Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VM Nr. 51-52
VM Nr. 51-52
Campanie Abonamente
Complicaţiile neuropate ale diabetului zaharat
2019
Continuăm să întoarcem pe toate feţele „boala care
nu doare”, dar care produce cele mai multe afecţiuni
asociate. PAGINILE 4-5
Via�a
Medicală
Următorul număr apare
pe 4 ianuarie 2019 Prelungim campania
de abonare până
la 31 ianuarie 2019
PAGINA 16
Important!
Abonamente la sediu se
Nr. 51-52 (1508), anul XXX, 21 decembrie 2018 l 12 pagini + 20 pagini anunţuri – 4 lei www.viata-medicala.ro pot face după 7 ianuarie.
Iubește viaţa!
Medicii și pacienţii Centrului de Transplant Medular de la Fundeni, revedere spectaculoasă de Sărbători
„
„
Foto:
Dorin Chioţea
As. univ. dr. Cristina Jercan, Dr. Lavinia Lipan, Dr. Laura Ștefan, Conf. univ. dr. Conf. univ. dr. Alina Tănase, Otilia Niculiţă, Conf. univ. dr.
medic specialist medic specialist Hematologie, medic specialist Carmen Orban, manager ICF, medic primar Hematologie, Șef director îngrijiri, Anca Coliţă, medic primar
Pediatrie, ICF ICF Hematologie, ICF medic primar ATI Centru Transplant Medular ICF ICF șef Clinică Pediatrie, ICF
Cam așa arată O ECHIPĂ. Vă prezentăm un tablou deloc exhaustiv cu care se poate începe și încheia orice curs de etică medicală. Adică ne-invidie,
împlinire, datorie și bunătate. Lucru împreună, inteligenţă, pasiune și multă știinţă de carte, plus enorm altruism. În două cuvinte, omenesc inepuizabil!
În fotografia de mai sus există oa- Medular din Institutul Clinic bucăţi de suflet. Deviza din titlu consumat o concluzie frumoasă. printre raze de lumină. Ăsta-i
meni fericiţi că dăruiesc, iar ea a Fundeni (ICF). Peste 100 de e sloganul plin de sensuri al celui Doctorii au inventat și invitat la reversul de poveste a tot ce con-
fost făcută la capătul a mii de zile oameni salvaţi s-au întâlnit marţi mai mare spital din România. un motiv de regăsire precum o tează în medicină - cadoul nostru
și nopţi de râvnă aproape eroică cu salvatorii lor să arunce unii Sindromul așteptării, aproape ge- odă a bucuriei în care sute de ochi întru Sărbători Fericite!
purtată la Centrul de Transplant într-alţii cu flori, cu fiori și cu netic prezent în sinele nostru, și-a s-au văzut cu chipurile fericirii Via�a medicală
SPECIAL
Educaţie
MEDICINA ALTFEL
Celulele stem, Cu sistemul medical la doctor Anul 2018 ne-a conturat
pentru viitor utilizate și în un portret de ansamblu
Statisticile care ne plasează la
coada clasamentelor sunt și
stomatologie al medicinei românești.
Cercetătorii din toată lumea Vorbele doctorilor, găzduite
oglinda unui sistem educaţio- își concentrează atenţia asupra într-o rubrică de confesiuni,
nal depășit. În acest context, vă tehnologiilor de regenerare gânduri și speranţe, au con-
propunem un material cu Ștefania a dinţilor cu ajutorul celulelor struit o retrospectivă a ceea ce
Popp, direc- stem. Progrese înseamnă să practici medicina
toarea Junior au fost în România. Sinteza eviden-
Achievement înregistrate ţiază o simptomatologie a
România, de oamenii sistemului de sănătate. Astfel
organizaţie de știinţă de la poate se reușește și elaborarea
care oferă gra- universităţile unui plan terapeutic în viitor,
tuit programe din Harvard, pentru că am convingerea că
inovatoare. Texas și diagnosticul este unul corect.
Bianca PÂNZARU
PAGINILE Nottingham.
6-7 PAGINA 12 PAGINA 11
2 Actualitate VIA�A MEDICALĂ
21 decembrie 2018 l Nr. 51-52
’’
care o conduce are în Tot din acest an, în pachetul de ţare europeană nerambursabilă
evaluare legi precum: Legea trans- servicii medicale de bază a fost pentru servicii medicale de trata- 50% din copiii care se prezintă la Specialiștii remarcă totuși o
plantului, cea a prevenţiei, Legea introdus screeningul prenatal. În ment al persoanelor infectate cu stomatolog ajung cu urgenţe den- îmbunătăţire a comportamen-
cadru a Sănătăţii, Legea profesii- HIV/SIDA. tare, acuzând dureri foarte mari. tului părinţilor faţă de îngrijirea
lor medicale și cea a malpraxisu- În luna decembrie, la minister
lui. Sorina Pintea a declarat că în 3.600 de copii au fost semnate 55 de cereri de fi-
Potrivit rezultatelor, incidenţa
cariilor profunde până la vârsta
dinţilor copiilor, comparativ cu
ceea ce se întâmpla în urmă cu
cele 11 luni de mandat măsurile
adoptate au vizat soluţii pentru
vor beneficia nanţare, care vizează reabilitarea,
modernizarea, extinderea, dota-
de trei ani rămâne ridicată, în zece ani. Potrivit acestora, a cres-
asigurarea unui acces mai bun la de pompe de rea unităţilor de primiri urgenţe, 38% din cazuri acestea acoperind cut numărul copiilor care vin la
cel puţin trei dinţi. În ceea ce pri- stomatolog, scăzând totodată și
medicamente și creșterea calităţii
serviciilor medicale. Ea a precizat insulină şi sisteme a compartimentelor de primiri
urgenţe și a ambulatoriilor. De vește tinerii, același studiu arată vârsta la care aceștia se prezin-
că printre primele măsuri pe care de monitorizare asemenea, a fost extins la nivel na- că 90% din persoanele cu vârste tă pentru prima dată la medicul
le-a luat a fost asigurarea cantităţi- ţional programul de tromboliză in- între 10 și 17 ani nu vizitează me- dentist.
lor de imunoglobulină necesare în continuă a travenoasă și cel de screening au- dicul dentist nici măcar o dată pe Cristina GHIOCA
România. În plus, adaugă aceasta,
anul acesta au fost introduse în lis-
glicemiei. ditiv pentru nou-născuţi. Au fost
simplificate procedurile de trimi-
ta de medicamente compensate și SORINA PINTEA tere a pacienţilor la tratament în
gratuite 37 de molecule noi pentru străinătate și au fost majorate sala-
diverse afecţiuni. Între ele se nu- riile cadrelor medicale.
mără și o moleculă utilizată pentru cadrul acestui pachet, fiecare gra- În plus, au fost luate mă-
tratamentul atrofiei musculare vidă are acces la o serie de servi- suri pentru controlul rezisten-
spinale. cii medicale, între care controlul ţei microbiene, prin înfiinţarea
În scopul îmbunătăţirii cali- glicemiei și testarea toleranţei la Comitetului Naţional pentru
tăţii vieţii bolnavilor de diabet, glucoză. Limitarea Rezistenţei la Antimi-
ministrul sănătăţii a amintit că a crobiene. Scopul acestui comitet
fost creat Subprogramul de diabet este de a identifica exact cauzele
zaharat de tip 1, în cadrul căruia Screening din fonduri care generează antibioticorezis-
se asigură accesul pacienţilor la europene nerambursabile tenţa și obstacolele care trebuie
sisteme de monitorizare continuă Printre acţiunile ministerului, depășite, printr-un program de ac-
a glicemiei și sistemele de pompe Sorina Pintea spune că se înscrie și ţiune naţional destinat combaterii
de insulină. De aceste dispozitive demararea implementării a șapte fenomenului.
ar urma să beneficieze și 3.600 de programe de screening cu finan- Cristina GHIOCA
Redactori dr. MARTIN S. MARTIN, ALEXANDRA Financiar-contabilitate Abonamentele se pot încheia și direct
VIAŢA MEDICALĂ în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
dr. ROXANA DUMITRIU, MIHAI, prof. dr. FLORIN MIHĂLŢAN, ALINA PANAITE, MARIA STEMATE,
publicaţie săptămânală perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
CRISTINA GHIOCA, IFTIMIE NESFÂNTU, dr. VIOREL TATIANA ICHIMESCU
Fondator Titularii abonamentelor pe 12 luni
dr. ALEXANDRA GUŢĂ, PĂTRAȘCU, acad. CONSTANTIN POPA, Adresa: Green Gate,
dr. MIHAIL MIHAILIDE dr. CORNELIA PARASCHIV, prof. dr. MIRCEA-IOAN POPA, PAULA bd. Tudor Vladimirescu nr. 22, sunt creditaţi astfel:
EDITOR BIANCA PÂNZARU, ROMANESCU, CANDID STOICA, etaj 11, sector 5, București
– membrii Colegiului Medicilor
Dentiști din România – 5 ore de EMC;
dr. ALINA SIMACHE dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE Telefon: 021.315.61.09; – membrii Colegiului Farmaciștilor din
Colaboratori permanenţi ȘOFRON, dr. MARIUS I. UNGUREANU, Fax: 021.315.69.80; România – 10 ore de EFC;
dr. RALUCA BULEA, dr. MIHAI G. dr. SORINA VASILE, dr. FLORINA Publicitate: 0729.729.737 – membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
CĂLIN, prof. dr. RADU-SEPTIMIU VÎRNĂ, conf. dr. CORNELIU ZEANA E-mail: redactia@viata-medicala.ro – membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
CÂMPIAN, dr. MONICA-EMILIA Consultant ArtDirector Website: www.viata-medicala.ro Detalii la tel: 021.315.60.60, de luni
CHIRILĂ, C. CIOSU, prof. dr. GINA CHIOVEANU ISSN 1220-5354 până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
ALEXANDRU VLAD CIUREA, Tehnoredactare Tiparul executat de Deasign Print abonamente@viata-medicala.ro.
dr. RICHARD CONSTANTINESCU, GINA MANCIU ABONAMENTE Conducerea săptămânalului
„Viaţa medicală” respectă opiniile
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU, Corectură În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
titularilor de rubrică (persoane fizice sau
REDACŢIA dr. GABRIEL DIACONU, prof. dr. DAN L. PAULA ROTARU oficiile poștale din ţară, se pot încheia juridice), ale colaboratorilor ocazionali
Redactor șef DUMITRAȘCU, ADRIAN GHEORGHE, Secretariat abonamente la „Viaţa medicală” până și ale redactorilor săi, chiar dacă nu
DAN DUMITRU MIHALACHE dr. RADU GOLOGAN, DANIELA RADU, BERTA ALEXE la sfârșitul anului 2018. În Catalogul de întotdeauna și le însușește, câtă vreme
Consultant editorial prof. dr. GABRIEL M. GURMAN, Marketing și Publicitate presă al Poștei Române, „Viaţa medicală” acestea sunt argumentate și exprimate
DORIN CHIOŢEA dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE, MARIANA MINEA figurează la nr. 19078. într-un limbaj decent.
VIA�A MEDICALĂ
21 decembrie 2018 l Nr. 51-52 Actualitate 3
HIV tratat cu frunze Orez letal distribuit Viitorul Serbiei Sterilizare deficitară
în Venezuela într-un templu indian este în pericol în Singapore
Din cauza creșterii exagerate a Unsprezece persoane au decedat Din cauza emigrărilor excesive, Opt seturi de instrumente
ratei inflaţiei și a deficitului de după ce au consumat un preparat alături de scăderea îngrijorătoare dentare din cadrul spitalului Tan
medicamente, pacienţii din Vene- de orez contaminat cu o substan- a natalităţii, populaţia Serbiei a Tock Seng din Singapore au fost
zuela infectaţi cu HIV nu își pot ţă toxică, în incinta unui templu ajuns la mai puţin de șapte utilizate în tratarea pacienţilor,
procura antiretroviralele esenţi- hindus. Alte 29 de persoane au fost milioane de persoane. Potrivit deși s-a descoperit că acestea erau
ale. Multe persoane au recurs la transportate la spitalele de urgenţă ONU (Organizaţia Naţiunilor insuficient sterilizate. Potrivit
utilizarea unor frunze provenite de din apropiere, din cauza simptoma- Unite), populaţia sârbă va scădea Ministerului Sănătăţii, opt paci-
la un copac tropical local cunoscut tologiei severe dată de toxiinfecţia în continuare, cu până la 15% enţi care au fost trataţi la această
sub numele de guasimo. O doză alimentară, incluzând greaţă, până în anul 2050. clinică în perioada 28 noiem-
include aproximativ 50 de frunze vărsături, diaree și dispnee. Orezul Autorităţile încearcă să promo- brie–5 decembrie ar fi putut fi
din copacul supranumit și ulmul sfinţit a fost împărţit credincioșilor veze creșterea natalităţii prin victimele acestei erori. Totuși spi-
vest-indian. Frunzele sunt ulterior hinduși veniţi în număr mare la încurajarea tinerelor cupluri, talul asigură pacienţii că riscul de
mărunţite, se strecoară și se obţine templul Kicchukatti Maramma cărora le oferă locuinţe și sume infectare este „extrem de redus”.
un lichid verde cu proprietăţi pentru o ceremonie importantă. lunare pentru creșterea copiilor, Procesul de sterilizare include
tămăduitoare. Medicii infirmă Câteva animale din imediata dar și prin sloganuri lansate trei pași, ultimul, care cuprinde
eficacitatea acestui remediu, însă apropiere au fost găsite decedate public. Femeile sunt reticente sterilizarea cu aburi, eliminând
pacienţii continuă să îl consume, după ce au consumat alimentul însă, solicitând sprijin real, sporii bacterieni, fiind etapa
neavând alte soluţii la dispoziţie. contaminat. nu doar cuvinte de încurajare. omisă. (Dr. Alina Simache)
Editorial
Pericolul externărilor Igiena,
în pragul sărbătorilor bat-o vina!
Î
n perioada odiseei recente a
dezinfecţiei de la maternita-
Ultimele două săptămâni ale lunii decembrie asociază tea Giulești, câteva lucruri mi-
riscuri semnificative în mediul spitalicesc. au atras atenţia. Unul dintre
E
ele a fost voluntariatul persona-
xternările efectuate în Cercetătorii au urmărit pa- lului medical mediu, transformat
luna decembrie, în apro- cienţii externaţi în luna decem- din parte a echipei terapeutice
pierea sărbătorilor de iar- brie din cadrul a 200 de spitale în zugrav(i) de ocazie. Ar putea fi
nă, ar putea fi asociate cu de îngrijiri acute din Ontario, în o poveste de succes, dacă n-ar fi
un prognostic negativ, informează perioada aprilie 2002–ianuarie eterna noastră filosofie de „luat
un studiu recent publicat în revis- 2016. S-a constatat cu îngrijora- la pilă” situaţii profund aberante
ta BMJ (The British Medical Jo- re că majoritatea pacienţilor ex- cât să „dea bine”. Vorbim aici de-o
urnal). Acestea ar putea conduce ternaţi în perioada sărbătorilor sărăcie cu duhul demnă doar de
la creșterea riscului de deces, rată de iarnă au tendinţa să nu revină moștenirea Cerurilor: de ce să
mai mare de readmisie ulterioară la controalele periodice (36,3%, angajezi o echipă de profesioniști,
în spital sau prezentări urgente la când poţi să pui asistentele să dea
comparativ cu 47,8%). În plus, s-a
camera de gardă în următoarele 7, la trafalet?
remarcat creșterea numărului de
14 sau 30 de zile. Surprinzătoare a fost și atitu-
decese, a ratei readmisii ulterioare
Cele mai riscante perioade de dinea dorit cinstită, dar voit ipo-
și a prezentărilor excesive în de-
externare par a fi săptămâna de crită, a unora care-au zis: „mai
partamentele de urgenţă.
dinaintea Crăciunului și cea de ușor cu cri-
Dr. Lauren Lapointe-Shaw
după, avertizează autorul princi- ticile la a-
pal al studiului, dr. Lauren Lapoin- menţionează, într-un interviu
acordat Medscape: „În perioada dresa doc-
te-Shaw de la Ontario’s Toronto Ge- torilor, că
neral Hospital. Medicul sugerează sărbătorilor, pacienţii sunt expuși
la stres suplimentar, alcool excesiv ne luăm ju-
că ar putea fi necesare precauţii
și diete hipercalorice, hiperlipidi- căriile și
suplimentare în această perioadă.
ce și hipersodate. Acest cumul de p l e c ă m ”.
De exemplu, ajustarea și discuta-
factori poate agrava substanţial În acest
rea detaliată a schemei terapeutice Dr. Gabriel
starea generală a pacienţilor. Este punct de
împreună cu pacientul, oferirea de DIACONU
sfaturi cu privire la stilul de viaţă, necesară ajustarea recomandări- convergen-
stabilirea și programarea vizitelor lor efectuate la externare, indivi- ţă a mândriei profesionale cu aro-
medicale periodice ulterioare ar dualizând mesajul pentru fiecare ganţa slujbașului, regăsești mu-
putea fi efectuate luând în conside- caz în parte”. taţia recent instalată a corpului
rare perioada sărbătorilor. Dr. Alina SIMACHE profesional, odinioară obidit și
plătit ca sclavul pe plantaţie, dar
Tolba digitală a Moșului Lecţiile de nutriţie încep la grădiniţă mai nou revigorat de perfuzia fi-
nanciară. Nici înainte nu era mai
bine, dar nici acum nu-i de Doam-
Neuropatia diabetică
somatică, factor cauzal
principal al piciorului
diabetic
Neuropatia diabetică se referă
la acele semne și simptome specifice
pentru o afectare nervoasă periferică
la pacienţii cu diabet zaharat.
E
ste necesar să fie men- bolii, a semnelor și simptomelor,
ţionat că diagnosticul a modalităţilor de diagnostic pre-
este unul de excludere, coce, precum și a tratamentului
adică pot exista alte ca- simptomatic și patogenetic de
uze, cum ar fi alcoolismul, defi- actualitate.
cienţele de vitamine din grupul
B, ciroza hepatică sau boala ar- Forme clinice
terială periferică, ce contribuie Dintre toate formele clinice
la această alterare a structurii și de neuropatie diabetică somatică,
funcţionării nervoase periferice. cea mai frecventă este polineuro-
patia diabetică simetrică distală,
Epidemiologie aceasta reprezentând peste 75%
Dintre toate complicaţiile di- din totalul cazurilor de neuropa-
abetului zaharat, neuropatia este tie diabetică. Simptomele speci-
cea mai frecventă. Se estimează fice polineuropatiei diabetice si-
că 50% din pacienţii cu diabet metrice includ durerea, senzaţia
zaharat ajung să fie afectaţi de de amorţeală, de arsură, de furni-
această complicaţie. Neuropatia cături, care apar în 96% din cazuri
își pune semnificativ amprenta la nivelul membrelor inferioare și
asupra calităţii vieţii individului mai rar, în 39% din cazuri, la nive-
prin simptomatologia pe care o lul membrelor superioare.
generează, dar și prin complica- Importanţa acestei forme cli-
ţiile pe care le produce, cea mai nice este dată de alterarea calităţii
frecventă și cea mai gravă vieţii pe care o produce paci-
fiind piciorul diabetic. entului, dar și prin fap-
50%
Datele epidemiolo- tul că este principala
gice au demonstrat cauză de apariţie a
că riscul unui paci- ulceraţiilor la ni-
ent diabetic de a su- velul membrelor
din pacienţii cu diabet
feri de sindrom de zaharat ajung inferioare și deter-
picior diabetic vari-
ază între 15% și 25%.
să fie afectaţi de
această complicaţie
mină un risc mare
de accidentări prin
glucozei pe calea hexozaminelor,
creșterea activităţii proteinkina-
DIAGNOSTIC
Screeningul neuropatiei somatice este recomandat a se realiza la pa-
Amputaţiile efectu- traumatisme generate zei C sau formarea produșilor de cienţii cu diabet zaharat de tip 1 la cinci ani de la momentul diagnosti-
ate la pacienţii cu picior prin cădere. Alte forme glicolizare avansată. Aceste me- cului, iar la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 din momentul diagnos-
diabetic constituie peste 70% clinice ale neuropatiei diabeti- ticului. Diagnosticul polineuropatiei diabetice se face pornind de la
canisme duc la creșterea stresu-
din totalul de cazuri de amputaţii ce sunt neuropatia autonomă cu anamneză, pacientul raportând simptome precum: senzaţii de arsură,
lui oxidativ la nivel neuronal, cu dureri, furnicături, amorţeală la nivelul membrelor inferioare și mult
netraumatice efectuate la nivel diferite localizări: cardiovascula-
alterarea în special a lipidelor și a mai rar la nivelul membrelor superioare. Mulţi pacienţi sunt asimpto-
mondial. Importanţa neuropatiei ră, digestivă, urinară, genitală și matici, de aceea, pentru a diagnostica neuropatia somatică, trebuie să
funcţionării mitocondriale, ceea
diabetice constă tocmai în impli- sudomotorie, mononeuropatiile și apelăm la teste semicantitative. Cele mai importante pentru diagnosti-
ce în final va duce la apoptoză cul polineuropatiei diabetice sunt următoarele: testul de percepţie a vi-
carea ei, din postura de cel mai radiculopatiile.
important factor de risc, în apari- neuronală. braţiilor, realizat cu ajutorul diapazonului calibrat la 128 de Hz, testul
Prof. dr. Amorin-Remus POPA, de percepţie a temperaturii, care se poate realiza cu ajutorul dispozi-
ţia ulceraţiilor la nivelul membre- Fiziopatologie tivelor Tip Therm, testul de percepţie a presiunii, realizat cu ajutorul
lor inferioare, prin pierderea sen- În cadrul polineuropatiei dia- Facultatea de Medicină și
monofilamentului de 10 g, și testul de percepţie a stimulilor dureroși,
sibilităţii faţă de stimulii externi betice somatice există atât o afec- Farmacie din Oradea, realizat cu ajutorul dispozitivelor de tip Pin-Prick. ADA recomandă
și prin apariţia microtraumatis- tare a fibrelor nervoase subţiri, Spitalul Clinic Judeţean de ca screeningul prezenţei neuropatiei somatice să se facă utilizând cel
melor plantare. Astfel, se cunoaș- cât și a fibrelor nervoase groase, Urgenţă Oradea puţin două teste, pentru a crește acurateţea diagnosticului.
te că neuropatia diabetică, fără ambele responsabile de diverse
alţi factori de risc, este responsa- funcţii. Disfuncţia fibrelor sen- BIBLIOGRAFIE
bilă pentru 50% din cazurile de zitive mici este responsabilă de 1. Bansal V, Kalita J, Misra UK. Diabetic 7. Yagihashi, S., Mizukami, H., & Sugimoto, K. and microvascular complications of type
picior diabetic, arteriopatia cro- durere, pierderea sensibilităţii neuropathy. Postgraduate Medical Journal. (2011). Mechanism of diabetic neuropathy: 2 diabetes (UKPDS 35): prospective
2006; 82 (964): 95–100 Where are we now and where to go? Journal of observational study BMJ 2000; 321–405
nică obliterantă este responsabilă termice, precum și de pierderea 2. Tesfaye S, Boulton AJ, Dyck PJ, et al. Diabetes Investigation, 2 (1), 18–32 12. Al-Kaabi JM et al. (2014) Prevalence and
Diabetic neuropathies: update on definitions, 8. Edwards, J. L., Vincent, A., Cheng, T., &
pentru 15% din cazuri, în celelalte sensibilităţii la stimuli dureroși, diagnostic criteria, estimation of severity, Feldman, E. L. (2008). Diabetic Neuropathy:
Determinants of Peripheral Neuropathy in
Patients with Type 2 Diabetes Attending
35% din cazuri fiind implicate atât în vreme ce disfuncţia fibrelor and treatments. Diabetes Care. 2010; 33 (10): Mechanisms to Management. Pharmacology a Tertiary Care Center in the United Arab
2285–93 & Therapeutics, 120 (1), 1–34
neuropatia diabetică, cât și arteri- groase determină pierderea sen- 3. Bartus CL, Margolis DJ. Reducing the 9. Won, J. C., & Park, T. S. (2016). Recent
Emirates. J Diabetes Metab 5: 346
13. Mijnhout GS et al. Alpha lipoic Acid
opatia cronică obliterantă. sibilităţii vibratorii și propriocep- incidence of foot ulceration and amputation in Advances in Diagnostic Strategies for Diabetic
for symptomatic peripheral neuropathy
diabetes. Curr Diab Rep. 2004; 4: 413–18 Peripheral Neuropathy. Endocrinology and
În contextul în care pacienţii tive. 4. Schreiber AK et al. Diabetic neuropathic Metabolism, 31 (2), 230–38
in patients with diabetes: a meta-analysis
of randomized controlled trials. Int J
cu neuropatie diabetică au risc Mecanismele implicate în pain: Physiopathology and treatment. World 10. Diabetes Control and Complications
Endocrinol. 2012; 2012: 456279
Journal of Diabetes, 6 (3), 432–44 Trial Research Group, Nathan DM, Genuth
crescut de complicaţii debilitan- afectarea fibrelor nervoase peri- 5. Ziegler D. Painful Diabetic Neuropathy: S, Lachin J, Cleary P, Crofford O, Davis M, 14. Han T, Bai J, Liu W, Hu Y. A systematic
review and meta-analysis of α-lipoic acid
te, este obligatorie cunoașterea ferice sunt legate de hiperglice- Advantage of novel drugs over old drugs? Rand L, Siebert C. The effect of intensive
in the treatment of diabetic peripheral
Diabetes Care. 2009; 32 (Suppl 2): S414–S19 treatment of diabetes on the development
cât mai exactă, de către cei impli- mie. Cele mai cunoscute mecanis- 6. Rodica Pop-Bușui, Andrew J.M. Boulton and progression of long-termcomplications in neuropathy. Eur J Endocrinol. 2012 Oct; 167
et al., Diabetic Neuropathy: A Position insulin-dependent diabetes mellitus. N Engl J (4): 465–71
caţi în îngrijirea acestor pacienţi, me sunt metabolizarea glucozei 15. Nather A et al. Prevention of diabetic foot
Statement by the American Diabetes Med. 1993 Sep 30; 329 (14): 977–86
a factorilor de risc pentru apariţia pe calea poliolilor, metabolizarea Association, Diabetes Care Jan 2017, 40 (1), 11. Stratton Irene M, Adler Amanda I et al. complications. Singapore Medical Journal, 59
136–54 Association of glycaemia with macrovascular (6), 291–94
VIA�A MEDICALĂ
21 decembrie 2018 l Nr. 51-52 Special 5
Campanie
Prevenirea complicaţiilor DZ
T ratamentul neuropati- Prevenţia celei mai de temut La pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, studiul neuropatiei intervin și alţi factori de risc, cum
ei diabetice somatice are complicaţii a neuropatiei diabe- DCCT a demonstrat că un control glicemic ar fi dislipidemia, hipertensiunea
două componente: tratamen- tice, piciorul diabetic, se face prin intensiv a redus frecvenţa apariţiei neuropa- arterială, obezitatea și sedentarismul,
tul simptomatic și cel patoge- măsuri simple, precum inspecţia tiei diabetice cu 60% faţă de pacienţii la care deci pentru reducerea riscului este nevoie
nic. Tratamentul simptomatic are zilnică a picioarelor, igiena riguroa- s-a urmărit un control glicemic moderat. Nu de un control multifactorial.
rolul de a ameliora calitatea vie- să a acestora, cu spălarea zilnică
ţii, agenţii terapeutici cu cele mai și uscarea adecvată, purtarea de
multe dovezi în acest sens fiind încălţăminte adecvată, cu dimen-
pregabalina și duloxetina. Trata- siuni adaptate formei piciorului,
mentul patogenic se adresează purtarea șosetelor din lână sau
reducerii stresului oxidativ. Până bumbac, dar și prin măsuri mai
acum, acidul alfa-lipoic, o substan- complexe, în care e necesară inter-
ţă ce reduce stresul oxidativ, este venţia permanentă a medicului di-
singura terapie care în studii de tip abetolog: controlul glicemic, con-
metaanaliză a confirmat eficacita- trolul lipidic, tensional și oprirea
tea atât în reducerea simptomato- fumatului.
logiei neuropate, cât și în îmbună- Prof. dr. Amorin-Remus POPA,
tăţirea conducerii nervoase. Doza Facultatea de Medicină
sa uzuală este de 600 mg/zi, efecte- și Farmacie din Oradea,
PUBLICITATE
le cele mai benefice fiind observate Spitalul Clinic Judeţean
la administrarea intravenoasă. de Urgenţă Oradea
PICIORUL DIABETIC
Circula�ie
sanguină
redusă
Ulcera�ii
Nervi
deteriora�i
Calus
Bătături CLUJ-NAPOCA
Unghii
încarnate
Str. Iuliu Moldovan nr. 10
Ulcera�ii
Piele uscată Cluj-Napoca
și crăpată
Corn
Luni-vineri: 08.00-19.00
Tel: 0364-805-701, 0742-222-353
Email: receptie@clinicapodiatrie.ro
BUCUREȘTI
Calea Dudești 104-122, Corp B (C2)
în incinta Policlinicii Vitan
Sector 3, București
Luni-vineri: 09.00-17.30
Tel: 0770-337-793, 0770-338-551
Fax: 0317-8047721
Email: bucuresti@clinicapodiatrie.ro
www.clinicapodiatrie.ro
6 Special
VIA�A MEDICALĂ
Educaţia ca pregătire p
21 decembrie 2018 l Nr. 51-52
Programele de tip
„learning by doing”
le oferă copiilor
instrumentele
pentru a se
cunoaște mai
bine și pentru a-și
dezvolta abilităţile.
Antreprenoriatul
se îmbină cu educaţia
pentru sănătate
Interviu cu Ștefania Popp, director Junior Achievement România
Cine sunt beneficiarii programe- fotbal –, sau organizau un mara- vârstă foarte mare, după 26–30 de
lor Junior Achievement? ton, un concurs de gimnastică ori ani, faţă de celelalte ţări, unde co-
Suntem prezenţi în toate judeţele, o competiţie între licee. Dar acest piii devin independenţi financiar
în peste 500 de localităţi anul aces- lucru nu era privit ca „one shot”, ci după 16–18 ani. Or, diferenţa asta
ta, și în fiecare an numărul parti- ca un proces pe care îl repetau și în de 8–10 ani se reflectă și în modul
cipanţilor crește. Servim cam un care se implicau atât ca organizare, în care funcţionăm ca societate.
sfert de milion de tineri în fiecare cât și ca finanţare, deci începeau
an, cu vârste de la 6 până la 26 de să înveţe cum să-l poată face suste- Vorbiţi-ne despre consultanţi.
ani, deci acoperim inclusiv zona nabil, să-l promoveze și să-l poată Consultanţii voluntari la clasă
de universitate, unde suntem pre- da mai departe. A fost un proiect au rolul de model din viaţa reală.
zenţi deocamdată cu programele foarte frumos, pe care ne dorim Principiul JA este că orice inter-
de antreprenoriat și unde am avut să-l reluăm. Evident că întotdeau- venţie a lumii din afara școlii ridi-
și un program de etică în afaceri. na dimensiunea este cea care ne că mult nivelul experienţei, pe de o
În general, fiecare program are sperie, pentru că noi nu percepem parte prin inedit, pe de altă parte
trei niveluri: primar, gimnaziu, nicio taxă și atunci trebuie cumva prin informaţie, prin nivelul de cu-
liceu, cu un conţinut care se up- să ponderăm rezultatele în funcţie noștinţe și prin dorinţa de aplicare
gradează de la un nivel la altul. Și, de capacitatea noastră de a servi a lor, încât transformă experienţa
bineînţeles, mai nou am intrat în programul respectiv. Erau școli într-una foarte puternică. Româ-
zona în care scriem cod, pentru că care făceau și patru–cinci cluburi nia este destul de în urmă, în ge- din păcate sunt foarte ocupaţi și ca businessuri sau ca produse exis-
toată lumea scrie acum cod, să ve- și trebuia să le potolim, pentru a neral vorbind, cu aceste interven- la care trebuie să exploatăm mai tente pe piaţă. Că au fost simultane
dem cine va mai construi scaune și face un singur club. Erau situaţii în ţii, alte ţări au deja manuale (n.r.: mult legătura afectivă pe care o au sau primordiale nu se știe, a învins
opere de artă. Lucrăm în principal care se făceau activităţi disjuncte în curricula naţională) pline de cu școala: fie medicul are copilul la cel care a fost mai tenace și care
’’
cu școlile de stat, deși nu am refu- înăuntru – ei doreau totul... exemple practice și de lucruri foar- școala respectivă, fie a învăţat la și-a înaintat ideea într-un colţ al
zat nicio școală privată care ne-a te aplicate. La noi există o groa-
’’
școala respectivă, iar atunci vrea lumii. „Innovation Day” este o ac-
solicitat, dar pentru că oferim gra- Așa cum sunt interesele adoles- pă, o diferenţă foarte mare între să înapoieze ceva. Dar lipsa timpu- tivitate care durează o jumătate de
cenţilor, multiple... manual și lumea reală. lui este o mare problemă. Mai nou, zi sau o zi. E despre lucrul în echi-
Degeaba ne Și asta, da. Și era interesant că compania AstraZeneca a venit cu pă, despre interacţiunea cu mediul
comparăm cu veneau cu mare entuziasm, dar Cum îi găsiţi pe consultanţi? o propunere foarte bună: există
învăţământul atunci când începea greul – adu- Este foarte greu. În general, atunci grupuri de studenţi în ultimii ani, Este nevoie
nordic, dar nu natul banilor, organizarea, toate când avem o companie-partener, care știu, din punctul de vedere al de o anumită
comparăm elementul lucrurile legate de managementul ea ne susţine atât financiar, pentru conţinutului specializat, mai mult conduită și de
principal, care a fost cheia organizaţiei respective –, vedeai realizarea programului în limba decât un cadru didactic, chiar dacă un anumit
cum din 100 de puști care începu- română, pentru printarea și distri- acesta a primit un manual și a tre- respect pentru
reformei în sistemul lor de
seră tare rămâneau 10 care duceau buirea lui, cât și prin consultanţi. cut printr-un training. Anul acesta a face business în
învăţământ: remunerarea greul, apoi veneau examenele și Încercăm, cu un cost de aproxima- vom încerca să folosim studenţi. România. Este nevoie
cadrelor didactice și lucrurile rămâneau pe seama pro- tiv 20 de euro, să servim un tânăr Lucrăm la un mod de motivare a de responsabilitate și de
selecţionarea lor, astfel fesorilor. Dar ce le rămânea, de un an întreg. Costul nostru bun lor prin care orele acestea să fie
încât cei care sunt cadre moralitate.
fapt, erau patternul, modul de gân- ar fi de 29 de euro, deci cu aproa- luate în calcul ca practică medi-
didactice acolo sunt oameni dire și de abordare pe care le pre- pe 50% mai mare, dar încercăm să cală, pentru că, de fapt, ce fac ei
deosebiţi, pentru că lor le supune acest proces. Și de multe facem faţă. După cum spuneam, este o interacţiune cu un posibil de business, dar și despre abilităţi
dai pe mână tot ce ai tu mai ori ne gândim, ţinând cont că noi rugăm compania respectivă să ne viitor pacient. Și mai există și va- de prezentare, de a asculta sau de
drag, copilul tău. am început programul de antre- ajute și cu consultanţi din dome- rianta de a lucra cu personal din a-și modula intervenţiile în func-
Deci trebuie să fie oameni prenoriat în 2000, că mulţi dintre niu. Sunt companii care au reţele interiorul companiei, oameni spe- ţie de ceilalţi. Și a doua activitate
de excepţie, mai buni cei care sunt acum antreprenori foarte mari de business – de exem- cializaţi, dar și la ei apare problema extracurriculară este job shadow
decât tine. sau care și-au ales ca a doua carie- plu, băncile, cu multe sucursale și de timp. Evident, se va face un trai- – o echipă de elevi se duce timp
’’
ră antreprenoriatul (n.r. au trecut mulţi salariaţi, sau companii din ning de specialitate și se va semna de câteva ore și stă în umbra unui
tuit absolut totul, trebuie să pon- prin programe JA)... Colegii noștri zona de asigurări sau de retail, un acord în prealabil privind pro- profesionist, pentru a învăţa mai
derăm un pic numărul de solicitări din Norvegia au făcut un studiu și care sunt distribuite în toată ţara. movarea de brand și de marketing, bine despre meseria respectivă.
cu capacitatea noastră de a finanţa le-au ieșit lucruri spectaculoase: În cazul programului de sănăta- care sunt interzise, conform legii Am avut în job shadow puști care
și de a servi gratuit aceste ţinte. 74% din cei care erau antreprenori educaţiei. În nicio ţară din Europa au mers în cabinete stomatologice,
Elevii sunt atinși de programele acum patru ani trecuseră printr-o În România, unii au vrut să continue în aceas-
un reprezentant al unei companii
noastre sub două forme: fie prin experienţă JA. Este adevărat, cu lumea vrea nu se duce să le vorbească tinerilor tă meserie, iar alţii au renunţat.
ore la clasă ţinute de un cadru di- spiritul antreprenorial te naști, mereu să schimbe despre produsele companiei. Unii au mers în spitale, evident,
dactic instruit de noi și, sporadic, dar el se și educă, prin contactul cu ceva, și avem cadre respectând protocoalele și regulile
prin ore ţinute de un consultant, exemple bune, cu patternuri bune, didactice care iau Aţi avut și activităţi de tip job locale.
iar clasa primește integral supor- cu structuri prin care reușești să-ţi într-un an un program, în shadow în care au fost implicaţi
tul print și digital de manuale și pui în ordine ideile și să mergi pe anul următor – alt program, medici. Cum vă pot contacta profesorii
suportul de training și de consul- un drum care să nu-ţi aducă eșec. ceea ce, din punctul nostru Da. Avem două activităţi extra- sau cei care doresc să colaboreze
tanţă, fie prin participarea la acti- Ce e mai greu în România este edu- de vedere, este și bine, curriculare, „Innovation Day” este cu dv.?
vităţi extracurriculare de „Școală carea asumării riscului, oamenii pentru că astfel oferim una dintre ele, o activitate în care Pentru anul în curs, profesorii
după școală” sau în diferite com- și tinerii în general vor să lucreze diversitate, dar și mai adunăm cam 200 de puști, îm- ne mai pot contacta doar pentru
petiţii pe care le organizăm. Ca să foarte acoperit. Cred că ţine și de puţin bine, pentru că nu e părţiti în echipe de câte 5, fiecare activităţile extracurriculare sau de
vă dau un exemplu, în programul cultura noastră, și de modul în continuitate. Dar suntem echipă lucrează cu un consultant tip „Școală după Școală”. Înscrie-
de educaţie pentru sănătate am care părinţii își educă copiii, pen- bucuroși că în fiecare școală voluntar din zona business sau de rile pentru cursurile la curricula
avut o secţiune foarte frumoasă în tru că nu există în România tipul avem un profesor despre farma și primește o provocare, un Decizia Școlii s-au închis pentru
perioada 2012–2014, în care îmbi- de educaţie „Te arunc în valuri și care putem spune că este subiect de interes comun: fie legat 2018–2019, dar în luna ianuarie
năm antreprenoriatul cu educaţia începi să înveţi să înoţi, pentru că profesor JA. În primul an de un tratament, fie de viitorul începe procedura pentru anul vii-
pentru sănătate: puștii trebuiau trebuie să te salvezi”, ci avem pă- face activităţi cu 30 de elevi, farmaciei sau al interacţiunii cu tor, pentru că procedura de aviza-
să seteze activităţi de organizare rintele care are grijă de cocon să pacientul. Tinerii sunt foarte buni re prin Ministerul Educaţiei este
în anul următor, cu 60, în
a unor evenimente sportive sau a nu i se-ntâmple nimic, iar de mul- la a inventa dispozitive precum de durată. Cei care doresc să fie
următorul, cu 90.
unor cluburi sportive în școli. Ei te ori grija aceasta se prelungește brăţări prin care medicii citesc consultanţi Junior Achievement
trebuiau să identifice un anumit foarte mult. România este una din- toată istoria ta, de exemplu. Sunt ne pot contacta oricând pe adre-
tip de activitate sportivă sau pu- tre ţările în care ruperea adevăra- te, avem trei zone la care am ape- multe idei pe care le-am văzut sa consultant@jaromania.org.
teau să facă un club cu mai multe tă din punct de vedere financiar a lat. O zonă o reprezintă medicii, acum 10–15 ani cu ocazia acestor Răspundem oricărei solicitări.
tipuri de activităţi – handbal, volei, copilului de părinte se produce la o inclusiv medicii de familie, care activităţi și pe care le revăd acum Mariana MINEA
8 Reuniuni medicale
VIA�A MEDICALĂ
21 decembrie 2018 l Nr. 51-52
Medicul de familie,
între manager și clinician
Medicii de familie din Capitală și judeţele în perioada postinfarct miocardic,
învecinate (cel puţin 25 de participanţi din fiecare în fibrilaţia atrială sau la femeile
tinere însărcinate sau care plănu-
judeţ) s-au reunit în cadrul conferinţei regionale iesc o sarcină. De asemenea, este
ce a avut loc la București în această lună. important să ne reamintim că hi-
T
pertensiunea arterială are o dublă
imp de două zile, au fost doi medici cardiologi consacraţi valoare: aceea de boală și de factor
expuse cazuri clinice și au prezentat cele mai noi elemen- de risc. De aceea, hipertensiunea și
prezentări interactive, te referitoare la tratamentul şi alţi factori de risc cardiovasculari
Cum combatem
atingând puncte-cheie monitorizarea acestei afecţiuni. trebuie depistaţi şi trataţi precoce.
din asistenţa medicală primară. Dr. Vlad Vintilă (foto) a reamintit
Conferinţa, organizată de Aso- ţintele tesionale recomandate în
osteoporoza?
Creşterea speranţei de viaţă
ciaţia Medicilor de Familie Bucu- cazul celor mai frecvente afecţi-
şi HTA
rești-Ilfov (AMFB) și Patronatul uni din populaţie, la cei cu vârsta
Prof. dr. Marius Vintilă a trecut
Medicilor de Familie București-Il- între 65–79 de ani: se urmăreşte o
Î
în revistă toate modificările aduse
fov, s-a desfășurat sub titulatura tensiune sistolică între 130 şi 139 n contextul creşterii speranţei femeilor aflate în postmenopa-
de noul ghid pentru hipertensiune
„Zilele medicale dr. Mircia Iorga”. mmHg şi o diastolică între 70 şi de viaţă în ultimii ani, în Euro- uză: alfacalcidolul.
Dr. Mircia Iorga a avut un rol sem- 79 mmHg. Acesta a vorbit și des- arterială. Momentul în care se în- pa, numărul fracturilor osteopo- De reţinut e că în cazul insufi-
nificativ în formarea celor două pre preferinţa, ca primă linie te- cepe tratamentul hipertensiunii rotice de şold a crescut cu 25%, iar cienţei renale există riscul apari-
organizaţii. La această manifestare rapeutică, a unor comprimate ce poate fi rezumat astfel: pentru cei costurile asociate spitalizărilor ţiei hipercalcemiei şi a hiperfos-
au fost prezenţi și invitaţi străini, combină două subtanţe active – se cu vârste sub 80 de ani de la 140 au crescut cu 33%. Dr. Rodica fatemiei şi pot să apară calcifi-
SNMF având o colaborare strânsă recomandă un inhibitor al enzimei mmHg, la cei peste 80 de ani la 160 Tănăsescu (foto), vicepreşedin- cări cu diferite localizări. De ace-
cu Spitalul Acibadem din Istanbul. de conversie sau un sartan şi un mmHg (valori ale tensiunii sistoli- te SNMF, spune că în următorii ea, acest preparat e contraindicat
blocant de calciu sau diuretic. ce). Speranţa de viaţă a crescut în cinci ani numărul pacienţilor cu în hipercalcemie, hiperfosfatemie
Cum şi când tratăm Având în vedere această reco- Europa, oamenii trăiesc mai mult, osteoporoză se estimează că va (excepţie făcând cea din hipopara-
hipertensiunea? mandare, ne punem întrebarea dar suferă de aceste boli cronice, creşte de două până la cinci ori. tiroidism), hipermagneziemie sau
O patologie extrem de frecvent care este locul beta-blocantelor în care trebuie tratate corect şi urmă- Aceasta a vorbit despre un pre- hipersensibilitate la vitamina D.
întâlnită în cabinetul medicului terapia hipertensiunii arteriale, rite corespunzător. parat frecvent prescris în cazul Dr. Roxana DUMITRIU
de familie este hipertensiunea ar- iar medicul spune că acestea sunt Tratamentul precoce este
Prescrierea
terială, iar pentru că anul acesta medicamente foarte bune în speci- un punct extrem de important,
Societatea europeană de cardiolo- al dacă pacientul asociază şi insufi- subliniază profesorul. Conform
gie a lansat o serie de ghiduri noi, cienţă cardiacă, angină pectorală, ghidului, medicul trebuie să ia în
considerare iniţierea terapiei în
hipertensiunea în primul stadiu cu off-label, ca opţiune
terapeutică
grad de risc scăzut (tensiune sis-
tolică sub 150 mmHg) sau la paci-
enţii cu vârste înaintate (peste 80
de ani). A dministrarea medicamentelor Alexiu. Pe locul doi sunt medica-
În ceea ce priveşte hiperten- pe o cale neaprobată, într-o for- mentele pentru tractul gastroin-
siunea rezistentă la tratament, mulă sau doză neaprobată sau testinal și metabolism, cu utiliza-
trebuie avute în vedere anumite sub intervalul de vârstă indicat re în 18,7% din cazuri.
recomandări: modificarea stilului pe prospect se numește prescrip- Mai puţin utilizate off-label sunt
ţie off-label. Dr. Sandra Adalgiza produsele antiparazitare și agen-
de viaţă şi adoptarea dietei hipo-
Alexiu (foto), președinta Aso- ţii antiagreganţi. Alte exemple
sodate, adăugarea spironolactonei
ciaţiei Medicilor de Familie din de medicamente prescrise off-la-
în doză mică la medicaţia existen- București-Ilfov (AMFB) spune bel la populaţia pediatrică sunt:
tă sau adăugarea unui alt diuretic că la copii, utilizarea indicaţiilor atenololul pentru tratamentul
dacă pacientul nu tolerează spi- off-label este controversată, însă hipertensiunii arteriale la copii,
ronolactona (fie eplerenonă, ami- fără această posibilitate de utili- salbutamol utilizat de 12 ori pe zi
lorid, diuretic tiazidic sau tiazid-li- zare unii pacienţi nu ar putea fi (acesta fiind licenţiat pentru ad-
ke în doză mare, sau un diuretic de trataţi. Este un tip de prescriere ministrare de patru ori pe zi), sil-
care apare în special în neonato- denafilul pentru hipertensiunea
ansă), sau adăugarea bisoprololui
logie sau în practica de spital. pulmonară la copii sau desmopre-
ori a doxazosinei. Gentamicina, de exemplu, este sina intranazal pentru enurezis
Dr. Roxana DUMITRIU utilizată în unele cazuri în doze nocturn.
mai mari decât cele recomanda- Medicul Alexiu a subliniat faptul
te, losartanul este administrat la că acest tip de prescriere trebuie
Tiamina și acidul alfa lipoic, eficiente în terapia antialgică copii sub șase ani sau adrenalina
se administrează pe cale inhala-
utilizată cu mare grijă și în urma
experienţei pe care medicul re-
U tilizarea excesivă a antiinfla- binate cu diclofenac s-au dovedit asocieri au putut fi observate chiar torie, în timp ce clasic adminis- spectiv a acumulat-o de-a lungul
matoarelor nesteroidiene, mult mai eficiente în ameliorarea după trei zile de tratament, spune trarea este intravenos, intramus- anilor și doar în cazurile fără alte
cular sau intracardiac. Cele mai opţiuni terapeutice. Multe dintre
având și multiple efecte adverse, durerii lombare nespecifice compa- prof. dr. Mihai Berteanu.
multe medicamente prescrise medicamentele prescrise nu au
a dus la căutarea unor noi soluţii rativ cu diclofenacul simplu, arată Aceleaşi rezultate pozitive au
off-label fac parte din categoria fost testate într-un mod adecvat
terapeutice cu scop analgezic. Stu- studiul DOLOR. În plus, se pare că fost observate şi pentru artroză. celor pentru sistemul cardiovas- la copil, deci această categorie ră-
diile arată că aceste medicamente durata tratamentului cu antiinfla- Benfotiamina este un precursor al cular, 37,5%, conform unei statis- mâne vulnerabilă.
reduc durerea pe termen scurt, iar matoare nesteroidiene poate fi re- tiaminei ce se absoarbe direct pro- tici citate de dr. Sandra Adalgiza Dr. Roxana DUMITRIU
perforaţiile gastrointestinale, sân- dusă dacă sunt asociate aceste vita- porţional cu cantitatea ingerată şi
gerările de la acest nivel sau efec- mine. Efectele benefice ale acestei are un efect analgezic superior vita-
tele adverse cardiovasculare fac ca minei B1 clasice – care este hidroso-
acestea să nu poată fi utilizate pe lubilă și se absoarbe limitat. Acidul
termen lung. alfa lipoic are o acţiune puternic
Prof. dr. Mihai Berteanu (foto) antioxidantă şi se absoarbe uşor
a adus dovezi ştiinţifice referitoare după administrarea orală. Este in-
la eficienţa utilizării benfotiaminei dicat în polineuropatia diabetică,
şi a acidului alfa lipoic atât pentru cataractă, glaucom, ischemia de
protecţie, cât şi pentru analgezie. reperfuzie, intoxicaţiile cu ciuperca
Aceasta, având în vedere numărul Amanita etc. Are multiple efecte: la
mare de pacienţi cu diabet zaharat nivel celular reduce durerea, ame-
cu evoluţie clinică de lungă durată, liorează paresteziile, amorţeala,
complicat cu neuropatie diabetică, deficitele senzoriale şi creşte forţa
care se prezintă la medicul de fami- musculară.
lie. Vitaminele din grupul B com- Dr. Roxana DUMITRIU
VIA�A MEDICALĂ
21 decembrie 2018 l Nr. 51-52 Opinii 9
CMMB Prof. dr. Cătălina
POIANĂ,
LUPTĂM PE DOUĂ FRONTURI președinta CMMB
OAMGMAMR
L
a sfârșit de an, ne încear- ne-au ajutat din tot sufletul și ne- cu noi în anul ce vine. În fapt, tre- un an pleacă și altul vine, se cuvine
că sentimente multiple... condiţionat sau ne-au fost alături cerea de la un an la altul marchea- să înălţăm un gând de mulţumire
părere de rău că anul a atunci când am avut nevoie… Ne ză continuitatea noastră, ca pro- bunului Dumnezeu pentru ocro-
trecut prea repede sau, gândim și la cei care nu mai sunt fesioniști, ca oameni. Să păstrăm tirea sa, pentru dragostea ce ne-a
dimpotrivă, dorinţa de a se înche- printre noi, la cei ce au plecat mai ce a fost bun și frumos în anul pe arătat-o, pentru că am ajuns să ne
ia pentru a începe un an nou, pe demult sau de curând spre veșni- care-l încheiem și să ne deschidem bucurăm și de începutul unui nou
care întotdeauna ni-l dorim mai cie, către cer. sufletul și mintea pentru noul an, an și să-i făgăduim că vom încerca
bun. Suntem mulţumiţi pentru Acest moment este unul bun pentru noi visuri, planuri și aspi- să fim mai buni cu semenii noștri.
că am reușit să înfăptuim măcar o La cumpăna dintre ani, vă
pentru analiză, introspecţie, când, raţii. Putem învăţa din ziua de ieri
mulţumim vouă tuturor pentru că
parte din visuri sau nemulţumiţi uitându-ne la noi și „în noi” cu sin- sperând pentru ziua de mâine, pu-
aţi fost alături de noi, ne-aţi mo- România (CMDR) sărbători ferici-
pentru că n-am reușit să reali- ceritate, putem să vedem lucrurile tem învăţa „să fim mai buni și să tivat și încurajat, ne-aţi sprijinit
zăm tot ceea ce ne-am propus. Ne clar, iar discursul nostru lăuntric credem în minuni”. te și binecuvântate, să aveţi parte
în toate acţiunile noastre, ne-aţi
gândim la familie și prieteni, ne să fie unul onest și realist. Este Începutul de an deschide o ajutat să conturăm corect activi- de un an nou cu sănătate, bucurie
îndreptăm gândurile cu recunoș- bine să lăsăm în urmă tot ceea ce nouă carte cu 365 de pagini, în tatea. În numele Biroului Executiv în suflet, cu mai multă îngăduire
tinţă către oameni dragi pe care ne-a supărat și, totodată, să facem care putem să scriem o poveste Naţional, urez tuturor membrilor unii faţă de alţii, multă iubire și
viaţa ni i-a scos în cale, la cei care o selecţie a ceea ce vrem să luăm frumoasă, dar și adevărată. Când Colegiului Medicilor Dentiști din înţelegere! La mulţi ani tuturor!
10 Medic-Medicină-Cultură
VIA�A MEDICALĂ
21 decembrie 2018 l Nr. 51-52
A
considerând ca aberant interesul instrumente care ne familiarizează una creatoare!
ceastă sumbră paletă a aplecându-se în aceeași măsură și pentru nevoile sufletești ale omu- cu înfăţișarea nebănuită a astre-
Această viziune este împărtăși-
firii omenești îi provoacă asupra vulnerabilităţii acestuia. Ei lui. În epoca modernă și cea con- lor și cu muzica stranie a sferelor,
tă și (de ce nu?) exploatată de artiș-
permanent, atât pe plan preamăresc puterea omului de a temporană însă, este recunoscut tehnologia le permite medicilor să
intelectual, cât și psiho- tii care dau frâu liber imaginaţiei,
transcende efemerul, doar că, spre faptul că sursa tuturor disfuncţiilor exploreze interiorul corpului uman
emoţional, afectându-i lent, dar in- deosebire de oamenii de știinţă – – un univers în sine, de structuri abordând noi dimensiuni în creaţia
se află dincolo de organele vitale,
sinuant, cel puţin la nivel inconști- care fac uz de logică și de raţiune –, complicate, într-o ambianţă de su- lor. Această expansiune se hrănește
din explozia oferită cu generozita-
ent. Dacă, cu timpul, par să devină
imuni la acest tablou viu al precarei
laboratorul artiștilor se rezumă la
un singur instrument de lucru – in- „Arta ar trebui nete ciudate și de culori alambicate.
Deși poate părea că știinţa, demas- te de informaţia cotropitoare din
condiţii umane, dezvoltându-și
harul și practicând cu tot mai mult
tuiţia alias inspiraţia – și la o singu-
ră materie primă: infinita sensibili- să-i aline pe cei când tainele naturii, le demistifică,
macrocosmosul și microcosmosul
zilele noastre, în aceeași măsură în
care se conturează graţie imploziei
sânge rece nobila meserie de tămă-
duitor al trupului omenesc, în reali-
tate, capabilă de compasiune și de
empatie. Operele lor, efemere prin
neliniștiţi și să-i deopotrivă sunt departe de a fi epu-
izate, ușile deschise lăsând să se în-
individului asaltat de spiritul global
al epocii. Or acest dublu asalt stâr-
tate ei compensează acest neajuns
în puţinul timp liber, dedicându-se
natura creaţiei, dăinuie totodată în
sufletul degustătorului, stârnind
neliniștească pe trevadă altele, închise, într-un mise
en abyme mirobolant.
nește o teamă nedeslușită. Chema-
cei mulţumiţi
rea artistului pare să fie astfel una
cu înverșunare frumosului sub imaginaţia acestuia și alinându-i tămăduitoare, adresându-se sufle-
de sine”
toate formele sale. Fie își cultivă aleanul, melancolia. Nevoia de artă tului omului rătăcind într-o lume
propriul talent în vreun domeniu și setea de mister stranie.
artistic, fie degustă o gamă largă de Liantul dintre medicină (autor necunoscut) Paradoxal, cu cât se fac desco- Se pare că polemica dintre cei
spectacole și de evenimente artisti- și artă periri mai halucinante, iar tehno-
are văd omul ca fiind un corp înzes-
ce. Acest refugiu, stârnit dintr-un Artiștii duc o luptă temerară logia atinge culmi uluitoare, cu atât
factorii declanșatori ai maladiilor trat cu suflet și aceia care consideră
firesc instinct de apărare în faţa cu partea întunecată a vieţii, folo- vulnerabilitatea omului modern
neputinţei și a mizeriei umane, îi aflându-se în zonele invizibile ale că făptura umană trebuie percepu-
sindu-și talentul ca pe o armă ce se este mai atroce, înstrăinarea aces-
lansează într-o neobosită căutare și vrea deschizătoare de noi orizon- minţii și ale sufletului omenesc. tuia atingând cote neînchipuite. tă mai degrabă ca un suflet învelit
temeinică investigare a laturii nobi- turi ale capacităţii firii omenești. Liantul dintre medicină și artă Dar acest fapt nu ne împiedică să în trup rămâne deschisă. Cert este
le și înălţătoare a omului. Medicii sunt, la rândul lor, bravi este știinţa. Odată cu revoluţia ști- visăm la prelungirea vieţii, deve- însă faptul că nevoia de artă este
La celălalt pol se situează combatanţi ai forţelor distrugătoa- inţifică din secolul trecut, ne-au nind aproape obsedaţi de calitatea imperioasă, iar setea de mister, mai
artiștii, care glorifică perfecţiu- re, analizând cauza declinului me- fost dezvăluite miracolele nebănu- ei. Medicii se apleacă tot mai mult necesară ca oricând!
nea alcătuirii corpului omenesc, canismelor corpului uman, alinând ite ale corpului omenesc. Știinţa asupra prevenţiei bolilor, cât și Ioana Cristina ȘANDOR
Daruri pe final de an
INSTITUTE CULTURALE
Decembrie ne-a vestit iarna și sfârșitul de an, cu bilanţuri și rememorări, dar ne-a adus și momente
de bucurie spirituală îndrăgite și așteptate: concerte de Crăciun și ultimele vernisaje ale lui 2018.
A
nul 2018 a fost unul medicală și metodele moderne de medicamente despre care citim în „Ești medic, dar ai zile când ești este că cea mai mare parte din lo-
plin de provocări diagnostic. (...) Sistemul medical ghidurile de tratament, dar care de-a dreptul administrator. Birocra- curi sunt servite. (...) Aș implemen-
pentru medicii din românesc încă mai are în structură nu sunt disponibile în România ţia este partea care consider că nu ta un modul de comunicare medic–
România. De la ne- mentalităţi care vin în contradic- sau au fost, dar nu se mai găsesc.” – ar trebui efectuată de un medic.” – pacient chiar din rezidenţiat, deși
mulţumirile legate de noua lege a toriu cu abordările sau chiar ideile Negreanu Rodica medic specia- Mariana Buzea, medic specialist ar fi bine să se facă încă din facul-
salarizării până la criza imunoglo- medicilor mai tineri.” – Iuliana list dermatovenerologie Bucu- în medicina de laborator Bucu- tate. Modulul ar trebui să fie obliga-
bulinei și mai recentul scandal al Bălașa, medic specialist pneu- rești. rești. toriu, să se desfășoare în fiecare an
infectării nou-născuţilor de la ma- molog București. „...ieftinirea medicamentelor a „Două dintre problemele siste- de studiu și să fie făcut împreună cu
ternitatea Giulești, toate și-au găsit condus cumva la lipsa lor. Producă- mului medical ar fi birocraţia și fon- specialiști din domeniu. Aș face pre-
locul în peisajul sistemului medical
românesc. Aproape de final de an,
Strigătul medicilor torii nu mai consideră rentabil să
fie vândute pe piaţă și atunci sunt
durile insuficient alocate de CNAS.”
– Ahmad Rahimian, medic sto-
venţie, platforme de educaţie me-
dicală, unde să scrie profesioniști,
vă propunem o retrospectivă a gân- Problemele din sistemul medi- dificil de găsit.” – Sorin Marian matolog București. iar pacientul să intre și să găseas-
durilor, trăirilor și dorinţelor din cal sunt multe, însă cele mai strin- Bratoveanu, medic de familie „Pe ATI se fac multe gărzi, iar că informaţii.” – Vasi Rădulescu,
2018 ale celor care practică ceea ce gente par a fi subfinanţarea și lipsa Galaţi. noi la Brașov suntem destul de pu- medic specialist cardiolog
era numită cândva meserie nobilă. de implicare a autorităţilor. „Unul dintre cele mai mari nea- ţini medici și trebuie să suplinim București.
„Aș putea spune că este o adevă- „Lipsa finanţării reprezintă junsuri îl reprezintă expunerea ris- lipsa de personal.” – Ana-Maria
rată provocare să fii medic în Româ-
nia! De cele mai multe ori încercăm
principalul neajuns. Dacă vorbim
de sistemul de sănătate public, aco-
cului la anumite boli sau virusuri,
pentru că deseori pacienţii ascund
Donose, medic specialist ATI
Brașov.
Zâmbetul
să realizăm actele medicale la stan- lo dotările lipsesc cu desăvârșire. faptul că au anumite afecţiuni.” – „...lipsa personalului. Numă- pacientului
darde înalte, dar în condiţii precare. (...) Rezidenţii nu sunt învăţaţi și Mihuţ Oprian, medic stomatolog rul de asistente este prea mic.” – Dincolo de realitatea gri din lu-
Pe de altă parte, Casa nu decontea- pregătiţi de coordonatori să pro- Călărași. Mihaela Iordache, medic primar mea medicală românească, medicii
ză tot, ceea ce limitează și accesul feseze la cele mai înalte standarde „Avem acces la noi terapii, însă obstetrică-ginecologie Bacău. găsesc totuși și motive de satisfac-
Medic în România,
o misiune dificilă
pacienţilor la serviciile medi- ţie în munca lor. Balanţa nu
cale. (...) Din păcate, sistemul înclină prea mult spre acest
românesc se confruntă cu capitol, dar conturează un
mentalităţi învechite. Mi-ar răspuns comun.
fi plăcut să fie o mai bună co- „Chipurile zâmbitoare ale
municare între noile și vechile gene- pacienţilor sunt cea mai mare
raţii de medici. Să avem acces mai
ușor la experienţa lor profesională. și ajung să fie medici specialiști, resursele financiare nu sunt tocmai
De la teorie satisfacţie.” – Mona Mirabela
Turea, medic specialist boli in-
(...) Nu există suficiente spitale, iar dar nu neapărat foarte pregătiţi.” – la îndemână. (...) Resursele terapeu- la practică fecţioase Craiova.
cele care funcţionează nu dispun Raluca Moisescu, medic specia- tice sunt cele care lipsesc. Amintesc De parcă problemele din sistem „Un zâmbet de la un pacient
de dotări adecvate. Sunt dezamăgi- list oftalmolog, București. aici și medicamentele. Se întâmplă identificate de medici nu ar fi sufici- care și-a efectuat controlul medi-
tă că nu există nici transparenţă în „Sistemul de sănătate din ţara să ne întâlnim cu situaţii în care ră- ente, o altă provocare o reprezintă cal periodic contează foarte mult
obţinerea unui post într-un spital.” noastră are reale probleme cu finan- mânem fără citostatice. Avem nevo- trecerea de la teoria studiată în fa- pentru mine. Sunt oameni care
– Alexandra Bruja, specialist gi- ţarea. De aici consider că pleacă toa- ie de continuitate în ceea ce privește cultate la practica din spitale. îmi strâng mâna și îmi transmit
necologie București. te problemele.” – Constantin Bâju, stocurile de medicamente.” – Elena „Ne trezim că am absolvit, avem că ne vedem la anul. Pentru mine,
medic primar ortopedie trauma- Savu, medic rezident oncolog o diplomă și știm foarte multă teo- satisfacţia meseriei pe care o
Confesiuni tologie București. Cluj. rie, însă mai puţin să o aplicăm. (...) practic este în strânsă legătură cu
În medicină, ca și în alte profe- „Este o profesie care costă. Cos- „Anumite investigaţii, nu atât Din păcate, sistemul nostru încă se satisfacţia pe care o are pacientul
sii, speranţele din prima zi de facul- tă să îţi asiguri toate resursele de de uzuale, pot fi făcute foarte greu confruntă cu învăţatul mot a mot. la rândul său.” – Elena-Cosmina
tate nu corespund cu ceea ce viitorii a deveni și a te menţine un medic sau deloc. (...) Sunt probleme care (...) Anual, în România, sute de ab- Miron, medic generalist
medici descoperă în spitale, odată pregătit și mereu la curent cu ce încep de la organizare și ajung la solvenţi ai facultăţii de medicină nu București.
terminat rezidenţiatul. Este mo- se întâmplă în lumea medicală.” – lipsa materialelor necesare pentru au șansa de a profesa în sistem, pen- „Cea mai mare satisfacţie este
mentul în care așteptările sunt spul- Ioan Badiu, medic primar medi- a ne exercita corect profesia. Iar tru că nu sunt locuri.” – Elena-Cos- aceea când pacientul termină un
berate de mentalităţile și condiţiile cină internă Onești. pacienţilor ce poţi să le spui? Că nu mina Miron, medic generalist tratament complex și vezi pe faţa
din domeniu: „Sistemul de sănătatea are re- ai vreun medicament? Să-i trimiţi București. sa fericirea și își exprimă și prin
„Încă din copilărie și pe parcur- ale nevoi, care stârnesc mai mult să și-l cumpere singuri? Suntem „...tinerii rezidenţi sunt prea vorbe mulţumirea faţă de tine. O
sul rezidenţiatului îmi imaginam dezinteres decât interes. (...) Una puși în situaţii umilitoare, atât pen- puţin lăsaţi să se descurce singuri. altă satisfacţie este aceea perso-
că medicul se ocupă de pacient. Din dintre ele o reprezintă contro- tru noi, cât și pentru pacienţi.” – Pregătirea practică a studenţi- nală, când știi că ai făcut un lucru
nefericire, lucrurile stau diferit în lul cheltuielii banilor publici.” – Ramona Magdo-Mina, medic re- lor este insuficientă.” – Olimpia bine și ai reușit să readuci zâm-
realitate. (...) Condiţiile minime ni Andrei Zbuchea, medic primar zident cardiologie Brașov. Chira, cercetător și medic pri- betul pe chipul unui pacient.” –
le-am creat noi. (...) Probleme sunt în chirurgie plastică și reparato- mar internist și gastroenterolog Mihuţ Oprian, medic stomatolog
multe. Au fost ani în care am primit
5 doze de vaccin gripal și am rugat
rie Ploiești.
Medic sau Cluj. Călărași.
„Să vezi că un pacient care era
pacienţii să își cumpere singuri.” –
Ce le spui administrator? Demisia, în stare critică are o evoluţie bună
Simona Voicescu, medic de fami- O altă hibă a sistemului medical și se inseră pe piaţa muncii, fără
lie București. pacienţilor... o constituie birocraţia. De neglijat o cale de ieșire? nicio problemă. Să vezi acești pa-
„Așteptările sunt direcţionate Neajunsurile din domeniul nu este nici personalul insuficient Confruntaţi cu toate aceste ne- cienţi pe stradă zâmbind contea-
abia când termini rezidenţiatul. medical afectează deopotrivă per- din anumite unităţi spitalicești sau ajunsuri, unii medici decid să facă ză enorm pentru mine.” – Mirela
Atunci e momentul când îţi dorești sonalul medical și pacienţii. Dacă secţii medicale. un pas în spate și să schimbe ceva Andrei Ioniţă, medic primar
un loc de muncă. Un fapt ce pare medicii se plâng de lipsa dotărilor „Una dintre problemele reale pornind de la ceea ce ei consideră a anestezie și terapie intensivă
firesc, însă acolo se spulberă una din spitale, principala problemă re- care există în acest moment este bi- fi rădăcina problemelor: Constanţa.
dintre așteptări.” – Mona Mirabela simţită direct de bolnavi o constitu- rocraţia. (...) Lucrurile sunt într-un „Mi-am dat seama că fac com- „...Meseria de medic este una
Turea, medic specialist boli in- ie medicamentele sau, mai bine zis, declin, mai ales din punct de vede- promis după compromis și că pur pe care mulţi și-ar dori să o poată
fecţioase Craiova. lipsa lor... re administrativ.” – Anca Buzescu și simplu nu pot să mai fac asta și practica.” – Ana-Maria Donose,
„...lucrurile au stat puţin dife- „Sistemul medical are multe lip- Purice, medic primar psihiatru mi-am dat demisia. (...) Problema medic specialist ATI Brașov.
rit în ceea ce privește aparatura suri și neajunsuri. Sunt încă multe Brașov. la stat, cel puţin în orașele mari, Bianca PÂNZARU
12 Medicina altfel VIA�A MEDICALĂ
21 decembrie 2018 l Nr. 51-52
C
cent, lansarea unui program
ercetătorii de la universi- în faţa studiilor umane. Când vine prezent. Jucătorii din industria de La nivel global, se prefigurează de inteligenţă artificială în
tăţile din Harvard, Texas vorba de tehnologia de regenerare a regenerare a dinţilor preconizează o creștere de 5% anual a cheltuieli- Thailanda care ar putea realiza
și Nottingham au produs dinţilor, cercetătorii de la Institutul o creștere exponenţială a venituri- lor de îngrijire dentară între 2016 screeningul retinopatiei dia-
o serie de biomateriale Wyss de la Universitatea Harvard lor prin aceste noi tehnologii. și 2024, fiind estimate 4.633 de betice. Programul pare să
sintetice care, atunci când sunt au găsit succesul folosind lasere milioane de proceduri de implant fie mai eficient decât testele
puse în contact direct cu ţesutul de joasă frecvenţă. Dozele mici Nouă săptămâni pentru dentar până în 2024. Segmentul tradiţionale realizate de oftal-
pulpei dentare, stimulează popula- de lumină laser cu putere redusă regenerarea dentară geriatric va domina piaţa implan- mologi, cu o acurateţe rapor-
ţia de celule stem native pentru a s-au dovedit eficiente în activarea Potrivit Academiei americane turilor dentare pe toată perioada de tată de 95%.
repara și regenera ţesutul pulpar și celulelor stem dentare în dinţii de de implant dentar, mai mult de trei prognoză. Segmentul a reprezentat
dentina din jur. șobolan pentru a stimula producţia milioane de americani aveau deja 66,8% din veniturile industriei glo-
Întrucât cercetările pe celule dentinei. Constatările lor pot duce implanturi dentare în 2016 și nu- bale în 2015. Potrivit NIH, popula-
stem nu au fost încă aprobate în la noi abordări pentru a dezvolta mărul acestora crește cu 500.000 ţia geriatrică are în medie 18,9 dinţi
Statele Unite, experimentarea, terapii low-cost noninvazive de re- în fiecare an. Există, totuși, un con- rămași. Aproximativ 23% din popu-
până acum, a fost redusă la șoa- generare a dintelui. sum substanţial de timp și anga- laţia geriatrică nu are dinţi, ceea ce
creează un scenariu de piaţă favo-
rabil pentru jucătorii din industrie.
Oportunităţi pentru
companii și pacienţi
Comercializarea regenerării Celule stem în trata-
dentare este de așteptat să creeze mentul sclerozei mul-
oportunităţi de piaţă profitabile tiple. FDA (Food and Drug
pentru actorii din industrie. Se aș- Administration) a aprobat
teaptă ca America de Nord și Eu- recent o alternativă terapeu-
ropa să reprezinte în mod colectiv tică experimentală, care uti-
o parte importantă a procedurilor lizează celulele stem în cazul
globale până în 2024, dar piaţa, cu pacienţilor cu scleroză multiplă
siguranţă, va fi acaparată de asiatici progresivă. Această patologie
după 2024. afectează aproximativ 2,5
În acest context, jucătorii de pe milioane de persoane la nivel
piaţa regenerării dinţilor se con- global.
centrează pe cercetarea și dezvol-
tarea produselor care vor fi puse pe
piaţă în viitorul apropiat, generând Campanie de vaccina-
venituri substanţiale. Companii re pentru... albine.
importante în domeniu colaborea- O echipă de cercetători din
ză îndeaproape cu unele dintre cele Finlanda a creat primul vac-
mai mari universităţi pentru a înţe- cin care ar putea proteja albi-
lege fezabilitatea proiectului. nele împotriva bolilor care le
În 2015, cercetătorii de la Uni- ameninţă cu dispariţia. Scă-
versitatea din California de Sud derea drastică a numărului de
recii de laborator. Dar rezultatele Dinţii generaţi cu ajutorul celu- jament atunci când vine vorba de (SUA) au creat un gel pentru rege- albine la nivel mondial ar putea
demonstrează fără tăgadă că celu- lelor stem sunt în curs de cerceta- inserţia implanturilor, care poate nerarea smalţului. În plus, nano- duce la o criză alimentară
lele stem din alţi dinţi (de obicei, re în întreaga lume. Celulele stem dura de la șase săptămâni până la particulele câștigă, de asemenea, globală, aceste insecte având
molarii posteriori sau măselele de din pulpa dentară sau din denti- șase luni, complicaţiile nefiind de- teren în stimularea ingineriei ţe- un rol vital în fertilizarea
minte) injectate în dintele cariat ţia temporară (SHED – stem cells loc de neglijat – de la infecţie la res- suturilor dentare. Diverse institute recoltelor.
vor duce la creșterea ţesuturilor și a from human exfoliated deciduous pingerea dispozitivelor implantate. sunt implicate în perfecţionarea Dr. Alina SIMACHE
vaselor de sânge înlocuitoare. teeth), celulele stem ligamentale În prezent, timpul pentru a repara tehnologiilor de regenerare a dinţi-
Un grup de molecule numite parodontale (PDLSC – periodontal leziunile dentare cu celule stem du- lor. Majoritatea acestor companii se
inhibitori ai glycogen synthase ki- ligament stem cells), celulele stem rează aproximativ nouă săptămâni. concentrează pe regenerarea smal-
nase (GSK-3) pot stimula produc- din papila apicală (SCAP – stem Pe măsură ce știinţa se îmbunătă- ţului. Se așteaptă ca multe produse
ţia de dentină. Unul dintre acești cells from apical papilla) și celule- ţește, este posibil ca această peri- să apară în viitorul apropiat, cre-
inhibitori GSK-3, numit tideglusib, le progenitoare foliculare dentare oadă să poată fi redusă și piaţa im- ând oportunităţi exponenţiale de
a fost deja aprobat pentru testare (DFPCs – dental follicle progeni- planturilor dentare să fie acaparată piaţă pentru jucătorii din industrie,
la pacienţi cu Alzheimer, elimi- tor cells) sunt celule stem-cheie pe de expansiunea noilor tehnologii de dar și speranţă pentru pacienţi.
nându-se astfel un obstacol major care se efectuează cercetările în regenerare dentară. Dr. Cornelia PARASCHIV