trăim, fac-
torii funcţionali și chiar factorii
epigenetici”.
În ceea ce privește factorii
epigenetici, aceștia includ toate
celelalte cauze și influenţe care
afectează organismul micului pa-
cient. De exemplu, pastilele sau
suplimentele luate de mamă în
timpul sarcinii, vaccinurile ad-
ministrate bebelușului și multe
alte aspecte legate de alimentaţie,
poluare etc. Toate acestea au un
impact semnificativ asupra par-
cursului pacientului pediatric,
influenţând dezvoltarea corec-
tă sau incorectă,
inclusiv la ni-
vel scheletic. „Astfel, dacă lucrăm
cu pacientul și abordăm acești
factori încă de la început, im-
pactul lor va fi minimizat și se va
permite o creștere naturală mai
armonioasă.”
Părinţii ar trebui să înţeleagă
că o vizită la un medic specialist
ortodont este o etapă obligatorie
în dezvoltarea sănătoasă a copi-
lului, subliniază dr. Ela Bănică:
„Nu poate fi acuzat un părinte că
nu înţelege că se instalează o mal­
ocluzie. Mai grav este faptul că
unii colegi dentiști și ortodonţi nu
recunosc acest lucru. Prin urma-
re, nu aș aștepta ca un părinte să
fie conștient de aceasta”. De aceea,
Ortodonţie
este indicat ca părinţii să își ducă
micuţul la un control de rutină
la specialiști în ortodonţie și sto-
matologie pediatrică: „Ar trebui
să fie obligatoriu atât consultul
la medicul dentist pediatru, cât
și consultul la un medic ortodont
cu competenţe în tratarea copii-
lor. Părinţii trebuie să înţeleagă
că un ortodont, în zilele noastre,
poate trata adolescenţii și tinerii
cu dinţi permanenţi. Pregătirea
și formarea lor reprezintă peste
90% din acest proces”.
Copilul e tratat de medic,
nu de un brand
Pe de altă parte, pentru ca un
medic să fie bine pregătit, acesta
are nevoie de studii și supraspe-
cializări. Prin urmare, părinţii
ar trebui să se informeze cu pri-
vire la studiile postuniversitare
și post-rezidenţiat ale medicului
ortodont, înainte de a merge la ca-
binetul acestuia împreună cu copi-
lul: „Nu mă refer doar la participa-
rea la congrese. Participarea la un
congres nu înseamnă că a absolvit
o supraspecializare sau un master.
Un master implică cel puţin un an
de studii, de obicei doi ani”.
Concluzionând, ar fi necesar
Respiraţia deficitară
ca părinţii să se concentreze nu
pe aspecte precum locaţia luxoa-
ca sursă a malocluziilor
să a clinicii, brandul sau renume-
le unor lanţuri de clinici dentare,
și a problemelor dentare
adaugă dr. Elan Bănică, „ci ar Anul acesta, Editura Monitorului Oficial a publicat volumul
trebui să se informeze cu adevă- „Avantajul oxigenului”, de Patrick McKeown (tradus în limba româ-
rat asupra pregătirii medicului nă de dr. Ela Bănică). Cartea prezintă cititorilor tehnici de respiraţie
simple, susţinute știinţific de multiple studii. Prin urmare, am dorit
să aflu de la traducător ce probleme pot apărea dacă nu respirăm co-
rect prin nas, mai ales de la o vârstă fragedă.
„Unul dintre factorii importanţi care contribuie la apariţia malo-
cluziilor, cauzând probleme semnificative și perturbând dezvoltarea
corectă a oaselor, maxilarelor și feţei, este respiraţia disfuncţională,
deficitară sau incorectă”, afirmă dr. Ela Bănică. Specialista în orto-
donţie atrage atenţia că, din păcate, există bebeluși care nu respiră
corect – astfel, respiraţia incorectă poate apărea în anumite cazuri
chiar de la o vârstă foarte fragedă. Totuși, sugarii nu au această pro-
blemă de la naștere: „În mod normal, un bebeluș respiră prin nas.
Ulterior, diferiţi factori intervin și afectează respiraţia. Acest lucru
poate include alergii, infecţii virale și bacteriene, intoleranţe alimen-
tare și alte aspecte care agravează problemele respiratorii și le men-
ţin, prelungindu-le”.
De exemplu, explică medicul, după o viroză serioasă, când copi-
lul are nasul înfundat timp de o săptămână sau mai mult, este posibil
ca el să dezvolte obiceiul incorect de a respira pe gură. „Chiar dacă
s-a recuperat sau a fost tratat corespunzător, chiar dacă ar putea să
respectiv. Pentru că copilul este își folosească nasul, el rămâne în continuare cu obiceiul respiraţiei
tratat de un medic, nu de un brand mixte sau predominant pe gură.” Aceeași situaţie poate avea loc și
sau de o reţea de clinici”. după o intervenţie ORL. De exemplu, dacă un pacient pediatric a su-
Este important ca părinţii să ferit o intervenţie chirurgicală în urma căreia s-au îndepărtat polipii
cerceteze și să afle ce formări a ur- sau amigdalele, acesta poate continua să respire incorect: „Nasul ar
mat specialistul în ultimii trei ani, trebui să fie liber și funcţional. Din păcate, acest lucru nu se întâm-
fie că este stomatolog pediatru sau plă. Copiii continuă să respire pe gură”.
ortodont: „Ce fel de pregătire are Un semnal de alarmă pe care dr. Ela Bănică dorește să îl transmi-
medicul respectiv? Cât a investit tă – și să îi informeze pe părinţi în acest sens – este că problemele de
în educaţia sa în ultimii ani pentru respiraţie ale pacienţilor pediatri nu ar trebui să fie ignorate: „După
a putea oferi tratamente eficiente o răceală sau după intervenţii în zona ORL, dacă părinţii observă că
pentru copilul dumneavoastră sau micuţul continuă să respire prin gură, nu ar trebui să presupună că
pentru dumneavoastră? În lipsa acesta va reveni spontan la o respiraţie corectă prin nas. Nu! El are
acestei educaţii, investiţia în teh- nevoie de ajutor. De aceea, ne-am specializat și am studiat diferite
nologie 3D sau în zecile de ecra- tehnici și metode pentru a-i ajuta pe copii și pe adulţi să înveţe utili-
ne pe pereţii clinicii nu asigură zarea corectă a nasului și să respire corespunzător. Aceasta nu este o
în mod automat capacitatea de a schimbare imediată, ci are nevoie de cel puţin trei luni sau chiar mai
trata corect”. mult pentru a da rezultate pozitive”.
Ars medici
H
iperglicemia este
produsă prin trei
mecanisme: crește-
rea exagerată a neo-
glucogenezei hepatice și renale,
accelerarea glicogenolizei hepa-
tice și diminuarea importantă a
utilizării periferice a glucozei.
Carenţa de insulină și creșterea
concentraţiei hormonilor de con-
trareglare determină accelerarea
lipolizei, rezultând o eliberare
importantă din ţesutul adipos de
acizi grași liberi în circulaţie. Acizi
grași carecare, în urma beta-oxidă-
rii hepatice, se transformă în corpi
cetonici (acetonă, aceto-acetat și
3-beta-hidroxibutirat). Creșterea
cantităţii de acizi grași liberi și
corpi cetonici agravează hipergli-
cemia și induce insulinorezistenţă
și acidoză metabolică. Proteoli-
za și sinteza scăzută de proteine,
secundare insulinopeniei, adau-
gă substraturi noi procesului de
gluconeogeneză.
Atât hiperglicemia, cât și con-
centraţia mare de corpi cetonici
din sânge determină diureză os-
motică (1,2). Diureza osmotică
antrenează pierderi importante de
sodiu, potasiu, magneziu, clor și fo-
sfaţi. Depleţia volemică progresivă
determină scăderea ratei de fil-
trare glomerulară, care, la rândul
ei, induce scăderea clearance-ului
pentru glucoză și corpi cetonici.
Ambele contribuie la hiperglice-
mie, hiperosmolaritate și acidoză
metabolică (1-4). În cetoacidoza se-
veră se pot pierde cantităţi mari de
lichide (aproximativ 100 ml/kgc),
iar deficitele electrolitice pot ajunge
la 7-10 mmol de Na+/kgc , 3-5 mmol
de K+/kgc, 3-5 mmol Cl- /kgc. În ce-
toacidoza diabetică, de multe ori
valorile iniţiale ale potasemiei pot
fi fals normale sau crescute, ca ur-
mare a ieșirii ionilor de potasiu în
spaţiul extracelular (5,6).
Mai multe studii au arătat că
nivelul excesiv de glucoză și acizi
grași liberi se asociază cu statu-
sul proinflamator și oxidativ, în
cursul cetoacidozei diabetice (7,8).
Hiperproducţia de radicali oxid
induce alterări celulare la nivelul
lipidelor și proteinelor membra-
nelor celulare și crește riscul de
dezvoltare a complicaţiilor croni-
ce, după evenimentul acut (8). Se
produc și creșteri semnificative
ale nivelului interleukinelor IL-6,
IL-1β și IL-8, al TNF-α, precum și
alte citokine care diminuează răs-
punsul la tratamentul cu insulină
(7,8). Astfel, tratamentul cu insuli-
nă și restabilirea echilibrului hidric
scad nivelul acestor citokine (8).
Diagnostic
Cele mai utilizate recomandări
de diagnostic și tratament pen-
tru cetoacidoza diabetică provin
din ghidul ADA 2009 (American
Diabetes Association) și cel al
Joint British Diabetes Society for
Inpacient Care Group 2013. Pen-
tru pacienţii din sfera pediatrică
se folosesc și recomandările In-
ternational Society for Pediatric
and Adolescent Diabetes 2018
(ISPAD).
Anamneza pacientului este
sugestivă pentru: scădere pon-
derală (la pacienţii nou diagnos-
ticaţi), întreruperea/subdozarea
tratamentului cu insulină la un
pacient cu diabet zaharat tip 1,
anomalii de injectare a insulinei.
Semne clinice: cele mai frec-
vente sunt legate de hiperglicemie
– polidipsie, poliurie, stare de rău
(dureri musculare, fatigabilitate,
slăbiciune musculară), greţuri și
vărsături asociate cu dureri abdo-
minale difuze, inapetenţă, pier-
deri rapide în greutate (la paci-
enţii nou diagnosticaţi cu diabet
zaharat tip 1). Când există deshi-
dratare severă, se produce altera-
rea stării de conștienţă (de obicei
ușoară dezorientare, confuzie);
coma profundă nu este specifică
cetoacidozei diabetice, este rară și
apare în situaţii grave, când există
deshidratare/acidoză severă (1-3).
La examenul clinic general
CETOACIDOZA
Complicaţie
acută a
diabetului
zaharat,
cetoacidoza
diabetică
reprezintă
o urgenţă
hiperglicemică.
Aceasta
necesită
diagnostic
și tratament
corecte.
se evidenţiază: tegumente us-
cate, deshidratate, pliu cutanat
„leneș”, mucoase uscate, turgor
cutanat diminuat. Este prezentă
respiraţia tipică de acidoză –
dispnee Kussmaul, cu un puternic
miros de acetone. Alte semne: tahi-
cardie, hipotensiune, tahipnee, hi-
potermie, reflexe cutanate diminu-
ate. Se pot adăuga semnele cauzei
care a precipitat cetoacidoza – in-
fecţie respiratorie, abces perinefre-
tic, infecţie de tract urinar, infarct
miocardic acut etc. (1).
Examenele de laborator re-
comandate includ următoarele
dozări: glicemie; electroliţi serici
(sodiu, potasiu, clor, magneziu,
calciu, fosfor); bicarbonat seric;
amilază și lipază; leucogramă;
uree și creatinină; cetonemie
(nivelul seric sau capilar al beta-
hidroxibutiratului) și cetonurie;
set de uroculturi și hemoculturi,
ori de câte ori se suspicionează un
sepsis; electrocardiogramă.
Evaluări imagistice: radiogra-
fie toracică, evaluare prin tomo-
grafie computerizată, ori de câte
ori situaţia o impune (1-3).
Criteriile de diagnostic pen-
tru cetoacidoza diabetică diferă
în funcţie de ghiduri (4,5). Ghi-
dul ADA (2009) propune pentru
diagnostic:
– valoarea glucozei plasmatice
>13,9 mmol/L (250 mg/dL)
– pH arterial: acidoză ușoară –7,25-
7,30, moderată – 7,24-7, severă
<7,00
– bicarbonat seric (mmol/L sau
mEq/L): ușoară 15-18, moderată
10-14, severă <10
– gaura anionică: ușoară >10, mo-
derată și severă >12
– prezenţa cetonuriei sau ceto-
nemiei (beta-hidroxibutirat >3
mmol/L) (6).
În ghidul UK 2013, criteriile de
cetoacidoză sunt:
– glucoză plasmatică >11 mmol/L
(200 mg/dL) sau diabet cunoscut
DIABETICĂ
– pH arterial <7,3 (sever <7,0)
– bicarbonat seric (mmol/L sau
mEq/L) <15 (severă <5)
– gaura anionică >16
– prezenţa corpilor cetonici urinari
– betahidroxibutirat plasmatic
≥3mmol/L (31 mg/dL) și >6 în ce-
toacidoza severă (4,5).
Diagnosticul diferenţial se face
cu pancreatita acută, cetoacidoza
alcoolică, apendicita acută, sta-
rea hiperglicemică hiperosmola-
ră, acidoza lactică, intoxicaţia cu
salicilaţi, șocul septic (1-3,9).
Etiologie
Cauzele apariţiei diabetului
zaharat de tip 1 sunt următoarele
(3-6):
– pentru 25% dintre pacienţi, ce-
toacidoza apare la momentul diag­
nosticului diabetului, indusă de
deficienţa acută de insulină;
– complianţă redusă la tratament
prin întreruperea administrării
insulinei;
– omiterea unor doze de insulină,
în cazurile cu anorexie ca urmare
a stărilor de greaţă și vărsătură
(frica de hipoglicemie în absenţa
alimentaţiei);
– afecţiuni intercurente, infecţii
bacteriene, stres emoţional;
– afecţiuni medicale (infarct mio-
cardic), stres chirurgical;
– defecţiuni ale pompei de insulină
(blocarea cateterului);
– sarcină.
Pentru diabetul zaharat de tip
2 (3-6):
– afecţiuni intercurente (infarct
miocardic, infecţii);
– unele medicamente (cortico­
steroizi, pentamidine, clozapine).
Complicaţiile asociate pot fi:
infarct miocardic, accident vascu-
lar cerebral, dilataţie acută gastri-
că, gastrită erozivă, hipoglicemie
tardivă, sindrom de detresă respi-
ratorie, infecţii (cel mai frecvent
de tract urinar), mucormicosis,
hipofosfatemie.
Tratament
Managementul cetoacidozei
diabetice se face, de preferinţă,
într-o unitate de terapie intensivă.
Principalele obiective terapeutice
sunt (7-11):
– corectarea pierderilor lichidie-
ne, prin administrarea de lichide
perfuzabile;
– corecţia hiperglicemiei prin ad-
ministrarea de insulină;
– corectarea dezechilibrelor elec-
trolitice (în special a pierderilor de
potasiu) și acido-bazice;
– tratamentul eventualelor infecţii
asociate.
Corectarea pierderilor lichi-
diene se face cu soluţie izotonă de
clorură de sodiu sau Ringer lactat.
Când glicemia scade sub 180 mg/
dL, se înlocuiește soluţia izotoni-
că de clorură de sodiu cu soluţie
de glucoză 5-10%, tamponată cu
insulină rapidă (1).
Tratamentul cu insulină se
iniţiază după aproximativ 1 oră
de la începerea perfuziei, pentru
a putea verifica nivelul potasemiei
și pentru a evita „prăbușirea ten-
sională”. Administrarea unor doze
mici, repetate din oră în oră, este
mai avantajoasă, deoarece riscul
de hipoglicemie și hipopotasemie
este mai mic decât în cazul doze-
lor mari. Se va folosi doar insulina
cu acţiune scurtă, pe cale endove-
noasă. Absorbţia subcutanată a
VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38
13
insulinei este redusă în condiţii de
deshidratare.
Corecţia electroliţilor – dacă
nivelul potasemiei este >6 mEq/L,
nu se administrează supliment de
potasiu. Corectarea hipopotasemi-
ei severe trebuie începută înaintea
administrării insulinei.
Corecţia acidozei metaboli-
ce – administrarea bicarbonatului
de sodiu este necesară doar dacă
acidoza este severă și ameninţă
viaţa bolnavului. Corecţia rapidă
a acidozei este periculoasă deoa-
rece poate induce hipokaliemie,
acidoză celulară paradoxală și
edem cerebral (1,3,4,11).
Tratamentul infecţiei asocia-
te – prezenţa unei infecţii impune
administrarea antibioticelor cu
spectru larg, până la venirea rezul-
tatelor de la antibiogramă. Atunci
când se suspicionează o infecţie,
antibioterapia empirică este re-
comandată până la confirmarea
acesteia.
Prognostic
În prezent, prognosticul ce-
toacidozei este, în general, bun.
El este mult agravat de asocierea
infecţiilor intercurente severe,
evoluţia concomitentă a infarctu-
lui miocardic, sepsis, pneumonie.
Pentru femeile diabetice gravi-
de, cetoacidoza este un factor de
risc pentru decesul fătului. Apa-
riţia edemului cerebral este un
factor de prognostic negativ, în
special pentru copiii diabetici,
și trebuie suspicionat când per-
sistă starea comatoasă; pentru
diag­nosticare precoce se impu-
ne investigare prin rezonanţă
magnetică nucleară (10).
Conf. dr. Eosefina Gina
Botnariu
UMF „Gr. T. Popa” Iași
Material preluat din volumul „Diabet
zaharat 2022”, editat de Viaţa
Medicală
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro
14 VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38
Ţ
FIC IU
OZA DE
NE
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
– Să lămurim de la bun început:
eu doar îl înlocuiesc temporar pe
colegul meu care se ocupă în mod
oficial de chestiune.
Bărbatul privea Îngerul care
stătea la picioarele sale și care
i-a vorbit cu un ton neutru. În-
cerca să-și definească sentimen-
tele, oscilând între speranţă și
dezamăgire.
– Să înţeleg că nu ești...
Îngerul a dat din cap că nu.
– Alt departament. TreiR. Reeva­
luări, reîncadrări, reconstrucţii.
– Să știi că eu sunt mai familiarizat
cu icoanele și sfinţii. De aceea am
întrebat.
– Caricaturi, a spus Îngerul, cău-
tând din priviri un loc în care să se
așeze.
În mână ţinea un obiect ase-
mănător cu o servietă, care părea
extrem de greu.
Literatura are efecte benefice asupra performanţei și echilibrului psihic, dar și pentru sănătatea ansamblului organismului. Durata vieţii este
proporţională cu numărul paginilor citite. Asociaţia Medicilor Scriitori și Publiciști Români felicită redacţia Viaţa Medicală pentru publicarea în
fiecare număr a unui fragment literar. Invităm scriitorii publicaţi să ni se alăture pentru legitimare. Contact cornelisuzeana@gmail.com
Dramă
și comedie
pe scena TNB
Teatrul Naţional din București
găzduiește spectacolul indepen-
dent „Călugăriţa feministă și Mi-
soginul modernist”. Sub acest titlu
șugubăţ, ușor fantezist, se ascun-
de, de fapt, piesa „Ursul”, a marelui
dramaturg rus A. P. Cehov, scrisă
pentru prietenii săi, actorii. Spec-
tacolul „Ursul” a fost înregistrat
de Televiziunea Română, în urmă
cu foarte mulţi ani, în regia lui
Lucian Mardare, cu Dora Cherteș,
Boris Ciornei și subsemnatul în
distribuţie.
În montarea actuală, realizată
de Alexandru P. Rusu (scenogra-
fia Radu Gheorghiţoiu) și produsă
de Syarela Arts, spectacolul este
un musical. Cei doi artiști, Valen-
tina Visarion Mingopol și Axel
Moustache (actor la Teatrul Naţi-
onal), cântă melodii ale căror ver-
suri le-au scris chiar ei și în care
își povestesc necazurile din viaţa
de zi cu zi.
Intriga a rămas aceeași ca în
piesa lui Cehov: o tânără moșie-
reasă, rămasă văduvă de curând,
este vizitată pe neașteptate de un
vecin de la care se împrumutase
cu o sumă mare de bani, cu câtva
timp în urmă. Acesta îi cere impe-
tuos să-i înapoieze banii, lucru pe
care tânăra nu-l poate face, cu toate
insistenţele lui.
Cei doi interpreţi, destul de po-
triviţi rolurilor, se descurcă dezin­
volt cu textul generos al marelui
dramaturg, creând de multe ori
scene de teatru adevărat.
Candid Stoica
Îngerul
potrivit
– Acum știu cum ar trebui să-mi re-
trăiesc viaţa, a început bărbatul cu
o urmă de optimism în voce.
Îngerul a aruncat o privire cu-
rioasă către bărbat.
– Aș lăsa la o parte toate lucruri-
le mărunte, luptele inutile, goana
după nimic. Atât timp risipit, a
continuat bărbatul cu mai multă
încredere.
Îngerul a reușit să se așeze con-
fortabil și a scos dintr-un buzunar
Hanul Gabroveni, sediul
ARCUB, găzduiește o
serie de expoziţii menite
să ne ofere o incursiune
provocatoare în trecutul
nostru. Expoziţiile sunt
parte din evenimentele
organizate în contextul
„Zilelor Bucureștiului”,
marcate în perioada 20-24
septembrie.
P
rin fostele pivniţe ale ha-
nului, Sala Bolţilor și Sala
Atelier, pătrundem, cu
sfială, dar și cu curiozitate,
într-o zonă care reconstituie alcă-
tuirea Bucureștiului la jumătatea
veacului al XIX-lea.
Expoziţia documentară „Bucu­
rești. O stratigrafie în hărţi și pla-
nuri” pornește de la planul car-
tografic realizat de Borroczyn în
1846. Alături de acesta, echipa de
realizare (coordonată de Ştefan
Huţanu, arhitect şi designer 3D, și
Mihai Florea, muzeograf al Muzeu-
lui Naţional de Istorie a României)
a expus o serie de documente vechi,
precum și artefacte arheologice
descoperite în siturile de cerce-
tare. Împreună cu hărţile putem
vedea și câteva reconstituiri con-
temporane, atât tridimensionale,
Vremuri blurate
al hainei sale negre din piele un
pachet de ţigări Gauloises. Mâini-
le lui aveau pielea albă, acoperită
de un puf blond și pistrui care se
întindeau până pe degete. A tras
un fum și a spus cu un zâmbet ușor
amuzat:
– Așa ai face? Spune-mi mai multe.
S-a relaxat pe spate în scaunul
de lângă patul bărbatului. Acesta
și-a umezit buzele pământii și a
continuat mai hotărât:
– Da, încă de când aș deveni stăpâ-
nul propriului destin, aș încerca
să-mi întemeiez o familie și să o
pun în centrul existenţei mele. Și
tot ceea ce aș face ar fi pentru bu-
năstarea și fericirea ei. Cum ţi se
pare?
Îngerul a ridicat din umeri în
timp ce trăgea cu gesturi delicate
din ţigară.
– Nu m-aș mai preocupa de lupta
pentru putere, pentru adevărul
personal sau de afaceri de dragul
afacerilor. Nu aș mai căuta valida-
rea în braţele altei și altei femei sau
cumpărarea lucrurilor care să-mi
arate potenţa. Toate acestea...
Bucureștiul
palimpsest
cât și plane, nu doar de străzi, ci și
de clădiri, precum și o transpunere
peste orașul contemporan. Aceas-
ta ilustrează evoluţia și extinderea
Bucureștiului până la dimensiunile
pe care le cunoaștem azi.
Elemente vechi și noi
Într-o suprapunere simboli-
că – în care peste vechile rădăcini
se aștern elemente artitectonice,
dar și sociale noi –, în spaţiile de
la parterul ARCUB (Sala Arcelor,
Sala Librărie) ne întâlnim cu Bu-
cureștiul postdecembrist, în cadrul
a două proiecte expoziţionale de
valorificare a arhivelor de imagine
ale cunoscutului fotograf Dragoș
Lumpan.
Aflat la începutul parcursului
său profesional în anii 1990, artis-
tul s-a întors acum către vechile
sale clișee, în încercarea de a ex-
plora acel interval temporal și de a
recontextualiza cadrele surprinse
cu mult entuziasm într-o perioadă
de mare instabilitate pentru toţi,
dar și de mari speranţe. Sub titlul
Medic-Medicină-Cultură
Invitaţie la film
O tuse uscată și neputincioasă
l-a întrerupt.
– Toate acestea nu au niciun rost și
te fac să sfârșești aici. Vezi?
Bărbatul a arătat cu degetul
înspre tuburile subţiri prin care îi
picura viaţă.
Și-a ridicat ochii spre Înger,
sfredelind în privirea lui. Însă nu a
găsit nimic în afară de seninătatea
celui care urma să ducă la capăt o
simplă rutină.
– Aș petrece mai mult timp cu fa-
milia și prietenii apropiaţi. I-aș
ţine aproape pe cei dragi, înainte
de a întreprinde orice altceva.
– Se pare că citim aceleași
statistici.
– Statistici?
– Da, se fac studii despre cuvintele
sau dorinţele ultime ale oamenilor,
ce spun ei pe patul de...
Viorel Prodan
Fragment din proza scurtă
cu același titlu. Continuarea pe
www.viata-medicala.ro
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
„Vremuri blurate” descoperim
portrete făcute pe Bulevardul Ma-
gheru, în faţa Teatrului Nottara,
în 1992, într-o perioadă în care ni-
meni nu știa de GDPR și nu aveam
o preocupare majoră legată de
imaginea proprie în spaţiul public.
Despre „intimitate”
în spaţiul public
Ceea ce vedem astăzi sunt ima-
gini parţial blurate ale celor de la
care fotograful nu a obţinut con-
simţământul explicit pentru pre-
zentarea în clar. Într-o societate
sufocată de imagini, prin această
situaţie, artistul vrea să ne provoa-
ce la o reflecţie legată de cum ar
trebui să fie fotografia de stradă în
prezent și până la ce punct mai pu-
tem să ne „ascundem” atunci când
ne aflăm în exterior.
Continuând demersul de explo-
rare a trecutului, „Arhiva foto 1992-
1993” reprezintă efortul de digitali-
zare a vechilor filme fotografice și
selecţia unor imagini emblematice
despre cum era viaţa bucureșteni-
lor în plină tranziţie. O epocă mar-
cată de reminiscenţele perioadei
comuniste, dar în care societatea
și oamenii săi încercau să se în-
drepte spre un alt mod de trai. Și în
acest caz, fotografiile trezesc poate
nostalgie celor care au trăit acele
vremuri și curiozitate, sau chiar
mirare, pentru cei foarte tineri.
Dr. Raluca Bulea
DE AZI, ÎN
CINEMATOGRAFE
Eroii de sacrificiu se întorc
pe marele ecran, doi coreeni
se regăsesc după ce familiile
lor emigrează, plus un film
românesc tragicomic – iată
oferta cinematografică a
săptămânii.
Mammalia
Regia: Sebastian Mihăilescu.
Cu: István Teglas, Mălina
Manovici, Denisa Nicolae,
Steliana Bălăcianu, Rolando
Matsangos.
Odată cu pierderea contro-
lului asupra muncii lui, asupra
statutului social și a relaţiei
amoroase, Camil, 39 de ani, por-
nește într-o căutare care îl face
să-și chestioneze identitatea și
masculinitatea. Pe urmele par-
tenerei lui, ajunge într-o comu-
nitate bizară, cu ritualuri tulbu-
rătoare, unde se confruntă cu o
răsturnare tragicomică de roluri.
Expendables 4: Eroi de
sacrificiu
Regia: Scott Waugh.
Cu: Jason Statham, 50 Cent,
Megan Fox, Dolph Lundgren,
Tony Jaa, Sylvester Stallone.
Eroii de sacrificiu se așază,
din nou, în formaţie de luptă.
Înarmaţi până în dinţi, echipa
Expendables, ultima linie de apă-
rare a lumii, se confruntă cu un
traficant de arme periculos care
conduce o uriașă armată privată.
Traficanţi de arme, feriţi-vă!
Din alte vieţi
Regia: Celine Song.
Cu: Greta Lee, Teo Yoo, John
Magaro.
Nora și Hae Sung au o legă-
tură specială încă din copilărie,
dar drumurile lor se despart
atunci când familia Norei emi-
grează din Coreea de Sud. După
20 de ani, în New York, cei doi
se regăsesc pe parcursul unei
săptămâni, timp în care își con-
fruntă noţiunile despre iubire
și destin.
Redacţia
Medic în România VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38
15

Prof. dr. Gabriela Corina Zaharie:

„În Neonatologie nu ai zi
și noapte, nu ai Crăciun,
nu ai Revelion”
Deși progresează rapid, Neonatologia este o specialitate grea, pe care nu mulţi se grăbesc să
o aleagă. Cazurile sunt complexe, iar presiunea resimţită de profesioniștii din domeniu este
uriașă, spune prof. dr. Gabriela Corina Zaharie, medic primar Neonatologie.

Care sunt provocările neonatolo-
gului de azi, în raport cu anii de
pionierat ai specialităţii?
Cred că provocarea a rămas ace-
eași, să salvezi nou-născuţi, în sen-
sul de a-i da mamelor în braţe, să-
nătoși. Dacă în urmă cu 30 de ani
nimeni nu-și imagina că ar exista
și ar rezista un copil la 500 de
grame, eu pot spune că în august
2023, am avut 15 copii sub 1 kg în
secţie. Acestea sunt marile provo-
cări ale evoluţiei în timp a specia-
lităţii. Neonatologia este una din-
tre specialităţile care evoluează
extrem de repede. Progresele se
fac de la o zi la alta. Dacă înainte
nu aveam cum să ventilăm, sau
auzeam doar că se poate ventila
și vedeam la alţii, în documenta-
re, cum arată un ventilator, astăzi
facem toate tipurile de ventilaţie,
pe lângă ventilaţia convenţională
și ventilaţia de înaltă frecvenţă.
Le utilizăm atât de frecvent încât
ni se pare ceva obișnuit în activi-
Aici poate fi ajutat copilul cu afec-
ţiuni neonatale și se poate face hi-
potermie controlată.
Aceste proceduri implică și
riscuri.
Sunt, într-adevăr, riscuri. Sunt
provocări, dar, în același timp,
sunt și mulţumiri. Acest trata-
ment de hipotermie controlată,
de a coborî temperatura copilului
la 33,5 grade, timp de 17 ore, poa-
te opri sau încetini leziunile cere-
brale și poate duce la un prognos-
tic neurologic semnificativ mai
bun. În prezent, avem în secţie
un copil despre care ne întrebam
când va ajunge la 500 de grame.
Am plecat cu el de la 400 de gra-
me, la 23 de săptămâni. Noi ne
descurcăm bine cu aceste pro-
vocări. Mai greu se vor descurca
următorii [specialiști].
De ce spuneţi asta?
Pentru că există probleme în ceea
ce înseamnă organizarea în sistem
Ecografia, o necesitate în
Neonatologie
Care este rolul ecografiei?
Ecografia a apărut ca o necesitate.
Este o metodă prin care putem fi
mai aproape de copil, mai neinva-
zivi, o putem realiza la patul bol-
navului. Din echipa mea, doar un
singur medic nu are competenţe
în ecografie. În rest, toţi realizăm
o ecografie transfontanelară, abdo- CARTE DE VIZITĂ:
minală. Suntem mai puţin știutori,
dar destul de orientaţi în ceea ce
l șef secţie Neonatologie I - Clinica Obstetrică Ginecologie I,
înseamnă depistarea malformaţi- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;
ilor cardiace și ecografiile cardia- l șef disciplină Neonatologie, UMF Cluj-Napoca;
ce. Ne putem orienta pe patologia l competenţe: ecografie generală, managementul
cea mai obișnuită pe care o avem serviciilor de sănătate;
– canalul arterial –, [putem] să re-
cunoaștem o malformaţie de cord
l apartenenţe academice: Societatea Română de Medicină
cianogen. Restul sunt competenţe Prenatală, Asociaţia Română de Neonatologie, European
care aparţin cardiologului pedia- Society of Intensive Care Medicine, European Society of
tru și imagistului. O abordare nouă Pediatric Research, European Society of Neonatology,
[în Neonatologie] este ecografia Societatea Română de Medicină Fetală și Neonatală.
pulmonară. Dacă până nu demult
puteam afla mai multe despre plă-

’’
tatea noastră. Alte provocări sunt
legate, sigur, de terapia intensivă.
Principiul e să-ţi
formezi o echipă
care să meargă înainte fără
tine, atunci ești cel mai bun.
Dacă tu consideri că ești cel
mai bun, greșești amarnic.
PROMO
SUB EGIDA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PEDIATRIE
a unor centre de echipe multidisci-
plinare, care să continue reabilita-
rea și recuperarea lor. Acești copii
rămân pentru tot restul vieţii niște
copii speciali. Unii cel puţin până
la vârsta de 2 ani, alţii până la 6 ani,
alţii pentru toată viaţă. Iar aceștia
din urmă vor avea nevoie de aju-
tor toată viaţa. Vor avea nevoie de
ajutorul părinţilor, al medicilor, al
societăţii. Aceste lucruri rămân ca
o provocare pentru alţii.
EDITURA MEDICHUB MEDIA
mânul copilului doar uitându-ne pe
radiografii, azi ne perfecţionăm în
a face ecografii pulmonare. Suntem
astfel și mai neinvazivi.
Subiectul ecografiilor l-aţi abor-
dat și la recentul congres al Socie-
tăţii Române de Ultrasonografie
în Obstetrică și Ginecologie, care
a avut loc în Cluj-Napoca.
Așa e. Prima prezentare a fost
despre limitele ecografiei în
diagnosticul antenatal al malfor-
maţiilor, din punctul de vedere al
neonatologului. Am avut în vede-
re factorii genetici – sindromul
Down, Turner, NOONAN, triso-
mia 18, 13 – și factorii de mediu,
printre care consumul mamei de
alcool, tutun sau droguri. Este vor-
ba despre un studiu efectuat între
2019 și 2021 pe 185 de pacienţi di-
agnosticaţi cu malformaţii. Distri-
buţia pe aparate și sisteme a mal-
formaţiilor le-a evidenţiat pe cele
cardiovasculare în 34,5% dintre
cazuri, apoi anomalii ale aparatu-
lui reno-urinar, genitale, cranio-fa-
echipă unită, medici și asistente
deopotrivă. Singura tristeţe care
mă încearcă, și atunci nu zâmbesc
deloc, este atunci când vorbesc
despre numărul celor care lucrea-
ză în secţie, pentru că se lucrează
întotdeauna la maxim. Deși pe
hârtie pare că suntem mulţi, în re-
alitate rămânem puţini și norma-
tivele nu sunt respectate de cele
mai multe ori. Dacă în terapia in-
tensivă neonatală cerinţa este să
fie o asistentă la un prematur, în
secţia de terapie există zile când
avem o asistentă la 3, 5 paturi cu
copii ventilaţi. Este extrem de

TR ATAT
ciale, digestive, ale peretelui abdo- greu, tensiunea și presiunea psihi-
minal, ale diafragmei, pulmonare. că pe personal sunt foarte mari și
Cea de-a doua prezentare a expli- dacă nu încerci să zâmbești chiar

de
cat rolul ecografiei în monitori- și în aceste condiţii, totul se va
zarea evoluţiei nou-născuţilor cu prăbuși.
defecte de tub neural... Se îndreaptă tinerii spre reziden-

PEDIATRIE
Da. Ecografia transfontanelară ră-
mâne un instrument de monitori-
zare prenatal și postnatal al defec-
telor de tub neural. Și aici este vorba
despre experienţa secţiei noastre,
un studiu retrospectiv, efectuat în
perioada ianuarie 2009 și decem-
EDIȚIA I brie 2017, pe 26 de pacienţi. Datorită
ecografiei am diagnosticat postna-
tal 5 cazuri de spină bifidă lombară,
20 de cazuri de spină lombo-sacrată
Coordonator științific: și un caz de spină dorso-lombară. Iar
PROF. DR. DOINA ANCA PLEȘCA ca asocieri [am descoperit] 5 cazuri
de malformaţii Arnold-Chiari II, tot
5 de hidrocefalie, 6 cazuri de picior
strâmb congenital, holoprozencefa-
74 DE AUTORI 15 SECȚIUNI 896 DE PAGINI
lie lobară.
Lucrarea se bazează pe experiența dobândită de-a lungul anilor Personalul este
de către autori – în marea lor majoritate, cadre didactice de renume subdimensionat
din centre universitare de prestigiu din țară.
ţiatul de Neonatologie?
Pot să vă spun că Neonatologia nu
este o specialitate care se alege re-
pede. Este o specialitate care con-
sumă. Aici nu ai zi și noapte, nu
ai Crăciun sau Revelion. Copiii au
probleme tot timpul și trebuie să
fii mereu alături de ei. Este o spe-
cialitate care se face lângă patul
bolnavului, nu acasă, uitându-te pe
calculator. Din această cauză sunt
alese specialităţi mai ușoare. Este
și la graniţa cu ale specialităţi cum
sunt obstetrică, terapie intensivă,
cardio, infecţioase. Este o specia-
litate grea. Riscurile sunt mari, iar
pretenţiile pacienţilor foarte mari.
Mai există și momente în care sunt
tensiuni apreciabile. Există proce-
se, riscul de procese, riscul de a ne
da în judecată unii pe alţii, fiecare

500 lei
Sunteţi un om puternic, un om
pozitiv?
cu taxa de transport inclusă Pentru comenzi online accesați www.medichub.ro Sunt un om pozitiv, așa este. Eu
mă bucur că am lângă mine o
considerând că și-a făcut treaba
bine. În astfel de momente, este
clar că specialitatea nu este dorită.
Demostene Șofron
 16 VIA�A MEDICALĂ
22 septembrie 2023 l Nr. 38
Evaluarea
NSS cu
telefoanele
inteligente
Tehnologia din interiorul
telefoanelor smart ar putea asigura
un progres important în evaluarea
semnelor neurologice minore la
pacienţii cu schizofrenie.
P
ersoanele cu probleme psihia-
trice, mai ales cele cu schizofre-
nie, au o prevalenţă crescută la
așa-numitele neurological soft
signs (NSS – semne neurologice minore).
NSS sunt tulburări neurologice subtile care
afectează coordonarea motorie, integra-
rea senzorială și coordonarea complexă a
activităţilor motorii. Ele nu perturbă în-
totdeauna viaţa de zi cu zi a persoanelor cu
schizofrenie, însă identificarea lor ar putea
îmbunătăţi diagnosticul, tratamentul și mo-
nitorizarea pacienţilor. Din păcate, sisteme-
le de apreciere și de clasificare a semnelor
Cercetătorii de la MIT și de la
Universitatea Naţională Irlandeză
au creat un dispozitiv medical
inteligent care se adaptează
mediului înconjurător, pentru a
elibera substanţele medicamentoase
în funcţie de nevoi, în ciuda
ţesutului cicatricial din proximitate.
Foto: Martina Regan
PROMO
neurologice minore sunt subiective, așa că
NSS sunt dificil de măsurat și de comparat.
Instrumente standardizate
Într-un articol publicat în revista Har-
vard Review of Psychiatry*, doctorul John
Torous și colegii săi din Israel și Boston dis-
cută pe larg despre modul în care tehnologia
de la baza telefoanelor inteligente ar putea fi
folosită pentru a crea mai multe instrumen-
te de evaluare standardizată a NSS.
Doctorul John Torous și colegii lui au
fost primii care au definit „fenotipizarea
digitală” (digital phenotyping). Adică utili-
zarea datelor de pe dispozitivele inteligente
pentru a identifica patternurile compor-
tamentale care pot detecta boala – în acest
caz, schizofrenia.
Tratament personalizat,
cu implant robotic
Această descoperire revoluţionară în
domeniul tehnologiilor medicale ar putea
duce la tratamente inteligente, de lungă du-
rată, special croite pentru nevoile pacienţi-
lor. Toate datorită unor braţe
robotice moi și a inteligenţei
artificiale (IA).
Cercetătorii irlandezi și
colegii lor de la Massachu­
setts Institute of Technology
au creat un dispozitiv inteli-
gent implantabil, care poate
administra un medicament.
În același timp, dispozitivul
simte când corpul pacientului
începe să respingă acest im-
plant. Noutatea este că dato-
rită IA, dispozitivul își schim-
bă forma pentru a menţine
Medicina altfel
În cazul NSS, medicii pot colecta infor-
maţii de pe senzorii de mișcare ai telefoane-
lor smart pentru a detecta patternurile com-
portamentale, așa cum este posibil în cazul
markerilor semnelor neurologice minore. De
exemplu, pacienţii pot fi supuși unui test prin
care să își menţină echilibrul (cu ochii închiși
și cu braţele paralele cu podeaua), timp de un
minut, cu un smartphone lipit de stern. Li
se poate testa coordonarea mersului – sunt
rugaţi să meargă în linie dreaptă (cu călcâ-
iul lipit de degetul mare) pe o distanţă de 3,6
metri. Sau li se poate aplica un test ce vizea-
ză acţiuni motorii complexe, cum ar fi să re-
producă, prin bătăi scurte, o serie de ritmuri
redate cu ajutorul telefonului mobil.
*https://journals.lww.com/hrpjournal/fulltext/2023/09000/potential_role_of_
smartphone_technology_in.2.aspx
https://medicalxpress.com/news/2023-09-smartphone-technology-advance-
neurological-soft.html
dozarea medicamentului. În același timp,
el reușește să treacă de ţesutul cicatricial
format și să menţină eliberarea treptată a
substanţei medicamentoase. Studiul care a
avut la bază implantul robotic a fost publicat
recent în jurnalul Science Robotics*.
Provocarea majoră în folosirea unor
astfel de tehnologii medicale implantabile
este reacţia organismului pacientului la un
corp străin. În unele cazuri, dispozitivele
ar putea fi respinse. Totuși, autorii studiu-
lui explică faptul că tehnologia pe care au
creat-o, prin folosirea unor braţe robo-
tice moi, are un potenţial major: acela ca
dispozitivele implantabile să rămână în
corpul pacientului mai mult timp, astfel
încât să asigure acţiunea medicamentelor
administrate pe o perioadă mai îndelungată.
*https://www.science.org/doi/10.1126/scirobotics.abq4821
https://medicalxpress.com/news/2023-08-ai-enabled-soft-robotic-implant.html
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu
Prototip
util în
fizioterapie
Inginerii și specialiștii de la
Universitatea din Canterbury*
dezvoltă, în prezent, dispozitive
interactive care acţionează precum
un material textil, flexibil. Acestea
ar putea ajuta pacienţii în cadrul
exerciţiilor de fizioterapie.
Dr. Aluna Everitt, lector la universitatea
menţionată, a dezvoltat un prototip original
al acestor „materiale” și speră să creeze un
dispozitiv care să poată fi purtat cu ușurinţă
pe corp, atașat pe haine. Astfel, dispozitivul
ar putea să monitorizeze corpul celui care îl
poartă și felul în care persoana se mișcă ori
își flectează un membru.
Creat cu ajutorul unei imprimante 3D
care folosește mai multe tipuri de materiale,
suprafaţa dinamică este alcătuită din mici
Foto: Universitatea din Canterbury
plăci printate 3D și are capacităţi interacti-
ve, care au fost adăugate în timpul procesului
de imprimare. Materialul are și componente
electronice, conectate printr-un filament
conductiv. „Firul” reacţionează la forma și la
mișcările corpului, putând fi personalizat în
funcţie de nevoile pacientului.
Componentele digitale ale materialu-
lui-prototip ar putea fi integrate în haine și
accesorii, cum ar fi genuncherele ori acele
benzi care susţin în mod eficient rotula. În
viitor, dr. Everitt plănuiește să folosească
„feedbackul haptic” sau vibraţiile de la mici-
le discuri cu motor încorporate în materialul
său. Un astfel de dispozitiv ar putea fi de aju-
tor persoanelor cărora li s-a recomandat fizi-
oterapie. Cu ajutorul lor, odată ajunși acasă,
pacienţii vor putea efectua exerciţiile în mod
corect,fără a fi nevoie de supervizare.
https://www.canterbury.ac.nz/news/2023/wearable-3d-printed-tech-could-
*
become-physio-tool.html
https://medicalxpress.com/news/2023-09-wearable-3d-tech-physiotherapy-tool.
html