FARMACIE SI CARTOGRAFIE.

O ISTORIE ÎN IMAGINI A FARMACIILOR DIN MUNTENIA

pr. prof. dr. Paul Iulius NEGOIŢĂ

Tristeţea unui oraş

Unul dintre ziarele locale' publică cu ritm1c1tate rubrica de istorie
intitulată: „Buzăul de azi, Buzăul de ieri". În fiecare săptămână, articolul
debutează cu următorul text: „Devenit oraşul farmaciilor, al second hand-urilor
şi al caselor de pariuri", Buzăul rămâne, în arhivele şi în amintirea celor mai în
vârstă, locul vechilor comercianţi din strada Târgului, al caselor cu arhitectură
deosebită şi al oamenilor care au excelat în diferite domenii.
Antiteza dintre trecutul şi prezentul Buzăului este vizibilă. Buzăul
începutului de veac XIX aproape a dispărut. Urme scăpate de sub buldozere se
mai văd ici şi colo. Au dispărut vestigii materiale, şi, din păcate, oraşul a
încăput pe mâna unui tip de administraţie catastrofală sub aspect moral şi
edilitar. Ne-am făcut de poveste!
Într-un roman recent, în care locul de desfăşurare a evenimentelor este
oraşul nostru, romancierul Claudiu Soare ne introduce în paginile cărţii astfel:
„La Buzău cireşii nu înfloreau de silă ... " 2 .
Sumbra descriere este anterioară evenimentelor din anul 1989, dar
tipologiile celor care conduc destinul acestei comunităţi supravieţuiesc şi
astăzi. Faptele şi actele vorbesc în locul tăcerilor vinovate. Rezultatul?!
Mutilarea arhitecturală, morală şi socială în formă continuată transformă zi de
zi Buzăul într-un oraş al „reperelor mici", precum Second hand-urile şi casele
de pariuri, precum şi al farmaciilor uşă-n uşă.
Dacă primele două spun ceva despre sărăcia acestui târg, numărul mare
de farmacii este un indiciu referitor la impactul pe care l-a avut politica

Este vorba de o rubrică săptămânală care apare în cotidianul buzoian Opinia.

Claudiu Soare, Tratament împotriva revoltei. Ed. Humanitas, Bucureşti, 2014.

Analele Buzăului VII, Buzău, 2015, p. 91-116.

https://biblioteca-digitala.ro
92 P. I. Negoiţă

iraţională a administraţiei locale, care a determinat oraşul , prin lipsa politicilor

economice, să îmbătrânească forţat.
Chiar şi aşa, numărul farmaciilor este peste necesităţile etice sau legale
impuse de principiul demografic. Corupţia naţională dar şi locală, acordul
vinovat al conducerii Colegiului Fannaciştilor Buzău în perioada 2000 - 201 O
şi lipsa de viziune economică şi transparenţă decizională a celei mai slabe
administraţii din istoria urbei au dus în derizoriu una dintre cele mai importante
activităţi din viaţa oricărei localităţi - Farmacia. Interesele oculte şi
interpretarea cu nuanţe particulare a legii a dus la supra încărcare a comunităţii
cu un serviciu devenit pur comercial, care nu ajută ci apasă pe sănătatea şi
bugetul oamenilor, deoarece pacientul devine pe zi ce trece un mijloc economic
de supravieţuire a lanţului comercial, interesat direct să colecteze banii aici,
pentru a-i transfera apoi la finna-mamă, undeva, în afara bugetului local.
Dar nu mereu a fost astfel. Fannacia veacurilor trecute era o „prezenţă
vindecătoare'', şi un reper cultural şi profesional. Fam1acia se distingea prin
arta vindecării profesate cu devotament de un farmacist şi prin arhitectura
spaţiilor în care funcţiona. În veacurile trecute sediul în care funcţiona farmacia
dădea valoare culturală prezenţei instituţiei în centrul vechilor oraşe.
Pornind de la ultima afirmaţie , ne-am propus să readucem atmosfera
urbană a vremurilor ce s-au scurs, utilizând material cartografic. Cum Farmacia
secolelor XVII-XX nu era o activitate cu „tendinţe inflaţioniste" şi sub aspect
numeric, am selectat material iconografic pe care l-am organizat geografic,
având ca element de reper „graniţele" regiunii istorice Muntenia.
Farmacia - succinte repere istorice
Primii întreprinzători care au deschis spiţerii în Ţara Românească au
fost din afara principatului, cei mai mulţi veniţi din Transilvania. Din anul
1797 era instituită de domnitor obligativitatea spiţerilor de a se confonna
farmacopeii austriece din 1780.
------l, · 11 •\ l \~t \ J. n1•01~
,oi.\ >(.!~, • t<"-t U1

l\4\l"'T „

"PHARMACOPEA AUSTRIACO PROVINCIALE" din I 780,

aflată la Muzeul Farmaciei din Sibiu

https://biblioteca-digitala.ro
Fam1acie şi cartografie ... 93

În perioada cuprinsă între 1800 şi intrarea în vigoare a Regulamentului

Organic, mai multe acte domneşti pennit înfiinţarea de fannacii la Bucureşti ,
Iaş i , Piatra-Neamţ, Fălticeni , Bârlad, Dorohoi .
Ulterior, prin Regulamentul Organic intrat în vigoare în anul 1831 în
Ţara Românească (urmat şi de Moldova în 1832), s-a creat cadrul general de
reglementare a regimului acestor unităţi sanitare.
Actul constituţional cuprindea un capitol special dedicat farmaciilor, care
unnau să funcţioneze sub controlul a două comitete ale sănătăţii, unul aflat la
Iaşi şi altul la Bucureşti (alcătuite din ministrul de interne, ministrul de război,
inspectorul carantinelor şi medicul şef).
Nimeni nu putea conduce o farmacie dacă nu avea diplomă de farmacist,
fannacopeea admisă fiind cea austriacă . Dreptul de a deschide o farmacie se
dădea numai în temeiul unui act domnesc. Fiecare fannacie avea obligaţia de a
da gratis medicamente bolnavilor săraci în valoare de 1OOO de lei, aceasta fiind
scutită de alte dări către stat. Abaterile de la Regulamentul Organic cu privire
la funcţionarea farmaciilor se amendau de la 100 la 1OOO piaştri. Condiţiile
existente în Principatele Române, precum ş i precizările cuprinse în
Regulamentul Organic, au impuls'ionat înfiinţarea unui număr mare de
farmacii .
„·---

IPITI \ \~[E\Tl'_ \ I rrr.tr [\T~1

Ul'l'\\IK
DPl\Qlll lTli..~I llUllllll t

I. •.•

"'
I
....
Regulamentele Organice din Ţara Româneas că ş i Moldova

Majoritatea medicamentelor comercializate în vechile spiţerii , denumite

apoi farmacii , erau aduse la început din Sibiu şi Braşov , ulterior din Capitală
(aici primii spiţeri au fost menţionaţi în secolul al XVII-lea).
În 1830 era cunoscută în Bucureşti spiţeria lui Carol Schulerus (Carol
Şuleru) , care este pomenită ulterior ş i în 1832 la Hanul Şerban-Vodă.
În anul 1832 se deschide la Brăila spiţeria denumită „La Pajura Română"
/„Aquila română", de către Constantin Hepites, medicul Carantinei (a fost
mulţi ani primar al Brăilei , dar şi profesor la Şcoala Naţională de Medicină şi
Farmacie, creată de Carol Davila, calitate în care a redactat prima farmacopee

https://biblioteca-digitala.ro
94 P. I. Negoiţă

românească, primul reţetar famrnceutic, unul dintre primele din Europa).

Dotată cu un laborator, a ajuns cea mai cunoscută unitate farmaceutică din
toată Muntenia (unnătoarele unităţi înfiinţate la Brăila au fost „Farmacia
Berechet", construită în 1858, apoi Famrncia „Union" în 1864 - în 1875 devine
„Fannacia Curţii Regale" - şi Farmacia „Faltis", intrată în funcţiune în 1897 şi
funcţionând şi în prezent).
Prima fannacie din Brăila a funcţionat în perimetrul Cazinoului (devenit
„Marele Hotel Francez"), la parterul destinat prăvăliilor.

Brăila. Marele Hotel Francez, la parterul căruia a funcţionat prima farmacie

În 1833 se deschidea prima spiţerie din Râmnicu-Vâlcea - „Salvator"

(au urmat altele în 1834 şi 1853). În anul 1836 este semnalată existenţa mai
multor spiţerii la Piteşti. Legislaţia cu privire la farmacii s-a completat în 1868
cu Decretul nr. 1300 dat de Domnitorul Carol I, prin care se acordau

https://biblioteca-digitala.ro
Fannacie şi cartografie ... 95

concesiuni pentru deschiderea de fannacii în oraşele şi târgurile care solicitau

acest lucru, cu obligaţia ca în localitatea respectivă să activeze cel puţin un
medic. Concesionarea se făcea pe bază de concurs publicat în Monitorul
Oficial, numai fannaciştilor români, iar când aceştia lipseau, ş i fam1aciştilor
străini şi nu erau transmisibile prin vânzare, încheiere sau moştenire.
Farmacia şi cartografia
Trebuie, însă, reţinut faptul că multitudinea de imagini vine să confirme
prezenţa fannaciei în peisajul urban, alături de unele din cele mai de seamă
construcţii. De asemenea, imaginile redate refac parţial peisajul de altădată al
oraşelor, străzilor, pieţelor, locurilor aglomerate şi vadurilor în care acestea au
funcţionat.
Din imensul material iconografic consultat, au fost identificate şi
selectate ilustratele care au legătură certă cu tema abordată. Referirea se face
atât la farmacii , cât şi la drogherii. Deşi fiecare piesă cartografică merită o
descriere, am apelat la scurte texte doar în cazul fannaciilor celebre ale
timpului. Vechimea pieselor cartofile reţinute se întinde pe o perioadă cuprinsă
între apariţia cărţii poştale ilustrate în circuitul poştal - la sfârşitul secolului al
XIX-iea, şi continuă cu prima jumătate a secolului al XX-lea, până în anul
1940, intervalul prezentând cel mai mare interes pentru colecţionari.
Cea mai veche ilustrată pe care apare clar o imagine a unei farmacii, este
o litografie cu inundaţiile de la Tulcea din anul 1897. Desenul redă clădirea
înconjurată de ape, pe frontispiciul căreia este înscris de două ori cuvântul
„F ARMACIA" .

Prima carte poştală ilustratăcu Tulcea, cu Farmacia cuprinsă de ape (dreapta) în

timpul marilor inundaţii din anul 1897

https://biblioteca-digitala.ro
96 P. l. Negoiţă

Există însă şiimagini mai vechi, aşa cum este fotografia realizată la 1875
de Carol Popp de Szathmary cu Piaţa Teatrului din Bucureşti , unde o veche
fannacie apare pe aliniamentul clădirii Hotelului Hugues.

Bucureşti. „PHARMACIE ", aproape de Hotelul Hugues (Piaţa Teatrului)

Parcurgând colecţia de imagini am constatat că unele obiective apar

într-un număr impresionant de ilustrate, cum ar fi spre exemplu Farmacia Ţinc
din Galaţi , sau Drogheria I Farmacia Sf Gheorghe din Bucureşti. Din motive
de spaţiu editorial am păstrat doar una dintre aceste imagini.

O istorie în imagini a farmaciilor din Muntenia

1.1 . Vechi fannacii din Bucureşti.

Cele mai vechi ilustrate din Bucureşti care confirmă prezenţa farmaciilor
şi drogheriilor, sunt din preajma anului 1900.

https://biblioteca-digitala.ro
Fannacie şi cartografie ... 97

„Bucuresci". Farmacia de lângă Palatul Poştelor, la 1900 (Calea Victoriei)

u
Bucureşti. Aceeaşi locaţie ca precedenta, cu titulatura de „Drogherie"

https://biblioteca-digitala.ro
98 P. I. Negoiţă

Bucureş ti. Farmacia din Piaţa Palatului

Bucureş ti. Farmacia ,,I. Mătăsaru " de pe Calea Victoriei

https://biblioteca-digitala.ro
Farmacie şi cartografie ... 99

Bucureşti. Farmacia, Drogheria şi PaJjumeria Teatrului, de pe

Calea Victoriei, cu un panou publicitar ce domină faţada clădirii

Bucureşti. Idem, Farmacia de pe Calea Victoriei

https://biblioteca-digitala.ro
100 P. I. Negoiţă

Bucureşti. Drogheria de pe Bulevardu! Elisabeta Doamna

Bucureşti. „Drogheria Venus" din Piaţa Teatrului

https://biblioteca-digitala.ro
Farmacie şi cartografie ... 101

Bucureşti. Două imagini cu Farmacia de pe Calea Victoriei

https://biblioteca-digitala.ro
102 P. I. Negoiţă

Bucureşti. Farmacia de lângă Restaurantul Capşa (Calea Victoriei)

Bucureşti. Drogherie pe Calea Victoriei

https://biblioteca-digitala.ro
Farmacie şi cartografie ... 103

Bucureşti. Farmacia din zona Străzii Regale

Bucureşti. Farmacia „Belmont"

https://biblioteca-digitala.ro
104 P. I. Negoiţă

Bucureşti. „Drogheria Sf Gheorghe" (Piaţa Sf Gheorghe,

fostă a Romei), una din cele mai mediatizate imagini

Bucureşti. Idem, Drogheria Sf Gheorghe

https://biblioteca-digitala.ro
Farmacie şi cartografie ... 105

Bucureşti. Drogheria Sf Gheorghe, ca şi precedenta, dar la o dată diferită

~„ I.
Bucureşti. Drogheria Sf Gheorghe, cu mulţimea de reclame pe faţadă

https://biblioteca-digitala.ro
106 P. I. Negoiţă

Bucureşti. Drogheria Sf Gheorghe, cu mulţimea de reclame pe faţadă

Bucureşti. Drogheria de pe Strada Griviţei, cu reclamă dominantă pe acoperiş

https://biblioteca-digitala.ro
Farmacie şi cartografie ... 107

Bucureşti. Idem, Drogheria de pe Strada Griviţei,

dintr-o altă perspectivă şi la o altă dată

Bucureşti. Drogherie pe Uliţa Mare din Mahalaua Târgului

https://biblioteca-digitala.ro
108 P. I. Negoiţă

Bucureşti. Drogheria „ D. G. Diamandi "

1.2. Brăila .
Farmacia Regală Berechet a fost „farmacie cu hrisov domnesc",
construită în anul 1858 de arhitectul italian Zambetti pentru farmacistul grec
Sofocle Rasty Petzalis, cu titulatura de „Farmacia Esculap". În 1883 este
trecută ginerelui, prof. Mina Minovici, care în 1921 o vinde colonelului -
farmacist C. Ionescu-Berechet (editor al revistei „Farmacia română",
preşedintele Colegiului farmaciştilor brăileni, senator). Farmacia funcţiona la
parterul clădirii , la etaj fiind locuinţa farmacistului. În prezent clădirea ţine de
Teatrul „Maria Filotti".

Brăila. Farmacia Berechet (actuala intrare a artiştilor Teatrului Maria Filotti)

https://biblioteca-digitala.ro
Farmacie şi cartografie ... 109

Brăila. Farmacia de pe Calea Regală (medalioane Asclepios şi Hygea)

Farmacia ,,Faltis" a fost întemeiatăde Ion Faltis, care profesase anterior

la Slatina şi Râmnicu-Sărat, fiind deschisă în anul 1897. A trecut prin mai
multe schimbări, dar funcţionează şi astăzi.

Brăila - Strada Galaţi. „ Farmacia F altis " se află în clădirea cu turn

de pe partea stângă pornind din centrul oraşului

https://biblioteca-digitala.ro
11 o P. I. Negoiţă

1.3. Ploieşti.

Ploieştiul vechi. Farmacia de la Palatul Băilor Municipale

--=- -
Ploieşti PrimDria (Centru)
Ploieşti. Drogheria din centrul oraşului, lângă Primărie

https://biblioteca-digitala.ro
Fannacie şi cartografie ... 111

Plceşil.

Ploieşti. Drogherie în Piaţa Centrală (Unirii)

Ploieşti. Farmacia de pe Strada Mihail Kogălniceanu

https://biblioteca-digitala.ro
112 P. I. Negoiţă

Ploieşti. Idem, Farmacie p e Strada Mihail Kogălniceanu,

dintr-o perspectivă mai îndepărtată

Ploieş ti - O altă.farmacie la începutul secolului al XX-iea

https://biblioteca-digitala.ro
Farmacie şi cartografie ... 113

1.4. Câmpina.

Câmpina. Drogherie pe Strada Carol (perioada interbelică)

1.5. Giurgiu .

Giurgiu. Farmacia „M Paraschivescu"

https://biblioteca-digitala.ro
114 P. I. Negoiţă

Giurgiu. „Farmacia Crucea Albă " de pe Strada Olari

1.6. Alexandria.

Alexandria. „Drogheria Medicinală " de pe Strada Carol

https://biblioteca-digitala.ro
Farmacie şi cartografie ... 115

1.7. Buzău .

Buzău. „Farmacia Românească"

1.8. Râmnicu-Sărat.

Râmnicu-Sărat. Farmacia „ Flora " de pe Strada Victoriei

https://biblioteca-digitala.ro
 116 P. I. Negoiţă

Consideraţii finale
Farmacia a reprezentat un reper important în peisajul urban al secolelor
trecute. Naţionalizarea farmaciilor a dus la dispariţia celor mai multe farmacii
istorice. Cu ajutorul pieselor de cartofilie se poate restabili istoria acestei
institutii
'
deosebit de valoroasă în viata
'
comunitătilor. Procesul de nationalizare
' '
a farmaciilor a laicizat un domeniu care avea mistica şi arta sa. Distrugerea
continuităţii din istoria farmaciei şi pierderea farmecului de altă dată este
evidentă. În acest context, recuperarea imaginilor din trecut devine o obligaţie
şi un act de responsabilitate istorică.

PHARMACY AND MAPPING - A HISTORY

IN IMAGES OF PHARMACIES IN W ALLACHIA

Abstract

The pharmacy was an important benchmark in the city landscape of

centuries past. The nationalization of pharmacies led to the disappearance of most
historical pharmacies. By means of maps, one can redefine the history of this
institution of particular value in the lives of communities. The pharmacy
nationalization process has revealed the secrets of a profession that held its own
mysticism and craftsmanship. The destruction of the continuous history of the
pharmacy and the loss of former days' charm are obvious. In this context,
recovering images from the past becomes an obligation and an act of historical
responsibility.

https://biblioteca-digitala.ro