Portofoliul

la disciplina: Dreptul civil

Elaborat:Ispas Valentina
gr.D-201 f/r
Verificat:Gîscă Veronica

Chișinău 2022
1
 Academia de Studii Economice din Moldova

Referat
la tema:Gajul și ipoteca

Elaborat:Ispas Valentina
gr.D-201 f/r
Verificat:Gîscă Veronica

Chișinău2022

2
 Cuprins
I. Caracterele juridice ale contractului de gaj …………………………………………4
II. Temeiurile apariţiei gajului. Registrul
Gajului.……………………………………………………………………………….…5
III. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de
gaj…………………………………………………………………………….…………6
IV. Temeiurile încetării
gajului……………………………………………………………………………..……7
V. Caracterele juridice ale ipotecii…………………………………………………..…..8
VI. Condiţiile ipotecii…………………………………………………………………..….9
VII. Clasificarea ipotecii…………………………………………………………………..10

VIII. Bibliografie…………………………………………………………….……………....11

IX. Concluzie………………………………………………………………………………12

3
 Gajul, este un drept real, care îi revine
creditorului, de a-şi satisface creanţele în raport
cu alţi creditori, datorită faptului că debitorul,
nu şi-a executat obligaţia faţă de acesta.
Bunurile gajate trebuie să fie în circuitul civil şi
nu trebuie să fie grevate cu alte drepturi.

Caracterele juridice ale contractului de gaj

1. Accesoriu – adică depinde de contractul principal. Exemplu: debitorul a împrumutat o sumă de bani
de la creditor, de unde creditorul cere ca garanţie un bun mobil sau imobil.

2. Real – adică prevede remiterea bunului atunci cînd este vorba despre gaj cu deposedare.

3. Înregistrat (fără deposedare) – atunci cînd este vorba despre gaj fără deposedare, acesta trebuie să
fie înscrie în Registrul Cadastral, deoarece în situaţia în care un bun este transmis la un terţ, persoana
respectivă să fie convinsă de faptul că bunul dat nu este gajat.

4. Cu deposedare – adică bunul gajat se transmite creditorului şi în caz de pieire acestuia, riscul va fi
suferit de creditor.

5. Sinalagmatic – adică obligaţiile revin ambelor părţi. Dacă debitorul îşi execută obligaţiile sale,
atunci creditorul va trebui să întoarcă bunul gajat dacă este vorba despre gaj cu deposedare.

Tipurile de gaj

a. Fără deposedare (înregistrat) – adică atunci cînd este fără deposedare, el rămîne la debitor, care
trebuie să înscrie bunul gajat, în Registrul Cadastral.

b. Cu deposedare – de exemplu: amanetul. În situaţia respectivă bunul gajat, trece la creditor, care
suportă riscul pieirii bunului. În contract trebuie să fie prevăzut caracteristica bunului gajat.

c. După natura raporturilor:

§ Ipoteca – unde sînt gajate bunurile imobile, adică construcţiile, loturile de pămînt, etc.

§ Ipoteca de întreprinzător – adică se gajează patrimoniul persoanei juridice, bunurile acesteia sau
fonduri fixe ori circulate.

d. Pot fi gajate mărfurile care se află în circulaţie sau în proces de prelucrare.

e. Pot fi gajate şi bunurile pe care debitorul le va dobîndi pe viitor.

4
 Temeiurile apariţiei gajului. Registrul Gajului.

Gajul, se constituie în virtutea legii sau a contractului. Gajul înregistrat apare în momentul înregistrării
sale, conform normelor stabilite de Codul Civil. În cazul amanetului, gajul apare în momentul în care
persoana transmite bunul la lombard.

Gajul ia naştere din:

a. Sumele datorate de la stat. Exemplu: credit.

b. Creanţe care rezultă dintr-o hotărîre judecătorească.

Gajul fără deposedare apare în momentul înregistrării sale în Registrul Cadastral. Contractul de gaj, cît
şi cel de ipotecă trebuie să fi încheiate în scris, în caz contrar, acestea vor fi nule. Orice modificare a
contractului de gaj, trebuie să fie făcută cu acordul ambelor părţi, în caz contrar, el va fi nul.

În contractul de gaj trebuie să fie indicat numele sau denumirea părţilor, domiciliul sau sediul lor,
acordul expres al creditorului gajist, tipul gajului, descrierea bunului gajat, estimarea bunului, locul
aflării bunului, scadenţa, valoarea maximă a acestuia fără dobînzi şi alte cheltuieli, permiterea sau
interzicerea gajului ulterior, etc.La momentul constituirii gajului, debitorul trebuie să aducă la
cunoştinţa creditorului despre faptul dacă asupra bunului gajat mai au şi alţi subiecţi alte drepturi. Dacă
creditorul gajist nu este de acord cu aceasta, atunci el îşi satisface creanţa în raport cu ceilalţi creditori.
Informaţia înscrisă în Registrul Cadastral cu privire la un bun este una veridică. Dacă gajul este lovit
de nulitate, el nu poate fi înscris în Registrul respectiv.

Odată ce a fost constituit gajul, părţile se obligă la condiţiile stipulate în contract. Atunci cînd debitorul
invocă faptul că nu ştia despre înregistrarea gajului, aceasta este greşeala lui, deoarece el trebuia să
ştie. Odată ce s-a executat obligaţia parţială sau totală, documentele ce ţin de această executare, vor
prezenta un temei pentru a se înregistra o modificare corespunzătoare a datelor din Registrul Gajului.
Odată ce s-a executat obligaţia debitorului faţă de creditor, deja se stinge şi gajul care duce la radierea
informaţiei din Registru.

Radierea poate fi cerută de:

1. Creditorul gajist.

2. Debitorul gajist, în baza unui demers scris de ambele părţi, a declaraţiei scrise de creditor, cu privire
la renunţarea la gaj sau a hotărîrii judecătoreşti.

3. La radiere din Registru se aplică regulile înscrierii şi aici creditorul gajist este obligat să asigure
înregistrarea încetării gajului imediat, după executarea obligaţiei garantate prin gaj.

5
 Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de gaj

Conform art. 476, Cod Civil, drepturile şi obligaţiile părţilor

se pot stabili de comun acord.Creditorul poate, la rîndul său,
să instituie o persoană, care să gestioneze bunul gajat,
neavînd dreptul de a transmite gestiunea unei alte persoane.
Debitorul gajist, ori terţul la care se află bunul, este obligat
să urmeze indicaţiile gestionarului gajului.

Conform art. 477/2, bunul garantat:

§ Poate fi grevat cu drepturi reale (să dea în arendă). Orice acţiune întreprinsă asupra gajului trebuie să
fie în legătură cu acţiunile creditorului.

§ Dacă a fost permis gajul ulterior, atunci, cînd se ajunge la scadenţă, creditorul înştiinţează terţa
persoană, fără ca să existe vreo obiecţie din partea acesteia.

§ Creditorul are dreptul de a folosi obiectul gajului, doar în cazurile prevăzute de contract, urmînd să
prezinte debitorului gajist, o dare de seamă despre utilizarea lui.

§ După folosirea obiectului gajului, prin strîngerea fructelor, va fi compensată obligaţia principală.

§ Dacă gajul se repetă, creditorul gajist poate ceda gradul de prioritate altui creditor de a-şi satisface
interesele primul. Creditorul care a cedat gradul de prioritate, are obligaţia ca în 3 zile de la cedare, să
înştiinţeze pe debitor şi debitorul gajist cînd e terţ, adică persoanele cointeresate. Gradul de prioritate
se poate transmite numai la acelaşi bun, pentru satisfacerea intereselor creditorului. Cedarea se
înregistrează în baza unei cereri a creditorului gajist, în acelaşi mod ca şi înregistrarea gajului, şi care
produce efecte de la data înregistrării.

Exercitarea dreptului de gaj

Creditorul gajist poate să-şi exercite dreptul de gaj, dacă debitorul gajist nu şi-a executat obligaţia sa
principală, totalmente sau în modul corespunzător. Aici, creditorul gajist are următoarele posibilităţi:

1. Să vîndă bunurile gajate.

2. Să le vîndă sub controlul instanţei de judecată.

3. Să le ia în posesiune spre a le administra.

Creditorul gajist, îşi satisface creanţa indiferent la cine se află bunul gajat.

6
Creditorul gajist care are scopul de a-şi satisface creanţa, trebuie să notifice despre aceasta, şi să anunţe
atît debitorul gajist cît şi terţa persoană care deţine bunul. Dacă gajul este fără deposedare, atunci este
necesar, ca la Registrul Cadastral, să se depună un preaviz, care, trebuie să indice volumul obligaţiei
garantate şi trebuie să fie semnat numai de către creditor.

Termenul acordat de creditorul gajist pentru transmiterea bunului mobil, nu va fi mai mic de 10 zile,
iar pentru bunul imobil – 20 zile, şi pentru un bun luat în posesiune spre a fi administrat – 10 zile.

Transmiterea bunului la creditor

1. Benevol – adică debitorul înţelege că e necesar de a transmite bunul gajat.

Temeiurile încetării gajului

Art. 495.

a) Stingerea obligaţiei garantate prin gaj – gajul încetează odată ce debitorul îşi execută toate
obligaţiile pe care le are faţă de creditor.

b) Expirarea termenului pentru care a fost constituit gajul – a trecut perioada de timp pentru care
acesta a fost stabilit.

c) Pieirea bunurilor gajate – pot pieri din cauza forţei majore. Debitorul este obligat să pună în gaj un
alt bun sau să execute obligaţia principală.

d) Comercializarea silită a bunurilor gajate – comercializarea silită apare în situaţia în care debitorul
nu şi-a executat prestaţia şi el este impus de instanţa de judecată de a vinde bunul gajat şi de a-şi
acoperi toate obligaţiile.

e) Scoaterea bunurilor din circuitul civil – pot fi acele bunuri care nu pot constitui obiect al gajului.
Exemplu: parcurile.

f) Exproprierea pentru cauză de utilitate publică – în situaţia respectivă, debitorul este obligat să pună
în gaj un alt bun, însă, de obicei, gajul încetează şi debitorul va trebui să întoarcă datoria.

g) Amanetul – aici gajul se stinge odată cu încetarea posesiunii, adică cînd bunul amanetat se pune în
circulaţie.

7
 Ipoteca este o garanţie reală, servind la garantarea
obligaţiilor unui debitor faţă de creditorul său, printr-un
bun imobil din propriul său patrimoniu, anume desemnat
pe cale legală în acest scop (ipoteca nu presupune
deposedarea debitorului de imobil). Sintetic, ipoteca este o
garanţie reală, imobiliară, constînd dintr-un drept real
accesoriu asupra unui imobil al debitorului.

Conform legii cu privire la ipotecă, aceasta este un drept real, în al cărui temei, creditorul este în drept
să ceară satisfacerea creanţelor sale, cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea
bunurilor imobile depuse în ipotecă, în cazul în care debitorul omite să execute obligaţiile garantate cu
ipotecă.

Caracterele juridice ale ipotecii

a) Este un drept real accesoriu – Acest drept acordă titularului său posibilitatea de urmărire a bunului
în mâinile oricui s-ar afla şi atribuie un drept de preferinţă pentru satisfacerea creanţei sale înaintea
celorlalţi creditori. Ca drept accesoriu, ipoteca însoţeşte obligaţia pe care o are debitorul faţă de
creditor, a cărei soartă o împărtăşeşte integral. Ea nu este un drept real dezmembrat. Proprietarul
continuă să deţină toate atributele şi avantajele proprietăţii.

b) Este o garanţie imobiliară – se referă strict la bunurile imobile.

c) Este supusă principiului specializării – determinarea prin contractul de ipoteca a caracterului cert al
valorii creanţei garantate.

d) Este indivizibilă – ipoteca va continua să existe asupra întregului imobil, în situaţia în care s-a plătit
numai o parte din datorie sau dacă, în caz de partaj al unui imobil ipotecat, imobilul trece în lotul unui
copărtaş (acesta va trebui să suporte urmărirea pentru întreaga datorie deoarece garanţia este
încorporată în imobil).

Temeiurile de instituire a ipotecii

Ipoteca este instituită în temeiul legii (ipoteca legală) sau a contractului (ipoteca convenţională).

Ipotecii legale i se aplică prevederile privind ipoteca convenţională, dacă legea nu stabileşte altceva.

Temeiurile pentru instituirea ipotecii legale sînt:

8
a) creanţele statului pentru sumele datorate conform legislaţiei fiscale;

b) creanţele rezultate dintr-o hotărîre judecătorească, precum este stabilit de legislaţie.

Ipoteca legală este instituită prin înregistrarea în Registrul Bunurilor Imobile a unui aviz, în care se
indică bunul imobil care face obiectul ipotecii, temeiul şi mărimea creanţei.

La avizul depus pentru înregistrare se vor anexa dovada că avizul a fost adus la cunoştinţa debitorului
ipotecar, precum şi hotărîrea instanţei de judecată sau actul ce confirmă creanţele statului faţă de
debitorul ipotecar apărute în baza legislaţiei fiscale.

Creditorul ipotecar care a înregistrat ipoteca legală are dreptul de a urmări bunul imobil ipotecat în
condiţiile stabilite de prezenta lege.

Condiţiile ipotecii

§ Ipoteca nu va putea fi constituită decît prin act autentic.

§ Inscripţiile ipotecare se fac la judecătoria în a cărei rază teritorială sunt situate imobilele ipotecate.

§ Pot fi ipotecate numai imobilele (care se afla in circuitul civil) împreună cu accesoriile lor care sunt
imobile prin destinaţie, precum si uzufructul asupra unor imobile.

§ Ipoteca trebuie sa fie specializata sub un dublu aspect:

– să fie determinată cu privire la imobilul afectat.

– să fie determinată în ceea ce priveşte valoarea creanţei.

Condiţii privind persoana constituentului:

§ cel ce o constituie trebuie sa aibă capacitatea deplină de exerciţiu.

§ cel ce o constituie trebuie sa aibă calitatea de proprietar actual al imobilului ce se ipotechează.

Bunurile viitoare ale debitorului nu pot forma obiectul unei ipoteci. Iar, dacă dreptul de proprietate al
constituentului este sub condiţie suspensivă sau rezolutorie, aceeaşi condiţie va afecta şi ipoteca. De
asemenea, nu se pot ipoteca bunurile altuia, indiferent daca acestea aparţin persoanelor fizice sau
juridice, decît cu consimţămîntul lor expres.

Condiţii de formă. Contractul de ipotecă este un contract solemn, ipoteca trebuind sa fie încheiată
prin înscris autentic.

9
Condiţii de publicitate

§ acestea nu ţin de caracterul solemn al contractului de ipotecă, ci numai de asigurarea opozabilităţii şi

a rangului de preferinţă ale ipotecii.

§ publicitatea constă în înscrierea ipotecii în registrul cadastral din raza teritoriala a căruia se află situat
imobilul.

Clasificarea ipotecii

Din examinarea normelor legale prezentate mai sus rezultă că ipoteca poate fi de două feluri, în funcţie
de sursa ori izvorul său:

§ convenţională;

§ legală;

Ipoteca convenţională este aceea care ia naştere din convenţia părţilor, în formele prevăzute de lege.

Ipoteca legală este aceea care ia naştere în virtutea unei dispoziţii speciale a legii.

Stingerea ipotecii

Ipoteca încetează în cazul:

a) satisfacerii obligaţiei garantate cu ipotecă;

b) pieirii totale a bunului ipotecat;

c) exproprierii bunului ipotecat;

d) scoaterii bunului ipotecat din circuitul civil;

e) acordului scris al creditorului ipotecar de a radia ipoteca;

f) expirării termenului contractului de ipotecă;

g) rezilierii contractului de către părţi;

h) vînzării în cadrul executării silite a dreptului de ipotecă;

i) altor situaţii prevăzute de lege.

10
Bibliografie

 http://drept.usm.md/public/files/GajulBiblioteca-electronica617af.pdf
 https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/garantarea-executarii-
obligatiilor/gajul/
 https://ru.scribd.com/doc/225735423/gajul
 https://www.google.com/search?q=Gajul+powerpoint&biw=1536&bih=722&sxsrf=AOa
emvIyWxvR1QhrTjSHXHTgYgEHx5IVeg%3A1643107989955&ei=ldbvYaLjOa-
QrgTrsqWwCQ&ved=0ahUKEwjigcag3sz1AhUviIsKHWtZCZYQ4dUDCA4&uact=5&
oq=Gajul+powerpoint&gs_lcp=Cgdnd3Mtd2l6EAMyBAgjECc6BwgAEEcQsANKBAh
BGABKBAhGGABQmgVY7wtgzhBoAXACeACAAbMBiAHZApIBAzAuMpgBAKA
BAcgBCMABAQ&sclient=gws-wiz
 Drept civil.Drepturi reale.Gîscă Veronica
 https://ru.scribd.com/document/11850921/garantii-gajul-ipoteca

11
 Concluzie
D a t o r it ă d e z vo lt ă r i i rap id e a co merţ u lu i şi a pr ivat iz ăr ii, în ţara
no a st r ă g ar a nţ iile r ea le au u n r o l a ct iv în d e s fă şur ar ea act iv it ăţ ilo r
comerciale, deoarece ele garantează pe creditor cu privire la realizarea obligaţiei, pe care o are
debitorul faţă de el.Creditorul, pe baza acestor garanţii poate să-şi continue activităţile p r o fe s i o na l e ,
c o me r c i a l e e t c . , f i i n d p u s l a a d ă p o s t d e i n s o l v a b i l i t a t e a debitorului, el fiind sigur de
satisfacerea creanţei sale.Prin garanţii reale se afectează garantării plăţii datoriei atât bunuri mo o b i l e ,
c â t ş i i mo b i l e , c a r e a u o a nu m it ă v a l o a r e e c o no m i c ă , f i i n d suscept ibile în cazul
neexecutării obligaţ iei de debitor de a garanta aceao bligaţie.A c e s t e bu n u r i p o t r ă m â ne î n
p o s e s i a c o n s t it u t o r u lu i , p r e d a t e î n păstrare unui terţ ori creditorului.C e e a c e d e o s e b e ş t e
i p o t e c a d e g a j , p e l â n g ă f a p t u l c ă î n c a z u l ipotecii, bunul ipotecat este un bun imobil
iar în cazul gajului este un bun mobil este şi faptul că gajul operează cu deposedarea bunului gajat de la
constitutor şi dat în păstrare creditorului sau unui terţ iar ipoteca operează fără deposedarea bunului
ipotecat.
D i n t r e t o a t e a c e s t e g a r a n ţ i i i r e a l e , c e l m a i f r e c v e n t f o l o s i t ă î n pra ct ic ă
este ipo t eca, co nsid erâ ndu -se c ă ea ar sat isfa ce cel ma i bine i nt e r e s e l e
c r e d it o r i lo r d a r c ă a r e ş i o i n s u f i c i e nţ ă , d e o a r e c e p r o c e d e u l încheierii contractului
şi al înscrierii ipotecii este puţ in îngreunat, cerând mult timp.P e n t r u o ma i bună
aplicare a garanţ iilor rea le ar fi necesară o re e va luar e a ac est o ra ş i
a d a p a t a r e a lo r l a r e a l it ă ţ i l e e c o no m i c o - s o c i a l e actuale.

12