UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN

ENTER

Autori: Prof. Dr. Monica Toader Radu Prof. Dr. Maria Elena Gocan Conf. Dr. Mure an Dorel Viorel ef lucr. Dr.Mariana M rginean lucr. Dr.Mariana ef lucr. Dr. Maria Cri an lucr. ef lucr. Dr. Carmen Mihu lucr. ef lucr. Dr. Alina Pântea lucr. As. Univ. Dr. Carmen Melincovici As. Univ. Dr. Anne-Marie Chindri AnneGrafic , design & coordonare technic : Akos Z. Szabo (MG II)
EDITAT DE:

CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN
UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA Copyright © 2003, Catedra de Histologie Umana, UMF Cluj Napoca Toate drepturile asupra acestei edi ii apar in exclusiv Catedrei de Histologie, UMF Cluj Napoca Nici o parte din acest CD-Rom nu poate fi reprodus sub nici o form sau stocat într-o baz de date f r permisiunea prealabil scris a Catedrei.

Acest atlas cuprinde imaginile de microscopie optic ale unor esuturi i organe în colora iile uzuale folosite în laboratoarele de histologie i histopatologie, histopatologie, precum i imagini bi si tridimensionale, menite sa creeze o imagine clar asupra obiectului histologiei. histologiei. Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite m rimi (6x, 10x, 16x, 20x, 40x), iar imaginile ob inute au fost e alonate pe capitole, 10x, 16x, 20x, 40x), care reprezint obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, Generale. microfotografiile cuprind atât imagini de ansamblu, cât i de detaliu ale cuprind preparatelor. preparatelor. Imaginile sunt înso ite de un text explicativ, concis care u ureaz în elegerea structurilor prezentate. În acela i timp atlasul ofer prezentate. posibilitatea unui exerci iu de diagnostic prin faptul c , acelea i imagini pot fi studiate i f r legend existând i posibilitatea de a etala cuno tin ele i existând prin teste recapitulative. recapitulative. Acest atlas a fost realizat dup preparatele microscopice din colec ia didactic a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleia i catedre utilizându-se tehnicile histologice obi nuite i utilizândudiferite colora ii: hematoxilin -eozin , hematoxilin feric , Sudan III, ii: rezorcin fuxin Weigert, orcein , impregn ri cu azotat de Ag, albastru de toluidin , acid osmic, albastru de metil. metil. Imaginile prezentate în acest atlas constituie un îndrum tor pentru lucr rile practice de Histologie destinat studen ilor de la Medicin General , Stomatologie i Colegii, precum i cercet torilor interesa i de aspecte de anatomie microscopic .

esuturi epiteliale esuturi conjunctive esutul sanguin esuturile musculare Sistemul vascular esutul nervos Sistemul nervos Organe limfoide

Sistemul digestiv Sistemul respirator Sistemul excretor Glande endocrine

Sistemul reproductiv feminin

Sistemul reproductiv mascul Organe de sim

esuturi epiteliale
esuturi epiteliale de suprafa
esuturile epiteliale sunt alc tuite predominant din celule. Sunt structuri avasculare. Celulele se g sesc în raport de contact i sunt solidarizate prin mijloace stabile de fixare i/sau printr-o cantitate redus de substan intercelular , substan a de ciment.

Epitelii glandulare

Epitelii senzoriale

esuturi epiteliale de suprafa

Epiteliu unistratificat
esuturi epiteliale

Epiteliu multistratificat

Epiteli de tip particular

Epiteliile de înveli sunt formate din celule ordonat aranjate i dispuse pe o membran bazal . Caracterul de epiteliu unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se stabile te dup num rul rândurilor de celule.

iar dup forma celulelor. cilindric sau pseudo. cubic. esuturi epiteliale Cilindric Pseudostratificat .Epiteliu unistratificat (simplu) Pavimentos Epiteliul unistratificat sau simplu este reprezentat printrun singur rând de celule.stratificat. acest epiteliu poate fi pavimentos.

Epiteliu unistratificat pavimentos Impregnat cu azotat de argint Epiteliul simplu pavimentos este format dintr-un singur rând de celule turtite apicobazal. esuturi epiteliale 3D + . având aspectul de pietre de pavaj v zute de sus. dispuse pe o membran bazal .

esuturi epiteliale 3D .

esuturi epiteliale Epiteliu pavimentos simplu Epiteliu pavimentos simplu Endoteliul vascular .

cubic sau H&E. cilindric (H&E mucicarmin).Epiteliu unistratificat cilindric H&E Epiteliul unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. Celule mucipare + . iar dup forma celulelor. acest epiteliu poate fi pavimentos. Axul vilozitatii cu esut conjunctiv 3. esuturi epiteliale 1 2 3 3D 1. Enterocite 2.

esuturi epiteliale .

Epiteliu unistratificat cilindric esuturi epiteliale .

nucleul picnotic sau absent. în timp ce nucleii superficiali sunt mai mici. se g sesc aspecte nucleare intermediare. acesta din urm putând fi keratinizat sau nekeratinizat. uneori în mitoz . adesea picnotici. Nucleii din acela i rând sunt similari ca form . esuturi epiteliale 3D . condensa i. hipercromi. Între aceste dou tipuri extreme . eucromi. Celulele keratinizate au citoplasma omogen eozinofil .Epiteliu multistratif icat Pavimentos cheratinizat Epiteliu pluristratificat se caracterizeaz prin prezen a mai multor rânduri de celule. m rime i structur . nucleola i. Se disting diferen e structurale între nucleii din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ. Forma celulelor din rândul superficial determin tipul epiteliului: cilindric sau pavimentos.

Este format din trei straturi. Nuclei 4. fiind specializat pe func ia de protec ie. Strat cornos . 4 esuturi epiteliale 3 1 2 + 1.Epiteliu pavimentos cheratinizat H&E Este forma cea mai frecvent i rezistent de eptelii. Strat bazal 2. Strat spinos 3.

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

Epiteliu de tip particular Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat esuturi epiteliale Uroteliul .

format din celule dispuse pe membrana bazal . Celule mucipare 3. Cili . dar inegale ca în l ime. creind un fals aspect de stratificare esuturi epiteliale 1 + 1. În l imea diferit a celulelor.Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat H&E 2 3 Este un tip particular de epiteliu simplu cilindric. Nuclei aparent stratifica i 2. determin situarea nucleilor la în l imi diferite.

esuturi epiteliale 3D .

Celule caliciforme esuturi epiteliale .

Epiteliu pseudostratificat cilindic ciliat esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

strat intermediar. Celule în rachet 4. cu mai multe rânduri de celule alungite. cu polul apical dilatat ´in rachet ´ i strat superficial format din celule aplatizate ³în umbrel ´. esuturi epiteliale 4 2 3 1. cu celule cubice. Celule turtite în umbrel 1 + . Con in trei straturi de celule: strat bazal. Celule bazale 3.Uroteliul H&E Este un epiteliu stratificat de tip particular. Membrana bazal 2.

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale glandulare Exocrine esuturi epiteliale Epiteliile glandulare sunt alc tuite din celule foarte specializate. Endocrine . care au capacitatea de secre ie-excre ie.

esuturi epiteliale glandulare exocrine Glanda Tubular simpl Tubulara simpla esuturi epiteliale Glanda Alveolar simpl Glanda Acinoas Tubulo-acinoas compus -mixt Glanda Tubulo-acinoas Mixt compus -seroas Pentru epiteliile glandulare exocrine este caracteristic prezen a canalului excretor.i secre iile la suprafata pielii sau in unele cavit i. . acestea v rsându.

esuturi epiteliale endocrine esuturi epiteliale Epiteliu Glandular Pentru epiteliile glandulare endocrine este Endocrin disp. în cordoane caracteristic absenta Corticosuprarenala Epiteliu Glandular Dispus în foliculi Tiroida unui canal excretor. . acestea v rsându.i secre iile direct în sânge sau în alte lichide ale organismului.

. delimitând un lumen filiform. Lumen 2. tubular (ex. dispuse într-un singur rând pe membrana bazal . cilindrice.Gland tubular simpl H&E Celule epiteliale înalte. Epiteliu glandular + . esuturi epiteliale 2 1 3D 1. glanda Lieberkuhn).

esuturi epiteliale

esuturi epiteliale

Duct Unit. secretorie

Gland alveolar
H&E
Este format din corpul i gâtul glandei. Stratul bazal al glandei con ine celule active metabolic, dispuse întrun singur rând pe membrana bazal . Restul glandei con ine celule poliedrice, clare.

esuturi epiteliale

2

1

3
3D 1. Celule cu citoplasma vacuolara 2. Folicul pilos 3. Fibre musculare scheletale striate sectionate transversal

+

esuturi epiteliale

Glanda tubulo-acinoas Organe parenchimatoase, formate din celule dispuse sub form de acini secretori i canalicule excretoare. Acinii sero i sunt mici, forma i din celule înalte, care delimiteaz un lumen îngust. Nucleul sferic, este dispus central, iar citoplasma celulelor este bazofil , având un aspect granular (ex. glanda parotid ). Acinii muco i sunt mai mari decât cei sero i, sunt forma i din celule mai scunde, care delimiteaz un lumen mai larg. Nucleii hipercromi sunt dispu i bazal, iar citoplasma este clar , vacuolar (ex. glanda submandibular ). Acinii mic ti sunt cei mai mari, de form sferic , alungit sau neregulat . Au lumenul delimitat de celule clare, vacuolare (mucoase). Între celulele mucoase i membrana bazal se intercaleaz 1-3 celule seroase, cu citoplasma întunecat , având form semilunar (semilunele Gianuzzi (ex. glanda submandibular ). Canalele semilunele Gianuzzi) excretorii caracterizeaz glandele exocrine. Dispuse intralobular, în plin parenchim, sau extralobular, în strom , sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice, formând un epiteliu unistratificat, pseudostratificat sau bistratificat, dispuse pe o membran bazal .

esuturi epiteliale

Gland seroas
H&E
Con ine acini sero i cu dimensiuni mai mici în raport cu ceilalti cu un lumen îngust i produs de secre ie fluid. Celule mari, citoplasma întunecat , granular , nuclei mari eucromi nucleola i.

esuturi epiteliale

2 1

3D

1. Canal excretor 2. Canale excretorii intralobulare

Gland mixt Este caracteristic secre ia mixt exoendocrin . realizat fie de aceea i celul fie de dou esutri distincte.Prezint acini numero i de forme diferite cu dou feluri de celule mucoase i seroase. unul exocrin i unul endocrin. esuturi epiteliale Submandibular 3D .

esut epitelial glandular mixt H&E esuturi epiteliale 1 1. Acini glandulari mic ti .

Canale excretoare intralobulare 3.esut epitelial glandular H&E 1 esuturi epiteliale 3 2 1. Acini micsti cu semiluna Gianuzzi . Acini glandulari mucosi 2.

Organizarea histologic a glandelor exocrine esuturi epiteliale ACINI Seromucos Mucos Seros .

esut glandular endocrin . Zona fasciculata cu spongiocite esuturi epiteliale + . Capsula 2.corticosuprarenala H&E 1 2 3 4 3 1. Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3. Capilare 4.

esuturi epiteliale Zona fasciculat a CSR .

Celule foliculare 3. Coloid 5. Capsula conjunctiv . Capilare perifoliculare 4.esut glandular endocrin . Foliculi tiroidieni 2.Tiroida H&E 5 2 esuturi epiteliale 4 1 3 + 1.

Coloid . Celule foliculare 3. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare într-o sec iune tangen ial 4. Capilare perifoliculare 5.5 esuturi epiteliale 4 3 2 1 1.

esutul conjunctiv lax). osoase mineralizat ( esuturile osoase). esuturi conjunctive cu substan fundamental solid dar elastic (ex. Dup componenta structural care predomin esuturile conjunctive se împart în: esuturi conjunctive în care toate cele trei componente sunt în propor ii egale ( esutul conjunctiv lax). adipos pigmentar i reticular adipos. Dup consisten a substan ei fundamentale deosebim: esuturi conjunctive cu substan a fundamental moale sau semivâscoas lax (ex. esuturile cartilaginoase) i esuturi conjunctive cu substan a fundamental rigid . aponevrotic. reprezint un grup heterogen de esuturi cu origine comun mezodermo-mezenchimal fiind alc tuite din 3 componente: celule. substan fundamental i fibre. esuturi conjunctive . Dup varia iile cantitative i calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere morfologic mai multe tipuri de esuturi conjunctive. dur . pigmentar) tendinos esuturi conjunctive în care predomin fibrele ( esutul tendinos.esuturi conjunctive esuturile conjunctive. Din punct de vedere histogenetic se împart în esuturi conjunctive de tranzi ie i embrionare i esuturi conjunctive permanente sau adulte. elastic elastic). esuturi conjunctive în care predomin celulele ( esutul reticular. denumite i esuturi de leg tur i suport.

esuturi conjunctive esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv mucos lax tendinos aponevrotic elastic reticular pigmentar adipos cartilaginos osos esuturi conjunctive .

esutul conjunctiv mucos
H&E
esutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substan fundamental relativ abundent i bazofil .

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Celule de tip fibroblastic 2. Substan a fundamentala abundenta (bazofila)

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv lax
H&E
Reprezint prototipul de esut conjunctiv având o dispozi ie ubicvitar în organism. Substan a fundamental este abundent , celulele sunt situate relativ distan at, iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formeaz o re ea neregulat .

2
esuturi conjunctive

1

+

1. Fibre colagene 2. Nucleii celulelor conjunctive

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv tendinos
H&E
Reprezint un esut conjunctiv dens, ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. Este caracteristic dispozi ia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni).

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Fibre colagene 2. Sept conjunctivo-vascular

esuturi conjunctive

dar perpendicular pe fibrele planului supra sau subjacent. reprezint de asemenea un esut conjunctiv dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele într-un plan. .esutul conjunctiv aponevrotic esuturi conjunctive esutul aponevrotic. Celulele conjunctive sunt comprimate între cele dou planuri fibroase.

Fibre elastice sectionate transversal ± ligamentul galben . esuturi conjunctive 1 1.esutul conjunctiv elastic Colora ie rezorcin fuxin Weigert Reprezint o varietate de esut conjunctiv în care predomin fibrele elastice. Fibrele elastice sec ionate transversal se eviden iaz în albastru violet cu rezorcin fuxin Weigert sau c r miziu cu orcein .

cu orcein esuturi conjunctive 1 1 .Lamele elastice concentrice .MEDIA AORTEI color.

Vase Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat i cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozeaz cu prelungirile celulelor învecinate care împreun cu fibrele de reticulin formeaz o re ea tridimensional .i hematopoetice. Zona medular a limfoganglionului 2.esutul conjunctiv reticular H&E 3 esuturi conjunctive 1 2 + 1. esutul reticular formeaz stroma organelor limfo . . Celule reticulare 3.

Celule reticulare din medulara limfoganglionului .esuturi conjunctive 1 1 .

esutul conjunctiv pigmentar Se eviden iaz prin pigmentul melanic con inut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea. Celule cu pigment în citoplasma . esuturi conjunctive 1 1.

esuturi conjunctive .

. Septe conjunctive . Celula adipoas are un aspect de inel cu pecete în colora ia H. Adipocite cu citoplasma univacuolar 2. Pentru a eviden ia gr simea se face colora ie cu Sudan III în care gr simea apare colorat galben portocaliu. 2 esuturi conjunctive 3 1 + 1. este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipo i) solidarizate prin esut conjunctiv. nucleul i citoplasma fiind împins la periferie de vacuola de gr sime ( esut adipos univacuolar). Nucleu periferic 3.E.esutul conjunctiv adipos alb H&E esutul adipos.

1 esuturi conjunctive esut adipos alb col.Nucleu periferic .H&E 1.

esuturi conjunctive 1 2 + esut adipos alb col.Sudan III + hematoxilin 1 ± celul univacuolar 2 ± sept conjunctiv .

esuturi conjunctive .

esutul cartilaginos Hialin esuturi conjunctive Elastic Fibros Sunt esturi conjunctive adulte. . ce confer astfel esuturilor o rezisten elastic i mecanic . Sunt esuturi ordonate în care predomin substan a fundamental dur . dar elastic .

Celule cartilaginoase 2. Matrice teritorial 3. Pericondru .esutul cartilaginos hialin H&E 1 esuturi conjunctive 2 3 + 1.

esuturi conjunctive .

esutul cartilaginos elastic Rezorcin -Fuxin Weigert esuturi conjunctive 1 2 + 1. Fibre elastice din pericondru . Fibre elastice 2.

esuturi conjunctive .

Fibre colagen . Celule cartilaginoase 2.esutul cartilaginos fibros H&E esuturi conjunctive 2 1 + 1.

esuturi conjunctive .

esuturi conjunctive .

lefuit Compact Osificare endocondral .esutul osos esutul osos este un esut adaptat pentru func ia de suport i protec ie. Este un esut ordonat cu predominen a substan ei fundamentale mineralizate conferindu-i duritate i rigiditate Spongios esutul osos Compact.

Travee osoase 2. Osteocite în osteoplaste 3.esutul osos spongios H&E 1 esutul osos 3 4 2 + 1. M duv hematogen cu multe adipocite . Osteoblaste 4.

esutul osos .

esutul osos compact. Sistem Havers 2. Osteoplaste si canalicule osoase + .lefuit Montat in balsam de Canada esutul osos 3 2 1 1. Canal Havers 3.

esutul osos .

esutul osos compact H&E 1 esutul osos 4 2 3 1. Canal Volkman 3. Canale Havers 2. Substan a fundamentala eozinofila (colagen) + . Osteocite în osteoplaste 4.

esutul osos .

Os compact Sistem lamelar extern .subperiostic esutul osos Canale Sistem interhaversian Sistem lamelar intern .perimedular .

Osteon Lamel osoas esutul osos Osteoplast .

Osificarea endocondral H&E esutul osos I III II IV .

esutul osos 1 I 1. Zona de cartilagiu hialin hiperplazic i seriat .

1 esutul osos 2 II 1 ± Zona de cartilaj hipertrofic i calcificat 2 ± Zona de eroziune .

1 2 esutul osos 3 II .III 1. Cartilaj hipertrofic si calcificat 2. Zona de osteoid . Zona de eroziune 3.

(bazofil) 2 .2 esutul osos 1 2 1 III Zona de osteoid 1 .travee de cartilaj calcificat .osteoid colorat (eozinofil) .

esut medular 1 .osteocite în osteoplaste 3 .2 4 esutul osos 2 3 IV 1. Zona de esut osos Travee osoase 2 .osteoblaste la periferie 4.

esutul osos OSIFICAREA .

se poate recunoa te datorit dimensiunilor mari i aspectului caracteristic: citoplasm acidofil . megacariocitul. cu contur neregulat (nucleu înmugurit). promielocit.esutul sanguin i hematopoieza Este principalul organ hematoformator situat în cavit ile osoase. nucleu voluminos. bazofile). doar în colora ia May-Grunwald Giemsa. normoblast policromatofil. precursor al pl cu elor sanguine. bazofile în diferite stadii de evolu ie. hipercrom. granulocitul nesegmentat. inelar. mielocit. Celulele nu se pot identifica în hematoxilin -eozin . Popula ia celular a parenchimului este reprezentat de celule tinere. reticulocit.E. Parenchimul medular este bogat în celule i mascheaz stroma reticulinic . normoblast oxifil. eozinofile. granulocitar . metamielocit. normoblast bazofil. trombocitar . În colora ia H. reprezentând precursorii celulelor din seria eritroblastic . esutul sanguin . Seria eritrocitar este reprezentat de: pronormoblast. Printre elementele parenchimului se eviden iaz celule adipoase izolate sau grupate i vase sanguine. limfocitar i monocitar . granulocitele segmentate (neutrofile. Seria granulocitar este reprezentat de: mieloblast. hematie.

suspendate în acest lichid complex. esutul sanguin prezint trei compartimente: compartimentul central (organe hematoformatoare). . compartimentul periferic (sângele circulant) i compartimentul tisular (sângele din esuturi). plasma sanguin (reprezint 55% din volumul total al sângelui i care îi confer particularitatea de esut în faz fluid ) i din elemente figurate (celulele sanguine) care reprezint 45% din volumul sanguin. caracterizat printr-o substan fundamental lichid .esutul sanguin i hematopoieza M duva ro ie hematoformatoare esutul sanguin Sângele Sângele reprezint un tip particular de esut conjunctiv.

Megacariocit 2.M duva ro ie hematoformatoare H&E 3 esutul sanguin 1 2 1. Celule adipoase 3. Nuclei ai celulelor seriei mieloide .

esutul sanguin .

Sângele Hematii Neutrofile esutul sanguin Monocite Eozinofile Bazofile Reticulocite Trombocite Limfocite .

Eritrocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Eritrocitele sunt r spândite uniform pe toat lama i reprezint popula ia celular predominent . anucleate. Apar ca structuri rotunde. de m rimi aproximativ egale colorate în rozportocaliu. esutul sanguin .

Citoplasma con ine granula ii fine egale ca fom i m rime.PMN Neutrofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Diametrul este cuprins între 10-14 microni. Nucleul este puternic segmentat fiind format din 3-5 lobi uni i prin filamente fine de cromatin . esutul sanguin . uniform repartizate i colorate în rozviolet.

esutul sanguin . cei doi lobi fiind uni i printr-un filament fin ceea ce îi confer aspectul de ³desag ´. colorate în ro uc r miziu. uniform repartizate. Nucleul este bilobat.PMN Eozinofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au diametrul cuprins între 12-17 microni. Citoplasma con ine granula ii mari egale ca form i m rime.

nu sunt complet separa i între ei. esutul sanguin .PMN Bazofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprinse între 8-10 microni. adeseori au form caracteristic de ³trefl ´. Sunt colorate în violet întunecat. Granula iile din citoplasm sunt inegale ca form i m rime i inegal repartizate mascând de multe ori nucleul. în num r de 2-4. Aspectul nucleului este mai pu in lobat deoarece lobii.

Limfocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprine între 7-15 microni. pu in abundent are un aspect palid bazofil. În ea se pot eviden ia granula ii fine. esutul sanguin . Citoplasma. azurofile. situat central sau excentric i are un aspect intens cromatic. Nucleul este sferic.

Con ine granula ii fine. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. greu vizibile. Forma este ovoid . esutul sanguin + . reniform . dar poate fi i rotund . azurofile. cromatina fiind dispus în blocuri fine.Monocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Prezint cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. Este mai palid colorat decât la limfocit. mai abundent decât a limfocitului are o culoare albastr -cenu ie. Citoplasma.

esutul sanguin .

esutul sanguin . care prezint deja lipsa nucleului. pân la 90% în anemii tratate corect. anemie regenerativ . reticulocitoza confirmând eficacitatea tratamentului.Reticulocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Numit i eritrocit imatur. Num rul lor poate cre te foarte mult. În sângele periferic se g se te în propor ie de 0. de 7-10 microni.05-2% de hematii.

Trombocite ± Placute sanguine Coloratie May-Grunwald-Giemsa Pe frotiu sunt r spândite în grupuri printre celelalte elemente figurate. Prezint o form ovoid . esutul sanguin . Au dimensiuni reduse. colorat violet i o zon periferic ± hialomerul. cu margini rotunjite. 24 microni. de aspect azurofil. În structura lor se distinge o zon central ± cromomerul.

esutul sanguin

TABLOU SANGUIN Colora ie May-Grunwald-Giemsa

esutul sanguin

esutul sanguin

Limfocit

esuturile musculare esut muscular striat scheletal
esuturile musculare

esut muscular neted (miocite netede) netede) esut muscular striat cardiac (miocite cardiace)

esuturile musculare sunt formate din celule. Sunt esuturi specializate pentru func ia de contractilitate, astfel încât celulele sufer un proces de adaptare func ional , în sensul alungirii lor i ca urmare sunt denumite fibre musculare. De asemenea au organite specifice contrac iei, miofibrilele. Fibrele musculare sunt asociate cu esut conjunctiv, care le solidarizeaz i le asigur vasculariza ia.

esut muscular striat scheletal
Extermit ile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Nucleii sunt numero i, situa i sub sarcolem . Caracterul esen ial este dubla stria ie a acestor fibre: una longitudinal , determinat de prezen a miofibrilelor, orientate longitudinal, alta transversal , determinat de alternan a regulat de discuri clare i intunecate.

esuturile musculare

+
Sec iune longitudinal

+
Sec iune transversal

esut muscular striat scheletal
Hematoxilin feric Heidenheim

esuturile musculare

1 2

1. Fibre musculare cilindrice 2. Miofibrile striate: discuri întunecate i discuri clare

esuturile musculare .

Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3.esut muscular striat scheletal H&E 1 2 esuturile musculare 3 + 1. Septe conjunctivo-vasculare 2. Nuclei periferici .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

Fibre musculare netede în fascicole 2. situat central.esut muscular neted H&E Are o form alungit . Nucleii fibrelor musculare 3. Fibra muscular neted prezint un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în form de bastona ). care este întotdeauna înconjurat de o citoplasm bine vizibil . intens eozinofil . fusiform . esuturile musculare 1 2 3 + 1. nucleul este unic. Nucleii esutului conjunctiv .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

situat central. Extremit ile acestor fibre sunt ramificate i legate în sens longitudinal prin discuri intercalare. .esut muscular cardiac + esuturile musculare + + + Prezint o dubl stria ie. reprezentate de asocieri de jonc iuni intercelulare. Intersti iul conjunctivovascular dintre fibrele cardiace este abundent. similar cu cea a fibrei musculare striate scheletale îns nucleul este unic.

Miofibrile striate .esut muscular cardiac Hematoxilin feric Heidenheim ± sec . Fibre musculare cu extremitati ramificate 2. esuturile musculare 2 1 1. longit.

Nucleul fibrei musculare . Fibra muscular cardiac 2.esut muscular cardiac H&E ±sec iune longitudinal - esuturile musculare 3 2 1 1. Intersti iu conjunctivo-vascular 3.

esut muscular cardiac H&E ±sec iune transversal - esuturile musculare 1 1 2 1. Fibre musculare cardiace ± sec . transversal . Capilare 2.

1 2 esuturile musculare 2 1 1.esut muscular cardiac Albastru de toluidin ± sec . Capilare 2. Discuri intercalare . longit.

Capilarele sunt conducte care au diametrul variabil.Sistemul vascular Sistemul vascular este un sistem tubular închis. lumenul fiind delimitat de endoteliu. mijlocie (media) i extern (adventi ia). Dup calibru i structur se clasific în artere mari sau elastice (aorta). Media conjunctiv sau conjunctivo-muscular este sub ire. Arteriolele reprezint un tip particular de artere mici al c ror perete are grosimea dubl fa de diametrul lumenului. delimitat de endoteliu i perete sub ire asem n tor ca structur venelor.care conduc sângele de la inim spre organe. sub iri. iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . vene ± care readuc sângele la inim i capilare ± la nivelul c rora au loc schimburile dintre sânge i esuturi i formeaz re ele. mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivo-fibroas . Arterele sunt structuri tubulare cu perete gros. artere medii sau musculare i arteriole. alc tuit dintr-o serie de conducte: artere . bine structuralizat în trei tunici: intern (intima). Vasele limfatice la fel ca i cele sanguine au lumenul variabil. Venele sunt vase de calibru variabil ± vene mari. Sistemul vascular .

Sistemul vascular Arterele mari sau de tip elastic Sistemul vascular Arterele de calibru mediu sau de tip mus Venele Pachet vasculo-nervos vasculo- .

Limitanta elastica interna 2.Aorta H&E 3 Sistemul vascular 2 1 1. lamele elastice refringente 3.Arterele mari sau de tip elastic . dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate. Intima: -Endoteliu . . fenestrate care se coloreaz în violet cu rezorcin fuxin . respectiv brun cu orcein . esutul de leg tur între lamelele elastice este format din elemente conjunctive i musculare.Strat subendotelial . Adventitia: fibre colagene In tunica medie predomin fibrele elastice grupate în lamele. Media: fibre musculare netede.

2 Sistemul vascular 1 1. Media: fibre musculare netede. lamele elastice refringente 2. Adventitia: fibre colagene .

Coloratie Orceina 1.Sistemul vascular 1 Aorta . Lamele elastice .

Sistemul vascular .

Sistemul vascular 1 Aorta .Coloratie resorcina fuxina Weigert .

Sistemul vascular .

Caracteristic acestor artere este prezen a între intim i medie a limitantei elastice interne bine reprezentat sub forma unei benzi ondulate. fibrocite 3.Artera muscular rtera H&E In tunica medie predomin fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice. între care exist esut conjunctiv de leg tur . Media: fibre muscularenetede. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. nuclei fibrocite . Adventitia: fibre colagene. str lucitoare 1 Sistemul vascular 2 3 1.

fibrocite 3.Sistemul vascular 2 1 3 1. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. Media: fibre muscularenetede. nuclei fibrocite . Adventitia: fibre colagene.

mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivofibroas . Fibre colagene sectionate transversal 4.fibre musculare netede . Media conjunctiv sau conjunctivomuscular este sub ire. Media . Fibrocite .Vena H&E Vase de calibru variabil ± vene mari. iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . Endoteliu 2. 1 Sistemul vascular 2 4 3 1.esut conjunctiv Adventi ia 3.

2 1 Sistemul vascular 3 Vena-H&E 1. Nucleii endoteliului din intim 2. Adventi ie . Media 3.

Sistemul vascular Ven .

Vas limfatic 4. Nerv . Venula 3. Arteriola 2.Pachet vasculo-nervos vasculoH&E 2 Sistemul vascular 4 1 2 3 1.

.

s rac în cromatin i prezint un nucleol bine vizibil. Spa iile dintre neuroni con in celule gliale i vase de sânge. Tesutul nervos . Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul i din dou tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul i dendritele. Celulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în colora ia H. Neuronul este o celul polimorf cu dimensiuni ce variaz între 4-5 i 150 microni. veziculos. corpusculi Nissl care se coloreaz cu violet crezil sau albastru de metilen. Teaca de mielin se eviden iaz în colora ia cu acid osmic sub forma a dou linii negre întrerupte la nivelul strangula iilor Ranvier. Citoplasma este bogat în neurofibrile eviden iabil prin impregn ri argentice. Neuronii reprezint celule înalt specializate în producerea i transmiterea impulsului nervos.esutul nervos esutul nervos este format din celule nervoase dispuse distan at i din prelungirile acestora. Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinice i amielinice. Nucleul neuronului este mare. Precizarea tipului de celul glial se poate face numai pe impregn ri speciale. Corpul i prelungirile neuronului alc tuiesc substan a cenu ie iar fibrele nervoase constituie substan a alb .E.

esut nervos ± fibre mielinice (sec iune transversal ) Tesutul nervos esut nervos ± fibre mielinice (sec iune longitudinal ) .

esut nervos-fibre mielinice (s. Teaca de mielin . transv.) nervosAcid Osmic 2 Tesutul nervos 1 1.

Tesutul nervos .

esut nervos-fibre mielinice (s. Strangula ii Ranvier .) nervosAcid Osmic Tesutul nervos 2 1 1. longit. Teaca de mielin 2.

Tesutul nervos .

Sistemul nervos se împarte în sistem nervos periferic format din ganglioni nervo i i nervi i sistem nervos central reprezentat den encefal i m duva spin rii. impregnare cu azotat de argint) argint) Scoar a cerebral Scoar a cerebeloas esutul nervos împreun cu vasele sanguine formeaz organele nervoase care alc tuiesc sistemul nervos. . crezil violet.Sistemul nervos Nerv Ganglionii spinali Sistemul nervos M duva spin rii (HE.

esut conjunctiv din peritenoniu . Fibre nervoase 2. transv.) H&E 2 Sistemul nervos 1 1.Nerv (sec .

Sistemul nervos .

Celule satelite 3. se dispun neuroni mari. Celule nervoase ganglionare 2. Fiecare neuron este înconjurat de o capsul fibroas dublat de un rând de celule satelite ce reprezint glia periferic . pseudounipolari cu nucleu mare. veziculos nucleolat. Fibre nervoase . rotunzi. în zona periferic . 2 Sistemul nervos 3 1 1. sub capsul . În por iunea central a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenien endogen i exogen .Ganglion spinal H&E Prezint la periferie o capsul conjunctiv .

Sistemul nervos .

Nucleii celulelor gliale 3. motori în 2 cornul anterior i neuroni mici. Substan a alb e dispus la exterior i 1 este format din fibre nervoase sec ionate 1. senzitivi în cel posterior. Substan a cenu ie este 3 dispus la interior sub forma literei H cu neuroni mari.Corpusculi Nissl în pericarionul neuronilortransversal.M duva spin rii Crezil violet Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). multipolari 2. multipolari. Capilar Sistemul nervos .

Sistemul nervos 2 1 1. Granulatii în pericarionul neuronilor multipolari 2. Nucleu cu nucleol .

Sistemul nervos 1 2 1. Neuronul multipolar .Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2.

Capilar 4.3 Sistemul nervos 2 4 1 1.Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2. Nucleii celulelor gliale 3. Neuronul multipolar .

M duva spin rii(s. Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion .corn anterior) transv. transv.Azotat de argint Sistemul nervos 1 1..

Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion 2.1 Sistemul nervos 2 1. Fibre amielinice .

Sistemul nervos .

M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 2 1 1. Nucleii celulelor gliale . Neuroni stela i multipolari 2.

M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 1 3 2 2 1. Fibre amielinice . Nucleii celulelor gliale 3. Neuroni stela i multipolari 2.

Fibre amielinice .M duva spin rii cornul anterior H&E 3 Sistemul nervos 2 4 1 2 3D 1. Neuroni stela i multipolari 2. Nucleii celulelor gliale 3. Capilare 4.

Sistemul nervos .

Sistemul nervos .

reprezentat prin neuroni mari. Sistemul nervos 1 2 3 1. Capilare . piramidali.Scoar H&E cerebral Este un organ parenchimatos. Neuroni piramidali mari 2. granulari i celule gliale. neuroni rotunzi. Celule gliale 3. slab bazofil alc tuit din esut nervos.

Sistemul nervos .

Substan alb cenu ie . Lamela cerebeloas prezint în ax substan a alb format din fibre nervoase cu aspect eozinofil i din nucleii celulelor gliale. Substan 2. numero i în stratul profund i neuroni mari piriformi (Punkinje) dispu i pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezint elementul de diagnostic). neuroni mici. Scoar a cerebeloas prezint trei straturi celulare: pu ini neuroni în stratul superficial (neuroni stela i de asocia ie).Scoar a cerebeloas H&E Organ parenchimatos format din esut nervos. Sistemul nervos 1 2 1.

Strat granular . Neuroni Purkinje 3. Strat molecular 2.1 Sistemul nervos 2 3 1.

Organele limfoide Organele limfopoetice periferice i centrale fac parte din sistemul imun i se caracterizeaz printr-o popula ie celular foarte abundent la nivelul parenchimului. care mascheaz elementele componente ale stromei. În acela i sistem. Limfoganglionul Organe limfoide Splina Timusul . se includ i structurile limfoide anexate mucoasei digestive i respiratorii ( esutul limfoid mucosal).

de form stelat cu prelungiri citoplasmatice i nucleu rotund. Organe limfoide . bazofile alc tuite din limfocite dar mai ales secundari. separate prin spa ii largi. cu centru clar. În aceast zon se pot observa celulele reticulare din strom . limfoganglionul este format dintr-o zon periferic sau corticala i o zon central sau medulara.Limfoganglionul Limfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor limfatice. Delimitat de o capsul conjunctiv sub care se g se te sinusul subcapsular sau marginal. hipocrom. Corticala are dou zone ± superficial i profund sau paracorticala. având în principal rol limfopoetic i de filtrare a limfei. parenchimul este un esut limfoid dens nodular format din foliculi primari (rar) sub form de insule rotunde de celule mici. În corticala superficial . Zona medular este format din cordoane limfocitare intens bazofile. Paracorticala reprezentat de limfocite grupate sub form de esut limfoid dens difuz în care se pot observa venule postcapilare. clare reprezentate de sinusurile limfatice care alc tuiesc esutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei.

Foliculi limfoizi .Ganglion limfatic H&E 1 2 Organe limfoide 4 3 1. Cortical 3. Capsula 2. Sinus marginal 4.

Celule reticulare 3. Zona medular a limfoganglionului 2. Vase .Ganglion limfatic H&E 3 Organe limfoide 1 2 1.

Foliculi limfoizi .Ganglion limfatic H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 1 1. Cortical 2. Sinus marginal 3.

Arteriola centrofoliculara 3. Folicul splenic 2. Pulpa rosie .Splina colora ie H&E 3 Organe limfoide 1 2 1.

Macrofage cu pigment hematic fagocitar 4 . Mezoteliu peritoneal 2.Splina ± pulpa ro ie Colora ie H&E Organe limfoide Organe limfoide 3 2 1 1. Capsula conjunctivo-muscular 3. Sept 4.

Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 4 5 1 Lobuli timici 1. Sept interlobular 3. Medular 5. Corpuscul Hassal . Cortical 4. Capsula 2.

Corpuscul Hassal . Limfocite timice 2.Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 2 1 Zona medular din lobulul timic 1.

Musculara este format din fibre musculare netede.glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte. peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: . Sistemul digestiv este format din tubul digestiv Sistemul digestiv . .adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: . Tunica extern reprezentat de adventi ie sau seroas .Sistemul digestiv i glandele anexe.musculara .submucoasa .epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic . cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate. .corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande. . cu excep ia cavit ii bucale.Tubul digestiv.mucoasa .musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular. are un plan de organizare comun.

Apendicele ileo-cecal -Glande anexe - . Limba .Intestinul subtire (duoden.Organizarea generala a tubului digestiv În raport cu diafragmul.Esofagul Stomacul . Dintii . jejun. care cuprinde: - Intestinul gros . tubul digestiv prezint dou segmente: A ± segmentul supradiafragmatic (buco-faringoesofagian).Faringele . care cuprinde: .cavitatea bucal cu: Sistemul digestiv Buzele. ileon) B ± segmentul subdiafragmatic (gastro-intestinal).

Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sunt dou cute musculomembranoase ce delimiteaz orificiul extern al cavit ii bucale. 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Folicul pilos 2 ± Glande sebacee 3 ± Glande sudoripare . Sunt constituite dintrun schelet musculoconjunctiv i prezint o fa anterioar (cutanat ). posterioar (muco as ). o fa a margine liber .

Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sistemul digestiv .

corion .Buzele (fa a intern mucoas ) H&E 1 2 Sistemul digestiv 1 ± epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat 2 .

Sagitala) H&E Sistemul digestiv .Buzele ( Sect.

vorbire articulat i cu rol important în sensibilitatea gustativ . Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare minore 2 ± Fibre musculare striate .Limba H&E Organ musculoepitelial cu rol în supt. degluti ie. mucoasa lingual fiind puternic aderent de axul musculoconjunctiv. Se caracterizeaz prin lipsa submucoasei.

Limba H&E Sistemul digestiv .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E Sistemul digestiv .

Limba (Papile gustative cu muguri gustati H&E 1 Sistemul digestiv 1 ± Papile caliciforme cu muguri gustativi .

Limba (Fa a superioar ) H&E 1 a Sistemul digestiv 2 3 4 4 1 ± Fata papilara cu papile gustative cu ax conjunctivo-vascular (a) 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate 4 ± Vase sanguine .

Limba (Fa a superioar ) H&E Sistemul digestiv .

Sistemul digestiv Pulpa dentar .Dinte Dezvoltare Parodon iu Reprezint organele dure ale mastica iei i au rol în vorbirea articulat Împreun cu aparatul de sus inere formeaz odontul sau organul dentar.

Adamantoblaste 5. Odontoblaste 2. Dentina 3. Papil conjunctiv . Dezvoltarea dintelui decurge în dou stadii: -mugure dentar -folicul dentar Sistemul digestiv 5 1. Smal 4. La acest proces particip dou primordii: epitelial i conjunctivomezenchimal.Dezvoltarea dintelui H&E 1 2 3 4 6 Are loc în s pt mânile 6-7 de gesta ie. Reticul stelat 6.

Primordiu epitelial .Dezvoltarea dintelui H&E Sistemul digestiv 2 1 Dinte dezvoltare 1. Primordiu conjunctiv 2.

Papil conjunctiv 3. Odontoblaste 2.Dezvoltarea dintelui H&E 1 Sistemul digestiv 3 2 1. Adamantoblaste .

4. 2. Dentin Cement Ligament Dentar Os Alveolar .Parodon iu H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 4 1. 3.

Parodon iu Sistemul digestiv .

Pulpa dentar H&E 1 2 Sistemul digestiv 3 Pulpa Dentar 1. Structuri Vasculare 2. Odontoblaste 3. Nuclei de celule conjunctive .

Odontoblaste Structuri vasculare Substan fundamental Nucleu de fibroblast . 4. 2. 3.Pulpa dentar H&E 1 4 2 3 Sistemul digestiv 1.

Pulpa dentar H&E Sistemul digestiv .

musculara . cu excep ia cavit ii bucale.musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular. .submucoasa . . cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate.glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte.epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i Sistemul digestiv prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic . peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: .adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: . .Tubul digestiv. Musculara este format din fibre musculare netede. are un plan de organizare comun. Tunica extern prezentat de adventi ie sau seroas .corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande.mucoasa . .

de la exterior spre lumen: -extern -muscular -submucoas -mucoas Sistemul digestiv 2 3 1. Musculara . Submucoasa 3.Esofagul H&E 1 Segmentul esofagogastro-intestinal este organizat dup un plan unic. Mucoasa (Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat i corion) 2. în alc tuirea lui intrând urm toarele patru tunici.

Esofagul Color. Submucoasa cu glande esofagiene 5. Musculara mucoasei 4. Musculara . Corion 3. Van Gieson 1 2 Sistemul digestiv 5 4 3 1 .Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2.

Esofagul Color. Van Gieson Sistemul digestiv 1 1 ± glande esofagiene (acin mucos) .

Esofagul (Mucoasa) H&E 1 4 3 Sistemul digestiv 2 1 .Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Mucoasa 3 ± Corion 4 ± Musculara mucoasei .

Esofagul (Submucoasa. Musculara) H&E Sistemul digestiv .

Stomacul H&E 1 2 3 Sistemul digestiv 4 Este un organ musculo-glandular cavitar cu funtie de rezervor pentru alimente i digestie. Stomac 1 ± Epiteliu de suprafata 2 ± Cripte 3 ± Corion 4 ± Glande gastrice . asigurata de sucul gastric.

Stomacul H& E b Sistemul digestiv 1 2 a 1 ± Glanda fundice. cu *celule acidofile intens colorate (a) *si celule bazofile palide (b) 2 ± Corion .

Stomacul H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± Tunica musculara 2 ± Seroasa peritoneala .

Stomacul H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Submucoasa 2 ± Corion 3 ± Glande gastrice .

Stomacul H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu de suprafata monomorf (celule cubocilindrice. vacuolate. palide) 2 ± Cripta gastrica 3 ± Istmul glandei gastrice .

Intestinul sub ire H& E 2 3 Sistemul digestiv 4 5 1 1 ± Vilozitati intestinale 2 ± Corion cu glande Lieberkuhn 3 ± Musculara mucoasei 4 ± Submucoasa 5 . La om are o lungime de 6-9m i are rol în func ia de digestie i absorb ie.Musculara Se întinde de la pilor la valvula ileo-cecal . Pentru o mai buna definire a func iei respectiv a maririi suprafe ei de absorb ie s-au diferen iat structuri de tip particular: -valvule conivent -vilozit i intestinale -microvilozit i .

Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Corionul mucoasei cu glande Lieberkuhn 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Submucoasa .

duoden H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Glande Brünner 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Glande Lieberkuhn .Intestin sub ire .

limfocite 4 ± Celule caliciforme 5.Intestin sub ire H& E 3 Sistemul digestiv 1 2 4 5 1 ± Glande Lieberkuhn in corion 2 ± Epiteliu glandular 3 ± Celule conjunctive. Musculara mucoasei .

extern . intern 2 ± longitudinal.Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 Musculara cu strat: 1 ± circular.

Intestin sub ire H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Vilozitate intestinala 2 ± Epiteliu de acoperire cu enterocite si caliciforme 3 ± axul conjunctivo-vascular vilozitar .

Chiar dac la acest nivel nu se mai secret enzime digestia bolului alimentar continu prin ac iunea enzimelor provenite din intestinul sub ire. Aceste bacterii secreta vitamina B12 si K. cea de absorb ie se reduce în mare parte ceea ce explic dispari ia vilozit ilor cu persisten a îns a unor structuri cuticulare la polul apical al enterocitelor. cu excep ie în por iunea rectal .Intestinul gros (colon) Se întinde de la valvula ileo-cecal . alte mijloace de m rire a suprafe ei. De asemenea colonul nu mai prezint plicaturi. în parte iar pe de alt parte prin fermenta ie i putrefac ie sub ac iunea florei bacteriene abundente existente la acest nivel. incluzând cecul cu apendicele. transvers. colonul ascendent. canalul anal terminându-se prin orificiul anal. Alte func ii sunt cea de lubrefiere a bolului fecal ceea ce explic existenta într-un num r mai mare a glandelor secretoare de mucus. descendent i sigmoid. Sistemul digestiv . rectul. Are o structur u or modificat fa a de cea a intestinului sub ire raportat i la func iile acestui segment.

corion cu glande Lieberkuhn 2 ± Submucoasa 3 . Mucicarmin 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa.Musculara .Intestin gros (colon) Color.

Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 2 1 Musculara cu strat: 1 ± longitudinal. extern 2 ± circular. intern .

extern .Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 Musculara cu strat: 1 ± Circular. intern 2 ± Longitudinal.

Intestin gros (colon) H&E Sistemul digestiv 1 1 ± Mucoasa cu glande Lieberkuhn .

Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 3 1 ± Corion 2 ± Glande Lieberkhun (s.trvs) 3 ± Celule caliciforme .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 3 Sistemul digestiv 2 1 ± Mucoasa 2 ± Glanda Lieberkuhn 3 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E a 1 Sistemul digestiv b 2 1 ± Glande din mucoasa apendicelui cu celule caliciforme(a) si enterocite(b) 2 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa 2 ± Musculara 3 ± Infiltrat limfocitar .

respectiv absorb ie a alimetelor.ficatul .pancreasul . Organe cu func ie secretorie ce sunt in legatur cu tractul digestiv si dierct sau implicit intervin in procesul de digestie respectiv absorb ie al alimentelor.Glande anexe ale tubului digestiv Sistemul digestiv Reprezint glandele ce intervin în procesul de digestie.glandele salivare . Astfel de forma iuni sunt: .

Glande salivare .mixt H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini micsti ai glandei salivare 2 ± canaliculi intralobulari .

Glande salivare H& E 4 1 Sistemul digestiv 3 2 1 ± Acini micsti 2 ± Acini serosi 3 ± Canalicul intralobular 4. Semiluna Gianuzzi .

Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 4 3 5 1 ± Canal interlobular 2 ± Epiteliu bistratificat 3 ± Sept conjunctiv 4 ± Arteriole 5 ± Acini micsti .

Glande salivare H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare sectionate din diferite directii .

) .Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare striate (sect./trvs.obl.

Ficat ± spa iul port H& E Sistemul digestiv 2 3 1 1 ± artera 2 ± vena 3 ± canal biliar .

Ficat H& E Sistemul digestiv 2 1 1 3 1 ± Canaliculi biliari 2 ± Artera 3 ± Cordoane de hepatocite .

Ficat H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± cordoane de hepatocite 2 ± capilare sinusoide (nucleii celulelor endoteliale) .

Ficat H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Lobul 2 ± Vena centrolobulara 3 ± Tesut conjunctiv perilobular .

Ficat Lobul hepatic Sistemul digestiv Vena centrolobular Spa iu port Acin hepatic .

organizat in acini. Sistemul digestiv 1 1 ± Acini pancreatici serosi Prezinta bazofilie subnuclear i acidofilie supranuclear . E invelit de o capsula sub ire ce nu asigura o protec ie eficient organului. Stroma formeaz septe conjunctivo-vasculare care delimiteaz incomplet lobi i lobuli. insular dispersat in marea mas a esutului exocrin.Pancreas H& E Este o gland mixt format dintr-o component exocrin i o alta endocrin .

Pancreas H& E 1 Sistemul digestiv 3 2 4 1 ± Acini pancreatici 2 ± Insule Langerhans 3 ± Adipocite 4 ± Septe conjunctive .

Pancreas H& E 2 Sistemul digestiv 1 2 3 4 1 ± Celule endocrine dispuse in cordoane 2 ± Nuclei ai celulelor endoteliale capilare 3 ± Adipocite 4 ± Acini sero-zimogeni .

laringe .Sistemul respirator Sistemul respirator este constituit din: Pl mâni la nivelul c rora au loc schimburile gazoase propriu-zise C i respiratorii cu rol în transportul aerului: Sistemul respirator .faringe .bronhii segmentare . .extrapulmonare reprezentate de: .bronhii lobare .intrapulmonare reprezentate de: .fose nazale .bronhii mari. .trahee .bronhiola intralobular primar -bronhiola terminal -bronhiola respiratorie -ducte alveolare -saci alveolari -alveole pulmonare.

Alveole pulmonare 2. Saci alveolari 3. Septe interalveolare . 2 Sistemul respirator 1 3 1.Pl mân H& E Diagnosticul histologic se pune pe aspectul dantelat al parenchimului pulmonar datorit alveolelor pulmonare i pe prezen a pachetului bronho-vascular format dintr-o bronhie sau bronhiol i un vas arterial.

2. 3.Pl mân H& E 1 Sistemul respirator 2 3 5 4 Pl 1. Bronhiole terminale 5. mân Alveole pulmonare Vase sanguine Bronhiole 4. Bronhiole respiratorii .

Infiltrat limfocitar . Corion 3.Pl mân H& E 1 2 3 Sistemul respirator 4 5 1. Bronhiol 5. Fibre musculare netede 2. Epiteliul bronhiolar 4.

Pl mân H& E Sistemul respirator .

Vas de sânge 4 3 Sistemul respirator . 3. 2. Alveole 7. Bronhiol intralobular Bronhiol terminal Bronhiol respiratorie Ducte alveolare 5. Saci alveolari 6.Pl mân H& E 1 2 7 3 7 4 6 5 1. 4.

Cartilaj hialin . Fibre musculare netede 7. Bronhie 5. Saci alveolari 3.+corion) 6. Mucoasa bronhiei(epit. Alveole 4.Pl mân H& E 6 7 Sistemul respirator 1 2 4 3 5 Pachet bronhovascular 1. Vas de sânge 2.

Corion 4. Cartilaj hialin 3. Adventi ia 2.C i respiratorii .Trahee H& E Sistemul respirator 4 3 2 1 1. Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat Mucoasa .

sistemul de secre ie i excre ie al urinei (tubul urinifer) .vezica urinar .calice . .sistemul de filtrare al sângelui (corpusculul renal Malpighi) .c ile excretoare intrarenale (tubul colector) C ile excretoare extrarenale.ureter . reprezentate prin: .bazinet .Sistemul urinar Sistemul urinar este format din: Sistemul urinar Rinichi care con ine: .

forma iuni sferice. glomerulul renal. celule mesangiale. caracterizat printr-un aspect striat longitudinal. strom i parenchim Capsula este conjunctivo-fibroas . Parenchimul este structuralizat în dou zone: corticla i medulara. Stroma conjunctiv . celule sangvine. Corpusculul renal apare pe sec iune alc tuit dintr-o mas central de nuclei înconjurat de un spa iu optic vid. de aproximativ 200 Q diametru. podocite. spa iul urinar.Rinichi H& E Diagnostic: Organ parenchimatos tubulo-vascular format din capsul . Nucleii din centrul forma iunii apar in elementelor vasculare. determinat de prezen a tubilor colectori i a structurilor vasculare Sistemul urinar C M . Corticala este caracterizat prin prezen a corpusculilor renali Malpighi. Medulara situat profund. este mai bine reprezentat în zona medularei renale.Spa iul urinar reprezint spa iul dintre foi ele capsulei Bowman ± componenta epitelial a corpusculului renal Malpighi. cu o component epitelial . care formeaz glomerulul renal: celule endoteliale din peretele capilar. capsula Bowman i o component vascular .

corticala H& E Sistemul urinar .Rinichi .

Rinichi .medulara H& E Sistemul urinar .

2. 4. Spa iu urinar Glomerul vascular Sec iune prin tub contort distal Foita parietal a capsulei Bowman . 3.Rinichi ± glomerulul renal H& E 1 Sistemul urinar 2 3 4 3 3D 1.

Sistemul urinar .

Rinichi H& E 1 Sistemul urinar 2 3 1 1. Tub contort distal 3. Corpuscul renal Malpighi . Tub contort proximal 2.

Tub colector . Strom conjunctivo-vascular 2.Rinichi H& E Sistemul urinar 1 2 1.

Rinichi H& E Sistemul urinar 1 1. Tubi colectori .

Tunica mucoasei este format din uroteliu i corion.Ureterul H& E Diagnostic: Organ tubular. 4. cu peretele format din trei tunici: mucoasa. Uroteliu Corion Musculara Adventi ie . 1 Sistemul urinar 2 3 4 1. 3. 2. musculara i adventi ia.C i excretoare . Tunica muscular este format din fibre musculare netede. dispuse în dou straturi: intern longitudinal i extern circular.

Uroteliu 2. Musculara .C i excretoare .Ureterul H& E 1 2 Sistemul urinar 3 1. Corion 3.

fie sub form de foliculi. Parenchimul este format din celule secretorii dispuse fie sub form de cordoane. formate din punct de vedere morfologic. din capsul . învele te glanda la periferie. Capsula este de natur conjunctivo-vascular .Sistemul endocrin Sistemul endocrin cuprinde sistemul endocrin difuz (SED) i glandele endocrine. Glandele endocrine sunt organe parenchimatoase. Stroma este reprezentat de o bogat re ea de fibre de reticulin i capilare. Sistemul endocrin Epifiza Hipofiza Tiroida Suprarenala . strom i parenchim.

4. reprezentând nisipul epifizar (calcosferit). palide i celule mici. 3. Nuclei de celule gliale Cordoane celulare Nuclei ai celulelor principale Vas sanguin . întunecate dispuse în cordoane i separate prin capilare de tip fenestrat. Prezen a unor forma iuni rotunde. Parenchimul glandular este format din dou tipuri celulare: celule mari. extracelulare. 1.Epifiza H& E 1 3 Sistemul endocrin 4 2 Organ parenchimatos format din capsula. 2. strom i parenchim. eozinofile.

Celule cromofile bazofile Parenchimul adenohipofizei este format din cordoane celulare scurte. separate 2 de capilare sangvine de tip sinusoid. hipofiza posterioar (neurohipofiza) i lobul intermediar (rudimentar la om).adenohipofiza. strom i parenchim. Celule cromofile acidofile 4. 1 Sistemul endocrin 3 4 1. arcuate. În structura cordoanelor. Cuprinde trei lobi: . Capilar 3. celulele glandulare au aspect polimorf i policrom (cromofobe i cromofile acidofile i bazofile).Hipofiza . . Cordoane celulare scurte (aspect de cuiburi) 2.adenohipofiza H& E Diagnostic : Organ parenchimatos format din capsul . neregulate.

Vas de sânge 3.Hipofiza ± lob intermediar H& E 1 Sistemul endocrin 3 2 1. Celule bazofile 2. Nuclei de endoteliu capilar .

Neurohipofiza 2. Lob intermediar .Hipofiza ± lob intermediar/neurohipofiza H& E 2 Sistemul endocrin 1 1.

neurohipofiza H& E 1 2 Sistemul endocrin În neurohipofiz predomin structura nervoas : fibre nervoase i celule nevroglice modificate (pituicite) 1.Hipofiza . Fibre nervoase amielinice . Nuclei de pituicit 2.

Tiroida
H& E

5 2

Sistemul endocrin

4 1 3

Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din foliculi, cu dimensiuni diferite, delimita i de un epiteliu simplu cubo-cilindric ± epiteliu folicular i con inut omogen eozinofil ± coloidul tiroidian.

3D 1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Insule de celule foliculare 4. Coloid 5. Capsul Conjunctiv 6. Capsula conjunctiv

Foliculi tioidieni

Sistemul endocrin

Suprarenala
Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din cordoane celulare care se dispun diferit în corticosuprarenal i medulosuprarenal .
Sistemul endocrin

Corticosuprarenala: - subcapsular, cordoanele celulare sunt scurte i arcuate ± zona glomerular - intermediar, cordoanele celulare sunt bine eviden iate, paralele între ele i cu orientare perpendicular pe capsul ± zona fasciculat - profund, cordoanele celulare sunt dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri mici ± zona reticulat . Medulosuprarenala: - cordoane celulare dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri largi. Între cordoanele celulare sunt prezente capilare sangvine. Celulele glandulare au aspect polimorf i policrom.

Corticosuprarenala
H& E

1

2 3 4 3

Sistemul endocrin

1. Capsula 2. Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3. Capilare 4. Zona fasciculata cu spongiocite

Sistemul reproduc tor masculin
Aparatul genital masculin se compune din: Gonadele masculine sau testiculele
Sistemul reproduc tor

C ile spermatice de excre ie: a - intratesticulare reprezentate prin tubii drep i i rete testis. b - extratesticulare reprezentate prin epididim, canal deferent i canal ejaculator. Glandele anexe reprezentate prin: - prostat - vezicule seminale - glandele bulbouretrale (Cowper). Organul copulator sau penisul

Testiculul
H& E
Diagnostic Organ parenchimatos, cu structur tubular multipl (tubii seminiferi), lumenul acestor forma iuni fiind delimitat de un epiteliu pluristratificat i polimorf (epiteliul seminal); elementele celulare epiteliale sunt variate: celulele Sertoli (cu rol de nutri ie i suport) i celulele liniei seminale (spermatogonii, spermatocite primare i secundare, spermatide i spermatozoizi); dispersate printre tubii seminiferi se g sesc celulele intersti iale Leydig, structuri glandulare endocrine dispuse sub forme de gr mezi triunghiulare alc tuite din cordoane celulare scurte.

Sistemul reproduc tor

Testiculul H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1. Insule de celule Leydig . Tubi seminiferi 2.

Nucleu de celula Sertoli 5. Spermatogonii seminifer 4. 3. Tunica conj. Cozi de spermatozoizi 2. Insule de celule intersti iale Leydig 9. Epiteliu pluristratificat i polimorf 7. a tb.Testiculul H& E 1 Sistemul reproduc tor 4 2 3 5 7 8 6 9 1. 6. propr. Nuclei de spermatozoizi din tubii seminiferi 8. Spermatocite de ord I. Spermatide .

exist o component semnificativ de musculatur neted .Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 2 1. canalele excretorii sunt tapetate de un epiteliu simplu cilindric. atât în structura capsulei i a traveelor. Strom conjunctivo muscular Diagnostic Organ parenchimatos musculo-glandular. cât i în stroma organului. por iunea secretorie glandular (glande de tip tubulo-alveolar) se eviden iaz printr-un lumen larg. Glande prostatice 2. festonat (în care sunt prezente frecvent forma iuni rotunde lamelar concentrice intens eozinofile ± simpexioni) delimitat de un epiteliu pseudostratificat. . având o strom bine reprezentat . hipercelular .

Simpexion 3. Glande prostatice 2.Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1. Strom conjunctivo musculara .

Celule epiteliale descuamate .Prostata H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 4 1. Fibre musculare 3. Epiteliu pseudostratificat al glandelor prostatice 4. Strom conjunctiv 2.

Glande prostatice 2. Strom conjunctivo musculara .Prostata H& E Sistemul reproduc tor 1 3 2 1. Simpexion 3.

Sistemul reproduc tor .

. atât datorit corela iei hipotalamo-hipofizare.Sistemul reproduc tor feminin Sistemul reproduc tor Aparatul genital sau de reproducere al femeii este mult mai complex decât al b rbatului. datorit strânselor corela ii morfofunc ionale cu apartul genital feminin vor fi prezentate odat cu acesta. cât i a modific rilor ciclice ale mucoasei uterine. Aparatul genital al femeii este format din: -Gonada feminin ± ovarul -Organele genitale interne ( uter. col uterin. vagin) -Organele genitale externe Glanda mamar i placenta.

Strom func ional 3. Muguri de a teptare 2. Strom nefunc ional 4. Adipocite .Glanda mamar în repaus H& E Sistemul reproduc tor 3 4 1 2 1.

Glanda mamar H& E 5 Sistemul reproduc tor 2 3 1 4 1. Lobul mamar 4. Epiteliu simplu cubic ± strom nefunc ional 3. Strom nefunc ional cu septe . Ducte intralobulare 2.

Glanda mamar în lacta ie H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 1. Septe conjunctive . Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) 3. Secre ie lactata 2.

Glanda mamar H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1. Secre ie lactata 2. Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) .

Duct interlobar .Glanda mamara in lactatie H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1. Secre ie lactata 2.

2. Corticala Foliculi ovarieni primordiali Albugineea Epiteliu germinativ Stroma ovariana . 4. 3.Ovar H& E 2 Sistemul reproduc tor 3 1 5 4 1. 5.

4. 5. 3. 2. Epiteliu de suprafa Strom Folicul primordial Vas de sânge Folicul primar .Ovar H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 5 4 1.

Ovar H& E Sistemul reproduc tor 1 1. Ovar corp galben .

Zona pellucida Membrana granulosa Teaca intern . 5.Ovar H& E Sistemul reproduc tor 3 1 2 5 4 1. 4. Folicul secundar activat Ovocit I. 2. 3.

Disc proliger Folicul matur Zona pellucida Ovocit Coroana radiat 1 . 3. 4.Ovar ± folicul primar H& E Sistemul reproduc tor 3 4 5 2 1. 2. 5.

Albuginee . Folicul primar activat 2. Antru 6.Ovar ± folicul secundar H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 6 7 4 5 1. Folicul secundar cavitar 3. Zona pellucida(ovocit) 5. Epiteliu de spf. 7. Corona radiata 4.

Membrana granuloas . Teaca interna 2.Ovar ± folicul ter iar H& E 1 2 Sistemul reproduc tor 6 3 4 5 1. Disc proliger 3. Ovocit 4. Zona pellucida 5. Antru cu lichid folicular 6.

Ovar ± folicul ter iar H& E Sistemul reproduc tor .

medulara H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 1.Ovar . Vase dilatate 2. esut conjunctiv lax .

Ax conjunctivo-mezenchimatos . Sincitiotrofoblast 3.Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 3 2 1 1. Citotrofoblast (palid) 2.

Citotrofoblast 2. Ax conjunctivo-mezenchimatos . Sincitiotrofoblast 3.Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1 3 1.

Sinci io-trofoblast 2.Placenta la termen H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 3 3 2 1. Vilozit i coriale . Ax conjunctivo-vascular 3.

Uter H& E Sistemul reproduc tor 1 2 3 1. Miometru 2. Endometru cu glande uterine . Vas de sânge 3.

Uter H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 3 4 1. 2. 4. Miometru Seroasa Vas de sânge Endometru cu glande uterine . 3.

Miometru .Uter H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1. Endomtru cu glande uterine 3. Cavitatea uterin 2.

Organe de sim .intermediar ± de conducere . Se individualizeaz urm toarele organe de sim : .tegumentul .mugurele gustativ -ochiul i urechea.scoar a cerebral Segmentul periferic numit i exteroceptor se g se te situat în forma iuni anatomice complexe care constituie organele de sim .periferic .receptorul .central .Organe de sim Organele de sim sunt sisteme func ionale constituite din trei segmente: .mucoasa olfactiv .

Epiteliul anterior 2.Membrana bazala poster. Bowman 3.Membrana bazala anter.Substanta proprie a corneei 4.Epiteliul posterior 5. Descemet .Corneea H& E 1 2 Organe de sim 3 4 5 1.

Nuclei alungiti de fibrocite .Corneea H& E Organe de sim 1 1.

limitant posterioar 5.Stratul cu conuri si bastonase 6.Strat nuclear extern 8. Stratul fibrelor nervului optic 4. Mb.Strat nuclear intern al neuronilor bipolari . Strat plexiform intern 2.Retina H& E 8 Organe de sim 1 2 3 4 5 6 7 9 3D 1.Strat plexiform extern 9.Membrana limitanta externa 7. Stratul celulelor multipolare 3.

Organe de sim .

Celule cu bastona e i conuri Organe de sim .

Tegument H& E 3 2 Organe de sim 1 3 7 6 4 5 1. 3. Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5. 2. 4. Epidermul . Strat cheratinizat cu traiectul glandei sudoripare 7. Strat granulos 6.

Tegument H& E Organe de sim .

3. Strat granulos 6. 4. Strat cornos cu traiectul glandei sudoripare .Tegument H& E 1 3 3 2 Organe de sim 4 7 5 6 1. 2. Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5.

Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 1. Corpuscul Vater Pacini .

Capsula conjunctiv Lamele concentrice de fibre Nuclei alungiti de fibrocite Arter . 4. 2. 3.Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 3 2 4 1.

Digestiv Aorta Apendice Arter elastic Arter muscular Bazofil Buza Cartilaj elastic Cartilaj fibros Cartilaj hialin C i respiratorii Conjunctiv aponevrotic Conjunctiv elastic Conjunctiv lax Conjunctiv mucos Conjunctiv pigmentar Conjunctiv reticular Conjunctiv tendinos Corneea Corticosuprarenala Dezvoltarea dintelui Dinte Duoden Endocrin Eozinofil Epifiza Epiteliu cilindric Epiteliu de suprafa a Epiteliu glandular Epiteliu multistratificat Epiteliu pavimentos .INDEX Adenohipofiza Anexe ale tb.

INDEX Epiteliu special Epiteliu unistratificat Epitleiu pseudostratificat Eritocit Esofag Exocrin Fibre mielinice Ficat Ganglion spinal Glanda mamar Glanda salivar Glomerul renal Hipofiza L.I. Intestin gros Intestin sub ire Limba Limfocit Limfoganglion M duva spin rii M duva hematoformatoare Monocit Muschi cardiac Muschi neted Muschi striat Nerv Neurohipofiza Neutrofil Organe de sim Organe limfoide Os compact Os spongios Osificare endocondral .

Feminin Ovar Pachet vasculo-nervos Sistem respirator Sistem urinar Pancreas Sistemul digestiv Papile gustative Sistemul reprod. Mascuin Parodon iu Sistemul vascular Placenta Splina Pl mân Stomac Prostata Suprarenala Pulpa dentar Tegument Reticulocit Testicul Retina Timus Rinichi Tiroida Sângele Trahee Scoar a cerebeloas Trombocit Scoar a cerebral Tubul digestiv Sistem endocrin .INDEX Sistem reprod.

INDEX esut adipos alb esut adipos brun esut cartilaginos esut conjunctiv esut epitelial esut muscular esut nervos esut osos esut sanguin Ureter Uroteliu Uter Vater Pacini Ven .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful