UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN

ENTER

Autori: Prof. Dr. Monica Toader Radu Prof. Dr. Maria Elena Gocan Conf. Dr. Mure an Dorel Viorel ef lucr. Dr.Mariana M rginean lucr. Dr.Mariana ef lucr. Dr. Maria Cri an lucr. ef lucr. Dr. Carmen Mihu lucr. ef lucr. Dr. Alina Pântea lucr. As. Univ. Dr. Carmen Melincovici As. Univ. Dr. Anne-Marie Chindri AnneGrafic , design & coordonare technic : Akos Z. Szabo (MG II)
EDITAT DE:

CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN
UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA Copyright © 2003, Catedra de Histologie Umana, UMF Cluj Napoca Toate drepturile asupra acestei edi ii apar in exclusiv Catedrei de Histologie, UMF Cluj Napoca Nici o parte din acest CD-Rom nu poate fi reprodus sub nici o form sau stocat într-o baz de date f r permisiunea prealabil scris a Catedrei.

Acest atlas cuprinde imaginile de microscopie optic ale unor esuturi i organe în colora iile uzuale folosite în laboratoarele de histologie i histopatologie, histopatologie, precum i imagini bi si tridimensionale, menite sa creeze o imagine clar asupra obiectului histologiei. histologiei. Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite m rimi (6x, 10x, 16x, 20x, 40x), iar imaginile ob inute au fost e alonate pe capitole, 10x, 16x, 20x, 40x), care reprezint obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, Generale. microfotografiile cuprind atât imagini de ansamblu, cât i de detaliu ale cuprind preparatelor. preparatelor. Imaginile sunt înso ite de un text explicativ, concis care u ureaz în elegerea structurilor prezentate. În acela i timp atlasul ofer prezentate. posibilitatea unui exerci iu de diagnostic prin faptul c , acelea i imagini pot fi studiate i f r legend existând i posibilitatea de a etala cuno tin ele i existând prin teste recapitulative. recapitulative. Acest atlas a fost realizat dup preparatele microscopice din colec ia didactic a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleia i catedre utilizându-se tehnicile histologice obi nuite i utilizândudiferite colora ii: hematoxilin -eozin , hematoxilin feric , Sudan III, ii: rezorcin fuxin Weigert, orcein , impregn ri cu azotat de Ag, albastru de toluidin , acid osmic, albastru de metil. metil. Imaginile prezentate în acest atlas constituie un îndrum tor pentru lucr rile practice de Histologie destinat studen ilor de la Medicin General , Stomatologie i Colegii, precum i cercet torilor interesa i de aspecte de anatomie microscopic .

esuturi epiteliale esuturi conjunctive esutul sanguin esuturile musculare Sistemul vascular esutul nervos Sistemul nervos Organe limfoide

Sistemul digestiv Sistemul respirator Sistemul excretor Glande endocrine

Sistemul reproductiv feminin

Sistemul reproductiv mascul Organe de sim

esuturi epiteliale
esuturi epiteliale de suprafa
esuturile epiteliale sunt alc tuite predominant din celule. Sunt structuri avasculare. Celulele se g sesc în raport de contact i sunt solidarizate prin mijloace stabile de fixare i/sau printr-o cantitate redus de substan intercelular , substan a de ciment.

Epitelii glandulare

Epitelii senzoriale

esuturi epiteliale de suprafa

Epiteliu unistratificat
esuturi epiteliale

Epiteliu multistratificat

Epiteli de tip particular

Epiteliile de înveli sunt formate din celule ordonat aranjate i dispuse pe o membran bazal . Caracterul de epiteliu unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se stabile te dup num rul rândurilor de celule.

cubic. cilindric sau pseudo. iar dup forma celulelor. esuturi epiteliale Cilindric Pseudostratificat .stratificat. acest epiteliu poate fi pavimentos.Epiteliu unistratificat (simplu) Pavimentos Epiteliul unistratificat sau simplu este reprezentat printrun singur rând de celule.

Epiteliu unistratificat pavimentos Impregnat cu azotat de argint Epiteliul simplu pavimentos este format dintr-un singur rând de celule turtite apicobazal. dispuse pe o membran bazal . având aspectul de pietre de pavaj v zute de sus. esuturi epiteliale 3D + .

esuturi epiteliale 3D .

esuturi epiteliale Epiteliu pavimentos simplu Epiteliu pavimentos simplu Endoteliul vascular .

Celule mucipare + . Enterocite 2. cilindric (H&E mucicarmin).Epiteliu unistratificat cilindric H&E Epiteliul unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. acest epiteliu poate fi pavimentos. Axul vilozitatii cu esut conjunctiv 3. cubic sau H&E. esuturi epiteliale 1 2 3 3D 1. iar dup forma celulelor.

esuturi epiteliale .

Epiteliu unistratificat cilindric esuturi epiteliale .

nucleola i. eucromi. condensa i. adesea picnotici. esuturi epiteliale 3D .Epiteliu multistratif icat Pavimentos cheratinizat Epiteliu pluristratificat se caracterizeaz prin prezen a mai multor rânduri de celule. m rime i structur . Celulele keratinizate au citoplasma omogen eozinofil . se g sesc aspecte nucleare intermediare. Nucleii din acela i rând sunt similari ca form . Se disting diferen e structurale între nucleii din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ. hipercromi. în timp ce nucleii superficiali sunt mai mici. uneori în mitoz . Forma celulelor din rândul superficial determin tipul epiteliului: cilindric sau pavimentos. acesta din urm putând fi keratinizat sau nekeratinizat. nucleul picnotic sau absent. Între aceste dou tipuri extreme .

Nuclei 4. fiind specializat pe func ia de protec ie. Este format din trei straturi. Strat bazal 2. 4 esuturi epiteliale 3 1 2 + 1.Epiteliu pavimentos cheratinizat H&E Este forma cea mai frecvent i rezistent de eptelii. Strat spinos 3. Strat cornos .

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

Epiteliu de tip particular Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat esuturi epiteliale Uroteliul .

format din celule dispuse pe membrana bazal . Nuclei aparent stratifica i 2.Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat H&E 2 3 Este un tip particular de epiteliu simplu cilindric. Cili . determin situarea nucleilor la în l imi diferite. Celule mucipare 3. creind un fals aspect de stratificare esuturi epiteliale 1 + 1. dar inegale ca în l ime. În l imea diferit a celulelor.

esuturi epiteliale 3D .

Celule caliciforme esuturi epiteliale .

Epiteliu pseudostratificat cilindic ciliat esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

cu celule cubice. Celule turtite în umbrel 1 + . Celule în rachet 4. Membrana bazal 2. strat intermediar. esuturi epiteliale 4 2 3 1. cu polul apical dilatat ´in rachet ´ i strat superficial format din celule aplatizate ³în umbrel ´. cu mai multe rânduri de celule alungite.Uroteliul H&E Este un epiteliu stratificat de tip particular. Con in trei straturi de celule: strat bazal. Celule bazale 3.

esuturi epiteliale .

care au capacitatea de secre ie-excre ie. Endocrine .esuturi epiteliale glandulare Exocrine esuturi epiteliale Epiteliile glandulare sunt alc tuite din celule foarte specializate.

.esuturi epiteliale glandulare exocrine Glanda Tubular simpl Tubulara simpla esuturi epiteliale Glanda Alveolar simpl Glanda Acinoas Tubulo-acinoas compus -mixt Glanda Tubulo-acinoas Mixt compus -seroas Pentru epiteliile glandulare exocrine este caracteristic prezen a canalului excretor.i secre iile la suprafata pielii sau in unele cavit i. acestea v rsându.

i secre iile direct în sânge sau în alte lichide ale organismului. în cordoane caracteristic absenta Corticosuprarenala Epiteliu Glandular Dispus în foliculi Tiroida unui canal excretor. acestea v rsându. .esuturi epiteliale endocrine esuturi epiteliale Epiteliu Glandular Pentru epiteliile glandulare endocrine este Endocrin disp.

delimitând un lumen filiform. esuturi epiteliale 2 1 3D 1. glanda Lieberkuhn). tubular (ex. cilindrice. Epiteliu glandular + .. dispuse într-un singur rând pe membrana bazal .Gland tubular simpl H&E Celule epiteliale înalte. Lumen 2.

esuturi epiteliale

esuturi epiteliale

Duct Unit. secretorie

Gland alveolar
H&E
Este format din corpul i gâtul glandei. Stratul bazal al glandei con ine celule active metabolic, dispuse întrun singur rând pe membrana bazal . Restul glandei con ine celule poliedrice, clare.

esuturi epiteliale

2

1

3
3D 1. Celule cu citoplasma vacuolara 2. Folicul pilos 3. Fibre musculare scheletale striate sectionate transversal

+

esuturi epiteliale

Glanda tubulo-acinoas Organe parenchimatoase, formate din celule dispuse sub form de acini secretori i canalicule excretoare. Acinii sero i sunt mici, forma i din celule înalte, care delimiteaz un lumen îngust. Nucleul sferic, este dispus central, iar citoplasma celulelor este bazofil , având un aspect granular (ex. glanda parotid ). Acinii muco i sunt mai mari decât cei sero i, sunt forma i din celule mai scunde, care delimiteaz un lumen mai larg. Nucleii hipercromi sunt dispu i bazal, iar citoplasma este clar , vacuolar (ex. glanda submandibular ). Acinii mic ti sunt cei mai mari, de form sferic , alungit sau neregulat . Au lumenul delimitat de celule clare, vacuolare (mucoase). Între celulele mucoase i membrana bazal se intercaleaz 1-3 celule seroase, cu citoplasma întunecat , având form semilunar (semilunele Gianuzzi (ex. glanda submandibular ). Canalele semilunele Gianuzzi) excretorii caracterizeaz glandele exocrine. Dispuse intralobular, în plin parenchim, sau extralobular, în strom , sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice, formând un epiteliu unistratificat, pseudostratificat sau bistratificat, dispuse pe o membran bazal .

esuturi epiteliale

Gland seroas
H&E
Con ine acini sero i cu dimensiuni mai mici în raport cu ceilalti cu un lumen îngust i produs de secre ie fluid. Celule mari, citoplasma întunecat , granular , nuclei mari eucromi nucleola i.

esuturi epiteliale

2 1

3D

1. Canal excretor 2. Canale excretorii intralobulare

unul exocrin i unul endocrin. esuturi epiteliale Submandibular 3D .Prezint acini numero i de forme diferite cu dou feluri de celule mucoase i seroase.Gland mixt Este caracteristic secre ia mixt exoendocrin . realizat fie de aceea i celul fie de dou esutri distincte.

Acini glandulari mic ti .esut epitelial glandular mixt H&E esuturi epiteliale 1 1.

Acini micsti cu semiluna Gianuzzi .esut epitelial glandular H&E 1 esuturi epiteliale 3 2 1. Acini glandulari mucosi 2. Canale excretoare intralobulare 3.

Organizarea histologic a glandelor exocrine esuturi epiteliale ACINI Seromucos Mucos Seros .

Zona fasciculata cu spongiocite esuturi epiteliale + . Capilare 4.esut glandular endocrin . Capsula 2.corticosuprarenala H&E 1 2 3 4 3 1. Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3.

esuturi epiteliale Zona fasciculat a CSR .

esut glandular endocrin . Foliculi tiroidieni 2. Capsula conjunctiv . Coloid 5.Tiroida H&E 5 2 esuturi epiteliale 4 1 3 + 1. Celule foliculare 3. Capilare perifoliculare 4.

Celule foliculare 3. Coloid .5 esuturi epiteliale 4 3 2 1 1. Capilare perifoliculare 5. Celule foliculare într-o sec iune tangen ial 4. Foliculi tiroidieni 2.

reprezint un grup heterogen de esuturi cu origine comun mezodermo-mezenchimal fiind alc tuite din 3 componente: celule. substan fundamental i fibre. esutul conjunctiv lax).esuturi conjunctive esuturile conjunctive. dur . elastic elastic). pigmentar) tendinos esuturi conjunctive în care predomin fibrele ( esutul tendinos. esuturile cartilaginoase) i esuturi conjunctive cu substan a fundamental rigid . esuturi conjunctive cu substan fundamental solid dar elastic (ex. esuturi conjunctive în care predomin celulele ( esutul reticular. osoase mineralizat ( esuturile osoase). Din punct de vedere histogenetic se împart în esuturi conjunctive de tranzi ie i embrionare i esuturi conjunctive permanente sau adulte. adipos pigmentar i reticular adipos. Dup componenta structural care predomin esuturile conjunctive se împart în: esuturi conjunctive în care toate cele trei componente sunt în propor ii egale ( esutul conjunctiv lax). esuturi conjunctive . Dup consisten a substan ei fundamentale deosebim: esuturi conjunctive cu substan a fundamental moale sau semivâscoas lax (ex. aponevrotic. Dup varia iile cantitative i calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere morfologic mai multe tipuri de esuturi conjunctive. denumite i esuturi de leg tur i suport.

esuturi conjunctive esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv mucos lax tendinos aponevrotic elastic reticular pigmentar adipos cartilaginos osos esuturi conjunctive .

esutul conjunctiv mucos
H&E
esutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substan fundamental relativ abundent i bazofil .

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Celule de tip fibroblastic 2. Substan a fundamentala abundenta (bazofila)

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv lax
H&E
Reprezint prototipul de esut conjunctiv având o dispozi ie ubicvitar în organism. Substan a fundamental este abundent , celulele sunt situate relativ distan at, iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formeaz o re ea neregulat .

2
esuturi conjunctive

1

+

1. Fibre colagene 2. Nucleii celulelor conjunctive

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv tendinos
H&E
Reprezint un esut conjunctiv dens, ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. Este caracteristic dispozi ia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni).

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Fibre colagene 2. Sept conjunctivo-vascular

esuturi conjunctive

dar perpendicular pe fibrele planului supra sau subjacent. . reprezint de asemenea un esut conjunctiv dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele într-un plan.esutul conjunctiv aponevrotic esuturi conjunctive esutul aponevrotic. Celulele conjunctive sunt comprimate între cele dou planuri fibroase.

esutul conjunctiv elastic Colora ie rezorcin fuxin Weigert Reprezint o varietate de esut conjunctiv în care predomin fibrele elastice. esuturi conjunctive 1 1. Fibre elastice sectionate transversal ± ligamentul galben . Fibrele elastice sec ionate transversal se eviden iaz în albastru violet cu rezorcin fuxin Weigert sau c r miziu cu orcein .

Lamele elastice concentrice .MEDIA AORTEI color. cu orcein esuturi conjunctive 1 1 .

Vase Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat i cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozeaz cu prelungirile celulelor învecinate care împreun cu fibrele de reticulin formeaz o re ea tridimensional . esutul reticular formeaz stroma organelor limfo . .i hematopoetice.esutul conjunctiv reticular H&E 3 esuturi conjunctive 1 2 + 1. Zona medular a limfoganglionului 2. Celule reticulare 3.

esuturi conjunctive 1 1 .Celule reticulare din medulara limfoganglionului .

esutul conjunctiv pigmentar Se eviden iaz prin pigmentul melanic con inut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea. esuturi conjunctive 1 1. Celule cu pigment în citoplasma .

esuturi conjunctive .

2 esuturi conjunctive 3 1 + 1. este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipo i) solidarizate prin esut conjunctiv.E.. Pentru a eviden ia gr simea se face colora ie cu Sudan III în care gr simea apare colorat galben portocaliu.esutul conjunctiv adipos alb H&E esutul adipos. nucleul i citoplasma fiind împins la periferie de vacuola de gr sime ( esut adipos univacuolar). Nucleu periferic 3. Adipocite cu citoplasma univacuolar 2. Celula adipoas are un aspect de inel cu pecete în colora ia H. Septe conjunctive .

Nucleu periferic .1 esuturi conjunctive esut adipos alb col.H&E 1.

Sudan III + hematoxilin 1 ± celul univacuolar 2 ± sept conjunctiv .esuturi conjunctive 1 2 + esut adipos alb col.

esuturi conjunctive .

Sunt esuturi ordonate în care predomin substan a fundamental dur . . ce confer astfel esuturilor o rezisten elastic i mecanic . dar elastic .esutul cartilaginos Hialin esuturi conjunctive Elastic Fibros Sunt esturi conjunctive adulte.

Celule cartilaginoase 2. Matrice teritorial 3.esutul cartilaginos hialin H&E 1 esuturi conjunctive 2 3 + 1. Pericondru .

esuturi conjunctive .

Fibre elastice 2.esutul cartilaginos elastic Rezorcin -Fuxin Weigert esuturi conjunctive 1 2 + 1. Fibre elastice din pericondru .

esuturi conjunctive .

Celule cartilaginoase 2.esutul cartilaginos fibros H&E esuturi conjunctive 2 1 + 1. Fibre colagen .

esuturi conjunctive .

esuturi conjunctive .

Este un esut ordonat cu predominen a substan ei fundamentale mineralizate conferindu-i duritate i rigiditate Spongios esutul osos Compact.lefuit Compact Osificare endocondral .esutul osos esutul osos este un esut adaptat pentru func ia de suport i protec ie.

M duv hematogen cu multe adipocite . Osteocite în osteoplaste 3. Osteoblaste 4. Travee osoase 2.esutul osos spongios H&E 1 esutul osos 3 4 2 + 1.

esutul osos .

Osteoplaste si canalicule osoase + .esutul osos compact.lefuit Montat in balsam de Canada esutul osos 3 2 1 1. Canal Havers 3. Sistem Havers 2.

esutul osos .

Canale Havers 2. Canal Volkman 3.esutul osos compact H&E 1 esutul osos 4 2 3 1. Substan a fundamentala eozinofila (colagen) + . Osteocite în osteoplaste 4.

esutul osos .

perimedular .subperiostic esutul osos Canale Sistem interhaversian Sistem lamelar intern .Os compact Sistem lamelar extern .

Osteon Lamel osoas esutul osos Osteoplast .

Osificarea endocondral H&E esutul osos I III II IV .

esutul osos 1 I 1. Zona de cartilagiu hialin hiperplazic i seriat .

1 esutul osos 2 II 1 ± Zona de cartilaj hipertrofic i calcificat 2 ± Zona de eroziune .

III 1. Cartilaj hipertrofic si calcificat 2.1 2 esutul osos 3 II . Zona de eroziune 3. Zona de osteoid .

(bazofil) 2 .osteoid colorat (eozinofil) .2 esutul osos 1 2 1 III Zona de osteoid 1 .travee de cartilaj calcificat .

2 4 esutul osos 2 3 IV 1.osteoblaste la periferie 4. esut medular 1 .osteocite în osteoplaste 3 . Zona de esut osos Travee osoase 2 .

esutul osos OSIFICAREA .

normoblast policromatofil. normoblast bazofil. Celulele nu se pot identifica în hematoxilin -eozin . trombocitar . hematie.esutul sanguin i hematopoieza Este principalul organ hematoformator situat în cavit ile osoase. Parenchimul medular este bogat în celule i mascheaz stroma reticulinic . granulocitele segmentate (neutrofile. Popula ia celular a parenchimului este reprezentat de celule tinere. nucleu voluminos. doar în colora ia May-Grunwald Giemsa. eozinofile. granulocitar . precursor al pl cu elor sanguine. bazofile în diferite stadii de evolu ie. granulocitul nesegmentat. reprezentând precursorii celulelor din seria eritroblastic . cu contur neregulat (nucleu înmugurit). se poate recunoa te datorit dimensiunilor mari i aspectului caracteristic: citoplasm acidofil . reticulocit. esutul sanguin . Printre elementele parenchimului se eviden iaz celule adipoase izolate sau grupate i vase sanguine. promielocit.E. bazofile). În colora ia H. Seria eritrocitar este reprezentat de: pronormoblast. metamielocit. Seria granulocitar este reprezentat de: mieloblast. normoblast oxifil. megacariocitul. mielocit. limfocitar i monocitar . hipercrom. inelar.

esutul sanguin prezint trei compartimente: compartimentul central (organe hematoformatoare). compartimentul periferic (sângele circulant) i compartimentul tisular (sângele din esuturi).esutul sanguin i hematopoieza M duva ro ie hematoformatoare esutul sanguin Sângele Sângele reprezint un tip particular de esut conjunctiv. caracterizat printr-o substan fundamental lichid . . suspendate în acest lichid complex. plasma sanguin (reprezint 55% din volumul total al sângelui i care îi confer particularitatea de esut în faz fluid ) i din elemente figurate (celulele sanguine) care reprezint 45% din volumul sanguin.

Megacariocit 2. Celule adipoase 3. Nuclei ai celulelor seriei mieloide .M duva ro ie hematoformatoare H&E 3 esutul sanguin 1 2 1.

esutul sanguin .

Sângele Hematii Neutrofile esutul sanguin Monocite Eozinofile Bazofile Reticulocite Trombocite Limfocite .

Eritrocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Eritrocitele sunt r spândite uniform pe toat lama i reprezint popula ia celular predominent . de m rimi aproximativ egale colorate în rozportocaliu. Apar ca structuri rotunde. esutul sanguin . anucleate.

uniform repartizate i colorate în rozviolet. Nucleul este puternic segmentat fiind format din 3-5 lobi uni i prin filamente fine de cromatin . esutul sanguin . Citoplasma con ine granula ii fine egale ca fom i m rime.PMN Neutrofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Diametrul este cuprins între 10-14 microni.

cei doi lobi fiind uni i printr-un filament fin ceea ce îi confer aspectul de ³desag ´. uniform repartizate. colorate în ro uc r miziu.PMN Eozinofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au diametrul cuprins între 12-17 microni. esutul sanguin . Citoplasma con ine granula ii mari egale ca form i m rime. Nucleul este bilobat.

nu sunt complet separa i între ei. Aspectul nucleului este mai pu in lobat deoarece lobii. esutul sanguin . adeseori au form caracteristic de ³trefl ´.PMN Bazofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprinse între 8-10 microni. în num r de 2-4. Sunt colorate în violet întunecat. Granula iile din citoplasm sunt inegale ca form i m rime i inegal repartizate mascând de multe ori nucleul.

azurofile. situat central sau excentric i are un aspect intens cromatic. În ea se pot eviden ia granula ii fine.Limfocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprine între 7-15 microni. Citoplasma. esutul sanguin . pu in abundent are un aspect palid bazofil. Nucleul este sferic.

Con ine granula ii fine. mai abundent decât a limfocitului are o culoare albastr -cenu ie. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. dar poate fi i rotund . esutul sanguin + . Citoplasma.Monocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Prezint cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. Este mai palid colorat decât la limfocit. greu vizibile. cromatina fiind dispus în blocuri fine. reniform . azurofile. Forma este ovoid .

esutul sanguin .

pân la 90% în anemii tratate corect. care prezint deja lipsa nucleului. În sângele periferic se g se te în propor ie de 0. Num rul lor poate cre te foarte mult. de 7-10 microni. anemie regenerativ .Reticulocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Numit i eritrocit imatur.05-2% de hematii. esutul sanguin . reticulocitoza confirmând eficacitatea tratamentului.

Au dimensiuni reduse. colorat violet i o zon periferic ± hialomerul. În structura lor se distinge o zon central ± cromomerul. cu margini rotunjite. esutul sanguin . Prezint o form ovoid . 24 microni. de aspect azurofil.Trombocite ± Placute sanguine Coloratie May-Grunwald-Giemsa Pe frotiu sunt r spândite în grupuri printre celelalte elemente figurate.

esutul sanguin

TABLOU SANGUIN Colora ie May-Grunwald-Giemsa

esutul sanguin

esutul sanguin

Limfocit

esuturile musculare esut muscular striat scheletal
esuturile musculare

esut muscular neted (miocite netede) netede) esut muscular striat cardiac (miocite cardiace)

esuturile musculare sunt formate din celule. Sunt esuturi specializate pentru func ia de contractilitate, astfel încât celulele sufer un proces de adaptare func ional , în sensul alungirii lor i ca urmare sunt denumite fibre musculare. De asemenea au organite specifice contrac iei, miofibrilele. Fibrele musculare sunt asociate cu esut conjunctiv, care le solidarizeaz i le asigur vasculariza ia.

esut muscular striat scheletal
Extermit ile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Nucleii sunt numero i, situa i sub sarcolem . Caracterul esen ial este dubla stria ie a acestor fibre: una longitudinal , determinat de prezen a miofibrilelor, orientate longitudinal, alta transversal , determinat de alternan a regulat de discuri clare i intunecate.

esuturile musculare

+
Sec iune longitudinal

+
Sec iune transversal

esut muscular striat scheletal
Hematoxilin feric Heidenheim

esuturile musculare

1 2

1. Fibre musculare cilindrice 2. Miofibrile striate: discuri întunecate i discuri clare

esuturile musculare .

Nuclei periferici . Septe conjunctivo-vasculare 2.esut muscular striat scheletal H&E 1 2 esuturile musculare 3 + 1. Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3.

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare 1 2 3 + 1. fusiform . Nucleii esutului conjunctiv . Fibra muscular neted prezint un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în form de bastona ). situat central. Fibre musculare netede în fascicole 2. nucleul este unic.esut muscular neted H&E Are o form alungit . care este întotdeauna înconjurat de o citoplasm bine vizibil . intens eozinofil . Nucleii fibrelor musculare 3.

esuturile musculare .

esuturile musculare .

Intersti iul conjunctivovascular dintre fibrele cardiace este abundent. situat central. Extremit ile acestor fibre sunt ramificate i legate în sens longitudinal prin discuri intercalare. similar cu cea a fibrei musculare striate scheletale îns nucleul este unic.esut muscular cardiac + esuturile musculare + + + Prezint o dubl stria ie. . reprezentate de asocieri de jonc iuni intercelulare.

longit. esuturile musculare 2 1 1. Miofibrile striate . Fibre musculare cu extremitati ramificate 2.esut muscular cardiac Hematoxilin feric Heidenheim ± sec .

Fibra muscular cardiac 2. Nucleul fibrei musculare .esut muscular cardiac H&E ±sec iune longitudinal - esuturile musculare 3 2 1 1. Intersti iu conjunctivo-vascular 3.

Fibre musculare cardiace ± sec . transversal . Capilare 2.esut muscular cardiac H&E ±sec iune transversal - esuturile musculare 1 1 2 1.

1 2 esuturile musculare 2 1 1. Capilare 2.esut muscular cardiac Albastru de toluidin ± sec . Discuri intercalare . longit.

Venele sunt vase de calibru variabil ± vene mari. artere medii sau musculare i arteriole. Dup calibru i structur se clasific în artere mari sau elastice (aorta).Sistemul vascular Sistemul vascular este un sistem tubular închis. Arterele sunt structuri tubulare cu perete gros. Capilarele sunt conducte care au diametrul variabil. alc tuit dintr-o serie de conducte: artere . sub iri. vene ± care readuc sângele la inim i capilare ± la nivelul c rora au loc schimburile dintre sânge i esuturi i formeaz re ele. mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivo-fibroas . delimitat de endoteliu i perete sub ire asem n tor ca structur venelor. iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . lumenul fiind delimitat de endoteliu. Media conjunctiv sau conjunctivo-muscular este sub ire. Vasele limfatice la fel ca i cele sanguine au lumenul variabil. bine structuralizat în trei tunici: intern (intima).care conduc sângele de la inim spre organe. Arteriolele reprezint un tip particular de artere mici al c ror perete are grosimea dubl fa de diametrul lumenului. mijlocie (media) i extern (adventi ia). Sistemul vascular .

Sistemul vascular Arterele mari sau de tip elastic Sistemul vascular Arterele de calibru mediu sau de tip mus Venele Pachet vasculo-nervos vasculo- .

.Strat subendotelial . lamele elastice refringente 3. respectiv brun cu orcein .Aorta H&E 3 Sistemul vascular 2 1 1. Adventitia: fibre colagene In tunica medie predomin fibrele elastice grupate în lamele. fenestrate care se coloreaz în violet cu rezorcin fuxin . dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate. esutul de leg tur între lamelele elastice este format din elemente conjunctive i musculare. Media: fibre musculare netede.Limitanta elastica interna 2. Intima: -Endoteliu .Arterele mari sau de tip elastic .

Media: fibre musculare netede.2 Sistemul vascular 1 1. Adventitia: fibre colagene . lamele elastice refringente 2.

Lamele elastice .Coloratie Orceina 1.Sistemul vascular 1 Aorta .

Sistemul vascular .

Sistemul vascular 1 Aorta .Coloratie resorcina fuxina Weigert .

Sistemul vascular .

între care exist esut conjunctiv de leg tur . Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. str lucitoare 1 Sistemul vascular 2 3 1. Adventitia: fibre colagene. fibrocite 3. Caracteristic acestor artere este prezen a între intim i medie a limitantei elastice interne bine reprezentat sub forma unei benzi ondulate. nuclei fibrocite .Artera muscular rtera H&E In tunica medie predomin fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice. Media: fibre muscularenetede.

Adventitia: fibre colagene. Media: fibre muscularenetede. nuclei fibrocite .Sistemul vascular 2 1 3 1. fibrocite 3. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2.

esut conjunctiv Adventi ia 3.Vena H&E Vase de calibru variabil ± vene mari. Fibre colagene sectionate transversal 4. Media conjunctiv sau conjunctivomuscular este sub ire. Media . iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . Fibrocite . 1 Sistemul vascular 2 4 3 1.fibre musculare netede . Endoteliu 2. mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivofibroas .

Media 3. Nucleii endoteliului din intim 2.2 1 Sistemul vascular 3 Vena-H&E 1. Adventi ie .

Sistemul vascular Ven .

Vas limfatic 4.Pachet vasculo-nervos vasculoH&E 2 Sistemul vascular 4 1 2 3 1. Nerv . Arteriola 2. Venula 3.

.

esutul nervos esutul nervos este format din celule nervoase dispuse distan at i din prelungirile acestora. Tesutul nervos . Neuronii reprezint celule înalt specializate în producerea i transmiterea impulsului nervos. Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul i din dou tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul i dendritele.E. Spa iile dintre neuroni con in celule gliale i vase de sânge. Teaca de mielin se eviden iaz în colora ia cu acid osmic sub forma a dou linii negre întrerupte la nivelul strangula iilor Ranvier. s rac în cromatin i prezint un nucleol bine vizibil. Nucleul neuronului este mare. corpusculi Nissl care se coloreaz cu violet crezil sau albastru de metilen. Neuronul este o celul polimorf cu dimensiuni ce variaz între 4-5 i 150 microni. Precizarea tipului de celul glial se poate face numai pe impregn ri speciale. Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinice i amielinice. Citoplasma este bogat în neurofibrile eviden iabil prin impregn ri argentice. Celulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în colora ia H. Corpul i prelungirile neuronului alc tuiesc substan a cenu ie iar fibrele nervoase constituie substan a alb . veziculos.

esut nervos ± fibre mielinice (sec iune transversal ) Tesutul nervos esut nervos ± fibre mielinice (sec iune longitudinal ) .

Teaca de mielin .esut nervos-fibre mielinice (s. transv.) nervosAcid Osmic 2 Tesutul nervos 1 1.

Tesutul nervos .

Teaca de mielin 2.) nervosAcid Osmic Tesutul nervos 2 1 1.esut nervos-fibre mielinice (s. Strangula ii Ranvier . longit.

Tesutul nervos .

Sistemul nervos Nerv Ganglionii spinali Sistemul nervos M duva spin rii (HE. . impregnare cu azotat de argint) argint) Scoar a cerebral Scoar a cerebeloas esutul nervos împreun cu vasele sanguine formeaz organele nervoase care alc tuiesc sistemul nervos. crezil violet. Sistemul nervos se împarte în sistem nervos periferic format din ganglioni nervo i i nervi i sistem nervos central reprezentat den encefal i m duva spin rii.

transv. esut conjunctiv din peritenoniu .Nerv (sec .) H&E 2 Sistemul nervos 1 1. Fibre nervoase 2.

Sistemul nervos .

sub capsul . 2 Sistemul nervos 3 1 1. Fiecare neuron este înconjurat de o capsul fibroas dublat de un rând de celule satelite ce reprezint glia periferic . Celule nervoase ganglionare 2. veziculos nucleolat.Ganglion spinal H&E Prezint la periferie o capsul conjunctiv . pseudounipolari cu nucleu mare. Celule satelite 3. În por iunea central a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenien endogen i exogen . rotunzi. se dispun neuroni mari. Fibre nervoase . în zona periferic .

Sistemul nervos .

multipolari. Capilar Sistemul nervos . senzitivi în cel posterior. motori în 2 cornul anterior i neuroni mici. Substan a cenu ie este 3 dispus la interior sub forma literei H cu neuroni mari. Nucleii celulelor gliale 3.M duva spin rii Crezil violet Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). multipolari 2.Corpusculi Nissl în pericarionul neuronilortransversal. Substan a alb e dispus la exterior i 1 este format din fibre nervoase sec ionate 1.

Nucleu cu nucleol . Granulatii în pericarionul neuronilor multipolari 2.Sistemul nervos 2 1 1.

Neuronul multipolar .Sistemul nervos 1 2 1.Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2.

Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2.3 Sistemul nervos 2 4 1 1. Nucleii celulelor gliale 3. Capilar 4. Neuronul multipolar .

. Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion .M duva spin rii(s.Azotat de argint Sistemul nervos 1 1. transv.corn anterior) transv.

Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion 2. Fibre amielinice .1 Sistemul nervos 2 1.

Sistemul nervos .

Neuroni stela i multipolari 2.M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 2 1 1. Nucleii celulelor gliale .

M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 1 3 2 2 1. Nucleii celulelor gliale 3. Neuroni stela i multipolari 2. Fibre amielinice .

Neuroni stela i multipolari 2. Capilare 4. Nucleii celulelor gliale 3.M duva spin rii cornul anterior H&E 3 Sistemul nervos 2 4 1 2 3D 1. Fibre amielinice .

Sistemul nervos .

Sistemul nervos .

Sistemul nervos 1 2 3 1. Celule gliale 3. Neuroni piramidali mari 2. granulari i celule gliale. neuroni rotunzi. Capilare . reprezentat prin neuroni mari. piramidali. slab bazofil alc tuit din esut nervos.Scoar H&E cerebral Este un organ parenchimatos.

Sistemul nervos .

Scoar a cerebeloas prezint trei straturi celulare: pu ini neuroni în stratul superficial (neuroni stela i de asocia ie). Substan 2. numero i în stratul profund i neuroni mari piriformi (Punkinje) dispu i pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezint elementul de diagnostic). Lamela cerebeloas prezint în ax substan a alb format din fibre nervoase cu aspect eozinofil i din nucleii celulelor gliale.Scoar a cerebeloas H&E Organ parenchimatos format din esut nervos. Substan alb cenu ie . neuroni mici. Sistemul nervos 1 2 1.

Strat granular . Strat molecular 2. Neuroni Purkinje 3.1 Sistemul nervos 2 3 1.

Limfoganglionul Organe limfoide Splina Timusul . se includ i structurile limfoide anexate mucoasei digestive i respiratorii ( esutul limfoid mucosal). care mascheaz elementele componente ale stromei.Organele limfoide Organele limfopoetice periferice i centrale fac parte din sistemul imun i se caracterizeaz printr-o popula ie celular foarte abundent la nivelul parenchimului. În acela i sistem.

bazofile alc tuite din limfocite dar mai ales secundari. Delimitat de o capsul conjunctiv sub care se g se te sinusul subcapsular sau marginal. de form stelat cu prelungiri citoplasmatice i nucleu rotund. clare reprezentate de sinusurile limfatice care alc tuiesc esutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei. limfoganglionul este format dintr-o zon periferic sau corticala i o zon central sau medulara. parenchimul este un esut limfoid dens nodular format din foliculi primari (rar) sub form de insule rotunde de celule mici. hipocrom. separate prin spa ii largi. Zona medular este format din cordoane limfocitare intens bazofile.Limfoganglionul Limfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor limfatice. În aceast zon se pot observa celulele reticulare din strom . Organe limfoide . În corticala superficial . Corticala are dou zone ± superficial i profund sau paracorticala. Paracorticala reprezentat de limfocite grupate sub form de esut limfoid dens difuz în care se pot observa venule postcapilare. având în principal rol limfopoetic i de filtrare a limfei. cu centru clar.

Sinus marginal 4. Foliculi limfoizi . Cortical 3. Capsula 2.Ganglion limfatic H&E 1 2 Organe limfoide 4 3 1.

Ganglion limfatic H&E 3 Organe limfoide 1 2 1. Celule reticulare 3. Zona medular a limfoganglionului 2. Vase .

Cortical 2. Sinus marginal 3. Foliculi limfoizi .Ganglion limfatic H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 1 1.

Splina colora ie H&E 3 Organe limfoide 1 2 1. Arteriola centrofoliculara 3. Folicul splenic 2. Pulpa rosie .

Sept 4.Splina ± pulpa ro ie Colora ie H&E Organe limfoide Organe limfoide 3 2 1 1. Capsula conjunctivo-muscular 3. Mezoteliu peritoneal 2. Macrofage cu pigment hematic fagocitar 4 .

Corpuscul Hassal . Cortical 4. Medular 5.Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 4 5 1 Lobuli timici 1. Sept interlobular 3. Capsula 2.

Corpuscul Hassal .Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 2 1 Zona medular din lobulul timic 1. Limfocite timice 2.

Sistemul digestiv i glandele anexe. . cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate.musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular. Sistemul digestiv este format din tubul digestiv Sistemul digestiv . .mucoasa .musculara . cu excep ia cavit ii bucale.Tubul digestiv. peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: . Musculara este format din fibre musculare netede.glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte. Tunica extern reprezentat de adventi ie sau seroas .submucoasa .corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande. .epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic .adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: . are un plan de organizare comun.

Faringele . Limba . ileon) B ± segmentul subdiafragmatic (gastro-intestinal).Esofagul Stomacul . care cuprinde: .cavitatea bucal cu: Sistemul digestiv Buzele.Apendicele ileo-cecal -Glande anexe - . Dintii . care cuprinde: - Intestinul gros . tubul digestiv prezint dou segmente: A ± segmentul supradiafragmatic (buco-faringoesofagian).Intestinul subtire (duoden. jejun.Organizarea generala a tubului digestiv În raport cu diafragmul.

posterioar (muco as ). Sunt constituite dintrun schelet musculoconjunctiv i prezint o fa anterioar (cutanat ). o fa a margine liber .Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sunt dou cute musculomembranoase ce delimiteaz orificiul extern al cavit ii bucale. 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Folicul pilos 2 ± Glande sebacee 3 ± Glande sudoripare .

Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sistemul digestiv .

Buzele (fa a intern mucoas ) H&E 1 2 Sistemul digestiv 1 ± epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat 2 .corion .

Buzele ( Sect. Sagitala) H&E Sistemul digestiv .

mucoasa lingual fiind puternic aderent de axul musculoconjunctiv. Se caracterizeaz prin lipsa submucoasei. vorbire articulat i cu rol important în sensibilitatea gustativ . Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare minore 2 ± Fibre musculare striate .Limba H&E Organ musculoepitelial cu rol în supt. degluti ie.

Limba H&E Sistemul digestiv .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E Sistemul digestiv .

Limba (Papile gustative cu muguri gustati H&E 1 Sistemul digestiv 1 ± Papile caliciforme cu muguri gustativi .

Limba (Fa a superioar ) H&E 1 a Sistemul digestiv 2 3 4 4 1 ± Fata papilara cu papile gustative cu ax conjunctivo-vascular (a) 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate 4 ± Vase sanguine .

Limba (Fa a superioar ) H&E Sistemul digestiv .

Dinte Dezvoltare Parodon iu Reprezint organele dure ale mastica iei i au rol în vorbirea articulat Împreun cu aparatul de sus inere formeaz odontul sau organul dentar. Sistemul digestiv Pulpa dentar .

Reticul stelat 6. Smal 4. Dezvoltarea dintelui decurge în dou stadii: -mugure dentar -folicul dentar Sistemul digestiv 5 1. Adamantoblaste 5.Dezvoltarea dintelui H&E 1 2 3 4 6 Are loc în s pt mânile 6-7 de gesta ie. Papil conjunctiv . Dentina 3. Odontoblaste 2. La acest proces particip dou primordii: epitelial i conjunctivomezenchimal.

Primordiu epitelial . Primordiu conjunctiv 2.Dezvoltarea dintelui H&E Sistemul digestiv 2 1 Dinte dezvoltare 1.

Papil conjunctiv 3. Odontoblaste 2. Adamantoblaste .Dezvoltarea dintelui H&E 1 Sistemul digestiv 3 2 1.

4.Parodon iu H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 4 1. Dentin Cement Ligament Dentar Os Alveolar . 3. 2.

Parodon iu Sistemul digestiv .

Structuri Vasculare 2.Pulpa dentar H&E 1 2 Sistemul digestiv 3 Pulpa Dentar 1. Odontoblaste 3. Nuclei de celule conjunctive .

Odontoblaste Structuri vasculare Substan fundamental Nucleu de fibroblast . 3. 2.Pulpa dentar H&E 1 4 2 3 Sistemul digestiv 1. 4.

Pulpa dentar H&E Sistemul digestiv .

cu excep ia cavit ii bucale. peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: .musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular. cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate.corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande.glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte. are un plan de organizare comun.epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i Sistemul digestiv prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic .Tubul digestiv. . Tunica extern prezentat de adventi ie sau seroas .mucoasa .adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: . .musculara .submucoasa . Musculara este format din fibre musculare netede. . .

Musculara . Submucoasa 3.Esofagul H&E 1 Segmentul esofagogastro-intestinal este organizat dup un plan unic. Mucoasa (Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat i corion) 2. în alc tuirea lui intrând urm toarele patru tunici. de la exterior spre lumen: -extern -muscular -submucoas -mucoas Sistemul digestiv 2 3 1.

Musculara . Corion 3.Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2.Esofagul Color. Musculara mucoasei 4. Van Gieson 1 2 Sistemul digestiv 5 4 3 1 . Submucoasa cu glande esofagiene 5.

Van Gieson Sistemul digestiv 1 1 ± glande esofagiene (acin mucos) .Esofagul Color.

Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Mucoasa 3 ± Corion 4 ± Musculara mucoasei .Esofagul (Mucoasa) H&E 1 4 3 Sistemul digestiv 2 1 .

Esofagul (Submucoasa. Musculara) H&E Sistemul digestiv .

asigurata de sucul gastric. Stomac 1 ± Epiteliu de suprafata 2 ± Cripte 3 ± Corion 4 ± Glande gastrice .Stomacul H&E 1 2 3 Sistemul digestiv 4 Este un organ musculo-glandular cavitar cu funtie de rezervor pentru alimente i digestie.

cu *celule acidofile intens colorate (a) *si celule bazofile palide (b) 2 ± Corion .Stomacul H& E b Sistemul digestiv 1 2 a 1 ± Glanda fundice.

Stomacul H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± Tunica musculara 2 ± Seroasa peritoneala .

Stomacul H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Submucoasa 2 ± Corion 3 ± Glande gastrice .

vacuolate. palide) 2 ± Cripta gastrica 3 ± Istmul glandei gastrice .Stomacul H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu de suprafata monomorf (celule cubocilindrice.

Intestinul sub ire H& E 2 3 Sistemul digestiv 4 5 1 1 ± Vilozitati intestinale 2 ± Corion cu glande Lieberkuhn 3 ± Musculara mucoasei 4 ± Submucoasa 5 .Musculara Se întinde de la pilor la valvula ileo-cecal . Pentru o mai buna definire a func iei respectiv a maririi suprafe ei de absorb ie s-au diferen iat structuri de tip particular: -valvule conivent -vilozit i intestinale -microvilozit i . La om are o lungime de 6-9m i are rol în func ia de digestie i absorb ie.

Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Corionul mucoasei cu glande Lieberkuhn 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Submucoasa .

Intestin sub ire .duoden H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Glande Brünner 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Glande Lieberkuhn .

Intestin sub ire H& E 3 Sistemul digestiv 1 2 4 5 1 ± Glande Lieberkuhn in corion 2 ± Epiteliu glandular 3 ± Celule conjunctive. limfocite 4 ± Celule caliciforme 5. Musculara mucoasei .

extern . intern 2 ± longitudinal.Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 Musculara cu strat: 1 ± circular.

Intestin sub ire H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Vilozitate intestinala 2 ± Epiteliu de acoperire cu enterocite si caliciforme 3 ± axul conjunctivo-vascular vilozitar .

rectul. transvers.Intestinul gros (colon) Se întinde de la valvula ileo-cecal . alte mijloace de m rire a suprafe ei. De asemenea colonul nu mai prezint plicaturi. incluzând cecul cu apendicele. Alte func ii sunt cea de lubrefiere a bolului fecal ceea ce explic existenta într-un num r mai mare a glandelor secretoare de mucus. Sistemul digestiv . Are o structur u or modificat fa a de cea a intestinului sub ire raportat i la func iile acestui segment. canalul anal terminându-se prin orificiul anal. cu excep ie în por iunea rectal . cea de absorb ie se reduce în mare parte ceea ce explic dispari ia vilozit ilor cu persisten a îns a unor structuri cuticulare la polul apical al enterocitelor. Aceste bacterii secreta vitamina B12 si K. descendent i sigmoid. colonul ascendent. Chiar dac la acest nivel nu se mai secret enzime digestia bolului alimentar continu prin ac iunea enzimelor provenite din intestinul sub ire. în parte iar pe de alt parte prin fermenta ie i putrefac ie sub ac iunea florei bacteriene abundente existente la acest nivel.

Musculara .Intestin gros (colon) Color. corion cu glande Lieberkuhn 2 ± Submucoasa 3 . Mucicarmin 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa.

extern 2 ± circular.Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 2 1 Musculara cu strat: 1 ± longitudinal. intern .

intern 2 ± Longitudinal. extern .Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 Musculara cu strat: 1 ± Circular.

Intestin gros (colon) H&E Sistemul digestiv 1 1 ± Mucoasa cu glande Lieberkuhn .

trvs) 3 ± Celule caliciforme .Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 3 1 ± Corion 2 ± Glande Lieberkhun (s.

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 3 Sistemul digestiv 2 1 ± Mucoasa 2 ± Glanda Lieberkuhn 3 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E a 1 Sistemul digestiv b 2 1 ± Glande din mucoasa apendicelui cu celule caliciforme(a) si enterocite(b) 2 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa 2 ± Musculara 3 ± Infiltrat limfocitar .

ficatul . Organe cu func ie secretorie ce sunt in legatur cu tractul digestiv si dierct sau implicit intervin in procesul de digestie respectiv absorb ie al alimentelor.glandele salivare . respectiv absorb ie a alimetelor. Astfel de forma iuni sunt: .Glande anexe ale tubului digestiv Sistemul digestiv Reprezint glandele ce intervin în procesul de digestie.pancreasul .

Glande salivare .mixt H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini micsti ai glandei salivare 2 ± canaliculi intralobulari .

Semiluna Gianuzzi .Glande salivare H& E 4 1 Sistemul digestiv 3 2 1 ± Acini micsti 2 ± Acini serosi 3 ± Canalicul intralobular 4.

Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 4 3 5 1 ± Canal interlobular 2 ± Epiteliu bistratificat 3 ± Sept conjunctiv 4 ± Arteriole 5 ± Acini micsti .

Glande salivare H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare sectionate din diferite directii .

obl./trvs.) .Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare striate (sect.

Ficat ± spa iul port H& E Sistemul digestiv 2 3 1 1 ± artera 2 ± vena 3 ± canal biliar .

Ficat H& E Sistemul digestiv 2 1 1 3 1 ± Canaliculi biliari 2 ± Artera 3 ± Cordoane de hepatocite .

Ficat H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± cordoane de hepatocite 2 ± capilare sinusoide (nucleii celulelor endoteliale) .

Ficat H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Lobul 2 ± Vena centrolobulara 3 ± Tesut conjunctiv perilobular .

Ficat Lobul hepatic Sistemul digestiv Vena centrolobular Spa iu port Acin hepatic .

Stroma formeaz septe conjunctivo-vasculare care delimiteaz incomplet lobi i lobuli. insular dispersat in marea mas a esutului exocrin. organizat in acini. Sistemul digestiv 1 1 ± Acini pancreatici serosi Prezinta bazofilie subnuclear i acidofilie supranuclear .Pancreas H& E Este o gland mixt format dintr-o component exocrin i o alta endocrin . E invelit de o capsula sub ire ce nu asigura o protec ie eficient organului.

Pancreas H& E 1 Sistemul digestiv 3 2 4 1 ± Acini pancreatici 2 ± Insule Langerhans 3 ± Adipocite 4 ± Septe conjunctive .

Pancreas H& E 2 Sistemul digestiv 1 2 3 4 1 ± Celule endocrine dispuse in cordoane 2 ± Nuclei ai celulelor endoteliale capilare 3 ± Adipocite 4 ± Acini sero-zimogeni .

.bronhii segmentare .bronhiola intralobular primar -bronhiola terminal -bronhiola respiratorie -ducte alveolare -saci alveolari -alveole pulmonare.fose nazale .laringe .extrapulmonare reprezentate de: .bronhii mari.bronhii lobare .trahee .intrapulmonare reprezentate de: . .faringe .Sistemul respirator Sistemul respirator este constituit din: Pl mâni la nivelul c rora au loc schimburile gazoase propriu-zise C i respiratorii cu rol în transportul aerului: Sistemul respirator .

Saci alveolari 3. Septe interalveolare . Alveole pulmonare 2. 2 Sistemul respirator 1 3 1.Pl mân H& E Diagnosticul histologic se pune pe aspectul dantelat al parenchimului pulmonar datorit alveolelor pulmonare i pe prezen a pachetului bronho-vascular format dintr-o bronhie sau bronhiol i un vas arterial.

mân Alveole pulmonare Vase sanguine Bronhiole 4.Pl mân H& E 1 Sistemul respirator 2 3 5 4 Pl 1. Bronhiole respiratorii . 2. Bronhiole terminale 5. 3.

Corion 3. Infiltrat limfocitar .Pl mân H& E 1 2 3 Sistemul respirator 4 5 1. Bronhiol 5. Epiteliul bronhiolar 4. Fibre musculare netede 2.

Pl mân H& E Sistemul respirator .

Alveole 7. Vas de sânge 4 3 Sistemul respirator . Saci alveolari 6. 3. 4. Bronhiol intralobular Bronhiol terminal Bronhiol respiratorie Ducte alveolare 5.Pl mân H& E 1 2 7 3 7 4 6 5 1. 2.

Mucoasa bronhiei(epit. Bronhie 5. Cartilaj hialin . Saci alveolari 3. Alveole 4. Fibre musculare netede 7.Pl mân H& E 6 7 Sistemul respirator 1 2 4 3 5 Pachet bronhovascular 1.+corion) 6. Vas de sânge 2.

Adventi ia 2. Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat Mucoasa . Cartilaj hialin 3.Trahee H& E Sistemul respirator 4 3 2 1 1.C i respiratorii . Corion 4.

bazinet .vezica urinar .Sistemul urinar Sistemul urinar este format din: Sistemul urinar Rinichi care con ine: . reprezentate prin: .sistemul de secre ie i excre ie al urinei (tubul urinifer) .c ile excretoare intrarenale (tubul colector) C ile excretoare extrarenale.sistemul de filtrare al sângelui (corpusculul renal Malpighi) .calice . .ureter .

capsula Bowman i o component vascular . Nucleii din centrul forma iunii apar in elementelor vasculare. Corpusculul renal apare pe sec iune alc tuit dintr-o mas central de nuclei înconjurat de un spa iu optic vid. strom i parenchim Capsula este conjunctivo-fibroas . cu o component epitelial . glomerulul renal. este mai bine reprezentat în zona medularei renale. Stroma conjunctiv . Medulara situat profund. care formeaz glomerulul renal: celule endoteliale din peretele capilar. podocite. caracterizat printr-un aspect striat longitudinal.Rinichi H& E Diagnostic: Organ parenchimatos tubulo-vascular format din capsul . determinat de prezen a tubilor colectori i a structurilor vasculare Sistemul urinar C M . de aproximativ 200 Q diametru. spa iul urinar. Corticala este caracterizat prin prezen a corpusculilor renali Malpighi. celule mesangiale. forma iuni sferice.Spa iul urinar reprezint spa iul dintre foi ele capsulei Bowman ± componenta epitelial a corpusculului renal Malpighi. celule sangvine. Parenchimul este structuralizat în dou zone: corticla i medulara.

Rinichi .corticala H& E Sistemul urinar .

medulara H& E Sistemul urinar .Rinichi .

Spa iu urinar Glomerul vascular Sec iune prin tub contort distal Foita parietal a capsulei Bowman . 3.Rinichi ± glomerulul renal H& E 1 Sistemul urinar 2 3 4 3 3D 1. 2. 4.

Sistemul urinar .

Tub contort distal 3. Corpuscul renal Malpighi .Rinichi H& E 1 Sistemul urinar 2 3 1 1. Tub contort proximal 2.

Tub colector .Rinichi H& E Sistemul urinar 1 2 1. Strom conjunctivo-vascular 2.

Tubi colectori .Rinichi H& E Sistemul urinar 1 1.

Uroteliu Corion Musculara Adventi ie . dispuse în dou straturi: intern longitudinal i extern circular. 1 Sistemul urinar 2 3 4 1. musculara i adventi ia. cu peretele format din trei tunici: mucoasa. 4. Tunica muscular este format din fibre musculare netede.C i excretoare . Tunica mucoasei este format din uroteliu i corion.Ureterul H& E Diagnostic: Organ tubular. 2. 3.

Musculara .Ureterul H& E 1 2 Sistemul urinar 3 1. Uroteliu 2.C i excretoare . Corion 3.

Glandele endocrine sunt organe parenchimatoase. Capsula este de natur conjunctivo-vascular .Sistemul endocrin Sistemul endocrin cuprinde sistemul endocrin difuz (SED) i glandele endocrine. strom i parenchim. Stroma este reprezentat de o bogat re ea de fibre de reticulin i capilare. Sistemul endocrin Epifiza Hipofiza Tiroida Suprarenala . învele te glanda la periferie. formate din punct de vedere morfologic. fie sub form de foliculi. din capsul . Parenchimul este format din celule secretorii dispuse fie sub form de cordoane.

3. Nuclei de celule gliale Cordoane celulare Nuclei ai celulelor principale Vas sanguin . 1. extracelulare. palide i celule mici. strom i parenchim. 2. Parenchimul glandular este format din dou tipuri celulare: celule mari. Prezen a unor forma iuni rotunde. eozinofile.Epifiza H& E 1 3 Sistemul endocrin 4 2 Organ parenchimatos format din capsula. reprezentând nisipul epifizar (calcosferit). întunecate dispuse în cordoane i separate prin capilare de tip fenestrat. 4.

Hipofiza .adenohipofiza. Celule cromofile acidofile 4. neregulate. . hipofiza posterioar (neurohipofiza) i lobul intermediar (rudimentar la om). Cuprinde trei lobi: . În structura cordoanelor. Celule cromofile bazofile Parenchimul adenohipofizei este format din cordoane celulare scurte. Cordoane celulare scurte (aspect de cuiburi) 2.adenohipofiza H& E Diagnostic : Organ parenchimatos format din capsul . separate 2 de capilare sangvine de tip sinusoid. 1 Sistemul endocrin 3 4 1. arcuate. celulele glandulare au aspect polimorf i policrom (cromofobe i cromofile acidofile i bazofile). Capilar 3. strom i parenchim.

Vas de sânge 3. Celule bazofile 2.Hipofiza ± lob intermediar H& E 1 Sistemul endocrin 3 2 1. Nuclei de endoteliu capilar .

Neurohipofiza 2.Hipofiza ± lob intermediar/neurohipofiza H& E 2 Sistemul endocrin 1 1. Lob intermediar .

Hipofiza . Nuclei de pituicit 2.neurohipofiza H& E 1 2 Sistemul endocrin În neurohipofiz predomin structura nervoas : fibre nervoase i celule nevroglice modificate (pituicite) 1. Fibre nervoase amielinice .

Tiroida
H& E

5 2

Sistemul endocrin

4 1 3

Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din foliculi, cu dimensiuni diferite, delimita i de un epiteliu simplu cubo-cilindric ± epiteliu folicular i con inut omogen eozinofil ± coloidul tiroidian.

3D 1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Insule de celule foliculare 4. Coloid 5. Capsul Conjunctiv 6. Capsula conjunctiv

Foliculi tioidieni

Sistemul endocrin

Suprarenala
Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din cordoane celulare care se dispun diferit în corticosuprarenal i medulosuprarenal .
Sistemul endocrin

Corticosuprarenala: - subcapsular, cordoanele celulare sunt scurte i arcuate ± zona glomerular - intermediar, cordoanele celulare sunt bine eviden iate, paralele între ele i cu orientare perpendicular pe capsul ± zona fasciculat - profund, cordoanele celulare sunt dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri mici ± zona reticulat . Medulosuprarenala: - cordoane celulare dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri largi. Între cordoanele celulare sunt prezente capilare sangvine. Celulele glandulare au aspect polimorf i policrom.

Corticosuprarenala
H& E

1

2 3 4 3

Sistemul endocrin

1. Capsula 2. Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3. Capilare 4. Zona fasciculata cu spongiocite

Sistemul reproduc tor masculin
Aparatul genital masculin se compune din: Gonadele masculine sau testiculele
Sistemul reproduc tor

C ile spermatice de excre ie: a - intratesticulare reprezentate prin tubii drep i i rete testis. b - extratesticulare reprezentate prin epididim, canal deferent i canal ejaculator. Glandele anexe reprezentate prin: - prostat - vezicule seminale - glandele bulbouretrale (Cowper). Organul copulator sau penisul

Testiculul
H& E
Diagnostic Organ parenchimatos, cu structur tubular multipl (tubii seminiferi), lumenul acestor forma iuni fiind delimitat de un epiteliu pluristratificat i polimorf (epiteliul seminal); elementele celulare epiteliale sunt variate: celulele Sertoli (cu rol de nutri ie i suport) i celulele liniei seminale (spermatogonii, spermatocite primare i secundare, spermatide i spermatozoizi); dispersate printre tubii seminiferi se g sesc celulele intersti iale Leydig, structuri glandulare endocrine dispuse sub forme de gr mezi triunghiulare alc tuite din cordoane celulare scurte.

Sistemul reproduc tor

Testiculul H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1. Tubi seminiferi 2. Insule de celule Leydig .

Spermatocite de ord I. Cozi de spermatozoizi 2. Spermatide . Nuclei de spermatozoizi din tubii seminiferi 8. Insule de celule intersti iale Leydig 9. Spermatogonii seminifer 4.Testiculul H& E 1 Sistemul reproduc tor 4 2 3 5 7 8 6 9 1. Nucleu de celula Sertoli 5. 6. Tunica conj. 3. Epiteliu pluristratificat i polimorf 7. a tb. propr.

atât în structura capsulei i a traveelor. hipercelular . Glande prostatice 2. Strom conjunctivo muscular Diagnostic Organ parenchimatos musculo-glandular. având o strom bine reprezentat . exist o component semnificativ de musculatur neted . . festonat (în care sunt prezente frecvent forma iuni rotunde lamelar concentrice intens eozinofile ± simpexioni) delimitat de un epiteliu pseudostratificat. cât i în stroma organului. por iunea secretorie glandular (glande de tip tubulo-alveolar) se eviden iaz printr-un lumen larg. canalele excretorii sunt tapetate de un epiteliu simplu cilindric.Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 2 1.

Glande prostatice 2.Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1. Simpexion 3. Strom conjunctivo musculara .

Celule epiteliale descuamate .Prostata H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 4 1. Fibre musculare 3. Epiteliu pseudostratificat al glandelor prostatice 4. Strom conjunctiv 2.

Glande prostatice 2. Simpexion 3. Strom conjunctivo musculara .Prostata H& E Sistemul reproduc tor 1 3 2 1.

Sistemul reproduc tor .

cât i a modific rilor ciclice ale mucoasei uterine.Sistemul reproduc tor feminin Sistemul reproduc tor Aparatul genital sau de reproducere al femeii este mult mai complex decât al b rbatului. . vagin) -Organele genitale externe Glanda mamar i placenta. atât datorit corela iei hipotalamo-hipofizare. datorit strânselor corela ii morfofunc ionale cu apartul genital feminin vor fi prezentate odat cu acesta. col uterin. Aparatul genital al femeii este format din: -Gonada feminin ± ovarul -Organele genitale interne ( uter.

Adipocite . Muguri de a teptare 2. Strom func ional 3. Strom nefunc ional 4.Glanda mamar în repaus H& E Sistemul reproduc tor 3 4 1 2 1.

Glanda mamar H& E 5 Sistemul reproduc tor 2 3 1 4 1. Lobul mamar 4. Epiteliu simplu cubic ± strom nefunc ional 3. Strom nefunc ional cu septe . Ducte intralobulare 2.

Septe conjunctive . Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) 3. Secre ie lactata 2.Glanda mamar în lacta ie H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 1.

Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) .Glanda mamar H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1. Secre ie lactata 2.

Glanda mamara in lactatie H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1. Duct interlobar . Secre ie lactata 2.

2. Corticala Foliculi ovarieni primordiali Albugineea Epiteliu germinativ Stroma ovariana . 3. 4. 5.Ovar H& E 2 Sistemul reproduc tor 3 1 5 4 1.

5. 2. 3. 4. Epiteliu de suprafa Strom Folicul primordial Vas de sânge Folicul primar .Ovar H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 5 4 1.

Ovar corp galben .Ovar H& E Sistemul reproduc tor 1 1.

Ovar H& E Sistemul reproduc tor 3 1 2 5 4 1. 2. 5. Folicul secundar activat Ovocit I. 4. Zona pellucida Membrana granulosa Teaca intern . 3.

5.Ovar ± folicul primar H& E Sistemul reproduc tor 3 4 5 2 1. 4. 2. Disc proliger Folicul matur Zona pellucida Ovocit Coroana radiat 1 . 3.

Corona radiata 4. Folicul primar activat 2. Zona pellucida(ovocit) 5. Antru 6. Folicul secundar cavitar 3. Albuginee .Ovar ± folicul secundar H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 6 7 4 5 1. Epiteliu de spf. 7.

Membrana granuloas . Teaca interna 2. Antru cu lichid folicular 6. Disc proliger 3. Ovocit 4.Ovar ± folicul ter iar H& E 1 2 Sistemul reproduc tor 6 3 4 5 1. Zona pellucida 5.

Ovar ± folicul ter iar H& E Sistemul reproduc tor .

esut conjunctiv lax . Vase dilatate 2.Ovar .medulara H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 1.

Sincitiotrofoblast 3. Ax conjunctivo-mezenchimatos . Citotrofoblast (palid) 2.Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 3 2 1 1.

Sincitiotrofoblast 3. Citotrofoblast 2. Ax conjunctivo-mezenchimatos .Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1 3 1.

Sinci io-trofoblast 2. Ax conjunctivo-vascular 3. Vilozit i coriale .Placenta la termen H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 3 3 2 1.

Vas de sânge 3.Uter H& E Sistemul reproduc tor 1 2 3 1. Endometru cu glande uterine . Miometru 2.

2. 4. Miometru Seroasa Vas de sânge Endometru cu glande uterine .Uter H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 3 4 1. 3.

Endomtru cu glande uterine 3.Uter H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1. Cavitatea uterin 2. Miometru .

Organe de sim .tegumentul .Organe de sim Organele de sim sunt sisteme func ionale constituite din trei segmente: .mugurele gustativ -ochiul i urechea.receptorul .mucoasa olfactiv . Se individualizeaz urm toarele organe de sim : .intermediar ± de conducere .periferic .central .scoar a cerebral Segmentul periferic numit i exteroceptor se g se te situat în forma iuni anatomice complexe care constituie organele de sim .

Descemet .Epiteliul posterior 5.Membrana bazala anter.Substanta proprie a corneei 4. Bowman 3.Corneea H& E 1 2 Organe de sim 3 4 5 1.Membrana bazala poster.Epiteliul anterior 2.

Nuclei alungiti de fibrocite .Corneea H& E Organe de sim 1 1.

Strat nuclear intern al neuronilor bipolari .Membrana limitanta externa 7. Mb. Stratul fibrelor nervului optic 4.Strat plexiform extern 9. Strat plexiform intern 2. limitant posterioar 5.Strat nuclear extern 8.Stratul cu conuri si bastonase 6. Stratul celulelor multipolare 3.Retina H& E 8 Organe de sim 1 2 3 4 5 6 7 9 3D 1.

Organe de sim .

Celule cu bastona e i conuri Organe de sim .

2.Tegument H& E 3 2 Organe de sim 1 3 7 6 4 5 1. Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5. Strat cheratinizat cu traiectul glandei sudoripare 7. Epidermul . Strat granulos 6. 4. 3.

Tegument H& E Organe de sim .

Strat granulos 6. 2. Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5. 3. Strat cornos cu traiectul glandei sudoripare . 4.Tegument H& E 1 3 3 2 Organe de sim 4 7 5 6 1.

Corpuscul Vater Pacini .Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 1.

2. 4. Capsula conjunctiv Lamele concentrice de fibre Nuclei alungiti de fibrocite Arter .Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 3 2 4 1. 3.

Digestiv Aorta Apendice Arter elastic Arter muscular Bazofil Buza Cartilaj elastic Cartilaj fibros Cartilaj hialin C i respiratorii Conjunctiv aponevrotic Conjunctiv elastic Conjunctiv lax Conjunctiv mucos Conjunctiv pigmentar Conjunctiv reticular Conjunctiv tendinos Corneea Corticosuprarenala Dezvoltarea dintelui Dinte Duoden Endocrin Eozinofil Epifiza Epiteliu cilindric Epiteliu de suprafa a Epiteliu glandular Epiteliu multistratificat Epiteliu pavimentos .INDEX Adenohipofiza Anexe ale tb.

Intestin gros Intestin sub ire Limba Limfocit Limfoganglion M duva spin rii M duva hematoformatoare Monocit Muschi cardiac Muschi neted Muschi striat Nerv Neurohipofiza Neutrofil Organe de sim Organe limfoide Os compact Os spongios Osificare endocondral .I.INDEX Epiteliu special Epiteliu unistratificat Epitleiu pseudostratificat Eritocit Esofag Exocrin Fibre mielinice Ficat Ganglion spinal Glanda mamar Glanda salivar Glomerul renal Hipofiza L.

Mascuin Parodon iu Sistemul vascular Placenta Splina Pl mân Stomac Prostata Suprarenala Pulpa dentar Tegument Reticulocit Testicul Retina Timus Rinichi Tiroida Sângele Trahee Scoar a cerebeloas Trombocit Scoar a cerebral Tubul digestiv Sistem endocrin . Feminin Ovar Pachet vasculo-nervos Sistem respirator Sistem urinar Pancreas Sistemul digestiv Papile gustative Sistemul reprod.INDEX Sistem reprod.

INDEX esut adipos alb esut adipos brun esut cartilaginos esut conjunctiv esut epitelial esut muscular esut nervos esut osos esut sanguin Ureter Uroteliu Uter Vater Pacini Ven .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful