CURS INTRODUCTIV

(I)

LOCUL MEDICINEI DE FAMILIE N MEDICINA MODERN

Prof. Dr. Dumitru Matei

DEFINIIE:

Medicina de familie (MF/MG) reprezint cea mai veche specialitate medical care
ns nu a avut pn n urm cu aproape 30 de ani nici o definiie i nici nu au existat
referiri specifice de nvmnt i cercetare.
Micarea de emancipare a MF /MG a nceput n Europa, unde proporia medicilor
de familie n sistemul de sntate este mult mai mare dect n SUA. n 1974 s-a creat n
European Academy of Teachers in General Practice (EURAST) care a definit pentru
prima dat atribuiile medicului de familie.
OMS a elaborat prima definiie a MF n 1991, iar n 1998 un document prin care
definea rolul MF n sistemele de sntate moderne.
Al doilea val al micrii de emancipare al MF / MG a fost promovat de ctre Gay
n 1995 i Olsen n 2000, aceasta din urm fiind i primul preedinte al Societii
Europene de Medicin de Familie Wonca, care au colaborat noi versiuni privind locul i
rolul MF / MG n medicina modern.
Conform definiiei elaborate n anul 2002 de ctre Societatea European de
Medicin de Familie (Wonca Europe) medicina de familie este o disciplin academic i
tiinific ce are un coninut propriu educaional, de cercetare, de medicin bazat pe
dovezi i de activitate clinic, precum i o specialitate clinic orientate spre asisten
primar.

Principalele caracteristici ale MF sunt:

1. Este punctul de prim contact cu sistemul de sntate, ce asigur acces nelimitat
solicitanilor rezolvnd problemele de sntate ale tuturor persoanelor, indiferent
de vrst, sex sau alte caracteristici.
2. Face eficient folosirea resurselor din sistemul sanitar prin procesul de
coordonare a ngrijirilor, promoveaz munca n echip i faciliteaz contactul cu
ali specialiti din unitile de ngrijiri primare i se situeaz la interferena cu alte
specialiti, unde i asum responsabilitatea de reprezentat al pacientului.
3. Efectueaz ngrijiri fiecarui individ n parte, dar i familiei i comunitii n
care acesta triete.
4. Are un proces unic de desfurare a consultaiei care stabilete n timp o
comunicare efectiv i fireasc medic pacient.
 5. Este responsabil pentru asigurarea continuitii longitudinale a ngrijirilor
determinate de nevoile pacientului.
6. Are un proces specific de luare a deciziilor, determinat de prevalena i
incidena bolilor n colectivitate.
7. Se ocup simultan i individual de problemele de sntate acute i cronice ale
pacienilor.
8. Depisteaz i trateaz ntr-un mod nedifereniat i ntr-un stadiu precoce, proces
care poate solicita deseori un caracter de urgen.
9. Promoveaz sntatea printr-o intervenie int i efectiv.
10. Are o responsabilitate specific pentru sntatea comunitii.
11. Se adreseaz problemelor de sntate n funcie de dimensiunea lor fizic,
psihologic, social, cultural i existenial.

Prin urmare, conform specificului activitatii, medicii specialisti MF / MG acorda

o ingrijire coerenta si continua a indivizilor indiferent de boala, varsta, sex, etc. ei
respecta intotdeauna identitatea individului si tin cont de contextul familial, comunitar si
cultural al acestuia, in acest sens avand o responsabilitate profesionala atat fata de
pacient, cat si fata de comunitate. Deasemeni, medicul de familie monitorizeaza
afectiunile in stransa corelatie cu factorii fizici, psihici, socio-culturali si existentiali ai
pacientului.

ISTORIC:
La noi in tara dupa o lunga perioada de timp in care medicina de familie nu a
existat sau cel mult era denumita generic MEDICINA GENERALA asistam in prezent la
redescoperirea medicinei de familie ca parte integranta a sistemului de invatamant
universitar si postuniversitar, si implicit recunoasterea ei ca specialitate clinica distincta.
Daca la inceput intreaga medicina putea fi practicata de un singur om, in prima
parte a secolului trecut datorita progresului tehnologic si a informatiei acumulate in
practica medicala, s-a impus specializarea in medicina.
Acest proces a fost bine venit deoarece pe de-o parte exista necesitatea rezolvarii
la cel mai inalt nivel a problemelor medicale, si pe de alta parte de tentatia abordarii
partiale a organismului uman. Cu tot acest succes al medicinei tehnologice, uneori extrem
de performanta, astazi ea isi dezvaluie limitele legate mai ales de pacient ca om. Oricat de
performanta ar fi medicina tehnologica, ramane un vast abis intre sanatate si posibilitatea
atingerii ei, astfel incat medicul de familie trebuie sa cunoasca atat posibilitatile
tehnologice cele mai noi ale medicinei, dar si sa stie sa asculte pacientul cu toate
problemele lui (sperante, idei, angoase si necesitati).
Prin urmare, MF trebuie sa realizeze un echilibru intre tendinta centrifuga -
moderna de supraspecializare si cea centripetal conservatoare de abordare globala a
intregului care este omul cu toate problemele lui.

Medicina de familie a fost cea mai veche ramura in cadrul profesiei de medic si ea
se baza pe consultul pacientilor si famiilor acestora intr-un anumit context social si
cultural. In prezent se fac eforturi pentru a creea specialisti abili si capabili sa priveasca in
dinamica cel putin din trei puncte de vedere orice problema de sanatate:
Un punct de vedere biomedical (care este fiziopatologia problemei?);
 Un punct de vedere psihomedical (ce gandeste, cum actioneaza si cum
se impaca pacientul cu boala sa?) si in sfarsit
Un punct de vedere sociologic (impactul suferintei pacientului cu
familia, societatea si cu gradul cultural al acestuia).
Daca se reuseste abordarea echidistanta a celor trei aspecte, atunci medicul a
reusit sa asigure un diagnostic precoce si implicit un tratament si o profilaxie potrivita.
La noi in tara medicina de familie s-a studiat incepand cu anul 1990 in cadrul
invatamantului postuniversitar, ca apoi sa apara cadre de medicina familiei in centre
universitare ca IASI, TIMISOARA, CLUJ si BUCURESTI, aceasta din urma fiind
infiintata in anul 1999.
Obtinerea titlului de medic specialist medicina de familie se realizeaza prin
parcurgerea celor trei ani de rezidentiat, in cadrul rezidentiatului numai ultimul an de
pregatire se realizeaza in cadrul unui cabinet de medicina de familie, ceilalti doi ani de
pregatire se efectueaza in spital parcurgand diferite specialitati.
De aceea reaparitia medicinei de familie ca specialitate de sine statatoare nu este
numai utila dar si obligatorie deoarece numai ea poate rezolva problemele pe care le-a
creat organismul uman, si, asistenta medicala a devenit mult prea complicata si mult prea
costisitoare pentru pacient. Ocupandu-se mai ales de o anumita boala, specialistii pierd de
nenumarate ori din vedere omul cu celalalte probleme ale sale, deoarece, pe de-o parte el
vede ocazional bolnavul si pe de alta parte timpul de spitalizare tinde sa se limiteze la o
durata cat mai scurta din cauza costurilor ridicate pe care le implica.
Cu toate acestea specializarea este cea care a contribuit la progresul incontestabil
al medicinei moderne, un specialist intr-un domeniu oarecare putand rezolva cel mai bine
problema de specialitate respective decat oricare alt medic.
Desi medicina de familie reprezinta o necesitate care rezolva aproape 80% din
problemele medicale ale pacientilor, ea s-a lansat in ultimii ani si ca o consecinta a
aparitiei sistemului de asigurari medicale de sanatate, prin legea nr. 145 / 1997; sistem in
care sunt cuprinsi majoritatea medicilor de familie, existand in acelasi timp si medici de
familie care lucreaza in sistem privat, neavand deci contract cu casa de asigurari de
sanatate.

Principalii factori care au contribuit la promovarea medicinei de familie sunt:

1. Factorii biologici:
Sunt cei mai importanti si se refera la faptul ca desi organismul uman este
constituit din aparate si sisteme cu o anumita autonomie, acesta reactioneaza unitar la
diferite solicitari sau agresiuni.
In acelasi timp omul face parte dint-un ecosistem care cuprinde ansamblul
factorilor fizici, reprezentati de sol, apa, lumina, temperatura si ansamblul vietuitoarelor
adaptate ecosistemului; de asemenea el apartine unui mediu social si familial care are un
impact major asupra starii lui de sanatate.
Datorita faptului ca medicul de familie are adesea de-a face cu efecte ale
interactiunilor factorilor de mediu si a celor din interiorul familiilor, el are posibilitatea de
a aborda integral pacientul, identificand anumite legaturi dintre modelele de imbolnavire.

2. Factorii medicali reprezentati de :

 Manifestari nespecifice la debutul majoritatii bolilor; perioada in care nu
se prea stie la ce specialist trebuie indrumat pacientul; insa sigur el ar
trebui sa mearga mai intai la medical sau de familie; in anumite tari exista
aceasta obligativitate a prezentarii initiale la medicul de familie. Aceasta
implica ca medicul de familie a cunoasca si frecventa de aparitie a bolilor,
conditie care contribuie la un diagnostic correct.
Debuturi atipice ale unor boli, caz in care pacientul poate ajunge la un alt
specialist decat cel care-I poate rezolva problema.
Coexistenta mai multor boli; unul din exemple este reprezentat de
pacientii cu diverse boli cronice, care trebuie ierarhizate si tratate astfel
incat sa evitam polipragmazia, aparitia reactiilor adverse sau necomplianta
pacientului.
Frecventa problemelor medicale pasagere: majoritatea problemelor pe care
le prezinta pacientii in mod current pot fi rezolvate corespunzator de catre
medicul de familie
.
3. Factori de ordin organizatoric:

- complexitatea sistemului medical care datorita inmultirii specialitatilor si

diversificarii unitatilor medicale, a devenit greu accesibil pantru pacienti;
- inaccesibilitatea specialistilor, pentru ca oricat de performant ar deveni un
sistem de sanatate, el nu poate dispune de policlinica sau spital in toate
satele sau comunele, in schimb aici exista aproape constant un dispensar in
care isi desfasoara activitatea cel putin un medic de familie;
- discontinuitatea asistentei medicale de specialitate; in general pacientul
este internat, in final el va fi trimis acasa si in continuare va trebui sa fie
supravegheat de cineva, si acel cineva este tot medicul de familie.

4. Factori de ordin economic:

Nici o ar din lume nu este suficient de bogat pentru a putea oferi cetenilor ei
toate facilitile de care dispune asistena medical. Acest fapt evideniaz idea utilizrii
eficiente a unor resurse limitate, ceea ce presupune un sistem eficient de asisten
medical primar.
Pentru a fi eficient, sistemul trebuie s fie accesibil, s rspund nevoilor
populaiei, s fie integrat, s fie eficient din punct de vedere al costurilor.
Asistena medical modern a devenit foarte scump, i singura rezolvare este
ieftinirea ei prin rezolvarea direct de ctre medicul de familie a problemelor de sntate
ale pacienilor si, eliminnd n felul acesta investigaiile i tratamentele inutile i uneori
prea costisitoare.

5. Factorii de ordin psihologic:

Medicul care ingrijete pacientul trebuie s in cont de factorii psihici i de
personalitatea pacientului; pe lng faptul c boala reprezint o criz existenial i un
stres pentru pacient, trimiterea lui la specialist sau internarea n spital i creaz pacientului
o stare aditional de team, de cele mai multe ori n astfel de situaii starea sufleteasc a
pacientului este ignorat, ceea ce conduce la accentuarea suferinei, la o stare de depresie,
de resemnare care va ntrzia vindecarea; deci n astfel de situaii ar trebui ca pacientul s
fie lmurit, s i se arate compasiunea i nelegerea, s i se ofere explicaii suplimentare
daca acesta le solicit, cu alte cuvinte s fie susinut din punct de vedere psiho-social;
acest aspect pare s fie rezolvat destul de bine n asisten medical primar de ctre
medicul de familie ajutat de membri echipei de lucru.

6. Factorii ce in de necesitatea apariiei asigurrilor medicale de sntate;

Medicul de familie ocup o poziie central n sistemele de sntate moderne, pentru ca el
asigur ceea ce specialitii nu pot asigura, i anume principala cerin a pacientului,
aceea de a asigura accesabilitatea la asisten medical primar.

Medicul de familie funcioneaz ca un neuron motor central interpus ntre

pacieni ce reprezint stimuli ca celalalte verigi ale sistemului sanitar la care poate fi
ndrumat pacientul (numai dup o procesare prealabil de ctre MF).

OBIECTUL I METODOLOGIA N MEDICINA DE FAMILIE

Spre deosebire de celalalte specialiti care au ca obiectiv de activitate un anume organ

sau o anumita patologie, medicina de familie are ca obiect specific de activitate:
pacientul n toat integritatea lui, integrat n mediul su de via i de munc, cu
toate problemele i nevoile sale medicale deci omul bolnav;
probleme medicale ale omului sntos asigurnd n acest caz i prevenia primar;
familia: deoarece omul se nate, triete, se mbolnvete, se vindec sau moare
ntr-o familie, avnd deci o influen decisiv asupra strii lui de sntate;
patologia social: cuprinde oamenii neajutorai i fr speran din cauza marilor
flageluri ale timpului pe care-l trim: omaj, srcie, supraaglomerare,
handicapul, familiile dezorganizate etc.
i ca obiectiv nespecific de activitate (adic activiti care pot fi rezolvate si de medicii de
alte specialitati):
diagnosticul precoce al bolilor, realiznd n acest fel prevenia secundar;
prevenia teriar;
asistena medical continu;
ngrijirile medicale paleative din strile terminale;
probleme medicale ale comunitii.

Metodologia de studio in medicina de familie: aceasta specialitate este:

predominant clinica
predominant comunicationala
predominant sintetica
Aceasta inseamna ca spre deosebire de celalalte specialitati care au o metodologie
predominant analitica, intrand in profunzimea fenomenelor prin analiza lor,
medicina de familie are o metodologie predominant sintetica, diagnosticul
bazandu-se pe observarea, anamneza si examenul clinic al pacientului, realizand
in final o sinteza a ceea ce am obtinut prin aceste metode.
Urmeaza etapa paraclinica, care reprezinta principala metoda de stabilire a
diagnosticului de cercitudine, afirmatie valabila mai ales pentru celalalte
specialitati dar care nu poate fi ignorata nici de medicina de familie.

FUNCIILE MEDICINEI DE FAMILIE

1. Asigirarea accesabilitatii la asistenta medicala a populatiei. Pentru a putea

asigura accesabilitatea la asistenta medicala a pacientilor, cabinetele medicilor de
familie se gasesc in teritoriu cat mai aproape de domiciliul pacientilor si numarul
medicilor de familie este mai mare decat numarul celorlalti medici specialisti.
2. Supravegherea starii de sanatate a populatiei. Inainte de a asigura asistenta
medicala curenta sau intrarea pacientului in sistemul sanitar, medicul de familie
are grija de omul sanatos si de starea de sanatate a familiei si a comunitatii. Pentru
ca medicul de familie are pe lista sa mai multi pacienti sanatosi decat bolnavi, se
poate spune ca pentru medicul de familie supravegherea sanatatii este daca nu mai
importanta atunci cel putin la fel de importanta ca si functia de ingrijire a
pacientilor. Prin diverse actiuni, indivizilor si familiilor acestora li se da
posibilitatea sa contribuie la promovarea propriei sanatati, caci conform
principiului din medicina de familie daca acestia nu actioneaza din proprie
initiative pentru promovarea sanatatii, atunci nici un fel de ingrijire medicala nu-i
va insanatosi; deci un numar cat mai mare de pacienti este implicat in dezvoltarea
si educarea acestuia simt al initiativei de a-si promova propria sanatate.
3. Asigura preventia primara, secundara, tertiara.
4. Asigura preventia specifica pentru anumite grupe de boli acute cat si
cronice.
Aceasta se realizeaza prin:
Vaccinarea sugarului inca din primele luni de viata pentru o serie de
boli acute (tuberculoza, difterie, tuse convulsive, rujeola, rubeola,
poliomelita, hepatita B, etc.);
Administrarea de fier la gravide pentru prevenirea anemiei feriprive;
Administrarea de iod pentru prevenirea gusei endemice;
Administrarea vitaminei D si calciu inca din primle saptamani de viata
pentru prevenirea rahitismului carential;
Luarea anumitor masuri specifice pentru bolile care predomina intr-o
anumita colectivitate.
Din acest punct de vedere este necesar ca medicul de familie sa gandeasca nu
numai din punct de vedere curativ, ci si din punct de vedere profilactic, pentru ca
chiar daca preventia este dificila si mai putin spectaculoasa ea este absolut
necesara.
Astfel ca evaluarea eficientei asistentei medicale primare, este necesara nu numai
evaluarea asistentei medicale, ci si analiza aspectelor de profilaxie, aspectelor
sociale, politice si culturale. Ca medici de familie trebuie sa ne punem intrebari ca
de ex.:- Faciliteaza societatea alegerea de catre indivizi a unui mod de viata
sanatos?
- Cum promoveaza societatea educatia sanitara?
 - Asigura asistenta primara tratamentul de baza al starii de boala si al
medicamentelor necesare?

5. Acordarea ingrijirilor medicale curente.

Aceasta se realizeaza printr-o activitate zilnica de consultatii la cabinet si vizite la
domiciliul pacientilor.
Numarul de consultatii si timpul alocat fiecaruia depind de o multitudine de
factori printre care: marimea listei de pacienti, varsta pacientilor, existenta
pacientilor noi, perioada din an (concedii, epidemii), deprivarea sociala si nu in
ultimul rand de varsta si sexul medicului de familie.
Durata consultatiei influenteaza gradul de satisfactie al pacientului si numarul de
consultatii ulterioare. Este bine ca medicul de familie a-si puna urmatoarea
intrebare legata de asigurarea unor ingrijirii medicale curente satisfacatoare.Sunt
solicitarile mari cauza consultatiilor scurte, sau consultatiile scurte genereaza
solicitari mari pentru ca nu satisface nevoile pacientilor?

6. Facilitarea intrarii si medierea pacientului in sistemul medical

Deoarece medicul de familie nu poate rezolva singur toate problemele pacientilor
sai, el este obligat sa trimita pacientul la specialist, sau in caz de necesitate sa-l
interneze pe acesta in spital; in acest fel facilitand accesul pacientului in timp util
la intreg sistemul sanitar.
Ulterior el poate urmari traseul pacientului prin sistemul medical, ingrijirile
acordate in asistenta secundara, tratamentul prescris si rezultatele lui. Cu aceasta
ocazie medicul de familie isi poate verifica si corectitudinea diagnosticului de
trimitere.

7. Sinteza diagnostica si terapeutica

Tratand pacientul, medicul de familie trebuie sa ia in considerare toata patologia
pacientului. Din policlinica unde pacientul poate fi consultat de unul sau doi
specialisti, sau din spitalul de unde pacientii pot fi transferati dintr-o sectie in alta,
el se intoarce la medicul de familie cu unul sau mai multe diagnostice sau
tratamente; de asemenea bolnavii cronici, pot cumula cu timpul, mai multe boli
care se pot influenta reciproc, si de asemenea medicamentele prescrise pot
interactiona intre ele, astfel incat efectul poate fi altul decat cel asteptat. De aceea
in toate aceste cazuri medicul de familie este obligat sa realizeze o sinteza mai
ales a tratamentelor aplicate, dar si a tuturor factorilor biologici, psihologici si
sociali ai pacientului. De asemenea medicul de familie printr-o conceptie
sistemica, trebuie sa aiba capacitatea de a realiza in fiecare moment un inventar al
tuturor bolilor de care sufera pacientul, de a sesiza legaturile dintre aceste boli si
de a face o ierarhizare a bolilor si a medicamentelor necesare pacientului.

7. Coordonarea serviciilor medicale in functie de nevoile pacientului;

Adica medicul de familie stabileste de fiecare data ce specialisti si ce servicii
medicale se potrivesc intr-o situatie concreta in care se afla pacientul.

8. Supravegherea medicala continua

Medicul de familie asigura continuitatea ingrijirilor medicale mai ales in bolile
cronice sau recurente.
In acest sens el urmareste tratamentul prescris, complianta pacientului la tratament
apreciaza periodic evolutia acestor boli cronice, daca au intervenit schimbari,
complicatii sau agravari, si numai in ultima instanta acolo unde este nevoie face
trimiteri si la specialistii din linia a doua sau interneaza pacientul.
9. Asistenta medicala a familiei
Membrii unei familii sunt in general supusi unor infuente multiple reciproce atat de
ordin fizic cat si de ordin psihic, si adesea demonstreaza potriviri genetice, astfel
incat familia infuenteaza starea de sanatate a membrilor ei in sens pozitiv cat si in
sens negativ, de aceea mediul familial in care traieste pacientul este esential in
medicina de familie.

10. Asistenta medicala a comunitatii

In acest sens medicul de familie trebuie sa tina seama de modul in care factorii
sociali infuenteaza starea de sanatate a individului, sa evite influentele negative si sa
cultive influentele pozitive ale mediului social.

11. Asigurarea reabilitatii si recuperarii pacientului

Medicul de familie trebuie sa urmareasca modul de integrare a pacientului in
munca, in familie si in societate dupa o perioada de spitalizare sau dupa anumite
boli care necesita recuperarea la domiciliu.

12. Acordarea ingrijirilor medicale treminale si paleative

In cazul bolilor care evolueaza inexorabil spre deces, medicul de familie trebuie sa
faca tot ce este posibil pentru a asigura o minima calitate a vietii bolnavului,
incercand sa trateze simptomatic pacientul si evitand pe cat posibil durerea.

13. Cercetarea stiintifica.

Medicina de familie trebuie sa desfasoare o activitate de cercetare legata de obiectul
si metodele sale de studiu.
 CUNOSTINTELE SI DEPRINDERILE NECESARE NDEPLINIRII
FUNCIILOR MEDICINEI DE FAMILIE

Cunostintele minime necesare medicului de familie:

1. Cunoasterea etiopatogeniei celor mai frecvente boli, a bolilor cronice si a bolilor
care pun in pericol viata individului.
2. Cunoasterea metodelor de preventie, de diagnostic precoce si de management in
asistenta medicala primara.
3. Cunoasterea relatiilor familiale care pot genera probleme de sanatate si a
modului in care bolile pot influenta viata familiala.
4. Cunoasterea factorilor de mediu si sociali care pot influenta starea de sanatate a
individului si familiei.
5. Cunoasterea celor mai adecvate metode de rezolvare a problemelor de sanatate a
pacientilor.
6. Cunoasterea normelor etice in cadrul relatiilor medic-pacient.
7. Cunoasterea legislatiei in vigoare cu implicatii in practica medicala.

Deprinderile necesare practicarii medicinei de familie:

1. De a pune un diagnostic fizic, psihic si social in conditii de ambulatoriu.
2. De a avea cel putin cunostinte temeinice despre stadiile incipiente ale bolilor,
asfel incat sa devina specialisti buni nu in boli, ci in pacientii lor.
3. De a utiliza datele epidemiologice in activitatea curenta.
4. De a utiliza factorul timp in diagnostic si tratament.
5. De identifica factorii de risc si modalitatile de a-i neutraliza.
6. De a lua o decizie initiala in orice problema de sanatate pe care pacientul o are.
7. De a coopera cu ceilalti specialisti, cadre medii si cu alti lucratori ai serviciilor
de sanatate.
8. De a organiza si conduce serviciul de asistenta medicala primara.

CONTINUTUL ACTIVITATII MEDICULUI DE FAMILIE

Activitatea curativa

a. La cabinetul medical:
De regula aici se prezinta pacienti care in proportie de 50% au o problema medicala
pasagera, 40% care au o boala cronica, restul fiind reprezentate de urgente medicale
sau probleme personale fara o legatura aparenta cu starea de sanatate. Cele mai
frecvente simptome pe care le acuza pacientii sunt reprezentate de: febra, dureri
abdominale, diaree, tuse, disfagie, eruptii cutanate, dispnee, palpitatii, artralgii,
cefalee, anxietate si insomnie.
b. La domiciliul pacientului:
Medicul de familie este solicitat sa faca vizite la domiciliul pacientilor care nu se
pot deplasa la cabinet din cauza unor boli acute care detrmina alterarea starii
generale, fie in cazul unor urgente majore, sau a unor boli cronice debilitante sau a
unor boli cronice.
 De asemenea medicul de familie efectueaza vizite profilactice copiilor in perioada
de nou nascut si sugar.
Ca activitati efectuate de medicul de familie la nivelul cabinetului se inscriu:
- examinarea bolnavilor de orice varsta;
- prescrierea unui tratament medicamentos;
- prescrierea unui regim igieno-dietetic;
- solicitarea unui anume examen paraclinic;
- efectuarea unui examen de bilant;
- solicitarea unui consult intr-o alta specialitate;
- acordarea avizelor epidemiologice de intrare in colectivitate si a altor
adeverinte medicale, concedii, etc.;
- efectuarea catagrafiilor privind vaccinarea, precum si a vaccinarilor propriu-
zise;
- organizarea unor sedinte de puericultura;
- dispensarizarea profilactica a gravidelor;
- dispensarizarea bolilor cronice.

Activitatea preventive:
Pentru orice bola scopul este prevenirea.
Teoretic ar trebui ca activitatea preventiv sa se desfasoare in cadrul unor consultatii
destinate special acestui scop, insa practice acest lucru este putin probabil din cauza
timpului dedicate activitatii curative care il solicit pe medic aproape in totalitate, astfel ca
in mod uzual activitatea preventiv se imbin cu cea curativ intr-o consultatie obisnuita.

Managementul cabinetului:
Activitatea curativa si cea preventiva este completata cu activitatea manageriala a
cabinetului care este obligatorie datorita raportarilor lunare catre casele de asigurari de
sanatate. In activitatea de manager medicul de familie este ajutat de catre echipa lui de
lucru, careia ii deleaga sarcini, si care este formata din asistenta de cabinet, asistenta de
ocrotire, contabil, in anumite cabinete exista secretara, gestionar, etc.; acestia contribuie
mai mult sau mai putin la rezolvarea a o serie intreaga de probleme medicale,
administrative, de intretinere a cabinetului, de completare a actelor medicale, efectuarea de
statistici si situatii lunare a gravidelor, lauzelor, bolilor cronice, etc.