Referat la disciplina:

ISTORIA MEDICINEI
Nicolae Paulescu

NUME: Gabur Andreea

SERIA C
GRUPA 17

Nicolae Paulescu
(1869-1931)
Nicolae Constantin Paulescu (n. 8
noiembrie 1869, Bucureti; d. 19 iulie
1931, Bucureti), om de tiin romn,
medic i fiziolog, profesor la Facultatea de
Medicin din Bucureti, a descoperit
hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai trziu insulin.
"Pancreina" brevetat de Paulescu n aprilie 1922 era un extract apos al
omogenizatului tisular de pancreas bovin, purificat parial prin adaugare de acid
clorhidric i sod caustic. Acest preparat a fost administrat de Paulescu
bolnavilor si numai sub form de clisma i nu a avut nici un efect asupra
cantitii de glucoz din snge.
Insulina a fost produs pentru prima oar de strlucitul biochimist
canadian James B. Collip n decembrie 1921 prin tratarea omogenizatului tisular
de pancreas bovin cu alcool, eter i din nou alcool. Acest extract i-a dovedit
eficacitatea n mod spectaculos ncepnd din ianuarie 1922, cnd a fost injectat
de Frederick G. Banting bolnavilor de la Toronto General Hospital.
Cine a descoperit insulina? Efectul hipoglicemiant al unui extract
pancreatic injectat intravenos la cinele pancreatectomizat a fost demonstrat
pentru prima oar de Israel S. Kleiner (1915, 1919) [1]. Efectul unui extract
pancreatic asupra corpilor cetonici i ureii (substante produse n diabetul zaharat
dezechilibrat) a fost demonstrat pentru prima oar de Paulescu (1921).
Descoperirea insulinei, adic a unui extract pancreatic eficace n tratamentul
diabetului la om i aparine lui James B. Collip, care a lucrat sub ndrumarea lui
John J.R. Macleod la Toronto n 1921.

1. Biografie
In ziua de 30 octombrie (8 noiembrie) 1869 se naste la Bucuresti Nicolae
C. Paulescu, fiul negustorului Costache Paulescu, de 41 de ani, si al Mariei
Paulescu, de 24 de ani. El este primul din cei 4 copii ai familiei.
In 1880, Nicolae C. Paulescu termina clasele elementare ( urmate la
Scoala primara de baieti nr.1, Culoarea de Galben) si se inscrie la Gimnaziul
Mihai Bravul (astazi Colegiul National Mihai Viteazul), pe care il va absolvi in
1888.
nc din anii liceului, a dovedit o deosebit nclinare pentru tiinele
naturale, pentru fizic i chimie, precum i pentru limbile strine, clasice i
moderne. Nicolae Paulescu a studiat medicina la Paris, ncepnd cu anul 1888,
2

obinnd n 1897 titlul de Doctor n Medicin cu teza "Recherches sur la structure

de la rate" ("Cercetri asupra structurii splinei"). A lucrat n spitalele din Paris,
mai nti

ca extern (1891-1894), apoi ca intern (1894-1897) i ca medic secundar la

spitalul Notre Dame du Perptuel-Secours (1897-1900).
Se desavarseste profesional urmand cursurile de chimie biologica si
fiziologie generala la Facultatea de Stiinte din Paris. Obtine in 1899 titlul de
Doctor in Stiinte cu lucrarile Cercetari experimentale asupra modificarilor
ritmului miscariilor respiratorii si cardiace sub influenta diverselor pozitii ale
corpului si Cauzele determinante si mecanismul mortii rapide consecutive
trecerii de la pozitia orizontala la cea verticala. In anul 1901, obtine la
Universitatea din Paris al doilea doctorat in stiinte, cu tema tude comparative
de laction des chlorures alcalines sur la matire vivante (Studiu comparativ
asupra actiunii clorurilor alcaline asupra materiei vii).
Dupa ce refuza o oferta din Elvetia (o catedra la Facultatea de Medicina
din Fribourg), in 1900 se reintoarce in tara si este numit professor de Fiziologie la
Facultatea de Medicina si director al clinicii de medicina interna de la spitalul St.
Vincent de Paul, din Bucuresti.
In sesiunea din 23 iulie 1921 a Societatii de Biologie, Nicolae Paulescu
prezinta in patru comunicari rezultatele cercetarilor sale privind actiunea
extractului pancreatic in cazurile de diabet. Aceste comunicari au fost publicate
in Comptes rendues des sances de la Socit de Biologie et de ses filiales ,
Paris. Paulescu publica descoperirea principiului activ antidiabetic din pancreas,
pe care il denumeste pancreina (obtinuta in urma experimentelor pe caine) , si in
revista de specialitate din Belgia, Archives Internationales de Physiologie, intrun articol aparut la 31 august 1921: Recherches sur le role du pancreas dans
lassimilation nutritive. Din nefericire pentru Paulescu si pentru intreaga istorie
medicala a poporului roman, la nici 10 luni de la publicarea articolelor sale,
cercetatorii canadieni Fr. Grant Banting si Ch. Herbert Best anunta descoperirea
insulinei (noua denumire data principiului activ extras din pancreas).
In 1923, premiul Nobel pentru fiziologie si medicina a fost acordat celor
doi canadieni.
Din pacate ultima perioada a vietii sale nu mai este dedicata cercetarii
medicale, Paulescu fiind implicat in diverse scandaluri politice, fiind acuzat de
anti-semitism si fiind considerat unul dintre fondatorii Ligii Apararii National
Crestine-precursoare a miscarii legionare. Desi si astazi oamenii judeca marele
savant din perspective teoriilor sale privitoare la evrei, acest fapt nu ar trebui
acceptat atat timp cat aceste persoane il desconsidera pe omul de stiinta.
3

In 1931 Paulescu sufera o operatie ce parea a fi reusita, insa in scurt timp

starea sa incepe sa se inrautateasca. La 19 iulie cancerul rapune pe unul dintre
cei mai mari savanti romani. Un fost student al sau ii compune un emotionant
necrolog De o probitate exemplara in lucrariile lui stiintifice, de o corectitudine
dusa pana la extreme in raporturile lui cu studentii, [..].

2. Activitate politic
In 1922, N.C. Paulescu a nfiinat, alturi de Alexandru C. Cuza, Uniunea
Naionala Cretin, primul partid din Europa care a adoptat zvastica drept
simbolul su oficial. Un an mai trziu, cei doi au pus bazele Ligii Aprrii
Naionale Cretine i au pstrat zvastica neagr n mijlocul tricolorului romnesc
ca nsemn al noului partid. Paulescu a fost vicepreedintele Ligii i eful filialei
Ilfov, la a crei inaugurare declara Romnia Mare e ca un fruct splendid de o
frumusee uimitoare. Dar ea poart n snul ei un parazit de curnd pripit carei suge toat vlaga. Acest vierme neadormit e Jidanul, care i otrvete fiii n
crciumi nenumrate, care i rpete fecioarele i le face s devin sterpe, care
prin tot felul de speculaii fur pinea de la gura bieilor Romni i care, n
sfrit, prin Francmasonerie, prin Socialism, prin Bolevism, ncearc s aduc pe
aceti jefuii n starea urgisit de robi ai lui Iuda.
Paulescu a propagat teoria inferioritii biologice a evreilor, enunnd teme
care vor deveni populare peste un deceniu n Germania nazist: Eu m ocup de
mult pe baz tiinific de problema rasei, doar predau fiziologia la Universitate...
Problema jidoveasc pe punctul acesta devine de nesoluionat, fiindc n urma
cercetrilor mele am descoperit c jidanii au un creier prost format, adic cu toii
sunt degenerai. Degenerarea aceasta o neleg aa, c toi jidanii sunt nebuni
fr excepie.
Pericolului evreiesc e plasat de Paulescu, ca i n Germania nazist, n
registrul sexualitii interetnice : i cnd cugei c sunt cu sutele i cu miile
srmanele fecioare romne, murdrite de jidani, i c ele nu ndrznesc s
denune pe aceti montri, din cauza ruinii care a pngrit pentru totdeauna
sufletul lor dezonorat. Nenorocitele Margarite, violate de Fauti tiai mprejur i
respingtori, ceea ce le ateapt este mai nti moaa jidoafc care le mntuie
prin avortare i care n acelai timp le sufl i ultima para, pe urm Curtea cu
jurai i n sfrit ocna umed, dac prin sinucidere n-au pus un termen
suferinelor lor de martire.

Influena lui Paulescu asupra lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorului

Legiunii Arhanghelului Mihail, a fost asumat deschis de acesta din urm:
Articolele profesorilor Cuza i Paulescu erau citite cu religiozitate de tot
tineretul... erau adevrate transporturi de muniii prin care noi nvingeam
argumentrile presei jidneti. Ca mentor al lui Corneliu Zelea Codreanu,
Paulescu a fost martorul principal al aprrii n procesul acestuia din 23 martie
1924: Cauza ajuns naintea domniilor-voastre este conspiraia Forelor Oculte
mondiale de a ni se lua dreptul la suveranitate i de a fonda aici n spatiul
carpato-ponto-dunrean Israelul european. Israelul european: stat bi-naional cu
evreii clasa conducatoare i exploatatoare n calitate de naiune nvingtoare i
cu noi, romnii, clasa subordonat i exploatat n calitate de naiune nvins
(citat de erban Milcoveanu).
Pentru Paulescu, concetenii lui evrei erau pduchi care trebuiau eliminai
de pe teritoriul rii: Scopul nostru este isgonirea Jidanilor. Deparazitarea nu s-ar
putea face pe spinarea vecinilor care fiind i ei pn peste cap de paduchi, ar
refuza morti s mai primeasc i pe ai notri. Ar trebui

deci ca toate rile infectate de jidani s stabileasc de comun acord o cloac (n

Palestina, n Africa sau n America) unde s-i poate fiecare arunca lturile .

3. Activitate tiinific
Nicolae Paulescu a desfurat o remarcabil activitate de cercetare
tiinific n domeniul fiziologiei [8], privind n special metabolismul glucidelor,
patogeneza diabetului zaharat, rolul pancreasului n asimiliia nutritiv,
coagularea sngelui, mecanismul morii subite .a. n 1906 a elaborat o metod
original de extirpare a hipofizei la cine pe cale trans-temporal, care ulterior
va fi aplicat n chirurgia hipofizei la om .
n sesiunea din 23 iulie 1921 a Societii de Biologie, Nicolae Paulescu
prezint n patru comunicri rezultatele cercetrilor sale privind aciunea
extractului pancreatic n cazurile de diabet, comunicri ce sunt publicate n
revista Societii.Paulescu public descoperirea principiului activ antidiabetic din
pancreas, pe care l denumete pancreina, i n numrul din 31 august 1921 al
revistei de specialitate Archives Internationales de Physiologie, revist cu apariie
simultan n Frana i Belgia. Dei aceste publicaii au precedat cu 8-10 luni
enunarea de ctre Fr. Grant Banting i Ch.Herbert Best din Toronto (Canada) a
descoperirii insulinei (noua denumire dat principiului activ din pancreas),
Premiul Nobel pentru fiziologie i medicin din anul 1923 a fost acordat
cercettorilor canadieni. n anul 1922, Paulescu obine, de la Ministerul Industriei
i Comerului din Romnia, un brevet de invenie intitulat Pancreina i procedeul
su de fabricare .

Rspunznd campaniei internaionale de restabilire a adevrului iniiat

de fiziologul scoian Ian Murray, Comitetul Nobel recunoate n 1969 meritele i
prioritatea lui Nicolae Paulescu n descoperirea tratamentului antidiabetic.
Profesorul A.W.K. Tiselius, directorul Institutului Nobel, deplnge situaia din
1923, dar - conform statutelor Comitetului - exclude posibilitatea unei reparaii
oficiale, exprimndu-i doar sperana c "opera de pionerat" a lui Paulescu va fi
elogiat cum se cuvine de forurile tiinifice internaionale.
Cu ocazia semicentenarului descoperirii insulinei, aceste foruri au
recunoscut n mod unanim prioritatea savantului romn. n cartea "The Priority of
N.C. Paulescu in the Discovery of Insulin" , publicat n 1976 profesorul Ioan
Pavel a prezentat documente incontestabile care atest meritele lui Paulescu.
In 1969, Comitetul Nobel recunoaste meritele si prioritatea lui Nicolae
Paulescu in descoperirea tratamentului antidiabetic. Aceasta actiune are loc in
urma campaniei internationale de restabilire a adevarului initiata de fiziologul
scotian Ian Murray. A.W.K. Tisselius, directorul Institutului Nobel, deplange
situatia din 1923, dar- conform statutelor Comitetului-exclude posibilitatea unei
reparatii oficiale, exprimandu-si doar speranta ca opera savantului roman va fi
elogiata cum se cuvine de forurile stiintifice internationale. Cu ocazia implinirii a
50 de ani de descoperirea insulinei forurile au recunoscut unanim meriturile lui
Paulescu.

n anul 1990, Nicolae Paulescu a fost numit post mortem membru al

Academiei Romne.
Memoria marelui savant roman a fost insa patata, chiar si la multi ani de la
decesul sau. In 2003, la spitalul Htel-Dieu din Paris, unde Paulescu a lucrat
alaturi de Lancereaux, urma sa fie dezvelita o placa comemorativa si un bust al
savantului. De asemenea era prevazuta o ceremonie de decernare a unui premiu
international care sa-i poarte numele. Aceste evenimente au fost insa anulate in
urma unui articol aparut in publicatia Le Monde, in care se atragea atentia
asupra antisemitismului profesorului Paulescu, care nu ar merita omagiere.
Academicianul Nicolae Cajal, presedinte al Comunitatii Evreiesti din
Romania la acel moment, a declarat ca indiferent de opiniile pe care savantul lea avut, contributia lui la stiinta ar trebui apreciata cum se cuvine, Romania
trebuie sa se mandreasca ca a avut un om ca Paulescu in cercetarea medicala
romaneasca si a facut un pas mare inainte prin ce a facut el.

BIBLIOGRAFIE:
6

1. Paulescu, N.C. (22 noiembrie 1925), Aprarea Naional (2): 3

2. Paulescu, N.C. (17 ianuarie 1926), Aprarea Naional (10): 2
3. Zelea Codreanu, C. (1936), Pentru Legionari
4.
Paulescu, N.C. (1913), Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul i
Francmasoneria, pp. 121
5. http://www.paulescu.ro/
6. Actualitatea trecutului: Cazul lui Nicolae C. Paulescu (Revista 22, 2003):
7. Acad. Eugen Simion - Cteva precizri n "cazul Paulescu" (Formula AS,
Numrul 585, 2003)