UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN

ENTER

Autori: Prof. Dr. Monica Toader Radu Prof. Dr. Maria Elena Gocan Conf. Dr. Mure an Dorel Viorel ef lucr. Dr.Mariana M rginean lucr. Dr.Mariana ef lucr. Dr. Maria Cri an lucr. ef lucr. Dr. Carmen Mihu lucr. ef lucr. Dr. Alina Pântea lucr. As. Univ. Dr. Carmen Melincovici As. Univ. Dr. Anne-Marie Chindri AnneGrafic , design & coordonare technic : Akos Z. Szabo (MG II)
EDITAT DE:

CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN
UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA Copyright © 2003, Catedra de Histologie Umana, UMF Cluj Napoca Toate drepturile asupra acestei edi ii apar in exclusiv Catedrei de Histologie, UMF Cluj Napoca Nici o parte din acest CD-Rom nu poate fi reprodus sub nici o form sau stocat într-o baz de date f r permisiunea prealabil scris a Catedrei.

Acest atlas cuprinde imaginile de microscopie optic ale unor esuturi i organe în colora iile uzuale folosite în laboratoarele de histologie i histopatologie, histopatologie, precum i imagini bi si tridimensionale, menite sa creeze o imagine clar asupra obiectului histologiei. histologiei. Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite m rimi (6x, 10x, 16x, 20x, 40x), iar imaginile ob inute au fost e alonate pe capitole, 10x, 16x, 20x, 40x), care reprezint obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, Generale. microfotografiile cuprind atât imagini de ansamblu, cât i de detaliu ale cuprind preparatelor. preparatelor. Imaginile sunt înso ite de un text explicativ, concis care u ureaz în elegerea structurilor prezentate. În acela i timp atlasul ofer prezentate. posibilitatea unui exerci iu de diagnostic prin faptul c , acelea i imagini pot fi studiate i f r legend existând i posibilitatea de a etala cuno tin ele i existând prin teste recapitulative. recapitulative. Acest atlas a fost realizat dup preparatele microscopice din colec ia didactic a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleia i catedre utilizându-se tehnicile histologice obi nuite i utilizândudiferite colora ii: hematoxilin -eozin , hematoxilin feric , Sudan III, ii: rezorcin fuxin Weigert, orcein , impregn ri cu azotat de Ag, albastru de toluidin , acid osmic, albastru de metil. metil. Imaginile prezentate în acest atlas constituie un îndrum tor pentru lucr rile practice de Histologie destinat studen ilor de la Medicin General , Stomatologie i Colegii, precum i cercet torilor interesa i de aspecte de anatomie microscopic .

esuturi epiteliale esuturi conjunctive esutul sanguin esuturile musculare Sistemul vascular esutul nervos Sistemul nervos Organe limfoide

Sistemul digestiv Sistemul respirator Sistemul excretor Glande endocrine

Sistemul reproductiv feminin

Sistemul reproductiv mascul Organe de sim

esuturi epiteliale
esuturi epiteliale de suprafa
esuturile epiteliale sunt alc tuite predominant din celule. Sunt structuri avasculare. Celulele se g sesc în raport de contact i sunt solidarizate prin mijloace stabile de fixare i/sau printr-o cantitate redus de substan intercelular , substan a de ciment.

Epitelii glandulare

Epitelii senzoriale

esuturi epiteliale de suprafa

Epiteliu unistratificat
esuturi epiteliale

Epiteliu multistratificat

Epiteli de tip particular

Epiteliile de înveli sunt formate din celule ordonat aranjate i dispuse pe o membran bazal . Caracterul de epiteliu unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se stabile te dup num rul rândurilor de celule.

Epiteliu unistratificat (simplu) Pavimentos Epiteliul unistratificat sau simplu este reprezentat printrun singur rând de celule. cubic. esuturi epiteliale Cilindric Pseudostratificat .stratificat. acest epiteliu poate fi pavimentos. iar dup forma celulelor. cilindric sau pseudo.

având aspectul de pietre de pavaj v zute de sus. dispuse pe o membran bazal . esuturi epiteliale 3D + .Epiteliu unistratificat pavimentos Impregnat cu azotat de argint Epiteliul simplu pavimentos este format dintr-un singur rând de celule turtite apicobazal.

esuturi epiteliale 3D .

esuturi epiteliale Epiteliu pavimentos simplu Epiteliu pavimentos simplu Endoteliul vascular .

cubic sau H&E.Epiteliu unistratificat cilindric H&E Epiteliul unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. cilindric (H&E mucicarmin). acest epiteliu poate fi pavimentos. esuturi epiteliale 1 2 3 3D 1. Enterocite 2. Axul vilozitatii cu esut conjunctiv 3. Celule mucipare + . iar dup forma celulelor.

esuturi epiteliale .

Epiteliu unistratificat cilindric esuturi epiteliale .

Forma celulelor din rândul superficial determin tipul epiteliului: cilindric sau pavimentos. nucleola i. m rime i structur . hipercromi. Nucleii din acela i rând sunt similari ca form .Epiteliu multistratif icat Pavimentos cheratinizat Epiteliu pluristratificat se caracterizeaz prin prezen a mai multor rânduri de celule. acesta din urm putând fi keratinizat sau nekeratinizat. eucromi. adesea picnotici. Celulele keratinizate au citoplasma omogen eozinofil . se g sesc aspecte nucleare intermediare. Între aceste dou tipuri extreme . uneori în mitoz . în timp ce nucleii superficiali sunt mai mici. Se disting diferen e structurale între nucleii din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ. nucleul picnotic sau absent. condensa i. esuturi epiteliale 3D .

fiind specializat pe func ia de protec ie. Strat spinos 3. Strat cornos .Epiteliu pavimentos cheratinizat H&E Este forma cea mai frecvent i rezistent de eptelii. Strat bazal 2. 4 esuturi epiteliale 3 1 2 + 1. Nuclei 4. Este format din trei straturi.

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

Epiteliu de tip particular Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat esuturi epiteliale Uroteliul .

format din celule dispuse pe membrana bazal . dar inegale ca în l ime.Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat H&E 2 3 Este un tip particular de epiteliu simplu cilindric. creind un fals aspect de stratificare esuturi epiteliale 1 + 1. Nuclei aparent stratifica i 2. determin situarea nucleilor la în l imi diferite. Cili . Celule mucipare 3. În l imea diferit a celulelor.

esuturi epiteliale 3D .

Celule caliciforme esuturi epiteliale .

Epiteliu pseudostratificat cilindic ciliat esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale 4 2 3 1. cu polul apical dilatat ´in rachet ´ i strat superficial format din celule aplatizate ³în umbrel ´. Celule bazale 3. Celule turtite în umbrel 1 + . strat intermediar. Celule în rachet 4.Uroteliul H&E Este un epiteliu stratificat de tip particular. cu celule cubice. Membrana bazal 2. Con in trei straturi de celule: strat bazal. cu mai multe rânduri de celule alungite.

esuturi epiteliale .

care au capacitatea de secre ie-excre ie. Endocrine .esuturi epiteliale glandulare Exocrine esuturi epiteliale Epiteliile glandulare sunt alc tuite din celule foarte specializate.

acestea v rsându.i secre iile la suprafata pielii sau in unele cavit i.esuturi epiteliale glandulare exocrine Glanda Tubular simpl Tubulara simpla esuturi epiteliale Glanda Alveolar simpl Glanda Acinoas Tubulo-acinoas compus -mixt Glanda Tubulo-acinoas Mixt compus -seroas Pentru epiteliile glandulare exocrine este caracteristic prezen a canalului excretor. .

acestea v rsându. în cordoane caracteristic absenta Corticosuprarenala Epiteliu Glandular Dispus în foliculi Tiroida unui canal excretor.esuturi epiteliale endocrine esuturi epiteliale Epiteliu Glandular Pentru epiteliile glandulare endocrine este Endocrin disp. .i secre iile direct în sânge sau în alte lichide ale organismului.

. Epiteliu glandular + . tubular (ex. cilindrice. esuturi epiteliale 2 1 3D 1. dispuse într-un singur rând pe membrana bazal . Lumen 2. glanda Lieberkuhn).Gland tubular simpl H&E Celule epiteliale înalte. delimitând un lumen filiform.

esuturi epiteliale

esuturi epiteliale

Duct Unit. secretorie

Gland alveolar
H&E
Este format din corpul i gâtul glandei. Stratul bazal al glandei con ine celule active metabolic, dispuse întrun singur rând pe membrana bazal . Restul glandei con ine celule poliedrice, clare.

esuturi epiteliale

2

1

3
3D 1. Celule cu citoplasma vacuolara 2. Folicul pilos 3. Fibre musculare scheletale striate sectionate transversal

+

esuturi epiteliale

Glanda tubulo-acinoas Organe parenchimatoase, formate din celule dispuse sub form de acini secretori i canalicule excretoare. Acinii sero i sunt mici, forma i din celule înalte, care delimiteaz un lumen îngust. Nucleul sferic, este dispus central, iar citoplasma celulelor este bazofil , având un aspect granular (ex. glanda parotid ). Acinii muco i sunt mai mari decât cei sero i, sunt forma i din celule mai scunde, care delimiteaz un lumen mai larg. Nucleii hipercromi sunt dispu i bazal, iar citoplasma este clar , vacuolar (ex. glanda submandibular ). Acinii mic ti sunt cei mai mari, de form sferic , alungit sau neregulat . Au lumenul delimitat de celule clare, vacuolare (mucoase). Între celulele mucoase i membrana bazal se intercaleaz 1-3 celule seroase, cu citoplasma întunecat , având form semilunar (semilunele Gianuzzi (ex. glanda submandibular ). Canalele semilunele Gianuzzi) excretorii caracterizeaz glandele exocrine. Dispuse intralobular, în plin parenchim, sau extralobular, în strom , sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice, formând un epiteliu unistratificat, pseudostratificat sau bistratificat, dispuse pe o membran bazal .

esuturi epiteliale

Gland seroas
H&E
Con ine acini sero i cu dimensiuni mai mici în raport cu ceilalti cu un lumen îngust i produs de secre ie fluid. Celule mari, citoplasma întunecat , granular , nuclei mari eucromi nucleola i.

esuturi epiteliale

2 1

3D

1. Canal excretor 2. Canale excretorii intralobulare

unul exocrin i unul endocrin. esuturi epiteliale Submandibular 3D .Gland mixt Este caracteristic secre ia mixt exoendocrin .Prezint acini numero i de forme diferite cu dou feluri de celule mucoase i seroase. realizat fie de aceea i celul fie de dou esutri distincte.

esut epitelial glandular mixt H&E esuturi epiteliale 1 1. Acini glandulari mic ti .

esut epitelial glandular H&E 1 esuturi epiteliale 3 2 1. Acini micsti cu semiluna Gianuzzi . Acini glandulari mucosi 2. Canale excretoare intralobulare 3.

Organizarea histologic a glandelor exocrine esuturi epiteliale ACINI Seromucos Mucos Seros .

Capilare 4. Zona fasciculata cu spongiocite esuturi epiteliale + . Capsula 2. Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3.corticosuprarenala H&E 1 2 3 4 3 1.esut glandular endocrin .

esuturi epiteliale Zona fasciculat a CSR .

Capsula conjunctiv .esut glandular endocrin .Tiroida H&E 5 2 esuturi epiteliale 4 1 3 + 1. Coloid 5. Celule foliculare 3. Capilare perifoliculare 4. Foliculi tiroidieni 2.

5 esuturi epiteliale 4 3 2 1 1. Celule foliculare 3. Foliculi tiroidieni 2. Capilare perifoliculare 5. Coloid . Celule foliculare într-o sec iune tangen ial 4.

esutul conjunctiv lax). substan fundamental i fibre. osoase mineralizat ( esuturile osoase). esuturile cartilaginoase) i esuturi conjunctive cu substan a fundamental rigid . esuturi conjunctive cu substan fundamental solid dar elastic (ex. Dup varia iile cantitative i calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere morfologic mai multe tipuri de esuturi conjunctive. pigmentar) tendinos esuturi conjunctive în care predomin fibrele ( esutul tendinos. esuturi conjunctive în care predomin celulele ( esutul reticular. Dup consisten a substan ei fundamentale deosebim: esuturi conjunctive cu substan a fundamental moale sau semivâscoas lax (ex. Dup componenta structural care predomin esuturile conjunctive se împart în: esuturi conjunctive în care toate cele trei componente sunt în propor ii egale ( esutul conjunctiv lax). adipos pigmentar i reticular adipos. denumite i esuturi de leg tur i suport. aponevrotic. dur . esuturi conjunctive . reprezint un grup heterogen de esuturi cu origine comun mezodermo-mezenchimal fiind alc tuite din 3 componente: celule. Din punct de vedere histogenetic se împart în esuturi conjunctive de tranzi ie i embrionare i esuturi conjunctive permanente sau adulte.esuturi conjunctive esuturile conjunctive. elastic elastic).

esuturi conjunctive esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv mucos lax tendinos aponevrotic elastic reticular pigmentar adipos cartilaginos osos esuturi conjunctive .

esutul conjunctiv mucos
H&E
esutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substan fundamental relativ abundent i bazofil .

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Celule de tip fibroblastic 2. Substan a fundamentala abundenta (bazofila)

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv lax
H&E
Reprezint prototipul de esut conjunctiv având o dispozi ie ubicvitar în organism. Substan a fundamental este abundent , celulele sunt situate relativ distan at, iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formeaz o re ea neregulat .

2
esuturi conjunctive

1

+

1. Fibre colagene 2. Nucleii celulelor conjunctive

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv tendinos
H&E
Reprezint un esut conjunctiv dens, ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. Este caracteristic dispozi ia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni).

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Fibre colagene 2. Sept conjunctivo-vascular

esuturi conjunctive

Celulele conjunctive sunt comprimate între cele dou planuri fibroase. .esutul conjunctiv aponevrotic esuturi conjunctive esutul aponevrotic. dar perpendicular pe fibrele planului supra sau subjacent. reprezint de asemenea un esut conjunctiv dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele într-un plan.

esuturi conjunctive 1 1.esutul conjunctiv elastic Colora ie rezorcin fuxin Weigert Reprezint o varietate de esut conjunctiv în care predomin fibrele elastice. Fibre elastice sectionate transversal ± ligamentul galben . Fibrele elastice sec ionate transversal se eviden iaz în albastru violet cu rezorcin fuxin Weigert sau c r miziu cu orcein .

MEDIA AORTEI color.Lamele elastice concentrice . cu orcein esuturi conjunctive 1 1 .

Zona medular a limfoganglionului 2. esutul reticular formeaz stroma organelor limfo . Celule reticulare 3. Vase Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat i cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozeaz cu prelungirile celulelor învecinate care împreun cu fibrele de reticulin formeaz o re ea tridimensional . .esutul conjunctiv reticular H&E 3 esuturi conjunctive 1 2 + 1.i hematopoetice.

esuturi conjunctive 1 1 .Celule reticulare din medulara limfoganglionului .

Celule cu pigment în citoplasma .esutul conjunctiv pigmentar Se eviden iaz prin pigmentul melanic con inut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea. esuturi conjunctive 1 1.

esuturi conjunctive .

esutul conjunctiv adipos alb H&E esutul adipos. Nucleu periferic 3. Adipocite cu citoplasma univacuolar 2.. Septe conjunctive .E. este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipo i) solidarizate prin esut conjunctiv. Celula adipoas are un aspect de inel cu pecete în colora ia H. 2 esuturi conjunctive 3 1 + 1. nucleul i citoplasma fiind împins la periferie de vacuola de gr sime ( esut adipos univacuolar). Pentru a eviden ia gr simea se face colora ie cu Sudan III în care gr simea apare colorat galben portocaliu.

1 esuturi conjunctive esut adipos alb col.H&E 1.Nucleu periferic .

Sudan III + hematoxilin 1 ± celul univacuolar 2 ± sept conjunctiv .esuturi conjunctive 1 2 + esut adipos alb col.

esuturi conjunctive .

esutul cartilaginos Hialin esuturi conjunctive Elastic Fibros Sunt esturi conjunctive adulte. ce confer astfel esuturilor o rezisten elastic i mecanic . Sunt esuturi ordonate în care predomin substan a fundamental dur . dar elastic . .

esutul cartilaginos hialin H&E 1 esuturi conjunctive 2 3 + 1. Celule cartilaginoase 2. Pericondru . Matrice teritorial 3.

esuturi conjunctive .

Fibre elastice din pericondru .esutul cartilaginos elastic Rezorcin -Fuxin Weigert esuturi conjunctive 1 2 + 1. Fibre elastice 2.

esuturi conjunctive .

esutul cartilaginos fibros H&E esuturi conjunctive 2 1 + 1. Celule cartilaginoase 2. Fibre colagen .

esuturi conjunctive .

esuturi conjunctive .

Este un esut ordonat cu predominen a substan ei fundamentale mineralizate conferindu-i duritate i rigiditate Spongios esutul osos Compact.esutul osos esutul osos este un esut adaptat pentru func ia de suport i protec ie.lefuit Compact Osificare endocondral .

M duv hematogen cu multe adipocite .esutul osos spongios H&E 1 esutul osos 3 4 2 + 1. Travee osoase 2. Osteocite în osteoplaste 3. Osteoblaste 4.

esutul osos .

Canal Havers 3.esutul osos compact.lefuit Montat in balsam de Canada esutul osos 3 2 1 1. Sistem Havers 2. Osteoplaste si canalicule osoase + .

esutul osos .

Osteocite în osteoplaste 4. Canal Volkman 3. Canale Havers 2. Substan a fundamentala eozinofila (colagen) + .esutul osos compact H&E 1 esutul osos 4 2 3 1.

esutul osos .

perimedular .subperiostic esutul osos Canale Sistem interhaversian Sistem lamelar intern .Os compact Sistem lamelar extern .

Osteon Lamel osoas esutul osos Osteoplast .

Osificarea endocondral H&E esutul osos I III II IV .

Zona de cartilagiu hialin hiperplazic i seriat .esutul osos 1 I 1.

1 esutul osos 2 II 1 ± Zona de cartilaj hipertrofic i calcificat 2 ± Zona de eroziune .

Zona de eroziune 3. Cartilaj hipertrofic si calcificat 2.1 2 esutul osos 3 II .III 1. Zona de osteoid .

2 esutul osos 1 2 1 III Zona de osteoid 1 .travee de cartilaj calcificat .(bazofil) 2 .osteoid colorat (eozinofil) .

2 4 esutul osos 2 3 IV 1.osteocite în osteoplaste 3 .osteoblaste la periferie 4. esut medular 1 . Zona de esut osos Travee osoase 2 .

esutul osos OSIFICAREA .

nucleu voluminos. esutul sanguin . bazofile). granulocitar . se poate recunoa te datorit dimensiunilor mari i aspectului caracteristic: citoplasm acidofil . limfocitar i monocitar . normoblast oxifil. granulocitele segmentate (neutrofile. hematie.esutul sanguin i hematopoieza Este principalul organ hematoformator situat în cavit ile osoase. mielocit. eozinofile. metamielocit. În colora ia H. trombocitar .E. precursor al pl cu elor sanguine. Seria granulocitar este reprezentat de: mieloblast. doar în colora ia May-Grunwald Giemsa. promielocit. Seria eritrocitar este reprezentat de: pronormoblast. cu contur neregulat (nucleu înmugurit). hipercrom. inelar. reprezentând precursorii celulelor din seria eritroblastic . bazofile în diferite stadii de evolu ie. Printre elementele parenchimului se eviden iaz celule adipoase izolate sau grupate i vase sanguine. Celulele nu se pot identifica în hematoxilin -eozin . normoblast bazofil. normoblast policromatofil. megacariocitul. Popula ia celular a parenchimului este reprezentat de celule tinere. Parenchimul medular este bogat în celule i mascheaz stroma reticulinic . granulocitul nesegmentat. reticulocit.

caracterizat printr-o substan fundamental lichid . compartimentul periferic (sângele circulant) i compartimentul tisular (sângele din esuturi).esutul sanguin i hematopoieza M duva ro ie hematoformatoare esutul sanguin Sângele Sângele reprezint un tip particular de esut conjunctiv. esutul sanguin prezint trei compartimente: compartimentul central (organe hematoformatoare). . plasma sanguin (reprezint 55% din volumul total al sângelui i care îi confer particularitatea de esut în faz fluid ) i din elemente figurate (celulele sanguine) care reprezint 45% din volumul sanguin. suspendate în acest lichid complex.

M duva ro ie hematoformatoare H&E 3 esutul sanguin 1 2 1. Celule adipoase 3. Megacariocit 2. Nuclei ai celulelor seriei mieloide .

esutul sanguin .

Sângele Hematii Neutrofile esutul sanguin Monocite Eozinofile Bazofile Reticulocite Trombocite Limfocite .

Eritrocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Eritrocitele sunt r spândite uniform pe toat lama i reprezint popula ia celular predominent . anucleate. Apar ca structuri rotunde. de m rimi aproximativ egale colorate în rozportocaliu. esutul sanguin .

Nucleul este puternic segmentat fiind format din 3-5 lobi uni i prin filamente fine de cromatin . esutul sanguin . uniform repartizate i colorate în rozviolet.PMN Neutrofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Diametrul este cuprins între 10-14 microni. Citoplasma con ine granula ii fine egale ca fom i m rime.

cei doi lobi fiind uni i printr-un filament fin ceea ce îi confer aspectul de ³desag ´. esutul sanguin . colorate în ro uc r miziu. Nucleul este bilobat. Citoplasma con ine granula ii mari egale ca form i m rime.PMN Eozinofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au diametrul cuprins între 12-17 microni. uniform repartizate.

Sunt colorate în violet întunecat. esutul sanguin .PMN Bazofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprinse între 8-10 microni. Aspectul nucleului este mai pu in lobat deoarece lobii. nu sunt complet separa i între ei. în num r de 2-4. Granula iile din citoplasm sunt inegale ca form i m rime i inegal repartizate mascând de multe ori nucleul. adeseori au form caracteristic de ³trefl ´.

În ea se pot eviden ia granula ii fine. azurofile. Citoplasma. Nucleul este sferic. pu in abundent are un aspect palid bazofil. esutul sanguin .Limfocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprine între 7-15 microni. situat central sau excentric i are un aspect intens cromatic.

Citoplasma. cromatina fiind dispus în blocuri fine.Monocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Prezint cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. mai abundent decât a limfocitului are o culoare albastr -cenu ie. azurofile. Este mai palid colorat decât la limfocit. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. reniform . dar poate fi i rotund . Con ine granula ii fine. esutul sanguin + . Forma este ovoid . greu vizibile.

esutul sanguin .

reticulocitoza confirmând eficacitatea tratamentului.05-2% de hematii. esutul sanguin . anemie regenerativ . În sângele periferic se g se te în propor ie de 0. pân la 90% în anemii tratate corect. de 7-10 microni. care prezint deja lipsa nucleului.Reticulocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Numit i eritrocit imatur. Num rul lor poate cre te foarte mult.

Au dimensiuni reduse. colorat violet i o zon periferic ± hialomerul. de aspect azurofil. Prezint o form ovoid . esutul sanguin . În structura lor se distinge o zon central ± cromomerul. cu margini rotunjite.Trombocite ± Placute sanguine Coloratie May-Grunwald-Giemsa Pe frotiu sunt r spândite în grupuri printre celelalte elemente figurate. 24 microni.

esutul sanguin

TABLOU SANGUIN Colora ie May-Grunwald-Giemsa

esutul sanguin

esutul sanguin

Limfocit

esuturile musculare esut muscular striat scheletal
esuturile musculare

esut muscular neted (miocite netede) netede) esut muscular striat cardiac (miocite cardiace)

esuturile musculare sunt formate din celule. Sunt esuturi specializate pentru func ia de contractilitate, astfel încât celulele sufer un proces de adaptare func ional , în sensul alungirii lor i ca urmare sunt denumite fibre musculare. De asemenea au organite specifice contrac iei, miofibrilele. Fibrele musculare sunt asociate cu esut conjunctiv, care le solidarizeaz i le asigur vasculariza ia.

esut muscular striat scheletal
Extermit ile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Nucleii sunt numero i, situa i sub sarcolem . Caracterul esen ial este dubla stria ie a acestor fibre: una longitudinal , determinat de prezen a miofibrilelor, orientate longitudinal, alta transversal , determinat de alternan a regulat de discuri clare i intunecate.

esuturile musculare

+
Sec iune longitudinal

+
Sec iune transversal

esut muscular striat scheletal
Hematoxilin feric Heidenheim

esuturile musculare

1 2

1. Fibre musculare cilindrice 2. Miofibrile striate: discuri întunecate i discuri clare

esuturile musculare .

Septe conjunctivo-vasculare 2. Nuclei periferici .esut muscular striat scheletal H&E 1 2 esuturile musculare 3 + 1. Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3.

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

intens eozinofil . Nucleii fibrelor musculare 3. nucleul este unic. fusiform . Fibre musculare netede în fascicole 2. esuturile musculare 1 2 3 + 1. Nucleii esutului conjunctiv . care este întotdeauna înconjurat de o citoplasm bine vizibil .esut muscular neted H&E Are o form alungit . situat central. Fibra muscular neted prezint un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în form de bastona ).

esuturile musculare .

esuturile musculare .

situat central. Extremit ile acestor fibre sunt ramificate i legate în sens longitudinal prin discuri intercalare. Intersti iul conjunctivovascular dintre fibrele cardiace este abundent.esut muscular cardiac + esuturile musculare + + + Prezint o dubl stria ie. similar cu cea a fibrei musculare striate scheletale îns nucleul este unic. . reprezentate de asocieri de jonc iuni intercelulare.

Miofibrile striate . longit.esut muscular cardiac Hematoxilin feric Heidenheim ± sec . Fibre musculare cu extremitati ramificate 2. esuturile musculare 2 1 1.

Intersti iu conjunctivo-vascular 3. Nucleul fibrei musculare .esut muscular cardiac H&E ±sec iune longitudinal - esuturile musculare 3 2 1 1. Fibra muscular cardiac 2.

Fibre musculare cardiace ± sec . transversal . Capilare 2.esut muscular cardiac H&E ±sec iune transversal - esuturile musculare 1 1 2 1.

longit. Discuri intercalare . Capilare 2. 1 2 esuturile musculare 2 1 1.esut muscular cardiac Albastru de toluidin ± sec .

alc tuit dintr-o serie de conducte: artere . bine structuralizat în trei tunici: intern (intima). mijlocie (media) i extern (adventi ia). Vasele limfatice la fel ca i cele sanguine au lumenul variabil.care conduc sângele de la inim spre organe. Dup calibru i structur se clasific în artere mari sau elastice (aorta). Venele sunt vase de calibru variabil ± vene mari. lumenul fiind delimitat de endoteliu. Media conjunctiv sau conjunctivo-muscular este sub ire. Arterele sunt structuri tubulare cu perete gros. Capilarele sunt conducte care au diametrul variabil. vene ± care readuc sângele la inim i capilare ± la nivelul c rora au loc schimburile dintre sânge i esuturi i formeaz re ele. mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivo-fibroas . delimitat de endoteliu i perete sub ire asem n tor ca structur venelor. Arteriolele reprezint un tip particular de artere mici al c ror perete are grosimea dubl fa de diametrul lumenului.Sistemul vascular Sistemul vascular este un sistem tubular închis. sub iri. iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . artere medii sau musculare i arteriole. Sistemul vascular .

Sistemul vascular Arterele mari sau de tip elastic Sistemul vascular Arterele de calibru mediu sau de tip mus Venele Pachet vasculo-nervos vasculo- .

respectiv brun cu orcein . Intima: -Endoteliu .Limitanta elastica interna 2. . esutul de leg tur între lamelele elastice este format din elemente conjunctive i musculare. dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate. Adventitia: fibre colagene In tunica medie predomin fibrele elastice grupate în lamele.Arterele mari sau de tip elastic .Aorta H&E 3 Sistemul vascular 2 1 1. fenestrate care se coloreaz în violet cu rezorcin fuxin . Media: fibre musculare netede. lamele elastice refringente 3.Strat subendotelial .

lamele elastice refringente 2. Adventitia: fibre colagene . Media: fibre musculare netede.2 Sistemul vascular 1 1.

Lamele elastice .Sistemul vascular 1 Aorta .Coloratie Orceina 1.

Sistemul vascular .

Sistemul vascular 1 Aorta .Coloratie resorcina fuxina Weigert .

Sistemul vascular .

Adventitia: fibre colagene. Media: fibre muscularenetede. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. str lucitoare 1 Sistemul vascular 2 3 1. Caracteristic acestor artere este prezen a între intim i medie a limitantei elastice interne bine reprezentat sub forma unei benzi ondulate.Artera muscular rtera H&E In tunica medie predomin fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice. între care exist esut conjunctiv de leg tur . fibrocite 3. nuclei fibrocite .

Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. Adventitia: fibre colagene.Sistemul vascular 2 1 3 1. nuclei fibrocite . Media: fibre muscularenetede. fibrocite 3.

iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . Media conjunctiv sau conjunctivomuscular este sub ire.fibre musculare netede . Fibre colagene sectionate transversal 4. Endoteliu 2.esut conjunctiv Adventi ia 3. 1 Sistemul vascular 2 4 3 1. Fibrocite . Media . mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivofibroas .Vena H&E Vase de calibru variabil ± vene mari.

2 1 Sistemul vascular 3 Vena-H&E 1. Nucleii endoteliului din intim 2. Adventi ie . Media 3.

Sistemul vascular Ven .

Pachet vasculo-nervos vasculoH&E 2 Sistemul vascular 4 1 2 3 1. Vas limfatic 4. Nerv . Venula 3. Arteriola 2.

.

Neuronii reprezint celule înalt specializate în producerea i transmiterea impulsului nervos. Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinice i amielinice. Nucleul neuronului este mare. Celulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în colora ia H. Citoplasma este bogat în neurofibrile eviden iabil prin impregn ri argentice.E. s rac în cromatin i prezint un nucleol bine vizibil. veziculos. Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul i din dou tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul i dendritele. Spa iile dintre neuroni con in celule gliale i vase de sânge. Tesutul nervos . Corpul i prelungirile neuronului alc tuiesc substan a cenu ie iar fibrele nervoase constituie substan a alb . Teaca de mielin se eviden iaz în colora ia cu acid osmic sub forma a dou linii negre întrerupte la nivelul strangula iilor Ranvier. Neuronul este o celul polimorf cu dimensiuni ce variaz între 4-5 i 150 microni.esutul nervos esutul nervos este format din celule nervoase dispuse distan at i din prelungirile acestora. Precizarea tipului de celul glial se poate face numai pe impregn ri speciale. corpusculi Nissl care se coloreaz cu violet crezil sau albastru de metilen.

esut nervos ± fibre mielinice (sec iune transversal ) Tesutul nervos esut nervos ± fibre mielinice (sec iune longitudinal ) .

esut nervos-fibre mielinice (s.) nervosAcid Osmic 2 Tesutul nervos 1 1. Teaca de mielin . transv.

Tesutul nervos .

Teaca de mielin 2.) nervosAcid Osmic Tesutul nervos 2 1 1. Strangula ii Ranvier . longit.esut nervos-fibre mielinice (s.

Tesutul nervos .

Sistemul nervos Nerv Ganglionii spinali Sistemul nervos M duva spin rii (HE. . impregnare cu azotat de argint) argint) Scoar a cerebral Scoar a cerebeloas esutul nervos împreun cu vasele sanguine formeaz organele nervoase care alc tuiesc sistemul nervos. crezil violet. Sistemul nervos se împarte în sistem nervos periferic format din ganglioni nervo i i nervi i sistem nervos central reprezentat den encefal i m duva spin rii.

esut conjunctiv din peritenoniu . Fibre nervoase 2.) H&E 2 Sistemul nervos 1 1. transv.Nerv (sec .

Sistemul nervos .

în zona periferic . Celule nervoase ganglionare 2. Fibre nervoase . În por iunea central a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenien endogen i exogen . Fiecare neuron este înconjurat de o capsul fibroas dublat de un rând de celule satelite ce reprezint glia periferic . pseudounipolari cu nucleu mare. veziculos nucleolat. 2 Sistemul nervos 3 1 1. rotunzi. Celule satelite 3. sub capsul . se dispun neuroni mari.Ganglion spinal H&E Prezint la periferie o capsul conjunctiv .

Sistemul nervos .

multipolari 2. multipolari.M duva spin rii Crezil violet Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). senzitivi în cel posterior. Substan a cenu ie este 3 dispus la interior sub forma literei H cu neuroni mari. Capilar Sistemul nervos . motori în 2 cornul anterior i neuroni mici.Corpusculi Nissl în pericarionul neuronilortransversal. Nucleii celulelor gliale 3. Substan a alb e dispus la exterior i 1 este format din fibre nervoase sec ionate 1.

Granulatii în pericarionul neuronilor multipolari 2. Nucleu cu nucleol .Sistemul nervos 2 1 1.

Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2.Sistemul nervos 1 2 1. Neuronul multipolar .

Neuronul multipolar .Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2. Nucleii celulelor gliale 3.3 Sistemul nervos 2 4 1 1. Capilar 4.

Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion .M duva spin rii(s.Azotat de argint Sistemul nervos 1 1.corn anterior) transv. transv..

Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion 2. Fibre amielinice .1 Sistemul nervos 2 1.

Sistemul nervos .

Neuroni stela i multipolari 2. Nucleii celulelor gliale .M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 2 1 1.

Fibre amielinice . Neuroni stela i multipolari 2.M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 1 3 2 2 1. Nucleii celulelor gliale 3.

Fibre amielinice . Capilare 4. Neuroni stela i multipolari 2. Nucleii celulelor gliale 3.M duva spin rii cornul anterior H&E 3 Sistemul nervos 2 4 1 2 3D 1.

Sistemul nervos .

Sistemul nervos .

Celule gliale 3. reprezentat prin neuroni mari. slab bazofil alc tuit din esut nervos. neuroni rotunzi.Scoar H&E cerebral Este un organ parenchimatos. granulari i celule gliale. Neuroni piramidali mari 2. piramidali. Sistemul nervos 1 2 3 1. Capilare .

Sistemul nervos .

neuroni mici. Sistemul nervos 1 2 1.Scoar a cerebeloas H&E Organ parenchimatos format din esut nervos. Substan alb cenu ie . Lamela cerebeloas prezint în ax substan a alb format din fibre nervoase cu aspect eozinofil i din nucleii celulelor gliale. numero i în stratul profund i neuroni mari piriformi (Punkinje) dispu i pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezint elementul de diagnostic). Scoar a cerebeloas prezint trei straturi celulare: pu ini neuroni în stratul superficial (neuroni stela i de asocia ie). Substan 2.

Neuroni Purkinje 3.1 Sistemul nervos 2 3 1. Strat molecular 2. Strat granular .

se includ i structurile limfoide anexate mucoasei digestive i respiratorii ( esutul limfoid mucosal). care mascheaz elementele componente ale stromei. Limfoganglionul Organe limfoide Splina Timusul .Organele limfoide Organele limfopoetice periferice i centrale fac parte din sistemul imun i se caracterizeaz printr-o popula ie celular foarte abundent la nivelul parenchimului. În acela i sistem.

Corticala are dou zone ± superficial i profund sau paracorticala. Delimitat de o capsul conjunctiv sub care se g se te sinusul subcapsular sau marginal. bazofile alc tuite din limfocite dar mai ales secundari. clare reprezentate de sinusurile limfatice care alc tuiesc esutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei. separate prin spa ii largi. În corticala superficial . limfoganglionul este format dintr-o zon periferic sau corticala i o zon central sau medulara. de form stelat cu prelungiri citoplasmatice i nucleu rotund. Zona medular este format din cordoane limfocitare intens bazofile. având în principal rol limfopoetic i de filtrare a limfei. În aceast zon se pot observa celulele reticulare din strom . Paracorticala reprezentat de limfocite grupate sub form de esut limfoid dens difuz în care se pot observa venule postcapilare. Organe limfoide . cu centru clar. parenchimul este un esut limfoid dens nodular format din foliculi primari (rar) sub form de insule rotunde de celule mici. hipocrom.Limfoganglionul Limfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor limfatice.

Sinus marginal 4.Ganglion limfatic H&E 1 2 Organe limfoide 4 3 1. Cortical 3. Capsula 2. Foliculi limfoizi .

Vase . Celule reticulare 3. Zona medular a limfoganglionului 2.Ganglion limfatic H&E 3 Organe limfoide 1 2 1.

Cortical 2. Foliculi limfoizi . Sinus marginal 3.Ganglion limfatic H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 1 1.

Folicul splenic 2. Arteriola centrofoliculara 3.Splina colora ie H&E 3 Organe limfoide 1 2 1. Pulpa rosie .

Sept 4.Splina ± pulpa ro ie Colora ie H&E Organe limfoide Organe limfoide 3 2 1 1. Mezoteliu peritoneal 2. Capsula conjunctivo-muscular 3. Macrofage cu pigment hematic fagocitar 4 .

Sept interlobular 3.Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 4 5 1 Lobuli timici 1. Medular 5. Corpuscul Hassal . Cortical 4. Capsula 2.

Limfocite timice 2. Corpuscul Hassal .Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 2 1 Zona medular din lobulul timic 1.

Musculara este format din fibre musculare netede.Tubul digestiv. peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: .glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte. cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate.adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: .submucoasa . Tunica extern reprezentat de adventi ie sau seroas .musculara . . cu excep ia cavit ii bucale.mucoasa .epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic . Sistemul digestiv este format din tubul digestiv Sistemul digestiv .musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular.Sistemul digestiv i glandele anexe. . . are un plan de organizare comun.corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande.

Faringele .Apendicele ileo-cecal -Glande anexe - .Organizarea generala a tubului digestiv În raport cu diafragmul. Dintii .Intestinul subtire (duoden. Limba . tubul digestiv prezint dou segmente: A ± segmentul supradiafragmatic (buco-faringoesofagian). jejun.cavitatea bucal cu: Sistemul digestiv Buzele. ileon) B ± segmentul subdiafragmatic (gastro-intestinal). care cuprinde: - Intestinul gros .Esofagul Stomacul . care cuprinde: .

1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Folicul pilos 2 ± Glande sebacee 3 ± Glande sudoripare . o fa a margine liber .Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sunt dou cute musculomembranoase ce delimiteaz orificiul extern al cavit ii bucale. posterioar (muco as ). Sunt constituite dintrun schelet musculoconjunctiv i prezint o fa anterioar (cutanat ).

Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sistemul digestiv .

corion .Buzele (fa a intern mucoas ) H&E 1 2 Sistemul digestiv 1 ± epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat 2 .

Buzele ( Sect. Sagitala) H&E Sistemul digestiv .

Limba H&E Organ musculoepitelial cu rol în supt. degluti ie. Se caracterizeaz prin lipsa submucoasei. Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare minore 2 ± Fibre musculare striate . mucoasa lingual fiind puternic aderent de axul musculoconjunctiv. vorbire articulat i cu rol important în sensibilitatea gustativ .

Limba H&E Sistemul digestiv .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E Sistemul digestiv .

Limba (Papile gustative cu muguri gustati H&E 1 Sistemul digestiv 1 ± Papile caliciforme cu muguri gustativi .

Limba (Fa a superioar ) H&E 1 a Sistemul digestiv 2 3 4 4 1 ± Fata papilara cu papile gustative cu ax conjunctivo-vascular (a) 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate 4 ± Vase sanguine .

Limba (Fa a superioar ) H&E Sistemul digestiv .

Sistemul digestiv Pulpa dentar .Dinte Dezvoltare Parodon iu Reprezint organele dure ale mastica iei i au rol în vorbirea articulat Împreun cu aparatul de sus inere formeaz odontul sau organul dentar.

Dentina 3. Papil conjunctiv . Adamantoblaste 5. Smal 4. La acest proces particip dou primordii: epitelial i conjunctivomezenchimal. Dezvoltarea dintelui decurge în dou stadii: -mugure dentar -folicul dentar Sistemul digestiv 5 1. Reticul stelat 6.Dezvoltarea dintelui H&E 1 2 3 4 6 Are loc în s pt mânile 6-7 de gesta ie. Odontoblaste 2.

Primordiu conjunctiv 2.Dezvoltarea dintelui H&E Sistemul digestiv 2 1 Dinte dezvoltare 1. Primordiu epitelial .

Dezvoltarea dintelui H&E 1 Sistemul digestiv 3 2 1. Papil conjunctiv 3. Adamantoblaste . Odontoblaste 2.

Dentin Cement Ligament Dentar Os Alveolar . 4. 3.Parodon iu H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 4 1. 2.

Parodon iu Sistemul digestiv .

Structuri Vasculare 2.Pulpa dentar H&E 1 2 Sistemul digestiv 3 Pulpa Dentar 1. Nuclei de celule conjunctive . Odontoblaste 3.

3. Odontoblaste Structuri vasculare Substan fundamental Nucleu de fibroblast . 4. 2.Pulpa dentar H&E 1 4 2 3 Sistemul digestiv 1.

Pulpa dentar H&E Sistemul digestiv .

cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate. are un plan de organizare comun. .mucoasa .epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i Sistemul digestiv prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic . cu excep ia cavit ii bucale. Musculara este format din fibre musculare netede.Tubul digestiv. .adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: .glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte.musculara .corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande. peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: . Tunica extern prezentat de adventi ie sau seroas .submucoasa . . .musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular.

de la exterior spre lumen: -extern -muscular -submucoas -mucoas Sistemul digestiv 2 3 1.Esofagul H&E 1 Segmentul esofagogastro-intestinal este organizat dup un plan unic. Mucoasa (Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat i corion) 2. Submucoasa 3. în alc tuirea lui intrând urm toarele patru tunici. Musculara .

Submucoasa cu glande esofagiene 5. Musculara mucoasei 4.Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2.Esofagul Color. Van Gieson 1 2 Sistemul digestiv 5 4 3 1 . Musculara . Corion 3.

Esofagul Color. Van Gieson Sistemul digestiv 1 1 ± glande esofagiene (acin mucos) .

Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Mucoasa 3 ± Corion 4 ± Musculara mucoasei .Esofagul (Mucoasa) H&E 1 4 3 Sistemul digestiv 2 1 .

Esofagul (Submucoasa. Musculara) H&E Sistemul digestiv .

Stomac 1 ± Epiteliu de suprafata 2 ± Cripte 3 ± Corion 4 ± Glande gastrice . asigurata de sucul gastric.Stomacul H&E 1 2 3 Sistemul digestiv 4 Este un organ musculo-glandular cavitar cu funtie de rezervor pentru alimente i digestie.

cu *celule acidofile intens colorate (a) *si celule bazofile palide (b) 2 ± Corion .Stomacul H& E b Sistemul digestiv 1 2 a 1 ± Glanda fundice.

Stomacul H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± Tunica musculara 2 ± Seroasa peritoneala .

Stomacul H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Submucoasa 2 ± Corion 3 ± Glande gastrice .

Stomacul H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu de suprafata monomorf (celule cubocilindrice. palide) 2 ± Cripta gastrica 3 ± Istmul glandei gastrice . vacuolate.

La om are o lungime de 6-9m i are rol în func ia de digestie i absorb ie.Intestinul sub ire H& E 2 3 Sistemul digestiv 4 5 1 1 ± Vilozitati intestinale 2 ± Corion cu glande Lieberkuhn 3 ± Musculara mucoasei 4 ± Submucoasa 5 .Musculara Se întinde de la pilor la valvula ileo-cecal . Pentru o mai buna definire a func iei respectiv a maririi suprafe ei de absorb ie s-au diferen iat structuri de tip particular: -valvule conivent -vilozit i intestinale -microvilozit i .

Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Corionul mucoasei cu glande Lieberkuhn 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Submucoasa .

duoden H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Glande Brünner 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Glande Lieberkuhn .Intestin sub ire .

limfocite 4 ± Celule caliciforme 5. Musculara mucoasei .Intestin sub ire H& E 3 Sistemul digestiv 1 2 4 5 1 ± Glande Lieberkuhn in corion 2 ± Epiteliu glandular 3 ± Celule conjunctive.

intern 2 ± longitudinal. extern .Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 Musculara cu strat: 1 ± circular.

Intestin sub ire H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Vilozitate intestinala 2 ± Epiteliu de acoperire cu enterocite si caliciforme 3 ± axul conjunctivo-vascular vilozitar .

De asemenea colonul nu mai prezint plicaturi. Are o structur u or modificat fa a de cea a intestinului sub ire raportat i la func iile acestui segment. rectul. Chiar dac la acest nivel nu se mai secret enzime digestia bolului alimentar continu prin ac iunea enzimelor provenite din intestinul sub ire. canalul anal terminându-se prin orificiul anal. Sistemul digestiv . transvers. colonul ascendent.Intestinul gros (colon) Se întinde de la valvula ileo-cecal . în parte iar pe de alt parte prin fermenta ie i putrefac ie sub ac iunea florei bacteriene abundente existente la acest nivel. Alte func ii sunt cea de lubrefiere a bolului fecal ceea ce explic existenta într-un num r mai mare a glandelor secretoare de mucus. alte mijloace de m rire a suprafe ei. Aceste bacterii secreta vitamina B12 si K. cu excep ie în por iunea rectal . descendent i sigmoid. incluzând cecul cu apendicele. cea de absorb ie se reduce în mare parte ceea ce explic dispari ia vilozit ilor cu persisten a îns a unor structuri cuticulare la polul apical al enterocitelor.

corion cu glande Lieberkuhn 2 ± Submucoasa 3 . Mucicarmin 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa.Musculara .Intestin gros (colon) Color.

Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 2 1 Musculara cu strat: 1 ± longitudinal. extern 2 ± circular. intern .

intern 2 ± Longitudinal.Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 Musculara cu strat: 1 ± Circular. extern .

Intestin gros (colon) H&E Sistemul digestiv 1 1 ± Mucoasa cu glande Lieberkuhn .

trvs) 3 ± Celule caliciforme .Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 3 1 ± Corion 2 ± Glande Lieberkhun (s.

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 3 Sistemul digestiv 2 1 ± Mucoasa 2 ± Glanda Lieberkuhn 3 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E a 1 Sistemul digestiv b 2 1 ± Glande din mucoasa apendicelui cu celule caliciforme(a) si enterocite(b) 2 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa 2 ± Musculara 3 ± Infiltrat limfocitar .

respectiv absorb ie a alimetelor. Astfel de forma iuni sunt: .glandele salivare .Glande anexe ale tubului digestiv Sistemul digestiv Reprezint glandele ce intervin în procesul de digestie.pancreasul . Organe cu func ie secretorie ce sunt in legatur cu tractul digestiv si dierct sau implicit intervin in procesul de digestie respectiv absorb ie al alimentelor.ficatul .

Glande salivare .mixt H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini micsti ai glandei salivare 2 ± canaliculi intralobulari .

Glande salivare H& E 4 1 Sistemul digestiv 3 2 1 ± Acini micsti 2 ± Acini serosi 3 ± Canalicul intralobular 4. Semiluna Gianuzzi .

Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 4 3 5 1 ± Canal interlobular 2 ± Epiteliu bistratificat 3 ± Sept conjunctiv 4 ± Arteriole 5 ± Acini micsti .

Glande salivare H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare sectionate din diferite directii .

obl.Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare striate (sect./trvs.) .

Ficat ± spa iul port H& E Sistemul digestiv 2 3 1 1 ± artera 2 ± vena 3 ± canal biliar .

Ficat H& E Sistemul digestiv 2 1 1 3 1 ± Canaliculi biliari 2 ± Artera 3 ± Cordoane de hepatocite .

Ficat H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± cordoane de hepatocite 2 ± capilare sinusoide (nucleii celulelor endoteliale) .

Ficat H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Lobul 2 ± Vena centrolobulara 3 ± Tesut conjunctiv perilobular .

Ficat Lobul hepatic Sistemul digestiv Vena centrolobular Spa iu port Acin hepatic .

insular dispersat in marea mas a esutului exocrin.Pancreas H& E Este o gland mixt format dintr-o component exocrin i o alta endocrin . organizat in acini. E invelit de o capsula sub ire ce nu asigura o protec ie eficient organului. Stroma formeaz septe conjunctivo-vasculare care delimiteaz incomplet lobi i lobuli. Sistemul digestiv 1 1 ± Acini pancreatici serosi Prezinta bazofilie subnuclear i acidofilie supranuclear .

Pancreas H& E 1 Sistemul digestiv 3 2 4 1 ± Acini pancreatici 2 ± Insule Langerhans 3 ± Adipocite 4 ± Septe conjunctive .

Pancreas H& E 2 Sistemul digestiv 1 2 3 4 1 ± Celule endocrine dispuse in cordoane 2 ± Nuclei ai celulelor endoteliale capilare 3 ± Adipocite 4 ± Acini sero-zimogeni .

extrapulmonare reprezentate de: .trahee .fose nazale . .laringe .bronhii mari.intrapulmonare reprezentate de: .bronhiola intralobular primar -bronhiola terminal -bronhiola respiratorie -ducte alveolare -saci alveolari -alveole pulmonare.bronhii lobare . .bronhii segmentare .Sistemul respirator Sistemul respirator este constituit din: Pl mâni la nivelul c rora au loc schimburile gazoase propriu-zise C i respiratorii cu rol în transportul aerului: Sistemul respirator .faringe .

Saci alveolari 3.Pl mân H& E Diagnosticul histologic se pune pe aspectul dantelat al parenchimului pulmonar datorit alveolelor pulmonare i pe prezen a pachetului bronho-vascular format dintr-o bronhie sau bronhiol i un vas arterial. Alveole pulmonare 2. 2 Sistemul respirator 1 3 1. Septe interalveolare .

3. 2. Bronhiole respiratorii . Bronhiole terminale 5.Pl mân H& E 1 Sistemul respirator 2 3 5 4 Pl 1. mân Alveole pulmonare Vase sanguine Bronhiole 4.

Pl mân H& E 1 2 3 Sistemul respirator 4 5 1. Epiteliul bronhiolar 4. Infiltrat limfocitar . Bronhiol 5. Fibre musculare netede 2. Corion 3.

Pl mân H& E Sistemul respirator .

2. Bronhiol intralobular Bronhiol terminal Bronhiol respiratorie Ducte alveolare 5. 4. Vas de sânge 4 3 Sistemul respirator .Pl mân H& E 1 2 7 3 7 4 6 5 1. 3. Saci alveolari 6. Alveole 7.

Saci alveolari 3. Vas de sânge 2. Bronhie 5.+corion) 6. Fibre musculare netede 7. Cartilaj hialin . Mucoasa bronhiei(epit.Pl mân H& E 6 7 Sistemul respirator 1 2 4 3 5 Pachet bronhovascular 1. Alveole 4.

Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat Mucoasa .C i respiratorii . Corion 4. Cartilaj hialin 3. Adventi ia 2.Trahee H& E Sistemul respirator 4 3 2 1 1.

Sistemul urinar Sistemul urinar este format din: Sistemul urinar Rinichi care con ine: .vezica urinar .calice .ureter .c ile excretoare intrarenale (tubul colector) C ile excretoare extrarenale.sistemul de secre ie i excre ie al urinei (tubul urinifer) . reprezentate prin: .sistemul de filtrare al sângelui (corpusculul renal Malpighi) .bazinet . .

celule sangvine. glomerulul renal. Parenchimul este structuralizat în dou zone: corticla i medulara. cu o component epitelial . Nucleii din centrul forma iunii apar in elementelor vasculare. podocite. este mai bine reprezentat în zona medularei renale. forma iuni sferice. Medulara situat profund. capsula Bowman i o component vascular . care formeaz glomerulul renal: celule endoteliale din peretele capilar. de aproximativ 200 Q diametru. strom i parenchim Capsula este conjunctivo-fibroas . spa iul urinar. caracterizat printr-un aspect striat longitudinal. Corticala este caracterizat prin prezen a corpusculilor renali Malpighi.Spa iul urinar reprezint spa iul dintre foi ele capsulei Bowman ± componenta epitelial a corpusculului renal Malpighi. determinat de prezen a tubilor colectori i a structurilor vasculare Sistemul urinar C M . celule mesangiale.Rinichi H& E Diagnostic: Organ parenchimatos tubulo-vascular format din capsul . Stroma conjunctiv . Corpusculul renal apare pe sec iune alc tuit dintr-o mas central de nuclei înconjurat de un spa iu optic vid.

corticala H& E Sistemul urinar .Rinichi .

medulara H& E Sistemul urinar .Rinichi .

4. 3. Spa iu urinar Glomerul vascular Sec iune prin tub contort distal Foita parietal a capsulei Bowman . 2.Rinichi ± glomerulul renal H& E 1 Sistemul urinar 2 3 4 3 3D 1.

Sistemul urinar .

Tub contort distal 3. Tub contort proximal 2.Rinichi H& E 1 Sistemul urinar 2 3 1 1. Corpuscul renal Malpighi .

Rinichi H& E Sistemul urinar 1 2 1. Tub colector . Strom conjunctivo-vascular 2.

Rinichi H& E Sistemul urinar 1 1. Tubi colectori .

2. Tunica mucoasei este format din uroteliu i corion. 3. dispuse în dou straturi: intern longitudinal i extern circular. Tunica muscular este format din fibre musculare netede. cu peretele format din trei tunici: mucoasa. musculara i adventi ia. 4.C i excretoare . 1 Sistemul urinar 2 3 4 1.Ureterul H& E Diagnostic: Organ tubular. Uroteliu Corion Musculara Adventi ie .

Uroteliu 2.C i excretoare .Ureterul H& E 1 2 Sistemul urinar 3 1. Musculara . Corion 3.

Parenchimul este format din celule secretorii dispuse fie sub form de cordoane. fie sub form de foliculi. Sistemul endocrin Epifiza Hipofiza Tiroida Suprarenala . formate din punct de vedere morfologic. strom i parenchim. învele te glanda la periferie. din capsul . Glandele endocrine sunt organe parenchimatoase. Capsula este de natur conjunctivo-vascular .Sistemul endocrin Sistemul endocrin cuprinde sistemul endocrin difuz (SED) i glandele endocrine. Stroma este reprezentat de o bogat re ea de fibre de reticulin i capilare.

1. 2. extracelulare.Epifiza H& E 1 3 Sistemul endocrin 4 2 Organ parenchimatos format din capsula. reprezentând nisipul epifizar (calcosferit). palide i celule mici. 4. Parenchimul glandular este format din dou tipuri celulare: celule mari. întunecate dispuse în cordoane i separate prin capilare de tip fenestrat. Nuclei de celule gliale Cordoane celulare Nuclei ai celulelor principale Vas sanguin . eozinofile. 3. strom i parenchim. Prezen a unor forma iuni rotunde.

Capilar 3. separate 2 de capilare sangvine de tip sinusoid.adenohipofiza H& E Diagnostic : Organ parenchimatos format din capsul . neregulate. hipofiza posterioar (neurohipofiza) i lobul intermediar (rudimentar la om). strom i parenchim. celulele glandulare au aspect polimorf i policrom (cromofobe i cromofile acidofile i bazofile). Celule cromofile acidofile 4.Hipofiza . În structura cordoanelor.adenohipofiza. 1 Sistemul endocrin 3 4 1. arcuate. Cuprinde trei lobi: . . Celule cromofile bazofile Parenchimul adenohipofizei este format din cordoane celulare scurte. Cordoane celulare scurte (aspect de cuiburi) 2.

Nuclei de endoteliu capilar .Hipofiza ± lob intermediar H& E 1 Sistemul endocrin 3 2 1. Celule bazofile 2. Vas de sânge 3.

Lob intermediar .Hipofiza ± lob intermediar/neurohipofiza H& E 2 Sistemul endocrin 1 1. Neurohipofiza 2.

neurohipofiza H& E 1 2 Sistemul endocrin În neurohipofiz predomin structura nervoas : fibre nervoase i celule nevroglice modificate (pituicite) 1. Nuclei de pituicit 2.Hipofiza . Fibre nervoase amielinice .

Tiroida
H& E

5 2

Sistemul endocrin

4 1 3

Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din foliculi, cu dimensiuni diferite, delimita i de un epiteliu simplu cubo-cilindric ± epiteliu folicular i con inut omogen eozinofil ± coloidul tiroidian.

3D 1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Insule de celule foliculare 4. Coloid 5. Capsul Conjunctiv 6. Capsula conjunctiv

Foliculi tioidieni

Sistemul endocrin

Suprarenala
Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din cordoane celulare care se dispun diferit în corticosuprarenal i medulosuprarenal .
Sistemul endocrin

Corticosuprarenala: - subcapsular, cordoanele celulare sunt scurte i arcuate ± zona glomerular - intermediar, cordoanele celulare sunt bine eviden iate, paralele între ele i cu orientare perpendicular pe capsul ± zona fasciculat - profund, cordoanele celulare sunt dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri mici ± zona reticulat . Medulosuprarenala: - cordoane celulare dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri largi. Între cordoanele celulare sunt prezente capilare sangvine. Celulele glandulare au aspect polimorf i policrom.

Corticosuprarenala
H& E

1

2 3 4 3

Sistemul endocrin

1. Capsula 2. Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3. Capilare 4. Zona fasciculata cu spongiocite

Sistemul reproduc tor masculin
Aparatul genital masculin se compune din: Gonadele masculine sau testiculele
Sistemul reproduc tor

C ile spermatice de excre ie: a - intratesticulare reprezentate prin tubii drep i i rete testis. b - extratesticulare reprezentate prin epididim, canal deferent i canal ejaculator. Glandele anexe reprezentate prin: - prostat - vezicule seminale - glandele bulbouretrale (Cowper). Organul copulator sau penisul

Testiculul
H& E
Diagnostic Organ parenchimatos, cu structur tubular multipl (tubii seminiferi), lumenul acestor forma iuni fiind delimitat de un epiteliu pluristratificat i polimorf (epiteliul seminal); elementele celulare epiteliale sunt variate: celulele Sertoli (cu rol de nutri ie i suport) i celulele liniei seminale (spermatogonii, spermatocite primare i secundare, spermatide i spermatozoizi); dispersate printre tubii seminiferi se g sesc celulele intersti iale Leydig, structuri glandulare endocrine dispuse sub forme de gr mezi triunghiulare alc tuite din cordoane celulare scurte.

Sistemul reproduc tor

Testiculul H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1. Tubi seminiferi 2. Insule de celule Leydig .

Nucleu de celula Sertoli 5. Nuclei de spermatozoizi din tubii seminiferi 8. 3. Spermatogonii seminifer 4. Insule de celule intersti iale Leydig 9. Epiteliu pluristratificat i polimorf 7. Cozi de spermatozoizi 2. Spermatocite de ord I. Tunica conj. propr.Testiculul H& E 1 Sistemul reproduc tor 4 2 3 5 7 8 6 9 1. Spermatide . a tb. 6.

hipercelular . canalele excretorii sunt tapetate de un epiteliu simplu cilindric. festonat (în care sunt prezente frecvent forma iuni rotunde lamelar concentrice intens eozinofile ± simpexioni) delimitat de un epiteliu pseudostratificat. . având o strom bine reprezentat . Glande prostatice 2.Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 2 1. por iunea secretorie glandular (glande de tip tubulo-alveolar) se eviden iaz printr-un lumen larg. atât în structura capsulei i a traveelor. Strom conjunctivo muscular Diagnostic Organ parenchimatos musculo-glandular. exist o component semnificativ de musculatur neted . cât i în stroma organului.

Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1. Strom conjunctivo musculara . Glande prostatice 2. Simpexion 3.

Epiteliu pseudostratificat al glandelor prostatice 4. Celule epiteliale descuamate . Strom conjunctiv 2.Prostata H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 4 1. Fibre musculare 3.

Strom conjunctivo musculara . Glande prostatice 2. Simpexion 3.Prostata H& E Sistemul reproduc tor 1 3 2 1.

Sistemul reproduc tor .

Aparatul genital al femeii este format din: -Gonada feminin ± ovarul -Organele genitale interne ( uter. col uterin. . datorit strânselor corela ii morfofunc ionale cu apartul genital feminin vor fi prezentate odat cu acesta.Sistemul reproduc tor feminin Sistemul reproduc tor Aparatul genital sau de reproducere al femeii este mult mai complex decât al b rbatului. cât i a modific rilor ciclice ale mucoasei uterine. atât datorit corela iei hipotalamo-hipofizare. vagin) -Organele genitale externe Glanda mamar i placenta.

Adipocite . Strom func ional 3. Strom nefunc ional 4. Muguri de a teptare 2.Glanda mamar în repaus H& E Sistemul reproduc tor 3 4 1 2 1.

Strom nefunc ional cu septe . Lobul mamar 4. Epiteliu simplu cubic ± strom nefunc ional 3. Ducte intralobulare 2.Glanda mamar H& E 5 Sistemul reproduc tor 2 3 1 4 1.

Glanda mamar în lacta ie H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 1. Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) 3. Septe conjunctive . Secre ie lactata 2.

Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) .Glanda mamar H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1. Secre ie lactata 2.

Glanda mamara in lactatie H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1. Secre ie lactata 2. Duct interlobar .

Ovar H& E 2 Sistemul reproduc tor 3 1 5 4 1. 5. Corticala Foliculi ovarieni primordiali Albugineea Epiteliu germinativ Stroma ovariana . 4. 2. 3.

4. Epiteliu de suprafa Strom Folicul primordial Vas de sânge Folicul primar . 2.Ovar H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 5 4 1. 3. 5.

Ovar corp galben .Ovar H& E Sistemul reproduc tor 1 1.

4. Zona pellucida Membrana granulosa Teaca intern . 3. 2. 5.Ovar H& E Sistemul reproduc tor 3 1 2 5 4 1. Folicul secundar activat Ovocit I.

4.Ovar ± folicul primar H& E Sistemul reproduc tor 3 4 5 2 1. 5. 2. Disc proliger Folicul matur Zona pellucida Ovocit Coroana radiat 1 . 3.

Antru 6. Zona pellucida(ovocit) 5.Ovar ± folicul secundar H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 6 7 4 5 1. Albuginee . 7. Folicul secundar cavitar 3. Folicul primar activat 2. Corona radiata 4. Epiteliu de spf.

Ovar ± folicul ter iar H& E 1 2 Sistemul reproduc tor 6 3 4 5 1. Zona pellucida 5. Ovocit 4. Teaca interna 2. Disc proliger 3. Antru cu lichid folicular 6. Membrana granuloas .

Ovar ± folicul ter iar H& E Sistemul reproduc tor .

medulara H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 1. Vase dilatate 2.Ovar . esut conjunctiv lax .

Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 3 2 1 1. Ax conjunctivo-mezenchimatos . Citotrofoblast (palid) 2. Sincitiotrofoblast 3.

Citotrofoblast 2.Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1 3 1. Ax conjunctivo-mezenchimatos . Sincitiotrofoblast 3.

Sinci io-trofoblast 2.Placenta la termen H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 3 3 2 1. Vilozit i coriale . Ax conjunctivo-vascular 3.

Vas de sânge 3.Uter H& E Sistemul reproduc tor 1 2 3 1. Endometru cu glande uterine . Miometru 2.

4. 2. Miometru Seroasa Vas de sânge Endometru cu glande uterine .Uter H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 3 4 1. 3.

Uter H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1. Endomtru cu glande uterine 3. Miometru . Cavitatea uterin 2.

tegumentul .periferic . Organe de sim .receptorul .Organe de sim Organele de sim sunt sisteme func ionale constituite din trei segmente: .scoar a cerebral Segmentul periferic numit i exteroceptor se g se te situat în forma iuni anatomice complexe care constituie organele de sim . Se individualizeaz urm toarele organe de sim : .mugurele gustativ -ochiul i urechea.mucoasa olfactiv .central .intermediar ± de conducere .

Membrana bazala anter.Substanta proprie a corneei 4. Descemet .Epiteliul posterior 5. Bowman 3.Epiteliul anterior 2.Membrana bazala poster.Corneea H& E 1 2 Organe de sim 3 4 5 1.

Corneea H& E Organe de sim 1 1. Nuclei alungiti de fibrocite .

Strat plexiform intern 2.Stratul cu conuri si bastonase 6.Strat nuclear extern 8.Membrana limitanta externa 7.Retina H& E 8 Organe de sim 1 2 3 4 5 6 7 9 3D 1.Strat nuclear intern al neuronilor bipolari . limitant posterioar 5.Strat plexiform extern 9. Mb. Stratul fibrelor nervului optic 4. Stratul celulelor multipolare 3.

Organe de sim .

Celule cu bastona e i conuri Organe de sim .

Strat cheratinizat cu traiectul glandei sudoripare 7. Epidermul . 4. Strat granulos 6.Tegument H& E 3 2 Organe de sim 1 3 7 6 4 5 1. Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5. 3. 2.

Tegument H& E Organe de sim .

3. 2. Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5. 4. Strat cornos cu traiectul glandei sudoripare .Tegument H& E 1 3 3 2 Organe de sim 4 7 5 6 1. Strat granulos 6.

Corpuscul Vater Pacini .Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 1.

Capsula conjunctiv Lamele concentrice de fibre Nuclei alungiti de fibrocite Arter . 4.Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 3 2 4 1. 2. 3.

INDEX Adenohipofiza Anexe ale tb. Digestiv Aorta Apendice Arter elastic Arter muscular Bazofil Buza Cartilaj elastic Cartilaj fibros Cartilaj hialin C i respiratorii Conjunctiv aponevrotic Conjunctiv elastic Conjunctiv lax Conjunctiv mucos Conjunctiv pigmentar Conjunctiv reticular Conjunctiv tendinos Corneea Corticosuprarenala Dezvoltarea dintelui Dinte Duoden Endocrin Eozinofil Epifiza Epiteliu cilindric Epiteliu de suprafa a Epiteliu glandular Epiteliu multistratificat Epiteliu pavimentos .

Intestin gros Intestin sub ire Limba Limfocit Limfoganglion M duva spin rii M duva hematoformatoare Monocit Muschi cardiac Muschi neted Muschi striat Nerv Neurohipofiza Neutrofil Organe de sim Organe limfoide Os compact Os spongios Osificare endocondral .INDEX Epiteliu special Epiteliu unistratificat Epitleiu pseudostratificat Eritocit Esofag Exocrin Fibre mielinice Ficat Ganglion spinal Glanda mamar Glanda salivar Glomerul renal Hipofiza L.I.

Mascuin Parodon iu Sistemul vascular Placenta Splina Pl mân Stomac Prostata Suprarenala Pulpa dentar Tegument Reticulocit Testicul Retina Timus Rinichi Tiroida Sângele Trahee Scoar a cerebeloas Trombocit Scoar a cerebral Tubul digestiv Sistem endocrin . Feminin Ovar Pachet vasculo-nervos Sistem respirator Sistem urinar Pancreas Sistemul digestiv Papile gustative Sistemul reprod.INDEX Sistem reprod.

INDEX esut adipos alb esut adipos brun esut cartilaginos esut conjunctiv esut epitelial esut muscular esut nervos esut osos esut sanguin Ureter Uroteliu Uter Vater Pacini Ven .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful