UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN

ENTER

Autori: Prof. Dr. Monica Toader Radu Prof. Dr. Maria Elena Gocan Conf. Dr. Mure an Dorel Viorel ef lucr. Dr.Mariana M rginean lucr. Dr.Mariana ef lucr. Dr. Maria Cri an lucr. ef lucr. Dr. Carmen Mihu lucr. ef lucr. Dr. Alina Pântea lucr. As. Univ. Dr. Carmen Melincovici As. Univ. Dr. Anne-Marie Chindri AnneGrafic , design & coordonare technic : Akos Z. Szabo (MG II)
EDITAT DE:

CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN
UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA Copyright © 2003, Catedra de Histologie Umana, UMF Cluj Napoca Toate drepturile asupra acestei edi ii apar in exclusiv Catedrei de Histologie, UMF Cluj Napoca Nici o parte din acest CD-Rom nu poate fi reprodus sub nici o form sau stocat într-o baz de date f r permisiunea prealabil scris a Catedrei.

Acest atlas cuprinde imaginile de microscopie optic ale unor esuturi i organe în colora iile uzuale folosite în laboratoarele de histologie i histopatologie, histopatologie, precum i imagini bi si tridimensionale, menite sa creeze o imagine clar asupra obiectului histologiei. histologiei. Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite m rimi (6x, 10x, 16x, 20x, 40x), iar imaginile ob inute au fost e alonate pe capitole, 10x, 16x, 20x, 40x), care reprezint obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, Generale. microfotografiile cuprind atât imagini de ansamblu, cât i de detaliu ale cuprind preparatelor. preparatelor. Imaginile sunt înso ite de un text explicativ, concis care u ureaz în elegerea structurilor prezentate. În acela i timp atlasul ofer prezentate. posibilitatea unui exerci iu de diagnostic prin faptul c , acelea i imagini pot fi studiate i f r legend existând i posibilitatea de a etala cuno tin ele i existând prin teste recapitulative. recapitulative. Acest atlas a fost realizat dup preparatele microscopice din colec ia didactic a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleia i catedre utilizându-se tehnicile histologice obi nuite i utilizândudiferite colora ii: hematoxilin -eozin , hematoxilin feric , Sudan III, ii: rezorcin fuxin Weigert, orcein , impregn ri cu azotat de Ag, albastru de toluidin , acid osmic, albastru de metil. metil. Imaginile prezentate în acest atlas constituie un îndrum tor pentru lucr rile practice de Histologie destinat studen ilor de la Medicin General , Stomatologie i Colegii, precum i cercet torilor interesa i de aspecte de anatomie microscopic .

esuturi epiteliale esuturi conjunctive esutul sanguin esuturile musculare Sistemul vascular esutul nervos Sistemul nervos Organe limfoide

Sistemul digestiv Sistemul respirator Sistemul excretor Glande endocrine

Sistemul reproductiv feminin

Sistemul reproductiv mascul Organe de sim

esuturi epiteliale
esuturi epiteliale de suprafa
esuturile epiteliale sunt alc tuite predominant din celule. Sunt structuri avasculare. Celulele se g sesc în raport de contact i sunt solidarizate prin mijloace stabile de fixare i/sau printr-o cantitate redus de substan intercelular , substan a de ciment.

Epitelii glandulare

Epitelii senzoriale

esuturi epiteliale de suprafa

Epiteliu unistratificat
esuturi epiteliale

Epiteliu multistratificat

Epiteli de tip particular

Epiteliile de înveli sunt formate din celule ordonat aranjate i dispuse pe o membran bazal . Caracterul de epiteliu unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se stabile te dup num rul rândurilor de celule.

stratificat. iar dup forma celulelor. cilindric sau pseudo.Epiteliu unistratificat (simplu) Pavimentos Epiteliul unistratificat sau simplu este reprezentat printrun singur rând de celule. esuturi epiteliale Cilindric Pseudostratificat . cubic. acest epiteliu poate fi pavimentos.

Epiteliu unistratificat pavimentos Impregnat cu azotat de argint Epiteliul simplu pavimentos este format dintr-un singur rând de celule turtite apicobazal. dispuse pe o membran bazal . esuturi epiteliale 3D + . având aspectul de pietre de pavaj v zute de sus.

esuturi epiteliale 3D .

esuturi epiteliale Epiteliu pavimentos simplu Epiteliu pavimentos simplu Endoteliul vascular .

cilindric (H&E mucicarmin). acest epiteliu poate fi pavimentos.Epiteliu unistratificat cilindric H&E Epiteliul unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. esuturi epiteliale 1 2 3 3D 1. cubic sau H&E. Enterocite 2. Celule mucipare + . Axul vilozitatii cu esut conjunctiv 3. iar dup forma celulelor.

esuturi epiteliale .

Epiteliu unistratificat cilindric esuturi epiteliale .

hipercromi. Forma celulelor din rândul superficial determin tipul epiteliului: cilindric sau pavimentos. acesta din urm putând fi keratinizat sau nekeratinizat. nucleul picnotic sau absent. esuturi epiteliale 3D . Se disting diferen e structurale între nucleii din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ. condensa i. Nucleii din acela i rând sunt similari ca form . m rime i structur . în timp ce nucleii superficiali sunt mai mici. nucleola i. uneori în mitoz . adesea picnotici. Celulele keratinizate au citoplasma omogen eozinofil . eucromi.Epiteliu multistratif icat Pavimentos cheratinizat Epiteliu pluristratificat se caracterizeaz prin prezen a mai multor rânduri de celule. Între aceste dou tipuri extreme . se g sesc aspecte nucleare intermediare.

Strat cornos .Epiteliu pavimentos cheratinizat H&E Este forma cea mai frecvent i rezistent de eptelii. Este format din trei straturi. fiind specializat pe func ia de protec ie. Strat bazal 2. 4 esuturi epiteliale 3 1 2 + 1. Nuclei 4. Strat spinos 3.

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

Epiteliu de tip particular Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat esuturi epiteliale Uroteliul .

dar inegale ca în l ime. format din celule dispuse pe membrana bazal . Cili . Nuclei aparent stratifica i 2. În l imea diferit a celulelor. creind un fals aspect de stratificare esuturi epiteliale 1 + 1. determin situarea nucleilor la în l imi diferite.Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat H&E 2 3 Este un tip particular de epiteliu simplu cilindric. Celule mucipare 3.

esuturi epiteliale 3D .

Celule caliciforme esuturi epiteliale .

Epiteliu pseudostratificat cilindic ciliat esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

strat intermediar. esuturi epiteliale 4 2 3 1. cu mai multe rânduri de celule alungite.Uroteliul H&E Este un epiteliu stratificat de tip particular. Celule în rachet 4. cu polul apical dilatat ´in rachet ´ i strat superficial format din celule aplatizate ³în umbrel ´. Celule turtite în umbrel 1 + . cu celule cubice. Con in trei straturi de celule: strat bazal. Celule bazale 3. Membrana bazal 2.

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale glandulare Exocrine esuturi epiteliale Epiteliile glandulare sunt alc tuite din celule foarte specializate. Endocrine . care au capacitatea de secre ie-excre ie.

i secre iile la suprafata pielii sau in unele cavit i. . acestea v rsându.esuturi epiteliale glandulare exocrine Glanda Tubular simpl Tubulara simpla esuturi epiteliale Glanda Alveolar simpl Glanda Acinoas Tubulo-acinoas compus -mixt Glanda Tubulo-acinoas Mixt compus -seroas Pentru epiteliile glandulare exocrine este caracteristic prezen a canalului excretor.

în cordoane caracteristic absenta Corticosuprarenala Epiteliu Glandular Dispus în foliculi Tiroida unui canal excretor.i secre iile direct în sânge sau în alte lichide ale organismului. acestea v rsându. .esuturi epiteliale endocrine esuturi epiteliale Epiteliu Glandular Pentru epiteliile glandulare endocrine este Endocrin disp.

delimitând un lumen filiform. dispuse într-un singur rând pe membrana bazal . cilindrice. esuturi epiteliale 2 1 3D 1.Gland tubular simpl H&E Celule epiteliale înalte.. Lumen 2. glanda Lieberkuhn). Epiteliu glandular + . tubular (ex.

esuturi epiteliale

esuturi epiteliale

Duct Unit. secretorie

Gland alveolar
H&E
Este format din corpul i gâtul glandei. Stratul bazal al glandei con ine celule active metabolic, dispuse întrun singur rând pe membrana bazal . Restul glandei con ine celule poliedrice, clare.

esuturi epiteliale

2

1

3
3D 1. Celule cu citoplasma vacuolara 2. Folicul pilos 3. Fibre musculare scheletale striate sectionate transversal

+

esuturi epiteliale

Glanda tubulo-acinoas Organe parenchimatoase, formate din celule dispuse sub form de acini secretori i canalicule excretoare. Acinii sero i sunt mici, forma i din celule înalte, care delimiteaz un lumen îngust. Nucleul sferic, este dispus central, iar citoplasma celulelor este bazofil , având un aspect granular (ex. glanda parotid ). Acinii muco i sunt mai mari decât cei sero i, sunt forma i din celule mai scunde, care delimiteaz un lumen mai larg. Nucleii hipercromi sunt dispu i bazal, iar citoplasma este clar , vacuolar (ex. glanda submandibular ). Acinii mic ti sunt cei mai mari, de form sferic , alungit sau neregulat . Au lumenul delimitat de celule clare, vacuolare (mucoase). Între celulele mucoase i membrana bazal se intercaleaz 1-3 celule seroase, cu citoplasma întunecat , având form semilunar (semilunele Gianuzzi (ex. glanda submandibular ). Canalele semilunele Gianuzzi) excretorii caracterizeaz glandele exocrine. Dispuse intralobular, în plin parenchim, sau extralobular, în strom , sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice, formând un epiteliu unistratificat, pseudostratificat sau bistratificat, dispuse pe o membran bazal .

esuturi epiteliale

Gland seroas
H&E
Con ine acini sero i cu dimensiuni mai mici în raport cu ceilalti cu un lumen îngust i produs de secre ie fluid. Celule mari, citoplasma întunecat , granular , nuclei mari eucromi nucleola i.

esuturi epiteliale

2 1

3D

1. Canal excretor 2. Canale excretorii intralobulare

unul exocrin i unul endocrin.Gland mixt Este caracteristic secre ia mixt exoendocrin .Prezint acini numero i de forme diferite cu dou feluri de celule mucoase i seroase. realizat fie de aceea i celul fie de dou esutri distincte. esuturi epiteliale Submandibular 3D .

esut epitelial glandular mixt H&E esuturi epiteliale 1 1. Acini glandulari mic ti .

esut epitelial glandular H&E 1 esuturi epiteliale 3 2 1. Acini glandulari mucosi 2. Canale excretoare intralobulare 3. Acini micsti cu semiluna Gianuzzi .

Organizarea histologic a glandelor exocrine esuturi epiteliale ACINI Seromucos Mucos Seros .

Zona fasciculata cu spongiocite esuturi epiteliale + . Capilare 4. Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3.corticosuprarenala H&E 1 2 3 4 3 1. Capsula 2.esut glandular endocrin .

esuturi epiteliale Zona fasciculat a CSR .

Foliculi tiroidieni 2. Coloid 5. Capsula conjunctiv .esut glandular endocrin .Tiroida H&E 5 2 esuturi epiteliale 4 1 3 + 1. Capilare perifoliculare 4. Celule foliculare 3.

Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Coloid . Capilare perifoliculare 5. Celule foliculare într-o sec iune tangen ial 4.5 esuturi epiteliale 4 3 2 1 1.

esuturile cartilaginoase) i esuturi conjunctive cu substan a fundamental rigid . esuturi conjunctive cu substan fundamental solid dar elastic (ex. esuturi conjunctive în care predomin celulele ( esutul reticular. reprezint un grup heterogen de esuturi cu origine comun mezodermo-mezenchimal fiind alc tuite din 3 componente: celule. aponevrotic. dur . substan fundamental i fibre. pigmentar) tendinos esuturi conjunctive în care predomin fibrele ( esutul tendinos. denumite i esuturi de leg tur i suport. Dup componenta structural care predomin esuturile conjunctive se împart în: esuturi conjunctive în care toate cele trei componente sunt în propor ii egale ( esutul conjunctiv lax). Dup varia iile cantitative i calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere morfologic mai multe tipuri de esuturi conjunctive. esuturi conjunctive . adipos pigmentar i reticular adipos. esutul conjunctiv lax).esuturi conjunctive esuturile conjunctive. Din punct de vedere histogenetic se împart în esuturi conjunctive de tranzi ie i embrionare i esuturi conjunctive permanente sau adulte. osoase mineralizat ( esuturile osoase). elastic elastic). Dup consisten a substan ei fundamentale deosebim: esuturi conjunctive cu substan a fundamental moale sau semivâscoas lax (ex.

esuturi conjunctive esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv mucos lax tendinos aponevrotic elastic reticular pigmentar adipos cartilaginos osos esuturi conjunctive .

esutul conjunctiv mucos
H&E
esutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substan fundamental relativ abundent i bazofil .

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Celule de tip fibroblastic 2. Substan a fundamentala abundenta (bazofila)

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv lax
H&E
Reprezint prototipul de esut conjunctiv având o dispozi ie ubicvitar în organism. Substan a fundamental este abundent , celulele sunt situate relativ distan at, iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formeaz o re ea neregulat .

2
esuturi conjunctive

1

+

1. Fibre colagene 2. Nucleii celulelor conjunctive

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv tendinos
H&E
Reprezint un esut conjunctiv dens, ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. Este caracteristic dispozi ia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni).

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Fibre colagene 2. Sept conjunctivo-vascular

esuturi conjunctive

reprezint de asemenea un esut conjunctiv dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele într-un plan. . Celulele conjunctive sunt comprimate între cele dou planuri fibroase.esutul conjunctiv aponevrotic esuturi conjunctive esutul aponevrotic. dar perpendicular pe fibrele planului supra sau subjacent.

Fibrele elastice sec ionate transversal se eviden iaz în albastru violet cu rezorcin fuxin Weigert sau c r miziu cu orcein . esuturi conjunctive 1 1. Fibre elastice sectionate transversal ± ligamentul galben .esutul conjunctiv elastic Colora ie rezorcin fuxin Weigert Reprezint o varietate de esut conjunctiv în care predomin fibrele elastice.

MEDIA AORTEI color. cu orcein esuturi conjunctive 1 1 .Lamele elastice concentrice .

i hematopoetice. Celule reticulare 3. .esutul conjunctiv reticular H&E 3 esuturi conjunctive 1 2 + 1. esutul reticular formeaz stroma organelor limfo . Zona medular a limfoganglionului 2. Vase Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat i cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozeaz cu prelungirile celulelor învecinate care împreun cu fibrele de reticulin formeaz o re ea tridimensional .

esuturi conjunctive 1 1 .Celule reticulare din medulara limfoganglionului .

esuturi conjunctive 1 1.esutul conjunctiv pigmentar Se eviden iaz prin pigmentul melanic con inut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea. Celule cu pigment în citoplasma .

esuturi conjunctive .

nucleul i citoplasma fiind împins la periferie de vacuola de gr sime ( esut adipos univacuolar). Celula adipoas are un aspect de inel cu pecete în colora ia H. este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipo i) solidarizate prin esut conjunctiv. Septe conjunctive .E.esutul conjunctiv adipos alb H&E esutul adipos. Nucleu periferic 3. 2 esuturi conjunctive 3 1 + 1. Adipocite cu citoplasma univacuolar 2. Pentru a eviden ia gr simea se face colora ie cu Sudan III în care gr simea apare colorat galben portocaliu..

Nucleu periferic .H&E 1.1 esuturi conjunctive esut adipos alb col.

esuturi conjunctive 1 2 + esut adipos alb col.Sudan III + hematoxilin 1 ± celul univacuolar 2 ± sept conjunctiv .

esuturi conjunctive .

esutul cartilaginos Hialin esuturi conjunctive Elastic Fibros Sunt esturi conjunctive adulte. . ce confer astfel esuturilor o rezisten elastic i mecanic . Sunt esuturi ordonate în care predomin substan a fundamental dur . dar elastic .

Pericondru . Celule cartilaginoase 2. Matrice teritorial 3.esutul cartilaginos hialin H&E 1 esuturi conjunctive 2 3 + 1.

esuturi conjunctive .

Fibre elastice 2.esutul cartilaginos elastic Rezorcin -Fuxin Weigert esuturi conjunctive 1 2 + 1. Fibre elastice din pericondru .

esuturi conjunctive .

Celule cartilaginoase 2.esutul cartilaginos fibros H&E esuturi conjunctive 2 1 + 1. Fibre colagen .

esuturi conjunctive .

esuturi conjunctive .

esutul osos esutul osos este un esut adaptat pentru func ia de suport i protec ie. Este un esut ordonat cu predominen a substan ei fundamentale mineralizate conferindu-i duritate i rigiditate Spongios esutul osos Compact.lefuit Compact Osificare endocondral .

Osteocite în osteoplaste 3. Travee osoase 2. M duv hematogen cu multe adipocite .esutul osos spongios H&E 1 esutul osos 3 4 2 + 1. Osteoblaste 4.

esutul osos .

Osteoplaste si canalicule osoase + .lefuit Montat in balsam de Canada esutul osos 3 2 1 1.esutul osos compact. Canal Havers 3. Sistem Havers 2.

esutul osos .

Canale Havers 2. Osteocite în osteoplaste 4. Canal Volkman 3.esutul osos compact H&E 1 esutul osos 4 2 3 1. Substan a fundamentala eozinofila (colagen) + .

esutul osos .

subperiostic esutul osos Canale Sistem interhaversian Sistem lamelar intern .perimedular .Os compact Sistem lamelar extern .

Osteon Lamel osoas esutul osos Osteoplast .

Osificarea endocondral H&E esutul osos I III II IV .

esutul osos 1 I 1. Zona de cartilagiu hialin hiperplazic i seriat .

1 esutul osos 2 II 1 ± Zona de cartilaj hipertrofic i calcificat 2 ± Zona de eroziune .

Zona de osteoid . Cartilaj hipertrofic si calcificat 2.1 2 esutul osos 3 II .III 1. Zona de eroziune 3.

travee de cartilaj calcificat .2 esutul osos 1 2 1 III Zona de osteoid 1 .osteoid colorat (eozinofil) .(bazofil) 2 .

Zona de esut osos Travee osoase 2 . esut medular 1 .osteocite în osteoplaste 3 .2 4 esutul osos 2 3 IV 1.osteoblaste la periferie 4.

esutul osos OSIFICAREA .

eozinofile. esutul sanguin . În colora ia H. Parenchimul medular este bogat în celule i mascheaz stroma reticulinic .esutul sanguin i hematopoieza Este principalul organ hematoformator situat în cavit ile osoase. Seria eritrocitar este reprezentat de: pronormoblast. normoblast bazofil. precursor al pl cu elor sanguine. hematie. Popula ia celular a parenchimului este reprezentat de celule tinere. reprezentând precursorii celulelor din seria eritroblastic . granulocitele segmentate (neutrofile. Printre elementele parenchimului se eviden iaz celule adipoase izolate sau grupate i vase sanguine. normoblast oxifil. inelar. metamielocit. reticulocit. bazofile).E. mielocit. se poate recunoa te datorit dimensiunilor mari i aspectului caracteristic: citoplasm acidofil . granulocitul nesegmentat. promielocit. normoblast policromatofil. doar în colora ia May-Grunwald Giemsa. Seria granulocitar este reprezentat de: mieloblast. trombocitar . bazofile în diferite stadii de evolu ie. Celulele nu se pot identifica în hematoxilin -eozin . nucleu voluminos. cu contur neregulat (nucleu înmugurit). granulocitar . megacariocitul. limfocitar i monocitar . hipercrom.

esutul sanguin i hematopoieza M duva ro ie hematoformatoare esutul sanguin Sângele Sângele reprezint un tip particular de esut conjunctiv. suspendate în acest lichid complex. esutul sanguin prezint trei compartimente: compartimentul central (organe hematoformatoare). compartimentul periferic (sângele circulant) i compartimentul tisular (sângele din esuturi). plasma sanguin (reprezint 55% din volumul total al sângelui i care îi confer particularitatea de esut în faz fluid ) i din elemente figurate (celulele sanguine) care reprezint 45% din volumul sanguin. . caracterizat printr-o substan fundamental lichid .

M duva ro ie hematoformatoare H&E 3 esutul sanguin 1 2 1. Nuclei ai celulelor seriei mieloide . Megacariocit 2. Celule adipoase 3.

esutul sanguin .

Sângele Hematii Neutrofile esutul sanguin Monocite Eozinofile Bazofile Reticulocite Trombocite Limfocite .

anucleate.Eritrocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Eritrocitele sunt r spândite uniform pe toat lama i reprezint popula ia celular predominent . esutul sanguin . Apar ca structuri rotunde. de m rimi aproximativ egale colorate în rozportocaliu.

esutul sanguin . uniform repartizate i colorate în rozviolet. Nucleul este puternic segmentat fiind format din 3-5 lobi uni i prin filamente fine de cromatin . Citoplasma con ine granula ii fine egale ca fom i m rime.PMN Neutrofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Diametrul este cuprins între 10-14 microni.

PMN Eozinofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au diametrul cuprins între 12-17 microni. colorate în ro uc r miziu. Nucleul este bilobat. uniform repartizate. Citoplasma con ine granula ii mari egale ca form i m rime. esutul sanguin . cei doi lobi fiind uni i printr-un filament fin ceea ce îi confer aspectul de ³desag ´.

în num r de 2-4.PMN Bazofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprinse între 8-10 microni. Granula iile din citoplasm sunt inegale ca form i m rime i inegal repartizate mascând de multe ori nucleul. Aspectul nucleului este mai pu in lobat deoarece lobii. esutul sanguin . nu sunt complet separa i între ei. adeseori au form caracteristic de ³trefl ´. Sunt colorate în violet întunecat.

situat central sau excentric i are un aspect intens cromatic. azurofile. În ea se pot eviden ia granula ii fine. pu in abundent are un aspect palid bazofil. Citoplasma.Limfocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprine între 7-15 microni. Nucleul este sferic. esutul sanguin .

dar poate fi i rotund .Monocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Prezint cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. Forma este ovoid . cromatina fiind dispus în blocuri fine. Con ine granula ii fine. azurofile. greu vizibile. Este mai palid colorat decât la limfocit. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. mai abundent decât a limfocitului are o culoare albastr -cenu ie. esutul sanguin + . reniform . Citoplasma.

esutul sanguin .

reticulocitoza confirmând eficacitatea tratamentului. Num rul lor poate cre te foarte mult. esutul sanguin .Reticulocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Numit i eritrocit imatur. În sângele periferic se g se te în propor ie de 0. anemie regenerativ .05-2% de hematii. pân la 90% în anemii tratate corect. de 7-10 microni. care prezint deja lipsa nucleului.

24 microni. cu margini rotunjite. de aspect azurofil. esutul sanguin . Prezint o form ovoid . În structura lor se distinge o zon central ± cromomerul.Trombocite ± Placute sanguine Coloratie May-Grunwald-Giemsa Pe frotiu sunt r spândite în grupuri printre celelalte elemente figurate. colorat violet i o zon periferic ± hialomerul. Au dimensiuni reduse.

esutul sanguin

TABLOU SANGUIN Colora ie May-Grunwald-Giemsa

esutul sanguin

esutul sanguin

Limfocit

esuturile musculare esut muscular striat scheletal
esuturile musculare

esut muscular neted (miocite netede) netede) esut muscular striat cardiac (miocite cardiace)

esuturile musculare sunt formate din celule. Sunt esuturi specializate pentru func ia de contractilitate, astfel încât celulele sufer un proces de adaptare func ional , în sensul alungirii lor i ca urmare sunt denumite fibre musculare. De asemenea au organite specifice contrac iei, miofibrilele. Fibrele musculare sunt asociate cu esut conjunctiv, care le solidarizeaz i le asigur vasculariza ia.

esut muscular striat scheletal
Extermit ile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Nucleii sunt numero i, situa i sub sarcolem . Caracterul esen ial este dubla stria ie a acestor fibre: una longitudinal , determinat de prezen a miofibrilelor, orientate longitudinal, alta transversal , determinat de alternan a regulat de discuri clare i intunecate.

esuturile musculare

+
Sec iune longitudinal

+
Sec iune transversal

esut muscular striat scheletal
Hematoxilin feric Heidenheim

esuturile musculare

1 2

1. Fibre musculare cilindrice 2. Miofibrile striate: discuri întunecate i discuri clare

esuturile musculare .

Nuclei periferici . Septe conjunctivo-vasculare 2. Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3.esut muscular striat scheletal H&E 1 2 esuturile musculare 3 + 1.

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare 1 2 3 + 1. situat central. fusiform . Fibra muscular neted prezint un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în form de bastona ). intens eozinofil . Nucleii esutului conjunctiv . Fibre musculare netede în fascicole 2.esut muscular neted H&E Are o form alungit . nucleul este unic. care este întotdeauna înconjurat de o citoplasm bine vizibil . Nucleii fibrelor musculare 3.

esuturile musculare .

esuturile musculare .

situat central. . similar cu cea a fibrei musculare striate scheletale îns nucleul este unic. Intersti iul conjunctivovascular dintre fibrele cardiace este abundent. Extremit ile acestor fibre sunt ramificate i legate în sens longitudinal prin discuri intercalare. reprezentate de asocieri de jonc iuni intercelulare.esut muscular cardiac + esuturile musculare + + + Prezint o dubl stria ie.

longit. esuturile musculare 2 1 1. Fibre musculare cu extremitati ramificate 2.esut muscular cardiac Hematoxilin feric Heidenheim ± sec . Miofibrile striate .

Nucleul fibrei musculare .esut muscular cardiac H&E ±sec iune longitudinal - esuturile musculare 3 2 1 1. Fibra muscular cardiac 2. Intersti iu conjunctivo-vascular 3.

Capilare 2.esut muscular cardiac H&E ±sec iune transversal - esuturile musculare 1 1 2 1. Fibre musculare cardiace ± sec . transversal .

Discuri intercalare . longit. Capilare 2.esut muscular cardiac Albastru de toluidin ± sec . 1 2 esuturile musculare 2 1 1.

Sistemul vascular Sistemul vascular este un sistem tubular închis. mijlocie (media) i extern (adventi ia). alc tuit dintr-o serie de conducte: artere . Vasele limfatice la fel ca i cele sanguine au lumenul variabil. Arteriolele reprezint un tip particular de artere mici al c ror perete are grosimea dubl fa de diametrul lumenului. sub iri. Dup calibru i structur se clasific în artere mari sau elastice (aorta). Venele sunt vase de calibru variabil ± vene mari. Capilarele sunt conducte care au diametrul variabil.care conduc sângele de la inim spre organe. Media conjunctiv sau conjunctivo-muscular este sub ire. bine structuralizat în trei tunici: intern (intima). Arterele sunt structuri tubulare cu perete gros. artere medii sau musculare i arteriole. lumenul fiind delimitat de endoteliu. delimitat de endoteliu i perete sub ire asem n tor ca structur venelor. vene ± care readuc sângele la inim i capilare ± la nivelul c rora au loc schimburile dintre sânge i esuturi i formeaz re ele. mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivo-fibroas . Sistemul vascular . iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz .

Sistemul vascular Arterele mari sau de tip elastic Sistemul vascular Arterele de calibru mediu sau de tip mus Venele Pachet vasculo-nervos vasculo- .

respectiv brun cu orcein .Strat subendotelial . dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate. Adventitia: fibre colagene In tunica medie predomin fibrele elastice grupate în lamele. lamele elastice refringente 3. Media: fibre musculare netede. Intima: -Endoteliu . .Arterele mari sau de tip elastic . fenestrate care se coloreaz în violet cu rezorcin fuxin .Aorta H&E 3 Sistemul vascular 2 1 1.Limitanta elastica interna 2. esutul de leg tur între lamelele elastice este format din elemente conjunctive i musculare.

Media: fibre musculare netede.2 Sistemul vascular 1 1. lamele elastice refringente 2. Adventitia: fibre colagene .

Lamele elastice .Coloratie Orceina 1.Sistemul vascular 1 Aorta .

Sistemul vascular .

Coloratie resorcina fuxina Weigert .Sistemul vascular 1 Aorta .

Sistemul vascular .

între care exist esut conjunctiv de leg tur . str lucitoare 1 Sistemul vascular 2 3 1. Media: fibre muscularenetede. fibrocite 3. Caracteristic acestor artere este prezen a între intim i medie a limitantei elastice interne bine reprezentat sub forma unei benzi ondulate.Artera muscular rtera H&E In tunica medie predomin fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. Adventitia: fibre colagene. nuclei fibrocite .

Sistemul vascular 2 1 3 1. Media: fibre muscularenetede. nuclei fibrocite . fibrocite 3. Adventitia: fibre colagene. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2.

Media conjunctiv sau conjunctivomuscular este sub ire. Fibre colagene sectionate transversal 4. mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivofibroas .fibre musculare netede .Vena H&E Vase de calibru variabil ± vene mari. Endoteliu 2.esut conjunctiv Adventi ia 3. iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . Media . Fibrocite . 1 Sistemul vascular 2 4 3 1.

Adventi ie .2 1 Sistemul vascular 3 Vena-H&E 1. Media 3. Nucleii endoteliului din intim 2.

Sistemul vascular Ven .

Nerv . Arteriola 2.Pachet vasculo-nervos vasculoH&E 2 Sistemul vascular 4 1 2 3 1. Vas limfatic 4. Venula 3.

.

Spa iile dintre neuroni con in celule gliale i vase de sânge. Corpul i prelungirile neuronului alc tuiesc substan a cenu ie iar fibrele nervoase constituie substan a alb . Celulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în colora ia H. Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul i din dou tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul i dendritele. Neuronii reprezint celule înalt specializate în producerea i transmiterea impulsului nervos. Citoplasma este bogat în neurofibrile eviden iabil prin impregn ri argentice. Neuronul este o celul polimorf cu dimensiuni ce variaz între 4-5 i 150 microni. Teaca de mielin se eviden iaz în colora ia cu acid osmic sub forma a dou linii negre întrerupte la nivelul strangula iilor Ranvier. Nucleul neuronului este mare. veziculos. corpusculi Nissl care se coloreaz cu violet crezil sau albastru de metilen. Precizarea tipului de celul glial se poate face numai pe impregn ri speciale. s rac în cromatin i prezint un nucleol bine vizibil. Tesutul nervos .esutul nervos esutul nervos este format din celule nervoase dispuse distan at i din prelungirile acestora.E. Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinice i amielinice.

esut nervos ± fibre mielinice (sec iune transversal ) Tesutul nervos esut nervos ± fibre mielinice (sec iune longitudinal ) .

) nervosAcid Osmic 2 Tesutul nervos 1 1.esut nervos-fibre mielinice (s. Teaca de mielin . transv.

Tesutul nervos .

Strangula ii Ranvier .esut nervos-fibre mielinice (s. Teaca de mielin 2. longit.) nervosAcid Osmic Tesutul nervos 2 1 1.

Tesutul nervos .

crezil violet.Sistemul nervos Nerv Ganglionii spinali Sistemul nervos M duva spin rii (HE. Sistemul nervos se împarte în sistem nervos periferic format din ganglioni nervo i i nervi i sistem nervos central reprezentat den encefal i m duva spin rii. . impregnare cu azotat de argint) argint) Scoar a cerebral Scoar a cerebeloas esutul nervos împreun cu vasele sanguine formeaz organele nervoase care alc tuiesc sistemul nervos.

esut conjunctiv din peritenoniu .) H&E 2 Sistemul nervos 1 1.Nerv (sec . transv. Fibre nervoase 2.

Sistemul nervos .

Ganglion spinal H&E Prezint la periferie o capsul conjunctiv . Celule satelite 3. sub capsul . rotunzi. Celule nervoase ganglionare 2. se dispun neuroni mari. 2 Sistemul nervos 3 1 1. Fibre nervoase . Fiecare neuron este înconjurat de o capsul fibroas dublat de un rând de celule satelite ce reprezint glia periferic . pseudounipolari cu nucleu mare. în zona periferic . În por iunea central a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenien endogen i exogen . veziculos nucleolat.

Sistemul nervos .

Substan a alb e dispus la exterior i 1 este format din fibre nervoase sec ionate 1.Corpusculi Nissl în pericarionul neuronilortransversal. multipolari. Substan a cenu ie este 3 dispus la interior sub forma literei H cu neuroni mari. Capilar Sistemul nervos . motori în 2 cornul anterior i neuroni mici. senzitivi în cel posterior. Nucleii celulelor gliale 3.M duva spin rii Crezil violet Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). multipolari 2.

Nucleu cu nucleol .Sistemul nervos 2 1 1. Granulatii în pericarionul neuronilor multipolari 2.

Neuronul multipolar .Sistemul nervos 1 2 1.Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2.

Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2.3 Sistemul nervos 2 4 1 1. Nucleii celulelor gliale 3. Capilar 4. Neuronul multipolar .

transv..M duva spin rii(s. Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion .Azotat de argint Sistemul nervos 1 1.corn anterior) transv.

Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion 2.1 Sistemul nervos 2 1. Fibre amielinice .

Sistemul nervos .

Neuroni stela i multipolari 2.M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 2 1 1. Nucleii celulelor gliale .

Neuroni stela i multipolari 2.M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 1 3 2 2 1. Nucleii celulelor gliale 3. Fibre amielinice .

Neuroni stela i multipolari 2.M duva spin rii cornul anterior H&E 3 Sistemul nervos 2 4 1 2 3D 1. Fibre amielinice . Nucleii celulelor gliale 3. Capilare 4.

Sistemul nervos .

Sistemul nervos .

granulari i celule gliale. reprezentat prin neuroni mari. Neuroni piramidali mari 2. Celule gliale 3. neuroni rotunzi.Scoar H&E cerebral Este un organ parenchimatos. slab bazofil alc tuit din esut nervos. piramidali. Capilare . Sistemul nervos 1 2 3 1.

Sistemul nervos .

neuroni mici. Lamela cerebeloas prezint în ax substan a alb format din fibre nervoase cu aspect eozinofil i din nucleii celulelor gliale. Sistemul nervos 1 2 1. Substan alb cenu ie . Scoar a cerebeloas prezint trei straturi celulare: pu ini neuroni în stratul superficial (neuroni stela i de asocia ie).Scoar a cerebeloas H&E Organ parenchimatos format din esut nervos. numero i în stratul profund i neuroni mari piriformi (Punkinje) dispu i pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezint elementul de diagnostic). Substan 2.

Strat granular . Strat molecular 2. Neuroni Purkinje 3.1 Sistemul nervos 2 3 1.

se includ i structurile limfoide anexate mucoasei digestive i respiratorii ( esutul limfoid mucosal). Limfoganglionul Organe limfoide Splina Timusul .Organele limfoide Organele limfopoetice periferice i centrale fac parte din sistemul imun i se caracterizeaz printr-o popula ie celular foarte abundent la nivelul parenchimului. În acela i sistem. care mascheaz elementele componente ale stromei.

hipocrom. de form stelat cu prelungiri citoplasmatice i nucleu rotund. Organe limfoide . Zona medular este format din cordoane limfocitare intens bazofile. Corticala are dou zone ± superficial i profund sau paracorticala. În aceast zon se pot observa celulele reticulare din strom . având în principal rol limfopoetic i de filtrare a limfei. limfoganglionul este format dintr-o zon periferic sau corticala i o zon central sau medulara. clare reprezentate de sinusurile limfatice care alc tuiesc esutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei. cu centru clar. Delimitat de o capsul conjunctiv sub care se g se te sinusul subcapsular sau marginal. separate prin spa ii largi. În corticala superficial . bazofile alc tuite din limfocite dar mai ales secundari.Limfoganglionul Limfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor limfatice. parenchimul este un esut limfoid dens nodular format din foliculi primari (rar) sub form de insule rotunde de celule mici. Paracorticala reprezentat de limfocite grupate sub form de esut limfoid dens difuz în care se pot observa venule postcapilare.

Ganglion limfatic H&E 1 2 Organe limfoide 4 3 1. Sinus marginal 4. Cortical 3. Foliculi limfoizi . Capsula 2.

Zona medular a limfoganglionului 2. Vase .Ganglion limfatic H&E 3 Organe limfoide 1 2 1. Celule reticulare 3.

Foliculi limfoizi . Sinus marginal 3.Ganglion limfatic H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 1 1. Cortical 2.

Pulpa rosie . Arteriola centrofoliculara 3.Splina colora ie H&E 3 Organe limfoide 1 2 1. Folicul splenic 2.

Mezoteliu peritoneal 2. Sept 4. Capsula conjunctivo-muscular 3.Splina ± pulpa ro ie Colora ie H&E Organe limfoide Organe limfoide 3 2 1 1. Macrofage cu pigment hematic fagocitar 4 .

Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 4 5 1 Lobuli timici 1. Sept interlobular 3. Capsula 2. Medular 5. Cortical 4. Corpuscul Hassal .

Corpuscul Hassal . Limfocite timice 2.Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 2 1 Zona medular din lobulul timic 1.

Sistemul digestiv i glandele anexe.submucoasa . cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate.glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte. . Tunica extern reprezentat de adventi ie sau seroas . cu excep ia cavit ii bucale. .Tubul digestiv. peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: .epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic .mucoasa . Sistemul digestiv este format din tubul digestiv Sistemul digestiv . Musculara este format din fibre musculare netede. are un plan de organizare comun.adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: .musculara . .corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande.musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular.

Faringele . care cuprinde: - Intestinul gros .Esofagul Stomacul . jejun.Organizarea generala a tubului digestiv În raport cu diafragmul.Intestinul subtire (duoden. care cuprinde: . Dintii . Limba . ileon) B ± segmentul subdiafragmatic (gastro-intestinal).Apendicele ileo-cecal -Glande anexe - .cavitatea bucal cu: Sistemul digestiv Buzele. tubul digestiv prezint dou segmente: A ± segmentul supradiafragmatic (buco-faringoesofagian).

Sunt constituite dintrun schelet musculoconjunctiv i prezint o fa anterioar (cutanat ). posterioar (muco as ). 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Folicul pilos 2 ± Glande sebacee 3 ± Glande sudoripare . o fa a margine liber .Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sunt dou cute musculomembranoase ce delimiteaz orificiul extern al cavit ii bucale.

Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sistemul digestiv .

Buzele (fa a intern mucoas ) H&E 1 2 Sistemul digestiv 1 ± epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat 2 .corion .

Buzele ( Sect. Sagitala) H&E Sistemul digestiv .

Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare minore 2 ± Fibre musculare striate . mucoasa lingual fiind puternic aderent de axul musculoconjunctiv. vorbire articulat i cu rol important în sensibilitatea gustativ .Limba H&E Organ musculoepitelial cu rol în supt. degluti ie. Se caracterizeaz prin lipsa submucoasei.

Limba H&E Sistemul digestiv .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E Sistemul digestiv .

Limba (Papile gustative cu muguri gustati H&E 1 Sistemul digestiv 1 ± Papile caliciforme cu muguri gustativi .

Limba (Fa a superioar ) H&E 1 a Sistemul digestiv 2 3 4 4 1 ± Fata papilara cu papile gustative cu ax conjunctivo-vascular (a) 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate 4 ± Vase sanguine .

Limba (Fa a superioar ) H&E Sistemul digestiv .

Dinte Dezvoltare Parodon iu Reprezint organele dure ale mastica iei i au rol în vorbirea articulat Împreun cu aparatul de sus inere formeaz odontul sau organul dentar. Sistemul digestiv Pulpa dentar .

Dezvoltarea dintelui H&E 1 2 3 4 6 Are loc în s pt mânile 6-7 de gesta ie. Adamantoblaste 5. Odontoblaste 2. Papil conjunctiv . La acest proces particip dou primordii: epitelial i conjunctivomezenchimal. Reticul stelat 6. Smal 4. Dentina 3. Dezvoltarea dintelui decurge în dou stadii: -mugure dentar -folicul dentar Sistemul digestiv 5 1.

Primordiu conjunctiv 2. Primordiu epitelial .Dezvoltarea dintelui H&E Sistemul digestiv 2 1 Dinte dezvoltare 1.

Papil conjunctiv 3.Dezvoltarea dintelui H&E 1 Sistemul digestiv 3 2 1. Adamantoblaste . Odontoblaste 2.

Parodon iu H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 4 1. Dentin Cement Ligament Dentar Os Alveolar . 4. 3. 2.

Parodon iu Sistemul digestiv .

Odontoblaste 3.Pulpa dentar H&E 1 2 Sistemul digestiv 3 Pulpa Dentar 1. Structuri Vasculare 2. Nuclei de celule conjunctive .

3.Pulpa dentar H&E 1 4 2 3 Sistemul digestiv 1. 4. 2. Odontoblaste Structuri vasculare Substan fundamental Nucleu de fibroblast .

Pulpa dentar H&E Sistemul digestiv .

Tubul digestiv. cu excep ia cavit ii bucale.mucoasa . peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: .glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte. .adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: .epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i Sistemul digestiv prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic .submucoasa . . Musculara este format din fibre musculare netede.musculara . are un plan de organizare comun.corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande. . cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate. . Tunica extern prezentat de adventi ie sau seroas .musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular.

de la exterior spre lumen: -extern -muscular -submucoas -mucoas Sistemul digestiv 2 3 1. în alc tuirea lui intrând urm toarele patru tunici.Esofagul H&E 1 Segmentul esofagogastro-intestinal este organizat dup un plan unic. Submucoasa 3. Musculara . Mucoasa (Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat i corion) 2.

Submucoasa cu glande esofagiene 5.Esofagul Color. Van Gieson 1 2 Sistemul digestiv 5 4 3 1 . Musculara mucoasei 4. Corion 3.Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2. Musculara .

Esofagul Color. Van Gieson Sistemul digestiv 1 1 ± glande esofagiene (acin mucos) .

Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Mucoasa 3 ± Corion 4 ± Musculara mucoasei .Esofagul (Mucoasa) H&E 1 4 3 Sistemul digestiv 2 1 .

Musculara) H&E Sistemul digestiv .Esofagul (Submucoasa.

Stomacul H&E 1 2 3 Sistemul digestiv 4 Este un organ musculo-glandular cavitar cu funtie de rezervor pentru alimente i digestie. Stomac 1 ± Epiteliu de suprafata 2 ± Cripte 3 ± Corion 4 ± Glande gastrice . asigurata de sucul gastric.

cu *celule acidofile intens colorate (a) *si celule bazofile palide (b) 2 ± Corion .Stomacul H& E b Sistemul digestiv 1 2 a 1 ± Glanda fundice.

Stomacul H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± Tunica musculara 2 ± Seroasa peritoneala .

Stomacul H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Submucoasa 2 ± Corion 3 ± Glande gastrice .

palide) 2 ± Cripta gastrica 3 ± Istmul glandei gastrice .Stomacul H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu de suprafata monomorf (celule cubocilindrice. vacuolate.

Intestinul sub ire H& E 2 3 Sistemul digestiv 4 5 1 1 ± Vilozitati intestinale 2 ± Corion cu glande Lieberkuhn 3 ± Musculara mucoasei 4 ± Submucoasa 5 .Musculara Se întinde de la pilor la valvula ileo-cecal . La om are o lungime de 6-9m i are rol în func ia de digestie i absorb ie. Pentru o mai buna definire a func iei respectiv a maririi suprafe ei de absorb ie s-au diferen iat structuri de tip particular: -valvule conivent -vilozit i intestinale -microvilozit i .

Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Corionul mucoasei cu glande Lieberkuhn 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Submucoasa .

duoden H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Glande Brünner 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Glande Lieberkuhn .Intestin sub ire .

limfocite 4 ± Celule caliciforme 5. Musculara mucoasei .Intestin sub ire H& E 3 Sistemul digestiv 1 2 4 5 1 ± Glande Lieberkuhn in corion 2 ± Epiteliu glandular 3 ± Celule conjunctive.

intern 2 ± longitudinal.Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 Musculara cu strat: 1 ± circular. extern .

Intestin sub ire H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Vilozitate intestinala 2 ± Epiteliu de acoperire cu enterocite si caliciforme 3 ± axul conjunctivo-vascular vilozitar .

De asemenea colonul nu mai prezint plicaturi. rectul. Chiar dac la acest nivel nu se mai secret enzime digestia bolului alimentar continu prin ac iunea enzimelor provenite din intestinul sub ire. colonul ascendent. în parte iar pe de alt parte prin fermenta ie i putrefac ie sub ac iunea florei bacteriene abundente existente la acest nivel. Alte func ii sunt cea de lubrefiere a bolului fecal ceea ce explic existenta într-un num r mai mare a glandelor secretoare de mucus. Sistemul digestiv . Are o structur u or modificat fa a de cea a intestinului sub ire raportat i la func iile acestui segment. Aceste bacterii secreta vitamina B12 si K.Intestinul gros (colon) Se întinde de la valvula ileo-cecal . descendent i sigmoid. transvers. alte mijloace de m rire a suprafe ei. incluzând cecul cu apendicele. cu excep ie în por iunea rectal . canalul anal terminându-se prin orificiul anal. cea de absorb ie se reduce în mare parte ceea ce explic dispari ia vilozit ilor cu persisten a îns a unor structuri cuticulare la polul apical al enterocitelor.

Musculara . Mucicarmin 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa.Intestin gros (colon) Color. corion cu glande Lieberkuhn 2 ± Submucoasa 3 .

extern 2 ± circular.Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 2 1 Musculara cu strat: 1 ± longitudinal. intern .

intern 2 ± Longitudinal. extern .Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 Musculara cu strat: 1 ± Circular.

Intestin gros (colon) H&E Sistemul digestiv 1 1 ± Mucoasa cu glande Lieberkuhn .

Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 3 1 ± Corion 2 ± Glande Lieberkhun (s.trvs) 3 ± Celule caliciforme .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 3 Sistemul digestiv 2 1 ± Mucoasa 2 ± Glanda Lieberkuhn 3 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E a 1 Sistemul digestiv b 2 1 ± Glande din mucoasa apendicelui cu celule caliciforme(a) si enterocite(b) 2 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa 2 ± Musculara 3 ± Infiltrat limfocitar .

glandele salivare .Glande anexe ale tubului digestiv Sistemul digestiv Reprezint glandele ce intervin în procesul de digestie.ficatul .pancreasul . respectiv absorb ie a alimetelor. Organe cu func ie secretorie ce sunt in legatur cu tractul digestiv si dierct sau implicit intervin in procesul de digestie respectiv absorb ie al alimentelor. Astfel de forma iuni sunt: .

mixt H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini micsti ai glandei salivare 2 ± canaliculi intralobulari .Glande salivare .

Glande salivare H& E 4 1 Sistemul digestiv 3 2 1 ± Acini micsti 2 ± Acini serosi 3 ± Canalicul intralobular 4. Semiluna Gianuzzi .

Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 4 3 5 1 ± Canal interlobular 2 ± Epiteliu bistratificat 3 ± Sept conjunctiv 4 ± Arteriole 5 ± Acini micsti .

Glande salivare H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare sectionate din diferite directii .

Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare striate (sect.) .obl./trvs.

Ficat ± spa iul port H& E Sistemul digestiv 2 3 1 1 ± artera 2 ± vena 3 ± canal biliar .

Ficat H& E Sistemul digestiv 2 1 1 3 1 ± Canaliculi biliari 2 ± Artera 3 ± Cordoane de hepatocite .

Ficat H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± cordoane de hepatocite 2 ± capilare sinusoide (nucleii celulelor endoteliale) .

Ficat H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Lobul 2 ± Vena centrolobulara 3 ± Tesut conjunctiv perilobular .

Ficat Lobul hepatic Sistemul digestiv Vena centrolobular Spa iu port Acin hepatic .

organizat in acini.Pancreas H& E Este o gland mixt format dintr-o component exocrin i o alta endocrin . Stroma formeaz septe conjunctivo-vasculare care delimiteaz incomplet lobi i lobuli. insular dispersat in marea mas a esutului exocrin. E invelit de o capsula sub ire ce nu asigura o protec ie eficient organului. Sistemul digestiv 1 1 ± Acini pancreatici serosi Prezinta bazofilie subnuclear i acidofilie supranuclear .

Pancreas H& E 1 Sistemul digestiv 3 2 4 1 ± Acini pancreatici 2 ± Insule Langerhans 3 ± Adipocite 4 ± Septe conjunctive .

Pancreas H& E 2 Sistemul digestiv 1 2 3 4 1 ± Celule endocrine dispuse in cordoane 2 ± Nuclei ai celulelor endoteliale capilare 3 ± Adipocite 4 ± Acini sero-zimogeni .

bronhii mari.laringe .bronhii lobare .bronhii segmentare .trahee .Sistemul respirator Sistemul respirator este constituit din: Pl mâni la nivelul c rora au loc schimburile gazoase propriu-zise C i respiratorii cu rol în transportul aerului: Sistemul respirator .extrapulmonare reprezentate de: .intrapulmonare reprezentate de: . . .fose nazale .faringe .bronhiola intralobular primar -bronhiola terminal -bronhiola respiratorie -ducte alveolare -saci alveolari -alveole pulmonare.

2 Sistemul respirator 1 3 1. Saci alveolari 3.Pl mân H& E Diagnosticul histologic se pune pe aspectul dantelat al parenchimului pulmonar datorit alveolelor pulmonare i pe prezen a pachetului bronho-vascular format dintr-o bronhie sau bronhiol i un vas arterial. Septe interalveolare . Alveole pulmonare 2.

2.Pl mân H& E 1 Sistemul respirator 2 3 5 4 Pl 1. Bronhiole respiratorii . Bronhiole terminale 5. mân Alveole pulmonare Vase sanguine Bronhiole 4. 3.

Corion 3. Epiteliul bronhiolar 4. Fibre musculare netede 2. Infiltrat limfocitar .Pl mân H& E 1 2 3 Sistemul respirator 4 5 1. Bronhiol 5.

Pl mân H& E Sistemul respirator .

4. Bronhiol intralobular Bronhiol terminal Bronhiol respiratorie Ducte alveolare 5. Saci alveolari 6. 3. Alveole 7.Pl mân H& E 1 2 7 3 7 4 6 5 1. Vas de sânge 4 3 Sistemul respirator . 2.

Alveole 4. Saci alveolari 3. Cartilaj hialin . Mucoasa bronhiei(epit.+corion) 6.Pl mân H& E 6 7 Sistemul respirator 1 2 4 3 5 Pachet bronhovascular 1. Bronhie 5. Vas de sânge 2. Fibre musculare netede 7.

C i respiratorii . Adventi ia 2. Corion 4. Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat Mucoasa . Cartilaj hialin 3.Trahee H& E Sistemul respirator 4 3 2 1 1.

sistemul de filtrare al sângelui (corpusculul renal Malpighi) .sistemul de secre ie i excre ie al urinei (tubul urinifer) . reprezentate prin: .bazinet .Sistemul urinar Sistemul urinar este format din: Sistemul urinar Rinichi care con ine: .vezica urinar .c ile excretoare intrarenale (tubul colector) C ile excretoare extrarenale.ureter . .calice .

caracterizat printr-un aspect striat longitudinal. celule mesangiale. cu o component epitelial . Parenchimul este structuralizat în dou zone: corticla i medulara. determinat de prezen a tubilor colectori i a structurilor vasculare Sistemul urinar C M . strom i parenchim Capsula este conjunctivo-fibroas .Spa iul urinar reprezint spa iul dintre foi ele capsulei Bowman ± componenta epitelial a corpusculului renal Malpighi. capsula Bowman i o component vascular .Rinichi H& E Diagnostic: Organ parenchimatos tubulo-vascular format din capsul . care formeaz glomerulul renal: celule endoteliale din peretele capilar. celule sangvine. podocite. Nucleii din centrul forma iunii apar in elementelor vasculare. Stroma conjunctiv . Corticala este caracterizat prin prezen a corpusculilor renali Malpighi. Medulara situat profund. spa iul urinar. forma iuni sferice. este mai bine reprezentat în zona medularei renale. Corpusculul renal apare pe sec iune alc tuit dintr-o mas central de nuclei înconjurat de un spa iu optic vid. de aproximativ 200 Q diametru. glomerulul renal.

corticala H& E Sistemul urinar .Rinichi .

medulara H& E Sistemul urinar .Rinichi .

Rinichi ± glomerulul renal H& E 1 Sistemul urinar 2 3 4 3 3D 1. 4. 2. Spa iu urinar Glomerul vascular Sec iune prin tub contort distal Foita parietal a capsulei Bowman . 3.

Sistemul urinar .

Tub contort proximal 2.Rinichi H& E 1 Sistemul urinar 2 3 1 1. Tub contort distal 3. Corpuscul renal Malpighi .

Rinichi H& E Sistemul urinar 1 2 1. Strom conjunctivo-vascular 2. Tub colector .

Rinichi H& E Sistemul urinar 1 1. Tubi colectori .

3. musculara i adventi ia. cu peretele format din trei tunici: mucoasa. Uroteliu Corion Musculara Adventi ie . 1 Sistemul urinar 2 3 4 1. Tunica mucoasei este format din uroteliu i corion. Tunica muscular este format din fibre musculare netede. 4. 2. dispuse în dou straturi: intern longitudinal i extern circular.Ureterul H& E Diagnostic: Organ tubular.C i excretoare .

Musculara .C i excretoare . Corion 3.Ureterul H& E 1 2 Sistemul urinar 3 1. Uroteliu 2.

din capsul . Parenchimul este format din celule secretorii dispuse fie sub form de cordoane. Glandele endocrine sunt organe parenchimatoase. învele te glanda la periferie. Capsula este de natur conjunctivo-vascular . strom i parenchim. Sistemul endocrin Epifiza Hipofiza Tiroida Suprarenala . Stroma este reprezentat de o bogat re ea de fibre de reticulin i capilare.Sistemul endocrin Sistemul endocrin cuprinde sistemul endocrin difuz (SED) i glandele endocrine. fie sub form de foliculi. formate din punct de vedere morfologic.

întunecate dispuse în cordoane i separate prin capilare de tip fenestrat. eozinofile. Parenchimul glandular este format din dou tipuri celulare: celule mari. 4. 2. Prezen a unor forma iuni rotunde.Epifiza H& E 1 3 Sistemul endocrin 4 2 Organ parenchimatos format din capsula. 1. palide i celule mici. 3. strom i parenchim. reprezentând nisipul epifizar (calcosferit). extracelulare. Nuclei de celule gliale Cordoane celulare Nuclei ai celulelor principale Vas sanguin .

neregulate.Hipofiza . Capilar 3. Cordoane celulare scurte (aspect de cuiburi) 2. hipofiza posterioar (neurohipofiza) i lobul intermediar (rudimentar la om).adenohipofiza H& E Diagnostic : Organ parenchimatos format din capsul . Cuprinde trei lobi: . celulele glandulare au aspect polimorf i policrom (cromofobe i cromofile acidofile i bazofile). strom i parenchim. . În structura cordoanelor. 1 Sistemul endocrin 3 4 1. Celule cromofile bazofile Parenchimul adenohipofizei este format din cordoane celulare scurte. arcuate.adenohipofiza. separate 2 de capilare sangvine de tip sinusoid. Celule cromofile acidofile 4.

Celule bazofile 2.Hipofiza ± lob intermediar H& E 1 Sistemul endocrin 3 2 1. Nuclei de endoteliu capilar . Vas de sânge 3.

Neurohipofiza 2. Lob intermediar .Hipofiza ± lob intermediar/neurohipofiza H& E 2 Sistemul endocrin 1 1.

Fibre nervoase amielinice . Nuclei de pituicit 2.neurohipofiza H& E 1 2 Sistemul endocrin În neurohipofiz predomin structura nervoas : fibre nervoase i celule nevroglice modificate (pituicite) 1.Hipofiza .

Tiroida
H& E

5 2

Sistemul endocrin

4 1 3

Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din foliculi, cu dimensiuni diferite, delimita i de un epiteliu simplu cubo-cilindric ± epiteliu folicular i con inut omogen eozinofil ± coloidul tiroidian.

3D 1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Insule de celule foliculare 4. Coloid 5. Capsul Conjunctiv 6. Capsula conjunctiv

Foliculi tioidieni

Sistemul endocrin

Suprarenala
Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din cordoane celulare care se dispun diferit în corticosuprarenal i medulosuprarenal .
Sistemul endocrin

Corticosuprarenala: - subcapsular, cordoanele celulare sunt scurte i arcuate ± zona glomerular - intermediar, cordoanele celulare sunt bine eviden iate, paralele între ele i cu orientare perpendicular pe capsul ± zona fasciculat - profund, cordoanele celulare sunt dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri mici ± zona reticulat . Medulosuprarenala: - cordoane celulare dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri largi. Între cordoanele celulare sunt prezente capilare sangvine. Celulele glandulare au aspect polimorf i policrom.

Corticosuprarenala
H& E

1

2 3 4 3

Sistemul endocrin

1. Capsula 2. Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3. Capilare 4. Zona fasciculata cu spongiocite

Sistemul reproduc tor masculin
Aparatul genital masculin se compune din: Gonadele masculine sau testiculele
Sistemul reproduc tor

C ile spermatice de excre ie: a - intratesticulare reprezentate prin tubii drep i i rete testis. b - extratesticulare reprezentate prin epididim, canal deferent i canal ejaculator. Glandele anexe reprezentate prin: - prostat - vezicule seminale - glandele bulbouretrale (Cowper). Organul copulator sau penisul

Testiculul
H& E
Diagnostic Organ parenchimatos, cu structur tubular multipl (tubii seminiferi), lumenul acestor forma iuni fiind delimitat de un epiteliu pluristratificat i polimorf (epiteliul seminal); elementele celulare epiteliale sunt variate: celulele Sertoli (cu rol de nutri ie i suport) i celulele liniei seminale (spermatogonii, spermatocite primare i secundare, spermatide i spermatozoizi); dispersate printre tubii seminiferi se g sesc celulele intersti iale Leydig, structuri glandulare endocrine dispuse sub forme de gr mezi triunghiulare alc tuite din cordoane celulare scurte.

Sistemul reproduc tor

Insule de celule Leydig . Tubi seminiferi 2.Testiculul H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1.

3. Spermatogonii seminifer 4. Tunica conj. Cozi de spermatozoizi 2.Testiculul H& E 1 Sistemul reproduc tor 4 2 3 5 7 8 6 9 1. Nucleu de celula Sertoli 5. Nuclei de spermatozoizi din tubii seminiferi 8. Epiteliu pluristratificat i polimorf 7. Spermatocite de ord I. 6. Insule de celule intersti iale Leydig 9. propr. a tb. Spermatide .

por iunea secretorie glandular (glande de tip tubulo-alveolar) se eviden iaz printr-un lumen larg. Strom conjunctivo muscular Diagnostic Organ parenchimatos musculo-glandular. exist o component semnificativ de musculatur neted .Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 2 1. . cât i în stroma organului. hipercelular . având o strom bine reprezentat . canalele excretorii sunt tapetate de un epiteliu simplu cilindric. atât în structura capsulei i a traveelor. Glande prostatice 2. festonat (în care sunt prezente frecvent forma iuni rotunde lamelar concentrice intens eozinofile ± simpexioni) delimitat de un epiteliu pseudostratificat.

Strom conjunctivo musculara . Glande prostatice 2.Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1. Simpexion 3.

Prostata H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 4 1. Fibre musculare 3. Strom conjunctiv 2. Celule epiteliale descuamate . Epiteliu pseudostratificat al glandelor prostatice 4.

Prostata H& E Sistemul reproduc tor 1 3 2 1. Simpexion 3. Strom conjunctivo musculara . Glande prostatice 2.

Sistemul reproduc tor .

cât i a modific rilor ciclice ale mucoasei uterine. . datorit strânselor corela ii morfofunc ionale cu apartul genital feminin vor fi prezentate odat cu acesta. Aparatul genital al femeii este format din: -Gonada feminin ± ovarul -Organele genitale interne ( uter.Sistemul reproduc tor feminin Sistemul reproduc tor Aparatul genital sau de reproducere al femeii este mult mai complex decât al b rbatului. col uterin. vagin) -Organele genitale externe Glanda mamar i placenta. atât datorit corela iei hipotalamo-hipofizare.

Strom nefunc ional 4.Glanda mamar în repaus H& E Sistemul reproduc tor 3 4 1 2 1. Strom func ional 3. Muguri de a teptare 2. Adipocite .

Ducte intralobulare 2. Strom nefunc ional cu septe . Lobul mamar 4. Epiteliu simplu cubic ± strom nefunc ional 3.Glanda mamar H& E 5 Sistemul reproduc tor 2 3 1 4 1.

Secre ie lactata 2. Septe conjunctive . Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) 3.Glanda mamar în lacta ie H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 1.

Glanda mamar H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1. Secre ie lactata 2. Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) .

Secre ie lactata 2.Glanda mamara in lactatie H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1. Duct interlobar .

4. 2. 5. Corticala Foliculi ovarieni primordiali Albugineea Epiteliu germinativ Stroma ovariana . 3.Ovar H& E 2 Sistemul reproduc tor 3 1 5 4 1.

2. 5. Epiteliu de suprafa Strom Folicul primordial Vas de sânge Folicul primar . 3.Ovar H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 5 4 1. 4.

Ovar corp galben .Ovar H& E Sistemul reproduc tor 1 1.

Folicul secundar activat Ovocit I. 4. 3. 5. 2.Ovar H& E Sistemul reproduc tor 3 1 2 5 4 1. Zona pellucida Membrana granulosa Teaca intern .

Ovar ± folicul primar H& E Sistemul reproduc tor 3 4 5 2 1. 3. 2. Disc proliger Folicul matur Zona pellucida Ovocit Coroana radiat 1 . 5. 4.

Antru 6. Folicul primar activat 2. Corona radiata 4. Epiteliu de spf. Albuginee . Folicul secundar cavitar 3.Ovar ± folicul secundar H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 6 7 4 5 1. 7. Zona pellucida(ovocit) 5.

Ovocit 4.Ovar ± folicul ter iar H& E 1 2 Sistemul reproduc tor 6 3 4 5 1. Membrana granuloas . Zona pellucida 5. Antru cu lichid folicular 6. Teaca interna 2. Disc proliger 3.

Ovar ± folicul ter iar H& E Sistemul reproduc tor .

Vase dilatate 2.medulara H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 1. esut conjunctiv lax .Ovar .

Ax conjunctivo-mezenchimatos . Citotrofoblast (palid) 2.Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 3 2 1 1. Sincitiotrofoblast 3.

Citotrofoblast 2.Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1 3 1. Sincitiotrofoblast 3. Ax conjunctivo-mezenchimatos .

Vilozit i coriale . Ax conjunctivo-vascular 3.Placenta la termen H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 3 3 2 1. Sinci io-trofoblast 2.

Endometru cu glande uterine . Miometru 2.Uter H& E Sistemul reproduc tor 1 2 3 1. Vas de sânge 3.

3. Miometru Seroasa Vas de sânge Endometru cu glande uterine . 2.Uter H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 3 4 1. 4.

Cavitatea uterin 2. Endomtru cu glande uterine 3. Miometru .Uter H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1.

mugurele gustativ -ochiul i urechea.tegumentul .periferic .central .mucoasa olfactiv .receptorul .Organe de sim Organele de sim sunt sisteme func ionale constituite din trei segmente: .intermediar ± de conducere . Se individualizeaz urm toarele organe de sim : . Organe de sim .scoar a cerebral Segmentul periferic numit i exteroceptor se g se te situat în forma iuni anatomice complexe care constituie organele de sim .

Membrana bazala anter.Epiteliul posterior 5.Membrana bazala poster. Bowman 3.Substanta proprie a corneei 4.Epiteliul anterior 2. Descemet .Corneea H& E 1 2 Organe de sim 3 4 5 1.

Nuclei alungiti de fibrocite .Corneea H& E Organe de sim 1 1.

Stratul celulelor multipolare 3. Mb. limitant posterioar 5.Strat nuclear intern al neuronilor bipolari .Stratul cu conuri si bastonase 6.Strat plexiform extern 9.Membrana limitanta externa 7.Strat nuclear extern 8.Retina H& E 8 Organe de sim 1 2 3 4 5 6 7 9 3D 1. Strat plexiform intern 2. Stratul fibrelor nervului optic 4.

Organe de sim .

Celule cu bastona e i conuri Organe de sim .

4.Tegument H& E 3 2 Organe de sim 1 3 7 6 4 5 1. 3. Strat granulos 6. Strat cheratinizat cu traiectul glandei sudoripare 7. 2. Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5. Epidermul .

Tegument H& E Organe de sim .

Strat cornos cu traiectul glandei sudoripare . 4. 3.Tegument H& E 1 3 3 2 Organe de sim 4 7 5 6 1. Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5. Strat granulos 6. 2.

Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 1. Corpuscul Vater Pacini .

4.Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 3 2 4 1. Capsula conjunctiv Lamele concentrice de fibre Nuclei alungiti de fibrocite Arter . 2. 3.

INDEX Adenohipofiza Anexe ale tb. Digestiv Aorta Apendice Arter elastic Arter muscular Bazofil Buza Cartilaj elastic Cartilaj fibros Cartilaj hialin C i respiratorii Conjunctiv aponevrotic Conjunctiv elastic Conjunctiv lax Conjunctiv mucos Conjunctiv pigmentar Conjunctiv reticular Conjunctiv tendinos Corneea Corticosuprarenala Dezvoltarea dintelui Dinte Duoden Endocrin Eozinofil Epifiza Epiteliu cilindric Epiteliu de suprafa a Epiteliu glandular Epiteliu multistratificat Epiteliu pavimentos .

I.INDEX Epiteliu special Epiteliu unistratificat Epitleiu pseudostratificat Eritocit Esofag Exocrin Fibre mielinice Ficat Ganglion spinal Glanda mamar Glanda salivar Glomerul renal Hipofiza L. Intestin gros Intestin sub ire Limba Limfocit Limfoganglion M duva spin rii M duva hematoformatoare Monocit Muschi cardiac Muschi neted Muschi striat Nerv Neurohipofiza Neutrofil Organe de sim Organe limfoide Os compact Os spongios Osificare endocondral .

Feminin Ovar Pachet vasculo-nervos Sistem respirator Sistem urinar Pancreas Sistemul digestiv Papile gustative Sistemul reprod. Mascuin Parodon iu Sistemul vascular Placenta Splina Pl mân Stomac Prostata Suprarenala Pulpa dentar Tegument Reticulocit Testicul Retina Timus Rinichi Tiroida Sângele Trahee Scoar a cerebeloas Trombocit Scoar a cerebral Tubul digestiv Sistem endocrin .INDEX Sistem reprod.

INDEX esut adipos alb esut adipos brun esut cartilaginos esut conjunctiv esut epitelial esut muscular esut nervos esut osos esut sanguin Ureter Uroteliu Uter Vater Pacini Ven .