BIBLIOTECA ATENEULUI ROMAN

ATENEUL ROMAN
I

MENIREA LUI IN CULTURA

ROMANEASCA

DISCURS DE RECEPTIUNE
TINUT IN SEARA DE 2 DECEMBRIE, 1934
DE

CONSTANTIN PRODAN
Procuror la Curtea de Apel din Bucureti

Cu raspunsul

D-lui G. ADAMESCU
Vice-Prezidentul Ateneului RomAn

BUCURETFI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI
1935

www.dacoromanica.ro
 Extras din Armand Atenettlui Roman,

www.dacoromanica.ro
 ATENEUL ROMAN

MENIREA LUI IN CULTURA ROMANEASCA

D-le President, D-lor Ateneisti,

Doamnelor i Domnilor
Inainte de a infra in desvoltarea subiectului conferintei
mele, sa-mi dati voe s adresez multumirile mele d-lor Ate-
in special d-lui Prezident al Institutiunei pentru
cinstea, ce mi-au facut, de a ma alege ca membru al Socie_
tatei Ateneului.
Stiu ca nu pretuesc inca prea mult in Cultura
romaneasca; stiu ca datorez prezenta mea in mijlocul Dom-
niilor voastre unui gest, pe care 1-am facut fatal de aceasta
'Societate, gest, care ar putea avea insemntatea lui, daca
voi putea sa-mi realizez in intregime gandul.
Stiu insa, cari sunt posibilitatile din mine Rita de aceast
.cultura romaneasca i mi-ar fi plcut sa va add, cari sunt
.aceste posibilitti, ca sa titi pe ce puteti conta in mine si
va declar ca insusirile, mult, putine, cate le am, le pun cu toata
dragostea in serviciul Ateneului.
Cu subiectul pe care mi 1-am ales in acest discurs am
vrut sa arat un semn de devotament catre aceasta institu-
tiune a Ateneului, cautand sd-i lamuresc problemele ei ; acele
ale originei, ale desvoltarei, cat si ale viitorului ei sarcina
dificila, pentruca multe din aceste taine au ramas nerevelate
de initiatorii ei, cari s'au ocupat de ea ca : Esarcu, Urechia.
Societatea Ateneului Roman, a luat nastere exact in
2.iva de 31 Octomvrie 1865, ca societate cu statute si organ
de conducere.
Astazi aceasta societate, care a intrat in anul al 70-lea
al e,xistentii sale, este o institutiune cu un trecut glorios in
cultura romaneasca, care cate-va decenii a reprezintat sin-
.gura directia dela Bucuresti in opozitie cu cea din Iasi, care

www.dacoromanica.ro
4

a dat nastere unui mare numar de creatiuni culturale, care

este inzestrata cu un local, care este cel mai frumos monu-
ment artistic al Bucurestilor ; cu un venit, care-i da posibilitatea_
sa traiasca o viat& relativ independentA Nu e de mirare dar
ca sa vreeastazicand se gaseste la adapost, de nevoi cand
trecut prin vremurile vitrege, care i-au amenintat existenta,
sa vree sa-si cunoasca tainele trecutului su, cari au ramas
ascunse pentru istoricii mai noi ca d-1 Trandafir Djuvara sau
chiar celui mai bun cunoscator al lui, cum este d-1 George
Adamescu, care mi-a facut cinstea s r&spund& discursului meu.
Societatea Ateneului Roman, care are intr'insa ideia
fundamental& a Conferintelor publice pentru popor i repet
pentru popor, ca lucrul sa fie bine fixat, cari la inceput se
numeau Cursuri publice", se poate spune ca a luat nastere
la sfarsitul anului 1864, atunci, and C. Esarcu, doctor in
medicin i licentiat in stiintele naturale, s'a intors din strai-
natate, din Franta s't Italia si a luat contact cu conducatorii
instructiunei publice : Nicolae Cretulescu, ca sef al depar-
tamentului, i Vasile Alessandrescu-Urechid, directorul invata-
mantului, aratAnd ideile ce ar don i sa infaptuiasca. Cel d'intdiu
aducea din strain-Mate ideia democratica a Cursurilor publice,
pe cari ministrul instructiunii publice din Franta: Victor Duruy,
le pusese la cale in anii 1863-1864 si s'au tinut in arnfitea-
trul $coalei de medicin& din Paris. Aceste cursuri nu erau
decat o alt& fatA a Lecturilor publice" cari se practicau in
Anglia Elvetia si Italia pentru uzul poporului. Toate erau
n&scute din nevoia de a indoctrina clasele noi, pe cari le
ridicase revolutia din 1848.
Ceilalti doi, Krefulescu i Urechid, au c&utat sa lege
aceastA idee a lui Esarcu Cu ceea ce se gasea ca bruma de
traditiune in trecutul nostru. Pe deoparte Cursurile libere",
a caror mod& le-au introdus 2 Francezi in tara romaneasc& :
D-rul Carol Davila, care dela 1857-1859 tinuse astfel de cursuri
cu materie stiintific& in amfiteatrul liceului SI. Saya; al doilea
profesorul si gazetarul : Ulysse de Marsillar, care dela 1855
pan& la 1864, adica timp de 9 ani a tinut astfel de cursuri
sAptamanale asupra Literaturei franceze. La inceput cu mare
succes de public, care incetul cu incetul s'a 'Alit, pana ce,
in cele din urma s'a redus la vre-o 9 sau 10 persoane ; iar
jute() sear& geroas& din ama 1863-64 a trebuit sa renunte de-

www.dacoromanica.ro
 5

linitiv la curs, cci nici cei 9 credinciosi nu s'au mai prezentat.

Primul conferentiar din seria de Conferinte puse la cale de
Ministerul Cultelor va fi acest Ulysse de Marsillac, ceeace
,dovedeste c oficialitatea, pregatind cursurile ce-au inceput
la Ianuarie 1865, s'a gandit, s continue firul rupt cu un an
inainte.
Pe de alta parte, aceste cursuri au fost infiintate de
Kretulescu i Urechi si din dorinta de a realiza aci in Bucu-
resti, ceca ce tandrul profesor Titu Liviu Maiorescu, inspirat
'din aceleasi isvoare ca si Esarcu, realizase la Iasi: Prelec-
Vunile" dela Banca Moldovei, incepute in iarna 1863-1864
cari, dei se numeau populare, totusi se fceau in fata
unui public in care predomina elementul femeesc si din cea
mai bund societate.
Tot aici, in Iai, cu vre-o cativa ani inainte, adicA la
1860, Y. Alessandrescu-Urechid, proaspt intors din Spania,
uncle gsise la Madrid astfel de societal', cari purtau numele
de Atenee", a transplantat acest nume in Moldova pentru
.a-1 da intai unei reviste seizes& sub auspiciile departamen-
tului Cultelor i pus& sub conducerea lui Iancu Gane, di-
-rectorul acelui departament, i apoi une societal' fait mare
uratd, compus din profesori, cari aveau de scop tinerea
de cursuri publice.
Din imbinarea acestor idei, strdine i romane, si cu
aceti 3 initiatori : Cretulescu, Urechid, Esarcu, aveau sa
ia nastere in Bucuresti prima serie de cursuri gratuite",
cari s'au tinut in salonul cel mare de langd grdina
giului, in casele, foste ale banului Costake Ghika, supranumit
Aceasta era o sal spatioasd, care servise pe
Tremuri, de sal& de reprezentatiuni de teatru de societate.
Acum era mobilat sumar : Tribuna era o simpld mas de
-brad, acoperit cu un postav, iar pentru public se foloseau
bncile din Cismigiu.
Aceasta arta cat de mare era insufletirea, pentru ca
nu fie bagat in seam& lipsa de confort. Numai mai tarziu
s'a construit un amfiteatru si o tribunA.
Prima conferint a fost tinut in seara de 28 Ianuarie
1865 in fata unui public de aproximativ 500 persoane, care
s'a mentinut acelasi la toate conferintele, i format in majo-
ritate din femei din lumea cea mai bun.

www.dacoromanica.ro
6

Conferentiar a fost C. Esarcu, care a vorbit despre

Regnul animal".
Celelalte, in total 32 de Conferinte, au avut loe dela
28 Ianuarie 1865 pand la 22 Aprilie acelasi an, cdte 3 pe
saptdmand. Conferentiarii au fost 12: Esarcu, Marsillac,
Gr. Racovitd, Urechid, Hajddu, Em. Bacaloglu, Al. Pe-
trescu, magistrat, si Th. Vdcarescu, Radu Ionescu, gazetar,
Spinazzola, prof. la SI. Saya din 1858, I. Fdlcoiana, astro-
nomul, i Petre Grddi$teanu, advocat. Urechid a vorbit despre
Femeea romdne ca omagiu pentru partea din public care-i
Meuse succesul Ateneului.
Reusita acestei incercdri a incurajat pe conferentiari
sa permanentizeze acest prim efort si sustie prin-
tr'o societate. Detaliile cu privire la aceastd infiintare de
Societate, la gsim in revista Natura" pe care Esarcu
scotea impreund cu alt naturalist, Ananescu, revistd pe care
au continuat-o dupd moartea fondatorului ei, D-rul Barass ca
si in revista Buletinul Instructiunii publice" pe care-1 scotea
Urechid.
Esarcu spune cd cel care a lucrat mai mult pentru
infiintarea societdtii a fost Urechid, caci el de partea lui se
ocupa de infiintarea unei Societdti stiintifice, care a luat
nastere data cu Societatea Ateneului: Societatea Natura-
liVilor. Urechi si-a adus arninte de Ateneul ce lundase la
Iasi si pe aceleasi baze, adicd cu aceleasi Statute (verificate
de mine arati cd articolele sunt aceleasi) si ddndu-i un scop
dublu: pe deoparte propaganda prin cursuri si publicatii, pe
de alta investigatiile stiintifice i productia literal% cu discu-
tarea lor in obisnuinta ordinei, in ziva de 31 Octomvrie
1865 a luat nastere Ateneul Roman, cu 25 de subscriitori,
imprtiti in 3 sectii: $tiintificti, monad i literard,i odatd
cu Societatea Naturalistilor, care avea pe Esarcu ca prezi-
dent. In Ateneu insd tot naturalistii au avut primul pas,
pentruca in primul Comitet se gseau doi naturalisti : Pe tre
Aurelian, directorul scoalei de agriculturd dela Herdstru,
ca prezideut, si C. Esarcu, ca vice-prezident; iar secretan:
Th. Vacdrescu, fostul ofiter de ordonantd al lui Cuza, si
Emanoil Cretulescu, el de divizie la ministerul de Externe,
o rudd a lui Nicolae Cretulescu, din alta ramurd, care era
protivnicul lui, atat la Ebria Cretulescu, cat si in viata po-

www.dacoromanica.ro
 7

Utica, cad el, ca s'i Vanrescu faceau parte din Soc. clande-
stina Progresul", care avea de scop rasturnarea Domnito-
rului Cuza.
Daca' se cunosc detaliile constituirei Societtii, se cu-
nose mai putin personalitatile, cari au participat la aduna-
rea de constituire din 31 Octomvrie. Aceasta este band una
din problernele originelor Ateneului.
Statutele din 1865 spun ca membrii fondatori sunt 25
iar Statutele din 1899 spun : Pe lnga cei 39 de fondatori
ai Ateneului cari au luat parte la intemeierea lui, se vor
considera, etc." deci all cifra. Dar si una si alta sunt ade-
vrate, pentruca, daca initiatorii au fost 25, cererile de par-
ticipare in Societate au fost atat de numeroase, bleat sectiu-
nile s'au constituit cu 39 membri, adica cate 13 de fiecare
sectiune.
O list o presupus list a acestor fondatori se
gaseste inteun album din arhiva Ateneului si care enumara
54 membri. Aceast lisa contine erori usor de rectificat si
dovedeste ca aceast lista a fost alctuita posterior, mult
posterior, atunci nand se pierduse amintirea acestor in-
ceputuri.
Sa cautam a vedea cine au fost cei 25 s'i cei 39 pe
care ii prevad Statuteie.
Pentru a putea da rspunsul la aceasta intrebare, trebue
sa tinem seam de un principiu, care a prezidat la alcatui-
rea societatii: acela de a voi sa fie o societate de tineri,
cari nu voiau vecinatatea oamenilor ajunsi, mai ales a acelor
politici. Ni-1 arata s'i Statutele, cari spun ea Scopul Socie-
OW este de a da membrilor ei obisnuinta ordinei in discutiuni
si educatia necesar pentru a putea face fat& discutiunilor
publice", cari n'ar fi fost necesare unui om ajuns ; dar ni-1
spune si Esarcu in dou randuri in revistele Natura" si
Revista Ateneului" atunci and ideea era inch% proaspata.
El arata ca discutiunea a fost vie asupra acestui punct. De
sigur ca o astfel de discutiune nu s'ar fi putut purta, deal
dacd se gasea intre tineri si nu -s'ar fi putut purta, dacd
erau de fata oamenii ajunsi.
Asa ca contest sa fi fost printre fondatori: I. C. Bret-
tianu, pentruca nu putea figura lute Societate patronata
de oficialitate unul care Meuse revolutia dela 3 August 1865

www.dacoromanica.ro
8

Contest sa' fi fost Mih. Kogalniceanu i Nic. Ionescu, pro-

tectorii moldoveni ai lui Urechitt, cad nu e explicabil cum
aceti doi mari oratori, carora le placea ant de mult sa vor-
b eased, sa nu fi tinut conferinte decdt dupa 1878. Pui la indoeala
prezenta in Societate a Gen. Florescu, care pe atunci era Mi-
nistru de Interne, *i chiar a lui Nic. Cretulescu, prim-ministru
in functiune, pentruck dupa cum se va vedea mai departe, au
luat masuri contra Ateneului i n'ar fi facut-o, daca era So-
cietatea lor.
Deocamdata Societatea avea un uoor caracter de fronda
contra lui Caza, caci cuprindea in ea, pe cea mai mare parte
dintre colaboratorii Revistei Dunarei", care era ostila gu-
vernului i a fost suprimata pentru acest motiv.
Pun la indoiala chiar prezenta lui Al. Odobescu, pen-
trued, dei de o vdrsta cu fondatorii toti nascuti in decada
1830 era un om ajuns : fusese Ministru al Cultelor la 1863
se gasea acum membru in Consiliul de Stat.
Elimindnd dar pe batrdni, cine puteau fi cei 25 de tineri
fondatori ? Trebue sa presupunem ca intre ei au fost cei 12,
cari tinusera primele conferinte oi pe care ii cunoatem deja.
La ei trebue sa adaogam 2 noi cari figurau in comitet : P.
Aurelian, prezidentul, oi Em. Kretulescu, secretar. Deci 12
cu 2 fac 14. Apoi trebue sa mai adaogam pe cei noi, cari
au tinut conferinte in seria, care incepea la 28 Noembrie
1865, ;Ale& dupa o lima dela constituire, alaturi de primii
conferentiari. Acetia sunt : C. Stancescu, profesor la Sc. de
Belearte, Al. Lahovari, abea intors dela Paris, unde fusese
laureat al faculttei de drept, advocat, G. Missail, prieten
de ai lui Urechia dela Ateneul din Iaoi, prim-grefier la C. de
Casatie, P. P. Carp, care, dei din Junimea dela Iai, se tinea
mai mult la Bucureti, unde era auditor la Consiliul de Stat,
Gr. .Ftefdnescu, profesor de St. Naturale, Gr. Lahovari, doc-
tor in drept dela Berlin, ales cu cele mai multe voturi in
primul consiliu de disciplina a Baroului de Ilfov, Ion Holban,
gazetar colaborator lui Urechia, Al. Vericeanu, secretarul
consiliului de Stat, D. Ananescu, profesor de St. Naturale la
SI. Saya, Iatropol, medic ; in total 10, cari cu 14 fac 24. Cine
a fost al 25-lea ? Pentru cei cari nu vor sa lipseasca pe
Kretulescu de cinstea de a fi printre fondatori, va fi el ;
pentru mine, banuesc ca acest al 25-lea ar putea fi socotit

www.dacoromanica.ro
 9

Mc. Blaremberg, care, lost magistrat Mt% titlu, isi aduse

demisia pentru a merge in Franta, de unde se intorsese
Doctor in drept dela Aix si cel care a contribuit mai mult
la aparitia Revistei Dundrei.
Ca sd facem cifra de 39, trebue sd addogdm 14 membri.
Cine sunt acestia ? Trebue sd proceddm tot prin eliminare.
Dacd vom elimina pe aceia, pe cari ii stim sigur a au
intrat in anii 1866, 1867 vom ajunge a-i cunoaste. In 1866 au
intrat : Graful Rosetti, .AT. Negri, Gr. Manu, C. Marcovici,
Al. Slatineanu, P. Pizo, Sc. Treisnea, Al. Lupa$cu. In 1867:
G. Creteanu, P. Cernatescu, Massim, G. Sion, N. Bibescu;
deci raman urmdtorii : Dr. Alexeanu, Constantin Boerescu,
camarad din 1855 al lui Esarcu, Const. Troteanu, profesor
la sc. Comerciald, colegul de studii al lui Urechid, cu bursa
An. Fdtu, Ion Codrescu, coleg de gazetdrie al lui Urechid,
George Bacaloglu, advocat, fratele lui Em. Bacaloglu, Ion
Gdrleanu i N. Nicoleanu, bibliotecari la Biblioteca centrald,
St. Vellescu, Ed_ Vachman, M. Millo, profesori la Conserva-
tor, Th. Aman si G. Tdtdrascu, profesori la Sc. de Belearte,
si doi amatori de muzia : I. A. Cantacuzin Zizin, traducdto-
rul lui Schopenhauer, i. Gr. Cantacuzin-Grigri. Deci Ateneul
era format din 2 grupuri: unul Esarcu, altul Urechid, si re-
prezentanti din noile institutiuni atunci infiintate : Conservator,
Sc. de Belearte, Consiliul de Stat, Curtea de Casatie, Barou, etc
Astfel constituitd, Societatea a pornit la lucru: prin con-.
ferintele cari au inceput la 28 Noembrie 1865 $i prin intru-
niri intime, in cari se discutau chestiuni culturale. Dacd
conferintele aveau loc in Sala Ghika, astdzi Opera romdnii,
intrunirile Societdtei aveau loe inteuna din 011ie Academiei
cum i se zicea Universitdtei pe atunci, said, care avea sEt
o impgrteasca cu Soc. literard, initiath de Kretulescu in 1864,
realizatd de C. A. Rosetti In 1866, devenit, mai tdrziu Soc.
academia, sora mai mica, a Aten eului pentruc' ave a sd
ja fiintd numai la 2 Iunie 1867, pentru a Indeplini misiunea
pentru care Vanghele Zappa destinase un fond de 5.000
galbeni ina dela 19 Septemvrie 1860.
PAnd la aparitiunea Academiei, scopurile ei, cari erau
dietionarul, gramatica s'i ortografia, au fost urmdrite de Ate-
neu, care si-a extins activitatea si a dus-o in toate domeniile
literar, dramatic, muzical si artistic.
*

www.dacoromanica.ro
10

Pela inceput Ateneul a fost amenintat in existenta lui.

Conferinta, pe care tandrul advocat Al. Lahovari a tinut-o
In seara de 12 Decemvrie 1865, asupra lui Mirabeau $i Prin-
cipiile Revolutiunei franceze", a avut darul sa produca scan-
dal si sa emotioneze guvernul, care a inteles sA stavileasca
miscarea tineretului. Ministrul de Instructie de atunci, Dimi-
trie Caria gdi, a alctuit i publicat la 31 Decemvrie 1865 un
Regulament de politie a Cursurilor publice literare, care
fusese hotarit in Consiliul de Ministri, al cArui prezident era
N. Kretulescu, cu gen. I. Florescu, Ministru de Interne. Ma-
sura arata ca nici Kretulescu, niel gen. Florescu nu faceau
parte din Societate. Msura a produs consternare in mijlocul
Societatei Ateneului i Comitetul s'a vazut in situatiunea de
a-si da demisiunea. Lecturile publice au fost suspendate de
comitet chiar; iar conflictul a durat pana la 14 Fevruarie
1866 adica a treia zi dupa detronarea lui Cuza and
patru persoane : P. Cerntescu, Al. Petrescu, Anton Arion
Gr. Heliade toti din redactia ziarului Romanul" au cerut
Min. de Instructiune s revie asupra masurii dela 31 De-
cemvrie 1865. C. A. Rosetti supune Locotenentei Domnesti
in ziva de 15 Fevruarie 1866 un decret de abrogare. AceastA
imprejurare arata cat de vie era in constiinta public ches-
tiunea cursurilor publice.
De abea acum se reiau conferintele suspendatc,% din De-
cemvrie (prin urmare este gresita lista conferintelor publicate
in anuarul Ateneului din 1904).
Activitatea din nou inceputd a avut un mare rAsunet
nu numai in Bucuresti, dar si in provincie. La Craiova, la
Pitesti, la C.-Lung, s'au predat cursuri publice si chiar in
orasele romanesti de sub stapanire straina, ca : Cluj, Oradea
Mare, Sibiu, Brasov, dup cum ne-o spune Iosif Vulcan in re-
vista Familia", s'au infiintat astf el de cursuri.
Pentru nevoile ei, Societatea a inflintat si o revistA, Re-
vista Ateneului", al card prim Nr. a aparut la 1 Iunie 1866.
Sub noua domnie, Ateneul capatase 2 protectori : Unul
In persoana Domnitorului Carol, care a onorat cu prezenta
sa deschiderea seriei de conferinte din anul 1866-1867, in
In seara de 17 Noemvrie 1866. Acea seara a limas memora-
bird pentruca s'au fcut mari eforturi ca primirea sa fie la
inaltime. Comitetul a pus la contributie antele si stiinta, in

www.dacoromanica.ro
 11

aceasta serbare. Am gasit inteun dosar al arhivelor o nota

in care se arata preparativele cari au schimbat aspectul mo-
dest al Wei. S'a adus policandrul cel mic dela Teatrul Na-
tional, care a fost agatat de serviciul de pompieri. Tribuna
a ramas aceeasi. Pe pereti s'au asezat tablouri de Aman,
Tatarascu i Stancescu; prin colturi s'au adus plante de gradi-
narul primariei. Pe laturi s'au asezat tribune garniste cu stea-
guri. La mijlocul Wei, in tata tribunei a fost asezat fotoliul
pentru principe, care a fost adus dela Senat. La dreapta
la stanga fotoliului si in spate doua randuri de scaune pentru
persoanele simandicoase, intre cari s'a aflat i mitropolitul
tarei, iar pentru restul publicului tot handle din Cismigiu.
Principele a lost primit de corul conservatorului condus de
maestrul Carth i, dupa un cuvant introductiv de Aurelian,
a urmat conferinta stiintifick a lui Em. Bacaloglu, apoi festival
literar, artistic si muzical. Poi ani la rand principele a onorat
deschiderile cu prezenta sa. Drept multumire comitetul 1-a
declarat prezident de onoare i i-a inmanat diploma in ziva
de 27 ApriIie 1868.
Celalt protector a lost Scarlat Rosetti, caruia i se zicea
graful, pentruca mostenise titlul dela un stramos, ginere al
lu C. Brancoveanu, care fusese fcut conte al Imperiului la
asediul Vienei. Coleg de banca' al lui Eliade la scoala lui
Lazar, inflacarat in patriotism de acestia doi, le-a pastrat re-
cunostinta pan la moarte. Cu avere imens, a ajutat pe Eliade
In soc. Filarmonic cat si in soc. de agricultura', ce s'a in-
fiintat la 1834, pendant al Soc. de medici i naturalist" din Iasi.
A ridicat lui Lazar pe mormant un monument cu aceast
inscriptie : Precum Hristos pe Lazar din mor* a inviat; asa
Tu Romania ai inviat". Lui Lazar a ridicat acest monument,
scolarul sau si Hagiul Carol, comite de Rosetti".
Cariera lui era de magistrat si se ridicase pan& la gradul
de Prezident de Curte de Apel la 1858. Hagiu, aplecat &titre
studiile religioase, ca i prietenui salt Eliade, din inclinare stale-
tcasca, scosese impreuna cu arhimandritul Clement o revisal.:
Ecnlesia" i avea sa tie :conferinte cu subiect religios. Sus-
tinator al culturei romanesti, se entuziasmase pentru Ateneu.
I-a pus la dispozitie sume pentru premii; a dispus in favoa-
rea lui de sumele necesare pentru o biblioteca publica'

www.dacoromanica.ro
lz
i-a donat si terenul. La moarte avea sa-i lase o avere im-
p ortanta
Pentru toate acestea Societatea 1-a ales ca Presedinte
activ al ei in Noembrie 1866.
Tot el este acela care a procurat fondurile necesare
pentru alcatuirea unei noi institutiuni isvorite din initiativa
Ateneistilor:Societatea pentruinvdtd tura poporului romdn",
prima creatiune dintr'un sir neintrerupt de creatiuni ale
Ateneului, care nu facea cleat sa intemeieze alaturi de Ate-
neu, Cursurile de adulti" , cari fusese oarecum la ince-
putul fiintei Ateneului, dar cari deviaser,, pentruca con-
ferintele fuseserd acaparate de un public de Oita.
Si-a dat demisiunea din prezidentie la 14 Februarie 1868
pentru motive de sanatate, dar in realitate pentru a ceda locul
prietenului sat' : Ion Eliade Rddulescu. Aceasta este marea
noutate pe care v'o aduc i sunt fericit ca sunt acela care
am gasit-o pentru a procura Ateneului mandria de a fi fost
prezidat de titanul Culturei Romanesti :lon Eliade Radulescu
si, pentru ca d-1 Adanriescu sa ma poata controla, dau nu-
merele de dosare din arhiva Statului: Nr. 188 si 125 din 1869.
Prin aceasta imprejurare, Ateneul se gasea ay-and un al
3-lea punct comun cu Academia : persoana prezidentului. El
a fost intaiul prezident al Academiei, de unde a iesit in 1870
printr'o demisie violenta, care i-a fost acceptata.
E adevarat ca Urechia vorbeste undeva de prezidentia
lui Eliade, dar greseste, pentru-cd o aseaza inaintea preziden-
tiei lui Rosetti. Nu-i mirare dar ca urmasii sa fi crezut ca
Eliade a fost numai prezident de onoare.
Aceasta prezidentie a lui Eliade explica multe lucruri
in raport cu trecutul. Astf el este infiintarea la 1868 a unei
Societati muzicale, care a luat nastere cu un grup de doamne
cu muzicanti din Ateneu, care a fost denumita Filarmonica,
pentru a aduce aminte de cealalta Filarmonica, celebra
societate infiintata la 1833 de I. Campineanu i Eliade, care
a infiintat Teatrul National, dui% cum a aratat, atat de bine
d-1 Paul Prodan in discursul sail de Receptiune.
Conducerea lui Eliade, cu Esarcu ca vice-prezident, a
avut darul sa nemultumeasca pe Ministerul d Instructiune
de atunci si este de mirare, pentru ca Ministru era un fost

www.dacoromanica.ro
 13

elev al lui, care a rdmas i dui% vcoald in preajma lui Eliade,

anume Al. Cretescu, fost profesor de istorie, care vi-a schimbat
dinteodata, cariera de profesor in acea de magistrat. Trecuse
la Minister dela Curtea de Casatie vi era un om care nu
glumea cu cinstea. Ministerul subventionase Ateneul pentru
revista sa, cu suma de 2222 lei 22 bani i, cum a vazut ca
revista nu apare, a fost curios sd vadd ce se petrece cu sub-
venia. Comitetul, in care mai era ca secretar Gr. Manu,
vexat de aceastd cerere, vi-a dat demisiunea in ziva de 28
Februarie 1869.
Schimb de scrisori publice, interpelare la Camera cu
vorbe intepate. In cele din urmd lucrurile s'au explicat. S'a
constatat ca fusese numai o incurcaturd, care Meuse ca
suma ordonantatd impreund cu alta sum& cuvenita Soc. de
Dare la semn, id fi trecut pe la aceasta vi de acolo la Ti-
pografia Lucrdtorilor asociati, far& sa ajungd la Ateneu. Co-
mitetul revenise asupra demisiunei, insa acest mic scandal
produsese o ruptura in mijlocul Societatei. B. P. Hajddu la
23 Februarie 1869 cu un grup de prieteni se separd de Ate-
neu pentru a funda Soc. Romdnismul care-vi va scoate
foaia sa Foaia Soc. Romdnismul", in care vom gdsi nume
ca G. Dem. Teodorescu, Tocilescu, Scurtescu, N. At. Popo-
vid, D. C. 011anescu, cari cu toti se vor intoarce in Ateneu
cdnd Societatea lor se va desfiinta. Hajdeu va rmane tot-
deauna un fervent ateneist. Tar naturalivtii ca Aurelian, Gr.
.8tefdnescu, C. F. Robescu, vor infiinta revista lor Revista
$tiintificd", 1870, ca organ al Soc. de $tiinte fizico-natu-
rale", pus sub conducerea lui Bacaloglu.
Dela Eliade a rdmas obiceiul seratelor literare vi mu-
zicale, cari aminteau seratele literare ale Filarmonicei in
casa lui Dinicu Golescu, dar cari nu mai aveau importanta
celorlalte, pentrucd Eliade era in declin : cdzuse la mania re-
ligioasd i dupd traditia evree cduta oracolii pentru invitatii
lui. Un ast-fel de oracol i-a cdutat i lui Esarcu.
Conducerea Ateneului banuesc cd a avut-o pan& aproape
de iroarte, care s'a intdmplat la 1872, la o luna distanta de
a grafului Rosetti.
Dupa Eliade, prezident al Ateneului a fost ales Nic.
Kretulescu i fac presupunerea ea acum a vi fost introdus
in Societate ca i Odobescu. Esarcu Meuse experienta

www.dacoromanica.ro
14

constatase ca tinerii nu se pot dispensa de batrani, de aceea

il alesese pe Kretulescu, care acum era ministru in cabine-
tul lui Lascar Catargiu.
In timpul conducerei lui, activitatea Ateneului se indreapt
s't catre artele plastice. In 1872 ia fiinta Societatea amicilor
de Belearte" ale carei statute au fost alcatuite de Gr. Canta-
cuzino, Al. Odobescu, C. Std ncescu, N. Grigorescu i P. Sat-
mari. Esarcu este acela care II alcatueste prospectul. Acea-
st, societate avea sa dureze vre-o 4 ani pana la 1876, cand
razboiul II pune sfarsit. Ea a lucrat la inceput pentru parti-
ciparea Romaniei la Expozitiunea international& dela Viena
si apoi a infiintat expozitiunile artistilor in vieata de la noi
din tara. Succesul primei expozitiuni a facut sa se nasca si
ideea de a crea un local propriu al Ateneului si cu entuzi-
asmul, pe care-1 punea Esarcu pentru Societatea lui, a vazut
dinteodata si locul s't cladirea. Locul era coltul dintre B-dul
Academiei si str. Coltei, pe care se gaseste astazi o aripa a
Universitatei, iar cladirea trebuea sa tan' aceleasi linii arhi-
tectonice ca cladirea invecinata.
Acest proect Irish, a ramas in suspensie, pentruca atat
Kretulescu, cat si Esarcu au plecat din larva, unul ca agent
diplomatic la Berlin, unde se discuta chestiunea spinoaAa a
cailor ferate si a companiei Strusberg, lar celalalt la Roma,
unde nu si-a uitat institutia, caci i-a trimes cpii dup& statui
clasice, cari au format inceputul colectiunei Ateneului si
dintre cari puteti vedea unele in Rotonda de jos.
Seratele literare dela Eliade au fost transportate la Petre
Gradi$teanu, unde ele se bucura de un antren tineresc pe
care nu le cunoscuse inainte. Grupul strans imprejurul lui
avea sa fuzioneze cu grupul celor dela Soc. de Write Fizico-
naturale si impreuna au scos: Revista Contimporan'd", cea
mai bunk' revista' a dire etiei de la Bucuresti. Aceasta revista
va duce polemici vestite cu Convorbirile" societatei Junimea
dela Iasi. Hajdeu, de partea lui, le va juca farsa cunoscuta
cu poesia Eu si Ea" de Gablitz.
La plecarea lui Kretulescu si Esarcu, Societatea trece
sub conducerea lui Aurelian, cu Urechia ca vice-prezident.
Activitatea Societatei se resimte de plecarea 'ui Esarcu. In
seria 1873-1874 nu se fac deal 4 conferinte, in seria 1875-1876
una singura ; iar in 1876-1877 nici una. Acum ins& se pla-

www.dacoromanica.ro
 15

seazb, Conferintele tinute de marele Ion C. Breitianu, care

atunci va fi intrat in Ateneu si este explicabil de ce. Esarcu
era conservator, devotat lui Kretulescu si gen. Florescu,
Bratianu numai in lipsa lui se putea apropia de Ateneu.
Activitatea lui Bratianu de opozant al guvernului de mana
tare al lui Catargiu, se limita in strangerea la un loe a tutu-
ror nemultumitilor in coalitia dela Mazar Pasa, care a rastur-
nat regimul, asa ca-i rasa si timp liber pentru a face conferinte.
A trebuit intoarcerea lui Esarcu in 1878 pentru ca,
'Wind conducerea Societtttii in calitate de Presedinte, sa in-
vioreze conferintele pentru catva timp. Cu materialul docu-
mentar adunat de prin arhivele Venetiei si Romei si care-i
deschisese gusturi istorice si din lumea diplomatica, pe care
o cunoastea acum, a dat Ateneului o vig factice timp de
2 ani 1878-1879. Societatea pentru Istoria Patriei, ce a cautat
sa infiinteze Cu Kogalniceanu i Niculae Ionescu i toti di-
plomatii romani : V. Boerescu, ministru de Externe, D. 011a-
nescu-Ascanio, I. Ghikc:, i Dim. Ghika, Tr. Djuvara, n-au
impiedicat ca aceasta prima perioada sa ia sfarsit. Toate in-
stitutiunile, create de Ateneu au disparut si chiar si el, cu
scopul lui principal, conferintele, a fost amenintat de dispa-
ritie. In 1880 s'a tinut o singura conferinta ; in 1881: niel una
in. 1882 tot o singura conferinta, aceea tinuttt de A. D. Xe-
nopol i o relev, pentruca isi are semnificatia ei. Explica-
tiunea acestei disparitiuni se gaseste in legea istorica, care
vrea ca din 20 in 20 de ani sa se premeneasca ideile. Se im-
plinise termenul, murea o mentalitatea si se nastea o alta.
Starea de fapt numai ca un semn al timpului s'ar fi putut
afla din dosarele Ministerului de Instructiune cu privire la
Ateneu, dar aceste dosare au ars pe un period de 10 ani
dela 1878-1887; asa ca e greu de aflat adevarul. CercetAnd
in alte parti, lat ce am putut afla. Oboseala lui Esarcu ii
venea din plictiselele ce le avea din cauza localului. Mini-
sterul Cultelor cedase casele Ghika prefecturei de Ilfov, care
instalase aci parte. din sectiunile Tribunalului Ilfov. Pe cla-
dire se erijase in stapitn intendentul Tribunalului, care lo-
cuia acolo si care utiliza salonul Ateneului ca uscatoare
pentru rufele, pe care sotia lui le spala chiar in acea said.
El era acela, care facest sicane ateneistilor, refuzandu-le
sala. Am gttsit vre-o cateva proteste de ale ateneistilor cu

www.dacoromanica.ro
16

privire la acest diferend. Bietul om nu-si dddea seama ch nu

era deal un instrument in mdna timpului care indeplinea
destinul. Situatiunea a durat pAnd la 1883 and la Ministerul
de Culte vine un fost presedinte al Ateneului : P. Aurelian.
Atunci lucrurile s'au schimbat i putem spune c incepe o
nou'd perioadd de viatd pentru Ateneu.
Ateneul, ca i pasdrea Foenix, renaste din propria lui
cenusd, impreund cu creatiunile lui. De sigur, ca in aceastil
perioadd, care a durat vre-o 20 de ani, tot meritul este al lui
Esarcu, care se identificase cu Ateneul si nu mai trdia decitt
pentru institutiunea lui. Dar la aceastd vointd entuziastd,
trebue sa addogam mentalitatea noud cu care:se ridica gene-
ratia de dupd rzboiu si care a format generatia de aur a
burgheziei noastre. Citez pe Dissescu, Take Ionescu, Arion,
Al. Djuvara, Palade, Patin, Gion, Anghel Demetrescu, Ca-
ragiale, Delavrancea, Vldhutd, D. Zamfirescu, Petra$cu,
Caloian, Obregia,"etc. cari l-au ajutat in opera care incepea
din nou.
Conferintele incep din nou in seara de 27 Noembrie
1883, avisi,nd ca scop : Inveltdminte din Istoria Patriei, idee
care preocupa pe Exarcu Inca dela 1878, dar care, acum
dupd proclamarea regatului, se hirgise prin aceea eft se gdndea
sd pue toatd greutatea pe conferintele din sectiunea moral&
si politicd pentru a crea o traditiune care este mi greu de
infdptuit intr'un stat democratic, deck inteun stat oligarhic.
Trebue sa constat, insd, c aceasta reluare, coincidea si
cu strdmutarea lui Maiorescu dela Iasi la Bucuresti, deci
a spiritului Junimei, care cucerea Capitala. De sigur Ca din
aceastd imprejurare ambitiunea lui Esarcu si a directiei
din Bucuresti se vor fi gdsit stimulate prin spiritul de emu-
latiune. Chiar parte dintre junimisti tree in tabdra Ateneului,
ca Xenopol, C. Dimitrescu-Ia0, G. Panu, Verussi i aceastd
imprejurare nu le-a fost iertatd niciodatd mai ales lui Xenopol
care va fi considerat ca un tradator.
Acum preocuparea principal& a lui Esarcu a fost aceea
a unui local i gratie stdruintei lui cu loteria J leu pentru
Ateneu" a realizat acest mdret local, care este datorit planu-
rilor unui mare artist francez : Galleron. El este clddit pe
temeliile unui mane;, ce Soc. equestrd dorea s construeascd
si care a fost cedat de Gen. Florescu, Ateneului. Din vechiul

www.dacoromanica.ro
 17

local nu s'au adus in cel nou, decat 2 obiecte simbolice:

Tribuna 0 Bustul lui Mihail Viteazul.
Esarcu a avut rasplata muncei lui staruitoare in seara
de 11 Fevruarie 1888, cand a inaugurat aceasta said. El statea
pe fotoliul de acolo, de Fang& rampa lojei ateneistilor ; in
said, un public entusiast sedea pe fotoliile, pe care sedeti
D-v azi; in loja cu baldachin Regele Carol I i Regina Eli-
sabeta ; lar aici la aceasta tribuna: ilustrul Al. Odobescu, isi
rosteste conferinta sa despre Cladirile cu dom circular"
:

ca i Ateneul.
Esarcu ar fi dorit ca in aceasta cladire sd patrunda tot
ce este societate cultural& romaneasc; de aceea, la aceasta
.epoca, s'a agitat ideea mutarei Academiei romane la Ateneu
unii chiar au mers pan& la ideea unei fuziuni cu ea. Che-
stiunea a avut repercursiune i in Academie, care in sedinta
dela 16 Martie 1887, prin glasurile lui : D. Sturza, M. Kogal-
niceanu, Maiorescu, N. Ionescu, Kretulescu, Odobescu, au res-
pins-o, pentruca ziceau cd fiecare Societate, avand scopuri
deosebite, e bine sa ramaie separata.
Odata cu aceasta preocupare, Esarcu a lucrat ca sa re-
invie societatile pe cari le crease Ateneul, cat i filia-
hie din provincie.
Cea dintai renascuta a fost: Filarmonica, care in acel
.an 1883 a dat 3 concerte conduse de neobositul Ed. Wach-
man si de atunci si-a urmat activitatea neintrerupt pana la
razboiu.
Cu Soc. de Belearte chestiunea a fost mai dificila, pen-
trued Arta plastic cere un local si localul nu-1 avea Inca.
O ircercare facuta la 1884 nu a reusit. Mid se va gasi in
fata cladirei terminate se va gandi si la aceasta. Artistii ra-
masi LAM, busola alcatuesc vre-o cateva grupdri Cercul Intim ;
Cercul Artistic cu Alpar ca presedinte. Dar cercul nu s'a
vazut consacrat, deal atunci cand cu ocazia Jubileului de
25 de ani al Ateneului in 1890, a fost invitat sa expue in
localul ei. De atunci soarta artelor plastice romanesti este
legata de Ateneu. Dela aceasta data, nu a fost manifestare
de aria, care sa nu fi avut loe in aceasta cladire, care punea
la dispozitia artistilor : sail mari cu lumina multa. Expozitiunile
se tin lant. Vazand acest succes, Esarcu propune Ministrului
de Culte,. ateneistul T.ake Ionescu, infiintarea unui Salon

www.dacoromanica.ro
18

oficial al artistilor in viatd, continuarea celui din 1876. Sa-

lonul a luat fiintd in 1894. Propune reformarea ,5'coalei de Be-
learte care capdtd ca director pe ateneistul C. Stdncescu. Iar
el de partea lui infiinteazd la Ateneu la 9 Ianuarie 1894
,$coala de pic turd Sculpturd pentru Doamne $i Domni-
pare cu Stdncescu, director, Hegel pentru desen, Voinescu
pentru picturd, Grant pentru acuareld.
Esarcu, care neincetat cerea reinfiintarea Soc. amicilor
de Belearte, se hotdrete i creaza la 25 Noemvrie 1899 in
sdnul Ateneului o a patra sectiune : a frumoaselor arte sub
prezidentia lui N. Grigorescu, cu D. Mirea, vice-prezident
E. Voinescu secretar. Aceasta este sectiunea in care am
onoarea de a fi primit astdzi.
Pentru literaturd Esarcu reinfiinteazd seratele literare
in cari s'au produs literatii timpului : Delavrancea, Vlahutd
011anescu-Ascanio, Duiliu Zamfirescu, Petrascu. Ca organ de
publicitate apare revista Ateneul Romdn", pus& sub direc-
tiunea d-lui Trandafir Djuvaret, astzi cel mai vechiu dintre
ateneistii in viatd si care se simte atat de legat de institutiune
inct i-a fcut o donatie de 1.000.000, si N. Petra$cu, ca
secretar de redactie.
Seratele literare abandonate de Ateneu au fost reluate
de Cercul Literatura $i arta romdne al lui Dimitrie 011a-
nescu-Ascanio 0 a prietenilor si : D. Zamfirescu 0 N. Pe-
trascu. Iar misc,rile conduse de Hajdeu i Macedonski s'au
apropiat de Ateneu.
Ateneele din provincie apar din nou si au cucerit chiar
Moldova junimistd, cdci iau fiintd Atenee la Galati, Botosani,
Focsani, Tecuci, etc.
Aa au mers lucrurile cat au fost prezidenti ai Ateneului
Esarcu, Kretulescu, Urechici i Aurelian, cdci conducerea
lor a fost triumful ideilor lui Esarcu. Cu moartea, unul dup
altul, a acestor patru initiatori ai Ateneului, se poate spune
ea' se inchee cea de a 2-a perioadd a lui.
Cu noua conducere a lui Tocilescu, Kalenderu, Em.
Porumbaru $i te fan Sihleanu, intram intr'o noud perioadd
de 20 ani, care tine pand la 1923-1924 si care este perioada
urmasilor.
In aceast perioadd Institutiunile anexe, Filarmonica
Salonul, ajunse la maturitate, se separd de Ateneu. Seratele lite-

www.dacoromanica.ro
 19

rare sunt abandonate dupd moartea lui 011anescu Ascanio. Con-

ferintele chiar, dei fdcute de personalitti ilustre ca: Onciul,
Bogdan, Iorga, Diamandi, Saulescu, Gh. loan, Dragu, Ada-
mescu, Babes, Marinescu, Gerota, Minovici, Poenaru-Ca-
plescu si altii, se bucurd ins& de un public restrans.
Se petrecuse ceva. Tara se transformase. Tara fusese
revolutionatd. Aceast transformare fusese pregatit de men-
talitatea noud din Cultura Romaneascd. Initiative si grupdri
noi apdruser si cari debordau miscarea pornitd din Ateneu :
Nationalismul iesit din Liga Cultural; Poporanismul, pro-
venit din premenirea ideologiei liberale grefat cu socialism;
Semdndtorismul in literaturd; Societatea pentru inaintarea
Stiintelor de sub prezidentia Dr. Istrati; Tinerimea artistic
in plasticd, etc.
Ateneul, care On atunci fusese miezul directiei dela
Bucuresti si care represintd singur aceastd miscare, a simtit
cd are nevoe de readaptare la situatia noud. In 1899, Prof.
Mihail Calloianu, secretarul sectiunei morale si politice, al
ca,rui prezident era Esarcu si care cunostea momentele de
indoeald ale lui Esarcu cu privire la viitorul Ateneului, din
discutiunile ce avusese cu conducdtorii Ateneului concepuse
un plan de reorganizare al lui. Mostenitorii lui Calloianu
mi-au incredintat manuscrisul acestui studiu, din care lipseste
tocmai partea cea mai important, desvoltarea celor 6 mo-
dificAri principale cu privire la el; dar din cAt este din acest
manuscris se poate vedea sensul in care ar fi dorit s indrepte
Ateneul. Calloianu, care avea intinse legdturi in lumea uni-
versitard francezd i eagle* ar fi vrut sa reformeze Ate-
neul in sensul institutiunei model din Londra : Toy nbee Hal,
sau in sensul Ligei pentru actiunea morald din Paris, al
cdror principiu este ajutorarea poporului, nu atAt cu obolul
cat cu stiinta.
N'a avut parte sa realizeze gAndul 'al, cdci Esarcu care
era dispus sd-1 ajute, moare; iar el la cAtiva ani dupd aceasta
a fost lovit de o cruntd boald.
In timpul rzboiului celui mar, activitatea Ateneului a
fost suspendatd. Dupd rdzboiu reluarea vietii normale s'a fAcut
cu oarecare incetineald.
Viata romftneascd era acum complet transformatd. Votul
universal si expropierea ridicase pAturile de jos la viata po-

www.dacoromanica.ro
20

Utica. Unirea Romaniei cu tdrile surori a adaos la fondul

national de baza categorii intregi de noi cetteni. Problemele
noi erau culturalizarea si nationalizarea poporului.
Pentru a contribui la rezolvarea acestor nevoi, Ateneul
care se reorganizase, a infiintat in 1921 Universitatea Ate-
neului, care de mai bine de 12 ani se bucurd de conducerea
si staruinta d-lui Stefan loan, vice-prezidentul Societatii, care
mai are si alte titluri de recunostiinta din partea Ateneului.
El inca dela 1894 s'a dedicat lui, cand a infiintat o fi-
bald la Focsani.
Moartea lui Sihleanu a pus pentru Ateneu o problem&
de succesiune, care era mai de grab& o problem de program.
Pe aceasta chestiune, in anii 1923-1924 s-au produs framan-
tari in mijlocul Ateneului. Au intrat atunci majoritatea mem-
brilor noi de astazi. Din aceste framantari, in cari au fost
invingatori si invinsi, cei invinsi au plecat, iar invingtorii
au ales ca presedinte pe d-1 Dr. Constantin Angelescu.
A fost o fericire pentru Ateneu, ca s'a intamplat asa,
pentrucd d-1 Dr. Angelescu aducea toatd faima lui de om al
scoalei si Culturei romanesti. Dar din ceeace d-1 Dr. Ange-
lescu, a servit pana acum mai mult Ateneului, a fost ama-
torul si colectionarul de arta. Gratie dragostei lui de arta, a
cutat sa faca din Ateneu Palatul tuturor artelor. A facut
sala de expozitie din subsolul Ateneului, care e pdcat ca
nu este mai mult utilizatd si pe care a inaugurat-o cu o ex-
pozitie retrospectiva, ce a ramas in mintea tuturor. A infiintat
Salonul Ateneului la 1927. A dispus ca aceasta said sa fie
infrumusetata, Cu fresca, pe care o asteaptd de 50 de ani. A
creat 2 sdli de cinematograf. Biblioteca care, gratie lui, este
alimentatd cu depozitul legal, va fi in curand data nevoilor
publice. Nu *till dacd imi este ingaduit sa va fac destainuirea
ea are intentia de a dota Ateneul cu un tezaur de arta, din
colectia sa. Acestea sunt deocamdatd titlurile de recunostintd
ale d-lui Dr. Angelscu.
Dar Heat s'ar desvulta institutiile anexe ale Ateneului
tot in conferintele publice trebue sa rezide preocuparea sa
principald. Ati vdzut care este problema capitald a Culturei
romanesti : Culturalizarea maselor noi. Ateneul nu poate fi
indiferent la aceasta problema, care este scopul lui initial.
Toate grupdrile noi ivite dupa razboiu ataca aceasta chestiune:

www.dacoromanica.ro
 21

Institutul social romdn, Casele nationale, Fundatiile re-

gale, etc. Chiar Statul, pe vremea Ministeriatului din 1924
al prezidentului nostru, s'a ocupat de ea. El impreuna cu d-1
Mihail Berceanu, primarul cultural al Capitalei, au infiintat
Ateneele Populare, cari fac astzi opera pozitiva. Sunt sigur
atunci cand a imprumutat numele Societatii acestor noi
Institutiuni, se va fi gandit ca membrii Ateneului roman, ar
putea scobori treptele acestei tribune ilustre, pentru a ridica
treptele unor tribune mai modeste.
In aceasta directie, mi-am permis ca, in satul in care,
in timpul verei ma' consacru agriculturei, sa invoc numele
Institutiumei noastre in Conferintele ce am tinut la cercul
Cultural Lumina Satului", care intruneste pe invatatorii,
preotii i studentii de pe unja Caracal-Craiova si al carui
prezident de onoare, am cinstea de a fi ales. Si. cred ca nu
am facut rau.
Sarcina de culturalizare a poporului nu poate fi asumata
de forte razlete, ci trebue sa fie luata de societatile cultu-
rale, de o societate puternica, cum este Ateneul Romn, care
ar avea posibilitatea sa infiinteze, acum, filialele suburbane
si scitesti, dupa, cum alta data a infiintat filialele provinciale_
Opera aceasta s-ar putea realiza cu 2 conditiuni : aceea a
strangerei randurilor intre membrii societatii si aceea a ga-
sirei unui om de comanda. Omul de comand Il avem in
persoana Prezidentului nostru, d-1 Dr. Angelescu, si ma intreb
cine s-ar putea sustrage dela sugestiunile lui.
Numai facand aceasta, cred ca Ateneul roman va intra
in scopurile lui primitive cultura pentru popor. Numai
asa va putea indeplini misiunea sociala a timpurilor noi.
Numai asa fiecare din noi va putea recolta multumirea de
a si fi indeplinit datoria.
Aceasta este, Doamnelor si Domnilor povestea minunat,
a Ateneului roman, pe care am cercetat-o, ca s-o cunoasteti
D-voastra. Aceasta este povestea unei institutiuni, careia
trebue sa-i purtati cea mai mare consideratiune, pentruca
este povestea unei Societati, care -a devenit o adevarata
Institutiune Nationala.

www.dacoromanica.ro
22

laSPUNSUL D-lui GH. ADAMESCU

Doamnelor i Domnilor,
Ateneul Roman nu are o istorie definitivd i completh.
Multi cercetatori au publicat studii fragmentare. Materialul
adunat, duph insdrcinarea comitetului, are multe lacune,
fiindch se and in trecutul acestei institutiuni puncte asupra
chrora nu ne putem deocamdath documenta in mod indes-
tultor, i fiindch asupra unora din ele mrturiile vremii sunt
contradictorii. De aceea ne-am bucurat ca un coleg nou al
nostru i incepe activitatea ateneist cu o contributiune pre-
tioash la studierea istoriei Ateneului Roman. D. Const Prodan
a dovedit prin aceasta iubirea sa pentru institutia din care
va face parte de acum inainte, cum a dovedit-o i prin in-
teresanta donatiune a unei bogate colectiuni de stampe si
desenuri si alte obiecte.
Pe laugh' materialul geografic, istoric, halt, diagrame,
scheme, etc., de valoare deosebith, sunt numeroase reprodu-
ceri dupa opere de artd ale pictorilor i sculptorilor din
diferite epoce i co1i, toate grupate in mape si cutii pentru
ca sh se poath urmdri fie activitatea unui anume artist, fie
modul deosebit cum s'a realizat in cursul timpului o idee sau
un gen special. Indath ce le vom aseza inteo anumita said,
ele vor fi puse la dispozitiunea publicului doritor de ase-
menea cercetari.
Adunarea lor reprezintd o munch de chteva decenii, pe
care colegul nostru a putut s'o realizeze numai cu o adevd-
rath pasiune.
Cu aceeasi pasiune a lucrat i pentru conferinta des-
voltata astd sear. Se vede aci procurorul care e deprins
sa se uite cu migdloash atentie prin dosare pentru a prinde
ici colo frnturi de fapte sau fapte mai mari, din care sd-si
inchege un rechizitoriu : adevdruri indiscutabile uneori, pre-
zumptiuni chteodat, aFaturate, comparate, legate hate ele
pentru a da un tot. Se poate ca cercethri ulterioare s. sla-
beascd unele afirmatiuni, sd desfaca unele inchegri, dar,
cu toate aceste posibile modificari sau prefaceri, ramane ceva
In picioare i cel care va relua mai thrziu cercetarea trebue
sa fie recunoschtor celui care a deschis unele cdrari, chiar
&tea s'ar dovedi pentru ele ch nu se ajunge la un luminis

www.dacoromanica.ro
 23

Si apoi, in asemenea lucrari, in cari nu exist& alta preocu-

pare decal descoperirea adevarului, slortdrile sunt cu atat
mai laudabile cu cat concluziunile ce s'ar scoate din trecut
n'ar putea nici sa intunece prin vreo umbra nici S dea o
lumina exagerata faptelor din prezent.
Deprinderea de a cauta adevarul cu sanctiuni in prezent,
care formeaza misiunea magistratului, a indemnat pe colegul
nostru s5,-1 caute si acolo unde totul ramane in domeniul
unei desavarsite obiectivitati.

Cad iubite coleg noi stim ca d-ta esti, in primul

rand, magistrat. D-ta continui, in linie directa, misiunea Cu
care tatal d-tale, regretatul Ion Prodan, a onorat magistra-
tura romaneasca 'Malta ca presedinte al Curtii de Casatie si
Justitie. Cine a cunoscut pe Watranul Prodan, serios, ponderat,
retinut i discret, dar in acelasi timp bland si Cu sufletul
deschis la afectiunile nobile, nu poate deck sa se bucure
recunoscand in cel -Lamar asemenea insusiri alese, atat de
necesare in societatea noastra de bazi, care va fi avand,
desigur, multe calitati, dar care pune prea putin pret pe
ponderatiune i discretiune.
Noi stim ea ai luat doctoratul in drept la Paris in 1909,
tratand cu multa libertate de spirit, fat& de o suma de idei
generalmente admise, dar susceptibile de o Ilona analiza
problema atat de importanta din dreptul civil : a drepturi-
tor reale", in privinta careia, cu tinereasch incredere, ai in-
cercat a formula si a demonstra o nou'd teorie generala".
Ai avut multumirea sa vezi c unele concluziuni ale d-tale
au fost mai tarziu cercetate discutate de catre autorii
specialist in dreptul civil, cum se vede din cunoscuta publi-
catie a lui Budry-Lacantinerie.
Venind in tara, ai intrat in magistratura in 1909, urcand
treptele la cari te indreptateau studiile s't activitatea d-tale,
ajungri procuror la Curtea de apel din Bucuresti.
Pe tang studiile de drept, publicate in diferite reviste,
d-ta ai lost atras de Ilona serii de preocupari de natura mai
mult literara : cercetarea trecutului in manifestari din do-
meniul dreptului i in domeniul artelor ; urmarirea zilnica a
manifestarilor artistice i literare.

www.dacoromanica.ro
24

Astfel, ai cautat s faci actuale figurile a 12 prim-pre-

sedinti ai Curtii de Casatie, ai infatisat vista advocatilor din
tarile roma,ne in primele decenii ale secolului XIX, si altele.
Iar in cronicile i recensiile din diferite reviste nu te-ai
marginit la observarile de moment, ci adesea ai pus in lumin.
adevaruri de natura generala, cari dovedesc o serioasa preo-
cupare de interesele permanente ale societatii.
Voiu cita, ca exemplu, randurile urmatoare, pe care le-ai
semnat in 1918:
Chestiunea social& nu este numai o chestiune de reven-
dinari de drepturi, ea este tot atat de mult o chestiune morar.-
Acordarea de drepturi cal mai multe, prin care se tinde la
egalizarea situatiunilor individuale, impune i tocmai din
aceasta cauza morala efortului individual pentru infranarea
pornirilor egoiste animalice cari se gasesc in noi. Cu largirea
sferei de actiune se impune intarirea resortului intern al
constiintei. Morala este imperios necesara... Un reviriment
moral trebue sa se produca si e de datoria celor cari sunt
patrunsi de frumusetile, de adevarul, de binele absolutului,
sa-1 cultive si s-1 rasadeasca In sufletele insetate de credinta
ale maselor populare. Intai curatirea morar a constiintelor
apoi se poate purcede tara grija la ordinea trebilor
pamantesti".

lata, iubite coleg, cum te cunoastem si ce stim noi despre

activitatea i despre convingerile d-tale literare, politice si
sociale.
Cu aceste insusiri i cu dorinta de a servi institutia.
Ateneului Roman, ti zicem : fii bine venit In mijlocul nostru
si-ti uram succes cat mai deplin in lucrrile d-tale viitoare.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro