SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR
ASPECTE MEDICALE PRIVIND PERSOANELE
DEFAVORIZATE ÎN LUME
MIHAELA-SORINA CIOCA
Cabinete Medicale Asociate Buzău
Rezumat: În prezent, medicina are un profund caracter
comunitar, în cea mai mare parte a statelor lumii. Starea
de sănătate este legată de bunăstarea comunităţii, de
standardele ei de viaţă, de tot ceea ce experţii denumesc
calitatea vieţii. Boala nu este numai o problemă de
biologie umană, ci şi o importantă problemă socială,
dependentă pe de o parte de factorii şi condiţiile mediului
social, iar pe de altă parte de comportamentele, normele
sau valorile sociale, de deprinderile, obiceiurile şi
stilurile de viaţă practicate de o anumită populaţie şi de
grupurile sale componente. Deşi îmbolnăvirile fizice şi
mentale pot fi găsite la toate nivelurile claselor sociale,
poziţia socio–economică influenţează puternic statusul
individual de sănătate.
Cuvinte cheie: populaţie defavorizată, aspecte medicale
Abstract: Nowadays, medicine has a profound community
character in most states of the world. Health condition is
related to the community welfare, to the living standards,
to everything that experts call life quality. Illness is not
only a matter of human biology, but also an important
social problem, partly depending on factors and
conditions of social environment and partly on
behaviours, social norms or values, practices, habits and
life styles, habits of a certain population and its groups.
Although physical and mental diseases may be found at
all levels of social classes, the socio-economic position
strongly influences the individual health status.
Keywords: unprivileged population, medical aspects
În prezent, medicina are un profund caracter
comunitar, în cea mai mare parte a statelor lumii.
Abordarea sănătăţii şi a bolii are loc într-un context
multidisciplinar, eforturile medicului combinându-se cu
activităţile de evaluare ale biologilor, psihologilor,
sociologilor, demografilor, economiştilor şi alte categorii
de specialişti din ştiinţele sociale.
Starea de sănătate este legată de bunăstarea
comunităţii, de standardele ei de viaţă, de tot ceea ce
experţii denumesc calitatea vieţii existentă într-o anumită
societate.
Posesia unei stări de bunăstare reprezintă unul
din drepturile fundamentale ale fiinţelor umane indiferent
de naţiune, religie, opinie politică, condiţie economică şi
AMT, vol II, nr. 1, 2009, pag.
umană, ci şi o importantă problemă socială, dependentă
pe de o parte de factorii şi condiţiile mediului social, iar
pe de altă parte de comportamentele, normele sau valorile
sociale, de deprinderile, obiceiurile şi stilurile de viaţă
practicate de o anumită populaţie şi de grupurile sale
componente. Din punct de vedere sociologic, boala are un
veritabil rol social, care implică o conduită distinctă şi are
numeroase consecinţe asupra vieţii individului şi a
colectivităţii în care acesta trăieşte.
Printre drepturile fundamentale ale omului,
dreptul la sănătate are o însemnătate deosebită.
În Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,
dreptul la sănătate este definit astfel: „Orice persoană are
dreptul la un nivel de viaţă corespunzător asigurării
sănătăţii sale, bunăstării proprii şi a familiei cuprinzând:
hrana, îmbrăcămintea şi locuinţa, îngrijirea medicală
precum şi serviciile sociale.”
Maladia socială este datorată faptului că
societatea este împărţită pe categorii care diferă prin
mijloacele de existenţă de care va depinde rezistenţa la
boală. Bolile mizeriei sunt bolile sociale.
Starea de sănătate a populaţiei poate fi definită
ca un complex de fenomene negative (morbiditate,
invaliditate, mortalitate) şi pozitive privind dezvoltarea
psihosomatică şi proporţia populaţiei sănătoase, complex
determinat şi de condiţiile social-economice, culturale şi
igienico-sanitare, biologice, geoclimatice etc.
Nivelul de instruire al populaţiei depinde atât de
statusul social şi economic, cât şi de parametrii culturali-
tradiţionali şi reprezintă un factor deosebit de
conştientizare a grupului şi individului cu influenţe
pozitive sau negative asupra stării de sănătate. Un individ
analfabet dintr-un mediu de analfabeţi este un bolnav
potenţial; acel individ nu poate deţine o sănătate pozitivă.
Lipsa de educaţie eludează responsabilitatea individuală
pentru sănătate.
Riscul de îmbolnăvire este cu atât mai mare cu
cât platforma socio-economică este mai joasă. La nivel
mondial, peste un miliard de oameni sunt subnutriţi.
Dintre aceştia 96 % se află în ţări în curs de dezvoltare.
Un sfert din populaţia subnutrită se află în Africa
Subsahariană şi mai mult de două treimi în Asia şi
Pacific.
În perioada 1995-2020, Centrul de Cercetări
 SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR
socială. Boala nu este numai o problemă de biologie asupra Politicilor Alimentare apreciază o scădere cu 15%

AMT, vol II, nr. 1, 2009, pag.

 SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
a numărului de copii subnutriţi sub cinci ani. Este
îngrijorător faptul că peste 40% dintre copiii din sudul
Asiei şi o treime din Africa Subsahariană şi Sud-Estul
Asiei vor suferi în continuare de foamete. Atât în anul
1970, cât şi în 1999 se constata o rată mare a mortalităţii
infantile, atât la statele slab dezvoltate, cât şi la cele cu
venituri scăzute. Aceasta se explică prin: accesul limitat la
educaţie, calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor medicale
şi de asistenţă socială, gradul de sărăcie etc.
Un prim pas spre îmbunătăţirea stării de sănătate
îl reprezintă scăderea ratei mortalităţii infantile la nivel
mondial în perioada 1970-1999, de la 96 la 56 raportată
la 1000 de naşteri. Au existat doar trei excepţii: Belarus,
Armenia şi Zambia. Speranţele de viaţă în câteva din cele
mai sărace ţări din lume au scăzut la jumătate comparativ
cu nivelul aşteptărilor din cele mai bogate ţări, datorită
epidemiilor de HIV/SIDA în unele părţi ale Africii sub-
sahariene.
La nivel global se manifestă o creştere a
îngrijorării faţă de boli noi cum sunt gripa aviară şi
SARS, dar şi faţă de bolile mentale şi violenţa domestică.
Atâta timp cât nu se poate vorbi de egalitate între
oameni, cât societatea este imperfectă din punct de vedere
social existând mari bogaţi şi mari săraci, nu se poate
vorbi nici de egalitatea de şanse globale pentru atingerea
unei bune stări de sănătate.
„Deşi îmbolnăvirile fizice şi mentale pot fi găsite
la toate nivelurile claselor sociale, poziţia socio-
economică influenţează puternic statusul individual de
sănătate”.(1) Astfel, de exemplu, copiii născuţi în familii
sărace au probabilitatea mai mare să moară în primul an
de viaţă decât cei născuţi în familii avute. Oamenii cu
status socio-economic mai scăzut au o probabilitate mai
ridicată să contracteze o varietate de boli aşa cum sunt:
anemii, arterita, afecţiunile cardiace, diabetul, cancerul,
tuberculoza, bolile cu transmitere sexuală (sifilis, SIDA),
boli generate de alcoolism, consum de droguri, tutun. De
asemenea, oamenii din clasele de jos vor fi mai puţin
probabil trataţi pentru problemele de sănătate severe decât
cei înstăriţi. Motivele existenţei acestor diferenţe ar fi că
săracii nu-şi pot permite standardul de îngrijire a sănătăţii
pe care şi-l pot permite cei bogaţi. Săracii trăiesc în
condiţii care le pot afecta sănătatea, beneficiază de un
aport nutriţional scăzut, ceea ce favorizează îmbolnăvirea.
Un alt motiv îl constituie faptul că săracii sunt mai puţin
în măsură să recunoască că sunt bolnavi şi sunt înclinaţi
să neglijeze controalele medicale curente. Acest lucru
poate duce la creşterea şanselor ca o boală să devină
severă şi chiar să producă incapacitate de muncă. Cei
bogaţi vor apela cu rapiditate la medic pentru
investigaţiile şi tratamentul corespunzător, având şi
susţinerea financiară necesară. Cei săraci neglijează acest
lucru de multe ori şi din motive financiare. Un alt aspect
îl constituie faptul că cei din păturile sărace sunt mai
puţin disponibili să se angajeze în activităţi medicale de
prevenire a îmbolnăvirilor, mai ales dacă nu există semne
evidente ale unei boli.
Indicatorii de sănătate sunt reprezentativi pentru
evaluarea bunăstării sociale. Ei exprimă ameliorarea sau
AMT, vol II, nr. 1, 2009, pag.
degradarea stării de sănătate a unei comunităţi.
Conform documentelor Agendei 21, cel puţin 15
milioane de copii mor anual din cauze evitabile: traume
prin asfixie la naştere, infecţii respiratorii acute,
subnutriţie şi diaree, iar tineretul este tot mai vulnerabil la
consumul de droguri, la sarcină nedorită şi la boli cu
transmitere sexuală. „La nivel mondial, problemele
cauzate de insuficienţa apei, salubrizarea inadecvată şi
igiena precară sunt principalii factori responsabili pentru
izbucnirea epidemiilor de holeră şi dizenterie, care
afectează 3 milioane de oameni în fiecare an.”(4).
Malaria este considerată numărul unu de către
OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), deoarece anual
aceasta cauzează 500 milioane de îmbolnăviri în 90 de ţări
ale lumii şi determină moartea a 1,5 - 2,7 milioane de
oameni.
Tuberculoza care reprezintă cea mai răspândită
cauză a mortalităţii de cauză infecţioasă la adulţi, a dus în
1996 la trei milioane de decese, 95% din acestea
înregistrându-se în ţările în curs de dezvoltare.
Conform EMU (Economist Intelligence Unit),
ţările nordice: Suedia, Norvegia, Finlanda sunt
considerate ca având cea mai bună stare de sănătate din
Europa. Cei 14 indicatori analizaţi au fost: speranţa de
viaţă, rata mortalităţii infantile, vaccinarea populaţiei,
numărul cazurilor de SIDA, rata mortalităţii prin cancer,
boli de inimă, boli respiratorii, infecţioase, tabagismul, iar
aprecierea s-a făcut luând în considerare 35 de ţări ale
Europei.
Italia se află abia pe locul patru, datorită situaţiei
dramatice a vaccinărilor. Grecia şi Franţa se află printre
primele ţări din Europa în ceea ce priveşte starea generală
de sănătate a populaţiei, datorită unei alimentaţii
corespunzătoare şi a unei rate scăzute a bolilor de inimă.
Marea Britanie se află pe locul 14, iar Germania pe locul
15 din cauza unor aspecte particulare ale stilului de viaţă.
În Estul Europei se află ţările cu o accentuată
degradare a sănătăţii, unde calitatea alimentaţiei este
destul de proastă, îngrijirea bolnavilor precară, costurile
ridicate şi calitatea serviciilor medicale scăzută. Cea mai
accentuată degradare a sănătăţii o are populaţia Rusiei.
La nivel mondial „Raportul Stării de Sănătate a Populaţiei
Lumii din anul 1998 întocmit de OMS a urmărit influenţa
diverselor boli în inducerea deceselor pentru ţările în curs
de dezvoltare şi pentru cele dezvoltate. Aceste date se
încadrează în categoria unor indicatori semnificativi
pentru monitorizarea procesului de dezvoltare socială şi
umană.”(4). Astfel tuberculoza, malaria şi SIDA sunt
responsabile pentru o treime din decesele înregistrate în
1997, adică 52,2 milioane, în ţările în curs de dezvoltare.
La începutul anilor ’90, peste 10 milioane de
persoane aveau HIV. În 2002, numărul lor a ajuns la 40
de milioane. Deşi aproape toate ţările lumii sunt afectate
de această boală, HIV se găseşte cu precădere în: America
de Nord, Caraibe, Africa Centrală şi Asia de Sud-Est.
Cancerul şi bolile cardiovasculare au determinat
moartea a 13 milioane de persoane în ţările dezvoltate şi a
8 milioane în ţările în curs de dezvoltare.
 SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
În ţările în curs de dezvoltare principalele cauze

AMT, vol II, nr. 1, 2009, pag.

 SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
de deces le reprezintă bolile infecţioase şi parazitare. 15. Organizaţia Mondială a Sănătăţii –
Acestea afectează 42% din populaţie. Bolile aparatului Wikipedia.http://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza
circulator afectează 24% din populaţie. În ţările %C5%A3ia_Mondial%C4%83_a_S%C4%83n%C4.
dezvoltate bolile aparatului circulator sunt pe primul loc, 16. Carte Albă-„Împreună pentru sănătate: O abordare
cu un procent de 42%, urmate de cancer cu 22%. strategică pentru UE 2008- 2013.”Comisia
Anual mor pe planetă 54 milioane de oameni. Comunităţilor Europene. Bruelles, 23.10.2007.eur-
Dintre aceştia 13,3 milioane sunt victimele unei bacterii, lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.douri=com:20
ale unui virus sau ale unui parazit. Dacă luăm în 07:0630:FIN:RO:PDF.
considerare şi decesele premature survenite înaintea 17. OADO – Organizaţia pentru Drepturile
vârstei de 45 de ani, bolile infecţioase sunt cauza a 48% Omului.http://www.oado.ro
din morţi. 18. Wikipedia.Enciclopedia liberă. http://www.ro.
Bolile infecţioase se întâlnesc cu precădere în: wikipedia.org/wiki/FidelCastro-35k.
Africa, Asia de Sud-Est, Sudul rural al Chinei, unele 19. Ameninţare la adresa sănătăţii în
regiuni din America Latină, dar şi în România, Bulgaria, lume.http://www.causeni.iatp.md/bodboys/.
Albania, Rusia, Ucraina etc. De exemplu rujeola, practic
inofensivă în Vestul Europei, provoacă moartea a 80.000
de copii în ţările sărace.
Noţiunile de sănătate şi de boală, conceptele de
normal – patologic, devianţă-conformitate, au un caracter
relativ, ele variind de la un anumit context socio-cultural
la altul, de la un grup social particular la altele. Ele
constituie indicatori importanţi ai progresului social, ai
bunăstării sociale şi ai calităţii vieţii. Aceştia sunt
influenţaţi şi, la rândul lor, influenţează standardele de
viaţă, de cultură şi civilizaţie ale unei naţiuni.

BIBLIOGRAFIE
1. Agabrian M. Sociologie generală. Iaşi. Institutul
European, 2003.
2. Buzducea D. Aspecte contemporane în asistenţa
socială. Iaşi. Editura Polirom, 2005.
3. Lupşa M, Bratu V. Sociologie. Deva. Editura Corvin,
2006.
4. Neamţu G et al. Tratat de Asistenţă socială. Iaşi.
Editura Polirom, 2003.
5. Rădulescu S. Sociologia sănătăţii şi a bolii. Bucureşti.
Editura Nemira, 2002.
6. Vulcu L. Sănătate Publică, vol.I. Sibiu. Editura
Universităţii „Lucian Blaga”, 2005.
7. Vulcu L. Medicina socială. Parte componentă a
sănătăţii publice. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian
Blaga”, 2005.
8. Vulcu L. Economia sănătăţii. Sănătatea este un bun
economic. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian
Blaga”, 2006.
9. Vulcu L. Sănătate Publică. vol.V. Sibiu. Editura
Universităţii „Lucian Blaga”, 2006.
10. Mardare E. (2004). „ Tehnici şi strategii terapeutice
adresate familiei cu probleme de sănătate”. Revista
de Asistenţă Socială, nr.2-3, p.188-191.
11. Berca M. Dosarele globalizării.
http://www. vipnet.ro/pluralitas/berca1.pdf.
12. Ramonet I. „Celelalte războaie”. Le monde
diplomatique. http://www.lumea.ro/059942,html.
13. Reper istoric 7 aprilie .http://www.emm.ro/
StiriTipăresteStire.aspx?NewsID=12213.
14. Aprilie-Ziua Mondială a
Sănătăţii.http://www.postamedicala.ro/stiri-medicale/
sanatate-publica/7-aprilie-ziua mondiala-a-sanatatii.

AMT, vol II, nr. 1, 2009, pag.