APARATUL DIGESTIV

In componenta sistemului digestiv intra tubul digestiv si glandele anexe (salivare, ficatul si pancreasul) fiecare avand structura si functia bine definite in digestie. In cavitatea bucala au loc masticatia si secretia salivara cu rol in formarea bolului alimentar. Limba intervine activ in mestecarea i inghitirea alimentelor. Alimentele sunt sfaramate mecanic de catre aparatul masticator, format din mandibula mobila, maxilarul superior fix, articulatia temporomandibulara, muschii masticatori si dinti. Pentru o buna masticatie, mandibula si maxila trebuie sa fie in contact si sa se mobilizeze intre ele. Mandibula executa miscari inainte si de lateralitate.

Papile gustative - Circumvalate caliciforme- V lingual -Foliate partea posterioara a marginii limbii -Fungiforme inaintea V lingual

Alimentele sunt sfaramate mecanic de catre aparatul masticator, format din mandibula mobila, maxilarul superior fix, articulatia temporomandibulara, muschii masticatori si dinti. Pentru o buna masticatie, mandibula si maxila trebuie sa fie in contact si sa se mobilizeze intre ele. Mandibula executa miscari inainte si de lateralitate. Aceste miscari se datoresc articulatiei temporomandibulare si a muschilor masticatori. Ca functie, incisivii sunt specializati pentru taiat alimentele, caninii pentru sfasiat, iar premolarii si molarii pentru triturarea lor. Dintii sunt inervati de nervul trigemen

Dintii de lapte reprezinta prima dentitie a omului. Ea numara 20 de dinti si incepe sa se dezvolte in primul an de viata. In majoritatea cazurilor, primii dinti care apar sunt incisivii inferiori, dupa care urmeaza incisivii superiori, iar mai tarziu molarii si caninii. Dentitia permanenta se formeaza incepand din cel de-al saselea an al vietii si apare prin inlocuirea treptata a dentitiei de lapte, o data cu primele masele permanente. In total, ea cuprinde 32 de dinti. Ultimii dinti maselele de minte" - isi fac aparitia intre 14-24 de ani. Schimbarea dintilor nu decurge intotdeauna fara probleme. Atunci cand dezvoltarea maxilarului nu tine pasul cu cea a dintilor, se ajunge la anomalii de pozitie. Un aparat de corectie, fixat de medicul stomatolog, elimina, in timp, defectul. Maselele de minte care nu au strapuns complet gingia pot cauza aparitia unor focare de dezvoltare bacteriana sau afectiuni gingivale.

GLANDELE SALIVARE
GLANDELE SALIVARE Parotide Sublinguale Submaxilare Glande mici diseminate n mucoasa bucal

Parotide Sublinguale

seroase

mixte

Submaxilare Glande mici diseminate n mucoasa bucal

mucoase

SALIVA: PROPRIETI
Volum: 1-1,5l/zi
la stimularea alimentar la repaus alimentar i somn

Aspect: opalescent, filant pH: 6,7 (5,6-8) Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipoton) Vscozitate:

SALIVA: COMPOZIIE
Amilaza salivar: hidrolizeaz amidonul preparat dextrine maltoz Mucinele salivare: roluri: n formarea bolului alimentar, asigur masticaia, deglutiia i vorbirea, particip la sistemele tampon. Natriul i clorul: SALIVA < plasm. Potasiul i bicarbonatul: SALIVA > plasm. Calciul: forme sruri anorganice compui organici, fixat de macromolecule. Fluorul: rol n formarea fluorapatitei care asigur rezistena smalului. Ali constitueni: oImunoglobulinele asigur aprarea antibacterian. IgA secretor este sintetizat n glandele salivare. oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor; oTiocianatul are un rol antibacterian, inhibnd dezvoltarea bacteriilor, virusurilor i micoplasmelor.

SALIVA: ROLURI ROLURI

1. Rolul digestiv amilaza salivar realizeaz digestia amidonului pn la maltoz. 2. Rolul protectiv prin: 1. lubrefierea structurilor moi i dure din cavitatea bucal 2. formarea filmului de mucin de la suprafaa alimentelor i a structurilor buco-dentare 3. Rol antibacterian, intervenind n meninerea igienei bucodentare, prin lizozim, tiocianat, imunoglobuline. 4. Rol de stimulare a receptorilor gustativi n urma solubilizrii constituenilor alimentari, inducnd senzaia de gust i reflexele secretorii salivare, gastrice, pancreatice.

SALIVA: ROLURI ROLURI

5. Rol n meninerea echilibrului hidroelectrolitic i acidoacido -bazic. 6. Rol excretor pentru:
1. metabolii (uree, amoniac), 2. substane toxice (Pb, Hg, alcool, cocain, nicotin), 3. hormoni, 4. virusuri (poliomielitei, parotiditei epidemice, rabiei), 5. medicamente.

SECRETIE / REABSORBTIE

concentraia Na+ i Cl Cl- este egal, de aproximativ 15 mEq/l, ceea ce reprezint 1/7 - 1/10 din concentraia plasmatic; concentraia K+ este de aproximativ 30 mEq/l adic de 6 ori mai mare dect n plasm; concentraia HCO HCO3 3- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 ori mai mare ca n plasm.

REGLAREA SECREIEI SALIVARE: mecanisme la nivel celular Secreia primar - AMPc amilaza: adrenalina (), VIP - Ca H2O: adrenalina (), Ach, sP Modificrile ductale - Ach reabsorbia Na i Cl - Ach secreia de HCO3- Adr () reabs Na (secundar i H2O) - aldosteronul reabs Na (secundar i H2O)

REGLAREA SECREIEI SALIVARE: NERVOS (reflexe condiionate i necondiionate) necondiionate) Reglarea se face prin mecanism nervos: Inervaia parasimpatic - gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte nerv VII - gl P: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX - gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX Inervaia simpatic - origine: coarne lat.mduv T1-T4 gg. cervical sup. gl. salivare Rol: stimularea parasimpaticului secreie salivar apoas stimularea simpaticului secreie salivar vscoas, bogat n mucin + lizozim

REGLAREA SECREIEI SALIVARE: parasimpaticul i simpaticul

REGLAREA SECREIEI SALIVARE: REFLEXE

Stimularea secreiei se face prin mecanisme reflexe: 1. NECONDIIONATE Stimul contactul cu mucoasa gustativ a limbii contactul cu mucoasa bucal i dinii contactul cu mucoasa laringe, faringe, esofag Cale aferent n.VII, IX n.V n.X Centru Nucleu saliv.sup Nucleu saliv.inf. Nucleu saliv.inf. Cale eferent VII IX IX Efector SM + SL saliva de gustaie P saliva de masticaie P saliva din deglutiie

2. CONDIIONATE vederea + mirosul + evocarea alimentelor secreie salivar + INFLUENE INTERCENTRALE cu centrii respiraiei, deglutiiei i vomei

 Faringele se afla in continuarea cavitatii bucale; Reprezinta locul de intalnire intre calea digestiva si cea respiratorie; La intrarea in faringe se afla amigdalele, organe de aparare impotriva bacteriilor.

 Faringele are forma unei palnii, comunicand in partea inferioara cu esofagul; Peretele exterior este muscular; Musculatura este formata din doua straturi- prin contractie, participa la procesul de deglutitie ( inghitirea hranei )

21

22

23

24

25

 Esofagul este un organ de forma tubulara cu o lungime de 25 cm; Strabate cutia toracica si diafragmul; Comunica cu stomacul prin orificiul cardia; Are un perete extern,dublu stratificat format din muschi longitudinali si circulari Peretele intern este alcatuit dintr-o mucoasa cutata.

 Superior : Marginea inferioara a fasciculului cricoidian al constrictorului inferior al faringelui. Planul separativ dintre faringe si esofag corespunde marginii inferioare a cartilajului cricoid si se proiecteaza pe marginea inferioara a corpului celei de a 6-a vertebra cervicala. Inferior : Cardia, orificiu prin care esofagul se deschide in stomac. Acest punct se proiecteaza inapoi pe vertebra a 11-a toracica, iar inainte la articularea celui de al 7lea cartilaj costal stang cu sternul.

Strabate regiunea gatului, a toracelui, diafragma si ajungand in abdomen, se termina in stomac. Topografic, i se disting 4 regiuni : cervicala, toracica (mediastinala), diafragmatica si abdominala. Descrie inflexiuni, atat in plan sagital, cat si in plan frontal. In plan sagital, esofagul nu ramane aplicat pe coloana vertebrala, ci se desprinde de ea, descriind o curba cu concavitatea anterioara. In plan frontal, prezinta 2 curburi, una superioara, cu concavitatea la dreapta si una inferioara cu concavitatea la stanga.