Atlas de Histologie

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN

ENTER

Autori: Prof. Dr. Monica Toader Radu Prof. Dr. Maria Elena Gocan Conf. Dr. Mure an Dorel Viorel ef lucr. Dr.Mariana M rginean lucr. Dr.Mariana ef lucr. Dr. Maria Cri an lucr. ef lucr. Dr. Carmen Mihu lucr. ef lucr. Dr. Alina Pântea lucr. As. Univ. Dr. Carmen Melincovici As. Univ. Dr. Anne-Marie Chindri AnneGrafic , design & coordonare technic : Akos Z. Szabo (MG II)
EDITAT DE:

CATEDRA DE HISTOLOGIE UMAN
UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ´IULIU HA IEGANUµ CLUJ NAPOCA Copyright © 2003, Catedra de Histologie Umana, UMF Cluj Napoca Toate drepturile asupra acestei edi ii apar in exclusiv Catedrei de Histologie, UMF Cluj Napoca Nici o parte din acest CD-Rom nu poate fi reprodus sub nici o form sau stocat într-o baz de date f r permisiunea prealabil scris a Catedrei.

Acest atlas cuprinde imaginile de microscopie optic ale unor esuturi i organe în colora iile uzuale folosite în laboratoarele de histologie i histopatologie, histopatologie, precum i imagini bi si tridimensionale, menite sa creeze o imagine clar asupra obiectului histologiei. histologiei. Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite m rimi (6x, 10x, 16x, 20x, 40x), iar imaginile ob inute au fost e alonate pe capitole, 10x, 16x, 20x, 40x), care reprezint obiectul Histologiei Generale. În felul acesta, Generale. microfotografiile cuprind atât imagini de ansamblu, cât i de detaliu ale cuprind preparatelor. preparatelor. Imaginile sunt înso ite de un text explicativ, concis care u ureaz în elegerea structurilor prezentate. În acela i timp atlasul ofer prezentate. posibilitatea unui exerci iu de diagnostic prin faptul c , acelea i imagini pot fi studiate i f r legend existând i posibilitatea de a etala cuno tin ele i existând prin teste recapitulative. recapitulative. Acest atlas a fost realizat dup preparatele microscopice din colec ia didactic a Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleia i catedre utilizându-se tehnicile histologice obi nuite i utilizândudiferite colora ii: hematoxilin -eozin , hematoxilin feric , Sudan III, ii: rezorcin fuxin Weigert, orcein , impregn ri cu azotat de Ag, albastru de toluidin , acid osmic, albastru de metil. metil. Imaginile prezentate în acest atlas constituie un îndrum tor pentru lucr rile practice de Histologie destinat studen ilor de la Medicin General , Stomatologie i Colegii, precum i cercet torilor interesa i de aspecte de anatomie microscopic .

esuturi epiteliale esuturi conjunctive esutul sanguin esuturile musculare Sistemul vascular esutul nervos Sistemul nervos Organe limfoide

Sistemul digestiv Sistemul respirator Sistemul excretor Glande endocrine

Sistemul reproductiv feminin

Sistemul reproductiv mascul Organe de sim

esuturi epiteliale
esuturi epiteliale de suprafa
esuturile epiteliale sunt alc tuite predominant din celule. Sunt structuri avasculare. Celulele se g sesc în raport de contact i sunt solidarizate prin mijloace stabile de fixare i/sau printr-o cantitate redus de substan intercelular , substan a de ciment.

Epitelii glandulare

Epitelii senzoriale

esuturi epiteliale de suprafa

Epiteliu unistratificat
esuturi epiteliale

Epiteliu multistratificat

Epiteli de tip particular

Epiteliile de înveli sunt formate din celule ordonat aranjate i dispuse pe o membran bazal . Caracterul de epiteliu unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se stabile te dup num rul rândurilor de celule.

Epiteliu unistratificat (simplu) Pavimentos Epiteliul unistratificat sau simplu este reprezentat printrun singur rând de celule. iar dup forma celulelor. cilindric sau pseudo. cubic. acest epiteliu poate fi pavimentos.stratificat. esuturi epiteliale Cilindric Pseudostratificat .

Epiteliu unistratificat pavimentos Impregnat cu azotat de argint Epiteliul simplu pavimentos este format dintr-un singur rând de celule turtite apicobazal. având aspectul de pietre de pavaj v zute de sus. esuturi epiteliale 3D + . dispuse pe o membran bazal .

esuturi epiteliale 3D .

esuturi epiteliale Epiteliu pavimentos simplu Epiteliu pavimentos simplu Endoteliul vascular .

Epiteliu unistratificat cilindric H&E Epiteliul unistratificat este reprezentat printr-un singur rând de celule. esuturi epiteliale 1 2 3 3D 1. iar dup forma celulelor. cubic sau H&E. Enterocite 2. Axul vilozitatii cu esut conjunctiv 3. cilindric (H&E mucicarmin). acest epiteliu poate fi pavimentos. Celule mucipare + .

esuturi epiteliale .

Epiteliu unistratificat cilindric esuturi epiteliale .

Celulele keratinizate au citoplasma omogen eozinofil . nucleola i. eucromi. m rime i structur . adesea picnotici. hipercromi. acesta din urm putând fi keratinizat sau nekeratinizat. esuturi epiteliale 3D . Între aceste dou tipuri extreme . se g sesc aspecte nucleare intermediare. uneori în mitoz . nucleul picnotic sau absent. în timp ce nucleii superficiali sunt mai mici. condensa i. Se disting diferen e structurale între nucleii din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ. Forma celulelor din rândul superficial determin tipul epiteliului: cilindric sau pavimentos. Nucleii din acela i rând sunt similari ca form .Epiteliu multistratif icat Pavimentos cheratinizat Epiteliu pluristratificat se caracterizeaz prin prezen a mai multor rânduri de celule.

Este format din trei straturi. Strat spinos 3. Nuclei 4. 4 esuturi epiteliale 3 1 2 + 1. Strat cornos .Epiteliu pavimentos cheratinizat H&E Este forma cea mai frecvent i rezistent de eptelii. fiind specializat pe func ia de protec ie. Strat bazal 2.

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

Epiteliu de tip particular Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat esuturi epiteliale Uroteliul .

format din celule dispuse pe membrana bazal . În l imea diferit a celulelor. Nuclei aparent stratifica i 2. determin situarea nucleilor la în l imi diferite.Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat H&E 2 3 Este un tip particular de epiteliu simplu cilindric. creind un fals aspect de stratificare esuturi epiteliale 1 + 1. Cili . dar inegale ca în l ime. Celule mucipare 3.

esuturi epiteliale 3D .

Celule caliciforme esuturi epiteliale .

Epiteliu pseudostratificat cilindic ciliat esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale .

Celule turtite în umbrel 1 + . Membrana bazal 2. cu mai multe rânduri de celule alungite. Celule bazale 3. cu polul apical dilatat ´in rachet ´ i strat superficial format din celule aplatizate ³în umbrel ´. strat intermediar. cu celule cubice.Uroteliul H&E Este un epiteliu stratificat de tip particular. Con in trei straturi de celule: strat bazal. esuturi epiteliale 4 2 3 1. Celule în rachet 4.

esuturi epiteliale .

esuturi epiteliale glandulare Exocrine esuturi epiteliale Epiteliile glandulare sunt alc tuite din celule foarte specializate. Endocrine . care au capacitatea de secre ie-excre ie.

. acestea v rsându.esuturi epiteliale glandulare exocrine Glanda Tubular simpl Tubulara simpla esuturi epiteliale Glanda Alveolar simpl Glanda Acinoas Tubulo-acinoas compus -mixt Glanda Tubulo-acinoas Mixt compus -seroas Pentru epiteliile glandulare exocrine este caracteristic prezen a canalului excretor.i secre iile la suprafata pielii sau in unele cavit i.

i secre iile direct în sânge sau în alte lichide ale organismului. acestea v rsându.esuturi epiteliale endocrine esuturi epiteliale Epiteliu Glandular Pentru epiteliile glandulare endocrine este Endocrin disp. . în cordoane caracteristic absenta Corticosuprarenala Epiteliu Glandular Dispus în foliculi Tiroida unui canal excretor.

delimitând un lumen filiform. cilindrice. dispuse într-un singur rând pe membrana bazal . Epiteliu glandular + . Lumen 2. glanda Lieberkuhn)..Gland tubular simpl H&E Celule epiteliale înalte. tubular (ex. esuturi epiteliale 2 1 3D 1.

esuturi epiteliale

esuturi epiteliale

Duct Unit. secretorie

Gland alveolar
H&E
Este format din corpul i gâtul glandei. Stratul bazal al glandei con ine celule active metabolic, dispuse întrun singur rând pe membrana bazal . Restul glandei con ine celule poliedrice, clare.

esuturi epiteliale

2

1

3
3D 1. Celule cu citoplasma vacuolara 2. Folicul pilos 3. Fibre musculare scheletale striate sectionate transversal

+

esuturi epiteliale

Glanda tubulo-acinoas Organe parenchimatoase, formate din celule dispuse sub form de acini secretori i canalicule excretoare. Acinii sero i sunt mici, forma i din celule înalte, care delimiteaz un lumen îngust. Nucleul sferic, este dispus central, iar citoplasma celulelor este bazofil , având un aspect granular (ex. glanda parotid ). Acinii muco i sunt mai mari decât cei sero i, sunt forma i din celule mai scunde, care delimiteaz un lumen mai larg. Nucleii hipercromi sunt dispu i bazal, iar citoplasma este clar , vacuolar (ex. glanda submandibular ). Acinii mic ti sunt cei mai mari, de form sferic , alungit sau neregulat . Au lumenul delimitat de celule clare, vacuolare (mucoase). Între celulele mucoase i membrana bazal se intercaleaz 1-3 celule seroase, cu citoplasma întunecat , având form semilunar (semilunele Gianuzzi (ex. glanda submandibular ). Canalele semilunele Gianuzzi) excretorii caracterizeaz glandele exocrine. Dispuse intralobular, în plin parenchim, sau extralobular, în strom , sunt formate din celule epiteliale cubice sau cilindrice, formând un epiteliu unistratificat, pseudostratificat sau bistratificat, dispuse pe o membran bazal .

esuturi epiteliale

Gland seroas
H&E
Con ine acini sero i cu dimensiuni mai mici în raport cu ceilalti cu un lumen îngust i produs de secre ie fluid. Celule mari, citoplasma întunecat , granular , nuclei mari eucromi nucleola i.

esuturi epiteliale

2 1

3D

1. Canal excretor 2. Canale excretorii intralobulare

esuturi epiteliale Submandibular 3D . realizat fie de aceea i celul fie de dou esutri distincte.Prezint acini numero i de forme diferite cu dou feluri de celule mucoase i seroase.Gland mixt Este caracteristic secre ia mixt exoendocrin . unul exocrin i unul endocrin.

esut epitelial glandular mixt H&E esuturi epiteliale 1 1. Acini glandulari mic ti .

esut epitelial glandular H&E 1 esuturi epiteliale 3 2 1. Canale excretoare intralobulare 3. Acini glandulari mucosi 2. Acini micsti cu semiluna Gianuzzi .

Organizarea histologic a glandelor exocrine esuturi epiteliale ACINI Seromucos Mucos Seros .

Zona fasciculata cu spongiocite esuturi epiteliale + . Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3. Capsula 2. Capilare 4.corticosuprarenala H&E 1 2 3 4 3 1.esut glandular endocrin .

esuturi epiteliale Zona fasciculat a CSR .

Foliculi tiroidieni 2. Capsula conjunctiv . Capilare perifoliculare 4. Celule foliculare 3. Coloid 5.Tiroida H&E 5 2 esuturi epiteliale 4 1 3 + 1.esut glandular endocrin .

Coloid . Celule foliculare 3. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare într-o sec iune tangen ial 4.5 esuturi epiteliale 4 3 2 1 1. Capilare perifoliculare 5.

pigmentar) tendinos esuturi conjunctive în care predomin fibrele ( esutul tendinos. Dup consisten a substan ei fundamentale deosebim: esuturi conjunctive cu substan a fundamental moale sau semivâscoas lax (ex. esutul conjunctiv lax). denumite i esuturi de leg tur i suport. osoase mineralizat ( esuturile osoase). elastic elastic). Dup varia iile cantitative i calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere morfologic mai multe tipuri de esuturi conjunctive. dur . esuturi conjunctive . reprezint un grup heterogen de esuturi cu origine comun mezodermo-mezenchimal fiind alc tuite din 3 componente: celule. esuturile cartilaginoase) i esuturi conjunctive cu substan a fundamental rigid . aponevrotic. adipos pigmentar i reticular adipos. Din punct de vedere histogenetic se împart în esuturi conjunctive de tranzi ie i embrionare i esuturi conjunctive permanente sau adulte.esuturi conjunctive esuturile conjunctive. substan fundamental i fibre. esuturi conjunctive în care predomin celulele ( esutul reticular. Dup componenta structural care predomin esuturile conjunctive se împart în: esuturi conjunctive în care toate cele trei componente sunt în propor ii egale ( esutul conjunctiv lax). esuturi conjunctive cu substan fundamental solid dar elastic (ex.

esuturi conjunctive esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv esut conjunctiv mucos lax tendinos aponevrotic elastic reticular pigmentar adipos cartilaginos osos esuturi conjunctive .

esutul conjunctiv mucos
H&E
esutul mucos din cordonul ombilical este format din celule stelate cu prelungiri dispuse într-o substan fundamental relativ abundent i bazofil .

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Celule de tip fibroblastic 2. Substan a fundamentala abundenta (bazofila)

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv lax
H&E
Reprezint prototipul de esut conjunctiv având o dispozi ie ubicvitar în organism. Substan a fundamental este abundent , celulele sunt situate relativ distan at, iar fibrele sunt dispuse izolat sau în fascicole care formeaz o re ea neregulat .

2
esuturi conjunctive

1

+

1. Fibre colagene 2. Nucleii celulelor conjunctive

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv tendinos
H&E
Reprezint un esut conjunctiv dens, ordonat cu fibre colagene dispuse în fascicole. Între fascicole se dispun celulele conjunctive (tenocitele) vizibile prin nuclei. Este caracteristic dispozi ia nucleilor doi câte doi (nuclei gemeni).

esuturi conjunctive

2 1

+

1. Fibre colagene 2. Sept conjunctivo-vascular

esuturi conjunctive

esutul conjunctiv aponevrotic esuturi conjunctive esutul aponevrotic. Celulele conjunctive sunt comprimate între cele dou planuri fibroase. reprezint de asemenea un esut conjunctiv dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele într-un plan. dar perpendicular pe fibrele planului supra sau subjacent. .

esuturi conjunctive 1 1. Fibre elastice sectionate transversal ± ligamentul galben . Fibrele elastice sec ionate transversal se eviden iaz în albastru violet cu rezorcin fuxin Weigert sau c r miziu cu orcein .esutul conjunctiv elastic Colora ie rezorcin fuxin Weigert Reprezint o varietate de esut conjunctiv în care predomin fibrele elastice.

MEDIA AORTEI color. cu orcein esuturi conjunctive 1 1 .Lamele elastice concentrice .

Celule reticulare 3. esutul reticular formeaz stroma organelor limfo .i hematopoetice. Vase Este format din celule reticulare fixe cu nucleu mare nucleolat i cu prelungiri citoplasmatice ce se anastomozeaz cu prelungirile celulelor învecinate care împreun cu fibrele de reticulin formeaz o re ea tridimensional . . Zona medular a limfoganglionului 2.esutul conjunctiv reticular H&E 3 esuturi conjunctive 1 2 + 1.

Celule reticulare din medulara limfoganglionului .esuturi conjunctive 1 1 .

Celule cu pigment în citoplasma .esutul conjunctiv pigmentar Se eviden iaz prin pigmentul melanic con inut în celulele stelate cu un aspect caracteristic de fulg de nea. esuturi conjunctive 1 1.

esuturi conjunctive .

Adipocite cu citoplasma univacuolar 2.esutul conjunctiv adipos alb H&E esutul adipos. 2 esuturi conjunctive 3 1 + 1. Pentru a eviden ia gr simea se face colora ie cu Sudan III în care gr simea apare colorat galben portocaliu. este format din grupuri mari de celule rotunde clare (paniculi adipo i) solidarizate prin esut conjunctiv.E. Celula adipoas are un aspect de inel cu pecete în colora ia H. Nucleu periferic 3.. nucleul i citoplasma fiind împins la periferie de vacuola de gr sime ( esut adipos univacuolar). Septe conjunctive .

H&E 1.1 esuturi conjunctive esut adipos alb col.Nucleu periferic .

Sudan III + hematoxilin 1 ± celul univacuolar 2 ± sept conjunctiv .esuturi conjunctive 1 2 + esut adipos alb col.

esuturi conjunctive .

esutul cartilaginos Hialin esuturi conjunctive Elastic Fibros Sunt esturi conjunctive adulte. Sunt esuturi ordonate în care predomin substan a fundamental dur . ce confer astfel esuturilor o rezisten elastic i mecanic . dar elastic . .

esutul cartilaginos hialin H&E 1 esuturi conjunctive 2 3 + 1. Celule cartilaginoase 2. Matrice teritorial 3. Pericondru .

esuturi conjunctive .

esutul cartilaginos elastic Rezorcin -Fuxin Weigert esuturi conjunctive 1 2 + 1. Fibre elastice din pericondru . Fibre elastice 2.

esuturi conjunctive .

Fibre colagen . Celule cartilaginoase 2.esutul cartilaginos fibros H&E esuturi conjunctive 2 1 + 1.

esuturi conjunctive .

esuturi conjunctive .

Este un esut ordonat cu predominen a substan ei fundamentale mineralizate conferindu-i duritate i rigiditate Spongios esutul osos Compact.lefuit Compact Osificare endocondral .esutul osos esutul osos este un esut adaptat pentru func ia de suport i protec ie.

Osteoblaste 4.esutul osos spongios H&E 1 esutul osos 3 4 2 + 1. M duv hematogen cu multe adipocite . Travee osoase 2. Osteocite în osteoplaste 3.

esutul osos .

Canal Havers 3.esutul osos compact. Sistem Havers 2. Osteoplaste si canalicule osoase + .lefuit Montat in balsam de Canada esutul osos 3 2 1 1.

esutul osos .

Canale Havers 2.esutul osos compact H&E 1 esutul osos 4 2 3 1. Canal Volkman 3. Substan a fundamentala eozinofila (colagen) + . Osteocite în osteoplaste 4.

esutul osos .

Os compact Sistem lamelar extern .subperiostic esutul osos Canale Sistem interhaversian Sistem lamelar intern .perimedular .

Osteon Lamel osoas esutul osos Osteoplast .

Osificarea endocondral H&E esutul osos I III II IV .

esutul osos 1 I 1. Zona de cartilagiu hialin hiperplazic i seriat .

1 esutul osos 2 II 1 ± Zona de cartilaj hipertrofic i calcificat 2 ± Zona de eroziune .

1 2 esutul osos 3 II . Zona de eroziune 3. Zona de osteoid .III 1. Cartilaj hipertrofic si calcificat 2.

(bazofil) 2 .travee de cartilaj calcificat .2 esutul osos 1 2 1 III Zona de osteoid 1 .osteoid colorat (eozinofil) .

osteocite în osteoplaste 3 . Zona de esut osos Travee osoase 2 . esut medular 1 .osteoblaste la periferie 4.2 4 esutul osos 2 3 IV 1.

esutul osos OSIFICAREA .

trombocitar . hipercrom. Popula ia celular a parenchimului este reprezentat de celule tinere. normoblast oxifil. eozinofile.E. cu contur neregulat (nucleu înmugurit). reticulocit. promielocit. esutul sanguin . limfocitar i monocitar . Seria granulocitar este reprezentat de: mieloblast. precursor al pl cu elor sanguine. Printre elementele parenchimului se eviden iaz celule adipoase izolate sau grupate i vase sanguine. Seria eritrocitar este reprezentat de: pronormoblast. doar în colora ia May-Grunwald Giemsa. reprezentând precursorii celulelor din seria eritroblastic . mielocit. bazofile în diferite stadii de evolu ie. megacariocitul. Parenchimul medular este bogat în celule i mascheaz stroma reticulinic . nucleu voluminos. granulocitul nesegmentat.esutul sanguin i hematopoieza Este principalul organ hematoformator situat în cavit ile osoase. normoblast bazofil. bazofile). Celulele nu se pot identifica în hematoxilin -eozin . inelar. granulocitele segmentate (neutrofile. granulocitar . normoblast policromatofil. metamielocit. În colora ia H. hematie. se poate recunoa te datorit dimensiunilor mari i aspectului caracteristic: citoplasm acidofil .

esutul sanguin i hematopoieza M duva ro ie hematoformatoare esutul sanguin Sângele Sângele reprezint un tip particular de esut conjunctiv. caracterizat printr-o substan fundamental lichid . plasma sanguin (reprezint 55% din volumul total al sângelui i care îi confer particularitatea de esut în faz fluid ) i din elemente figurate (celulele sanguine) care reprezint 45% din volumul sanguin. . esutul sanguin prezint trei compartimente: compartimentul central (organe hematoformatoare). suspendate în acest lichid complex. compartimentul periferic (sângele circulant) i compartimentul tisular (sângele din esuturi).

Megacariocit 2.M duva ro ie hematoformatoare H&E 3 esutul sanguin 1 2 1. Nuclei ai celulelor seriei mieloide . Celule adipoase 3.

esutul sanguin .

Sângele Hematii Neutrofile esutul sanguin Monocite Eozinofile Bazofile Reticulocite Trombocite Limfocite .

Apar ca structuri rotunde. esutul sanguin . anucleate. de m rimi aproximativ egale colorate în rozportocaliu.Eritrocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Eritrocitele sunt r spândite uniform pe toat lama i reprezint popula ia celular predominent .

uniform repartizate i colorate în rozviolet. Nucleul este puternic segmentat fiind format din 3-5 lobi uni i prin filamente fine de cromatin . esutul sanguin .PMN Neutrofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Diametrul este cuprins între 10-14 microni. Citoplasma con ine granula ii fine egale ca fom i m rime.

uniform repartizate. colorate în ro uc r miziu.PMN Eozinofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au diametrul cuprins între 12-17 microni. Citoplasma con ine granula ii mari egale ca form i m rime. cei doi lobi fiind uni i printr-un filament fin ceea ce îi confer aspectul de ³desag ´. esutul sanguin . Nucleul este bilobat.

esutul sanguin . în num r de 2-4. adeseori au form caracteristic de ³trefl ´. Sunt colorate în violet întunecat. Aspectul nucleului este mai pu in lobat deoarece lobii. Granula iile din citoplasm sunt inegale ca form i m rime i inegal repartizate mascând de multe ori nucleul.PMN Bazofile Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprinse între 8-10 microni. nu sunt complet separa i între ei.

esutul sanguin . În ea se pot eviden ia granula ii fine.Limfocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Au dimensiuni cuprine între 7-15 microni. azurofile. Nucleul este sferic. pu in abundent are un aspect palid bazofil. situat central sau excentric i are un aspect intens cromatic. Citoplasma.

Monocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Prezint cele mai mari dimensiuni dintre elementele figurate ale sângelui: 15-25 microni. reniform . Forma este ovoid . Nucleul poate fi situat central dar cel mai adesea este dispus excentric. Citoplasma. greu vizibile. Con ine granula ii fine. cromatina fiind dispus în blocuri fine. mai abundent decât a limfocitului are o culoare albastr -cenu ie. azurofile. dar poate fi i rotund . esutul sanguin + . Este mai palid colorat decât la limfocit.

esutul sanguin .

reticulocitoza confirmând eficacitatea tratamentului. anemie regenerativ . pân la 90% în anemii tratate corect. care prezint deja lipsa nucleului. esutul sanguin .05-2% de hematii. de 7-10 microni. Num rul lor poate cre te foarte mult. În sângele periferic se g se te în propor ie de 0.Reticulocite Coloratie May-Grunwald-Giemsa Numit i eritrocit imatur.

24 microni. Prezint o form ovoid .Trombocite ± Placute sanguine Coloratie May-Grunwald-Giemsa Pe frotiu sunt r spândite în grupuri printre celelalte elemente figurate. În structura lor se distinge o zon central ± cromomerul. Au dimensiuni reduse. esutul sanguin . colorat violet i o zon periferic ± hialomerul. de aspect azurofil. cu margini rotunjite.

esutul sanguin

TABLOU SANGUIN Colora ie May-Grunwald-Giemsa

esutul sanguin

esutul sanguin

Limfocit

esuturile musculare esut muscular striat scheletal
esuturile musculare

esut muscular neted (miocite netede) netede) esut muscular striat cardiac (miocite cardiace)

esuturile musculare sunt formate din celule. Sunt esuturi specializate pentru func ia de contractilitate, astfel încât celulele sufer un proces de adaptare func ional , în sensul alungirii lor i ca urmare sunt denumite fibre musculare. De asemenea au organite specifice contrac iei, miofibrilele. Fibrele musculare sunt asociate cu esut conjunctiv, care le solidarizeaz i le asigur vasculariza ia.

esut muscular striat scheletal
Extermit ile fibrei musculare striate scheletale sunt rotunjite. Nucleii sunt numero i, situa i sub sarcolem . Caracterul esen ial este dubla stria ie a acestor fibre: una longitudinal , determinat de prezen a miofibrilelor, orientate longitudinal, alta transversal , determinat de alternan a regulat de discuri clare i intunecate.

esuturile musculare

+
Sec iune longitudinal

+
Sec iune transversal

esut muscular striat scheletal
Hematoxilin feric Heidenheim

esuturile musculare

1 2

1. Fibre musculare cilindrice 2. Miofibrile striate: discuri întunecate i discuri clare

esuturile musculare .

Fibre musculare scheletale sectionate transversal 3. Septe conjunctivo-vasculare 2. Nuclei periferici .esut muscular striat scheletal H&E 1 2 esuturile musculare 3 + 1.

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

fusiform . situat central. care este întotdeauna înconjurat de o citoplasm bine vizibil . Fibre musculare netede în fascicole 2. Fibra muscular neted prezint un nucleu cu capetele drepte sau rotunjite (în form de bastona ). intens eozinofil . Nucleii fibrelor musculare 3. Nucleii esutului conjunctiv . nucleul este unic. esuturile musculare 1 2 3 + 1.esut muscular neted H&E Are o form alungit .

esuturile musculare .

esuturile musculare .

.esut muscular cardiac + esuturile musculare + + + Prezint o dubl stria ie. similar cu cea a fibrei musculare striate scheletale îns nucleul este unic. Intersti iul conjunctivovascular dintre fibrele cardiace este abundent. Extremit ile acestor fibre sunt ramificate i legate în sens longitudinal prin discuri intercalare. reprezentate de asocieri de jonc iuni intercelulare. situat central.

esut muscular cardiac Hematoxilin feric Heidenheim ± sec . longit. Fibre musculare cu extremitati ramificate 2. esuturile musculare 2 1 1. Miofibrile striate .

Fibra muscular cardiac 2. Intersti iu conjunctivo-vascular 3. Nucleul fibrei musculare .esut muscular cardiac H&E ±sec iune longitudinal - esuturile musculare 3 2 1 1.

esut muscular cardiac H&E ±sec iune transversal - esuturile musculare 1 1 2 1. transversal . Fibre musculare cardiace ± sec . Capilare 2.

Discuri intercalare . Capilare 2. longit.esut muscular cardiac Albastru de toluidin ± sec . 1 2 esuturile musculare 2 1 1.

bine structuralizat în trei tunici: intern (intima). sub iri. Arterele sunt structuri tubulare cu perete gros. mijlocie (media) i extern (adventi ia). lumenul fiind delimitat de endoteliu. artere medii sau musculare i arteriole. Venele sunt vase de calibru variabil ± vene mari. Arteriolele reprezint un tip particular de artere mici al c ror perete are grosimea dubl fa de diametrul lumenului. Vasele limfatice la fel ca i cele sanguine au lumenul variabil. Sistemul vascular . Media conjunctiv sau conjunctivo-muscular este sub ire.Sistemul vascular Sistemul vascular este un sistem tubular închis. Dup calibru i structur se clasific în artere mari sau elastice (aorta).care conduc sângele de la inim spre organe. delimitat de endoteliu i perete sub ire asem n tor ca structur venelor. iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . Capilarele sunt conducte care au diametrul variabil. mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivo-fibroas . alc tuit dintr-o serie de conducte: artere . vene ± care readuc sângele la inim i capilare ± la nivelul c rora au loc schimburile dintre sânge i esuturi i formeaz re ele.

Sistemul vascular Arterele mari sau de tip elastic Sistemul vascular Arterele de calibru mediu sau de tip mus Venele Pachet vasculo-nervos vasculo- .

Aorta H&E 3 Sistemul vascular 2 1 1.Strat subendotelial . lamele elastice refringente 3. . Adventitia: fibre colagene In tunica medie predomin fibrele elastice grupate în lamele. respectiv brun cu orcein . dispuse concentric sub forma unor benzi ondulate. Media: fibre musculare netede.Arterele mari sau de tip elastic .Limitanta elastica interna 2. esutul de leg tur între lamelele elastice este format din elemente conjunctive i musculare. Intima: -Endoteliu . fenestrate care se coloreaz în violet cu rezorcin fuxin .

2 Sistemul vascular 1 1. Adventitia: fibre colagene . lamele elastice refringente 2. Media: fibre musculare netede.

Lamele elastice .Sistemul vascular 1 Aorta .Coloratie Orceina 1.

Sistemul vascular .

Coloratie resorcina fuxina Weigert .Sistemul vascular 1 Aorta .

Sistemul vascular .

Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. nuclei fibrocite .Artera muscular rtera H&E In tunica medie predomin fibrele musculare netede dispuse în fascicule concentrice. Media: fibre muscularenetede. str lucitoare 1 Sistemul vascular 2 3 1. fibrocite 3. între care exist esut conjunctiv de leg tur . Caracteristic acestor artere este prezen a între intim i medie a limitantei elastice interne bine reprezentat sub forma unei benzi ondulate. Adventitia: fibre colagene.

Adventitia: fibre colagene. fibrocite 3. Intima: -Endoteliu -Strat subendotelial -Limitanta elastica interna 2. Media: fibre muscularenetede. nuclei fibrocite .Sistemul vascular 2 1 3 1.

fibre musculare netede . Fibre colagene sectionate transversal 4.Vena H&E Vase de calibru variabil ± vene mari. Media conjunctiv sau conjunctivomuscular este sub ire. Fibrocite . Endoteliu 2.esut conjunctiv Adventi ia 3. iar limitanta elastic intern nu se eviden iaz . 1 Sistemul vascular 2 4 3 1. mijlocii i mici ± cu perete sub ire reprezentat în principal prin adventi ie groas de natur conjunctivofibroas . Media .

2 1 Sistemul vascular 3 Vena-H&E 1. Nucleii endoteliului din intim 2. Adventi ie . Media 3.

Sistemul vascular Ven .

Arteriola 2. Nerv .Pachet vasculo-nervos vasculoH&E 2 Sistemul vascular 4 1 2 3 1. Vas limfatic 4. Venula 3.

.

Precizarea tipului de celul glial se poate face numai pe impregn ri speciale. Tesutul nervos . Citoplasma este bogat în neurofibrile eviden iabil prin impregn ri argentice. Corpul i prelungirile neuronului alc tuiesc substan a cenu ie iar fibrele nervoase constituie substan a alb .E. Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul i din dou tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul i dendritele. veziculos. Neuronul este o celul polimorf cu dimensiuni ce variaz între 4-5 i 150 microni. Nucleul neuronului este mare. Neuronii reprezint celule înalt specializate în producerea i transmiterea impulsului nervos. Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinice i amielinice. corpusculi Nissl care se coloreaz cu violet crezil sau albastru de metilen. Spa iile dintre neuroni con in celule gliale i vase de sânge.esutul nervos esutul nervos este format din celule nervoase dispuse distan at i din prelungirile acestora. s rac în cromatin i prezint un nucleol bine vizibil. Teaca de mielin se eviden iaz în colora ia cu acid osmic sub forma a dou linii negre întrerupte la nivelul strangula iilor Ranvier. Celulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în colora ia H.

esut nervos ± fibre mielinice (sec iune transversal ) Tesutul nervos esut nervos ± fibre mielinice (sec iune longitudinal ) .

Teaca de mielin .esut nervos-fibre mielinice (s. transv.) nervosAcid Osmic 2 Tesutul nervos 1 1.

Tesutul nervos .

Teaca de mielin 2. longit. Strangula ii Ranvier .esut nervos-fibre mielinice (s.) nervosAcid Osmic Tesutul nervos 2 1 1.

Tesutul nervos .

Sistemul nervos se împarte în sistem nervos periferic format din ganglioni nervo i i nervi i sistem nervos central reprezentat den encefal i m duva spin rii.Sistemul nervos Nerv Ganglionii spinali Sistemul nervos M duva spin rii (HE. crezil violet. impregnare cu azotat de argint) argint) Scoar a cerebral Scoar a cerebeloas esutul nervos împreun cu vasele sanguine formeaz organele nervoase care alc tuiesc sistemul nervos. .

Nerv (sec . esut conjunctiv din peritenoniu . Fibre nervoase 2. transv.) H&E 2 Sistemul nervos 1 1.

Sistemul nervos .

în zona periferic . Celule satelite 3. În por iunea central a ganglionului se dispun fibre mielinice de provenien endogen i exogen . 2 Sistemul nervos 3 1 1. veziculos nucleolat. pseudounipolari cu nucleu mare. se dispun neuroni mari. Fibre nervoase . Fiecare neuron este înconjurat de o capsul fibroas dublat de un rând de celule satelite ce reprezint glia periferic . Celule nervoase ganglionare 2. rotunzi.Ganglion spinal H&E Prezint la periferie o capsul conjunctiv . sub capsul .

Sistemul nervos .

senzitivi în cel posterior. Substan a alb e dispus la exterior i 1 este format din fibre nervoase sec ionate 1.Corpusculi Nissl în pericarionul neuronilortransversal. multipolari. Capilar Sistemul nervos . Substan a cenu ie este 3 dispus la interior sub forma literei H cu neuroni mari. multipolari 2. motori în 2 cornul anterior i neuroni mici.M duva spin rii Crezil violet Reprezint un organ parenchimatos format din esut nervos (celule i fibre nervoase). Nucleii celulelor gliale 3.

Sistemul nervos 2 1 1. Nucleu cu nucleol . Granulatii în pericarionul neuronilor multipolari 2.

Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2. Neuronul multipolar .Sistemul nervos 1 2 1.

Neuronul multipolar .3 Sistemul nervos 2 4 1 1. Nucleii celulelor gliale 3. Capilar 4.Granula ii în pericarionul neuronilor multipolari 2.

corn anterior) transv. transv. Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion .Azotat de argint Sistemul nervos 1 1..M duva spin rii(s.

Neuroni stela i multipolari cu neurofibrile în pericarion 2.1 Sistemul nervos 2 1. Fibre amielinice .

Sistemul nervos .

Nucleii celulelor gliale . Neuroni stela i multipolari 2.M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 2 1 1.

M duva spin rii ± cornul anterior H&E Sistemul nervos 1 3 2 2 1. Fibre amielinice . Nucleii celulelor gliale 3. Neuroni stela i multipolari 2.

M duva spin rii cornul anterior H&E 3 Sistemul nervos 2 4 1 2 3D 1. Neuroni stela i multipolari 2. Capilare 4. Nucleii celulelor gliale 3. Fibre amielinice .

Sistemul nervos .

Sistemul nervos .

Sistemul nervos 1 2 3 1. neuroni rotunzi.Scoar H&E cerebral Este un organ parenchimatos. Neuroni piramidali mari 2. slab bazofil alc tuit din esut nervos. granulari i celule gliale. piramidali. reprezentat prin neuroni mari. Celule gliale 3. Capilare .

Sistemul nervos .

Scoar a cerebeloas prezint trei straturi celulare: pu ini neuroni în stratul superficial (neuroni stela i de asocia ie). numero i în stratul profund i neuroni mari piriformi (Punkinje) dispu i pe un singur rând în stratul mijlociu (reprezint elementul de diagnostic). Substan 2. Substan alb cenu ie . Lamela cerebeloas prezint în ax substan a alb format din fibre nervoase cu aspect eozinofil i din nucleii celulelor gliale. neuroni mici. Sistemul nervos 1 2 1.Scoar a cerebeloas H&E Organ parenchimatos format din esut nervos.

Strat granular . Strat molecular 2.1 Sistemul nervos 2 3 1. Neuroni Purkinje 3.

care mascheaz elementele componente ale stromei.Organele limfoide Organele limfopoetice periferice i centrale fac parte din sistemul imun i se caracterizeaz printr-o popula ie celular foarte abundent la nivelul parenchimului. se includ i structurile limfoide anexate mucoasei digestive i respiratorii ( esutul limfoid mucosal). În acela i sistem. Limfoganglionul Organe limfoide Splina Timusul .

de form stelat cu prelungiri citoplasmatice i nucleu rotund. cu centru clar. separate prin spa ii largi. Organe limfoide . având în principal rol limfopoetic i de filtrare a limfei. parenchimul este un esut limfoid dens nodular format din foliculi primari (rar) sub form de insule rotunde de celule mici.Limfoganglionul Limfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor limfatice. Zona medular este format din cordoane limfocitare intens bazofile. hipocrom. În corticala superficial . bazofile alc tuite din limfocite dar mai ales secundari. limfoganglionul este format dintr-o zon periferic sau corticala i o zon central sau medulara. Paracorticala reprezentat de limfocite grupate sub form de esut limfoid dens difuz în care se pot observa venule postcapilare. clare reprezentate de sinusurile limfatice care alc tuiesc esutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei. În aceast zon se pot observa celulele reticulare din strom . Corticala are dou zone ± superficial i profund sau paracorticala. Delimitat de o capsul conjunctiv sub care se g se te sinusul subcapsular sau marginal.

Capsula 2. Cortical 3. Sinus marginal 4. Foliculi limfoizi .Ganglion limfatic H&E 1 2 Organe limfoide 4 3 1.

Celule reticulare 3.Ganglion limfatic H&E 3 Organe limfoide 1 2 1. Zona medular a limfoganglionului 2. Vase .

Sinus marginal 3. Foliculi limfoizi . Cortical 2.Ganglion limfatic H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 1 1.

Arteriola centrofoliculara 3. Folicul splenic 2.Splina colora ie H&E 3 Organe limfoide 1 2 1. Pulpa rosie .

Splina ± pulpa ro ie Colora ie H&E Organe limfoide Organe limfoide 3 2 1 1. Capsula conjunctivo-muscular 3. Mezoteliu peritoneal 2. Sept 4. Macrofage cu pigment hematic fagocitar 4 .

Medular 5. Capsula 2. Cortical 4.Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 3 4 5 1 Lobuli timici 1. Corpuscul Hassal . Sept interlobular 3.

Corpuscul Hassal . Limfocite timice 2.Timus Colora ie H&E 2 Organe limfoide Organe limfoide 2 1 Zona medular din lobulul timic 1.

corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande.mucoasa .Tubul digestiv. .epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic . are un plan de organizare comun. . cu excep ia cavit ii bucale. peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: . .submucoasa . Sistemul digestiv este format din tubul digestiv Sistemul digestiv .musculara . Tunica extern reprezentat de adventi ie sau seroas .musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular.adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: . Musculara este format din fibre musculare netede.glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte.Sistemul digestiv i glandele anexe. cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate.

Dintii .Organizarea generala a tubului digestiv În raport cu diafragmul. care cuprinde: . Limba .Intestinul subtire (duoden. care cuprinde: - Intestinul gros . ileon) B ± segmentul subdiafragmatic (gastro-intestinal). tubul digestiv prezint dou segmente: A ± segmentul supradiafragmatic (buco-faringoesofagian). jejun.Faringele .Esofagul Stomacul .cavitatea bucal cu: Sistemul digestiv Buzele.Apendicele ileo-cecal -Glande anexe - .

o fa a margine liber . Sunt constituite dintrun schelet musculoconjunctiv i prezint o fa anterioar (cutanat ). posterioar (muco as ).Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sunt dou cute musculomembranoase ce delimiteaz orificiul extern al cavit ii bucale. 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Folicul pilos 2 ± Glande sebacee 3 ± Glande sudoripare .

Buzele (fa a extern tegumentar ) H&E Sistemul digestiv .

corion .Buzele (fa a intern mucoas ) H&E 1 2 Sistemul digestiv 1 ± epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat 2 .

Buzele ( Sect. Sagitala) H&E Sistemul digestiv .

Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare minore 2 ± Fibre musculare striate . degluti ie.Limba H&E Organ musculoepitelial cu rol în supt. vorbire articulat i cu rol important în sensibilitatea gustativ . Se caracterizeaz prin lipsa submucoasei. mucoasa lingual fiind puternic aderent de axul musculoconjunctiv.

Limba H&E Sistemul digestiv .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate .

Limba (Fa a Inferioar ) H&E Sistemul digestiv .

Limba (Papile gustative cu muguri gustati H&E 1 Sistemul digestiv 1 ± Papile caliciforme cu muguri gustativi .

Limba (Fa a superioar ) H&E 1 a Sistemul digestiv 2 3 4 4 1 ± Fata papilara cu papile gustative cu ax conjunctivo-vascular (a) 2 ± Corion 3 ± Fibre musculare striate 4 ± Vase sanguine .

Limba (Fa a superioar ) H&E Sistemul digestiv .

Sistemul digestiv Pulpa dentar .Dinte Dezvoltare Parodon iu Reprezint organele dure ale mastica iei i au rol în vorbirea articulat Împreun cu aparatul de sus inere formeaz odontul sau organul dentar.

Adamantoblaste 5. Reticul stelat 6. Smal 4. Dezvoltarea dintelui decurge în dou stadii: -mugure dentar -folicul dentar Sistemul digestiv 5 1. Papil conjunctiv .Dezvoltarea dintelui H&E 1 2 3 4 6 Are loc în s pt mânile 6-7 de gesta ie. La acest proces particip dou primordii: epitelial i conjunctivomezenchimal. Odontoblaste 2. Dentina 3.

Primordiu conjunctiv 2.Dezvoltarea dintelui H&E Sistemul digestiv 2 1 Dinte dezvoltare 1. Primordiu epitelial .

Odontoblaste 2. Papil conjunctiv 3. Adamantoblaste .Dezvoltarea dintelui H&E 1 Sistemul digestiv 3 2 1.

4. Dentin Cement Ligament Dentar Os Alveolar . 2.Parodon iu H&E 1 Sistemul digestiv 2 3 4 1. 3.

Parodon iu Sistemul digestiv .

Pulpa dentar H&E 1 2 Sistemul digestiv 3 Pulpa Dentar 1. Nuclei de celule conjunctive . Structuri Vasculare 2. Odontoblaste 3.

3. 4. Odontoblaste Structuri vasculare Substan fundamental Nucleu de fibroblast .Pulpa dentar H&E 1 4 2 3 Sistemul digestiv 1. 2.

Pulpa dentar H&E Sistemul digestiv .

mucoasa . Tunica extern prezentat de adventi ie sau seroas . Musculara este format din fibre musculare netede. . peretele s u fiind alc tuit din interior spre exterior prin suprapunerea a patru tunici: . . .adventi ia sau seroasa (tunica extern ) Mucoasa este alc tuit din: .musculara mucoasei Submucoasa este alc tuit din esut conjunctivo-vascular.submucoasa . are un plan de organizare comun. cu excep ia esofagului în care sunt prezente i fibre musculare striate. cu excep ia cavit ii bucale.epiteliu ± de suprafa ce tapeteaz întregul tub digestiv i Sistemul digestiv prezint modific ri în func ie de situa ia lui topografic .Tubul digestiv. .corion de natur conjunctiv cu numeroase vase sangvine i uneori glande.glandular ce particip la formarea glandelor i prezint caractere morfo-func ionale corespunz toare fiec rui segment în parte.musculara .

în alc tuirea lui intrând urm toarele patru tunici. Musculara . Mucoasa (Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat i corion) 2.Esofagul H&E 1 Segmentul esofagogastro-intestinal este organizat dup un plan unic. de la exterior spre lumen: -extern -muscular -submucoas -mucoas Sistemul digestiv 2 3 1. Submucoasa 3.

Van Gieson 1 2 Sistemul digestiv 5 4 3 1 . Corion 3. Submucoasa cu glande esofagiene 5.Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2. Musculara . Musculara mucoasei 4.Esofagul Color.

Van Gieson Sistemul digestiv 1 1 ± glande esofagiene (acin mucos) .Esofagul Color.

Epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat 2 ± Mucoasa 3 ± Corion 4 ± Musculara mucoasei .Esofagul (Mucoasa) H&E 1 4 3 Sistemul digestiv 2 1 .

Musculara) H&E Sistemul digestiv .Esofagul (Submucoasa.

Stomac 1 ± Epiteliu de suprafata 2 ± Cripte 3 ± Corion 4 ± Glande gastrice . asigurata de sucul gastric.Stomacul H&E 1 2 3 Sistemul digestiv 4 Este un organ musculo-glandular cavitar cu funtie de rezervor pentru alimente i digestie.

Stomacul H& E b Sistemul digestiv 1 2 a 1 ± Glanda fundice. cu *celule acidofile intens colorate (a) *si celule bazofile palide (b) 2 ± Corion .

Stomacul H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± Tunica musculara 2 ± Seroasa peritoneala .

Stomacul H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Submucoasa 2 ± Corion 3 ± Glande gastrice .

vacuolate. palide) 2 ± Cripta gastrica 3 ± Istmul glandei gastrice .Stomacul H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Epiteliu de suprafata monomorf (celule cubocilindrice.

La om are o lungime de 6-9m i are rol în func ia de digestie i absorb ie.Intestinul sub ire H& E 2 3 Sistemul digestiv 4 5 1 1 ± Vilozitati intestinale 2 ± Corion cu glande Lieberkuhn 3 ± Musculara mucoasei 4 ± Submucoasa 5 . Pentru o mai buna definire a func iei respectiv a maririi suprafe ei de absorb ie s-au diferen iat structuri de tip particular: -valvule conivent -vilozit i intestinale -microvilozit i .Musculara Se întinde de la pilor la valvula ileo-cecal .

Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Corionul mucoasei cu glande Lieberkuhn 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Submucoasa .

Intestin sub ire .duoden H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Glande Brünner 2 ± Musculara mucoasei 3 ± Glande Lieberkuhn .

limfocite 4 ± Celule caliciforme 5. Musculara mucoasei .Intestin sub ire H& E 3 Sistemul digestiv 1 2 4 5 1 ± Glande Lieberkuhn in corion 2 ± Epiteliu glandular 3 ± Celule conjunctive.

extern . intern 2 ± longitudinal.Intestin sub ire H& E 1 Sistemul digestiv 2 Musculara cu strat: 1 ± circular.

Intestin sub ire H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Vilozitate intestinala 2 ± Epiteliu de acoperire cu enterocite si caliciforme 3 ± axul conjunctivo-vascular vilozitar .

Intestinul gros (colon) Se întinde de la valvula ileo-cecal . Chiar dac la acest nivel nu se mai secret enzime digestia bolului alimentar continu prin ac iunea enzimelor provenite din intestinul sub ire. cea de absorb ie se reduce în mare parte ceea ce explic dispari ia vilozit ilor cu persisten a îns a unor structuri cuticulare la polul apical al enterocitelor. Alte func ii sunt cea de lubrefiere a bolului fecal ceea ce explic existenta într-un num r mai mare a glandelor secretoare de mucus. descendent i sigmoid. Aceste bacterii secreta vitamina B12 si K. cu excep ie în por iunea rectal . colonul ascendent. De asemenea colonul nu mai prezint plicaturi. incluzând cecul cu apendicele. Sistemul digestiv . în parte iar pe de alt parte prin fermenta ie i putrefac ie sub ac iunea florei bacteriene abundente existente la acest nivel. alte mijloace de m rire a suprafe ei. Are o structur u or modificat fa a de cea a intestinului sub ire raportat i la func iile acestui segment. transvers. canalul anal terminându-se prin orificiul anal. rectul.

Intestin gros (colon) Color. corion cu glande Lieberkuhn 2 ± Submucoasa 3 .Musculara . Mucicarmin 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa.

Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 2 1 Musculara cu strat: 1 ± longitudinal. extern 2 ± circular. intern .

intern 2 ± Longitudinal. extern .Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 Musculara cu strat: 1 ± Circular.

Intestin gros (colon) H&E Sistemul digestiv 1 1 ± Mucoasa cu glande Lieberkuhn .

Intestin gros (colon) H& E Sistemul digestiv 1 2 3 1 ± Corion 2 ± Glande Lieberkhun (s.trvs) 3 ± Celule caliciforme .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 3 Sistemul digestiv 2 1 ± Mucoasa 2 ± Glanda Lieberkuhn 3 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E a 1 Sistemul digestiv b 2 1 ± Glande din mucoasa apendicelui cu celule caliciforme(a) si enterocite(b) 2 ± Infiltrat limfocitar .

Intestin gros ± apendice ileo-cecal H& E 1 2 Sistemul digestiv 3 1 ± Mucoasa 2 ± Musculara 3 ± Infiltrat limfocitar .

pancreasul . Organe cu func ie secretorie ce sunt in legatur cu tractul digestiv si dierct sau implicit intervin in procesul de digestie respectiv absorb ie al alimentelor. Astfel de forma iuni sunt: .glandele salivare . respectiv absorb ie a alimetelor.Glande anexe ale tubului digestiv Sistemul digestiv Reprezint glandele ce intervin în procesul de digestie.ficatul .

Glande salivare .mixt H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini micsti ai glandei salivare 2 ± canaliculi intralobulari .

Semiluna Gianuzzi .Glande salivare H& E 4 1 Sistemul digestiv 3 2 1 ± Acini micsti 2 ± Acini serosi 3 ± Canalicul intralobular 4.

Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 4 3 5 1 ± Canal interlobular 2 ± Epiteliu bistratificat 3 ± Sept conjunctiv 4 ± Arteriole 5 ± Acini micsti .

Glande salivare H& E Sistemul digestiv 1 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare sectionate din diferite directii .

obl.) .Glande salivare H& E 1 Sistemul digestiv 2 1 ± Acini ai glandelor salivare 2 ± Fibre musculare striate (sect./trvs.

Ficat ± spa iul port H& E Sistemul digestiv 2 3 1 1 ± artera 2 ± vena 3 ± canal biliar .

Ficat H& E Sistemul digestiv 2 1 1 3 1 ± Canaliculi biliari 2 ± Artera 3 ± Cordoane de hepatocite .

Ficat H& E 2 Sistemul digestiv 1 1 ± cordoane de hepatocite 2 ± capilare sinusoide (nucleii celulelor endoteliale) .

Ficat H& E 1 Sistemul digestiv 2 3 1 ± Lobul 2 ± Vena centrolobulara 3 ± Tesut conjunctiv perilobular .

Ficat Lobul hepatic Sistemul digestiv Vena centrolobular Spa iu port Acin hepatic .

Stroma formeaz septe conjunctivo-vasculare care delimiteaz incomplet lobi i lobuli. Sistemul digestiv 1 1 ± Acini pancreatici serosi Prezinta bazofilie subnuclear i acidofilie supranuclear . E invelit de o capsula sub ire ce nu asigura o protec ie eficient organului. insular dispersat in marea mas a esutului exocrin. organizat in acini.Pancreas H& E Este o gland mixt format dintr-o component exocrin i o alta endocrin .

Pancreas H& E 1 Sistemul digestiv 3 2 4 1 ± Acini pancreatici 2 ± Insule Langerhans 3 ± Adipocite 4 ± Septe conjunctive .

Pancreas H& E 2 Sistemul digestiv 1 2 3 4 1 ± Celule endocrine dispuse in cordoane 2 ± Nuclei ai celulelor endoteliale capilare 3 ± Adipocite 4 ± Acini sero-zimogeni .

bronhiola intralobular primar -bronhiola terminal -bronhiola respiratorie -ducte alveolare -saci alveolari -alveole pulmonare.extrapulmonare reprezentate de: .fose nazale .Sistemul respirator Sistemul respirator este constituit din: Pl mâni la nivelul c rora au loc schimburile gazoase propriu-zise C i respiratorii cu rol în transportul aerului: Sistemul respirator .faringe .bronhii mari.intrapulmonare reprezentate de: .bronhii segmentare . .trahee .bronhii lobare . .laringe .

Septe interalveolare . 2 Sistemul respirator 1 3 1.Pl mân H& E Diagnosticul histologic se pune pe aspectul dantelat al parenchimului pulmonar datorit alveolelor pulmonare i pe prezen a pachetului bronho-vascular format dintr-o bronhie sau bronhiol i un vas arterial. Saci alveolari 3. Alveole pulmonare 2.

mân Alveole pulmonare Vase sanguine Bronhiole 4. 3. Bronhiole terminale 5. 2.Pl mân H& E 1 Sistemul respirator 2 3 5 4 Pl 1. Bronhiole respiratorii .

Epiteliul bronhiolar 4. Corion 3.Pl mân H& E 1 2 3 Sistemul respirator 4 5 1. Infiltrat limfocitar . Fibre musculare netede 2. Bronhiol 5.

Pl mân H& E Sistemul respirator .

3. Vas de sânge 4 3 Sistemul respirator . Bronhiol intralobular Bronhiol terminal Bronhiol respiratorie Ducte alveolare 5. 4. 2.Pl mân H& E 1 2 7 3 7 4 6 5 1. Saci alveolari 6. Alveole 7.

Cartilaj hialin .Pl mân H& E 6 7 Sistemul respirator 1 2 4 3 5 Pachet bronhovascular 1. Mucoasa bronhiei(epit. Bronhie 5.+corion) 6. Saci alveolari 3. Alveole 4. Vas de sânge 2. Fibre musculare netede 7.

Cartilaj hialin 3.C i respiratorii . Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat Mucoasa .Trahee H& E Sistemul respirator 4 3 2 1 1. Adventi ia 2. Corion 4.

ureter .bazinet .vezica urinar .c ile excretoare intrarenale (tubul colector) C ile excretoare extrarenale. .sistemul de secre ie i excre ie al urinei (tubul urinifer) .sistemul de filtrare al sângelui (corpusculul renal Malpighi) .Sistemul urinar Sistemul urinar este format din: Sistemul urinar Rinichi care con ine: .calice . reprezentate prin: .

podocite. strom i parenchim Capsula este conjunctivo-fibroas . este mai bine reprezentat în zona medularei renale.Spa iul urinar reprezint spa iul dintre foi ele capsulei Bowman ± componenta epitelial a corpusculului renal Malpighi. determinat de prezen a tubilor colectori i a structurilor vasculare Sistemul urinar C M . Nucleii din centrul forma iunii apar in elementelor vasculare. de aproximativ 200 Q diametru. Corpusculul renal apare pe sec iune alc tuit dintr-o mas central de nuclei înconjurat de un spa iu optic vid. cu o component epitelial . celule mesangiale. caracterizat printr-un aspect striat longitudinal. forma iuni sferice.Rinichi H& E Diagnostic: Organ parenchimatos tubulo-vascular format din capsul . Parenchimul este structuralizat în dou zone: corticla i medulara. care formeaz glomerulul renal: celule endoteliale din peretele capilar. celule sangvine. Medulara situat profund. glomerulul renal. spa iul urinar. capsula Bowman i o component vascular . Stroma conjunctiv . Corticala este caracterizat prin prezen a corpusculilor renali Malpighi.

Rinichi .corticala H& E Sistemul urinar .

medulara H& E Sistemul urinar .Rinichi .

2. 3. Spa iu urinar Glomerul vascular Sec iune prin tub contort distal Foita parietal a capsulei Bowman . 4.Rinichi ± glomerulul renal H& E 1 Sistemul urinar 2 3 4 3 3D 1.

Sistemul urinar .

Corpuscul renal Malpighi .Rinichi H& E 1 Sistemul urinar 2 3 1 1. Tub contort distal 3. Tub contort proximal 2.

Strom conjunctivo-vascular 2. Tub colector .Rinichi H& E Sistemul urinar 1 2 1.

Rinichi H& E Sistemul urinar 1 1. Tubi colectori .

Uroteliu Corion Musculara Adventi ie . musculara i adventi ia.C i excretoare . dispuse în dou straturi: intern longitudinal i extern circular.Ureterul H& E Diagnostic: Organ tubular. cu peretele format din trei tunici: mucoasa. 2. 3. 1 Sistemul urinar 2 3 4 1. 4. Tunica mucoasei este format din uroteliu i corion. Tunica muscular este format din fibre musculare netede.

Uroteliu 2.C i excretoare .Ureterul H& E 1 2 Sistemul urinar 3 1. Musculara . Corion 3.

strom i parenchim. din capsul . învele te glanda la periferie. Capsula este de natur conjunctivo-vascular .Sistemul endocrin Sistemul endocrin cuprinde sistemul endocrin difuz (SED) i glandele endocrine. Sistemul endocrin Epifiza Hipofiza Tiroida Suprarenala . Stroma este reprezentat de o bogat re ea de fibre de reticulin i capilare. Glandele endocrine sunt organe parenchimatoase. Parenchimul este format din celule secretorii dispuse fie sub form de cordoane. fie sub form de foliculi. formate din punct de vedere morfologic.

reprezentând nisipul epifizar (calcosferit). 4. Parenchimul glandular este format din dou tipuri celulare: celule mari. palide i celule mici. 1. 2. extracelulare. eozinofile. Prezen a unor forma iuni rotunde. 3. Nuclei de celule gliale Cordoane celulare Nuclei ai celulelor principale Vas sanguin . strom i parenchim. întunecate dispuse în cordoane i separate prin capilare de tip fenestrat.Epifiza H& E 1 3 Sistemul endocrin 4 2 Organ parenchimatos format din capsula.

. arcuate. În structura cordoanelor. Capilar 3.Hipofiza . 1 Sistemul endocrin 3 4 1. neregulate.adenohipofiza. separate 2 de capilare sangvine de tip sinusoid. Cuprinde trei lobi: . Celule cromofile acidofile 4. strom i parenchim. Cordoane celulare scurte (aspect de cuiburi) 2.adenohipofiza H& E Diagnostic : Organ parenchimatos format din capsul . Celule cromofile bazofile Parenchimul adenohipofizei este format din cordoane celulare scurte. hipofiza posterioar (neurohipofiza) i lobul intermediar (rudimentar la om). celulele glandulare au aspect polimorf i policrom (cromofobe i cromofile acidofile i bazofile).

Celule bazofile 2.Hipofiza ± lob intermediar H& E 1 Sistemul endocrin 3 2 1. Nuclei de endoteliu capilar . Vas de sânge 3.

Hipofiza ± lob intermediar/neurohipofiza H& E 2 Sistemul endocrin 1 1. Lob intermediar . Neurohipofiza 2.

Fibre nervoase amielinice .Hipofiza . Nuclei de pituicit 2.neurohipofiza H& E 1 2 Sistemul endocrin În neurohipofiz predomin structura nervoas : fibre nervoase i celule nevroglice modificate (pituicite) 1.

Tiroida
H& E

5 2

Sistemul endocrin

4 1 3

Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din foliculi, cu dimensiuni diferite, delimita i de un epiteliu simplu cubo-cilindric ± epiteliu folicular i con inut omogen eozinofil ± coloidul tiroidian.

3D 1. Foliculi tiroidieni 2. Celule foliculare 3. Insule de celule foliculare 4. Coloid 5. Capsul Conjunctiv 6. Capsula conjunctiv

Foliculi tioidieni

Sistemul endocrin

Suprarenala
Diagnostic Organ parenchimatos format din capsul , strom i parenchim. Parenchimul glandular este format din cordoane celulare care se dispun diferit în corticosuprarenal i medulosuprarenal .
Sistemul endocrin

Corticosuprarenala: - subcapsular, cordoanele celulare sunt scurte i arcuate ± zona glomerular - intermediar, cordoanele celulare sunt bine eviden iate, paralele între ele i cu orientare perpendicular pe capsul ± zona fasciculat - profund, cordoanele celulare sunt dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri mici ± zona reticulat . Medulosuprarenala: - cordoane celulare dispuse sub forma unor re ele cu ochiuri largi. Între cordoanele celulare sunt prezente capilare sangvine. Celulele glandulare au aspect polimorf i policrom.

Corticosuprarenala
H& E

1

2 3 4 3

Sistemul endocrin

1. Capsula 2. Zona glomerulara ± celule dispuse în cordoane arcuate 3. Capilare 4. Zona fasciculata cu spongiocite

Sistemul reproduc tor masculin
Aparatul genital masculin se compune din: Gonadele masculine sau testiculele
Sistemul reproduc tor

C ile spermatice de excre ie: a - intratesticulare reprezentate prin tubii drep i i rete testis. b - extratesticulare reprezentate prin epididim, canal deferent i canal ejaculator. Glandele anexe reprezentate prin: - prostat - vezicule seminale - glandele bulbouretrale (Cowper). Organul copulator sau penisul

Testiculul
H& E
Diagnostic Organ parenchimatos, cu structur tubular multipl (tubii seminiferi), lumenul acestor forma iuni fiind delimitat de un epiteliu pluristratificat i polimorf (epiteliul seminal); elementele celulare epiteliale sunt variate: celulele Sertoli (cu rol de nutri ie i suport) i celulele liniei seminale (spermatogonii, spermatocite primare i secundare, spermatide i spermatozoizi); dispersate printre tubii seminiferi se g sesc celulele intersti iale Leydig, structuri glandulare endocrine dispuse sub forme de gr mezi triunghiulare alc tuite din cordoane celulare scurte.

Sistemul reproduc tor

Tubi seminiferi 2. Insule de celule Leydig .Testiculul H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1.

Nucleu de celula Sertoli 5. Tunica conj. Spermatocite de ord I. Cozi de spermatozoizi 2. 3.Testiculul H& E 1 Sistemul reproduc tor 4 2 3 5 7 8 6 9 1. Epiteliu pluristratificat i polimorf 7. Spermatogonii seminifer 4. Spermatide . Insule de celule intersti iale Leydig 9. 6. propr. a tb. Nuclei de spermatozoizi din tubii seminiferi 8.

având o strom bine reprezentat . canalele excretorii sunt tapetate de un epiteliu simplu cilindric. cât i în stroma organului. . Strom conjunctivo muscular Diagnostic Organ parenchimatos musculo-glandular. atât în structura capsulei i a traveelor. festonat (în care sunt prezente frecvent forma iuni rotunde lamelar concentrice intens eozinofile ± simpexioni) delimitat de un epiteliu pseudostratificat. hipercelular . Glande prostatice 2. exist o component semnificativ de musculatur neted . por iunea secretorie glandular (glande de tip tubulo-alveolar) se eviden iaz printr-un lumen larg.Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 2 1.

Glande prostatice 2. Strom conjunctivo musculara .Prostata H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1. Simpexion 3.

Fibre musculare 3. Strom conjunctiv 2.Prostata H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 4 1. Celule epiteliale descuamate . Epiteliu pseudostratificat al glandelor prostatice 4.

Simpexion 3.Prostata H& E Sistemul reproduc tor 1 3 2 1. Strom conjunctivo musculara . Glande prostatice 2.

Sistemul reproduc tor .

.Sistemul reproduc tor feminin Sistemul reproduc tor Aparatul genital sau de reproducere al femeii este mult mai complex decât al b rbatului. atât datorit corela iei hipotalamo-hipofizare. cât i a modific rilor ciclice ale mucoasei uterine. datorit strânselor corela ii morfofunc ionale cu apartul genital feminin vor fi prezentate odat cu acesta. vagin) -Organele genitale externe Glanda mamar i placenta. Aparatul genital al femeii este format din: -Gonada feminin ± ovarul -Organele genitale interne ( uter. col uterin.

Muguri de a teptare 2. Strom func ional 3.Glanda mamar în repaus H& E Sistemul reproduc tor 3 4 1 2 1. Adipocite . Strom nefunc ional 4.

Glanda mamar H& E 5 Sistemul reproduc tor 2 3 1 4 1. Ducte intralobulare 2. Strom nefunc ional cu septe . Epiteliu simplu cubic ± strom nefunc ional 3. Lobul mamar 4.

Septe conjunctive . Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) 3.Glanda mamar în lacta ie H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 1. Secre ie lactata 2.

Glanda mamar H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1. Alveole secretorii (delimitate de epiteliu cilindric simplu) . Secre ie lactata 2.

Glanda mamara in lactatie H& E Sistemul reproduc tor 2 1 1. Duct interlobar . Secre ie lactata 2.

3. 5. 2.Ovar H& E 2 Sistemul reproduc tor 3 1 5 4 1. Corticala Foliculi ovarieni primordiali Albugineea Epiteliu germinativ Stroma ovariana . 4.

5. 2. Epiteliu de suprafa Strom Folicul primordial Vas de sânge Folicul primar . 3.Ovar H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 2 5 4 1. 4.

Ovar H& E Sistemul reproduc tor 1 1. Ovar corp galben .

Zona pellucida Membrana granulosa Teaca intern .Ovar H& E Sistemul reproduc tor 3 1 2 5 4 1. 4. 3. Folicul secundar activat Ovocit I. 2. 5.

Ovar ± folicul primar H& E Sistemul reproduc tor 3 4 5 2 1. 4. 2. Disc proliger Folicul matur Zona pellucida Ovocit Coroana radiat 1 . 5. 3.

Albuginee . Antru 6. Corona radiata 4.Ovar ± folicul secundar H& E 2 3 1 Sistemul reproduc tor 6 7 4 5 1. Folicul primar activat 2. 7. Zona pellucida(ovocit) 5. Epiteliu de spf. Folicul secundar cavitar 3.

Antru cu lichid folicular 6. Membrana granuloas . Zona pellucida 5.Ovar ± folicul ter iar H& E 1 2 Sistemul reproduc tor 6 3 4 5 1. Teaca interna 2. Disc proliger 3. Ovocit 4.

Ovar ± folicul ter iar H& E Sistemul reproduc tor .

Vase dilatate 2.medulara H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 1. esut conjunctiv lax .Ovar .

Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 3 2 1 1. Sincitiotrofoblast 3. Ax conjunctivo-mezenchimatos . Citotrofoblast (palid) 2.

Sincitiotrofoblast 3. Ax conjunctivo-mezenchimatos . Citotrofoblast 2.Placenta la 3 luni H& E Sistemul reproduc tor 1 2 1 3 1.

Placenta la termen H& E 3 Sistemul reproduc tor 1 3 3 2 1. Vilozit i coriale . Sinci io-trofoblast 2. Ax conjunctivo-vascular 3.

Endometru cu glande uterine . Vas de sânge 3.Uter H& E Sistemul reproduc tor 1 2 3 1. Miometru 2.

4.Uter H& E 2 Sistemul reproduc tor 1 3 4 1. 2. 3. Miometru Seroasa Vas de sânge Endometru cu glande uterine .

Miometru . Endomtru cu glande uterine 3. Cavitatea uterin 2.Uter H& E 1 Sistemul reproduc tor 3 2 1.

mugurele gustativ -ochiul i urechea.tegumentul .scoar a cerebral Segmentul periferic numit i exteroceptor se g se te situat în forma iuni anatomice complexe care constituie organele de sim .central .periferic . Organe de sim . Se individualizeaz urm toarele organe de sim : .Organe de sim Organele de sim sunt sisteme func ionale constituite din trei segmente: .mucoasa olfactiv .receptorul .intermediar ± de conducere .

Membrana bazala anter.Membrana bazala poster.Corneea H& E 1 2 Organe de sim 3 4 5 1.Epiteliul posterior 5.Substanta proprie a corneei 4. Descemet . Bowman 3.Epiteliul anterior 2.

Nuclei alungiti de fibrocite .Corneea H& E Organe de sim 1 1.

Mb. Stratul celulelor multipolare 3. Strat plexiform intern 2.Strat plexiform extern 9.Retina H& E 8 Organe de sim 1 2 3 4 5 6 7 9 3D 1.Strat nuclear intern al neuronilor bipolari . Stratul fibrelor nervului optic 4. limitant posterioar 5.Strat nuclear extern 8.Membrana limitanta externa 7.Stratul cu conuri si bastonase 6.

Organe de sim .

Celule cu bastona e i conuri Organe de sim .

Strat cheratinizat cu traiectul glandei sudoripare 7. Strat granulos 6. 4.Tegument H& E 3 2 Organe de sim 1 3 7 6 4 5 1. 3. Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5. Epidermul . 2.

Tegument H& E Organe de sim .

Derm profund Derm papilar Strat bazal Strat spinos 5. 2. 4. Strat granulos 6. Strat cornos cu traiectul glandei sudoripare .Tegument H& E 1 3 3 2 Organe de sim 4 7 5 6 1. 3.

Corpuscul Vater Pacini .Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 1.

Capsula conjunctiv Lamele concentrice de fibre Nuclei alungiti de fibrocite Arter . 3. 4. 2.Tegument ± receptori ± Vater Pacini H& E Organe de sim 1 3 2 4 1.

INDEX Adenohipofiza Anexe ale tb. Digestiv Aorta Apendice Arter elastic Arter muscular Bazofil Buza Cartilaj elastic Cartilaj fibros Cartilaj hialin C i respiratorii Conjunctiv aponevrotic Conjunctiv elastic Conjunctiv lax Conjunctiv mucos Conjunctiv pigmentar Conjunctiv reticular Conjunctiv tendinos Corneea Corticosuprarenala Dezvoltarea dintelui Dinte Duoden Endocrin Eozinofil Epifiza Epiteliu cilindric Epiteliu de suprafa a Epiteliu glandular Epiteliu multistratificat Epiteliu pavimentos .

INDEX Epiteliu special Epiteliu unistratificat Epitleiu pseudostratificat Eritocit Esofag Exocrin Fibre mielinice Ficat Ganglion spinal Glanda mamar Glanda salivar Glomerul renal Hipofiza L.I. Intestin gros Intestin sub ire Limba Limfocit Limfoganglion M duva spin rii M duva hematoformatoare Monocit Muschi cardiac Muschi neted Muschi striat Nerv Neurohipofiza Neutrofil Organe de sim Organe limfoide Os compact Os spongios Osificare endocondral .

Feminin Ovar Pachet vasculo-nervos Sistem respirator Sistem urinar Pancreas Sistemul digestiv Papile gustative Sistemul reprod. Mascuin Parodon iu Sistemul vascular Placenta Splina Pl mân Stomac Prostata Suprarenala Pulpa dentar Tegument Reticulocit Testicul Retina Timus Rinichi Tiroida Sângele Trahee Scoar a cerebeloas Trombocit Scoar a cerebral Tubul digestiv Sistem endocrin .INDEX Sistem reprod.

INDEX esut adipos alb esut adipos brun esut cartilaginos esut conjunctiv esut epitelial esut muscular esut nervos esut osos esut sanguin Ureter Uroteliu Uter Vater Pacini Ven .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful