Dr.

Mihaela Moise
Medic specialist Medicina interna
Deshidratarea poate constitui uneori un caz de urgenta medicala, a carui gravitate trebuie sa fie
evaluata in functie de volumul pierdut, semnele clinice si originea acestei deshidratari.
Volumul si distributia apei in organism
Volumul total de apa este :

55 - 60 % din greutatea corporala la barbatii tineri

45 - 50 % din greutatea corporala la femeile tinere.

Distributia apei :

muschi - 50 %

piele - 20 %

alte organe - 20 %

sange - 10 %.

Aproximativ 2/3 din volumul de apa este in compartimentul intracelular, iar 1/3 in cel
extracelular :

Volumul extracelular (VEC) cu subcompartimentele:

o Volum plasmatic - reprezinta partea lichida a sangelui - 5 % din greutatea
corporala (3,5 l la barbat de 70 kg)
o Lichidul interstitial -15 % din greutate este lichidul dintre celule si cuprinde

limfa - 2 - 3 % din greutatea corporala

mediul intern care inconjoara toate celulele exceptandu-le pe cele

sanguine

o Lichidul transcelular - 1,5 % din greutate reprezinta lichidul din organele cu

lumen delimitat de epiteliu: secretii digestive, transpiratia, lichidele cerebrospinal,
pleural, peritoneal, sinovial, intraocular, pericardic, bila, lichidul intraluminale din
tiroida, cohlee (componenta a urechii interne)
o Apa din oase (3 %) si tesutul conjunctiv (4,5 %)

Volumul intracelular (VIC) 30 - 40 % din greutatea corporala

Bilantul hidric (orientativ)

Aport zilnic
Lichide
Hrana solida
Apa endogena (oxidari tisulare)
Total

1500 ml
600 ml
400 ml
2500 ml

Eliminare zilnica
Transpiratie + alte evaporari
Scaun
Urina
Total

800 ml
200 ml
1500 ml
2500 ml

Deshidratare - definitie
Deshidratarea este un termen destul de ambiguu care nu poate face diferenta intre simpla
pierdere de apa si pierderea de sodiu. Ambele conditii sunt asociate cu scaderea volumului
extracelular. Volumul extracelular este determinat de toata cantitatea de sodiu din organism si nu
numai de concentratia lui plasmatica.
Un simplu deficit de apa reduce proportional ambele componente intra si extracelulara.
Un deficit de sare (clorura de sodiu - NaCl) va duce numai la scaderea volumului extracelular.
Asocierea termenilor de izotona (izoosmotica), hipertona (hiperosmotica), hipotona
(hipoosmotica) se refera la osmolaritatea volumului extracelular, frecvent calculata in functie de
concentratia sodiului plasmatic.
Distributia apei intre cele doua compartimente se face prin osmoza, ceea ce reprezinta
difuziunea apei prin membrane de la regiunea cu concentratie osmotica mica la cea cu
concentratie osmotica mare.
Deshidratare - cauze

Deshidratarea izoosmotica : hemoragiile, arsuri cu transvazare de plasma, pierderi de

lichide gastrointestinale (diaree, varsaturi), peritonita, ascita, faza poliurica din
insuficienta renala acuta, transpiratii, diuretice, diabet zaharat, alcoolism. Initial apare

pierderea lichidului plasmatic inlocuit prin cel interstitial fara sa modifice osmolaritatea
VEC. Nu apare nici o schimbare la nivelul VIC.

Deshidratarea hiperosmotica : reducerea aportului de apa, diabetul insipid (neurogen sau

nefrogen), diabetul zaharat, alcoolismul, administrarea sarurilor de litiu, febra, evaporare
excesiva prin transpiratie sau pulmonar (ex. respiratia artificiala), diaree, arsuri, tratament
cu manitol. Initial lichidul pierdut este plasma care devine hiperosmotica si atrage
lichidul interstitial cu cresterea osmolaritatii acestuia, apare o fuga consecutiva a VIC
spre interstitiu ducand in final la reducerea volumului si VIC si VEC.

Deshidratarea hipoosmotica : transpiratii abundente, aport excesiv de diuretice saluretice,

pierderi renale de sare prin insuficienta suprarenala, acumulare de lichide in cavitati ileus, peritonita. Initial pierderea de sare duce la pierdere de apa, dar excesul de sare va
conduce la scaderea osmolaritatii VEC si trecerea apei din VEC spre VIC cu scaderea
consecutiva a lichidului extracelular si cresterea celui intracelular.

Simptomatologie (deficit pentru un adult de 70 Kg) :

la deficit de 2 litri - sete (poate lipsi la batrani) pliu cutanat persistent, reducerea
tensiunii oculare

la deficit de 2 - 4 litri - reducerea cantitatii de urina eliminata (oligurie / anurie),

slabiciune, mucoase uscate (limba crapata, depuneri "scorsoase"), pliu cutanat persistent,
febra, hipotensiune ortostatica / hipotensiune, tahicardie

la deficit sever de peste 4 litri - se adauga : confuzie, obnubilare, convulsii si semne

circulatorii : tahicardie, vene jugulare colabate, puls filiform, hipotensiune pana la soc.

Simptomatologie specifica pentru deshidratare :

Deshidratarea hipotona - pericol de edem cerebral - cefalee, varsaturi in jet, apatie,

somnolenta, staza papilara la fundul de ochi, convulsii, stare confuzionala, NU exista
senzatia de sete.

Deshidratarea hipertona - stare confuzionala, convulsii, coma, tensiunea arteriala se

mentine mult timp normala, in final insuficienta renala acuta, hemoragie cerebrala

Deshidratare - tratament
In functie de tipul deshidratarii si de gravitate, numai conform sfatului medicului.
In formele usoare, cu cauza cunoscuta tip diaree usoara, varsaturi in cantitate mica, transpiratii
mai abundente dupa expunere la temperaturi ridicate - aport hidric prin lichide 2,5 - 3 litri / zi,
asocierea solutiilor de rehidratare orala (se beau in 4 ore 500 ml din solutia obtinuta prin
dizolvarea a 15 grame pulbere in apa).