Starea de sanatate a populatiei influentata de saracie si somaj

Acolo unde oamenii sunt condamnati sa traiasca in mizerie,drepturile omului sunt violate: a ne uni pentru a le respecta este o datorie sacra(J.Wresinski,Paris,1987) Saracia este forma cea mai rea a violentei(M.Ghandi) n ultimii ani asistm la o intensificare a preocuprilor privind starea de sntate, mai precis a studiilor ce analizeaz starea de sntate la nivel individual, psihosocial, familial, organizaional, comunitar. Probleme precum : bolile cardiovasculare, anxietatea, depresia, cancerul , accidentele, consumul de droguri, lipsa sau necunoaterea metodelor de planificare familial, relaiile dis funcionale, poluarea, izolarea social, incapacitatea de a gestiona factorii de stres, violena interpersonal, infectia cu HIV/Sida, bolile cu transmitere sexual, creterea serviciilor medicale, un acces redus la servicii medicale i unul aproape inexistent la servicii psiho-sociale i medico-sociale au reprezentat i reprezint de nenumrate ori tot attea motive de ntreinere a acestor preocupri i eforturi.Iat de ce devin necesare analiza, prevenirea i combaterea factorilor ce determin astfel de probleme, scopul fiind acela al meninerii unei stri de snntate optime dezvoltrii normale individuale, familiale. Starea de sntate este, potrivit Organizaiei Mondiale a Sntii, starea complet de bine din punct de vedere fizic, mental i social. Prin urmare, e de la sine neles c srcia i sntatea nu prea pot fi ntlnite mpreun. Sntatea este influenat de asigurarea unor condiii minime privind locuina i necesitile personale, respectiv ap potabil, cldur, ventilaie, haine etc. Lipsa acestor condiii, mai ales n contextul unei subalimentaii, favorizeaz o serie de boli transmisibile precum: tuberculoza, hepatita A, bolile diareice, salmonelozele, pediculoza i scabia etc. De asemenea, exist o strns relaie ntre sntatea psihic i posibilitile materiale. explic Maria Niescu, director n Ministerul Sntii. Rolul sntii este acela de a da indivizilor, familiilor sau comunitatilor sansa de a se dezvolta fizic, emotional, social, intelectual, ocupational si spiritual astefl incat calitatea vietii lor sa fie mai satisfacatoare(Lambru M. Starea de sanatate a populatiei,2005). Organizaia Mondial a Sntii a adoptat o viziune multidimensional a strii de sntate, ce extinde starea de sntate de dincolo de structura i funcionarea corpului uman, nglobnd sentimentele, emotiile, valorile, abilitatea de a gndi i natura relaiilor interpersonale.n urma analizrii dimensiunilor strii de sntate, Hann i Payene (1997, p.11) au definit sntatea astfel : Sntatea reprezint amestecul resurselor fizice, emoionale , sociale, intelectuale, spirituale i ocupaionale care sprijin o persoan n realizarea sarcinilor de dezvoltare psihosocial, necesare pentru ca ea s se bucure de o via satisfctoare i productiv. n1996, Spiker a identificat cinci domenii majore ale strii de sntate :starea fizic i capacitatea funcional, starea i bunstarea psihologic, interaciunile sociale, factorii economici i statutul social, starea spiritual/religioas.. Dimensiunea fizic a strii de sntate cuprinde un numr de caracteristici fiziologice i structurale ce ajut persoana n dezvoltarea sa, aici fiind incluse nivelul de suscepibilitate la boli, greutatea corporal, acuitatea vizual, coordonarea, rezistena fizic, capacitatea de recuperare.Echilibrul fizic poate fi atins printr-o alimentaie adecvat care s cuprind calitativ i cantitativ substanele nutritive necesare pentru susinerea stilurilor specifice de via, prin exercitii si miscari fizice sustinute si prin asigurarea unei perioade de odihna, necesare refacerii organismului (somn, relaxare, managementul stresului). Srcia reprezint lipsa sau insuficiena resurselor necesare unei viei sociale normale, aa cum este ea definit de standardele societii. Principalii indicatori ai strii de sntate a populaiei exprim o situaie critic, Romnia aflndu-se la muli dintre ei pe ultimele locuri din Europa:

 starea de sntate afectat de cumularea de boli insuficient tratate i de condiii nesntoase de via frecvena morii evitabile (nainte de 65 ani); frecvena ridicat a accidentelor, datorate neglijenei persoanei, deficitului de control asupra factorilor de risc: calitatea produselor, condiiile naturale i sociale de risc; neimplicarea medicului de familie n controlul preventiv al pacienilor n localitile din provincie i n zonele puin accesibile; starea proast a dentiiei etc Starea de sntate a populaiei Romniei exprim efectul combinat al unor factori , cum sunt: a) Srcia, prin lipsa resurselor financiare, genereaz alimentaie deficitar, condiii mizere de locuit, lipsa de acces la condiii de igien elementar, inclusiv la ap potabil. Bolile produse direct de srcie sunt tuberculoza, anemiile, boli care au cunoscut o cretere exploziv n ultima perioad. b) Dezorganizarea social genereaz abandonul griji fa de propria sntate i mai ales fa de sntatea copiilor, stiluri nesntoase de via, deficit de cultur i educaie sanitar. Bolile generate de dezorganizarea social i deficit de cultur a unei viei sntoase sunt bolile sexuale, bolile datorate lipsei de respectare a regulilor de igien, alcoolism, tutun, accidente insuficient prevenite. c) Deficit de acces la serviciile medicale. Limitarea accesului la serviciile medicale poate fi generat de costurile economice directe sau corelate, care nu pot fi susinute de resursele financiare precare ale unui segment larg al populaiei. n mod special costul medicamentelor reprezint o surs important a deficitului de ngrijire medical. d) Deficitul serviciilor de prevenie i tratament amublatoriu. e) Dispariia sistemului de ngrijire medical bazat pe teritorialitate a lsat slab acoperite o serie de zone rurale, mai ales cele izolate. Ca o consecin a diminurii veniturilor i srcirii unei pri tot mai mari a populaiei (n cadrul creia vrstnicii ocup o pondere important), se constat o degradare a strii de sntate a acesteia. Cei mai muli nu au venituri suficiente i nu-i pot permite cheltuieli pentru cumprarea de medicamente sau plata serviciilor medicale. Medicii vorbesc despre aa-numitele boli careniale aprute pe fondul srciei. Sunt dou aspecte: situaia n care o persoan nu i poate asigura nici cantitatea de alimente necesar i nici tipurile de alimente necesare unei alimentaii echilibrate, care s menin starea de sntate i situaia n care, pe fondul srciei, o persoan nu i procur toate tipurile de alimente i apar mbolnviri datorate lipsei anumitor substane nutritive. n primul caz, vorbim despre malnutriii globale prin caren, datorate insuficienei tuturor substanelor nutritive. Aceste stri patologice diferite: de la o uoar slbire (persoane subponderale) pn la caexie i marasm (la adult) i ncetinirea ritmului de cretere i malnutriie protein-caloric (la copilul mic). n al doilea caz, vorbim de malnutriii pariale prin caren, de tipul anemiilor careniale, rahitismului, guei endemice, hipo i avitaminozelor i altele. Conform definitiilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, adoptate in ultimii 30 de ani, sanatatea unui om nu ar trebui sa se rezume doar la o lipsa a bolii, ci la o stare de prosperitate atat fizica, cat si mentala si sociala. Prin aceasta definire moderna, sanatatea individului este strans legata de conceptul de calitate a vietii, mai mult ca niciodata. Pornind de la aceasta viziune, in tarile dezvoltate oferta de servicii de sanatate este combinata cu succes, in prezent, cu servicii de consiliere psihologica sau de asistare sociala, cu servicii la domiciliul pacientului sau servicii eficiente medicosociale, pentru persoane cu dizabilitati sau persoane cu alte tipuri de probleme medicale si sociale, in acelasi timp. Politicile sociale in domeniul sanitar se combina, eficient, cu alte tipuri de politica sociala, pentru o investire cat mai adecvata in recuperarea capitalului uman al respectivei comunitati. Modelul lui Lalonde demonstreaza ca factorii care influenteaza sanatatea au diverse ponderi in aceasta corelatie. Astfel, dezvoltarea economica a societatii (standardul de viata al individului) are

cea mai mare influenta, de peste 50% asupra sanatatii acestuia, urmeaza materialul genetic mostenit, stilul de viata adoptat si factorii de mediu (obiceiuri de alimentatie, exercitiu fizic, stres, conditii de munca, comportament de prevenirea si tratare a problemelor de sanatate, consumul de tutun, alcool, droguri etc.), nivelul de educatie al individului, in cele din urma, serviciile medicale intervenind doar cu o pondere de 15-20%. Este necesara o analiza pertinenta realizata de catre factorii de decizie asupra dimensiunilor sociale care coreleaza in acest model pentru a se putea face previziuni pe termen lung si a se stii in ce punct trebuie actionat, pentru a se obtine rezultatele dorite. Omenirea a facut progrese remarcabile in secolul al XX-lea (foarte evidente, pentru tarile dezvoltate) in privinta dezvoltarii economice, in primul rand, dar si a dezvoltarii tehnologiei (inclusiv medicale), a descoperirii fara precedent de noi medicamente, a eradicarii unor boli, inainte, mortale, a informarii populatiei cu privire la preventie/tratament, ceea ce a dus, pe parcursul ultimelor sase decenii, la o crestere spectaculoasa a sperantei de viata si a calitatii vietii in tarile dezvoltate In ciuda acestor progrese in partea dezvoltata al lumii, in cazul tarilor sarace, dezvoltarea economica este prima stavila care determina o sanatate precara a populatiei si o speranta de viata scazuta. In tarile sarace exista inca oameni care sufera de inanitie sau care mor din cauza unor boli, eradicate de mult in tarile dezvoltate. Tarile dezvoltate au si ele probleme nerezolvate, legate de existenta unor grupuri dezavantajate economic si socio-sanitar, de disparitati in oferta de servicii medicale intre regiuni, de unele boli raspandite, pentru care nu exista inca tratament la nivel global (printre care cele mai cunoscute: infectia HIV si cancerul), legate de poluarea mediului, de consumul de droguri etc. Acestea au demonstrat ca unele probleme nu isi au rezolvarea doar in cresterea economica si au incitat discutii despre ce anume ar insemna o dezvoltare sociala eficienta si prin ce mecanisme sociale ar putea fi rezolvate aceste probleme. Dezvoltarea economica rezolva multe dintre problemele societatilor sarace: aduce o imbunatatire a sanatatii populatiei si a calitatii serviciilor de sanatate oferite, insa, pe de alta parte, experiente de succes ale unor tari au demonstrat ca si unele tipuri de politica sociala, precum o strategie de investitie in educatie, in general si in educatie pentru preventie si comportament sanogen, in particular, duce, pe termen lung, la un impact pozitiv asupra sanatatii populatiei. Tari in curs de dezvoltare care au facut investitii crescute in educatie, asa numitii tigrii asiatici (Malaezia, Singapore etc) au demonstrat, deja, prin indicatorii obtinuti in decurs de 20 de ani, progrese in starea de sanatate a populatiei, prin influenta educatiei asupra mortalitatii infantile si materne, asupra imbunatatirii cunostintelor legate de igiena si preventie. Se poate spune ca, in cazul societatilor mai sarace, exista un cerc vicios intre starea de sanatate si resursele disponibile pentru investirea in sanatate, cerc care poate fi rupt printr-un efort bugetar accentuat de a investi in sanatate pe termen lung. O societate saraca este mai bolnava decat una bogata si ar avea nevoie de o investire in servicii medicale mai accentuata. Pe de alta parte, o societate saraca nu are resurse suficiente de a investi in sanatatea populatiei ei, iar impartirea putinelor resurse o face sa le centreze pe ceea ce decidentii considera urgent. In acelasi timp, o societate bolnava este mai putin productiva, ceea ce este o stavila in dezvoltarea economica si impune costuri ridicate pentru tratare, costuri suportate tot de beneficiari, finalmente.
O societate bolnava poate costa bugetul mai mult, prin consecintele pe termen lung, decat rezolvarea unor probleme de sanatate in punctele tinta, in prezent. Tari cu o dezvoltare economica asemanatoare aloca, totusi, sanatatii sau educatiei un procent diferit fata de Romania, din buget sau PIB. O astfel de investitie in sanatatea populatiei este amanata de unele state sarace, pentru ca ea aduce roade pe termen lung si nu rezultate pe termen scurt, cu impact electoral. Astfel, domenii precum sanatatea sau educatia au ajuns sa fie considerate in Romania domenii mai putin prioritare, carora li se aloca resurse financiare publice mai reduse decat altor domenii. Alte probleme au contribuit, de asemenea, la deficitul financiar al sistemului sanitar in Romania, precum promisa independenta financiara a fondului de asigurari sociale.

Bolile sociale reprezint un grup de afeciuni care capt o rspndire larg n societile cu un nivel de trai i dezvoltare sczut. Caracteristica esenial a acestora const n faptul c la o redresare i mbuntire a situaiei economice procentul lor se diminueaz considerabil. Tuberculoza, HIV-

SIDA, parazitozele i bolile dermato-venerologice reprezint exemple tipice de boli sociale, care sunt cauzate de condiiile nefaste de la domiciliu i de la serviciu, lipsa normelor igienice de calitate, boli care se agraveaz n cazul unei alimentaii proaste sau chiar subalimentaii, plus la toate trebuie s menionm iresponsabilitatea i lipsa culturii sanitare a populaiei. Intre starea de sanatate si nivelul de saracie exista o relatie directa.Saracia determina malnutritie, limiteaza accesul la ingrijiri, creste vulnerabilitatea la factorii de risc individuali sau de mediu.Starea de sanatate precara reduce capacitatea de munca, productivitatea individului si veniturile. Toate acestea afecteaza calitatea vietii individului, determinand sau perpetuand in cele din urma, saracia. Modelul de morbiditate din populatia generala se regaseste si in cadrul grupurilor populationale afecate de saracie, dar o prevalenta crescuta au bolile infectioase si bolile cu transmitere sexuala. Mortalitatea infantila si mortalitatea materna, determinata de lipsa de educatie, accesul dificil la produsele contraceptive, rata crescuta a avorturilor, inregistreaza valori crescute in randul categoriilor de populatie defavorizata. Ultimele cercetari privind morbiditatea populatiei sarace constata faptul ca, alaturi de bolile cu transmitere sexuala, apar cu o frecventa ridicata, fenomene determinate de comportamente viciate sau la risc.Studiile au demonstrat ca fenomenele de violenta indreptatea asupra celorlalti, sau a propriei persoane, alcoolismul, tabagismul raspund degradarii sociale. Aparitia lor este determinata de statutul socio-economic al individului, sau al grupului din care face parte si de conditiile de munca (stres, insecuritate, somaj ). Raportul OMS privind sanatatea lumii in 2003 prezinta noi conceptii despre saracie.OMS considera ca saracia este un fenomen multidimensional,care depinde nu numai de situatia materiala ci si de nivelul de educatie,de starea de sanatate,de vulnerabilitatea si de expunerea la factorii de risc ecologici si profesionali,precum si de posibilitatea limitata a persoanei in cauza de a-si exprima si de a-si face auzite si intelese nevoile. De la inceputul anilor 90,conceptul de saracie s-a modificat,in sensul ca nu se mai pune accentul exclusiv pe nivelul venitului personal,drept determinant al saraciei.Se trece de la conceptul de bunastare materialala cel de bunastare umana,evaluat cu ajutorul Indecelui de dezvoltare umana ,elaborate in cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. In virtutea acestui nou concept,saracia nu rezulta numai dintr-un venit insufficient ci si din alterarea unei serii de potentiale ale fiintei umane,printre care se incadreaza si starea de sanatate. Notiunea de saracie se refera la privarea persoanei de mijloacele de realizare si de accedere la aceste potentiale. Saracia este o sursa de marginalizare sociala,deoarece priveaza individual de drepturile sale fundamentale si de libertatea de a-si satisface nevoile primare(de la cele legate de alimentatie si igiena ,pana la obtinerea de medicamente esentiale)si sociale,care include capacitatea de a participa la viata comunitatii,de a se alatura discutiilor publice,de a participa la luarea de decizii politice,etc. Ulterior,aceasta lipsa de libertate impiedica dezvoltarea potentialului personal ,si dauneaza astfel dezvoltarii societatii. O stare de sanatate precara este atat o cauza cat si o consecinta a saraciei. Din acest motiv,o mare parte din interventiile sectorului sanitar vizeaza in mod special promovarea sanatatii la nivelul populatiei sarace.Faptul ca o stare buna de sanatate poate preveni saracia,sau cel putin reprezinta o modalitate de a o evita,este un aspect care a fost initial mai putin luat in considerare.Studiile au demonstrat insa,ca starea buna de sanatate ,prin contributia sa la dezvoltarea capitalului uman si social si in consecinta a productivitatii,poate determina cresterea venitului personal si in consecinta a productivitatii,poate determina cresterea venitului personal si dezvoltarea economica nationala. Relatia directa existenta intre saracie si starea de sanatate presupune necesitatea implicarii sistemelor sanitare in activitatile de diminuare a fenomenului saraciei.In cadrul sistemelor de sanatate se incearca astazi,gasirea unor solutii si raspunsuri referitoare la impactul pe care il are saracia asupra

starii de sanatate.Recent,OMS a incercat sa identifice exemple de interventii ale sistemelor de sanatate care pot remedia diferite aspecte specifice saraciei.Dar datorita contextului cultural particular, a practicilor,legislatiilor,valorilor si aspiratiilor sociale diferite,este dificila elaborarea unor politici, si masuri de interventie universal valabile,posibile a fi aplicate la scara europeana,se mentioneaza in raportul OMS,privind implicarea sistemelor de sanatate in combaterea saraciei. Totusi,in urma studiilor efectuate au putut fi identificate cateva concluzii privind implicarea serviciilor de sanatate in reducerea fenomenului saraciei. Sistemele de sanatate pot contribui prin actiuni eficace la ameliorarea starii de sanatate a categoriilor defavorizate,fara a fi necesara reformarea practicilor existente sau dezvoltarea unor modele stiintifice complexe. Un sistem de sanatate poate fi uneori un obstacol si devein astfel,o cauza a saraciei pentru persoanele defavorizate,care nu-si pot permite plata serviciilor directe sau indirect. Chiar daca se asigura gratuitatea serviciilor de sanatate,uneori ele raman in continuare inaccesibile,la nivel cultural si geografic. Pe langa deblocarea unor resurse financiare pentru combaterea saraciei,este necesara si formarea unui personal specializat in intampinarea nevoilor populatiei. Dupa 1989,dificultatile aparute in viata economica si sociala si au contribuit si la deteriorarea sanatatii mintale a copilului si adolescentului. Fenomene precum saracia,somajul, conditiile de locuit improprii,inlocuirea anumitor valori morale,au determinat aparitia comportamentelor deviate si a disfunctionalitatilor la nivelul familiei(alcoolism,violenta domestica, ,vagabondaj,prostitutie,abandon scolar si familial.) Factorii de risc in aparitia acestor tulburari sunt psihosociali(saracie,abuz,neglijare,)migratii, violente urbane ,boli cronice,somatice si psihice,in familie,expunere pre si post natala la droguri, alcool,HIV/Sida,malnutritie,infectii cronice.
Acest material este o sintez a rezultatelor principale ale unui studiu elaborat de o echip de 17 cercettori ICCV sub coordonarea Manuelei Stnculescu. Rezultatele sunt prezentate i interpretate pe larg ntr-o carte Srac lipit, caut alt via! Srcie extrem i zone srace n Romnia, aprut la Editura Nemira n anul 2004.

Datele
Datele cercetrii au fost culese din 1 octombrie 2001 pn n 20 octombrie 2001. Studiul s-a desfurat n 19 localiti i cele ase sectoare ale capitalei. Au fost selectate cinci tipuri de localiti: orae mari, mijlocii i mici, sate mari, periurban i cu nivel nalt de dezvoltare prin comparaie cu celelalte sate ale rii i sate mici, izolate i srace n termeni relativi. n prima faz a fost realizat zonarea localitii. Nouzeci de reprezentani instituionali (primari, viceprimari, directori de servicii din cadrul primriilor, directori sau angajai cu vechime la cantinele sociale, asisteni sociali, directori de ntreprinderi sau organizaii cu numr mare de angajai / disponibilizai, reprezentani ai Direciilor de Munc sau Oficiilor de Munc, reprezentani ai massmediei locale i ai ONG-urilor cu mare vizibilitate la nivel local) au oferit informaii pentru zonarea localitilor selectate. Au fost completate 90 de fie de zonare i 15 fie pentru poliie. Pe baza acestora au fost determinate la nivelul fiecrei localiti micro-zonele (arie/ cartier/grup de strzi/grup case sau de blocuri teritorial delimitate) care concentreaz persoane n srcie. n pasul doi al cercetrii, n interiorul zonelor selectate, au fost realizate interviuri cu reprezentani ai instituiilor de sntate, de educaie i ai bisericii. n total au fost realizate 145 de interviuri cu reprezentani instituionali locali. n pasul trei, n zonele selectate au fost aplicate chestionare la domiciliile subiecilor i au fost realizate interviuri n profunzime i discuii de grup cu persoane din gospodrii srace. Selecia gospodriilor pentru ancheta pe baz de chestionar a fost realizat prin metoda drumului aleator. n

total au fost realizate 1164 de fie de gospodrie (1164 gospodrii care includ n total 4427 persoane), 50 de interviuri n profunzime i 25 discuii de grup. Lotul astfel obinut este reprezentativ pentru zonele studiate, dar nu pentru ntregul mediu urban sau rural i nici pentru nivelul naional. Ipotezele referitoare la concentrarea sracilor n anumite zone ale oraelor au impus o astfel de strategie de selectare a lotului, care nu permite extrapolarea rezultatelor nici la nivelul oraelor studiate i nici la nivelul ntregului mediu urban. De asemenea, n sate, rezultatele pot fi extrapolate numai la nivelul zonelor /ctunelor din sate care concentraz sraci i nu la nivelul ntregului mediu rural.

Sntate
Dac n satele studiate predomin bolile vrstnicilor, n zonele srace urbane predomin bolile copiilor. Acest fapt este n deplin concordan cu profilul demografic al zonelor, cu grupurile de populaie care predomin printre asigurai (care interacioneaz mai des cu cadrele medicale) i cu ciclurile de via cu risc maxim de mbolnvire n condiiile neigienice de via, la care se adaug foamea i frigul ndurate sistematic. Conform medicilor i asistentelor medicale care asigur serviciile medicale sracilor din zonele srace, bolile specifice acestora numr: alcoolism, anemie, distrofie, malnutriie, boli digestive, hepatit, sifilis, SIDA, scabie, pduchi sau TBC. De asemenea, par a fi frecvente bolile psihice, handicapuri de tot felul (de la natere sau n urma unor accidente) i cazuri de paralizie, fie n familie, fie n zona de reziden. La acestea, sracii adaug o stare de deprimare adeseori menionat i de ctre femei i de ctre brbai i fie tentative euate de suicid, fie gnduri n acest sens. Lunga list de boli ntlnite n zonele srace are drept corolar firesc anse de supravieuire ale copiilor din zonele srace urbane sub cele nregistrate pentru populaie (doar n jur de 65 de ani pentru femei, respectiv 61 de ani pentru brbai). Asocierea dintre srcie i stare precar de sntate este cu att mai grav cu ct n gospodriile n srcie extrem se afl un numr mare de copii (65% dintre copiii din zonele srace), care astfel sunt n dificultate, fiind nc de la vrste mici supui unor riscuri multiple de mbolnvire.

Zonele srace: mica infracionalitate i cultura devianei

Consumul de alcool i furturile sunt menionate cel mai frecvent. Fur adulii, dar i copiii. Se fur, adic se completeaz: (1) hran: urzici, spanac, zarzre, prune, ce gsim aia mncm, dar i cai, capre, gini, tot ce se gsete. Se fur din curile celor din zon (dac exist), se fur din alte zone din ora, de la ntreprinderi, de la magazine, dar i din satele nvecinate; (2) lemne din pdure; (3) lumnri din cimitir; (4) curent electric, iar dac nu se fur se face trafic cu ap i electricitate ntre blocuri. Scandalurile i violena de limbaj sunt obinuite. Definiia operaional a delicvenei din zonele srace mai include: lipsa actelor de identitate sau lipsa actelor asupra locuinei, micul trafic de frontier, munca la negru sau cu ziua pentru cei care solicit sau beneficiaz de ajutor social sau cantin social, comer neautorizat i neplata impozitelor aferente, ceretorie, prostituie, trafic de carne vie i sinucideri. Cel mai grav ns este apariia la nivelul tinerilor a culturii devianei, care combin srcia economic cu un set de valori i atitudini deviante, altele dect cele promovate i mprtite la nivel societal i chiar la nivelul persoanelor de peste 30 - 35 de ani din zonele srace. Doar n discuiile de grup cu tineri se vorbete despre i se descriu acte de delicven cu nonalan. A fi srac nu numai c nu este o ruine, ci este o stare care te ndreptete s adopi orice mijloace pentru a reui, unde reuita este tradus prin a avea bani. Scopul lor este cel al majoritii, diferena st n mijloacele legitime de atingere a acestuia. Furtul, prostituia, precum orice alt fel de activitate uoar sunt ci acceptabile att timp ct sunt rezolvate frustrrile, adic aduc banii care fac s dispar statutul de boschetar mbrcat. Teoretic, munca ar reprezenta o cale spre succes, dar nu pentru ei, pentru c nu sunt nvati i nu rezist la munca la care au acces: grea, prost pltit i

care presupune exploatarea, mai ales a celor tineri. Acest tip de tineri, - nu ar accepta o munc precum cea a prinilor lor, nu ar accepta s lucreze la cmp zi lumin, nu ar accepta s sape dup fier vechi n gropile de gunoi, nu ar accepta s umble cu calul i crua dup fier, cartoane sau sticle precum iganii-spoitori, nu ar accepta s lucreze pe salarii de mizerie ca femeie de serviciu, mturtor, manipulant de butelii sau ncrctor/descrctor. n definiia lor, aceste forme de munc, nu sunt acceptabile pentru c nu i asigur dect supravieuirea n condiii mizerabile, la marginea societii, ca cetean de rang doi. Ei vor s obin miliarde pentru a ajunge mahri, pentru a-i permite tot ce vd la televizor. i cum munca nu este drumul ctre averi de miliarde, fac precum omu din Romnia, nva s fure. n noul context, liber de frontiere, nu-i fac griji c n-ar mai fi nimic de furat, ci trec la aciune, pornesc din zon, se extind n ora, n satele din preajm, n capital i apoi, n Europa, c lumea e larg c ia e bine organizai: furi o main, iei 72 de ore, furi un portmoneu, iei tot 72 de ore, nu ca aici unde pentru o gin iei ani grei. Cu toate riscurile, de trebuie, furtul reprezint singura metod de a-i atinge visul sau mcar de a se amgi c ntr-o bun zi visul va deveni realitate. n acest mod, nu doar comportamentul lor se schimb devenind deviant, ci ntregul sistem de valori pe care l mprtesc este distorsionat astfel nct s le justifice comportamentul. Din acel moment, ,bine, corect, munc sunt termeni redefinii, deviana devine stil de via, ce poate fi tuturor dezvluiti fr team i fr ruine. Excluziune social Spre deosebire de populaia rii, rezidenii zonelor srace sufer de un deficit de integrare. Reelele sociale sunt fragile, sunt de mici dimensiuni, sunt bazate pe legturi slabe (weak ties) fiind construite pe principiul proximitii, sunt reele de vecini-sraci-din-zone-srace ceea ce se traduce n incapacitate de mobilizare a unui suport consistent, care s ajute constituenii s dea rspunsuri valide la situaiile critice cu care se confrunt. Conectarea la fluxurile de informaii i comunicare este de asemenea slab, principalul liant dintre rezidenii zonelor srace i exterior constituindu-l televiziunea, dar i aceasta cu o acoperire deficitar. La acestea se adaug concentrarea n zone dominate de srcie, segregate teritorial, se mai adaug excluderea de pe piaa oficial a muncii, lipsa de acte i de acces la sistemul de redistribuire a bunstrii. Cu alte cuvinte, n jur de un sfert dintre gospodriile srace din zonele srace, att n mediul rural, ct i n mediul urban, sunt decuplai de la fluxurile de resurse, de oportuniti, de comunicare i de informaii, deci sunt exclui social. Este de remarcat c gospodriile excluse social includ i copii i tineri n rndul crora a nceput s se dezvolte cultura devianei, despre care am vorbit anterior. Prin urmare, n civa ani de acum ncolo vom avea de-a face cu un numr mai mare dect azi de tineri i copii, victime ale tranziiei, ntotdeauna necjii, fr coal, fr credin, fr sperane i fr anse, n acelai timp periculoi pentru cei din jur, cci nu au nimic de pierdut i nu mprtesc valorile promovate la nivel de societate. Concluzii i recomandri Srcia din Romnia nu este exclusiv una superficial i elastic la performanele macro-economice. Studiul nostru n zonele srace arat fr echivoc apariia n ara noastr i a srciei extreme, multi-dimensional i localizat teritorial, care este considerat problematic i n rile europene dez- voltate precum i n Statele Unite, cci nu poate fi tratat doar prin cretere economic, ci prin politici dedicate de incluziune social. Aceasta este concentrat la nivelul tinerilor, copiilor i mediului de reziden urban, fiind caracterizat de comportament demografic atipic, profil de ocupare i de locuire atipice, deficit educaional considerabil, sntate ubred i profil psihologic caracterizat de neajutorare nvat. Nu este vorba doar despre lipsa resurselor financiare, ci despre o stare de deprivri multiple, de deriv, care nu poate fi depit dect prin intervenie din exterior.

Zonele srace concentreaz persoane n srcie extrem sau situaie de criz generalizat, sunt segregate teritorial, reprezint poli de atracie ai srciilor din sate i orae i focare de epidemii i mic infracionalitate. Prin urmare, acestea sunt, nainte de toate, evitate. Specialitii din sistemul de sntate adopt strategii de evitare: medicii de familie nu nscriu pe listele de pacieni localnici din aceste zone, iar autoritile din domeniu sntii nu intervin dect n cazul unor campanii de vaccinare. Ce dovad mai clar a strategiilor de ignorare i evitare a zonelor srace se poate oferi dect faptul c n perioada de desfurare a activitii de teren am gsit dou zone srace n care se declanase epidemie de hepatit B, dar nu se intervenea n nici un mod. Chiar i mass-media local, de obicei sensibil la un astfel de subiect, nu reflecta situaia: este firesc, n condiiile de mizerie n care triesc, aa c .... Problema serioas de sntate cu care se confruntau aceste comuniti, n condiiile agravante ale lipsei de ap, de grupuri sanitare, de supra-aglomerare a locuinelor, era ignorat i tratat cu tcere de ctre colectivitate, ca un dat firesc, de care nimeni n afara celor direct afectai nu este responsabil. Ce neles capt n acest context conceptul de sntate public? i atunci cnd nu se adopt strategii de evitare, se discut despre demolare, desfiinare, deratizare sau curire a spaiului, localnicii fiind complet ignorai n discurs, cci ei prin definiie trebuie s plece de unde au venit, indiferent dac acest de unde au venit exist sau nu ca alternativ viabil. Acesta este cazul reprezentanilor autoritilor locale i a forelor de ordine public. Justificarea apelat cel mai frecvent este: sunt comuniti de igani, care nu se spal i nu tiu ce-i curenia. Perspectivele de viitor ale zonelor srace sunt puternic difereniate. Zonele din centrul istoric al oraelor, precum i o parte din zonele de case de la periferiile oraelor au anse mari s fie salvate pe msur ce crete interesul populaiei cu standard mediu sau bun fa de acestea. n contrast, ghetourile romneti, zonele industriale dezafectate i comunitile din gropile de gunoi necesit intervenia statului, situaia avnd anse mino re de a se ndrepta de la sine sau prin aciunea mecanismelor de pia. Aceste aciuni necesit o gndire de tip strategic, cci interveniile radicale simple de tipul demolare i rspndirea rezidenilor de unde au venit nu pot avea dect efecte de mascare, de peticire i de instituionalizare a excluziunii sociale. Efectul de mascare se refer la faptul c rezolvarea problemei este doar amnat i eventual transferat unei alte autoriti locale. Efect de peticire pentru c cei nevoiai, czui deja n srcie extrem, odat aruncai n drum nu vor putea dect re-aplica aceeai strategie, eventual pe un alt teritoriu, neavnd acces la opiuni alternative. Prin urmare, salubrizarea realizat de autoriti va fi urmat de reapariia problemei ntr-o alt locaie, dup modelul sacului peticit pe care-l coi ntro parte i cedeaz ntr-o alt parte. De aceea, interveniile n aceste zone, pentru a fi durabile, trebuie s fie parte integrat a unor strategii urbane adecvate condiiilor locului, oportunitilor i constrngerilor locale. Instituionalizarea excluziunii face referire la procesul prin care zidurile simbolice ridicate deja de populaia rezident ca scut de protecie n interaciunea cu mediul ostil sunt dublate cu stigm i aciuni n for de reprimare, se fortific i devin ziduri instituionalizate de marginalizare. Un prim pas ar fi recunoaterea srciei extreme i a zonelor srace drept probleme care nu se vor rezolva de la sine ca urmare a redresrii economice i proiectarea unor politici integrate i dedicate acestora. Activitatea (serviciul) si somajul au o importanta majora pentru ca asigura venitul si implicit bunastarea materiala. Marimea venitului este cea care da oamenilor o perspectiva asupra viitorului si posibilitatea indeplinirii planurilor pe termen lung. Activitatea determina in perioada de viata respectiva si structura morbiditatii, invaliditatii si mortalitatii profesionale. Din cauza specificului activitatilor desfasurate de barbati, care lucreaza in sectoare cu risc mai mare de imbolnavire sau accidente, ei sufera de 10 ori mai multe accidente mortale si de trei ori mai multe accidente invalidante decat femeile.

Conditiile de munca ale muncitorilor sezonieri sau ocazionali sunt mai proaste decat ale celor cu statut permanent si au probleme de sanatate mai multe si mai grave. Somajul, este corelat puternic cu starea precara a sanatatii. Efectele negative ale somajului asupra sanatatii sunt: economice, sociale si psihologice. Stress-ul acestor situatii are consecinte negative asupra sanatatii, se asociaza cu scaderea posibilitatilor de asistenta medicala atat pentru bolile profesionale, cat si pentru restul patologiei pentru care ingrijirile nu mai pot fi acordate. O componenta importanta a patologiei observata la someri este frecventa mare a afectiunilor psihice depresive. O rata mare a somajului la tineri are consecinte importante asupra starii de sanatate pentru tot restul vietii, mai ales daca durata somajului este indelungata.
Expertii in sanatate publica avertizeaza asupra riscurilor reprezentate de probleme ca depresia, abuzul de alcool si anxietatea pentru cetatenii din tarile afectate de criza economica precum Grecia, care ar putea avea efecte majore si de durata.

In spatele fiecarei sinucideri din tarile afectate de criza, precum Grecia, se afla alte 20 de persoane suficient de disperate pentru a incerca sa isi ia viata, relateaza ekathimerini.com . Iar in spatele acestor tentative de suicid sunt alte mii de cazuri necunoscute de persoane cu probleme mintale ca depresia, abuzul de alcool sau anxietatea, care determina costuri umane importante si pe termen lung, afirma expertii, citati de Reuters. "Pierderea locurilor de munca poate duce la o acumulare de riscuri care pot adanci persoanele in depresie si boli mintale grave greu de vindecat, in special daca persoanele respective nu primesc ingrijire adecvata", a declarat Stuckler said. Somajul in randul tinerilor este de peste 50% in Grecia, iar dovezile privind nemultumirea cetatenilor sunt din ce in ce mai vizibile. Imaginea unor grupuri de tineri care se drogheaza pe strazi nu este neobisnuita in Atena, in timp ce asupra unui pensionar grec care s-a spanzurat in capitala miercuri a fost gasit un bilet in care acesta afirma ca intotdeauna a muncit din greu dar acum este plin de datorii.
Efecte sociale generale: creterea criminalitii, sinuciderilor, ceretorilor etc.

Referitor la msurile de protecie a omerilor, cea mai cunoscut este indemnizaia de omaj, care are i meritul de a aciona ca un stabilizator automat n economie, n sensul c frneaz reducerea brusc a cererii agregate i micoreaz pierderile de venit naional. Caracterul cronic, de lung durat, al omajului conduce la diminuarea competenelor profesionale ale persoanei care, la rndul su ,scade dezirabilitatea acesteia pe piaa forei de munc i face mai improbabil angajarea . Odat ajunse n omaj ,numeroase persoane se gsesc prizoniere ale acestui cerc vicios, care duce, adesea la retragerea de pe piaa forei de munc n momentul n care resursele economice destinate cutrii unui loc de munc sunt epuizate. Distresului generat de acumularea greutilor economice ca urmare a prelungirii omajului i se adaug distresul generat de perceperea stigmatului social asociat statutului de omer. Blamul social perceput este o reminescen ,pe de o parte , a puternicei valorizri a statutului de angajat i eticii protestante a muncii n sistemul economic socialist i ,pe de alt parte ,al faptului c omajul era considerat un fenomen parazitar, datorat nu condiiilor economice ci lipsei dorinei de a munci . Distresul cauzat de cutarea unui loc de munc i prelungirea apariia nencrederii n forele proprii, a unei perspective pesimiste asupra traiectoriei profesionale personale ,a tulburrilor de sntate mental( frustrare, depresie , anxietate,scderea stimei de sine , agresivitate i uneori chiar tentative suicidare), a apariiei unor comportamente distructive ( refugiul n alcoolism ) , a violenei i disfuncionalitii n interaciunile familiale, a unor comportamente deviante sau criminale. Riscurile poteniale asociate omajului, att din punct de vedere al persoanei care se confrunt cu acest fenomen, ct i din punct de vedere social apar astfel ca evidente. Necesitatea cunoaterii complete i detaliate a diferitelor faete ale fenomenului, ca un prim pas n instrumentalizarea demersurilor profilactice i a interveniilor menite s sprijine reinseria profesional i s reduc impactul negativ al omajului asupra funcionalitii optime a persoanei n plan individual i social devine i ea clar.

Este dificil sa masori impactul total al somajului asupra indivizilor. De exemplu un studiu al Congresului S.U.A. prevedea unele sugestii inspaimantatoare. Autorul studiului a estimat ca o crestere cu un procent in rata nationala a somajului de la 6-7% conduce in medie la: - 920 sinucideri; - 648 omoruri; - 20240 atacuri mortale de inima si alte socuri; - 495 morti de ciroza hepatica; - 4227 internari la spitale de nebuni; - 3340 intrari in inchisorile de stat. Desi aceste estimari sunt subiectul unor serioase descrieri statistice uneori se subapreciaza faptul ca prelungind somajul se pun intr-un adevarat pericol multi indivizi. Thomas Cottler ,profesor la scoala medicala de la HARVARD a enuntat acest aspect mult mai deschis: "Acum sunt convins ca somajul este boala ucigasa in aceasta tara - raspunzator de bataia pe care o ia sotie, nefertilitate si de fiecare cadere umana" Psihologii germani de asemenea au observat ca somajul poate fi primejdios pentru sanatate. Ei estimeaza ca nelinistile si alte tulburari nervoase care insotesc un an de somaj pot reduce viata cu mai mult de 5 ani. Pierderile macro si micro rezultate din somaj cu siguranta sunt o serioasa problema politica. Formele somajului arata nu numai suma totala a somerilor in economie dar de asemenea care grupuri sufera cel mai mult de somaj. Studiu de caz
Date de identificare N.A are domiciliu in Iasi,s-a nascut la 17 mai 1960.Este casatorit si tata a 2 copii. Prezentarea problemei. Asistentul social a identificat urmatoarele probleme: lipsa unui curs de perfectionare lipsa unor abilitati pentru cautarea unui loc de munca datorita varstei inaintate ii este mai greu sa obtina un loc de munca. N.A se incadreaza in tipul de somaj involuntar pentru ca structurile socio profesionale nu mai corespund structurilor economice si tehnice in evolutie. N.A este un somer competitiv dar si descurajat.cu toate ca are experienta in meseria pentru care s a pregatit este un somer descurajat,care,dupa multe dezamagiri succesive se resemneaza si accepta situatia. Istoricul familiei Familia N. are domiciliu in Iasi si este alcatuita din 4 membri(parintii si cei 2 copii).Locuieste intr-un apartament cu doua camera,proprietate personala.Sotia estein varsta de 46 ani si este casnica. Consecinte psihosociale ale starii de somaj Somerul trece prin mai multe stadii dupa intrarea in somaj: starea de soc,de neacceptare(a pierderii locului de munca pentru unii someri este similar cu pierderea identitatii). reactii emotionale puternice,de revolta fata de situatia in care se afla hotararea de a actiona ,de a gasi solutii Faptul ca nu mai are un loc de munca degradeaza relatiile intra si inter familial,au scazut accentuat bugetul familiei.In ultima perioada ,in cazul domnului N.A s-a accentuat starea de stres fiind mai tot timpul iritat, negasendu-si locul. Istoricul ocupational N.A a absolvit Scoala profesionala ,apoi a terminat scoala de maistri fiind atestat ca maistru auto. A lucrat timp de 30 ani la un service auto ,iar apoi a fost unul din cei disponibilizati.Acesta a primit salariu compensator din care si-a renovat apartamentul. Situatia economica

Familia N.dispune de indemnizatia de somaj a sotului si de alocatiile celor doi copii.Avand in vedere ca domnul N.A are 30 ani vechime,indemnizatia de somaj este maxima.Venitul lunar al familiei N este de 700 ron. Puncte tari si puncte slabe ale somerului Puncte tari: detine calificare in meseria pe care o are are experienta de 30 ani Puncte slabe: detine informatii minime asupra pietii muncii nu are incredere in proriile forte varsta inaintata Domnul N.A nu a mai apelat la alte organizatii decat Agentia Judeteana a Ocuparii Fortei de Munca Iasi. Recomandari Se recomanda domnului N.A apelarea unui serviciu de consiliere.

 Getty Images
Bazate pe o abordare holistic a inegalitilor n materie de sntate, i a familiei.
* http://www.dcsf.gov.uk/everychildmatters/earlyyears/surestart/whatsurestartdoes/