Prin Tara Sultanilor Impreuna cu

Adela Mariana V.Leoveanu si Ionut Horia T.Leoveanu

La inceputul lunii mai,mai exact 30 aprilie 2019-05 mai 2019 am facut o
frumoasa,minunata,remarcabila excursie la Istambul impreuna cu sotia mea ADELA
MARIANA V. LEOVEANU.Biletele au fost cumparate de sotia mea cu mult timp
inainte,cam din toamna anului 2018 de la Agentia «Viotrop Travel »,,care lucreaza in
conditii de parteneriat cu Agentiile « Christian Tour » si « Hello Holidays ».Din capul
locului vreau sa mentionez ca eram pentru a doua oara in « Tara Sultanilor »,dupa ce in
cursul lunii aprilie 2019 vazusem tot alaturi de sotia mea frumoasa si grandioasa
Capadocia prin aceeasi agentie de turism « Viotrop Travel »,pentru care am tot respectul
si recunostinta pentru aceste doua excursii,dar si pentru gama variata de oferte minunate
puse la dispozitia clientilor care le trec pragul,si sper sa ne tina mereu la curent cu ceea ce
au nou in plan de excursii interne si externe.Se pare ca de data aceasta firma partenera
pentru excursia de Istambul a fost Agentia de Turism « Hello Holidays ».In ultimii patru
ani am calatorit mult,alaturi de Adela si nu ne vom opri in a mai face si alte excursii peste
frontiera dar si in tara.Am vazut mult tari,orase si capitale.Am calatorit si prin tara
noastra draga Romania,unde chiar avem locuri minunate,cu oameni minunati si
primitori,dar din pacate cu mare durere,si un mare regret trebuie sa marturisesc nu le stim
sau nu le vrem sa le valorificam si promovam pe « piata turismului intern si
international ».Lucrul acesta real,dar din pacate cumplit de adevarat dupa parerea mea ar
trebui sa constituie un mare semn de alarma pentru mai marii tarii care ne conduc
destinele,ne guverneaza aceasta mioritica tara in care mai avem resurse materiale,ale
solului,subsolului,naturale,istorice si turistice. Un pic nostalgic,un pic mai conservator,un
pic mai antic,din copilarie visam sa ma plimb,sa hoinaresc,sa vad tara,lumea,sa cunosc pe
viu locuri,tari,civilizatii,sa cunosc oameni,culturi,religii,traditii noi.In vremea copilariei
mele toate aceste erau doar « fictiune »,ce o puteam intelege doar din :Drumuri
Europe,Teleenciclopedia,Dallas,Linia Maritima Onedin.Nu erau foarte numeroase
obtiunile noastre.Ba NU era si MIHAELA de la 19.20-19.30.In acei ani aceste lucruri
nu erau posibile din cauza regimului totalitar comunist,apoi anii au trecut si pentru mine
si a venit timpul liceului,pregatirii pentru cariera profesionala de medic care cerea multe
sacrificii si multa invatatura deoarece admiterea nu era ca acum prin « concurs de
imprejurare,dosare,doua sesiuni de Bacalaureat etc ».Anii si timpul nu iarta,sunt singurile
lucruri care trec ireversibil,iremediabil,care nu mai pot fi reparate sau modificate,care ne
pot influenta de cele mai multe ori viitorul,viata,o alta sansa.Acesti ani au trecut si odata
cu ei au adus imbatranirea bunicilor,parintilor,matusii,ani care au venit cu boala,suferinta
spitalizari.Moral,omeneste a fost sa le fiu alaturi pana in ultima clipa a vietii cand
inevitabilul a venit si au trecut la ce le sfinte.Asa ca visul copilariei mele se lasa tot mai
mult asteptat si parca devenea incert,nerealizabil.Acum cu trecerea anilor visul a devenit
o arzatoare realitate,o dorinta implinita !Gandurile « unui purtator de inima »,sunt
adunate intr-un album de fotografii.Pentru mine fotografierea si filmarea sunt mai mult
decat o pasiune,este o modalitate prin care traiesc,retraiesc emotiile pozitive,uneori
posibil si negative(functie de situatie),a momentelor imortalizate in acele clipe.Pentru
mine noianul de fotografii,zeci de fotografii facute in decursul anilor,fotografii care le fac
oriunde,fiind pasionat si de fotografierea instantanee este un album,o adevarata carte
mereu vie care dezvaluie trairi,emotii,sentimente,ganduri intime,momente de calda,dulce
melancolie.Un album de fotografii,este ca o poveste de lunga durata despre viata,despre
trecutul fiecaruia dintre noi,o poveste sentimentala,despre ce spera un « visator »,alaturi
de fiinta draga inimii si sufletului lui,care rabdatoare,indulgenta,usor sau mai putin usor
accepta din dragoste reciproca chiar si aceasta nebunie…. « hobby pentru fotografie ».Ea
incearca sa inteleaga….fotograful si trairile pe care le simte acesta ajungand chiar sa il
incurajeze si sustina desi nu intotdeauna are buna dispozitie,si..si..si,atunci cu sonorul dat
pe minim « gandeste,gandeste,….si iar gandeste ».Fotografiile sunt reunite
in :fericire,iubire,pasiune,exaltare,durere.Ele fotografiile sunt un baleaj intre extremele
vietii,cele de mijloc sunt INSASI VIATA CU BUNE SI RELE !Toate acestea fac parte
din noi.Cu totii le-am trait macar odata in viata,devenind relevante pentru spectacolul
nastere-viata-moarte ! Prin fotografii,prin fotografiere ne eliberam,ne detasam noi insine
de povara si greutatea disconfortului trairilor bune sau rele si pornim la drum alaturi de
cei dragi,de partenerii de viata,de cei iubiti,de cei pe care ii vom cunoaste in
excursii,drumetii,petreceri,revederi cu diferite ocazii,alaturi de gandurile lor si ale celui
care fotografiaza sau filmeaza ganduri pe care de cele mai multe ori le simtim ca fiind ale
noastre.Astfel ne contopim intr-o singura fiinta,intr-o singura celula care ne da puterea sa
trecem mai usor,mai lin prin toate incercarile vietii.Trialul imagine-text-cuget creeaza un
univers propriu bine definit in care ne cunoastem,ne recunoastem si ne contopim cu
propria poveste si interpretare a vietii determinata de experienta personala.Astfel le dam
un singur nume : « FAMILIE,DRAGOSTE,IUBIRE ».In goana noastra nebuna prin
aceasta viata incerta,relativa,mai mult sau mai putin scurta(nimeni nu poate sti acest
lucru), ar trebui sa ne focusam pe cel drag de langa noi,sa il iubim,si sa cerem doar iubire,
sa calatorim intr-un univers plin de imagini,mereu ghidati de gandurile « purtatorului de
inima ».Ajungi in viata la un moment cand NU mai esti dispus pentru nici un
compromis,nu mai esti dispus sa accepti chiar totul,sa dai socoteala de ceea ce faci si nici
sa executi la comanda tot ce ti se pretinde fara a se tine seama ca fiecare avem o
viata,doar o viata « alaturi de fiinta draga pe care uneori o asteptam chiar zeci de
ani ».Este timpul sa facem lucruri care ne plac,care ne aduc bucurie, o bucurie cat de
mica pe care o dorim,e timpul sa fim narcisisti cu noi si cu fiinta draga alaturi de care am
decis sa pornim in viata.Sa stim sa pretuim si sa traim clipa,sa nu mai fim ghidati de
imboldul ca avem obligatii.Obligatiile trebuie rasfrante doar pentru partenerul de viata si
in rest absolut pentru nimeni.Viata poate ar constitui o obligatie fiind unica,iar obligatia
ceruta de ea este pacea,armonia,dragostea pentru frumos si EXCLUDEREA
SINGURATATII CARE ESTE CEVA HILAR,ORIBIL,DUREROS !

Timpul trece ireversibil,trece neiertator si uneori nu mai putem opri nici macar
pentru un minut viata in loc.Atunci regretam,regretam,oftam.Inima,mintea,sufletul
lucreaza doar impreuna si incearca sa descifreze mesajul si semnificatia transmisa de
aceste relee,de care creatorul nu s-a putut detasa cand a conceput fiinta umana.Valoarea
imaginilor ramase pe pelicula fotografica sau cardul de memorie nu se limiteaza doar
pentru a ne descrie pe noi cei care le-am realizat si aparem mai mult sau mai putin in
ele,dar si nebanuitul « har » de a descrie locuri,trairi si sentimente,in a ne exprima opinia
si parerea fata de persoane care uneori sunt greu de intalnit,care la randul lor empatizeaza
si rezoneaza cu tine pentru delectare,incantare,voie buna.Toate acestea ne marcheaza
parcursul vietii.Asa a fost si in aceasta excursie la Istambul unde atat eu cat si sotia mea
ADELA MARIANA LEOVEANU am avut norocul,bucuria,onoarea si privilegiul sa fim
oaspetii unor ghizi de exceptie, ghizi de inima si suflet in persoana domnisoarei ALINA
CANTEA si a doamnei NINA MILIAN ghizi profesionisti,licentiati,autorizati si
acreditati ai Agentiei Turistice « Hello Holidays ».Escapada noastra sufleteasca a inceput
in Bucuresti,in fata Academiei Militare undeva in jurul orei 22.00 unde am fost preluati
de domnisoara ghid ALINA CANTEA si domnul sofer MIHAI imbarcandu-ne la bordul
AUTOCARULUI VL-16-HLO.Desi afara ploua marunt,mocaneste,cam obositi din
cauza drumului de transfer Brasov-Bucuresti pe varianta Cheia,tanara si simpatica
noastra ghida parca era « un alternator »,setata sa ne revigoreze si sa ne incarce bateriile
acest lucru fiind vizibil de la bun inceput chiar din momentul si modul cum facea
prezenta citind catalogul excursionistilor din diferite locuri,de diferite varste si
profesii.Desi eram multi,cam 60 la numar in ciuda gandurilor fiecaruia,principiilor si
tabieturilor de viata ale fiecaruia ALINA prin spontanietatea si elanul ei tineresc incerca
sa omogenizeze grupul,sa ne capteze atentia si interesul pentru ce urma sa vedem in
aceasta excursie sa pornim linistiti si relaxati la acest drum mai ales ca era un drum
lung,un drum de noapte de sute de kilometrii.Am pornit la drum putin dupa ora 22.00
cam pe la 22.15.Mai atipeam,mai priveam pe geam in perioadele cand in microfon nu se
auzea interventia Alinei cu date despre locurile pe care le traversam.De la inceput am
remarcat profesionalismul,siguranta drumului,atentia marita,dar in primul rand vigilenta
domnului sofer MIHAI,de a ne duce fara probleme pe « drumuri Europene »(aici fiind
un remember de suflet al emisiunilor cu acelasi nume a regretatului Aristide
Buhoiu).Domnul MIHAI era la acele ore de noapte si un exceptional DJ,cu muzica pe
care o punea in surdina sa ne amorteasca oboseala si cumva sa ne faca noaptea mai
placuta.Muzica era selectata cu bun gust,rafinament adecvata pe tot parcursul excursiei
zonelor strabatute dar si in corelatie cu explicatiile Alinei care facea conexiuni :Romania-
Bulgaria-Grecia-Turcia etc.Pe tot parcursul excursiei noastre nu am vazut pe chipul
acestui om nici o unda de oboseala,incordare sau ceva care sa ne indispuna pe noi ca
turisti.Rabdarea « capitanului »,era evidenta desi se mai intarzia la reimbarcarile in
autocar de fiecare data cand faceam popasuri pentru diferite situatii.

Alina,o da Alina !!!!Ce poti spune despre ea in cateva randuri.Poti vorbi de

rau,poti vorbi de bine,poti fi multumit,poti fi nemultumit,poti sa atribui eventualele mici
disconforturi in spatele ei,poti sa o judeci ca a facut,o poti judeca ca nu a facut etc.Chiar
asa oare ce putem spune sau scrie despre Alina in cateva randuri ?Sa vorbesti despre
profesionalism,sa vorbesti despre notiunile vaste de cultura generala,sa vorbesti despre
timbrul vocal inconfundabil,sa analizezi debitul verbal,dictia si claritatea exprimarii,sa te
referi la elanul ei tineresc,sa analizezi decenta si rafinamentul zilnic al
vestimentatiei.Vedeti cred ca ar trebui scrise pagini intregi asa cum ea vorbea minute,zeci
de minute fara oprire,fara oboseala.

OFFF mari batai de cap am acum cand scriu despre ghida noastra,dorind in
aceste randuri promise pentru Alina, ca o multumire pentru efortul depus, de cea care cu
voie sau fara voie am imortalizat-o in fotografiile facute la diferitele obiective
vizitate.Peste ani,poate mai repede voi reciti acest articol,voi revedea pozele,voi vizualiza
filmarile facute unde firesc se va auzi si inconfundabila voce a Alinei.Efectiv fata aceasta
minunata parca era « 3 in 1 »,de la istorie,la cultura,de la religie la arta,de la rabdare la
stapanire,cam ceva asemanator cu o « biblioteca audio ambulanta »,unde noi ca turisti nu
trebuia decat sa ascultam,si sa ne activam neuronii pentru a retine cat mai multe
lucruri.Regret mult ca nu am toate aceste comentarii.Era imposibil sa le pot avea
deoarece eu sunt amator in fotografiere si filmare si nu profesionist.Era perfect sa le poti
reasculta simultan cu vizionarea pozelor facute in aceasta excursie.Am mai promis ceva
domnisoarei ghid Alina Cantea si nu o iert nici eu,sincer... !!!!(glumesc,zau
glumesc).Ea stie ce a facu... !In Tara Sultanilor soarele ardea,briza marii si Bosforului
erau parca inexistente,si tanara si energica noastra ghida,inalta,zvelta,frumoasa alerga ca
la maraton pe strazile Istambulului,vorbind la microfonul audioghidului(ceva remarcabil
pentru confortul turistului),cu mana ridicata tinand cu mandrie si fala steagul nostru
tricolor.In finalul excursiei,la ultimul obiectiv turistic din program,pe una din terasele
impunatorului palat TOPKAPI,i-am spus ghidei noastre minunate : « esti minunata,esti
doxa de cultura,istorie,religie,energie,esti zvelta,frumoasa,ai veritabile aptitudini
sportive !!! NUUU INTELEG de unde si cum ai obtinut tu autorizatie pentru ruptul
picioarelor si pingelelor ? »Oameni buni Alina NU are nici o vina,stai linistia,super
linistita Alina,NU ESTE RECLAMATIE ! Fereasca Bunul Dumnezeu sau Alah ca tot am
fost pe acolo pe la turcaleti,e vina ca timpul a fost mult prea scurt,faptul ca motivatele
formalitati vamale si de intrare la obiective,aplicate tot din motive de siguranta pentru
noi,pentru numarul impresionant de turisti din toate colturile lumii.Din cauza aceasta am
ajuns tarziu,mult prea tarziu in Turcia si la Hotelul KAYA pierzind o zi din excursia
noastra.As vrea ca acest articol sa fie si in asentimentul si celorlalti turisti care au fost in
grija ta dar cel putin te asigur cu certitudine ca noi Adela si Ionut Leoveanu nu avem
decat cuvinte de lauda si multumiri pentru efortul depus de tine.Ar trebui sa am
taria,puterea,si deschiderea sa recunosc :doctore fa miscare si nu mai invinui ghidul !!!!
Iti multumim din suflet Alina,sa fi sanatoasa,voioasa,sa ai deplina sanatate,dar si realizari
profesionale de care nu ma indoiesc ca vor veni.Te asigur ca in masura in care va tine de
mine voi recomanda ISTAMBUL CU ALINA CANTEA.Mai este ceva.... !!!!Cand am
aflat ca nu mai venim cu tine spre tara extazul s-a transformat in tristete.Dar nici de data
aceasta Bunul Dumnezeu nu ne-a uitat si ne-a daruit da acesta este cuvantul « magic »,o
alta minunata Doamna ghid in persoana distinsei NINA MILAN,pentru care nu ironic si
nici arogant as folosi sintagma « doamna colonel ».O femeie destoinica,militaroasa,care
se impunea prin prestanta, prin tinuta,prin pregatirea profesionala,prin demnitatea dansei,
si autoritate.Era de o punctualitate « obositoare »,dupa fiecare oprire,ne numara de
fiecare data inainte sa plecam din nou la drum.Eram mai ceva ca la scoala.Doamna
noastra NINA MILAN,cunoscuta de unii turisti din alte excursii,era o fosta doamna
dascalita,o dascalita de « veche scoala Romaneasca »,un eminent cadru didactic,al unor
vremuri de mult apuse pentru invatamantul romanesc,pentru noi cei mai tomnatici care ne
gaseam in acest grup de turisti.Dansa era prototipul dacalului care impunea respect prin a
respecta.Ne-a adus aminte de cinstea,respectul si onoare pe care trebuie sa o avem pentru
fostii nostrii profesori carora le multumim din suflet pentru stradania si efortul dansilor
de a ne face in primul rand oameni,oameni de omenie.Efortul dansilor nu a fost
zadarnic.Cel mai important lucru este ca acesti oameni ne-au invatat si educat pentru
viata,ne-au educat sa fim demni,cu coloana vertebrala,punctuali,iar cuvantul dat sa fie
respectat,sa fie litera de lege.

Respectul si buna crestere erau « cuvintele cheie »,cu care profesorii nostri ne
intampinau la fiecare curs,si ceva launtric imi spune ca de la aceasta regula nu a facut
exceptie si nici rabat nici doamna noastra NINA MILIAN.Intoarcerea spre tara,alaturi de
dansa si acelasi domn MIHAI,a fost o alternanta intre orele de dirigentie si cursuri de
exceptie de patriotism,educatie civica,istorie,geografie,botanica(referiri la vegetatia
locurilor prin care treceam),istoria tarii tranzitate,geografia economica a parcursului
nostru.Cuvintele sunt mult prea sarace pentru a putea sa o caracterizez pe doamna nostra
profesor,acum ghid profesor.Datorita dansei am facut o teleportare in timp in bancile
gimnaziului si apoi liceului.Emotia era mare dat fiind bucuria unei excursii de foarte mult
timp dorite,de informatiile vaste si bine actualizate pe care le primeam,dar si la gandul
inceputului,cu primii ani de scoala cand mama mea mi-a fost si invatatoare.Mda
mama,offf exigenta era,cand atunci eu resimteam dorinta permanenta a dansei sa nu pot
spune niciodata « NU mai pot,nu stiu,vreau sa merg la joaca si porma sa fac temele ».Da
doamna NINA avea autoritatea dascalului si de liceu.Nu am avut curajul,nici indrazneala
sa o intreb ce materie a predat,la ce ciclu de elevi a fost slujitor destoinic al catedrei si
invatamantului Romanesc.Din nefericire pentru noi ca tara,ca popor dar spre fericirea
altora indiferent cine sunt aceia ne pierdem identitatea,valorile morale si sociale,ne
distrugem constient si cu buna stiinta originile,ne ingropam vestigiile nu pentru ca nu
stiim,nu pentru ca nu putem ci mai degraba pentru ca factori nefavorabili nu ne lasa si nu
vor sa depasim aceasta tranzitie in care innotam din decembrie 1989.Aceste lucruri le
stim cu totii,mai tineri sau mai putini tineri,unii dintre noi cu o alta crestere si educatie,cu
o alta formare,cu alte principii de viata care se pare ca astazi nu mai valoreaza nici « doua
parale »,Doamna Profesor NINA MILIAN,cinste dumneavoastra,cinste statutului de
dascal,sincere felicitari si aprecieri pentru redutabila dumneavoastra putere de a lupta
pentru aceasta tara,pentru grupurile de oameni si turisti pe care ii duceti in tara si peste
frontiera aratandu-le ca avem un statut pe care nu trebuie sa il pierdem statutul de
ROMAN si putem inca sa mai facem ceva pentru a ne ridica din acest anonimat.Va
inteleg durerea si starea nu foarte confortabila ca ati fost nevoita sa lasati
catedra,catalogul si cancelaria profesorala.Anii post decembristi se pare ca nu au fost in
totalitare benefici pentru multi dintre noi.

Ca descendent al unei familii de dascali cu mama invatatoare si tata profesor(nu

erau prea « amabili la catedra » si nici indulgenti),am incercat sau incerc sa aplic
practic educatia acelor ani.Recunosc este cam greu,uneori poate eu devin incomod daca
gandesc cu voce tare si mai adun si pe altii de partea mea.Sunteti un luptator cu un
patriotism de invidiat,un formator de oameni si suflete.Astazi totul se rezuma la
interese,smechereli,sfidari pe fata,profituri obtinute prin a calca pe cadavre,goana dupa
averi,dupa bani munciti sau mai putin munciti si daca este posibil cat mai multi,pe
minciuni,minciuni,minciuni,pe lipsa de onestitate,pe promisiuni desarte care isi fac tot
mai pregnant prezenta in viata noastra.URASC MINCIUNA,URASC TOT CE TINE DE
A MINTII PE CINEVA CAUTAND SUPERFUGII.

Pentru noi Adela Mariana si Ionut Horia Leoveanu dumneavostra NINA

MILIAN si domnisoara ALINA CANTEA faceti o echipa de nota maxima
10(zece).Pentru amandoua FELICITARI !Da viata a facut sa pot sa ma bucur de
excursii frumoase,de amintiri de vis poate de aceea am uneori si tenta aceasta de a scrie
despre ce este frumos,despre lucrurile bune care inca nu au fost inca distruse.Am bucuria
ca in « aceasta nebunie » sa fiu sustinut si de sotia mea un partener de exceptie in tot si
toate.

In final am lasat bucuria de a scrie si despre prieteniile acestei

excursii.Reamintesc ca mereu cei din urma vor fi cei dintai.Tot destinul a facut ca eu si
sotia mea sa cunoastem doua doamne in adevaratul sens al cuvantului,atat la propriu cat
si la figurat.Deontologic si profesional,educational voi spune ca dansele se numesc
ANCA si DANA.Citind acest articol cu siguranta ca se vor regasi printre aceste
randuri.Este ceva deosebit de important ca in excursii de o asemenea anvergura sa poti
impartasi trairile,emotiile,sentimentele,sa iti deschizi inima cu cineva.Anca si Dana s-au
dovedit acele persoane care au fost setate de viata si felul danselor sa rezoneze cu noi pe
aceleasi linii energetice,sa aiba puterea sa discearna binele de rau,sa aiba puterea sa
pareze o serie de situatii nu in totdeauna placute.Din momentul acelei excursii tinem
legatura cu dansele.Adela nimeni alta decat sotia mea pentru care am o deosebita
dragoste,iubire si respect tine legatura cu prietenele noastre.Acestea avide de
cunoastere,frumos,de drumetii ne informeaza de carti bune ce merita citite,multe fiind
doar la anticariate,exista un permanent schimb de poze de la vernisaje sau cladiri de
patrimoniu,ne auzim telefonic,ne intersectam pe Wathsapp.Pun pariu ca cele doua
prietene se regasesc fiecare in aceste randuri.

Da OK prietene,prietene dar au si ele defecte ca orice om.De ce va

mirati(glumesc),offf doamne Anca,Dana macar sa fi pus o vorba buna la ALINA sa ne
crute picioarele.Dar una peste alta acum tanjim dupa acele momente,dupa Bosfor,dupa
pestele mancat pe malul Marii Mediterane,dupa BAZARUL TURCESC,dupa ceaiurile
lor.Eu si Adela speram ca viata ne va reuni din nou sa fim impreuna si in alte excursii si
de ce nu un REMEMBER ISTAMBUL.Dragele noastre ANCA si DANA fie ca anii care
vor veni,timpul,neiertatorul timp care va trece peste voi,peste noi,cu bune sau rele,cu
incercari sa nu duca spre uitare aceasta legatura care s-a format chiar din seara plecarii.As
indrazni sa spun ca aceasta prietenie sa fie prezenta si in momente de cumpana ale vietii
cand nimeni nu se asteapta la ele, sa putem sa spunem cuiva ASTA ESTE PROBLEMA
MEA !!

Felicitari profesionistilor si profesionalismului Agentiilor de Turism :VIOTROP

TREVEL,CHRITIAN TOUR,HELLO HOLIDAYS.Fie ca manageri dumneavoastra si
toti care lucreaza cu actualii si viitori clienti,clientii dumneavoastra, sa gaseasca in
cataloagele dumneavoastra de o ilustratie grafica de exceptie cat mai multe oferte de
excursii interne si externe :sejururi,circuite cu destinate cat mai fascinante.

Cinste efortului dumneavoastra ;OPERATORI,GHIZI,SOFERI.

Avem o tara minunata cu oameni minunati,cu locuri de vis si suntem datori

sa luptam sa aparam onoarea,demnitatea de a fi ROMAN !

Cu aleasa stima si consideratie,

DR.LEOVEANU T.IONUT HORIA BRASOV-ROMANIA

MIERCURI 29 MAI 2019