Sunteți pe pagina 1din 3

NOTIUNI INTRODUCTIVE SCURT ISTORIC

Medicina de familie / medicina generala (MF/MG) reprezinta cea mai veche specialitate medicala care pana in anii 60 nu a avut nici o defenitie, continut clar si nici nu au existat preocupari specifice de invatamant si cercetare in acest domeniu. MF/MG s-a impus ca o cerinta fireasca a societatii moderne, sofisticate, care in esenta ei a dus la o izolare-instrainare tot mai apasatoare a omului de societate, de proprii lui semeni si uneori chiar de proprii membrii ai familiei. In aceasta societate a mileniului trei timpul devine din ce in ce mai pretios si din acest motiv oamenii sunt tentati de multe ori sa-si amane problemele de sanatate, in favoarea altor probleme mult mai presante.Paralel cu evolutia societatii a progresat si medicina, insa inspre o latura centrifuga de supraspecializare pe domenii tot mai inguste, care disipeaza in egala masura atat timpul pe care un pacient si-l poate rezerva pentru sanatate, cat si resursele financiare pe care societatea si uneori chiar pacientul trebuie sa le suporte.In acest sens MF/MG revine ca o necesitate fireasca, mult mai economica si mult mai eficienta reprezentand modalitatea cea mai naturala de rezolvare a asistentei medicale primare. Medicul de familie este mult accesibil de abordat de catre pacienti, pentru orice problema de sanatate, este in acelasi timp si mult mai apropiat de familie cu toate problemele specifice acesteia. Medicul de familie trebuie sa posede cunostintele medicale necesare, care sa-i permita abordarea globala a pacientului indiferent de organul suferind si indiferent de varsta acestuia. Pe langa paleta diversa a patologiei umane pe care medicul de familie trebuie sa o cunoasca, el prin natura specialitatii sale trebuie sa fie capabil sa ingrijeasca si sa trateze toti membrii unei familii incepand cu nou nascutul si continuand cu celelalte grupe de varsta pana la batran. Prin urmare, sarcinile medicului de familie sunt complexe atat in ceea ce priveste patologia care trebuie sa o rezolve cat si particularitatile acesteia, specifice fiecarei grupe de varsta. O alta sarcina foarte importanta care revine medicului de familie este cea preventiva, de supraveghere si interventie activa de promovare a starii de sanatate in familie si societate. Medicul de familie trebuie sa stie sa trateze nu numai omul bolnav, ci el trebuie sa se preocupe si de cel sanatos, in sensul prevenirii imbolnavirii acestuia sau abordarii intr-o faza timpurie presimptomatica a unei boli. Aspectele legate de latura preventiva a actului medical ocupa un loc principal in cadrul activitatii medicului de familie. Desi activitatea preventiva reprezinta o latura a actului medical la toate grupele de varsta, aceasta imbraca aspecte diferite in functie de varsta. Astfel la varsta de sugar si copil mic unde ingrijirea pacientului sanatos reprezinta elementul principal al activitatii medicului de familie, in acest sens profilaxia primara avand un rol dominant, ulterior pe masura inaintarii in varsta a pacientului apar tot mai multe probleme de patologie care devin dominante in cadrul cuantumului de activitate a medicului de familie, activitatea preventiva fiind realizata prin componenta secundara si tertiara a acestuia. Medicina de familie este cea care trebuie sa se ocupe si de problemele de sanatate si de patologie specifica batranului, in acest sens medicul de familie posedand aptitudini specifice si dand dovada de foarte multa rabdare, intelegere si solicitudine fata de problemele de sanatate specifice procesului de imbolnavire. O alta latura importanta in care este solicitat medical de familie este medicina paliativa de ingrijire a bolnavului aflat in faza terminala a unei boli, de terapie a durerii, de sustinere psihologica a pacientului aflat in aceasta etapa a evolutiei bolii. In acest sens medical de familie este necesar sa colaboreze cu un specialist in paliatie si terapia durerii, sociologul, psihologul, unii membrii ai familiei si chiar si preotul, asigurand in acest fel un confortpsihologic pacientului. In concluzie activitatea medicului de familieeste complexa, aceasta incluzand aspecte de ingrijire atat a omului sanatos cat si bolnav, de orice varsta, adresandu-se atat individului cat si familiei in ansamblul ei, cuprinzand si aspecte de epidemiologie si sanatate publica specifice unei colectivitati restranse sau unui segment social mai larg. Prin urmare, in contextual actual, medicina de familie este o specialitate medicala pe deplin justificata, cu un continut propriu specific, fireasca si accesibila, eficienta si economica.

EVOLUTIA MEDICINEI DE FAMILIE IN ULTIMII 5 ANI


In perioada anilor cincizeci, in unele din tarile vestice ale Europei, cresterea gradului de tehnologizare in domeniul medical si a numarului de specializari medicale, au facut ca medicina de familie sa devina marginalizata, medicii de familie simtindu-se frustrati fata de perioada interbelica cand ei reprezentasera elementul central al asistentei medicale. Prin urmare tendinta populatiei se indreapta spre medicina de specialitate ce o facea atractiva prin performantele tehnice pe care le poseda. In acest context medicii de familie sufereau de un complex de inferioritate fata de medicii specialisti din spital. Doar in Marea Britanie in anii 50 medicina de familie continua sa ocupe un loc central, iar in Olanda, legea asigurarilor de sanatate din 1942 care introducea sistemul obligatoriu al trimiterilor catre specialistul din spital, permitea mentinerea medicului de familie intr-un loc central in cadrul asistentei medicale. In acest context medicii de familie dandu-si seama ca revigorarea specialitatii lor trebuia sa inceapa de la ei insisi au inceput sa se organizeze professional. Astfel in 1952 a luat fiinta in Anglia prima organizatie numita Colegiul Medicilor de Medicina Generala, exemplu pe care l-au urmat si celelate tari vestice. In 1959, la Viena, a avut loc Congresul de constituire a a Omnipracticienilor, care ulterior prin aderarea tot mai multor societati nationale de medicina generala devine in 1961 Societatea Internationala de Medicina Generala (SIMG). SIMG si-a propus ca program al preocuparilor domenii importante: educatie medicala continua, perfectionarea metodelor de tratament, imbunatatirea calitatii actului medical, introducerea disciplinei de medicina generala in invatamantul universitar si chiar activitati de cercetare in premiera pentru medicina de familie. In 1959 s-a reusit formularea definitiei medicinei de familie, medical de familie fiind definit ca cel care ofera pacientilor ingrijiri personale, continue si interagrative. In acest fel se contura medicina de familie ca o specialitate medicala de sine statatoare, cu un continut propriu si specific al activitatii sale. In 1963 s-a infiintat prima catedra de medicina generala din lume, la Edinburg (Scotia), aceasta fiind condusa de R.Scott numit professor de medicina generala. In raportul OMS nr.257/1963 se precizeaza necesitatea imperioasa ca studentii de medicina sa efectueze stagii practice de medicina generala. In 1964 s-a organizat la Montreal prima Conferinta Internationala de Medicina Familiei, la care au participat un numar de 14 tari.Cu aceasta ocazie s-a aflat ca in Iugoslavia se realizase un curs postuniversitar de instruire in medicina de familie cu durata de 3 ani, in urma caruia se obtinea masteratul in specialitate. Urmatoarea Conferinta Internationala de Medicina Familiei a avut loc in 1966 la Salzburg. Ulterior aceasta initiativa s-a extins la nivel mondial, infiintandu-se organizatia Mondiala a Medicilor de Familie WONCA, iar SIMG s-a transformat intr-o filiala europeana a WONCA denumita Wonca Europe. Principalul scop al medicilor de familie era acela de a schimba mentalitatea medicala care era orientata spre asistenta medicala de spital (care avea in vedere tratarea unei boli), si sa puna accentual mai mult asupra unor acuze sau prezente intr-o larga paleta de boli pe care pacientii le prezentau la primul contact cu medical de familie. In 1970 se convoaca prima Conferinta Internationala a Profesorilor de Medicina Generala, iar in 1974 s-a creat Academia Europeana a Profesorilor de Medicina Generala (EURAST European Academy of Theachers in General Practice), care a definit rolul medicului de familie in sistemele de sanatate moderne. In 1970 in Belgia si ulterior in 1974 in Olanda medicii de familie au organizat o conferinta internationala pe tema educatiei medicale continue la nivel European, in scopul dezvoltarii colaborarii intre medicii de familie din diverse tari, care includeau atat tari din Europa de Vest (Marea Britanie, Olanda, Belgia, Danemarca,m Norvegia, Franta, Germania Federala, Austria) cat si tari din Europa de Est (iugoslavia, Germania de Est, Ungaria). In 1974, sub egida OMS a avut loc la Copenhaga Reuniunea Decanilor Facultatilor de Medicina, care au luat in diascutie organizarea la nivelul invatamantului medical universitar a unui invatamant specific de medicina generala pentru medicii MF/MG. In concluzie dezvoltarea medicinei de familie a fost rezultatul eforturilor medicilor de familie si organizatiilor nationale si internationale, autoritatile nationale adaptand sistemul de sanatate la aceste cerinte si creeand cadrul necesar de promovare a medicinei de familie la rangul de disciplina universitara. In majoritatea tarilor foste comuniste, medicina era orientata predominant spre spital, medicina de familie fiind marginalizata.

Ulterior aceste tari, informandu-se in tarile vestice, au descoperit sistemul de asigurari de sanatate, medicina primara si medicina de familie care erau mai eficiente si mai putin costisitoare. In acest context toate organismele vestice (Comunitatea Europeana, Banca Mondiala, OMS) au inteles ca este necesar sa acorde sprijin financiar si logistic acestor tari in vederea promovarii medicinei de familie. Spre deosebire de alte tari est-europene unde medicina de familie practic disparuse, in Romania, medicina de familie ocupa un rol de sine statator ca medicina generala profilata pe doua grupe cea pediatrica si cea a adultului. Medicii de familie din Romania au reusit sa infiinteze in 1991 Societatea Nationala de Medicina Familiei, iar in 1996 noul guvern ales a introdus un nou sistem de asigurari de sanatate, in care medicina de familie detinea un rol important. In aceasta perioada s-a realizat cu sprijinul unor tari vestice precum Olanda si Irlanda si a forurilor europene de MF/MG instruirea unor medici de familie, meniti sa instruiasca la randul lor alti medici, denumit instructori formatori. Acest sistem de invatamant postuniversitar desfasurat in afara universitatilor de medicina nu putea sa functioneze si sa se dezvolte ulterior. In acest sens s-a simtit nevoia creerii unor baze clinice destinate medicinei de familie in cadrul universitatilor de medicina, care au inceput sa functioneze din anul universitar 1998-1999, la Iasi, Timisoara, Cluj, Arad, Craiova si din 1999 si in Bucuresti. Invatamantul postuniversitar, in prezent, permite obtinerea titlului de medic specialist de medicina de familie prin parcurgerea celor trei ani de rezidentiat in medicina de familie. Recunoasterea medicinei de familie ca specialitate de sine statatoare in tara noastra este in deplina concordanta cu preocuparile internationale in acest domeniu, aceasta specialitate fiind singura care poate rezolva problemele pe care le-a creat ultraspecializarea in medicina moderna. Ultraspecializarea a fragmentat unitatea organismului uman, medicina de familie avand menirea de abordare integrala a omului cu toate problemele sale.

DEFINITIE
Conform definitiei elaborate in anul 2002 de catre Societatea Europeana de Medicina Generala/Medicina Familiei) WONCA EUROPA, Organizatie Regionala a Societatii Mondiale a Medicilor de Familie (WONCA), medicina de familie este o disciplina academica si stiintifica, ce are un continut propriu educational, de cercetare, de medicina bazata pe dovezi si de activitate clinica, precum si o specialitate clinica orientata spre asistenta primara. Analizand continutul acestei definitii se poate remarca orientarea catre invatamant, cercetare, cresterea calitatii profesionale a medicilor de familie in scopul indeplinirii nevoilor de ingrijire a populatiei in secolul XXI. Principalele caracteristici ale disciplinei Medicina Generala/ Medicina a Familiei sunt: a) reprezinta punctul de prim contact in cadrul sistemului de sanatate ce asigura acces nelimitat solicitantilor, rezolvand problemele de sanatate ale tuturor persoanelor, indiferent de varsta, sex sau alte caracteristici ale persoanei respective; b) foloseste eficient resursele sistemului de sanatate, prin procesul de coordonare a ingrijirilor medicale, colaboreaza cu ceilalti specialisti din asistenta medicala primara si se situeaza la interfata cu alte specialitati, asumandu-si rolul de reprezentant al pacientului in relatia cu acesta; c) efectueaza ingrijiri fiecarui individ in parte, dar si familiei acestuia si comunitatii in care acesta traieste; d) are un proces unic de desfasurare a consultatiei care stabileste in timp o comunicare directa efectiva si fireasca intre medic si pacient; e) isi asuma responsabilitatea asigurarii continuitatii longitudinale a ingrijirilor determinate de nevoile pacientilor; f) are un proces specific de luare a deciziilor determinate de prevalenta si incidenta bolilor in colectivitate; g) se ocupa simultan si individual de problemele de sanatate acute si cronice ale pacientilor; h) trateaza bolile intr-un mod nediferentiat si intr-un stadiu precoce ceea ce poate implica uneori on interventie de urgenta; i) promoveaza sanatatea si starea de bine printr-o interventie tintita si efectiva; j) are o responsabilitate specifica pentru sanatatea comunitatii; k) se ocupa de problemele de sanatate in dimensiunea lor fizica, psihologica, sociala, culturala si existentiala.

S-ar putea să vă placă și