Sunteți pe pagina 1din 4

DETERMIAREA GRUPELOR DE SANGE SI A FACTORULUI RH

Eritrocitele umane au un numar mare de antigene (Ag) pe suprafata lor. Ag sunt grupate n 30 de sisteme ce definesc grupele sanguine, dintre care cele mai importante sunt ABO i Rh. mportanta lor clinica e legata de capacitatea alloanticorpilor (anticorpi mpotri!a unor antigene pe care persoana respecti!a nu le are) de a cau"a distructia hematiilor transfu"ate sau de a tra!ersa placenta si a declansa hemoli"a n circulatia fetala. #rupa Aglutinogen Aglutinina (pe hematii) (in plasma) 0 (, ) A ) B ( . AB / $rec!. la Europeni(%) *+ *, -0 3 &rimeste de la grupa 0 A,0 B, 0 0,A, B, AB 'onea"a grupei 0,A, B, AB A, AB B, AB AB

Antigenele eritrocitare (aglutinogene)0 sunt e1primate fie doar pe eritrocite (antigenele Rh),fie pe eritrocite si tesuturi (antigenele ABO) sau pe alte celule sanguine si sunt glicoproteine cu determinism genetic. Anticorpii ndreptati mpotri!a antigenelor eritrocitare (aglutinine): sunt anticorpi naturali si anticorpi postimuni"are. Anticorpii naturali 2a3oritatea sunt de tip g2. 4e crede ca se produc prin e1punerea la su5stante din mediu sau dieta care au o structura asemanatoare antigenelor eritrocitare. Anticorpii anti A, B si AB sunt reacti!i la 36 o7. 2a3oritatea celorlalti nu sunt acti!i la temperatura corpului, nea!8nd importanta clinica. Anticorpii postimunizare 2a3oritatea sunt g# si se formea"a prin e1punerea la eritrocite straine, prin transfu"ie sau sarcina. Antigenul ' are imunogenitate intensa, dar si antigenele 9 si c determina reactii imune. 7apacitatea de a de"!olta o reactie imuna !aria"a indi!idual, de e1emplu pacientii cu afectiuni autoimune au o predispo"itie mai mare de a de"!olta anticorpi antieritrocitari (3,% din anemiile hemolitice la cald), pro5a5ilitatea de a de"!olta anticorpi fiind foarte mica n hipogamaglo5ulinemie (leucemia limfatica cronica) si primele luni de !iata. g2 sunt mai eficienti dec8t g# n acti!area complementului (o singura molecula de g2 poate acti!a complementul, pentru acti!area complementului de g# fiind necesare , molecule legate n situri apropiate), determin8nd hemoli"a mai intensa. g# sunt repre"entati de * fractiuni cu capacitate de a acti!a complementul diferita si pot tra!ersa placenta, cu hemoli"a eritrocitelor fetale. SISTEMUL ABO 4istemul ABO a fost descoperit de :andsteiner n -;0- care a constatat ca eritrocitele unei persoane amestecate cu plasma unei alte persoane pot aglutina. He aglutina!ea repre"inta adunarea eritrocitelor n grame"i !i"i5ile cu ochiul li5er pe lama, prin formare de comple1e Ag/Ac.

He oli"a repre"inta reactia de distrugere a eritrocitelor si se produce e1tra!ascular ca si consecinta a formarii comple1elor antigen/anticorp, sau intra!ascular prin formarea comple1elor antigen/anticorp si acti!area complementului. 4istemul ABO este un sistem format din doua antigene0 A si B e1primate pe eritrocite, dar si pe mem5ranele endoteliale si epiteliale si doi anticorpi0 si < , aflati n plasma. =n sistemul ABO e1ista * grupe sanguine principale0 O, A, B si AB. 4e descriu mai multe su5grupe A si B, fara semnificatie clinica. &ersoanele cu grupa A pot do58ndi antigenul B, asociat carcinomului de tract gastrointestinal, prin eli5erarea unei en"ime tumorale care modifica structura mem5ranei eritrocitare. >ransfu"ia de s8nge grupa AB la acesti pacienti determina hemoli"a se!era datorita sinteti"arii anticorpilor anti B. 4istemul ABO este cel mai important sistem de grupe sanguine datorita pre"entei anticorpilor fi1atori de complement la 36 o7 care pot cau"a hemoli"a intra!asculara a hematiilor transfu"ate. Antigenele ABO se asocia"a cu predispo"itia pentru neoplasm gastric (grupa A), ulcer peptic (grupa 0). SISTEMUL RHESUS (R#) 4istemul Rh este un sistem comple1 n care s/au definit *+ de antigene. 'intre acestea antigenul Rh' are imunogenitate nalta si este pre"ent la ?+% din populatia de rasa al5a. Anticorpii anti/Rh nu se gasesc normal n plasma, apar la persoanele Rh(')/ dupa contactul cu antigenul ' prin i"oimuni"are0 <transfu"ii cu s8nge Rh(')@ n ;0% din ca"uri se formea"a anticorpi anti/'. Aemoli"a este se!era daca se repeta transfu"ia cu s8nge Rh(')@. <mame Rh(')/ cu sarcina cu fat Rh(')@ au - din B sanse de a foma anticorpi anti/'. n timpul nasterii hematiile fatului Rh(')@ trec n circulatia materna si determina sinte"a de anticorpi anti/Rh. Anticorpii anti Rh, CimuniD, sunt de tip g# si pot stra5ate 5ariera maternoplacentara, determin8nd hemoli"a eritrocitelor fetale la urmatoarea sarcina cu fat Rh(')@. :a mamele Rh/ este o5ligatorie monitori"area titrului de anticorpi anti Rh si administrarea de seruri speciale, daca este crescut (serurile contin anticorpi anti Rh si determina scaderea productiei de anticorpi materni). 4uplimentar, nca * antigene 7,c,',d se asocia"a cu formarea de anticorpi si reactii posttransfu"ionale, dar capacitatea lor de a determina un raspuns imun este mult mai redusa. METODE DE DETERMINARE A GRUPELOR SANGUINE $N SISTEMUL ABO SI R# Metoda Beth-Vincent-Tzank P!in%i&iu. 4e pune n contact pe lama ser hemotest, care contine anticorpi ABO cunoscuti, cu s8nge de grup necunoscut. Aparitia hemaglutinarii indica pre"enta Ag corespun"ator si formarea comple1elor Ag/Ac. Mate!iale ne%e'a!e: E<ser hemotest antiAB (contine Ac t si ) E<ser hemotest antiB (contine Ac )

E<ser hemotest antiA (contine Ac t) E<lame de sticla sau plastic transparent, ac steril, !ata, alcool. E<- epru5eta, 5agheta de sticla daca determinarea se face din s8nge !enos. Te#ni%a 4e pot face determinari din s8nge capilar, recoltat prin punctia pulpei degetului sau din s8nge !enos recoltat fara anticoagulant. &e placa curata si uscata se pipetea"a n ordine o picatura ser hemotest anti/AB, o picatura ser hemotest anti/B si o picatura ser hemotest anti/A. 4e de"infectea"a pulpa degetului cu alcool, se punctionea"a cu acul steril,prima picatura de sange se sterge cu o compresa sterila, apoi s8ngele care apare se recoltea"a cu coltul unei lame (cu un colt se recoltea"a s8nge si se omogeni"ea"a cu ser anti/AB, cu un alt colt se recoltea"a si se omogeni"ea"a cu serul anti/B, al treilea cu ser anti/A, iar al patrulea cu ser anti/Rh). Raportul !olumetric s8ngeFser test sa fie -F-0 / -F,0, pentru a e!ita pseudoaglutinarea data de fi5rinogen. :amele se nclina pentru a se amesteca serul test cu s8ngele, re"ultatul se citeste dupa ma1im 3 minute pe o suprafata al5a (faianta). 4e o5ser!a aparitia sau a5senta hemaglutinarii. Metoda Simonin 4e 5a"ea"a pe acelasi principiu. 4erul de cercetat (contine anticorpii) se pune n contact cu hematii a caror antigen este cunoscut (hematii test O, A-, A,, B). False reacii pozitive: a.'eterminarea la temperaturi scG"ute (su5 -+H7). 5.4erul/test sau eritrocitele/test sunt infectateI apare panaglutinarea (aglutinarea n toate picGturile). c.&re"enJa de glo5uline n e1ces (.4A crescut, 5oli infecJioase, la femei n perioada menstrualG ). d.&seudoaglutinare I fenomenul dispare prin adGugare de ser fi"iologic. False reacii negative: a 4erul hemotest are titrul sla5, prin depGirea perioadei de !ala5ilitate. 5.Ktili"area unei suspensii prea concentrate de hematii, fGrG un efect aglutinant !i"i5il. c.7itirea nainte de douG min de la punerea amestecurilor n contact. d.4erul de anali"at are un titru sla5 de aglutinine, cum este ca"ul !8rstnicilor. Dete! ina!ea g!u&elo! 'anguine (n 'i'te ul R# P!in%i&iu. 4e pun n contact Ac monoclonali anti/Rh (impotri!a antigenului ') sau policlonali (anticorpi mpotri!a mai multor antigene Rh) cu s8ngele de cercetat. Mate!iale ne%e'a!e: E<ser anti/Rh (')I E<hematii martor Rh (')@I E<hematii martor Rh (')/I E<placa de sticla sau lame, pipeteI

E<material necesar pentru recoltarea s8ngelui prin ntepareI E<termostat. Te#ni%a 48ngele se o5tine prin punctionarea pulpei degetului sau prin punctie !enoasa fara anticoagulant, ca" in care, dupa coagulare, cheagul se sparge si se o5tine o suspensie de hematii n serul propriu. &e placa de sticla se pun 3 picaturi de ser antiRh in care se pipetea"a succesi! hematiile de grup necunoscut, hematii martor '@ si hematii martor '/. Raportul !olumetric ntre picatura de s8nge si picatura de ser test tre5uie sa fie -F-0 / -F,0. &laca se asea"a n cutie tapetata cu h8rie de filtru ume"ita si se introduce la termostat (36o7). Re"ultatul se citeste dupa B min. Re"ultate E<daca hematiile sunt aglutinate, e1ista antigen ' t grupa Rh(')@I E<daca hematiile n/au aglutinat, nu e1ista antigen ' t grupa Rh(')/. Aprecierea re"ultatelor se face comparati! cu lama martor. IMPORTANTA DETERMINARII GRUPELOR SANGUINE $N SISTEMUL ABO SI R# Co &ati)ilitatea t!an'*u"ionala G!u&a 'anguina AB . &re"inta pe suprafata hematiilor am5ele antigene A si B si serul nu contine anticorpi mpotri!a acestor antigene. &acientii grupa AB pot primi s8nge de la orice grupa (prefera5il de la AB), dar pot dona doar la pacientii AB. G!u&a 'anguina A. &re"inta antigenul A pe suprafata eritrocitelor si serul contine g2 antiB. &acientii grupa A pot primi s8nge de la grupa A sau O (prefera5il A). G!u&a 'anguina B. Are antigenul B pe suprafata eritrocitelor si serul contine g2 antiA. &acientii grupa B pot primi s8nge grupa B sau O (prefera5il B). G!u&a 'anguina O+ Lu are pe suprafata eritrocitelor antigenele A si B dar serul contine g2 mpotri!a am5elor antigene. &acientii grupa O pot primi s8nge doar de la grupa O, dar pot dona la toate grupele ABO. Su)ie%tii R# negati, &ot primi doar s8nge Rh negati! compati5il ABO, iar su5iectii Rh po"iti! pot primi s8nge Rh po"iti! sau negati! (prefera5il po"iti!, Rh negati! fiind pre"ent doar la -+% din populatie). >ransfu"ia se !a reali"a doar dupa reali"area compati5ilitatii directe, n a5senta anticorpilor nespecifici (cross/ mach negati!, a5senta aglutinarii hematiilor donatorului cu plasma pacientului). 'aca un pacient necesita s8nge de urgenta si nu este timp pentru reali"area compati5ilitatii transfu"ionale se !a administra s8nge grupa O Rh negati!.