Sunteți pe pagina 1din 4

Diabetul Insipid

Diabetul insipid este o afectiune ce se caracterizeaza prin imposibilitatea rinichilor de a concentra


urina, determinand o poliurie (emisia unei cantitati mari de urina diluata), insotita de o sete intensa (polidipsie). Acest tip de diabet poate avea mai multe cauze, legate de functionarea necorespunzatoare a rinichilor sau de absenta hormonului antidiuretic, al carui rol este de a impiedica trecerea unei cantitati prea mari de lichide in vezica urinara. Atunci cand hormonul antidiuretic lipseste complet sau nu este secretat in circulatie vorbim de diabet insipid central. Dar daca hormonul antidiuretic este prezent dar nu actioneaza asupra tubului colector este vorba despre un diabet insipid nefrogenic. In mod normal, rinichii au rolul de e elimina excesul de lichide din fluxul sangvin. Aceste lichide in exces sunt depozitate in vezica urinara sub forma de urina. Atunci cand cantitatea de lichide scade (prin transpiratie, de exemplu), rinichii produc mai putina urina pentru a pastra lichidele in organism.

Simptome
- poliurie -emisia unei cantitati mari de urina (intre 5 si 8 litri) foarte diluata, care nu contine zahar sau albumina - pierdere a greutatii - iritabilitate - stare de slabiciune - cefalee - hipotermie -scadere a temperaturii - hiponatremie -diminuare a nivelului de sodiu din plasma sangvina - polidipsie -sete intensa datorate poliuriei

Tratament
Tratamentul depinde de tipul de diabetul insipid de care sufera pacientul. Diabetul insipid central. Deoarece cauza acestui tip de diabet este reprezentata de insuficienta de hormon antidiuretic (ADH),

tratamentul consta in general in administrarea unui hormon de sinteza numit desmopresina pe cale orala, sub forma de injectii, sau pulverizari nazale. Desmopresina trateaza poliuria, iar la majoritatea pacientilor este un medicament sigur si eficient. Daca afectiunea este cauzata de o anormalitate a hipofizei sau a hipotalamusului (o tumora de exemplu), totusi medicul o va trata pe aceasta mai intai. Tratamentul consta in aportul generos de apa, pentru a inlocui lichidele pierdute. Totusi pacientii care iau desmopresina trebuie sa consume lichide doar atunci cand le este sete. Aceasta deoarece desmopresina stopeaza excretia de apa in exces, iar rinichii produc mai putina urina. In cazurile usoare de diabet insipid central, aportul crescut de lichide este suficient. Medicul poate recomanda o anumita cantitate (de obicei mai mult de 2,5 litri pe zi) pentru a asigura o buna hidratare. Diabetul insipid nefrogenic. Tratamentul in cazul diabetului insipid nefrogenic consta in adoptarea unui regim alimentar cu un nivel scazut de sare pentru a reduce emisia de urina. O cantitate suficienta de apa este necesara pentru a evita deshidratarea. Daca simptomele acestui tip de diabet sunt provocate de un tratament medicamentos, se impune incetarea luarii medicamentului in cauza (doar cu recomandarea medicului!).

Cauze
Printre cauzele diabetului insipid central se numara: - o tumora a hipotalamusului (regiune centrala a creierului, situata sub hipofiza si avand rolul de a regla o multitudine de senzatii fiziologice: foame, sete, dorinta sexuala, etc.) - ablatia hipofizei (glanda situata la baza encefalului care controleaza activitatea celorlalte glande din organism) - tumora a hipofizei - tuberculoza - traumatism cranian - meningita - sindromul Sheehan (insuficienta a secretiei hormonale datorate unei reduceri a circulatiei sangvine in momentul nasterii) - encefalita (inflamarea encefalului) - sarcoidoza (boala care afecteaza in general plamanii si a carei cauza este necunoscuta) - probleme ale circulatiei sangvine la nivelul hipofizei

- metastaza unui cancer cranian - craniofaringiom (tumora a regiunii hipofizei) In unele cazuri, cauza diabetului insipid central nu este cunoscuta. Cauzele diabetului insipid nefrogenic pot fi: - congenitale - potomanie (nevoie constanta de a bea cantitati mari de apa) - pielonefrita (inflamatie renala) - amiloza -depozite formate din proteine (amiloid) in mai multe regiuni ale corpului - luarea unor medicamente: litiu, sau unele antibiotice

Diagnostic
Pentru stabilirea diagnosticului de diabet insipid sunt necesare anumite teste, deoarece semnele si simptomele sale pot fi provocate de mai multe afectiuni, printe care diabetul zaharat. Dupa diagnosticare, medicul va determina tipul de diabet de care sufera pacientul, pentru a-i putea prescrie tratamentul adecvat. Testul de restrictie hidrica -este utilizat pentru depistarea cauzei diabetului insipid. In conditiile suprimarii aportului de lichide cu doua sau trei ore inaintea efectuarii testului, medicul va masura greutatea corporala, emisia de urina si compozitia acesteia. In unele cazuri, medicul va masura si nivelul de hormon antidiuretic (ADH) din sange. Analiza urinei (analiza caracterelor fizice si chimice a urinei). Emisia unei urine diluate (continand o cantitate mare de apa si o concentratie de saruri si de produsi de excretie scazuta) este un semn al diabetului insipid. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) este o procedura medicala neinvaziva care poate fi utilizata pentru depistarea cauzelor diabetului insipid. Antecedentele familiale sunt analizate atunci cand se suspecteaza o forma congenitala de diabet insipid.

Bibliografie

http://www.romedic.ro/diabet-insipid http://ro.wikipedia.org/wiki/Diabetul_Insipid