SMN DE-A LUNGUL TIMPULUI

1830 - 11 Ianuarie: s-au pus bazele Cercului de citire medicală din Iaşi (Jassyer medizinische Leseverein sau
Der medizinische Leseverein in Jassy), de către protomedicul Moldovei, Mihail Zotta, şi Dr. Iacob
Cihac; actul de constituire a fost redactat în limba germană; primul preşedinte a fost M. Zotta, iar
secretar, I. Cihac; Cercul avea 21 de membri, care au făcut 18 abonamente la 12 periodice; sediul era în
casa doctorului Cihac, în vecinătatea Spitalului „Sf. Spiridon”;

M. Zotta I. Cihac Act autograf din 11 ian 1830

1832 – 27 decembrie: Dr. M. Zotta şi Dr. I. Cihac au înaintat Generalului Mirkovitz, vice-preşedintele
Guvernului rusesc din Moldova, proiectul de statut pentru o Societate ştiinţifică şi literară, la care au
subscris în calitate de colaboratori medicii Bürger, Ilasciuc, Christodoulo, Certz, Viola şi Sachelary; se
cerea înfiinţarea unei Societăţi Doftoriceşti Moldo-Romanice;

1833 – 18 Martie: după ajustarea Statutelor, cererea a fost aprobată de Ocârmuire prinDepartamentul
Ministeriei Pricinilor din Lăuntru, decret nr. 279; înştiinţarea, semnată de logofătul Costachi Conache, a
fost trimisă Comisiei Doctoriceşti; astfel, Cercul de lectură medicinală s-a transformat în „Societatea
Medico-Istoriei Naturale din Moldova”, redenumită apoi Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi;

1833-29 iunie: Statutele modificate radical au fost aprobate, iar extrase au apărut în „Albina Românească”; ziua
de 29 iunie – ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel - a devenit ziua SMN, ca omagiu adus Generalului
Kiseleff, protector şi donator al Societăţii;

Statutele SMN 1833, 1834 General Pavel de Kiseleff membru de onoare al SMN
 Ghe. Asachi

1834 – 4 februarie: Mihail Zotta, primul preşedinte şi fondator al instituţiei, a inaugurat Muzeul SMN, alături
de Cihac, Bürger, preşedintele în exerciţiu, şi Asachi, împreună cu o numeroasă asistenţă, în prezenţa
reprezentanţilor Ocârmuirii şi a Generalului Pavel Kiseleff, desemnat cu acest prilej primul membru de
onoare al SMN; Muzeul cuprindea o secţie de mineralogie, o alta de zoologie şi Biblioteca; sediul era în
casele Balş de pe Copou (Podul Verde);

1834 – s-a constituit secţiunea agronomică a SMN;

1834– Societatea avea aproximativ 100 de membri onorari, efectivi şi corespondenţi, dintre care numeroşi
străini; erau profesori, diplomaţi, jurişti, medici, chimişti, naturalişti etc din Europa, mai ales din
Germania şi Elveţia, mai puţini din Franţa, Anglia şi Italia; alţi membri erau occidentali aflaţi în oraşele
Imperiului Otoman şi Rus, dar şi din Grecia .

1835–3 mai-6 iunie: s-au iniţiat primele expediţii ştiinţifice în Moldova ale SMN, la care a participat
naturalistul Julius Edel, împreună cu medicul-farmacist Joseph Szabo;

Dr. Josef Szabó

membru extraordinar al SMN.

1837 – Iacob Cihac a publicat cel dintâi manual de Istorie Naturală în limba
română în Tipografia Albinei din Iaşi, întemeiată de Gheorghe Asachi,
membru fondator marcant al SMN;

1837 - SMN a fost vizitată de Prinţul Anatole Demidov (Demidoff) şi membrii expediţiei sale, care au fost aleşi
membri onorari ai SMN;
1844 – SMN s-a mutat în sediul care va rămâne definitiv, din Uliţa Peveţoaiei (azi, bulevardul Independenţei);

1844 – Mai: s-a dat o ultimă formă Statutelor SMN, unde apărea şi postul de bibliotecar;

1844 - 1 Martie: s-a publicat întâiul periodic al SMN, coordonat de Dr. Costache Vârnav, intitulat
„Povăţuitorul sănătăţii şi a economiei. Foaie periodică pentru poporul românesc”;

1845 - „Povăţuitorul …” şi-a încetat apariţia;

1851 - 1 iulie: SMN a publicat cel de al doilea periodic, intitulat „Foaia Societăţii de Medici şi Naturalişti din
Principatul Moldovei”, condus de acelaşi devotat şi profesionist Dr. Costache Vârnav;

1853 - 1 iunie: „Foaia SMN...” şi-a încetat apariţia;

1859 – 3 ianuarie: în Muzeul SMN – numit şi „Cabinetul Elefantului” –, în sala de şedinţe, cu participarea a
numeroşi membri unionişti ai SMN, a avut loc alegerea lui Al. I. Cuza drept candidat la Domnia
Moldovei, calitate în care a fost confirmat la 5 ianuarie 1859; a fost primul pas în realizarea Micii Uniri
şi formarea României, ca stat;

1860 – 26 octombrie: la Iaşi s-a inaugurat prima Universitate modernă, în limba română, din Principatele
Române Unite;

1868 - 15 mai: au fost aprobate noile Statute ale Bibliotecii SMN;

1879 – 30 septembrie: la Iaşi s-a înfiinţat, în cadrul Universităţii, Facultatea de Medicină; de-a lungul timpului,
SMN a susţinut atât fondarea învăţământului medical superior la Iaşi, cât şi menţinerea şi dezvoltarea
continuă a acestuia, devenind o tribună a afirmării tribună a afirmării profesionştilor, cadrelor didactice
şi cercetătorilor din domeniul medico-farmaceutic din Iaşi, din Moldova şi din ţară;

1886 - Facultatea de Medicină a Universităţii din Iaşi obţinea dreptul de a elibera diplome de doctor în
medicină şi chirurgie;

1887 - 1 Ianuarie: a apărut „Buletinul Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi”, noul periodic al
instituţiei, nu de popularizare, ci de valorificare superioară a activităţii membrilor SMN,
majoritatea medici şi farmacişti ai Facultăţii de Medicină şi ai Spiridoniei ieşene;
1890 - SMN a sărbătorit 58 de ani de existenţă sub preşedinţia Doctorului Gustav Otremba;

1900 - SMN a adoptat noul Statut, rămas în vigoare până la 1955;

1912-1916: periodicul SMN a apărut ca „Bulletin et Mémoires de la Société des Médecins et des Naturalistes
de Jassy”;

1916-1923: Buletinul şi-a încetat apariţia din cauza Războiului Mondial, publicaţia reluându-se în 1923;

1924 – Publicaţia şi-a schimbat numele în „Revista Medico-Chirurgicală. Buletin al Societăţii de Medici
şi Naturalişti din Iaşi”;
1932 – Buletinul a apărut exclusiv în franceză: „Revue Médico-Chirurgicale de Jassy. Bulletin de la Société des
Médecins et des Naturalistes”;

1939 – Buletinul a început să apară purtând pe copertă, în vinietă, sigiliul SMN, creat în 1834;

1943–1945: SMN şi Revista şi-au încetat activitatea din cauza Războiului

1946 – Revista Medico-Chirurgicală a reapărut cu mare dificultate

1948 – tipărită din nou, Revista SMN purta menţiunea: „publicată sub direcţia ştiinţifică a corpului
didactic al Facultăţii de Medicină”

1950 – 26 februarie: s-a decis structurarea Filialei Iaşi a Societăţii Ştiinţelor Medicale din România (SSM),
creată la Bucureşti în 1949; filiala SSM Iaşi înlocuia vechea SMN, a cărei identitate era abolită;

1950 – 27 aprilie: s-a stipulat de către conducerea locală a forului ştiinţific faptul că Filiala Iaşi a SSM
trebuia privită drept continuatoarea fostei Societăţi de Medici şi Naturalişti;

1956–14 aprilie⁄18 mai: Comitetul executiv al SSM din Bucureşti a aprobat ca Filiala SSM din Iaşi să poarte
numele de Societatea de Medici şi Naturalişti: astfel, „vechea Societate de Medici şi Naturalişti din
Iaşi” „şi-a redobândit fiinţa sa legală”, dar funcţiona ca filială a SSM;
1956 – 21 iunie: periodicul s-a reactivat cu noua serie titrată Revista Medico-Chirurgicală a Societăţii de
Medici şi Naturalişti din Iaşi;

1960 – 1 aprilie: etajul imobilului, adăpostind Muzeul de Istorie Naturală, a fost preluat în administrare de
Universitatea „Al. I. Cuza”, prin Facultatea de Ştiinţe Naturale (Biologie); parterul rămânea în
continuare proprietatea SMN, adăpostind sediul administrativ, Biblioteca medicală şi redacţia Revistei
Medico-Chirurgicale; era prima dată când Universitatea „Al. I. Cuza” apărea menţionată în relaţie cu
proprietăţile SMN din Iaşi; SMN a continuat să conlucreze strâns cu Institutul de Medicină şi Farmacie
şi Spiridonia din Iaşi;

1962 – SSM s-a transformat în Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale (USSM); SMN a devenit filiala Iaşi a
USSM;

1968-20 mai: Biblioteca SMN s-a reorganizat pe baze noi, cu sprijinul Direcţiei Sanitare a judeţului Iaşi,
devenind o unitate de documentare medicală ştiinţifică de specialitate, la dispoziţia corpului medico-
farmaceutic pentru pregătirea şi perfecţionarea sa teoretică şi practică;

1975 – prof. dr. Gr. Teodorovici devine redactor șef al Rev. Med. Chir.

1986 – s-a celebrat un secol de la apariţia periodicului SMN, Revista Medico-Chirurgicală;

1992 – prof. dr. Valeriu Rusu devine redactor șef al Rev. Med. Chir.

1996 – s-a aniversat editarea volumului 100 al periodicului SMN, Revista Medico-Chirurgicală;

2012 - Revista Medico-Chirurgicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, recunoscută de CNCSIS -
B+, indexată în baze de date internaţionale, precum Medline şi PubMed, a început a fi editată în
limba engleză, fiind monitorizată spre acreditare ISI;

2016 - 28 octombrie: periodicul Revista Medico-Chirurgicală a Socităţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi - The
Medical-Surgical Journal of the Physicians and Naturalists Society of Iaşi - a fost luat în atenţia
sistemului Thomson reuters Web of Knowledge pentru evaluarea factorului de impact;

2018 - Thomson-Reuters Web of Knowledge a devenit Clarivate Analytics Web of Science Core Collection;
Revista Medico-Chirurgicală a rămas indexată în vederea cotării;

2019 – Revista cu ultima titulatură de The Medical-Surgical Journal. Society of Physicians and Naturalists,
Iaşi-Romania / Revista Medico-Chirurgicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi-România a
ajuns la volumul 123, marcând 123 de ani editoriali;
SMN caută să se repoziţioneze în noua realitate din România de azi.

2019 – încep lucrările de consolidare a sediului SMN inițiate de PRIMĂRIA IAȘI