P. 1
Atlas de Histologie

Atlas de Histologie

|Views: 6,116|Likes:
Published by simovolo

More info:

Published by: simovolo on Jun 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/05/2016

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN

ENTER

Autori: Prof. Dr. Monica Toader Radu Prof. Dr. Maria Elena Gocan Conf. Dr. Mure an Dorel Viorel ef lucr. Dr.Mariana M rginean lucr. Dr.Mariana ef lucr. Dr. Maria Cri an lucr. ef lucr. Dr. Carmen Mihu lucr. ef lucr. Dr. Alina Pântea lucr. As. Univ. Dr. Carmen Melincovici As. Univ. Dr. Anne-Marie Chindri AnneGrafic , design & coordonare technic : Akos Z. Szabo (MG II)
EDITAT DE:

CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN
UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA Copyright © 2003, Catedra de Histologie Umana, UMF Cluj Napoca Toate drepturile asupra acestei edi ii apar in exclusiv Catedrei de Histologie, UMF Cluj Napoca Nici o parte din acest CD-Rom nu poate fi reprodus sub nici o form sau stocat într-o baz de date f r permisiunea prealabil scris a Catedrei.

Acest atlas cuprinde imaginile de microscopie optic ale unor esuturi i organe în colora iile uzuale folosite în laboratoarele de histologie i histopatologie, histopatologie, precum i imagini bi si tridimensionale, menite sa creeze o imagine clar asupra obiectului histologiei. histologiei. Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite m rimi (6x, 10x, 16x, 20x, 40x), iar imaginile ob inute au fost e alonate pe capitole, 10x, 16x, 20x, 40x), care reprezint obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, Generale. microfotografiile cuprind atât imagini de ansamblu, cât i de detaliu ale cuprind preparatelor. preparatelor. Imaginile sunt înso ite de un text explicativ, concis care u ureaz în elegerea structurilor prezentate. În acela i timp atlasul ofer prezentate. posibilitatea unui exerci iu de diagnostic prin faptul c , acelea i imagini pot fi studiate i f r legend existând i posibilitatea de a etala cuno tin ele i existând prin teste recapitulative. recapitulative. Acest atlas a fost realizat dup preparatele microscopice din colec ia didactic a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleia i catedre utilizându-se tehnicile histologice obi nuite i utilizândudiferite colora ii: hematoxilin -eozin , hematoxilin feric , Sudan III, ii: rezorcin fuxin Weigert, orcein , impregn ri cu azotat de Ag, albastru de toluidin , acid osmic, albastru de metil. metil. Imaginile prezentate în acest atlas constituie un îndrum tor pentru lucr rile practice de Histologie destinat studen ilor de la Medicin General , Stomatologie i Colegii, precum i cercet torilor interesa i de aspecte de anatomie microscopic .

esuturi epiteliale esuturi conjunctive esutul sanguin esuturile musculare Sistemul vascular esutul nervos Sistemul nervos Organe limfoide

Sistemul digestiv Sistemul respirator Sistemul excretor Glande endocrine

Sistemul reproductiv feminin

Sistemul reproductiv mascul Organe de sim

esuturi epiteliale
esuturi epiteliale de suprafa
esuturile epiteliale sunt alc tuite predominant din celule. Sunt structuri avasculare. Celulele se g sesc în raport de contact i sunt solidarizate prin mijloace stabile de fixare i/sau printr-o cantitate redus de substan intercelular , substan a de ciment.

Epitelii glandulare

Epitelii senzoriale

esuturi epiteliale de suprafa

Epiteliu unistratificat
esuturi epiteliale

Epiteliu multistratificat

Epiteli de tip particular

Epiteliile de înveli sunt formate din celule ordonat aranjate i dispuse pe o membran bazal . Caracterul de epiteliu unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se stabile te dup num rul rândurilor de celule.

cilindric sau pseudo. cubic.Epiteliu unistratificat (simplu) Pavimentos Epiteliul unistratificat sau simplu este reprezentat printrun singur rând de celule. iar dup forma celulelor.stratificat. acest epiteliu poate fi pavimentos. esuturi epiteliale Cilindric Pseudostratificat .

esuturi epiteliale 3D + . având aspectul de pietre de pavaj v zute de sus.Epiteliu unistratificat pavimentos Impregnat cu azotat de argint Epiteliul simplu pavimentos este format dintr-un singur rând de celule turtite apicobazal. dispuse pe o membran bazal .

esuturi epiteliale 3D .

esuturi epiteliale Epiteliu pavimentos simplu Epiteliu pavimentos simplu Endoteliul vascular .

acest epiteliu poate fi pavimentos. esuturi epiteliale 1 2 3 3D 1. Enterocite 2. cilindric (H&E mucicarmin).Epiteliu unistratificat cilindric H&E Epiteliul unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. cubic sau H&E. Axul vilozitatii cu esut conjunctiv 3. iar dup forma celulelor. Celule mucipare + .

esuturi epiteliale .

Epiteliu unistratificat cilindric esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale 3D . Între aceste dou tipuri extreme . nucleola i. Forma celulelor din rândul superficial determin tipul epiteliului: cilindric sau pavimentos. eucromi. hipercromi. condensa i. acesta din urm putând fi keratinizat sau nekeratinizat. Nucleii din acela i rând sunt similari ca form . Celulele keratinizate au citoplasma omogen eozinofil . m rime i structur . uneori în mitoz . Se disting diferen e structurale între nucleii din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ.Epiteliu multistratif icat Pavimentos cheratinizat Epiteliu pluristratificat se caracterizeaz prin prezen a mai multor rânduri de celule. nucleul picnotic sau absent. în timp ce nucleii superficiali sunt mai mici. adesea picnotici. se g sesc aspecte nucleare intermediare.

Strat bazal 2.Epiteliu pavimentos cheratinizat H&E Este forma cea mai frecvent i rezistent de eptelii. fiind specializat pe func ia de protec ie. Nuclei 4. Strat cornos . Este format din trei straturi. Strat spinos 3. 4 esuturi epiteliale 3 1 2 + 1.

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

Epiteliu de tip particular Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat esuturi epiteliale Uroteliul .

determin situarea nucleilor la în l imi diferite. dar inegale ca în l ime. Cili . Nuclei aparent stratifica i 2. În l imea diferit a celulelor.Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat H&E 2 3 Este un tip particular de epiteliu simplu cilindric. format din celule dispuse pe membrana bazal . creind un fals aspect de stratificare esuturi epiteliale 1 + 1. Celule mucipare 3.

esuturi epiteliale 3D .

Celule caliciforme esuturi epiteliale .

Epiteliu pseudostratificat cilindic ciliat esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale 4 2 3 1.Uroteliul H&E Este un epiteliu stratificat de tip particular. strat intermediar. Celule în rachet 4. Con in trei straturi de celule: strat bazal. cu mai multe rânduri de celule alungite. Celule bazale 3. Membrana bazal 2. Celule turtite în umbrel 1 + . cu polul apical dilatat ´in rachet ´ i strat superficial format din celule aplatizate ³în umbrel ´. cu celule cubice.

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale glandulare Exocrine esuturi epiteliale Epiteliile glandulare sunt alc tuite din celule foarte specializate. Endocrine . care au capacitatea de secre ie-excre ie.

.esuturi epiteliale glandulare exocrine Glanda Tubular simpl Tubulara simpla esuturi epiteliale Glanda Alveolar simpl Glanda Acinoas Tubulo-acinoas compus -mixt Glanda Tubulo-acinoas Mixt compus -seroas Pentru epiteliile glandulare exocrine este caracteristic prezen a canalului excretor.i secre iile la suprafata pielii sau in unele cavit i. acestea v rsându.

acestea v rsându.esuturi epiteliale endocrine esuturi epiteliale Epiteliu Glandular Pentru epiteliile glandulare endocrine este Endocrin disp.i secre iile direct în sânge sau în alte lichide ale organismului. . în cordoane caracteristic absenta Corticosuprarenala Epiteliu Glandular Dispus în foliculi Tiroida unui canal excretor.

Gland tubular simpl H&E Celule epiteliale înalte. dispuse într-un singur rând pe membrana bazal . cilindrice. Lumen 2. tubular (ex. glanda Lieberkuhn). esuturi epiteliale 2 1 3D 1. delimitând un lumen filiform.. Epiteliu glandular + .

esuturi epiteliale

esuturi epiteliale

Duct Unit. secretorie

Gland alveolar
H&E
Este format din corpul i gâtul glandei. Stratul bazal al glandei con ine celule active metabolic, dispuse întrun singur rând pe membrana bazal . Restul glandei con ine celule poliedrice, clare.

esuturi epiteliale

2

1

3
3D 1. Celule cu citoplasma vacuolara 2. Folicul pilos 3. Fibre musculare scheletale striate sectionate transversal

+

esuturi epiteliale

Glanda tubulo-acinoas Organe parenchimatoase, formate din celule dispuse sub form de acini secretori i canalicule excretoare. Acinii sero i sunt mici, forma i din celule înalte, care delimiteaz un lumen îngust. Nucleul sferic, este dispus central, iar citoplasma celulelor este bazofil , având un aspect granular (ex. glanda parotid ). Acinii muco i sunt mai mari decât cei sero i, sunt forma i din celule mai scunde, care delimiteaz un lumen mai larg. Nucleii hipercromi sunt dispu i bazal, iar citoplasma este clar , vacuolar (ex. glanda submandibular ). Acinii mic ti sunt cei mai mari, de form sferic , alungit sau neregulat . Au lumenul delimitat de celule clare, vacuolare (mucoase). Între celulele mucoase i membrana bazal se intercaleaz 1-3 celule seroase, cu citoplasma întunecat , având form semilunar (semilunele Gianuzzi (ex. glanda submandibular ). Canalele semilunele Gianuzzi) excretorii caracterizeaz glandele exocrine. Dispuse intralobular, în plin parenchim, sau extralobular, în strom , sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice, formând un epiteliu unistratificat, pseudostratificat sau bistratificat, dispuse pe o membran bazal .

esuturi epiteliale

Gland seroas
H&E
Con ine acini sero i cu dimensiuni mai mici în raport cu ceilalti cu un lumen îngust i produs de secre ie fluid. Celule mari, citoplasma întunecat , granular , nuclei mari eucromi nucleola i.

esuturi epiteliale

2 1

3D

1. Canal excretor 2. Canale excretorii intralobulare

Prezint acini numero i de forme diferite cu dou feluri de celule mucoase i seroase.Gland mixt Este caracteristic secre ia mixt exoendocrin . unul exocrin i unul endocrin. realizat fie de aceea i celul fie de dou esutri distincte. esuturi epiteliale Submandibular 3D .

Acini glandulari mic ti .esut epitelial glandular mixt H&E esuturi epiteliale 1 1.

Canale excretoare intralobulare 3. Acini glandulari mucosi 2.esut epitelial glandular H&E 1 esuturi epiteliale 3 2 1. Acini micsti cu semiluna Gianuzzi .

Organizarea histologic a glandelor exocrine esuturi epiteliale ACINI Seromucos Mucos Seros .

esut glandular endocrin . Capilare 4. Zona fasciculata cu spongiocite esuturi epiteliale + . Capsula 2.corticosuprarenala H&E 1 2 3 4 3 1. Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3.

esuturi epiteliale Zona fasciculat a CSR .

Capsula conjunctiv . Coloid 5. Celule foliculare 3.esut glandular endocrin . Capilare perifoliculare 4.Tiroida H&E 5 2 esuturi epiteliale 4 1 3 + 1. Foliculi tiroidieni 2.

Celule foliculare 3. Capilare perifoliculare 5.5 esuturi epiteliale 4 3 2 1 1. Coloid . Celule foliculare într-o sec iune tangen ial 4. Foliculi tiroidieni 2.

dur . elastic elastic). denumite i esuturi de leg tur i suport. Dup consisten a substan ei fundamentale deosebim: esuturi conjunctive cu substan a fundamental moale sau semivâscoas lax (ex. osoase mineralizat ( esuturile osoase). esuturi conjunctive . reprezint un grup heterogen de esuturi cu origine comun mezodermo-mezenchimal fiind alc tuite din 3 componente: celule. esutul conjunctiv lax). Dup componenta structural care predomin esuturile conjunctive se împart în: esuturi conjunctive în care toate cele trei componente sunt în propor ii egale ( esutul conjunctiv lax). Dup varia iile cantitative i calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere morfologic mai multe tipuri de esuturi conjunctive. substan fundamental i fibre. pigmentar) tendinos esuturi conjunctive în care predomin fibrele ( esutul tendinos. esuturi conjunctive în care predomin celulele ( esutul reticular. adipos pigmentar i reticular adipos. esuturile cartilaginoase) i esuturi conjunctive cu substan a fundamental rigid .esuturi conjunctive esuturile conjunctive. esuturi conjunctive cu substan fundamental solid dar elastic (ex. Din punct de vedere histogenetic se împart în esuturi conjunctive de tranzi ie i embrionare i esuturi conjunctive permanente sau adulte. aponevrotic.

esuturi conjunctive esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv mucos lax tendinos aponevrotic elastic reticular pigmentar adipos cartilaginos osos esuturi conjunctive .

esutul conjunctiv mucos
H&E
esutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substan fundamental relativ abundent i bazofil .

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Celule de tip fibroblastic 2. Substan a fundamentala abundenta (bazofila)

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv lax
H&E
Reprezint prototipul de esut conjunctiv având o dispozi ie ubicvitar în organism. Substan a fundamental este abundent , celulele sunt situate relativ distan at, iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formeaz o re ea neregulat .

2
esuturi conjunctive

1

+

1. Fibre colagene 2. Nucleii celulelor conjunctive

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv tendinos
H&E
Reprezint un esut conjunctiv dens, ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. Este caracteristic dispozi ia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni).

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Fibre colagene 2. Sept conjunctivo-vascular

esuturi conjunctive

.esutul conjunctiv aponevrotic esuturi conjunctive esutul aponevrotic. dar perpendicular pe fibrele planului supra sau subjacent. Celulele conjunctive sunt comprimate între cele dou planuri fibroase. reprezint de asemenea un esut conjunctiv dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele într-un plan.

Fibre elastice sectionate transversal ± ligamentul galben .esutul conjunctiv elastic Colora ie rezorcin fuxin Weigert Reprezint o varietate de esut conjunctiv în care predomin fibrele elastice. Fibrele elastice sec ionate transversal se eviden iaz în albastru violet cu rezorcin fuxin Weigert sau c r miziu cu orcein . esuturi conjunctive 1 1.

MEDIA AORTEI color. cu orcein esuturi conjunctive 1 1 .Lamele elastice concentrice .

Zona medular a limfoganglionului 2.esutul conjunctiv reticular H&E 3 esuturi conjunctive 1 2 + 1. esutul reticular formeaz stroma organelor limfo . Vase Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat i cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozeaz cu prelungirile celulelor învecinate care împreun cu fibrele de reticulin formeaz o re ea tridimensional .i hematopoetice. Celule reticulare 3. .

esuturi conjunctive 1 1 .Celule reticulare din medulara limfoganglionului .

esutul conjunctiv pigmentar Se eviden iaz prin pigmentul melanic con inut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea. esuturi conjunctive 1 1. Celule cu pigment în citoplasma .

esuturi conjunctive .

E. Pentru a eviden ia gr simea se face colora ie cu Sudan III în care gr simea apare colorat galben portocaliu. este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipo i) solidarizate prin esut conjunctiv. nucleul i citoplasma fiind împins la periferie de vacuola de gr sime ( esut adipos univacuolar)..esutul conjunctiv adipos alb H&E esutul adipos. Septe conjunctive . Adipocite cu citoplasma univacuolar 2. Nucleu periferic 3. Celula adipoas are un aspect de inel cu pecete în colora ia H. 2 esuturi conjunctive 3 1 + 1.

Nucleu periferic .1 esuturi conjunctive esut adipos alb col.H&E 1.

Sudan III + hematoxilin 1 ± celul univacuolar 2 ± sept conjunctiv .esuturi conjunctive 1 2 + esut adipos alb col.

esuturi conjunctive .

ce confer astfel esuturilor o rezisten elastic i mecanic .esutul cartilaginos Hialin esuturi conjunctive Elastic Fibros Sunt esturi conjunctive adulte. . dar elastic . Sunt esuturi ordonate în care predomin substan a fundamental dur .

Celule cartilaginoase 2.esutul cartilaginos hialin H&E 1 esuturi conjunctive 2 3 + 1. Matrice teritorial 3. Pericondru .

esuturi conjunctive .

esutul cartilaginos elastic Rezorcin -Fuxin Weigert esuturi conjunctive 1 2 + 1. Fibre elastice din pericondru . Fibre elastice 2.

esuturi conjunctive .

Celule cartilaginoase 2. Fibre colagen .esutul cartilaginos fibros H&E esuturi conjunctive 2 1 + 1.

esuturi conjunctive .

esuturi conjunctive .

lefuit Compact Osificare endocondral .esutul osos esutul osos este un esut adaptat pentru func ia de suport i protec ie. Este un esut ordonat cu predominen a substan ei fundamentale mineralizate conferindu-i duritate i rigiditate Spongios esutul osos Compact.

M duv hematogen cu multe adipocite . Osteoblaste 4.esutul osos spongios H&E 1 esutul osos 3 4 2 + 1. Travee osoase 2. Osteocite în osteoplaste 3.

esutul osos .

Osteoplaste si canalicule osoase + .lefuit Montat in balsam de Canada esutul osos 3 2 1 1. Canal Havers 3. Sistem Havers 2.esutul osos compact.

esutul osos .

Osteocite în osteoplaste 4. Canal Volkman 3.esutul osos compact H&E 1 esutul osos 4 2 3 1. Canale Havers 2. Substan a fundamentala eozinofila (colagen) + .

esutul osos .

subperiostic esutul osos Canale Sistem interhaversian Sistem lamelar intern .Os compact Sistem lamelar extern .perimedular .

Osteon Lamel osoas esutul osos Osteoplast .

Osificarea endocondral H&E esutul osos I III II IV .

esutul osos 1 I 1. Zona de cartilagiu hialin hiperplazic i seriat .

1 esutul osos 2 II 1 ± Zona de cartilaj hipertrofic i calcificat 2 ± Zona de eroziune .

1 2 esutul osos 3 II . Zona de osteoid . Cartilaj hipertrofic si calcificat 2. Zona de eroziune 3.III 1.

2 esutul osos 1 2 1 III Zona de osteoid 1 .travee de cartilaj calcificat .(bazofil) 2 .osteoid colorat (eozinofil) .

osteocite în osteoplaste 3 .osteoblaste la periferie 4. esut medular 1 . Zona de esut osos Travee osoase 2 .2 4 esutul osos 2 3 IV 1.

esutul osos OSIFICAREA .

trombocitar . reticulocit. Seria eritrocitar este reprezentat de: pronormoblast. Popula ia celular a parenchimului este reprezentat de celule tinere. metamielocit. Seria granulocitar este reprezentat de: mieloblast. bazofile). megacariocitul. precursor al pl cu elor sanguine. doar în colora ia May-Grunwald Giemsa. inelar. Printre elementele parenchimului se eviden iaz celule adipoase izolate sau grupate i vase sanguine. granulocitar . promielocit. bazofile în diferite stadii de evolu ie. mielocit. hematie. În colora ia H. esutul sanguin . Parenchimul medular este bogat în celule i mascheaz stroma reticulinic . normoblast oxifil. granulocitele segmentate (neutrofile.esutul sanguin i hematopoieza Este principalul organ hematoformator situat în cavit ile osoase.E. normoblast policromatofil. hipercrom. eozinofile. nucleu voluminos. normoblast bazofil. reprezentând precursorii celulelor din seria eritroblastic . se poate recunoa te datorit dimensiunilor mari i aspectului caracteristic: citoplasm acidofil . cu contur neregulat (nucleu înmugurit). Celulele nu se pot identifica în hematoxilin -eozin . granulocitul nesegmentat. limfocitar i monocitar .

. esutul sanguin prezint trei compartimente: compartimentul central (organe hematoformatoare). caracterizat printr-o substan fundamental lichid . suspendate în acest lichid complex. plasma sanguin (reprezint 55% din volumul total al sângelui i care îi confer particularitatea de esut în faz fluid ) i din elemente figurate (celulele sanguine) care reprezint 45% din volumul sanguin. compartimentul periferic (sângele circulant) i compartimentul tisular (sângele din esuturi).esutul sanguin i hematopoieza M duva ro ie hematoformatoare esutul sanguin Sângele Sângele reprezint un tip particular de esut conjunctiv.

Celule adipoase 3. Nuclei ai celulelor seriei mieloide . Megacariocit 2.M duva ro ie hematoformatoare H&E 3 esutul sanguin 1 2 1.

esutul sanguin .

Sângele Hematii Neutrofile esutul sanguin Monocite Eozinofile Bazofile Reticulocite Trombocite Limfocite .

anucleate. esutul sanguin . Apar ca structuri rotunde.Eritrocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Eritrocitele sunt r spândite uniform pe toat lama i reprezint popula ia celular predominent . de m rimi aproximativ egale colorate în rozportocaliu.

uniform repartizate i colorate în rozviolet.PMN Neutrofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Diametrul este cuprins între 10-14 microni. esutul sanguin . Citoplasma con ine granula ii fine egale ca fom i m rime. Nucleul este puternic segmentat fiind format din 3-5 lobi uni i prin filamente fine de cromatin .

esutul sanguin . Nucleul este bilobat. colorate în ro uc r miziu. cei doi lobi fiind uni i printr-un filament fin ceea ce îi confer aspectul de ³desag ´. uniform repartizate.PMN Eozinofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au diametrul cuprins între 12-17 microni. Citoplasma con ine granula ii mari egale ca form i m rime.

adeseori au form caracteristic de ³trefl ´. Granula iile din citoplasm sunt inegale ca form i m rime i inegal repartizate mascând de multe ori nucleul. esutul sanguin . în num r de 2-4. Aspectul nucleului este mai pu in lobat deoarece lobii. nu sunt complet separa i între ei.PMN Bazofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprinse între 8-10 microni. Sunt colorate în violet întunecat.

situat central sau excentric i are un aspect intens cromatic. pu in abundent are un aspect palid bazofil.Limfocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprine între 7-15 microni. Citoplasma. Nucleul este sferic. În ea se pot eviden ia granula ii fine. esutul sanguin . azurofile.

azurofile. greu vizibile. esutul sanguin + . reniform . dar poate fi i rotund . cromatina fiind dispus în blocuri fine. Con ine granula ii fine. Forma este ovoid . Este mai palid colorat decât la limfocit.Monocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Prezint cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. Citoplasma. mai abundent decât a limfocitului are o culoare albastr -cenu ie.

esutul sanguin .

pân la 90% în anemii tratate corect. de 7-10 microni. Num rul lor poate cre te foarte mult. esutul sanguin . care prezint deja lipsa nucleului. anemie regenerativ .Reticulocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Numit i eritrocit imatur.05-2% de hematii. În sângele periferic se g se te în propor ie de 0. reticulocitoza confirmând eficacitatea tratamentului.

Au dimensiuni reduse. În structura lor se distinge o zon central ± cromomerul. cu margini rotunjite.Trombocite ± Placute sanguine Coloratie May-Grunwald-Giemsa Pe frotiu sunt r spândite în grupuri printre celelalte elemente figurate. Prezint o form ovoid . 24 microni. de aspect azurofil. colorat violet i o zon periferic ± hialomerul. esutul sanguin .

esutul sanguin

TABLOU SANGUIN Colora ie May-Grunwald-Giemsa

esutul sanguin

esutul sanguin

Limfocit

esuturile musculare esut muscular striat scheletal
esuturile musculare

esut muscular neted (miocite netede) netede) esut muscular striat cardiac (miocite cardiace)

esuturile musculare sunt formate din celule. Sunt esuturi specializate pentru func ia de contractilitate, astfel încât celulele sufer un proces de adaptare func ional , în sensul alungirii lor i ca urmare sunt denumite fibre musculare. De asemenea au organite specifice contrac iei, miofibrilele. Fibrele musculare sunt asociate cu esut conjunctiv, care le solidarizeaz i le asigur vasculariza ia.

esut muscular striat scheletal
Extermit ile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Nucleii sunt numero i, situa i sub sarcolem . Caracterul esen ial este dubla stria ie a acestor fibre: una longitudinal , determinat de prezen a miofibrilelor, orientate longitudinal, alta transversal , determinat de alternan a regulat de discuri clare i intunecate.

esuturile musculare

+
Sec iune longitudinal

+
Sec iune transversal

esut muscular striat scheletal
Hematoxilin feric Heidenheim

esuturile musculare

1 2

1. Fibre musculare cilindrice 2. Miofibrile striate: discuri întunecate i discuri clare

esuturile musculare .

esut muscular striat scheletal H&E 1 2 esuturile musculare 3 + 1. Nuclei periferici . Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3. Septe conjunctivo-vasculare 2.

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

intens eozinofil . nucleul este unic. care este întotdeauna înconjurat de o citoplasm bine vizibil . Nucleii fibrelor musculare 3.esut muscular neted H&E Are o form alungit . situat central. Fibra muscular neted prezint un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în form de bastona ). Nucleii esutului conjunctiv . fusiform . Fibre musculare netede în fascicole 2. esuturile musculare 1 2 3 + 1.

esuturile musculare .

esuturile musculare .

similar cu cea a fibrei musculare striate scheletale îns nucleul este unic. .esut muscular cardiac + esuturile musculare + + + Prezint o dubl stria ie. reprezentate de asocieri de jonc iuni intercelulare. situat central. Extremit ile acestor fibre sunt ramificate i legate în sens longitudinal prin discuri intercalare. Intersti iul conjunctivovascular dintre fibrele cardiace este abundent.

longit. Fibre musculare cu extremitati ramificate 2. esuturile musculare 2 1 1.esut muscular cardiac Hematoxilin feric Heidenheim ± sec . Miofibrile striate .

esut muscular cardiac H&E ±sec iune longitudinal - esuturile musculare 3 2 1 1. Fibra muscular cardiac 2. Intersti iu conjunctivo-vascular 3. Nucleul fibrei musculare .

Capilare 2. transversal . Fibre musculare cardiace ± sec .esut muscular cardiac H&E ±sec iune transversal - esuturile musculare 1 1 2 1.

esut muscular cardiac Albastru de toluidin ± sec . Capilare 2. longit. 1 2 esuturile musculare 2 1 1. Discuri intercalare .

vene ± care readuc sângele la inim i capilare ± la nivelul c rora au loc schimburile dintre sânge i esuturi i formeaz re ele. Media conjunctiv sau conjunctivo-muscular este sub ire. Arteriolele reprezint un tip particular de artere mici al c ror perete are grosimea dubl fa de diametrul lumenului. alc tuit dintr-o serie de conducte: artere . mijlocie (media) i extern (adventi ia). Capilarele sunt conducte care au diametrul variabil. Arterele sunt structuri tubulare cu perete gros. delimitat de endoteliu i perete sub ire asem n tor ca structur venelor. mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivo-fibroas .care conduc sângele de la inim spre organe. Vasele limfatice la fel ca i cele sanguine au lumenul variabil. iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . bine structuralizat în trei tunici: intern (intima). Venele sunt vase de calibru variabil ± vene mari. Dup calibru i structur se clasific în artere mari sau elastice (aorta). lumenul fiind delimitat de endoteliu. artere medii sau musculare i arteriole. sub iri. Sistemul vascular .Sistemul vascular Sistemul vascular este un sistem tubular închis.

Sistemul vascular Arterele mari sau de tip elastic Sistemul vascular Arterele de calibru mediu sau de tip mus Venele Pachet vasculo-nervos vasculo- .

Strat subendotelial .Limitanta elastica interna 2.Arterele mari sau de tip elastic . Media: fibre musculare netede. dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate. Adventitia: fibre colagene In tunica medie predomin fibrele elastice grupate în lamele. respectiv brun cu orcein . esutul de leg tur între lamelele elastice este format din elemente conjunctive i musculare. . Intima: -Endoteliu . lamele elastice refringente 3. fenestrate care se coloreaz în violet cu rezorcin fuxin .Aorta H&E 3 Sistemul vascular 2 1 1.

Media: fibre musculare netede. Adventitia: fibre colagene .2 Sistemul vascular 1 1. lamele elastice refringente 2.

Coloratie Orceina 1. Lamele elastice .Sistemul vascular 1 Aorta .

Sistemul vascular .

Sistemul vascular 1 Aorta .Coloratie resorcina fuxina Weigert .

Sistemul vascular .

Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. între care exist esut conjunctiv de leg tur . Caracteristic acestor artere este prezen a între intim i medie a limitantei elastice interne bine reprezentat sub forma unei benzi ondulate. Media: fibre muscularenetede. str lucitoare 1 Sistemul vascular 2 3 1. fibrocite 3.Artera muscular rtera H&E In tunica medie predomin fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice. Adventitia: fibre colagene. nuclei fibrocite .

Media: fibre muscularenetede. Adventitia: fibre colagene. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2.Sistemul vascular 2 1 3 1. nuclei fibrocite . fibrocite 3.

Endoteliu 2.fibre musculare netede . Media conjunctiv sau conjunctivomuscular este sub ire.esut conjunctiv Adventi ia 3. mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivofibroas .Vena H&E Vase de calibru variabil ± vene mari. Media . Fibre colagene sectionate transversal 4. 1 Sistemul vascular 2 4 3 1. iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . Fibrocite .

2 1 Sistemul vascular 3 Vena-H&E 1. Adventi ie . Media 3. Nucleii endoteliului din intim 2.

Sistemul vascular Ven .

Arteriola 2. Nerv . Vas limfatic 4. Venula 3.Pachet vasculo-nervos vasculoH&E 2 Sistemul vascular 4 1 2 3 1.

.

veziculos. s rac în cromatin i prezint un nucleol bine vizibil. Celulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în colora ia H. Teaca de mielin se eviden iaz în colora ia cu acid osmic sub forma a dou linii negre întrerupte la nivelul strangula iilor Ranvier.esutul nervos esutul nervos este format din celule nervoase dispuse distan at i din prelungirile acestora. Neuronul este o celul polimorf cu dimensiuni ce variaz între 4-5 i 150 microni. Corpul i prelungirile neuronului alc tuiesc substan a cenu ie iar fibrele nervoase constituie substan a alb . Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinice i amielinice. Tesutul nervos .E. Spa iile dintre neuroni con in celule gliale i vase de sânge. Nucleul neuronului este mare. Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul i din dou tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul i dendritele. Neuronii reprezint celule înalt specializate în producerea i transmiterea impulsului nervos. Precizarea tipului de celul glial se poate face numai pe impregn ri speciale. corpusculi Nissl care se coloreaz cu violet crezil sau albastru de metilen. Citoplasma este bogat în neurofibrile eviden iabil prin impregn ri argentice.

esut nervos ± fibre mielinice (sec iune transversal ) Tesutul nervos esut nervos ± fibre mielinice (sec iune longitudinal ) .

esut nervos-fibre mielinice (s. transv. Teaca de mielin .) nervosAcid Osmic 2 Tesutul nervos 1 1.

Tesutul nervos .

) nervosAcid Osmic Tesutul nervos 2 1 1. longit. Strangula ii Ranvier .esut nervos-fibre mielinice (s. Teaca de mielin 2.

Tesutul nervos .

crezil violet.Sistemul nervos Nerv Ganglionii spinali Sistemul nervos M duva spin rii (HE. impregnare cu azotat de argint) argint) Scoar a cerebral Scoar a cerebeloas esutul nervos împreun cu vasele sanguine formeaz organele nervoase care alc tuiesc sistemul nervos. . Sistemul nervos se împarte în sistem nervos periferic format din ganglioni nervo i i nervi i sistem nervos central reprezentat den encefal i m duva spin rii.

) H&E 2 Sistemul nervos 1 1.Nerv (sec . esut conjunctiv din peritenoniu . Fibre nervoase 2. transv.

Sistemul nervos .

pseudounipolari cu nucleu mare. În por iunea central a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenien endogen i exogen .Ganglion spinal H&E Prezint la periferie o capsul conjunctiv . sub capsul . 2 Sistemul nervos 3 1 1. se dispun neuroni mari. Fiecare neuron este înconjurat de o capsul fibroas dublat de un rând de celule satelite ce reprezint glia periferic . Fibre nervoase . în zona periferic . veziculos nucleolat. rotunzi. Celule satelite 3. Celule nervoase ganglionare 2.

Sistemul nervos .

Capilar Sistemul nervos .M duva spin rii Crezil violet Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). senzitivi în cel posterior. multipolari 2. Substan a alb e dispus la exterior i 1 este format din fibre nervoase sec ionate 1. motori în 2 cornul anterior i neuroni mici.Corpusculi Nissl în pericarionul neuronilortransversal. Substan a cenu ie este 3 dispus la interior sub forma literei H cu neuroni mari. multipolari. Nucleii celulelor gliale 3.

Sistemul nervos 2 1 1. Granulatii în pericarionul neuronilor multipolari 2. Nucleu cu nucleol .

Sistemul nervos 1 2 1. Neuronul multipolar .Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2.

Nucleii celulelor gliale 3. Capilar 4.Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2. Neuronul multipolar .3 Sistemul nervos 2 4 1 1.

Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion .Azotat de argint Sistemul nervos 1 1.corn anterior) transv.M duva spin rii(s.. transv.

1 Sistemul nervos 2 1. Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion 2. Fibre amielinice .

Sistemul nervos .

Neuroni stela i multipolari 2.M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 2 1 1. Nucleii celulelor gliale .

Fibre amielinice .M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 1 3 2 2 1. Neuroni stela i multipolari 2. Nucleii celulelor gliale 3.

M duva spin rii cornul anterior H&E 3 Sistemul nervos 2 4 1 2 3D 1. Fibre amielinice . Neuroni stela i multipolari 2. Nucleii celulelor gliale 3. Capilare 4.

Sistemul nervos .

Sistemul nervos .

slab bazofil alc tuit din esut nervos. reprezentat prin neuroni mari. Sistemul nervos 1 2 3 1.Scoar H&E cerebral Este un organ parenchimatos. granulari i celule gliale. piramidali. Capilare . Neuroni piramidali mari 2. neuroni rotunzi. Celule gliale 3.

Sistemul nervos .

neuroni mici. Substan alb cenu ie . Substan 2.Scoar a cerebeloas H&E Organ parenchimatos format din esut nervos. Sistemul nervos 1 2 1. numero i în stratul profund i neuroni mari piriformi (Punkinje) dispu i pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezint elementul de diagnostic). Lamela cerebeloas prezint în ax substan a alb format din fibre nervoase cu aspect eozinofil i din nucleii celulelor gliale. Scoar a cerebeloas prezint trei straturi celulare: pu ini neuroni în stratul superficial (neuroni stela i de asocia ie).

Strat granular . Neuroni Purkinje 3. Strat molecular 2.1 Sistemul nervos 2 3 1.

se includ i structurile limfoide anexate mucoasei digestive i respiratorii ( esutul limfoid mucosal). care mascheaz elementele componente ale stromei.Organele limfoide Organele limfopoetice periferice i centrale fac parte din sistemul imun i se caracterizeaz printr-o popula ie celular foarte abundent la nivelul parenchimului. În acela i sistem. Limfoganglionul Organe limfoide Splina Timusul .

separate prin spa ii largi. Paracorticala reprezentat de limfocite grupate sub form de esut limfoid dens difuz în care se pot observa venule postcapilare.Limfoganglionul Limfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor limfatice. bazofile alc tuite din limfocite dar mai ales secundari. În corticala superficial . având în principal rol limfopoetic i de filtrare a limfei. clare reprezentate de sinusurile limfatice care alc tuiesc esutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei. Zona medular este format din cordoane limfocitare intens bazofile. de form stelat cu prelungiri citoplasmatice i nucleu rotund. limfoganglionul este format dintr-o zon periferic sau corticala i o zon central sau medulara. parenchimul este un esut limfoid dens nodular format din foliculi primari (rar) sub form de insule rotunde de celule mici. În aceast zon se pot observa celulele reticulare din strom . Delimitat de o capsul conjunctiv sub care se g se te sinusul subcapsular sau marginal. hipocrom. cu centru clar. Corticala are dou zone ± superficial i profund sau paracorticala. Organe limfoide .

Capsula 2.Ganglion limfatic H&E 1 2 Organe limfoide 4 3 1. Foliculi limfoizi . Cortical 3. Sinus marginal 4.

Ganglion limfatic H&E 3 Organe limfoide 1 2 1. Vase . Zona medular a limfoganglionului 2. Celule reticulare 3.

Sinus marginal 3. Cortical 2.Ganglion limfatic H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 1 1. Foliculi limfoizi .

Splina colora ie H&E 3 Organe limfoide 1 2 1. Pulpa rosie . Folicul splenic 2. Arteriola centrofoliculara 3.

Macrofage cu pigment hematic fagocitar 4 . Capsula conjunctivo-muscular 3. Sept 4. Mezoteliu peritoneal 2.Splina ± pulpa ro ie Colora ie H&E Organe limfoide Organe limfoide 3 2 1 1.

Medular 5. Sept interlobular 3.Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 4 5 1 Lobuli timici 1. Capsula 2. Cortical 4. Corpuscul Hassal .

Limfocite timice 2. Corpuscul Hassal .Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 2 1 Zona medular din lobulul timic 1.

Tunica extern reprezentat de adventi ie sau seroas . . Musculara este format din fibre musculare netede.Tubul digestiv. cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate.Sistemul digestiv i glandele anexe.musculara .adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: .corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande.musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular. .epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic . cu excep ia cavit ii bucale. .submucoasa . peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: . are un plan de organizare comun.glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte.mucoasa . Sistemul digestiv este format din tubul digestiv Sistemul digestiv .

care cuprinde: .Faringele .Apendicele ileo-cecal -Glande anexe - .Esofagul Stomacul . jejun. Dintii .cavitatea bucal cu: Sistemul digestiv Buzele. ileon) B ± segmentul subdiafragmatic (gastro-intestinal). care cuprinde: - Intestinul gros .Organizarea generala a tubului digestiv În raport cu diafragmul. tubul digestiv prezint dou segmente: A ± segmentul supradiafragmatic (buco-faringoesofagian).Intestinul subtire (duoden. Limba .

Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sunt dou cute musculomembranoase ce delimiteaz orificiul extern al cavit ii bucale. posterioar (muco as ). Sunt constituite dintrun schelet musculoconjunctiv i prezint o fa anterioar (cutanat ). 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Folicul pilos 2 ± Glande sebacee 3 ± Glande sudoripare . o fa a margine liber .

Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sistemul digestiv .

Buzele (fa a intern mucoas ) H&E 1 2 Sistemul digestiv 1 ± epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat 2 .corion .

Buzele ( Sect. Sagitala) H&E Sistemul digestiv .

Se caracterizeaz prin lipsa submucoasei. vorbire articulat i cu rol important în sensibilitatea gustativ .Limba H&E Organ musculoepitelial cu rol în supt. Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare minore 2 ± Fibre musculare striate . mucoasa lingual fiind puternic aderent de axul musculoconjunctiv. degluti ie.

Limba H&E Sistemul digestiv .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E Sistemul digestiv .

Limba (Papile gustative cu muguri gustati H&E 1 Sistemul digestiv 1 ± Papile caliciforme cu muguri gustativi .

Limba (Fa a superioar ) H&E 1 a Sistemul digestiv 2 3 4 4 1 ± Fata papilara cu papile gustative cu ax conjunctivo-vascular (a) 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate 4 ± Vase sanguine .

Limba (Fa a superioar ) H&E Sistemul digestiv .

Sistemul digestiv Pulpa dentar .Dinte Dezvoltare Parodon iu Reprezint organele dure ale mastica iei i au rol în vorbirea articulat Împreun cu aparatul de sus inere formeaz odontul sau organul dentar.

Reticul stelat 6. La acest proces particip dou primordii: epitelial i conjunctivomezenchimal. Odontoblaste 2.Dezvoltarea dintelui H&E 1 2 3 4 6 Are loc în s pt mânile 6-7 de gesta ie. Papil conjunctiv . Dezvoltarea dintelui decurge în dou stadii: -mugure dentar -folicul dentar Sistemul digestiv 5 1. Adamantoblaste 5. Dentina 3. Smal 4.

Primordiu conjunctiv 2. Primordiu epitelial .Dezvoltarea dintelui H&E Sistemul digestiv 2 1 Dinte dezvoltare 1.

Papil conjunctiv 3. Adamantoblaste .Dezvoltarea dintelui H&E 1 Sistemul digestiv 3 2 1. Odontoblaste 2.

Parodon iu H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 4 1. 4. 3. 2. Dentin Cement Ligament Dentar Os Alveolar .

Parodon iu Sistemul digestiv .

Odontoblaste 3. Nuclei de celule conjunctive . Structuri Vasculare 2.Pulpa dentar H&E 1 2 Sistemul digestiv 3 Pulpa Dentar 1.

Pulpa dentar H&E 1 4 2 3 Sistemul digestiv 1. Odontoblaste Structuri vasculare Substan fundamental Nucleu de fibroblast . 3. 2. 4.

Pulpa dentar H&E Sistemul digestiv .

mucoasa . cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate. Musculara este format din fibre musculare netede. . cu excep ia cavit ii bucale. Tunica extern prezentat de adventi ie sau seroas .corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande.Tubul digestiv.glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte. .musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular. are un plan de organizare comun. . .submucoasa .musculara .adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: .epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i Sistemul digestiv prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic . peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: .

Esofagul H&E 1 Segmentul esofagogastro-intestinal este organizat dup un plan unic. în alc tuirea lui intrând urm toarele patru tunici. de la exterior spre lumen: -extern -muscular -submucoas -mucoas Sistemul digestiv 2 3 1. Musculara . Submucoasa 3. Mucoasa (Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat i corion) 2.

Musculara mucoasei 4.Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2. Corion 3. Musculara .Esofagul Color. Van Gieson 1 2 Sistemul digestiv 5 4 3 1 . Submucoasa cu glande esofagiene 5.

Esofagul Color. Van Gieson Sistemul digestiv 1 1 ± glande esofagiene (acin mucos) .

Esofagul (Mucoasa) H&E 1 4 3 Sistemul digestiv 2 1 .Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Mucoasa 3 ± Corion 4 ± Musculara mucoasei .

Esofagul (Submucoasa. Musculara) H&E Sistemul digestiv .

asigurata de sucul gastric. Stomac 1 ± Epiteliu de suprafata 2 ± Cripte 3 ± Corion 4 ± Glande gastrice .Stomacul H&E 1 2 3 Sistemul digestiv 4 Este un organ musculo-glandular cavitar cu funtie de rezervor pentru alimente i digestie.

Stomacul H& E b Sistemul digestiv 1 2 a 1 ± Glanda fundice. cu *celule acidofile intens colorate (a) *si celule bazofile palide (b) 2 ± Corion .

Stomacul H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± Tunica musculara 2 ± Seroasa peritoneala .

Stomacul H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Submucoasa 2 ± Corion 3 ± Glande gastrice .

palide) 2 ± Cripta gastrica 3 ± Istmul glandei gastrice . vacuolate.Stomacul H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu de suprafata monomorf (celule cubocilindrice.

Intestinul sub ire H& E 2 3 Sistemul digestiv 4 5 1 1 ± Vilozitati intestinale 2 ± Corion cu glande Lieberkuhn 3 ± Musculara mucoasei 4 ± Submucoasa 5 . La om are o lungime de 6-9m i are rol în func ia de digestie i absorb ie. Pentru o mai buna definire a func iei respectiv a maririi suprafe ei de absorb ie s-au diferen iat structuri de tip particular: -valvule conivent -vilozit i intestinale -microvilozit i .Musculara Se întinde de la pilor la valvula ileo-cecal .

Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Corionul mucoasei cu glande Lieberkuhn 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Submucoasa .

Intestin sub ire .duoden H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Glande Brünner 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Glande Lieberkuhn .

Musculara mucoasei . limfocite 4 ± Celule caliciforme 5.Intestin sub ire H& E 3 Sistemul digestiv 1 2 4 5 1 ± Glande Lieberkuhn in corion 2 ± Epiteliu glandular 3 ± Celule conjunctive.

extern .Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 Musculara cu strat: 1 ± circular. intern 2 ± longitudinal.

Intestin sub ire H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Vilozitate intestinala 2 ± Epiteliu de acoperire cu enterocite si caliciforme 3 ± axul conjunctivo-vascular vilozitar .

Intestinul gros (colon) Se întinde de la valvula ileo-cecal . cea de absorb ie se reduce în mare parte ceea ce explic dispari ia vilozit ilor cu persisten a îns a unor structuri cuticulare la polul apical al enterocitelor. Are o structur u or modificat fa a de cea a intestinului sub ire raportat i la func iile acestui segment. incluzând cecul cu apendicele. Sistemul digestiv . De asemenea colonul nu mai prezint plicaturi. alte mijloace de m rire a suprafe ei. Chiar dac la acest nivel nu se mai secret enzime digestia bolului alimentar continu prin ac iunea enzimelor provenite din intestinul sub ire. descendent i sigmoid. transvers. colonul ascendent. Alte func ii sunt cea de lubrefiere a bolului fecal ceea ce explic existenta într-un num r mai mare a glandelor secretoare de mucus. Aceste bacterii secreta vitamina B12 si K. în parte iar pe de alt parte prin fermenta ie i putrefac ie sub ac iunea florei bacteriene abundente existente la acest nivel. cu excep ie în por iunea rectal . canalul anal terminându-se prin orificiul anal. rectul.

Musculara . corion cu glande Lieberkuhn 2 ± Submucoasa 3 .Intestin gros (colon) Color. Mucicarmin 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa.

Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 2 1 Musculara cu strat: 1 ± longitudinal. intern . extern 2 ± circular.

Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 Musculara cu strat: 1 ± Circular. extern . intern 2 ± Longitudinal.

Intestin gros (colon) H&E Sistemul digestiv 1 1 ± Mucoasa cu glande Lieberkuhn .

trvs) 3 ± Celule caliciforme .Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 3 1 ± Corion 2 ± Glande Lieberkhun (s.

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 3 Sistemul digestiv 2 1 ± Mucoasa 2 ± Glanda Lieberkuhn 3 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E a 1 Sistemul digestiv b 2 1 ± Glande din mucoasa apendicelui cu celule caliciforme(a) si enterocite(b) 2 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa 2 ± Musculara 3 ± Infiltrat limfocitar .

respectiv absorb ie a alimetelor. Organe cu func ie secretorie ce sunt in legatur cu tractul digestiv si dierct sau implicit intervin in procesul de digestie respectiv absorb ie al alimentelor.glandele salivare . Astfel de forma iuni sunt: .ficatul .Glande anexe ale tubului digestiv Sistemul digestiv Reprezint glandele ce intervin în procesul de digestie.pancreasul .

mixt H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini micsti ai glandei salivare 2 ± canaliculi intralobulari .Glande salivare .

Glande salivare H& E 4 1 Sistemul digestiv 3 2 1 ± Acini micsti 2 ± Acini serosi 3 ± Canalicul intralobular 4. Semiluna Gianuzzi .

Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 4 3 5 1 ± Canal interlobular 2 ± Epiteliu bistratificat 3 ± Sept conjunctiv 4 ± Arteriole 5 ± Acini micsti .

Glande salivare H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare sectionate din diferite directii .

Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare striate (sect.obl.) ./trvs.

Ficat ± spa iul port H& E Sistemul digestiv 2 3 1 1 ± artera 2 ± vena 3 ± canal biliar .

Ficat H& E Sistemul digestiv 2 1 1 3 1 ± Canaliculi biliari 2 ± Artera 3 ± Cordoane de hepatocite .

Ficat H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± cordoane de hepatocite 2 ± capilare sinusoide (nucleii celulelor endoteliale) .

Ficat H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Lobul 2 ± Vena centrolobulara 3 ± Tesut conjunctiv perilobular .

Ficat Lobul hepatic Sistemul digestiv Vena centrolobular Spa iu port Acin hepatic .

E invelit de o capsula sub ire ce nu asigura o protec ie eficient organului.Pancreas H& E Este o gland mixt format dintr-o component exocrin i o alta endocrin . Stroma formeaz septe conjunctivo-vasculare care delimiteaz incomplet lobi i lobuli. Sistemul digestiv 1 1 ± Acini pancreatici serosi Prezinta bazofilie subnuclear i acidofilie supranuclear . insular dispersat in marea mas a esutului exocrin. organizat in acini.

Pancreas H& E 1 Sistemul digestiv 3 2 4 1 ± Acini pancreatici 2 ± Insule Langerhans 3 ± Adipocite 4 ± Septe conjunctive .

Pancreas H& E 2 Sistemul digestiv 1 2 3 4 1 ± Celule endocrine dispuse in cordoane 2 ± Nuclei ai celulelor endoteliale capilare 3 ± Adipocite 4 ± Acini sero-zimogeni .

laringe .bronhii segmentare .faringe .intrapulmonare reprezentate de: .fose nazale .trahee .extrapulmonare reprezentate de: . .Sistemul respirator Sistemul respirator este constituit din: Pl mâni la nivelul c rora au loc schimburile gazoase propriu-zise C i respiratorii cu rol în transportul aerului: Sistemul respirator .bronhii lobare .bronhii mari.bronhiola intralobular primar -bronhiola terminal -bronhiola respiratorie -ducte alveolare -saci alveolari -alveole pulmonare. .

Alveole pulmonare 2. Septe interalveolare .Pl mân H& E Diagnosticul histologic se pune pe aspectul dantelat al parenchimului pulmonar datorit alveolelor pulmonare i pe prezen a pachetului bronho-vascular format dintr-o bronhie sau bronhiol i un vas arterial. 2 Sistemul respirator 1 3 1. Saci alveolari 3.

mân Alveole pulmonare Vase sanguine Bronhiole 4. 2.Pl mân H& E 1 Sistemul respirator 2 3 5 4 Pl 1. Bronhiole terminale 5. Bronhiole respiratorii . 3.

Corion 3. Bronhiol 5. Fibre musculare netede 2.Pl mân H& E 1 2 3 Sistemul respirator 4 5 1. Epiteliul bronhiolar 4. Infiltrat limfocitar .

Pl mân H& E Sistemul respirator .

4. 3. Saci alveolari 6. Vas de sânge 4 3 Sistemul respirator . Bronhiol intralobular Bronhiol terminal Bronhiol respiratorie Ducte alveolare 5.Pl mân H& E 1 2 7 3 7 4 6 5 1. Alveole 7. 2.

Saci alveolari 3. Mucoasa bronhiei(epit. Bronhie 5.Pl mân H& E 6 7 Sistemul respirator 1 2 4 3 5 Pachet bronhovascular 1. Vas de sânge 2. Cartilaj hialin . Alveole 4. Fibre musculare netede 7.+corion) 6.

Trahee H& E Sistemul respirator 4 3 2 1 1.C i respiratorii . Adventi ia 2. Corion 4. Cartilaj hialin 3. Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat Mucoasa .

sistemul de filtrare al sângelui (corpusculul renal Malpighi) .bazinet .vezica urinar . .Sistemul urinar Sistemul urinar este format din: Sistemul urinar Rinichi care con ine: .ureter .sistemul de secre ie i excre ie al urinei (tubul urinifer) . reprezentate prin: .c ile excretoare intrarenale (tubul colector) C ile excretoare extrarenale.calice .

Corticala este caracterizat prin prezen a corpusculilor renali Malpighi. Parenchimul este structuralizat în dou zone: corticla i medulara. determinat de prezen a tubilor colectori i a structurilor vasculare Sistemul urinar C M . celule sangvine. Corpusculul renal apare pe sec iune alc tuit dintr-o mas central de nuclei înconjurat de un spa iu optic vid. Nucleii din centrul forma iunii apar in elementelor vasculare. caracterizat printr-un aspect striat longitudinal. capsula Bowman i o component vascular .Spa iul urinar reprezint spa iul dintre foi ele capsulei Bowman ± componenta epitelial a corpusculului renal Malpighi. Medulara situat profund. Stroma conjunctiv . podocite. care formeaz glomerulul renal: celule endoteliale din peretele capilar. glomerulul renal. de aproximativ 200 Q diametru. forma iuni sferice. strom i parenchim Capsula este conjunctivo-fibroas . este mai bine reprezentat în zona medularei renale. celule mesangiale. cu o component epitelial .Rinichi H& E Diagnostic: Organ parenchimatos tubulo-vascular format din capsul . spa iul urinar.

corticala H& E Sistemul urinar .Rinichi .

medulara H& E Sistemul urinar .Rinichi .

Spa iu urinar Glomerul vascular Sec iune prin tub contort distal Foita parietal a capsulei Bowman . 4. 2. 3.Rinichi ± glomerulul renal H& E 1 Sistemul urinar 2 3 4 3 3D 1.

Sistemul urinar .

Tub contort proximal 2. Tub contort distal 3. Corpuscul renal Malpighi .Rinichi H& E 1 Sistemul urinar 2 3 1 1.

Strom conjunctivo-vascular 2. Tub colector .Rinichi H& E Sistemul urinar 1 2 1.

Rinichi H& E Sistemul urinar 1 1. Tubi colectori .

2. musculara i adventi ia. Tunica mucoasei este format din uroteliu i corion. Uroteliu Corion Musculara Adventi ie . cu peretele format din trei tunici: mucoasa. 4. dispuse în dou straturi: intern longitudinal i extern circular. 1 Sistemul urinar 2 3 4 1. Tunica muscular este format din fibre musculare netede.Ureterul H& E Diagnostic: Organ tubular.C i excretoare . 3.

C i excretoare .Ureterul H& E 1 2 Sistemul urinar 3 1. Musculara . Corion 3. Uroteliu 2.

Parenchimul este format din celule secretorii dispuse fie sub form de cordoane. din capsul . fie sub form de foliculi. Glandele endocrine sunt organe parenchimatoase. strom i parenchim. învele te glanda la periferie. Capsula este de natur conjunctivo-vascular . Stroma este reprezentat de o bogat re ea de fibre de reticulin i capilare. Sistemul endocrin Epifiza Hipofiza Tiroida Suprarenala .Sistemul endocrin Sistemul endocrin cuprinde sistemul endocrin difuz (SED) i glandele endocrine. formate din punct de vedere morfologic.

Prezen a unor forma iuni rotunde. eozinofile.Epifiza H& E 1 3 Sistemul endocrin 4 2 Organ parenchimatos format din capsula. 4. reprezentând nisipul epifizar (calcosferit). Nuclei de celule gliale Cordoane celulare Nuclei ai celulelor principale Vas sanguin . Parenchimul glandular este format din dou tipuri celulare: celule mari. palide i celule mici. 1. 2. strom i parenchim. întunecate dispuse în cordoane i separate prin capilare de tip fenestrat. 3. extracelulare.

În structura cordoanelor. 1 Sistemul endocrin 3 4 1. neregulate. Celule cromofile bazofile Parenchimul adenohipofizei este format din cordoane celulare scurte. hipofiza posterioar (neurohipofiza) i lobul intermediar (rudimentar la om). Cordoane celulare scurte (aspect de cuiburi) 2. separate 2 de capilare sangvine de tip sinusoid. strom i parenchim. celulele glandulare au aspect polimorf i policrom (cromofobe i cromofile acidofile i bazofile). arcuate. . Celule cromofile acidofile 4. Cuprinde trei lobi: . Capilar 3.adenohipofiza.adenohipofiza H& E Diagnostic : Organ parenchimatos format din capsul .Hipofiza .

Celule bazofile 2. Nuclei de endoteliu capilar .Hipofiza ± lob intermediar H& E 1 Sistemul endocrin 3 2 1. Vas de sânge 3.

Neurohipofiza 2.Hipofiza ± lob intermediar/neurohipofiza H& E 2 Sistemul endocrin 1 1. Lob intermediar .

Nuclei de pituicit 2. Fibre nervoase amielinice .Hipofiza .neurohipofiza H& E 1 2 Sistemul endocrin În neurohipofiz predomin structura nervoas : fibre nervoase i celule nevroglice modificate (pituicite) 1.

Tiroida
H& E

5 2

Sistemul endocrin

4 1 3

Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din foliculi, cu dimensiuni diferite, delimita i de un epiteliu simplu cubo-cilindric ± epiteliu folicular i con inut omogen eozinofil ± coloidul tiroidian.

3D 1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Insule de celule foliculare 4. Coloid 5. Capsul Conjunctiv 6. Capsula conjunctiv

Foliculi tioidieni

Sistemul endocrin

Suprarenala
Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din cordoane celulare care se dispun diferit în corticosuprarenal i medulosuprarenal .
Sistemul endocrin

Corticosuprarenala: - subcapsular, cordoanele celulare sunt scurte i arcuate ± zona glomerular - intermediar, cordoanele celulare sunt bine eviden iate, paralele între ele i cu orientare perpendicular pe capsul ± zona fasciculat - profund, cordoanele celulare sunt dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri mici ± zona reticulat . Medulosuprarenala: - cordoane celulare dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri largi. Între cordoanele celulare sunt prezente capilare sangvine. Celulele glandulare au aspect polimorf i policrom.

Corticosuprarenala
H& E

1

2 3 4 3

Sistemul endocrin

1. Capsula 2. Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3. Capilare 4. Zona fasciculata cu spongiocite

Sistemul reproduc tor masculin
Aparatul genital masculin se compune din: Gonadele masculine sau testiculele
Sistemul reproduc tor

C ile spermatice de excre ie: a - intratesticulare reprezentate prin tubii drep i i rete testis. b - extratesticulare reprezentate prin epididim, canal deferent i canal ejaculator. Glandele anexe reprezentate prin: - prostat - vezicule seminale - glandele bulbouretrale (Cowper). Organul copulator sau penisul

Testiculul
H& E
Diagnostic Organ parenchimatos, cu structur tubular multipl (tubii seminiferi), lumenul acestor forma iuni fiind delimitat de un epiteliu pluristratificat i polimorf (epiteliul seminal); elementele celulare epiteliale sunt variate: celulele Sertoli (cu rol de nutri ie i suport) i celulele liniei seminale (spermatogonii, spermatocite primare i secundare, spermatide i spermatozoizi); dispersate printre tubii seminiferi se g sesc celulele intersti iale Leydig, structuri glandulare endocrine dispuse sub forme de gr mezi triunghiulare alc tuite din cordoane celulare scurte.

Sistemul reproduc tor

Tubi seminiferi 2. Insule de celule Leydig .Testiculul H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1.

Spermatocite de ord I. Epiteliu pluristratificat i polimorf 7. Spermatogonii seminifer 4. a tb. Cozi de spermatozoizi 2. Nuclei de spermatozoizi din tubii seminiferi 8. Insule de celule intersti iale Leydig 9. 3. 6. Nucleu de celula Sertoli 5. Spermatide .Testiculul H& E 1 Sistemul reproduc tor 4 2 3 5 7 8 6 9 1. propr. Tunica conj.

. cât i în stroma organului. canalele excretorii sunt tapetate de un epiteliu simplu cilindric. hipercelular . Glande prostatice 2. por iunea secretorie glandular (glande de tip tubulo-alveolar) se eviden iaz printr-un lumen larg.Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 2 1. Strom conjunctivo muscular Diagnostic Organ parenchimatos musculo-glandular. festonat (în care sunt prezente frecvent forma iuni rotunde lamelar concentrice intens eozinofile ± simpexioni) delimitat de un epiteliu pseudostratificat. exist o component semnificativ de musculatur neted . având o strom bine reprezentat . atât în structura capsulei i a traveelor.

Simpexion 3. Strom conjunctivo musculara .Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1. Glande prostatice 2.

Fibre musculare 3. Strom conjunctiv 2.Prostata H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 4 1. Epiteliu pseudostratificat al glandelor prostatice 4. Celule epiteliale descuamate .

Simpexion 3. Strom conjunctivo musculara . Glande prostatice 2.Prostata H& E Sistemul reproduc tor 1 3 2 1.

Sistemul reproduc tor .

. Aparatul genital al femeii este format din: -Gonada feminin ± ovarul -Organele genitale interne ( uter.Sistemul reproduc tor feminin Sistemul reproduc tor Aparatul genital sau de reproducere al femeii este mult mai complex decât al b rbatului. cât i a modific rilor ciclice ale mucoasei uterine. col uterin. vagin) -Organele genitale externe Glanda mamar i placenta. atât datorit corela iei hipotalamo-hipofizare. datorit strânselor corela ii morfofunc ionale cu apartul genital feminin vor fi prezentate odat cu acesta.

Muguri de a teptare 2. Strom func ional 3. Adipocite . Strom nefunc ional 4.Glanda mamar în repaus H& E Sistemul reproduc tor 3 4 1 2 1.

Epiteliu simplu cubic ± strom nefunc ional 3.Glanda mamar H& E 5 Sistemul reproduc tor 2 3 1 4 1. Ducte intralobulare 2. Strom nefunc ional cu septe . Lobul mamar 4.

Secre ie lactata 2.Glanda mamar în lacta ie H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 1. Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) 3. Septe conjunctive .

Secre ie lactata 2. Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) .Glanda mamar H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1.

Duct interlobar .Glanda mamara in lactatie H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1. Secre ie lactata 2.

2. 5. 3.Ovar H& E 2 Sistemul reproduc tor 3 1 5 4 1. 4. Corticala Foliculi ovarieni primordiali Albugineea Epiteliu germinativ Stroma ovariana .

3. 2. 5.Ovar H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 5 4 1. Epiteliu de suprafa Strom Folicul primordial Vas de sânge Folicul primar . 4.

Ovar corp galben .Ovar H& E Sistemul reproduc tor 1 1.

4. 2. 5. Zona pellucida Membrana granulosa Teaca intern . Folicul secundar activat Ovocit I.Ovar H& E Sistemul reproduc tor 3 1 2 5 4 1. 3.

4. 3. 5.Ovar ± folicul primar H& E Sistemul reproduc tor 3 4 5 2 1. 2. Disc proliger Folicul matur Zona pellucida Ovocit Coroana radiat 1 .

Epiteliu de spf. Corona radiata 4.Ovar ± folicul secundar H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 6 7 4 5 1. Folicul secundar cavitar 3. Zona pellucida(ovocit) 5. Antru 6. 7. Albuginee . Folicul primar activat 2.

Ovocit 4. Zona pellucida 5. Teaca interna 2. Membrana granuloas .Ovar ± folicul ter iar H& E 1 2 Sistemul reproduc tor 6 3 4 5 1. Antru cu lichid folicular 6. Disc proliger 3.

Ovar ± folicul ter iar H& E Sistemul reproduc tor .

esut conjunctiv lax . Vase dilatate 2.medulara H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 1.Ovar .

Sincitiotrofoblast 3.Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 3 2 1 1. Ax conjunctivo-mezenchimatos . Citotrofoblast (palid) 2.

Ax conjunctivo-mezenchimatos . Sincitiotrofoblast 3. Citotrofoblast 2.Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1 3 1.

Ax conjunctivo-vascular 3. Sinci io-trofoblast 2. Vilozit i coriale .Placenta la termen H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 3 3 2 1.

Vas de sânge 3. Miometru 2. Endometru cu glande uterine .Uter H& E Sistemul reproduc tor 1 2 3 1.

2.Uter H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 3 4 1. Miometru Seroasa Vas de sânge Endometru cu glande uterine . 4. 3.

Cavitatea uterin 2. Endomtru cu glande uterine 3. Miometru .Uter H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1.

mugurele gustativ -ochiul i urechea.central .scoar a cerebral Segmentul periferic numit i exteroceptor se g se te situat în forma iuni anatomice complexe care constituie organele de sim .mucoasa olfactiv . Se individualizeaz urm toarele organe de sim : .periferic .receptorul . Organe de sim .tegumentul .Organe de sim Organele de sim sunt sisteme func ionale constituite din trei segmente: .intermediar ± de conducere .

Membrana bazala anter.Epiteliul posterior 5. Bowman 3.Epiteliul anterior 2. Descemet .Membrana bazala poster.Corneea H& E 1 2 Organe de sim 3 4 5 1.Substanta proprie a corneei 4.

Nuclei alungiti de fibrocite .Corneea H& E Organe de sim 1 1.

Strat nuclear intern al neuronilor bipolari . Mb.Strat plexiform extern 9.Membrana limitanta externa 7. Stratul fibrelor nervului optic 4. Stratul celulelor multipolare 3.Strat nuclear extern 8. limitant posterioar 5. Strat plexiform intern 2.Retina H& E 8 Organe de sim 1 2 3 4 5 6 7 9 3D 1.Stratul cu conuri si bastonase 6.

Organe de sim .

Celule cu bastona e i conuri Organe de sim .

Strat cheratinizat cu traiectul glandei sudoripare 7. Strat granulos 6. 4.Tegument H& E 3 2 Organe de sim 1 3 7 6 4 5 1. 3. 2. Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5. Epidermul .

Tegument H& E Organe de sim .

Tegument H& E 1 3 3 2 Organe de sim 4 7 5 6 1. Strat granulos 6. 2. 3. 4. Strat cornos cu traiectul glandei sudoripare . Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5.

Corpuscul Vater Pacini .Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 1.

Capsula conjunctiv Lamele concentrice de fibre Nuclei alungiti de fibrocite Arter .Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 3 2 4 1. 2. 3. 4.

Digestiv Aorta Apendice Arter elastic Arter muscular Bazofil Buza Cartilaj elastic Cartilaj fibros Cartilaj hialin C i respiratorii Conjunctiv aponevrotic Conjunctiv elastic Conjunctiv lax Conjunctiv mucos Conjunctiv pigmentar Conjunctiv reticular Conjunctiv tendinos Corneea Corticosuprarenala Dezvoltarea dintelui Dinte Duoden Endocrin Eozinofil Epifiza Epiteliu cilindric Epiteliu de suprafa a Epiteliu glandular Epiteliu multistratificat Epiteliu pavimentos .INDEX Adenohipofiza Anexe ale tb.

INDEX Epiteliu special Epiteliu unistratificat Epitleiu pseudostratificat Eritocit Esofag Exocrin Fibre mielinice Ficat Ganglion spinal Glanda mamar Glanda salivar Glomerul renal Hipofiza L. Intestin gros Intestin sub ire Limba Limfocit Limfoganglion M duva spin rii M duva hematoformatoare Monocit Muschi cardiac Muschi neted Muschi striat Nerv Neurohipofiza Neutrofil Organe de sim Organe limfoide Os compact Os spongios Osificare endocondral .I.

Feminin Ovar Pachet vasculo-nervos Sistem respirator Sistem urinar Pancreas Sistemul digestiv Papile gustative Sistemul reprod. Mascuin Parodon iu Sistemul vascular Placenta Splina Pl mân Stomac Prostata Suprarenala Pulpa dentar Tegument Reticulocit Testicul Retina Timus Rinichi Tiroida Sângele Trahee Scoar a cerebeloas Trombocit Scoar a cerebral Tubul digestiv Sistem endocrin .INDEX Sistem reprod.

INDEX esut adipos alb esut adipos brun esut cartilaginos esut conjunctiv esut epitelial esut muscular esut nervos esut osos esut sanguin Ureter Uroteliu Uter Vater Pacini Ven .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->