VARIANTA 1

AUTONOMII LOCALE ŞI INSTITUŢII CENTRALE

ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore

SUBIECTUL I 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „După domn [în Moldova] veneau mitropolitul şi întregul sfat [domnesc], care se aşezau pe
scaunele lor după rânduială. Dupa aceea, mitropolitul păşea cel dintâi spre domn, care şedea pe
tron, (…) îi ura, în puţine vorbe, domnie norocită, îl încredinţa de sprijinul său şi-i cerea ocrotire
pentru dânsul şi pentru oamenii bisericii. După aceea, [mitropolitul] se întorcea către norod, îl
binecuvânta şi-l îndemna să fie cu credinţă domnului.”
(D.Cantemir, Descrierea Moldovei)

B. „Domnilor Moldovei, (…) li s-a lăsat libertatea întreagă (…) de a face legi, de a pedepsi pe
locuitori, de a face boieri ori de a scoate din boierie, (…), ba chiar de a face episcopi(…). Pentru
a da demnităţile, domnului nu-i era prescrisă nicio regulă, (…) nimeni nu îndrăzneşte să-l
contrazică în public(…). Aceeaşi putere o are nu numai asupra călugărilor de rând, ci şi asupra
mitropolitului, episcopilor, arhimandriţilor şi egumenilor(…). Domnul poate să-i înlăture din
slujbă şi din rangul lor bisericesc fără să fie împiedicat de nimic(…) şi fără învoirea patriarhului
de la Constantinopol”
(D. Cantemir, Descrierea Moldovei)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi statul precizat în sursa A. 2 puncte

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la relația dintre mitropolit și domnitor. 2 puncte
3. Numiţi cele două instituții centrale la care fac referire sursele A şi B. 6 puncte
4. Scrieți litera sursei care suține că domnitorul avea libertatea de a-i îndepărta din funcție pe
reprezentanții Bisericii. 3 puncte
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații din sursa B. 7 puncte
6. Prezentaţi alte două instituții centrale constituite în spațiul românesc în secolele XIV-XVI.
6 puncte
7. Menționați o caracteristică a formării statului medieval Transilvania. 4 puncte
SUBIECTUL II 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

„ [În 1290], fiind în [Transilvania] un voievod ce l-au chemat Negru Voievod [în Ţara]
Făgăraşului, ridicatu-s-a de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de noroade, români, papistaşi*,
saşi şi de tot felul de oameni. Pogorându-se pre apa Dâmboviţii, început-a a face ţară nouă. Întâi
au făcut oraşul ce-i zic Câmpulung. Acolo a făcut o biserică mare şi frumoasă şi înaltă. De acolo
au descălecat la Argeş şi au făcut oraş mare şi s-au pus scaunul de domnie, făcând curţi de piatră
şi case domneşti şi o biserică mare şi frumoasă. Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, (…) unii
s-au ajuns până în apa Siretului şi până în Brăila, iar alţii s-au ajuns peste tot locul, de au făcut
oraşe şi sate până în marginea Dunării şi până la Olt.”
(Letopiseţul Cantacuzinesc)
*catolici

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi un spațiu istoric precizat în sursa dată. 2 puncte

2. Precizaţi secolul la care se referă textul. 2 puncte
3. Menționați voievodul și o acțiune a acestuia la care se referă sursa. 6 puncte
4. Precizați, din sursa dată, două popoare care făceau parte din casa voievodului. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la modalitatea
întemeierii Ţării Româneşti, susţinându-l cu două explicaţii din text. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia tradiţia
istorică a „descălecatului” are un rol important în procesul de constituire a statelor
medievale româneşti extracarpatice. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate
prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL III 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre geneza şi organizarea politico-statală a

românilor în Evul Mediu, având în vedere:
1.prezentarea a două izvoare istorice referitoare la formaţiunile prestatale;
2.prezentarea constituirii unuia dintre statele medievale româneşti;
3.menţionarea a trei informaţii referitoare la organizarea internă a statelor medievale în spaţiul
locuit de români;
4.formularea unui punct de vedere referitor la asemănări şi deosebiri în procesul de formare a
statelor medievale româneşti.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice
a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizat.