UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN

ENTER

Autori: Prof. Dr. Monica Toader Radu Prof. Dr. Maria Elena Gocan Conf. Dr. Mure an Dorel Viorel ef lucr. Dr.Mariana M rginean lucr. Dr.Mariana ef lucr. Dr. Maria Cri an lucr. ef lucr. Dr. Carmen Mihu lucr. ef lucr. Dr. Alina Pântea lucr. As. Univ. Dr. Carmen Melincovici As. Univ. Dr. Anne-Marie Chindri AnneGrafic , design & coordonare technic : Akos Z. Szabo (MG II)
EDITAT DE:

CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN
UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA Copyright © 2003, Catedra de Histologie Umana, UMF Cluj Napoca Toate drepturile asupra acestei edi ii apar in exclusiv Catedrei de Histologie, UMF Cluj Napoca Nici o parte din acest CD-Rom nu poate fi reprodus sub nici o form sau stocat într-o baz de date f r permisiunea prealabil scris a Catedrei.

Acest atlas cuprinde imaginile de microscopie optic ale unor esuturi i organe în colora iile uzuale folosite în laboratoarele de histologie i histopatologie, histopatologie, precum i imagini bi si tridimensionale, menite sa creeze o imagine clar asupra obiectului histologiei. histologiei. Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite m rimi (6x, 10x, 16x, 20x, 40x), iar imaginile ob inute au fost e alonate pe capitole, 10x, 16x, 20x, 40x), care reprezint obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, Generale. microfotografiile cuprind atât imagini de ansamblu, cât i de detaliu ale cuprind preparatelor. preparatelor. Imaginile sunt înso ite de un text explicativ, concis care u ureaz în elegerea structurilor prezentate. În acela i timp atlasul ofer prezentate. posibilitatea unui exerci iu de diagnostic prin faptul c , acelea i imagini pot fi studiate i f r legend existând i posibilitatea de a etala cuno tin ele i existând prin teste recapitulative. recapitulative. Acest atlas a fost realizat dup preparatele microscopice din colec ia didactic a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleia i catedre utilizându-se tehnicile histologice obi nuite i utilizândudiferite colora ii: hematoxilin -eozin , hematoxilin feric , Sudan III, ii: rezorcin fuxin Weigert, orcein , impregn ri cu azotat de Ag, albastru de toluidin , acid osmic, albastru de metil. metil. Imaginile prezentate în acest atlas constituie un îndrum tor pentru lucr rile practice de Histologie destinat studen ilor de la Medicin General , Stomatologie i Colegii, precum i cercet torilor interesa i de aspecte de anatomie microscopic .

esuturi epiteliale esuturi conjunctive esutul sanguin esuturile musculare Sistemul vascular esutul nervos Sistemul nervos Organe limfoide

Sistemul digestiv Sistemul respirator Sistemul excretor Glande endocrine

Sistemul reproductiv feminin

Sistemul reproductiv mascul Organe de sim

esuturi epiteliale
esuturi epiteliale de suprafa
esuturile epiteliale sunt alc tuite predominant din celule. Sunt structuri avasculare. Celulele se g sesc în raport de contact i sunt solidarizate prin mijloace stabile de fixare i/sau printr-o cantitate redus de substan intercelular , substan a de ciment.

Epitelii glandulare

Epitelii senzoriale

esuturi epiteliale de suprafa

Epiteliu unistratificat
esuturi epiteliale

Epiteliu multistratificat

Epiteli de tip particular

Epiteliile de înveli sunt formate din celule ordonat aranjate i dispuse pe o membran bazal . Caracterul de epiteliu unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se stabile te dup num rul rândurilor de celule.

esuturi epiteliale Cilindric Pseudostratificat .stratificat. iar dup forma celulelor. acest epiteliu poate fi pavimentos. cubic. cilindric sau pseudo.Epiteliu unistratificat (simplu) Pavimentos Epiteliul unistratificat sau simplu este reprezentat printrun singur rând de celule.

dispuse pe o membran bazal .Epiteliu unistratificat pavimentos Impregnat cu azotat de argint Epiteliul simplu pavimentos este format dintr-un singur rând de celule turtite apicobazal. esuturi epiteliale 3D + . având aspectul de pietre de pavaj v zute de sus.

esuturi epiteliale 3D .

esuturi epiteliale Epiteliu pavimentos simplu Epiteliu pavimentos simplu Endoteliul vascular .

acest epiteliu poate fi pavimentos. cubic sau H&E. esuturi epiteliale 1 2 3 3D 1. Celule mucipare + . cilindric (H&E mucicarmin).Epiteliu unistratificat cilindric H&E Epiteliul unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. iar dup forma celulelor. Enterocite 2. Axul vilozitatii cu esut conjunctiv 3.

esuturi epiteliale .

Epiteliu unistratificat cilindric esuturi epiteliale .

condensa i. Forma celulelor din rândul superficial determin tipul epiteliului: cilindric sau pavimentos. Se disting diferen e structurale între nucleii din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ. hipercromi. se g sesc aspecte nucleare intermediare. Celulele keratinizate au citoplasma omogen eozinofil . m rime i structur .Epiteliu multistratif icat Pavimentos cheratinizat Epiteliu pluristratificat se caracterizeaz prin prezen a mai multor rânduri de celule. acesta din urm putând fi keratinizat sau nekeratinizat. Nucleii din acela i rând sunt similari ca form . adesea picnotici. Între aceste dou tipuri extreme . în timp ce nucleii superficiali sunt mai mici. nucleola i. uneori în mitoz . nucleul picnotic sau absent. eucromi. esuturi epiteliale 3D .

Strat cornos . fiind specializat pe func ia de protec ie. Strat bazal 2.Epiteliu pavimentos cheratinizat H&E Este forma cea mai frecvent i rezistent de eptelii. Este format din trei straturi. Strat spinos 3. Nuclei 4. 4 esuturi epiteliale 3 1 2 + 1.

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

Epiteliu de tip particular Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat esuturi epiteliale Uroteliul .

dar inegale ca în l ime. creind un fals aspect de stratificare esuturi epiteliale 1 + 1. Nuclei aparent stratifica i 2. În l imea diferit a celulelor. determin situarea nucleilor la în l imi diferite.Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat H&E 2 3 Este un tip particular de epiteliu simplu cilindric. format din celule dispuse pe membrana bazal . Celule mucipare 3. Cili .

esuturi epiteliale 3D .

Celule caliciforme esuturi epiteliale .

Epiteliu pseudostratificat cilindic ciliat esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

Celule turtite în umbrel 1 + . cu mai multe rânduri de celule alungite. strat intermediar. Celule în rachet 4. cu celule cubice. esuturi epiteliale 4 2 3 1. cu polul apical dilatat ´in rachet ´ i strat superficial format din celule aplatizate ³în umbrel ´. Membrana bazal 2. Con in trei straturi de celule: strat bazal.Uroteliul H&E Este un epiteliu stratificat de tip particular. Celule bazale 3.

esuturi epiteliale .

Endocrine .esuturi epiteliale glandulare Exocrine esuturi epiteliale Epiteliile glandulare sunt alc tuite din celule foarte specializate. care au capacitatea de secre ie-excre ie.

acestea v rsându.esuturi epiteliale glandulare exocrine Glanda Tubular simpl Tubulara simpla esuturi epiteliale Glanda Alveolar simpl Glanda Acinoas Tubulo-acinoas compus -mixt Glanda Tubulo-acinoas Mixt compus -seroas Pentru epiteliile glandulare exocrine este caracteristic prezen a canalului excretor.i secre iile la suprafata pielii sau in unele cavit i. .

.esuturi epiteliale endocrine esuturi epiteliale Epiteliu Glandular Pentru epiteliile glandulare endocrine este Endocrin disp. acestea v rsându.i secre iile direct în sânge sau în alte lichide ale organismului. în cordoane caracteristic absenta Corticosuprarenala Epiteliu Glandular Dispus în foliculi Tiroida unui canal excretor.

cilindrice. esuturi epiteliale 2 1 3D 1. tubular (ex. glanda Lieberkuhn)..Gland tubular simpl H&E Celule epiteliale înalte. dispuse într-un singur rând pe membrana bazal . Lumen 2. delimitând un lumen filiform. Epiteliu glandular + .

esuturi epiteliale

esuturi epiteliale

Duct Unit. secretorie

Gland alveolar
H&E
Este format din corpul i gâtul glandei. Stratul bazal al glandei con ine celule active metabolic, dispuse întrun singur rând pe membrana bazal . Restul glandei con ine celule poliedrice, clare.

esuturi epiteliale

2

1

3
3D 1. Celule cu citoplasma vacuolara 2. Folicul pilos 3. Fibre musculare scheletale striate sectionate transversal

+

esuturi epiteliale

Glanda tubulo-acinoas Organe parenchimatoase, formate din celule dispuse sub form de acini secretori i canalicule excretoare. Acinii sero i sunt mici, forma i din celule înalte, care delimiteaz un lumen îngust. Nucleul sferic, este dispus central, iar citoplasma celulelor este bazofil , având un aspect granular (ex. glanda parotid ). Acinii muco i sunt mai mari decât cei sero i, sunt forma i din celule mai scunde, care delimiteaz un lumen mai larg. Nucleii hipercromi sunt dispu i bazal, iar citoplasma este clar , vacuolar (ex. glanda submandibular ). Acinii mic ti sunt cei mai mari, de form sferic , alungit sau neregulat . Au lumenul delimitat de celule clare, vacuolare (mucoase). Între celulele mucoase i membrana bazal se intercaleaz 1-3 celule seroase, cu citoplasma întunecat , având form semilunar (semilunele Gianuzzi (ex. glanda submandibular ). Canalele semilunele Gianuzzi) excretorii caracterizeaz glandele exocrine. Dispuse intralobular, în plin parenchim, sau extralobular, în strom , sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice, formând un epiteliu unistratificat, pseudostratificat sau bistratificat, dispuse pe o membran bazal .

esuturi epiteliale

Gland seroas
H&E
Con ine acini sero i cu dimensiuni mai mici în raport cu ceilalti cu un lumen îngust i produs de secre ie fluid. Celule mari, citoplasma întunecat , granular , nuclei mari eucromi nucleola i.

esuturi epiteliale

2 1

3D

1. Canal excretor 2. Canale excretorii intralobulare

realizat fie de aceea i celul fie de dou esutri distincte. unul exocrin i unul endocrin. esuturi epiteliale Submandibular 3D .Prezint acini numero i de forme diferite cu dou feluri de celule mucoase i seroase.Gland mixt Este caracteristic secre ia mixt exoendocrin .

Acini glandulari mic ti .esut epitelial glandular mixt H&E esuturi epiteliale 1 1.

Acini glandulari mucosi 2.esut epitelial glandular H&E 1 esuturi epiteliale 3 2 1. Acini micsti cu semiluna Gianuzzi . Canale excretoare intralobulare 3.

Organizarea histologic a glandelor exocrine esuturi epiteliale ACINI Seromucos Mucos Seros .

corticosuprarenala H&E 1 2 3 4 3 1. Capsula 2. Zona fasciculata cu spongiocite esuturi epiteliale + .esut glandular endocrin . Capilare 4. Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3.

esuturi epiteliale Zona fasciculat a CSR .

esut glandular endocrin .Tiroida H&E 5 2 esuturi epiteliale 4 1 3 + 1. Capilare perifoliculare 4. Coloid 5. Capsula conjunctiv . Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3.

Capilare perifoliculare 5. Coloid . Celule foliculare într-o sec iune tangen ial 4.5 esuturi epiteliale 4 3 2 1 1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3.

elastic elastic). denumite i esuturi de leg tur i suport. esuturi conjunctive în care predomin celulele ( esutul reticular. esuturi conjunctive . dur . reprezint un grup heterogen de esuturi cu origine comun mezodermo-mezenchimal fiind alc tuite din 3 componente: celule. pigmentar) tendinos esuturi conjunctive în care predomin fibrele ( esutul tendinos. esutul conjunctiv lax). adipos pigmentar i reticular adipos. aponevrotic. osoase mineralizat ( esuturile osoase). esuturile cartilaginoase) i esuturi conjunctive cu substan a fundamental rigid .esuturi conjunctive esuturile conjunctive. esuturi conjunctive cu substan fundamental solid dar elastic (ex. Dup componenta structural care predomin esuturile conjunctive se împart în: esuturi conjunctive în care toate cele trei componente sunt în propor ii egale ( esutul conjunctiv lax). substan fundamental i fibre. Din punct de vedere histogenetic se împart în esuturi conjunctive de tranzi ie i embrionare i esuturi conjunctive permanente sau adulte. Dup varia iile cantitative i calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere morfologic mai multe tipuri de esuturi conjunctive. Dup consisten a substan ei fundamentale deosebim: esuturi conjunctive cu substan a fundamental moale sau semivâscoas lax (ex.

esuturi conjunctive esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv mucos lax tendinos aponevrotic elastic reticular pigmentar adipos cartilaginos osos esuturi conjunctive .

esutul conjunctiv mucos
H&E
esutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substan fundamental relativ abundent i bazofil .

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Celule de tip fibroblastic 2. Substan a fundamentala abundenta (bazofila)

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv lax
H&E
Reprezint prototipul de esut conjunctiv având o dispozi ie ubicvitar în organism. Substan a fundamental este abundent , celulele sunt situate relativ distan at, iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formeaz o re ea neregulat .

2
esuturi conjunctive

1

+

1. Fibre colagene 2. Nucleii celulelor conjunctive

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv tendinos
H&E
Reprezint un esut conjunctiv dens, ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. Este caracteristic dispozi ia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni).

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Fibre colagene 2. Sept conjunctivo-vascular

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv aponevrotic esuturi conjunctive esutul aponevrotic. . dar perpendicular pe fibrele planului supra sau subjacent. Celulele conjunctive sunt comprimate între cele dou planuri fibroase. reprezint de asemenea un esut conjunctiv dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele într-un plan.

Fibre elastice sectionate transversal ± ligamentul galben . Fibrele elastice sec ionate transversal se eviden iaz în albastru violet cu rezorcin fuxin Weigert sau c r miziu cu orcein . esuturi conjunctive 1 1.esutul conjunctiv elastic Colora ie rezorcin fuxin Weigert Reprezint o varietate de esut conjunctiv în care predomin fibrele elastice.

cu orcein esuturi conjunctive 1 1 .MEDIA AORTEI color.Lamele elastice concentrice .

esutul conjunctiv reticular H&E 3 esuturi conjunctive 1 2 + 1.i hematopoetice. . Celule reticulare 3. Vase Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat i cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozeaz cu prelungirile celulelor învecinate care împreun cu fibrele de reticulin formeaz o re ea tridimensional . Zona medular a limfoganglionului 2. esutul reticular formeaz stroma organelor limfo .

Celule reticulare din medulara limfoganglionului .esuturi conjunctive 1 1 .

Celule cu pigment în citoplasma .esutul conjunctiv pigmentar Se eviden iaz prin pigmentul melanic con inut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea. esuturi conjunctive 1 1.

esuturi conjunctive .

2 esuturi conjunctive 3 1 + 1. Pentru a eviden ia gr simea se face colora ie cu Sudan III în care gr simea apare colorat galben portocaliu.. Adipocite cu citoplasma univacuolar 2. Septe conjunctive . Nucleu periferic 3.E. nucleul i citoplasma fiind împins la periferie de vacuola de gr sime ( esut adipos univacuolar). este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipo i) solidarizate prin esut conjunctiv.esutul conjunctiv adipos alb H&E esutul adipos. Celula adipoas are un aspect de inel cu pecete în colora ia H.

1 esuturi conjunctive esut adipos alb col.H&E 1.Nucleu periferic .

esuturi conjunctive 1 2 + esut adipos alb col.Sudan III + hematoxilin 1 ± celul univacuolar 2 ± sept conjunctiv .

esuturi conjunctive .

ce confer astfel esuturilor o rezisten elastic i mecanic . dar elastic .esutul cartilaginos Hialin esuturi conjunctive Elastic Fibros Sunt esturi conjunctive adulte. Sunt esuturi ordonate în care predomin substan a fundamental dur . .

Pericondru . Matrice teritorial 3. Celule cartilaginoase 2.esutul cartilaginos hialin H&E 1 esuturi conjunctive 2 3 + 1.

esuturi conjunctive .

Fibre elastice 2.esutul cartilaginos elastic Rezorcin -Fuxin Weigert esuturi conjunctive 1 2 + 1. Fibre elastice din pericondru .

esuturi conjunctive .

esutul cartilaginos fibros H&E esuturi conjunctive 2 1 + 1. Celule cartilaginoase 2. Fibre colagen .

esuturi conjunctive .

esuturi conjunctive .

lefuit Compact Osificare endocondral .esutul osos esutul osos este un esut adaptat pentru func ia de suport i protec ie. Este un esut ordonat cu predominen a substan ei fundamentale mineralizate conferindu-i duritate i rigiditate Spongios esutul osos Compact.

M duv hematogen cu multe adipocite . Osteocite în osteoplaste 3. Travee osoase 2. Osteoblaste 4.esutul osos spongios H&E 1 esutul osos 3 4 2 + 1.

esutul osos .

Sistem Havers 2.lefuit Montat in balsam de Canada esutul osos 3 2 1 1.esutul osos compact. Canal Havers 3. Osteoplaste si canalicule osoase + .

esutul osos .

Canal Volkman 3.esutul osos compact H&E 1 esutul osos 4 2 3 1. Osteocite în osteoplaste 4. Substan a fundamentala eozinofila (colagen) + . Canale Havers 2.

esutul osos .

subperiostic esutul osos Canale Sistem interhaversian Sistem lamelar intern .perimedular .Os compact Sistem lamelar extern .

Osteon Lamel osoas esutul osos Osteoplast .

Osificarea endocondral H&E esutul osos I III II IV .

esutul osos 1 I 1. Zona de cartilagiu hialin hiperplazic i seriat .

1 esutul osos 2 II 1 ± Zona de cartilaj hipertrofic i calcificat 2 ± Zona de eroziune .

III 1. Zona de eroziune 3. Cartilaj hipertrofic si calcificat 2. Zona de osteoid .1 2 esutul osos 3 II .

(bazofil) 2 .2 esutul osos 1 2 1 III Zona de osteoid 1 .travee de cartilaj calcificat .osteoid colorat (eozinofil) .

osteocite în osteoplaste 3 .osteoblaste la periferie 4. Zona de esut osos Travee osoase 2 . esut medular 1 .2 4 esutul osos 2 3 IV 1.

esutul osos OSIFICAREA .

se poate recunoa te datorit dimensiunilor mari i aspectului caracteristic: citoplasm acidofil .E. trombocitar . Printre elementele parenchimului se eviden iaz celule adipoase izolate sau grupate i vase sanguine. hipercrom. promielocit. metamielocit. granulocitele segmentate (neutrofile. Seria eritrocitar este reprezentat de: pronormoblast. reprezentând precursorii celulelor din seria eritroblastic . doar în colora ia May-Grunwald Giemsa. granulocitul nesegmentat. mielocit. inelar. granulocitar . Seria granulocitar este reprezentat de: mieloblast. megacariocitul. cu contur neregulat (nucleu înmugurit). esutul sanguin . bazofile). limfocitar i monocitar . Celulele nu se pot identifica în hematoxilin -eozin . În colora ia H. reticulocit. hematie. eozinofile.esutul sanguin i hematopoieza Este principalul organ hematoformator situat în cavit ile osoase. normoblast policromatofil. Popula ia celular a parenchimului este reprezentat de celule tinere. precursor al pl cu elor sanguine. normoblast bazofil. nucleu voluminos. bazofile în diferite stadii de evolu ie. Parenchimul medular este bogat în celule i mascheaz stroma reticulinic . normoblast oxifil.

esutul sanguin prezint trei compartimente: compartimentul central (organe hematoformatoare). plasma sanguin (reprezint 55% din volumul total al sângelui i care îi confer particularitatea de esut în faz fluid ) i din elemente figurate (celulele sanguine) care reprezint 45% din volumul sanguin.esutul sanguin i hematopoieza M duva ro ie hematoformatoare esutul sanguin Sângele Sângele reprezint un tip particular de esut conjunctiv. compartimentul periferic (sângele circulant) i compartimentul tisular (sângele din esuturi). suspendate în acest lichid complex. caracterizat printr-o substan fundamental lichid . .

M duva ro ie hematoformatoare H&E 3 esutul sanguin 1 2 1. Celule adipoase 3. Nuclei ai celulelor seriei mieloide . Megacariocit 2.

esutul sanguin .

Sângele Hematii Neutrofile esutul sanguin Monocite Eozinofile Bazofile Reticulocite Trombocite Limfocite .

esutul sanguin . anucleate. Apar ca structuri rotunde.Eritrocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Eritrocitele sunt r spândite uniform pe toat lama i reprezint popula ia celular predominent . de m rimi aproximativ egale colorate în rozportocaliu.

uniform repartizate i colorate în rozviolet.PMN Neutrofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Diametrul este cuprins între 10-14 microni. Citoplasma con ine granula ii fine egale ca fom i m rime. esutul sanguin . Nucleul este puternic segmentat fiind format din 3-5 lobi uni i prin filamente fine de cromatin .

colorate în ro uc r miziu. esutul sanguin . Nucleul este bilobat. Citoplasma con ine granula ii mari egale ca form i m rime. uniform repartizate. cei doi lobi fiind uni i printr-un filament fin ceea ce îi confer aspectul de ³desag ´.PMN Eozinofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au diametrul cuprins între 12-17 microni.

Sunt colorate în violet întunecat. adeseori au form caracteristic de ³trefl ´. esutul sanguin . Granula iile din citoplasm sunt inegale ca form i m rime i inegal repartizate mascând de multe ori nucleul.PMN Bazofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprinse între 8-10 microni. în num r de 2-4. Aspectul nucleului este mai pu in lobat deoarece lobii. nu sunt complet separa i între ei.

azurofile.Limfocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprine între 7-15 microni. Citoplasma. situat central sau excentric i are un aspect intens cromatic. pu in abundent are un aspect palid bazofil. esutul sanguin . În ea se pot eviden ia granula ii fine. Nucleul este sferic.

Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. azurofile. mai abundent decât a limfocitului are o culoare albastr -cenu ie. Forma este ovoid . dar poate fi i rotund . Con ine granula ii fine.Monocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Prezint cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. greu vizibile. Este mai palid colorat decât la limfocit. Citoplasma. esutul sanguin + . cromatina fiind dispus în blocuri fine. reniform .

esutul sanguin .

pân la 90% în anemii tratate corect. care prezint deja lipsa nucleului. În sângele periferic se g se te în propor ie de 0. reticulocitoza confirmând eficacitatea tratamentului. anemie regenerativ . esutul sanguin . Num rul lor poate cre te foarte mult.05-2% de hematii. de 7-10 microni.Reticulocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Numit i eritrocit imatur.

esutul sanguin . colorat violet i o zon periferic ± hialomerul. de aspect azurofil.Trombocite ± Placute sanguine Coloratie May-Grunwald-Giemsa Pe frotiu sunt r spândite în grupuri printre celelalte elemente figurate. Au dimensiuni reduse. cu margini rotunjite. Prezint o form ovoid . 24 microni. În structura lor se distinge o zon central ± cromomerul.

esutul sanguin

TABLOU SANGUIN Colora ie May-Grunwald-Giemsa

esutul sanguin

esutul sanguin

Limfocit

esuturile musculare esut muscular striat scheletal
esuturile musculare

esut muscular neted (miocite netede) netede) esut muscular striat cardiac (miocite cardiace)

esuturile musculare sunt formate din celule. Sunt esuturi specializate pentru func ia de contractilitate, astfel încât celulele sufer un proces de adaptare func ional , în sensul alungirii lor i ca urmare sunt denumite fibre musculare. De asemenea au organite specifice contrac iei, miofibrilele. Fibrele musculare sunt asociate cu esut conjunctiv, care le solidarizeaz i le asigur vasculariza ia.

esut muscular striat scheletal
Extermit ile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Nucleii sunt numero i, situa i sub sarcolem . Caracterul esen ial este dubla stria ie a acestor fibre: una longitudinal , determinat de prezen a miofibrilelor, orientate longitudinal, alta transversal , determinat de alternan a regulat de discuri clare i intunecate.

esuturile musculare

+
Sec iune longitudinal

+
Sec iune transversal

esut muscular striat scheletal
Hematoxilin feric Heidenheim

esuturile musculare

1 2

1. Fibre musculare cilindrice 2. Miofibrile striate: discuri întunecate i discuri clare

esuturile musculare .

Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3. Nuclei periferici . Septe conjunctivo-vasculare 2.esut muscular striat scheletal H&E 1 2 esuturile musculare 3 + 1.

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

Nucleii esutului conjunctiv . esuturile musculare 1 2 3 + 1. nucleul este unic. care este întotdeauna înconjurat de o citoplasm bine vizibil . Nucleii fibrelor musculare 3. intens eozinofil . Fibra muscular neted prezint un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în form de bastona ). situat central. fusiform .esut muscular neted H&E Are o form alungit . Fibre musculare netede în fascicole 2.

esuturile musculare .

esuturile musculare .

similar cu cea a fibrei musculare striate scheletale îns nucleul este unic. situat central. . Intersti iul conjunctivovascular dintre fibrele cardiace este abundent. reprezentate de asocieri de jonc iuni intercelulare. Extremit ile acestor fibre sunt ramificate i legate în sens longitudinal prin discuri intercalare.esut muscular cardiac + esuturile musculare + + + Prezint o dubl stria ie.

esut muscular cardiac Hematoxilin feric Heidenheim ± sec . esuturile musculare 2 1 1. Fibre musculare cu extremitati ramificate 2. Miofibrile striate . longit.

Nucleul fibrei musculare . Intersti iu conjunctivo-vascular 3.esut muscular cardiac H&E ±sec iune longitudinal - esuturile musculare 3 2 1 1. Fibra muscular cardiac 2.

esut muscular cardiac H&E ±sec iune transversal - esuturile musculare 1 1 2 1. Capilare 2. Fibre musculare cardiace ± sec . transversal .

longit. Capilare 2. 1 2 esuturile musculare 2 1 1.esut muscular cardiac Albastru de toluidin ± sec . Discuri intercalare .

Vasele limfatice la fel ca i cele sanguine au lumenul variabil. Media conjunctiv sau conjunctivo-muscular este sub ire. mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivo-fibroas . Arteriolele reprezint un tip particular de artere mici al c ror perete are grosimea dubl fa de diametrul lumenului. alc tuit dintr-o serie de conducte: artere . mijlocie (media) i extern (adventi ia). Venele sunt vase de calibru variabil ± vene mari. vene ± care readuc sângele la inim i capilare ± la nivelul c rora au loc schimburile dintre sânge i esuturi i formeaz re ele. iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . bine structuralizat în trei tunici: intern (intima). sub iri.care conduc sângele de la inim spre organe.Sistemul vascular Sistemul vascular este un sistem tubular închis. artere medii sau musculare i arteriole. Sistemul vascular . Dup calibru i structur se clasific în artere mari sau elastice (aorta). Capilarele sunt conducte care au diametrul variabil. lumenul fiind delimitat de endoteliu. delimitat de endoteliu i perete sub ire asem n tor ca structur venelor. Arterele sunt structuri tubulare cu perete gros.

Sistemul vascular Arterele mari sau de tip elastic Sistemul vascular Arterele de calibru mediu sau de tip mus Venele Pachet vasculo-nervos vasculo- .

esutul de leg tur între lamelele elastice este format din elemente conjunctive i musculare.Strat subendotelial . Media: fibre musculare netede. . fenestrate care se coloreaz în violet cu rezorcin fuxin . Intima: -Endoteliu . dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate.Arterele mari sau de tip elastic .Limitanta elastica interna 2. respectiv brun cu orcein . lamele elastice refringente 3.Aorta H&E 3 Sistemul vascular 2 1 1. Adventitia: fibre colagene In tunica medie predomin fibrele elastice grupate în lamele.

Adventitia: fibre colagene . Media: fibre musculare netede.2 Sistemul vascular 1 1. lamele elastice refringente 2.

Lamele elastice .Sistemul vascular 1 Aorta .Coloratie Orceina 1.

Sistemul vascular .

Sistemul vascular 1 Aorta .Coloratie resorcina fuxina Weigert .

Sistemul vascular .

Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. Caracteristic acestor artere este prezen a între intim i medie a limitantei elastice interne bine reprezentat sub forma unei benzi ondulate. între care exist esut conjunctiv de leg tur . Adventitia: fibre colagene.Artera muscular rtera H&E In tunica medie predomin fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice. nuclei fibrocite . fibrocite 3. Media: fibre muscularenetede. str lucitoare 1 Sistemul vascular 2 3 1.

fibrocite 3.Sistemul vascular 2 1 3 1. Media: fibre muscularenetede. Adventitia: fibre colagene. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. nuclei fibrocite .

fibre musculare netede . Fibrocite . 1 Sistemul vascular 2 4 3 1. Media conjunctiv sau conjunctivomuscular este sub ire. Media . iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivofibroas . Endoteliu 2. Fibre colagene sectionate transversal 4.Vena H&E Vase de calibru variabil ± vene mari.esut conjunctiv Adventi ia 3.

Nucleii endoteliului din intim 2.2 1 Sistemul vascular 3 Vena-H&E 1. Media 3. Adventi ie .

Sistemul vascular Ven .

Arteriola 2. Nerv . Venula 3. Vas limfatic 4.Pachet vasculo-nervos vasculoH&E 2 Sistemul vascular 4 1 2 3 1.

.

Celulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în colora ia H. Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul i din dou tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul i dendritele. Precizarea tipului de celul glial se poate face numai pe impregn ri speciale. Neuronii reprezint celule înalt specializate în producerea i transmiterea impulsului nervos.esutul nervos esutul nervos este format din celule nervoase dispuse distan at i din prelungirile acestora. Nucleul neuronului este mare. corpusculi Nissl care se coloreaz cu violet crezil sau albastru de metilen. Tesutul nervos .E. s rac în cromatin i prezint un nucleol bine vizibil. veziculos. Neuronul este o celul polimorf cu dimensiuni ce variaz între 4-5 i 150 microni. Teaca de mielin se eviden iaz în colora ia cu acid osmic sub forma a dou linii negre întrerupte la nivelul strangula iilor Ranvier. Citoplasma este bogat în neurofibrile eviden iabil prin impregn ri argentice. Corpul i prelungirile neuronului alc tuiesc substan a cenu ie iar fibrele nervoase constituie substan a alb . Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinice i amielinice. Spa iile dintre neuroni con in celule gliale i vase de sânge.

esut nervos ± fibre mielinice (sec iune transversal ) Tesutul nervos esut nervos ± fibre mielinice (sec iune longitudinal ) .

esut nervos-fibre mielinice (s.) nervosAcid Osmic 2 Tesutul nervos 1 1. transv. Teaca de mielin .

Tesutul nervos .

longit.esut nervos-fibre mielinice (s. Teaca de mielin 2.) nervosAcid Osmic Tesutul nervos 2 1 1. Strangula ii Ranvier .

Tesutul nervos .

. crezil violet. impregnare cu azotat de argint) argint) Scoar a cerebral Scoar a cerebeloas esutul nervos împreun cu vasele sanguine formeaz organele nervoase care alc tuiesc sistemul nervos. Sistemul nervos se împarte în sistem nervos periferic format din ganglioni nervo i i nervi i sistem nervos central reprezentat den encefal i m duva spin rii.Sistemul nervos Nerv Ganglionii spinali Sistemul nervos M duva spin rii (HE.

Nerv (sec . esut conjunctiv din peritenoniu .) H&E 2 Sistemul nervos 1 1. Fibre nervoase 2. transv.

Sistemul nervos .

rotunzi. se dispun neuroni mari. pseudounipolari cu nucleu mare. Fiecare neuron este înconjurat de o capsul fibroas dublat de un rând de celule satelite ce reprezint glia periferic . veziculos nucleolat. în zona periferic . sub capsul . Celule satelite 3. În por iunea central a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenien endogen i exogen . Fibre nervoase . 2 Sistemul nervos 3 1 1.Ganglion spinal H&E Prezint la periferie o capsul conjunctiv . Celule nervoase ganglionare 2.

Sistemul nervos .

multipolari 2. multipolari. Substan a cenu ie este 3 dispus la interior sub forma literei H cu neuroni mari. Nucleii celulelor gliale 3.M duva spin rii Crezil violet Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). motori în 2 cornul anterior i neuroni mici.Corpusculi Nissl în pericarionul neuronilortransversal. Substan a alb e dispus la exterior i 1 este format din fibre nervoase sec ionate 1. Capilar Sistemul nervos . senzitivi în cel posterior.

Sistemul nervos 2 1 1. Nucleu cu nucleol . Granulatii în pericarionul neuronilor multipolari 2.

Sistemul nervos 1 2 1. Neuronul multipolar .Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2.

Neuronul multipolar . Capilar 4. Nucleii celulelor gliale 3.Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2.3 Sistemul nervos 2 4 1 1.

.M duva spin rii(s.corn anterior) transv. transv. Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion .Azotat de argint Sistemul nervos 1 1.

1 Sistemul nervos 2 1. Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion 2. Fibre amielinice .

Sistemul nervos .

M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 2 1 1. Nucleii celulelor gliale . Neuroni stela i multipolari 2.

Fibre amielinice . Nucleii celulelor gliale 3.M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 1 3 2 2 1. Neuroni stela i multipolari 2.

Neuroni stela i multipolari 2. Capilare 4. Fibre amielinice . Nucleii celulelor gliale 3.M duva spin rii cornul anterior H&E 3 Sistemul nervos 2 4 1 2 3D 1.

Sistemul nervos .

Sistemul nervos .

Scoar H&E cerebral Este un organ parenchimatos. reprezentat prin neuroni mari. neuroni rotunzi. granulari i celule gliale. slab bazofil alc tuit din esut nervos. Capilare . Neuroni piramidali mari 2. Celule gliale 3. piramidali. Sistemul nervos 1 2 3 1.

Sistemul nervos .

Substan alb cenu ie . Substan 2. Scoar a cerebeloas prezint trei straturi celulare: pu ini neuroni în stratul superficial (neuroni stela i de asocia ie). Sistemul nervos 1 2 1. numero i în stratul profund i neuroni mari piriformi (Punkinje) dispu i pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezint elementul de diagnostic). Lamela cerebeloas prezint în ax substan a alb format din fibre nervoase cu aspect eozinofil i din nucleii celulelor gliale.Scoar a cerebeloas H&E Organ parenchimatos format din esut nervos. neuroni mici.

Strat molecular 2. Strat granular . Neuroni Purkinje 3.1 Sistemul nervos 2 3 1.

Limfoganglionul Organe limfoide Splina Timusul . care mascheaz elementele componente ale stromei. se includ i structurile limfoide anexate mucoasei digestive i respiratorii ( esutul limfoid mucosal). În acela i sistem.Organele limfoide Organele limfopoetice periferice i centrale fac parte din sistemul imun i se caracterizeaz printr-o popula ie celular foarte abundent la nivelul parenchimului.

În corticala superficial . limfoganglionul este format dintr-o zon periferic sau corticala i o zon central sau medulara. având în principal rol limfopoetic i de filtrare a limfei. parenchimul este un esut limfoid dens nodular format din foliculi primari (rar) sub form de insule rotunde de celule mici. de form stelat cu prelungiri citoplasmatice i nucleu rotund. Corticala are dou zone ± superficial i profund sau paracorticala. separate prin spa ii largi. cu centru clar.Limfoganglionul Limfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor limfatice. bazofile alc tuite din limfocite dar mai ales secundari. hipocrom. Paracorticala reprezentat de limfocite grupate sub form de esut limfoid dens difuz în care se pot observa venule postcapilare. clare reprezentate de sinusurile limfatice care alc tuiesc esutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei. Organe limfoide . Delimitat de o capsul conjunctiv sub care se g se te sinusul subcapsular sau marginal. În aceast zon se pot observa celulele reticulare din strom . Zona medular este format din cordoane limfocitare intens bazofile.

Cortical 3. Foliculi limfoizi .Ganglion limfatic H&E 1 2 Organe limfoide 4 3 1. Capsula 2. Sinus marginal 4.

Vase . Celule reticulare 3. Zona medular a limfoganglionului 2.Ganglion limfatic H&E 3 Organe limfoide 1 2 1.

Foliculi limfoizi . Cortical 2.Ganglion limfatic H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 1 1. Sinus marginal 3.

Splina colora ie H&E 3 Organe limfoide 1 2 1. Pulpa rosie . Folicul splenic 2. Arteriola centrofoliculara 3.

Splina ± pulpa ro ie Colora ie H&E Organe limfoide Organe limfoide 3 2 1 1. Capsula conjunctivo-muscular 3. Mezoteliu peritoneal 2. Sept 4. Macrofage cu pigment hematic fagocitar 4 .

Medular 5. Capsula 2. Corpuscul Hassal . Cortical 4. Sept interlobular 3.Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 4 5 1 Lobuli timici 1.

Limfocite timice 2.Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 2 1 Zona medular din lobulul timic 1. Corpuscul Hassal .

. Sistemul digestiv este format din tubul digestiv Sistemul digestiv .adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: . peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: . are un plan de organizare comun. . cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate.glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte.musculara .mucoasa .submucoasa .corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande. cu excep ia cavit ii bucale.Tubul digestiv.musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular.Sistemul digestiv i glandele anexe. Tunica extern reprezentat de adventi ie sau seroas .epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic . Musculara este format din fibre musculare netede. .

ileon) B ± segmentul subdiafragmatic (gastro-intestinal). jejun. tubul digestiv prezint dou segmente: A ± segmentul supradiafragmatic (buco-faringoesofagian).Esofagul Stomacul .Apendicele ileo-cecal -Glande anexe - . care cuprinde: - Intestinul gros .cavitatea bucal cu: Sistemul digestiv Buzele.Intestinul subtire (duoden. Dintii . care cuprinde: .Faringele .Organizarea generala a tubului digestiv În raport cu diafragmul. Limba .

Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sunt dou cute musculomembranoase ce delimiteaz orificiul extern al cavit ii bucale. o fa a margine liber . Sunt constituite dintrun schelet musculoconjunctiv i prezint o fa anterioar (cutanat ). 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Folicul pilos 2 ± Glande sebacee 3 ± Glande sudoripare . posterioar (muco as ).

Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sistemul digestiv .

Buzele (fa a intern mucoas ) H&E 1 2 Sistemul digestiv 1 ± epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat 2 .corion .

Sagitala) H&E Sistemul digestiv .Buzele ( Sect.

degluti ie. Se caracterizeaz prin lipsa submucoasei.Limba H&E Organ musculoepitelial cu rol în supt. Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare minore 2 ± Fibre musculare striate . vorbire articulat i cu rol important în sensibilitatea gustativ . mucoasa lingual fiind puternic aderent de axul musculoconjunctiv.

Limba H&E Sistemul digestiv .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E Sistemul digestiv .

Limba (Papile gustative cu muguri gustati H&E 1 Sistemul digestiv 1 ± Papile caliciforme cu muguri gustativi .

Limba (Fa a superioar ) H&E 1 a Sistemul digestiv 2 3 4 4 1 ± Fata papilara cu papile gustative cu ax conjunctivo-vascular (a) 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate 4 ± Vase sanguine .

Limba (Fa a superioar ) H&E Sistemul digestiv .

Sistemul digestiv Pulpa dentar .Dinte Dezvoltare Parodon iu Reprezint organele dure ale mastica iei i au rol în vorbirea articulat Împreun cu aparatul de sus inere formeaz odontul sau organul dentar.

Dentina 3. La acest proces particip dou primordii: epitelial i conjunctivomezenchimal. Adamantoblaste 5. Dezvoltarea dintelui decurge în dou stadii: -mugure dentar -folicul dentar Sistemul digestiv 5 1. Papil conjunctiv . Odontoblaste 2. Reticul stelat 6.Dezvoltarea dintelui H&E 1 2 3 4 6 Are loc în s pt mânile 6-7 de gesta ie. Smal 4.

Primordiu epitelial . Primordiu conjunctiv 2.Dezvoltarea dintelui H&E Sistemul digestiv 2 1 Dinte dezvoltare 1.

Papil conjunctiv 3. Odontoblaste 2. Adamantoblaste .Dezvoltarea dintelui H&E 1 Sistemul digestiv 3 2 1.

Parodon iu H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 4 1. 3. 4. 2. Dentin Cement Ligament Dentar Os Alveolar .

Parodon iu Sistemul digestiv .

Pulpa dentar H&E 1 2 Sistemul digestiv 3 Pulpa Dentar 1. Odontoblaste 3. Nuclei de celule conjunctive . Structuri Vasculare 2.

3. 2. Odontoblaste Structuri vasculare Substan fundamental Nucleu de fibroblast .Pulpa dentar H&E 1 4 2 3 Sistemul digestiv 1. 4.

Pulpa dentar H&E Sistemul digestiv .

musculara . Musculara este format din fibre musculare netede. . cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate.adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: .corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande.Tubul digestiv. cu excep ia cavit ii bucale.submucoasa .musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular.glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte. . Tunica extern prezentat de adventi ie sau seroas . peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: .mucoasa . .epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i Sistemul digestiv prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic . are un plan de organizare comun. .

Submucoasa 3. în alc tuirea lui intrând urm toarele patru tunici. Mucoasa (Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat i corion) 2.Esofagul H&E 1 Segmentul esofagogastro-intestinal este organizat dup un plan unic. de la exterior spre lumen: -extern -muscular -submucoas -mucoas Sistemul digestiv 2 3 1. Musculara .

Musculara mucoasei 4. Submucoasa cu glande esofagiene 5. Corion 3.Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2. Musculara .Esofagul Color. Van Gieson 1 2 Sistemul digestiv 5 4 3 1 .

Esofagul Color. Van Gieson Sistemul digestiv 1 1 ± glande esofagiene (acin mucos) .

Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Mucoasa 3 ± Corion 4 ± Musculara mucoasei .Esofagul (Mucoasa) H&E 1 4 3 Sistemul digestiv 2 1 .

Musculara) H&E Sistemul digestiv .Esofagul (Submucoasa.

Stomacul H&E 1 2 3 Sistemul digestiv 4 Este un organ musculo-glandular cavitar cu funtie de rezervor pentru alimente i digestie. asigurata de sucul gastric. Stomac 1 ± Epiteliu de suprafata 2 ± Cripte 3 ± Corion 4 ± Glande gastrice .

cu *celule acidofile intens colorate (a) *si celule bazofile palide (b) 2 ± Corion .Stomacul H& E b Sistemul digestiv 1 2 a 1 ± Glanda fundice.

Stomacul H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± Tunica musculara 2 ± Seroasa peritoneala .

Stomacul H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Submucoasa 2 ± Corion 3 ± Glande gastrice .

palide) 2 ± Cripta gastrica 3 ± Istmul glandei gastrice . vacuolate.Stomacul H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu de suprafata monomorf (celule cubocilindrice.

Musculara Se întinde de la pilor la valvula ileo-cecal . Pentru o mai buna definire a func iei respectiv a maririi suprafe ei de absorb ie s-au diferen iat structuri de tip particular: -valvule conivent -vilozit i intestinale -microvilozit i . La om are o lungime de 6-9m i are rol în func ia de digestie i absorb ie.Intestinul sub ire H& E 2 3 Sistemul digestiv 4 5 1 1 ± Vilozitati intestinale 2 ± Corion cu glande Lieberkuhn 3 ± Musculara mucoasei 4 ± Submucoasa 5 .

Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Corionul mucoasei cu glande Lieberkuhn 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Submucoasa .

Intestin sub ire .duoden H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Glande Brünner 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Glande Lieberkuhn .

Musculara mucoasei . limfocite 4 ± Celule caliciforme 5.Intestin sub ire H& E 3 Sistemul digestiv 1 2 4 5 1 ± Glande Lieberkuhn in corion 2 ± Epiteliu glandular 3 ± Celule conjunctive.

intern 2 ± longitudinal.Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 Musculara cu strat: 1 ± circular. extern .

Intestin sub ire H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Vilozitate intestinala 2 ± Epiteliu de acoperire cu enterocite si caliciforme 3 ± axul conjunctivo-vascular vilozitar .

De asemenea colonul nu mai prezint plicaturi. descendent i sigmoid. incluzând cecul cu apendicele. cu excep ie în por iunea rectal . canalul anal terminându-se prin orificiul anal. Sistemul digestiv . în parte iar pe de alt parte prin fermenta ie i putrefac ie sub ac iunea florei bacteriene abundente existente la acest nivel. cea de absorb ie se reduce în mare parte ceea ce explic dispari ia vilozit ilor cu persisten a îns a unor structuri cuticulare la polul apical al enterocitelor. Chiar dac la acest nivel nu se mai secret enzime digestia bolului alimentar continu prin ac iunea enzimelor provenite din intestinul sub ire. alte mijloace de m rire a suprafe ei. Aceste bacterii secreta vitamina B12 si K.Intestinul gros (colon) Se întinde de la valvula ileo-cecal . rectul. Alte func ii sunt cea de lubrefiere a bolului fecal ceea ce explic existenta într-un num r mai mare a glandelor secretoare de mucus. transvers. Are o structur u or modificat fa a de cea a intestinului sub ire raportat i la func iile acestui segment. colonul ascendent.

Mucicarmin 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa.Intestin gros (colon) Color.Musculara . corion cu glande Lieberkuhn 2 ± Submucoasa 3 .

Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 2 1 Musculara cu strat: 1 ± longitudinal. extern 2 ± circular. intern .

intern 2 ± Longitudinal. extern .Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 Musculara cu strat: 1 ± Circular.

Intestin gros (colon) H&E Sistemul digestiv 1 1 ± Mucoasa cu glande Lieberkuhn .

Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 3 1 ± Corion 2 ± Glande Lieberkhun (s.trvs) 3 ± Celule caliciforme .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 3 Sistemul digestiv 2 1 ± Mucoasa 2 ± Glanda Lieberkuhn 3 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E a 1 Sistemul digestiv b 2 1 ± Glande din mucoasa apendicelui cu celule caliciforme(a) si enterocite(b) 2 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa 2 ± Musculara 3 ± Infiltrat limfocitar .

Organe cu func ie secretorie ce sunt in legatur cu tractul digestiv si dierct sau implicit intervin in procesul de digestie respectiv absorb ie al alimentelor. respectiv absorb ie a alimetelor.Glande anexe ale tubului digestiv Sistemul digestiv Reprezint glandele ce intervin în procesul de digestie.ficatul . Astfel de forma iuni sunt: .glandele salivare .pancreasul .

Glande salivare .mixt H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini micsti ai glandei salivare 2 ± canaliculi intralobulari .

Semiluna Gianuzzi .Glande salivare H& E 4 1 Sistemul digestiv 3 2 1 ± Acini micsti 2 ± Acini serosi 3 ± Canalicul intralobular 4.

Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 4 3 5 1 ± Canal interlobular 2 ± Epiteliu bistratificat 3 ± Sept conjunctiv 4 ± Arteriole 5 ± Acini micsti .

Glande salivare H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare sectionate din diferite directii .

Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare striate (sect.obl.) ./trvs.

Ficat ± spa iul port H& E Sistemul digestiv 2 3 1 1 ± artera 2 ± vena 3 ± canal biliar .

Ficat H& E Sistemul digestiv 2 1 1 3 1 ± Canaliculi biliari 2 ± Artera 3 ± Cordoane de hepatocite .

Ficat H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± cordoane de hepatocite 2 ± capilare sinusoide (nucleii celulelor endoteliale) .

Ficat H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Lobul 2 ± Vena centrolobulara 3 ± Tesut conjunctiv perilobular .

Ficat Lobul hepatic Sistemul digestiv Vena centrolobular Spa iu port Acin hepatic .

E invelit de o capsula sub ire ce nu asigura o protec ie eficient organului. Sistemul digestiv 1 1 ± Acini pancreatici serosi Prezinta bazofilie subnuclear i acidofilie supranuclear .Pancreas H& E Este o gland mixt format dintr-o component exocrin i o alta endocrin . Stroma formeaz septe conjunctivo-vasculare care delimiteaz incomplet lobi i lobuli. organizat in acini. insular dispersat in marea mas a esutului exocrin.

Pancreas H& E 1 Sistemul digestiv 3 2 4 1 ± Acini pancreatici 2 ± Insule Langerhans 3 ± Adipocite 4 ± Septe conjunctive .

Pancreas H& E 2 Sistemul digestiv 1 2 3 4 1 ± Celule endocrine dispuse in cordoane 2 ± Nuclei ai celulelor endoteliale capilare 3 ± Adipocite 4 ± Acini sero-zimogeni .

laringe .bronhii segmentare .trahee .Sistemul respirator Sistemul respirator este constituit din: Pl mâni la nivelul c rora au loc schimburile gazoase propriu-zise C i respiratorii cu rol în transportul aerului: Sistemul respirator .faringe .bronhiola intralobular primar -bronhiola terminal -bronhiola respiratorie -ducte alveolare -saci alveolari -alveole pulmonare.bronhii lobare .extrapulmonare reprezentate de: . .fose nazale .intrapulmonare reprezentate de: .bronhii mari. .

Septe interalveolare .Pl mân H& E Diagnosticul histologic se pune pe aspectul dantelat al parenchimului pulmonar datorit alveolelor pulmonare i pe prezen a pachetului bronho-vascular format dintr-o bronhie sau bronhiol i un vas arterial. Alveole pulmonare 2. Saci alveolari 3. 2 Sistemul respirator 1 3 1.

Bronhiole respiratorii . mân Alveole pulmonare Vase sanguine Bronhiole 4.Pl mân H& E 1 Sistemul respirator 2 3 5 4 Pl 1. Bronhiole terminale 5. 2. 3.

Pl mân H& E 1 2 3 Sistemul respirator 4 5 1. Fibre musculare netede 2. Corion 3. Epiteliul bronhiolar 4. Infiltrat limfocitar . Bronhiol 5.

Pl mân H& E Sistemul respirator .

Pl mân H& E 1 2 7 3 7 4 6 5 1. 3. 2. Bronhiol intralobular Bronhiol terminal Bronhiol respiratorie Ducte alveolare 5. Vas de sânge 4 3 Sistemul respirator . Saci alveolari 6. Alveole 7. 4.

Cartilaj hialin . Bronhie 5. Mucoasa bronhiei(epit. Saci alveolari 3. Fibre musculare netede 7.Pl mân H& E 6 7 Sistemul respirator 1 2 4 3 5 Pachet bronhovascular 1. Alveole 4. Vas de sânge 2.+corion) 6.

C i respiratorii . Corion 4. Cartilaj hialin 3. Adventi ia 2. Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat Mucoasa .Trahee H& E Sistemul respirator 4 3 2 1 1.

calice .c ile excretoare intrarenale (tubul colector) C ile excretoare extrarenale.sistemul de filtrare al sângelui (corpusculul renal Malpighi) .sistemul de secre ie i excre ie al urinei (tubul urinifer) . .bazinet . reprezentate prin: .Sistemul urinar Sistemul urinar este format din: Sistemul urinar Rinichi care con ine: .ureter .vezica urinar .

podocite. Parenchimul este structuralizat în dou zone: corticla i medulara. Corticala este caracterizat prin prezen a corpusculilor renali Malpighi. caracterizat printr-un aspect striat longitudinal.Spa iul urinar reprezint spa iul dintre foi ele capsulei Bowman ± componenta epitelial a corpusculului renal Malpighi. celule sangvine. glomerulul renal. Corpusculul renal apare pe sec iune alc tuit dintr-o mas central de nuclei înconjurat de un spa iu optic vid. de aproximativ 200 Q diametru. capsula Bowman i o component vascular . Nucleii din centrul forma iunii apar in elementelor vasculare. care formeaz glomerulul renal: celule endoteliale din peretele capilar. cu o component epitelial . spa iul urinar. determinat de prezen a tubilor colectori i a structurilor vasculare Sistemul urinar C M . este mai bine reprezentat în zona medularei renale. Stroma conjunctiv . strom i parenchim Capsula este conjunctivo-fibroas . celule mesangiale.Rinichi H& E Diagnostic: Organ parenchimatos tubulo-vascular format din capsul . Medulara situat profund. forma iuni sferice.

Rinichi .corticala H& E Sistemul urinar .

medulara H& E Sistemul urinar .Rinichi .

3.Rinichi ± glomerulul renal H& E 1 Sistemul urinar 2 3 4 3 3D 1. 2. Spa iu urinar Glomerul vascular Sec iune prin tub contort distal Foita parietal a capsulei Bowman . 4.

Sistemul urinar .

Tub contort distal 3. Tub contort proximal 2.Rinichi H& E 1 Sistemul urinar 2 3 1 1. Corpuscul renal Malpighi .

Tub colector . Strom conjunctivo-vascular 2.Rinichi H& E Sistemul urinar 1 2 1.

Rinichi H& E Sistemul urinar 1 1. Tubi colectori .

1 Sistemul urinar 2 3 4 1.C i excretoare . musculara i adventi ia. Tunica mucoasei este format din uroteliu i corion. dispuse în dou straturi: intern longitudinal i extern circular. 3. Tunica muscular este format din fibre musculare netede. Uroteliu Corion Musculara Adventi ie . 2. 4.Ureterul H& E Diagnostic: Organ tubular. cu peretele format din trei tunici: mucoasa.

Uroteliu 2.C i excretoare . Corion 3.Ureterul H& E 1 2 Sistemul urinar 3 1. Musculara .

Glandele endocrine sunt organe parenchimatoase. din capsul . fie sub form de foliculi. Parenchimul este format din celule secretorii dispuse fie sub form de cordoane. Stroma este reprezentat de o bogat re ea de fibre de reticulin i capilare. învele te glanda la periferie. strom i parenchim.Sistemul endocrin Sistemul endocrin cuprinde sistemul endocrin difuz (SED) i glandele endocrine. Capsula este de natur conjunctivo-vascular . formate din punct de vedere morfologic. Sistemul endocrin Epifiza Hipofiza Tiroida Suprarenala .

Parenchimul glandular este format din dou tipuri celulare: celule mari. Nuclei de celule gliale Cordoane celulare Nuclei ai celulelor principale Vas sanguin . extracelulare. 1. palide i celule mici. 4. strom i parenchim.Epifiza H& E 1 3 Sistemul endocrin 4 2 Organ parenchimatos format din capsula. întunecate dispuse în cordoane i separate prin capilare de tip fenestrat. 2. eozinofile. 3. Prezen a unor forma iuni rotunde. reprezentând nisipul epifizar (calcosferit).

arcuate. . 1 Sistemul endocrin 3 4 1. Celule cromofile acidofile 4. hipofiza posterioar (neurohipofiza) i lobul intermediar (rudimentar la om). separate 2 de capilare sangvine de tip sinusoid. Celule cromofile bazofile Parenchimul adenohipofizei este format din cordoane celulare scurte. strom i parenchim. neregulate. Capilar 3. Cordoane celulare scurte (aspect de cuiburi) 2. celulele glandulare au aspect polimorf i policrom (cromofobe i cromofile acidofile i bazofile). Cuprinde trei lobi: .adenohipofiza. În structura cordoanelor.adenohipofiza H& E Diagnostic : Organ parenchimatos format din capsul .Hipofiza .

Vas de sânge 3. Nuclei de endoteliu capilar .Hipofiza ± lob intermediar H& E 1 Sistemul endocrin 3 2 1. Celule bazofile 2.

Neurohipofiza 2.Hipofiza ± lob intermediar/neurohipofiza H& E 2 Sistemul endocrin 1 1. Lob intermediar .

Nuclei de pituicit 2. Fibre nervoase amielinice .Hipofiza .neurohipofiza H& E 1 2 Sistemul endocrin În neurohipofiz predomin structura nervoas : fibre nervoase i celule nevroglice modificate (pituicite) 1.

Tiroida
H& E

5 2

Sistemul endocrin

4 1 3

Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din foliculi, cu dimensiuni diferite, delimita i de un epiteliu simplu cubo-cilindric ± epiteliu folicular i con inut omogen eozinofil ± coloidul tiroidian.

3D 1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Insule de celule foliculare 4. Coloid 5. Capsul Conjunctiv 6. Capsula conjunctiv

Foliculi tioidieni

Sistemul endocrin

Suprarenala
Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din cordoane celulare care se dispun diferit în corticosuprarenal i medulosuprarenal .
Sistemul endocrin

Corticosuprarenala: - subcapsular, cordoanele celulare sunt scurte i arcuate ± zona glomerular - intermediar, cordoanele celulare sunt bine eviden iate, paralele între ele i cu orientare perpendicular pe capsul ± zona fasciculat - profund, cordoanele celulare sunt dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri mici ± zona reticulat . Medulosuprarenala: - cordoane celulare dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri largi. Între cordoanele celulare sunt prezente capilare sangvine. Celulele glandulare au aspect polimorf i policrom.

Corticosuprarenala
H& E

1

2 3 4 3

Sistemul endocrin

1. Capsula 2. Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3. Capilare 4. Zona fasciculata cu spongiocite

Sistemul reproduc tor masculin
Aparatul genital masculin se compune din: Gonadele masculine sau testiculele
Sistemul reproduc tor

C ile spermatice de excre ie: a - intratesticulare reprezentate prin tubii drep i i rete testis. b - extratesticulare reprezentate prin epididim, canal deferent i canal ejaculator. Glandele anexe reprezentate prin: - prostat - vezicule seminale - glandele bulbouretrale (Cowper). Organul copulator sau penisul

Testiculul
H& E
Diagnostic Organ parenchimatos, cu structur tubular multipl (tubii seminiferi), lumenul acestor forma iuni fiind delimitat de un epiteliu pluristratificat i polimorf (epiteliul seminal); elementele celulare epiteliale sunt variate: celulele Sertoli (cu rol de nutri ie i suport) i celulele liniei seminale (spermatogonii, spermatocite primare i secundare, spermatide i spermatozoizi); dispersate printre tubii seminiferi se g sesc celulele intersti iale Leydig, structuri glandulare endocrine dispuse sub forme de gr mezi triunghiulare alc tuite din cordoane celulare scurte.

Sistemul reproduc tor

Tubi seminiferi 2. Insule de celule Leydig .Testiculul H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1.

Cozi de spermatozoizi 2. Spermatide . 6. Epiteliu pluristratificat i polimorf 7. Spermatocite de ord I. a tb.Testiculul H& E 1 Sistemul reproduc tor 4 2 3 5 7 8 6 9 1. Nuclei de spermatozoizi din tubii seminiferi 8. 3. propr. Spermatogonii seminifer 4. Tunica conj. Nucleu de celula Sertoli 5. Insule de celule intersti iale Leydig 9.

hipercelular . canalele excretorii sunt tapetate de un epiteliu simplu cilindric. cât i în stroma organului. atât în structura capsulei i a traveelor. având o strom bine reprezentat .Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 2 1. . Glande prostatice 2. exist o component semnificativ de musculatur neted . Strom conjunctivo muscular Diagnostic Organ parenchimatos musculo-glandular. festonat (în care sunt prezente frecvent forma iuni rotunde lamelar concentrice intens eozinofile ± simpexioni) delimitat de un epiteliu pseudostratificat. por iunea secretorie glandular (glande de tip tubulo-alveolar) se eviden iaz printr-un lumen larg.

Strom conjunctivo musculara .Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1. Glande prostatice 2. Simpexion 3.

Fibre musculare 3. Epiteliu pseudostratificat al glandelor prostatice 4. Strom conjunctiv 2. Celule epiteliale descuamate .Prostata H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 4 1.

Glande prostatice 2.Prostata H& E Sistemul reproduc tor 1 3 2 1. Simpexion 3. Strom conjunctivo musculara .

Sistemul reproduc tor .

Aparatul genital al femeii este format din: -Gonada feminin ± ovarul -Organele genitale interne ( uter. vagin) -Organele genitale externe Glanda mamar i placenta. atât datorit corela iei hipotalamo-hipofizare. datorit strânselor corela ii morfofunc ionale cu apartul genital feminin vor fi prezentate odat cu acesta. col uterin. .Sistemul reproduc tor feminin Sistemul reproduc tor Aparatul genital sau de reproducere al femeii este mult mai complex decât al b rbatului. cât i a modific rilor ciclice ale mucoasei uterine.

Adipocite .Glanda mamar în repaus H& E Sistemul reproduc tor 3 4 1 2 1. Strom func ional 3. Strom nefunc ional 4. Muguri de a teptare 2.

Ducte intralobulare 2. Strom nefunc ional cu septe .Glanda mamar H& E 5 Sistemul reproduc tor 2 3 1 4 1. Lobul mamar 4. Epiteliu simplu cubic ± strom nefunc ional 3.

Glanda mamar în lacta ie H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 1. Septe conjunctive . Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) 3. Secre ie lactata 2.

Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) . Secre ie lactata 2.Glanda mamar H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1.

Glanda mamara in lactatie H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1. Duct interlobar . Secre ie lactata 2.

Corticala Foliculi ovarieni primordiali Albugineea Epiteliu germinativ Stroma ovariana . 2.Ovar H& E 2 Sistemul reproduc tor 3 1 5 4 1. 4. 3. 5.

Epiteliu de suprafa Strom Folicul primordial Vas de sânge Folicul primar . 2. 3. 4.Ovar H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 5 4 1. 5.

Ovar corp galben .Ovar H& E Sistemul reproduc tor 1 1.

2. 3. Folicul secundar activat Ovocit I.Ovar H& E Sistemul reproduc tor 3 1 2 5 4 1. 5. 4. Zona pellucida Membrana granulosa Teaca intern .

4. Disc proliger Folicul matur Zona pellucida Ovocit Coroana radiat 1 . 5. 3. 2.Ovar ± folicul primar H& E Sistemul reproduc tor 3 4 5 2 1.

Antru 6.Ovar ± folicul secundar H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 6 7 4 5 1. Albuginee . Zona pellucida(ovocit) 5. 7. Folicul primar activat 2. Folicul secundar cavitar 3. Corona radiata 4. Epiteliu de spf.

Ovocit 4. Membrana granuloas . Teaca interna 2. Zona pellucida 5.Ovar ± folicul ter iar H& E 1 2 Sistemul reproduc tor 6 3 4 5 1. Antru cu lichid folicular 6. Disc proliger 3.

Ovar ± folicul ter iar H& E Sistemul reproduc tor .

Vase dilatate 2. esut conjunctiv lax .Ovar .medulara H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 1.

Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 3 2 1 1. Citotrofoblast (palid) 2. Ax conjunctivo-mezenchimatos . Sincitiotrofoblast 3.

Sincitiotrofoblast 3. Citotrofoblast 2. Ax conjunctivo-mezenchimatos .Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1 3 1.

Ax conjunctivo-vascular 3. Vilozit i coriale .Placenta la termen H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 3 3 2 1. Sinci io-trofoblast 2.

Uter H& E Sistemul reproduc tor 1 2 3 1. Miometru 2. Endometru cu glande uterine . Vas de sânge 3.

Miometru Seroasa Vas de sânge Endometru cu glande uterine . 2. 4.Uter H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 3 4 1. 3.

Miometru . Endomtru cu glande uterine 3.Uter H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1. Cavitatea uterin 2.

mucoasa olfactiv .scoar a cerebral Segmentul periferic numit i exteroceptor se g se te situat în forma iuni anatomice complexe care constituie organele de sim . Organe de sim .mugurele gustativ -ochiul i urechea.central .tegumentul .receptorul .intermediar ± de conducere . Se individualizeaz urm toarele organe de sim : .Organe de sim Organele de sim sunt sisteme func ionale constituite din trei segmente: .periferic .

Descemet .Epiteliul posterior 5.Membrana bazala anter.Membrana bazala poster.Epiteliul anterior 2. Bowman 3.Substanta proprie a corneei 4.Corneea H& E 1 2 Organe de sim 3 4 5 1.

Nuclei alungiti de fibrocite .Corneea H& E Organe de sim 1 1.

Strat plexiform intern 2. Mb.Retina H& E 8 Organe de sim 1 2 3 4 5 6 7 9 3D 1.Strat nuclear intern al neuronilor bipolari .Strat nuclear extern 8.Strat plexiform extern 9. Stratul celulelor multipolare 3. limitant posterioar 5.Membrana limitanta externa 7. Stratul fibrelor nervului optic 4.Stratul cu conuri si bastonase 6.

Organe de sim .

Celule cu bastona e i conuri Organe de sim .

Epidermul . Strat cheratinizat cu traiectul glandei sudoripare 7. 2. 4. Strat granulos 6.Tegument H& E 3 2 Organe de sim 1 3 7 6 4 5 1. Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5. 3.

Tegument H& E Organe de sim .

2. Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5.Tegument H& E 1 3 3 2 Organe de sim 4 7 5 6 1. Strat granulos 6. 3. 4. Strat cornos cu traiectul glandei sudoripare .

Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 1. Corpuscul Vater Pacini .

2. 4. 3.Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 3 2 4 1. Capsula conjunctiv Lamele concentrice de fibre Nuclei alungiti de fibrocite Arter .

INDEX Adenohipofiza Anexe ale tb. Digestiv Aorta Apendice Arter elastic Arter muscular Bazofil Buza Cartilaj elastic Cartilaj fibros Cartilaj hialin C i respiratorii Conjunctiv aponevrotic Conjunctiv elastic Conjunctiv lax Conjunctiv mucos Conjunctiv pigmentar Conjunctiv reticular Conjunctiv tendinos Corneea Corticosuprarenala Dezvoltarea dintelui Dinte Duoden Endocrin Eozinofil Epifiza Epiteliu cilindric Epiteliu de suprafa a Epiteliu glandular Epiteliu multistratificat Epiteliu pavimentos .

Intestin gros Intestin sub ire Limba Limfocit Limfoganglion M duva spin rii M duva hematoformatoare Monocit Muschi cardiac Muschi neted Muschi striat Nerv Neurohipofiza Neutrofil Organe de sim Organe limfoide Os compact Os spongios Osificare endocondral .INDEX Epiteliu special Epiteliu unistratificat Epitleiu pseudostratificat Eritocit Esofag Exocrin Fibre mielinice Ficat Ganglion spinal Glanda mamar Glanda salivar Glomerul renal Hipofiza L.I.

Mascuin Parodon iu Sistemul vascular Placenta Splina Pl mân Stomac Prostata Suprarenala Pulpa dentar Tegument Reticulocit Testicul Retina Timus Rinichi Tiroida Sângele Trahee Scoar a cerebeloas Trombocit Scoar a cerebral Tubul digestiv Sistem endocrin . Feminin Ovar Pachet vasculo-nervos Sistem respirator Sistem urinar Pancreas Sistemul digestiv Papile gustative Sistemul reprod.INDEX Sistem reprod.

INDEX esut adipos alb esut adipos brun esut cartilaginos esut conjunctiv esut epitelial esut muscular esut nervos esut osos esut sanguin Ureter Uroteliu Uter Vater Pacini Ven .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful