Sunteți pe pagina 1din 5

Sistemul de sanatate din Franta

1 Scurta prezentare
Modelul sistemului de sanatate francez se remarca prin natura sa hibrida, rezultata
dintr-o combinatie complexa intre sectorul privat si cel public din punct de vedere al ofertei si
al finantarii. Sistemul este fondat pe asigurari de sanatate obligatorii, si completat intr-o mare
masura de asigurari voluntare private.
Acoperirea este cvasiuniversala. Atat sectorul spitalicesc cat si medicina ambulatorie
ofera o vasta gama si un volum aproape nelimitat de servicii de sanatate si pacientii se bucura
de o libertate totala de consultare. Sistemul pare performant din punctul de vedere al
asteptarilor populatiei. In termeni de speranta de viata si de mortalitate, Franta se claseaza in
primele randuri in cadrul U. Sanatatea publica prezinta totusi puncte slabe, cum ar fi
incidenta SI!A care este foarte puternica, consumul de alcool si tutun. Mortalitatea difera
mult in functie de clasa sociala lucru ce ingri"oreaza din ce in ce mai tare.
#resterea cheltuielilor cu sanatatea si adancirea deficitelor securitatii
sociale,combinate cu incetinirea cresterii economice,persistenta unei rate ridicate a
soma"ului,si imbatrinirea populatiei constituie o preocupare ma"ora. Sistemul francez este
unul dintre cele mai raspandite in U. $oliticile de dominatie a cheltuielilor vizeaza limitarea
ofertei.
2 Populatia si starea de sanatate
In anul %&'( populatia Frantei numara )**+,,'- milioane de locuitori. Franta se
incadreaza in media europeana la repartizarea pe categorii de varsta astfel. (&,+&/ tineri sub
%0 de ani1 media U-%+,'&/2, si '+.*/ persoane in varsta de peste )* ani, procent
comparativ apropiat cu media U-',,%&/, dar conform studiilor se asteapta o rata de ,.%/ in
anul %&%& care este inferioara mediei europene prevazute la ,.-/.
In "ur de +*/ din populatia franceza se afla concentrata intr-un numar restrans de zone
urbane. In zona metropolitana sunt '% milioane de locuitori, alte mari orase cum ar fi 3ille,
34on sau Marseille numara peste un milion de locuitori.

3 Speranta de viata
In anul %&'% a fost de ,0.+ ani pentru femei 1U-,%,02 si de +, ani pentru barbati 1U-
+),,2. Se observa ca ambele valori sunt ridicate fata de media U.
Franta prezenta in '--( cea mai "oasa rata a mortalitatii din cadrul U si anume 0.' decese la
'&&& locuitori.
Mortalitatea infantila a fost estimata la 0.' decese la ' &&& de nascuti vii in anul %&''
si este inferioara mediei U.
5olile cardiovasculare si de cancerul reprezinta principalele cauze de deces. 6ata
mortalitatii masculine cauzate de cancer este foarte ridicata. $entru femei cauza principala de
deces o reprezinta bolile cardiovasculare.
Indicele !MF al sanatatii in domeniul stomatologic a fost in %&'( de +'., la '&&&&&
de locuitori.
#onsumul de alcool este ridicat in Franta si a fost estimat in anul %&&(-%&&* la '(.))
litri pe persoana, net superior in comparatie cu media U de ''.% litri. In prezent )(/ din
barbati si (&/ din femei consuma cel putin un pahar de alcool pe zi.
In %&'% consumul de tutun a fost superior mediei U pentru barbati si inferior pentru
femei .(,/ la barbati si %&/ la femei toti fumatori de mai mult de '* ani, 1media U (+.'/-
barbati, %*.'/-femei2.
Inegalitatile sociale sunt marcante. 6iscul unei morti premature este mai ridicat pentru
categoriile defavorizate si pentru muncitorii necalificati. Finantarea si organizarea sistemului
de sanatate
4 Structura sistemului
Statul "oaca rolul cel mai important in cadrul sistemului de sanatate francez. Acesta isi
asuma responsabilitatea pentru protectia tuturor cetatenilor.7uvernul central se ocupa de
sanatatea populatiei in general si in ansamblu de sistemul de protectie sociala, controland
relatiile intre diferitele organisme financiare, exercitand tutela sa asupra sectorului spitalicesc
public si organizand pregatirea profesionala in domeniul sanatatii.Ministerul Muncii si
Solidaritatii si Secretarul de Stat pentru sanatate, asistati de organisme precum Agentia
medicamentului formeaza baza politicii de sanatate la nivel national. Inaltul #omitet de
Sanatate $ublica prezidat de Ministrul Sanatatii fixeaza obiectivele de sanatate publica.
Agentia 8ationala de Acreditare si valuare in Sanatate1A8AS2 are misiunea de evaluare a
practicilor medicale, a calitatii si a performantelor stabilite de sectorul de sanatate public si
privat.
3a nivel regional, cele %% de !irectii regionale ale problemelor de sanatate si sociale
1!6ASS2 implementeaza planificarea echipamentelor sanitare si sociale si asigura urmarirea
ei prin 9 carduri sanitare : care fixeaza numarul de paturi pe specialitatii si pe zone si
stabileste reguli pentru instalarea echipamentelor medicale costisitoare.
Sistemul asigurarilor sociale de sanatate obligatorii are o acoperire cvasiuniversala.
Finantarea sistemului de sanatate se bazeaza in principal pe cotizatii din partea
anga"atorilor si din partea salariatilor, ce reprezentau in %&'%, '0.,/ din venitul brut 1firmele2
si ).,/ din salariu 1 anga"atii2. $ensionarii contribuie cu un procent inferior.
Sistemul de asigurari de sanatate francez acopera in proportie de +0/ cheltuielile
totale din domeniul sanitar.; cota de ).,/ din cheltuieli este acoperita de mutualitate si */
de asigurarile private. Fiscalitatea contribuie cu mai putin de (/, in timp ce participarea
directa a pacientilor la costuri se ridica la mai mult de '(/.
Asigurarile de sanatate "oaca un rol ma"or in fixarea tarifelor pentru furnizorii de
ingri"iri de sanatate private.7uvernul determina nivelul de finantare al spitalelor publice.
Spitalele publice sunt finantate prin alocatii globale calculate la nivelul cheltuielilor
din anul precedent. Serviciile sunt platite pe o baza zilnica. $ersonalul spitalelor publice este
salariat la fel si cel din institutiile private si este in general renumerat pe baza documentelor.
Spitalele private sunt finantate dupa o formula ce combina pretul pe zi de spitalizare
cu plata pe baza documentelor.
In cadrul sectorului ambulatoriu medicii sunt renumerati pe baza documentelor
conform unor tarife conventionale.
Medicamentele rambursabile sunt cuprinse intr-o lista. $returile si proportia coplatii
sunt stabilite prin decret ministerial.$rodusele ;<# cu vanzare libera care nu sunt
rambursabile nu sunt reglementate de catre stat.$rocentul de participare a pacientilor la costuri
este in medie de %&/ , dar variaza de la zero 1pentru medicamentele de stricta necesitate2
pana la )*/ pentru medicamentele de confort. 8u exista plafon bugetar pentru cheltuielile cu
medicamentele.
Personalul medical in sistem.
!ensitatea medicilor titulari in %&'' a fost de (&),, pentru '&& &&& locuitori numar
superior fata de media europeana. 8umarul specialistilor este egal cu cel al generalistilor.
$roportia medicilor in ansamblul personalului sanitar --.*/ in anul %&'( eeste considerabil
inferior mediei U 1'*2.Sistemul sufera de o lipsa acuta de infirmieri calificati, meseria de
infirmier nefiind printre cele favorite in Franta.
!imensiunea efectivului de profesionisti care lucreaza in domeniul sanatatii in Franta
$rofesionisti in
domeniul sanatatii
!ensitate la '&&&&&
de locuitori
Media in candrul U. Anul
Medici titulari %-& %,& %&''
Medici generalisti '0& ,& %&'%
Specialisti si
consultanti
'0& ''& %&''
Stomatologi +& )& %&''
Infirmieri calificati *+& +&& %&'%
Famrmacisti '&& ,& %&''
Prioritati actuale
Stabilizarea asigurarii de sanatate, care este considerabil scazuta datorita incetinirii
economice si cresterii soma"ului, detine primul loc in ordinea prioritatilor. #autarea unui
echilibru intre diferitele sisteme de ingri"iri ramane o prioritate. Masurile se orienteaza catre
rationalizarea si reducerea structurilor in cadrul cardurilor sanitare, astfel sunt orientate catre
controlul difuzarii tehnologiilor medicale de varf.
Introducerea principiului de dezvoltare globala in sectorul spitalicesc pare ca a reusit
sa limiteze cresterea cheltuielilor, dar tentativele de a controla cheltuielile in sectorul
ingri"irilor medicale primare au intampinat o puternica ostilitate din partea opiniei publice si
a medicilor cu libera practica.
Unul din proiectele in curs, vizeaza limitarea cheltuielilor in sectorul ambulatoriu si
fixeaza obiective nationale insotite de sanctiuni colective sau individuale in cazul depasirii
plafoanelor.
Agentia 8ationala de Acreditare si valuare in Sanatate 1A8AS2 asigura dezvoltarea
de programe de asigurari de calitate si de evaluare a tehnologiilor medicale in Franta.
Introducerea dosarelor medicale are in vedere evitarea prescriptiilor excesive.
$uncte slabe si puncte forte ale sistemului sanitar din Franta
$uncte forte .
= Sistemul de sanatate francez ofera servici de calitate, cu libertatea de alegere si in
general fara liste de asteptare pentru tratamente.
= Accesul la serviciile medicale este egal pentru toata lumea si spre deosebire de alta
tari, oamenii pot beneficia de tratamentele de care au nevoie indiferent de statutul lor
social sau de locul de munca.
= Fiecare are o asigurare sociala de sanatate care acopera aproximativ )*-+&/ din
costul serviciilor medicale si al medicamentelor. $entru asta, cetatenilor li se retine o
suma de bani din salariul lunar.
= ;rice bolnav se poate adresa oricarui specialist > chiar daca este vorba de cel mai
renumit profesor dintr-un domeniu > sau unei clinici private de prestigiu. Sunt servicii
medicale performante si accesibile, iar daca ai platit asigurarea, beneficiezi de ele fara
probleme. !aca nu, platesti cheltuielile.
$uncte slabe .
= 3ipsa acuta de infirmieri, meseria nefiind prea cautata in randul tinerilor?
= Se inregistreaza un numar tot mai mare al bolnavilor de SI!A, al consumatorilor de
alcool si tutun?
= Mortalitatea variaza foarte mult in functie de clasa sociala
5I53I;76AFI.
@@@. zf.ro
@@@. indexmundi.com
@@@. ziare . ro
@@@. @icAipedia .ro
@@@. efranta .ro
stirileprotv.ro
paris. mae. ro
@@@. mmuncii .ro
@@@. insse. ro
epp.eurostat.ec.europa.eu
7rup Scolar Sanitar BCasile CoiculescuD
;radea
SIS<MU3 SA8I<A6
F6A8#E
Intocmit. #rainic #osmin
Anul I clasa. 5
%&'0