CURS INTRODUCTIV

(I) LOCUL MEDICINEI DE FAMILIE IN MEDICINA MODERNA

DEFINITIE:
Medicina de familie (MF/MG) reprezinta cea mai veche specialitate medicala care insa nu a avut pana in urma cu aproape 30 de ani nici o definitie si nici nu au existat referiri specifice de invatamant si cercetare. Miscarea de emancipare a MF /MG a inceput in Europa, unde proportia medicilor de familie in sistemul de sanatate este mult mai mare decat in SUA. In 1974 s-a creat in European Academy of Teachers in General Practice (EURAST) care a definit pentru prima data atributiile medicului de familie. OMS a elaborate prima definitie a MF in 1991, iar in 1998 un document prin care definea rolul MF in sistemele de sanatate moderne.

Al doilea val al miscarii de emancipare al MF / MG a fost promovat de catre Gay in 1995 si Olsen in 2000, aceasta din urma fiind si primul presedinte al Societatii Europene de Medicina de Familie Wonca, care au colaborat noi versiuni privind locul si rolul MF / MG in medicina moderna. Conform definitiei elaborate in anul 2002 de catre Societatea Europeana de Medicina de Familie (Wonca Europe) medicina de familie este o disciplina academica si stiintifica ce are un continut propriu educational, de cercetare, de medicina bazata pe dovezi si de activitate clinica, precum si o specialitate clinica orientate spre asistenta primara.

Principalele caracteristici ale MF sunt: 1.Este punctul de prim contact cu sistemul de sanatate, ce asigura acces nelimitat solicitantilor rezolvand problemele de sanatate ale tuturor persoanelor, indiferent de varsta, sex sau alte caracteristici. 2. Face eficienta folosirea resurselor din sistemul sanitar prin procesul de coordonare a ingrijirilor, promoveaza munca in echipa si faciliteaza contactul cu alti specialisti din unitatile de ingrijiri primare si se situeaza la interferenta cu alte specialitati, unde isi asuma responsabilitatea de reprezentat al pacientului. 3. Efectueaza ingrijiri fiecarui individ in parte, dar si familiei si comunitatii in care acesta traieste. 4. Are un process unic de desfasurare a consultatiei care stabileste in timp o comunicare efectiva si fireasca medic pacient. 5. Este responsabila pentru asigurarea continuitati longitudinale a ingrijirilor determinate de nevoile pacientului.
.

6. Are un proces specific de luare a deciziilor, determinat de prevalenta si incidenta bolilor in colectivitate. 7. Se ocupa simultan si individual de problemele de sanatate acute si cornice ale pacientilor. 8. Depisteaza si trateaza intr-un mod nediferentiat si intr-un stadiu precoce, proces care poate solicita deseori un caracter de urgenta. 9. Promoveaza sanatatea printr-o interventie tinta si efectiva. 10. Are o responsabilitate specifica pentru sanatatea comunitatii. 11. Se adreseaza problemelor de sanatate in functie de dimensiunea lor fizica, psihologica, sociala, culturala si existentiala

Prin urmare, conform specificului activitatii, medicii specialisti MF / MG acorda o ingrijire coerenta si continua a indivizilor indiferent de boala, varsta, sex, etc. ei respecta intotdeauna identitatea individului si tine cont de contextul familial, comunitar si cultural al acestuia, in acest sens avand o responsabilitate profesionala atat fata de pacient, cat si fata de comunitate. Deasemeni, medicul de familie monitorizeaza afectiunile in stransa corelatie cu factorii fizici, psihici, socio-culturali si existentiali ai pacientului.

ISTORIC: La noi in tara dupa o lunga perioada de timp in care medicina de familie nu a existat sau cel mult era denumita generic MEDICINA GENERALA asistam in prezent la redescoperirea medicinei de familie ca parte integranta a sistemului de invatamant universitar si postuniversitar, si implicit recunoasterea ei ca specialitate clinica distinctiva. Daca la inceput intreaga medicina putea fi practicata de un singur om, in prima parte a secolului trecut datorita progresului tehnologic si a informatiei acumulate in practica medicala, s-a impus specializarea in medicina. Acest process a fost bine venit deoarece pe de-o parte exista necesitatea rezolvarii la cel mai inalt nivel a problemelor medicale, si pe de alta parte de tentatia abordarii partiale a organismului uman.Cu tot acest success al medicinei tehnologice, uneori extreme de performante, astazi ea isi dezvaluie limitele legate mai ales de pacient ca om.

Oricat de performanta ar fi medicina tehnologica, ramane un vast abis intre sanatate si posibilitatea atingerii ei, astfel incat medical de familie trebuie sa cunoasca atat posibilitatle tehnologice cele mai noi ale medicinei, dar si sa stie sa asculte pe pacient cu toate problemele lui (sperante, idei, angoase si necesitati).

Prin urmare, MF trebuie sa realizeze un echilibru intre tendinta centrifuga - moderna de supraspecializare si cea centripeta - conservatoare de abordare globala a intregului care este omul cu toate problemele lui.

Medicina de familie a fost cea mai veche ramura in cadrul profesiei de medic si ea se baza pe consultul pacientilor si famiilor acestora intr-un anumit context social si cultural. In prezent se fac eforturi pentru a creea specialisti abili si capabili sa priveasca in dinamica cel putin din trei puncte de vedere orice problema de sanatate: Un punct de vedere biomedical (care este fiziopatologia problemei?); Un punct de vedere psihomedical (ce gandeste, cum actioneaza si cum se impaca pacientul cu boala sa?) si in sfarsit Un punct de vedere sociologic (impactul suferintei pacientului cu familia, societatea si cu gradul cultural al acestuia). Daca se reuseste abordarea echidistanta a celor trei aspecte, atunci medical a reusit sa asigure un diagnostic precoce si implicit un tratament si o profilaxie potrivita.

La noi in tara medicina de familie s-a studiat incepand cu anul 1990 in cadrul invatamantului postuniversitar, ca apoi sa apara cadre de medicina familiei in centre universitare ca IASI, TIMISOARA, CLUJ si BUCURESTI, aceasta din urma fiind infiintata in anul 1999. Obtinerea titlului de medic specialist medicina de familie se realizeaza prin parcurgerea celor trei ani de rezidentiat, in cadrul rezidentiatului numai ultimul an de pregatire se realizeaza in cadrul unui cabinet de medicina de familie, ceilalti doi ani de pregatire se efectueaza in spital parcurgand diferite specialitati.

De aceea reaparitia medicinei de familie ca specialitate de sine statatoare nu este numai utila dar si obligatorie deoarece numai ea poate rezolva problemele pe care le-a creat organismul uman, si, asistenta medicala a devenit mult prea complicata si mult prea costisitoare pentru pacient. Ocupandu-se mai ales de o anumita boala, specialistii pierd de nenumarate ori din vedere omul cu celalalte probleme ale sale, deoarece, pe de-o parte el vede ocazional bolnavul si pe de alta parte timpul de spitalizare tinde sa se limiteze la o durata cat mai scurta din cauza costurilor ridicate pe care le implica. Cu toate acestea specializarea este cea care a contribuit la progresul incontestabil al medicinei moderne, un specialist intr-un domeniu oarecare putand rezolva celmai bine problema de specialitate respective decat oricare alt medic.

Desi medicina de familie reprezinta o necesitate care rezolva aproape 80% din problemele medicale ale pacientilor, ea s-a lansat in ultimii ani si ca o consecinta a aparitiei sistemului de asigurari medicale de sanatate, prin legea nr. 145 / 1997; sistem in care sunt cuprinsi majoritatea medicilor de familie, existand in acelasi timp si medici de familie care lucreaza in sistem privat, neavand deci contract cu casa de asigurari de sanatate.

Principalii factori care au contribuit la promovarea medicinei de familie sunt: 1.Factorii biologici: Sunt cei mai importanti si se refera la faptul ca desi organismul uman este constituit din aparate si sisteme cu o anumita autonomie, acesta reactioneaza unitar la diferite solicitari sau agresiuni. In acelasi timp omul face parte dintr-un ecosistem care cuprinde ansamblul factorilor fizici, reprezentati de sol, apa, lumina, temperatura si ansamblul vietuitoarelor adaptate ecosistemului; de asemenea el apartine unui mediu social si familial care are un impact major asupra starii lui de sanatate. Datorita faptului ca medicul de familie are adesea de-a face cu efecte ale interactiunilor factorilor de mediu si a celor din interiorul familiilor, el are posibilitatea de a aborda integral pacientul, identificand anumite legaturi dintre modelele de imbolnavire.

2. Factorii medicali reprezentati de : Manifestari nespecifice la debutul majoritatii bolilor; perioada in care nu se prea stie la ce specialist trebuie indrumat pacientul; insa sigur el ar trebui sa mearga mai intai la medicul sau de familie; in anumite tari exista aceasta obligativitate a prezentarii initiale la medicul de familie. Aceasta implica ca medicul de familie sa cunoasca si frecventa de aparitie a bolilor, conditie care contribuie la un diagnostic corect. Debuturi atipice ale unor boli, caz in care pacientul poate ajunge la un alt specialist decat cel care-I poate rezolva problema. Coexistenta mai multor boli; unul din exemple este reprezentat de pacientii cu diverse boli cronice, care trebuie ierarhizate si tratate astfel incat sa evitam polipragmazia, aparitia reactiilor adverse sau necomplianta pacientului. Frecventa problemelor medicale pasagere: majoritatea problemelor pe care le prezinta pacientii in mod curent pot fi rezolvate corespunzator de catre medicul de familie.

3.Factori de ordin organizatoric: Compexitatea sistemului medical care datorita inmultirii specialitatilor si diversificarii unitatilor medicale, a devenit greu accesibil pantru pacienti; Inaccesibilitatea specialistilor, pentru ca oricat de performant ar deveni un sistem de sanatate, el nu poate dispune de policlinica sau spital in toate satele sau comunele, in schimb aici exista aproape constant un dispensar in care isi desfasoara activitatea cel putin un medic de familie; Discontinuitatea asistentei medicale de specialitate; in general pacientul este internat, in final el va fi trimis acasa si in continuare va trebui sa fie supravegheat de cineva, si acel cineva este tot medical de familie.

4. Factori de ordin economic: Nici o tara din lume nu este suficient de bogata pentru a putea oferi cetatenilor ei toate facilitatile de care dispune asistenta medicala. Acest fapt evidentiaza idea utilizarii eficiente a unor resurse limitate, ceea ce presupune un sistem eficient de asistenta medicala primara. Pentru a fi eficient , sistemul trebuie sa fie accesibil, sa raspunda nevoilor populatiei, sa fie integrat, sa fie eficient din punct de vedere al costurilor. Asistenta medicala moderna a devenit foarte scumpa, si singura rezolvare este ieftinirea ei pri rezolvarea directa de catre medicul de familie a problemelor de sanatate ale pacientilor sai, eliminand in felul acesta investigatiile si tratamentele inutile si uneori prea costisitoare.

5. Factorii de ordin psihologic: Medical care ingrijeste pacientul trebuie sa tina cont de factorii psihici si de personalitatea pacientului; pe langa faptul ca boala reprezinta o criza existentiala si un stres pentru pacient, trimiterea lui la specialist sau internarea in spital ii creaza pacientului o stare aditionala de teama, de cele mai multe ori in astfel de situatii starea sufleteasca a pacientului este ignorata, ceea ce conduce la accentuarea suferintei, la o stare de depresie, de resemnare care va intarzia vindecarea; deci in astfel de situatii ar trebui ca pacientul sa fie lamurit, sa i se arate compasiunea si intelegerea, sa i se ofere explicatii suplimentare daca acesta le solicita, cu alte cuvinte sa fie sustinut dpv psiho-social; acest aspect pare sa fie rezolvat destul de bine in asistenta medicala primara de catre medicul de familie ajutat de membrii echipei de lucru.

6. Factorii ce tin de necesitatea aparitiei asigurarilor medicale de sanatate: Medicul de familie ocupa o pozitie centrala in sistemele de sanatate moderne, pentru ca el asigura ceea ce specialistii nu pot asigura, si anume principala cerinta a pacientului, aceea de a asigura accesabilitatea la asistenta medicala primara.

Medicl de familie functioneaza ca un neuron motor central interpus intre pacienti ce reprezinta stimuli ce celelalte verigi ale sistemului sanitar la care poate fi indrumat pacientul (numai dupa o procesare prealabila de catre MF).

OBIECTUL SI METODOLOGIA IN MEDICINA DE FAMILIE Spre deosebire de celalalte specialitati care au ca obiectiv de activitate un anume organ sau o anumita patologie, medicina de familie are ca obiect specific de activitate: - pacientul in toata integritatea lui, integrat in mediul sau de viata si de munca, cu toate problemele si nevoile sale medicale deci omul bolnav. - probleme medicale ale omului sanatos asigurand in acest caz si preventia primara. - familia: deoarece omul se naste, traieste, se imbolnaveste, se vindeca sau moare intr-o familie, avand deci o influenta decisiva asupra starii lui de sanatate. - patologia sociala: cuprinde oamenii neajutorati si fara speranta din cauza marilor flageluri ale timpului pe care-l traim: somaj, saracie, supraaglomerare, handicapul, familiile dezorganizate etc. si ca obiectiv nespecific de activitate (adica activitati care pot fi rezolvate si de medicii de alte specialitati): -diagnosticul precoce al bolilor, realizand in acest fel preventia secundara; - preventia tertiara; - asistenta medicala continua; - ingrijirile medicale paleative din starile terminale; - probleme medicale ale comunitatii.

Metodologia de studiu in medicina de familie: aceasta specialitate este: - predominant clinica - predominant comunicationala - predominant sintetica Aceasta inseamna ca spre deosebire de celelalte specialitatii care au o metodologie predominant analitica, intrand in profunzimea fenomenelor prin analiza lor, medicina de familie are o metodologie predominant sintetica, diagnosticul bazandu-se pe observarea, anamneza si examenul clinic al pacientului, realizand in final o sinteza a ceea ce am obtinut prin aceste metode. Urmeaza etapa paraclinica, care reprezinta principala metoda de stabilire a diagnosticului de certitudine, afirmatie valabila mai ales pentru celelalte specialitati dar care nu poate fi ignorata nici de medicina de familie.

FUNCTIILE MEDICINEI DE FAMILIE 1. Asigurarea accesabilitatii la asistenta medicala a populatiei. Pentru a putea asigura accesabilitatea la asistenta medicala a pacientilor, cabinetele medicilor de familie se gasesc in teritoriu cat mai aproape de domiciliul pacientilor si numarul medicilor de familie este mai mare decat numarul celorlalti medici specialisti. 2. Supravegherea starii de sanatate a populatiei. Inainte de a asigura asistenta medicala curenta sau intrarea pacientului in sistemul sanitar, medical de familie are grija de omul sanatos si de starea de sanatate a familiei si a comunitatii. Pentru ca medicul de familie are pe lista sa mai multi pacienti sanatosi decat bolnavi, se poate spune ca pentru medicul de familie supravegherea sanatatii este daca nu mai importanta atunci cel putin la fel de importanta ca si functia de ingrijire a pacientilor. Prin diverse actiuni, indivizilor si familiilor acestora li se da posibilitatea sa contribuie la promovarea propriei sanatati, caci conform principiului din medicina de familie daca acestia nu actioneaza din proprie initiativa pentru promovarea sanatatii, atunci nici un fel de ingrijire medicala nu-I va insanatosi; deci un numar cat mai mare de pacienti este implicat in dezvoltarea si educarea acestuia simt al initiativei de a-si promova propria sanatate.

3.Asigura preventia primara, secundara, tertiara. 4.Asigura preventia specifica pentru anumite grupe de boli acute cat si cronice. Aceasta se realizeaza prin: - Vaccinarea sugarului inca din primele luni de viata pentru o serie de boli acute (tuberculoza, difterie, tuse convulsiva, rujeola, rubeola, poliomelita, hepatita B, etc.); - Administrarea de fier la gravide pentru prevenirea anemiei feriprive; - Administrarea de iod pentru prevenirea gusei endemice; - Administrarea vitaminei D si calciu inca din primele saptamani de viata pentru prevenirea rahitismului carential; Luarea anumitor masuri specifice pentru bolile care predomina intr-o anumita colectivitate. Din acest punct de vedere este necesar ca medicul de familie sa gandeasca nu numai din punct de vedere curativ, ci si din punct de vedere profilactic, pentru ca chiar daca preventia este dificila si mai putin spectaculoasa ea este absolut necesara. Astfel ca evaluarea eficientei asistentei medicale primare, este necesara nu numai evaluarea asistentei medicale, ci si analiza aspectelor de profilaxie, aspectelor sociale, politice si culturale. Ca medici de familie trebuie sa ne punem intrebari ca ex.:- Faciliteaza societatea alegerea de catre indivizi a unui mod de viata sanatos?Cum promoveaza societatea educatia sanitara?

5. Acordarea ingrijirilor medicale curente. Aceasta se realizeaza printr-o activitate zilnica de consultatii la cabinet si vizite la domiciliul pacientilor. Numarul de consultatii si timpul alocat fiecaruia depind de o multitudine de factori printre care: marimea listei de pacienti, varsta pacientilor, existenta pacientilor noi, perioada din an (concedii, epidemii), deprivarea sociala si nu in ultimul rand de varsta si sexul medicului de familie. Durata consultatiei influenteaza gradul de satisfactie al pacientului si numarul de consultatii ulterioare. Este bine ca medicul de familie sa-si puna urmatoarea intrebare legata de asigurarea unor ingrijirii medicale curente satisfacatoare. Sunt solicitarile mari cauza consultatiilor scurte, sau consultatiile scurte genereaza solicitari mari pentru ca nu satisface nevoile pacientilor? 6. Facilitarea intrarii si medierea pacientului in sistemul medical Deoarece medicul de familie nu poate rezolva singur toate problemele pacientilor sai, el este obligat sa trimita pacientul la specialist, sau in caz de necesitate sa-l interneze pe acesta in spital; in acest fel facilitand accesul pacientului in timp util la intreg sistemul sanitar.Ulterior el poate urmari traseul pacientului prin sistemul medical, ingrijirile acordate in asistenta secundara, tratamentul prescris si rezultatele lui. Cu aceasta ocazie medicul de familie isi poate verifica si corectitudinea diagnosticului de trimitere.

7. Sinteza diagnostica si terapeutica Tratand pacientul, medicul de familie trebuie sa ia in considerare toata patologia pacientului. Din policlinica unde pacientul poate fi consultat de unul sau doi specialisti, sau din spitalul de unde pacientii pot fi transferati dintr-o sectie in alta, el se intoarce la medicul de familie cu unul sau mai multe diagnostice sau tratamente; de asemenea bolnavii cronici, pot cumula cu timpul, mai multe boli care se pot influenta reciproc, si de asemenea medicamentele prescrise pot interactiona intre ele, astfel incat efectul poate fi altul decat cel astptat. De aceea in toate aceste cazuri medical de familie este obligat sa realizeze o sinteza mai ales a tratamentelor aplicate, dar si a tuturor factorilor biologici, psihologici si sociali ai pacientului. De asemenea medicul de familie printr-o conceptie sistemica, trebuie sa aiba capacitatea de a realize in fiecare moment un inventar al tuturor bolilor de care sufera pacientul, de a sesiza legaturile dintre aceste boli si de a face o ierarhizare a bolilor si a medicamentelor necesare pacientului.

8. Coordonarea serviciilor medicale in functie de nevoile pacientului; adica medicul de familie stabileste de fiecare data ce specialisti si ce servicii medicale se potrivesc intr-o situatie concreta in care se afla pacientul. 9. Supravegherea medicala continua Medicul de familie asigura continuitatea ingrijirilor medicale mai ales in bolile cronice sau recurente.In acest sens el urmareste tratamentul prescris, complianta pacientului la tratament apreciaza periodic evolutia acestor boli cronice, daca au intervenit schimbari, complicatii sau agravari, si numai in ultima instanta acolo unde este nevoie face trimiteri si la specialistii din linia a doua sau interneaza pacientul. 10.Asistenta medicala a familieai. Membrii unei familii sunt in general supusi unor infuente multiple reciproce atat de ordin fizic cat si de ordin psihic, si adesea demonstreaza potriviri genetice, astfel incat familia infuenteaza starea de sanatate a membrilor ei in sens pozitiv cat si in sens negative, de aceea mediul familial in care traieste pacientul este esential in medicina de familie. 11.Asistenta medicala a comunitatii. In acest sens medicul de familie trebuie sa tina seama de modul in care factorii sociali infuenteaza starea de sanatate a individului, sa evite influentele negative si sa cultive influentele pozitive ale mediului social.

12.Asigurarea reabilitatii si recuperarii pacientului Medicul de familie trebuie sa urmareasca modul de integrare a pacientului in munca, in familie si in societate dupa o perioada de spitalizare sau dupa anumite boli care necesitarecuperarea la domiciliu. 13.Acordarea ingrijirilor medicale terminale si paleative. In cazul bolilor care evolueaza inexorabil spre deces, medical de familie trebuie sa faca tot ce este posibil pentru a asigura o minima calitate a vietii bolnavului, incercand sa trateze simptomatic pacientul si evitand pe cat posibil durerea. 14.Cercetarea stiintifica. Medicina de familie trebuie sa desfasoare o activitate de cercetare legata de obiectul si metodele sale de studiu.

CUNOSTINTELE SI DEPRINDERILE NECESARE INDEPLINIRII FUNCTIILOR MEDICINEI DE FAMILIE Cunostintele minime necesare medicului de familie: 1.Cunoasterea etiopatogeniei celor mai frecvente boli, a bolilor cronice si a bolilor care pun in pericol viata individului. 2.Cunoasterea metodelor de preventie, de diagnostic precoce si de management in asistenta medicala primara. 3.Cunoasterea relatiilor familiale care pot genera probleme de sanatate si a modului in care bolile pot influenta viata familiala. 4.Cunoasterea factorilor de mediu si sociali care pot influenta starea de sanatate a individului si familiei. 5.Cunoasterea celor mai adecvate metode de rezolvare a problemelor de sanatate a pacientilor. 6.Cunoasterea normelor etice in cadrul relatiilor medicpacient. 7.Cunoasterea legislatiei in vigoare cu implicatii in paractica medicala.

Deprinderile necesare practicarii medicinei de familie: 1.De apune un diagnostic fizic, psihic si social in conditii de ambulator. 2.De a avea cel putin cunostinte temeinice despre stadiile incipiente ale bolilor, asfel incat sa devina specialisti buni nu in boli, ci in pacientii lor. 3.De a utiliza datele epidemiologice in activitatea curenta. 4.De a utiliza factorul timp in diagnostic si tratament. 5.De identifica factorii de risc si modalitatile de a-I neutraliza. 6.De a lua o decizie initiala in orice problema de sanatate pe care pacientul o are. 7.De a coopera cu ceilalti specialisti, cadre medii si cu alti lucratori ai serviciilor de sanatate. 8.De a organiza si conduce serviciul de asistenta medicala primara.

CONTINUTUL ACTIVITATII MEDICULUI DE FAMILIE Activitatea curativa a.La cabinetul medical: De regula aici se prezinta pacienti care in proportie de 50% au o problema medicala pasagera, 40% care au o boala cronica, restul fiind reprezentate de urgente medicale sau probleme personale fara o legatura aparenta cu starea de sanatate. Cele mai frecvente simptome pe care le acuza pacientii sunt reprezentate de : febra, dureri abdominale, diaree, tuse, disfagie, eruptii cutanate, dispnee, palpitatii, artralgii, cefalee, anxietate si insomnie. b.La domiciliul pacientului: Medicul de familie este solicitat sa faca vizite la domiciliul pacientilor care nu se pot deplasa la cabinet din cauza unor boli acute care detrmina alterarea starii generale, fie in cazul unor urgente majore, sau a unor boli cronice debilitante sau a unor boli cronice.

De asemenea medicul de familie efectueaza vizite profilactice copiilor in perioada de nou nascut si sugar. Ca activitati efectuate de medicul de familie la nivelul cabinetului se inscriu: - examinarea bolnavilor de orice varsta; - prescrierea unui tratament medicamentos; - prescrierea unui regim igieno-dietetic; - solicitarea unui anume examen paraclinic; - efectuarea unui examen de bilant; - solicitarea unui consult intr-o alta specialitate; - acordarea avizelor epidemiologice de intrare in colectivitate si a altor adeverinte medicale, concedii, etc.; - efectuarea catagrafiilor privind vaccinarea, precum si a vaccinarilor propriu-zise; - organizarea unor sedinte de puericultura; - dispensarizarea profilactica a gravidelor; - dispensarizarea bolilor cronice.

Activitatea preventiva: Pentru orice bola scopul este prevenirea. Teoretic ar trebui ca activitatea preventiva sa se desfasoare in cadrul unor consultatii destinate special acestui scop, insa practice acest lucru este putin probabil din cauza timpului dedicat activitatii curative care il solicita pe medic aproape in totalitate, astfel ca in mod uzual activitatea preventiva se imbina cu cea curativa intr-o consultatie obisniuta. Managementul cabinetului: Activitatea curativa si cea preventiva este completata cu activitatea manageriala a cabinetului care este obligatorie datorita raportarilor lunare catre casele de asigurari de sanatate. In activitatea de manager medicul de familie este ajutat de catre echipa lui de lucru, careia ii deleaga sarcini, si care este formata din asistenta de cabinet, asistenta de ocrotire, contabil, in anumite cabinete exista secretara, gestionar, etc.; acestia contribuie mai mult sau mai putin la rezolvarea a o serie intreaga de probleme medicale, administrative, de intretinere a cabinetului, de completare a actelor medicale, efectuarea de statistici si situatii lunare a gravidelor, lauzelor, bolilor cronice, etc.