Sunteți pe pagina 1din 44

Hemoragiile din perioada a3a

si a4a a nasterii
Dr. Carauleanu Alexandru
Definiţie
- pierderea a mai mult de 500ml sânge; cauză de mortalitate maternă 5%
2 caracteristici importante fac din hemoragia la naştere un ucigaş de temut:
• caracterul imprevizibil
• subestimarea cantităţii de sânge pierdute

Incidenţă - 15% din femei în ţările dezvoltate


- 3,9% după naşterea naturală
- hemoragia tardivă postpartum 1-2%

Clasificare – precoce în lehuzie (în primele 24h)


- hemoragie tardivă – la 1-2 săptămâni de la naştere
- până la 6/12 săptămâni de la naştere
• Mecanism de hemostază după naştere:
- Contractilitatea şi retractilitatea uterină
- Agregarea plachetară cu formarea cheagului
Factori de risc pentru hemoragii:
- antecedente de hemoragie postpartum la sarcină anterioară
- status socioeconomic redus
- obezitatea (ICM >35 risc de 5,2% la naşterea naturală şi 13,6% la operaţia cezariană)
- vârsta mamei peste 40 ani
- preeclampsia
- declanşarea artificială a travaliului
- travaliu prelungit
- supradistensia uterului
- făt macrosom
- naştere precipitată
- intervenţii obstetricale pe cale vaginală
Cauze de hemoragie în perioada a III-a

• Multiparitatea
• Uter supradestins cu deficit de contractilitate
• Travaliu hiperkinetic
• Expulzie prelungita
• Placenta praevia marginală sau laterală
• Uter cu fibroame
• Malformaţii uterine
• Placentă aderentă sau accreta
• Ruptura de părţi moi cu interesare de vase importante
Clasificarea hemoragiilor in perioada a 3-a a nasterii dupa etiologie

1. Retentie de placenta
2. Rupturi de canal moale
3. Tulburari de coagulare
Clasificarea hemoragiilor in perioada a 3-a a
nasterii dupa etiologie
1. Retentie de placenta:
1.1. Alterarea mucoasei uterine:
- inflamatie (endometrita)
- manevra intrauterina: chiuretaj, delivrenta artificiala, control instrumental post
partum, agresiune chimica
- interventii chirurgicale pe uter: cezariana corporeala, histeroplastie pentru
malformatii uterine, miometrectomie
- leziuni endocavitare: mioame submucoase
 
1.2. Anomalii placentare:
1.3.Anomalii de contractie uterina:
Clasificarea hemoragiilor in perioada a 3-a a
nasterii dupa etiologie
1.1. Alterarea mucoasei uterine:
1.2. Anomalii placentare:
Sediul acestor anomalii poate fi:
- insertia placentei pe segmentul inferior: perturbarea mecanismului de delivrare prin calitatea
mediocra a caducei
- insertie angulara intr-un corn
- insertie pe septul unui uter dublu
- insertie intr-un diverticul uterin
Conformatie:
- exces de volum sau exces de suprafata a placentei in caz de sarcina gemelara sau placenta
etalata, aceste cazuri impiedicand decolarea
- mase aberante – placenta succenturiata – determinand retentie partiala
 
1.3.Anomalii de contractie uterina:
Clasificarea hemoragiilor in perioada a 3-a a
nasterii dupa etiologie
1.1. Alterarea mucoasei uterine:
1.2. Anomalii placentare:
1.3.Anomalii de contractie uterina:
- inertia uterina: defect de decolare placentara datorita:
- epuizarii musculare prin travaliu prelungit sau condus cu oxitocina
- proasta calitate musculara in caz de multiparitate, malformatii uterine la primipare sau in cazul
prezentei mioamelor
- supradistensia uterina in caz de sarcina gemelara, hidramnios, fat gigant
- anestezie generala, anestezie de conducere sau antispastice administrate cu putin timp inainte de
expulzie
- administrarea de oxitocina sau ergomet in exces determina epuizarea rezervelor
- hipertonia localizata – inel Bandl. Sediul inelului Bandl se afla la unirea corpului uterin cu segmentul inferior.
Sediul hipertoniei localizate mai poate fi la nivelul unirii corpului uterin cu unul din coarnele uterine sau la
nivelul unui diverticul uterin. Toate acestea dau placenta incarcerata.
- jena mecanica determinata de anteversie uterina excesiva, distensie vezicala, hematoame perigenitale,
tumora praevia (miom submucos).
- cauze iatrogene: masaj transabdominal uterin, tractiune pe cordon, expulzie precipitata
 
Clasificarea hemoragiilor in perioada a 3-a a nasterii
dupa etiologie
II. Rupturi de canal moale
Cauze materne ale rupturii de canal moale:
- cicatrici rigide ale canalului cu sau fara infiltrate.
- hipoplazie vulvara
Cauze fetale ale rupturii de canal moale:
- exces de volum fetal
- prezentatie deflectata
- prezentatie craniana rotata posterior
- prezentatie pelvina

Rupturile de canal moale pot fi date si de catre anumite manevre


obstetricale, cum ar fi extractia brusca a capului fetal in prezentatiile
pelvine, aplicarea de forceps, vidextractor, extractia pelvina,
administrarea de oxitocin in exces, epiziotomii prea largi.
 
III.Tulburari de coagulare
Tulburarile de coagulare apar in caz de fat mort, nastere pe fond
septicemic, hemoragie complicata cu soc.
Clasificarea hemoragiilor in perioada a 3-a a
nasterii dupa perioada in care apare
hemoragia
1. Perioada de repaus fiziologic (10-15min)
- placenta decolata dar nu si membranele
- placenta decolata partial
2. Perioada de reluare a contractiilor uterine: placenta partial decolata cu
retractie uterina partiala sau supradistensie uterina cu soc neurogen sau soc
hematogen.
3. Perioada de expulzie a placentei: hemoragia ce apare odata cu expulzia
placentei.
4. Perioada imediata dupa expulzia placentei (perioada a IV-a): hipotonie uterina,
retentie de resturi placentare, tulburari de coagulare.
5. Hemoragii secundare tardive: polip placentar, endometrita
Hemoragiile in perioada a 3-a a nasterii
diagnostic clinic

Masurarea cantitatii de sange in hemoragie nu este mereu posibila.


Patologic se considera situatia cand in hemoragie depaseste cantitatea de
500 ml sange. Efectele hemoragiei depind de o serie de factori:
- greutatea mamei
- paritatea
- durata delivrentei (normal 30-60 minute)
- rapiditatea producerii
- masivitatea
- constitutia mamei
Hemoragia mai depinde si de momentul decolarii placentei: prin mecanism
marginal Duncan sau prin mecanism central Baudeloque.
 
Hemoragiile in perioada a 3-a a nasterii
diagnostic clinic
Sindromul socului reversibil  ireversibil:
Semne generale: Semne locale:
-tahicardie - globul de siguranta este absent
-hipotensiune arteriala - uterul este crescut de volum, moale, flasc
-paloare crescanda, extremitati reci - distensia uterului poate fi generalizata
-opresiune respiratorie sau localizata la o anumita zona cand
-sincope placenta este incarcerata
-ascutirea trasaturilor fetei
-polipnee
-modificari de auz
-agitatie, senzatie de sufocare
-cianoza generalizata
-senzatie de sete
Hemoragiile in perioada a 3-a a nasterii
diagnostic clinic
Complicatii :
-soc hemoragic cu exitus
-insuficienta renala acuta
-anemie
-accident tromboembolic
-infectii
-sindromul de amenoree
-in caz de transfuzie pot apare complicatii ca reactia de incompatibilitate, infectii cu
virus B sau C, infectie HIV
Clasificarea cauzelor de hemoragie în perioada a IV-a
A. Favorizante
 extracţia precoce şi incorectă a placentei,
 anestezia profundă şi analgezia la naştere,
 infecţii intraamniotice
 utilizarea de tocolitice
B. Determinante
 atonia uterină – 80%
 resturi placentare
 soluţii de continuitate la nivelul părţilor moi
 tulburări de coagulare – făt mort
- decolare de placentă normal inserată
- eclampsia
- hepatite cronice
- trombocitopenia
- utilizare de anticoagulante
- pierdere/transfuzie masivă de sânge la naştere
 Inversiunea uterină - şoc septic
Hemoragiile in perioada a 4-a a nasterii
definitie, etiologie
Definitie: pierdere de sange peste 500ml in primele 4 ore dupa expulzia placentei.
Etiologie:
1. Tulburari de dinamica uterina: inertie uterina cu defect de retractilitate prin:
- epuizare musculara prin travaliu prelungit/precipitat
- proasta calitate musculara in cazul multiparelor, uter malformat la primipare, fibrom
intramiometrial, obezitate
- supradistensie uterina in caz de sarcina gemelara, hidramnios, fat gigant
- iatrogene:
- anestezie generala/ de conducere/ antispastice administrate cu putin timp inainte de
expulzie
- oxitocin, ergomet, in exces cu epuizarea rezervelor materne
- masaj transabdominal inainte de decolarea placentei (metoda Crédé)
- tractiuni pe cordon
 
Hemoragiile in perioada a 4-a a nasterii
definitie, etiologie
2. Retentie partiala de placenta si membrane:
- tulburari de dinamica uterina
- anomalii placentare:
- sediul: insertie pe segmentul inferior, insertie angulara intr-un corn,insertie pe septul unui uter
dublu, insertie intr-un diverticul uterin
- conformatie: exces de volum/suprafata (sarcina gemelara sau placenta etalata) care impiedica
decolarea, mase aberante (placenta succenturiata) ce determina retentie partiala
- alterarea mucoasei uterine:
- inflamatie (endometrita)
- manevra intrauterina: chiuretaj, delivrenta artificiala, control instrumental post-partum,
agresiune chimica
- interventii chirurgicale pe uter: cezariana corporeala, histeroplastii pe malformatii uterine,
miomectomie
- leziuni endocavitare – mioame submucoase
 
Hemoragiile in perioada a 4-a a nasterii
definitie, etiologie

3. Rupturi de canal moale


Cauze materne: tesuturi hipoplazice, cicatriciale, rigide, infiltrate.
Cauze fetale: exces de volum, prezentatii deflectate, prezentatii craniene rotate
posterior, prezentatii pelvine.
Manevre: extractie brusca a capului ultim (in caz de prezentatie pelvina), aplicare de
forceps, vidextractor, efectuarea versiunii, administrarea de oxitocin in exces, compresie
transabdominala a uterului, epiziotomii prea largi.
Hemoragiile in perioada a 4-a a nasterii
definitie, etiologie
4. Tulburari de coagulare
Primitive:
- coagulopatii familiale
Secundare:
- retentie de fat mort
- apoplexie utero-placentara
- embolie amniotica
- nastere pe fond septicemic
- hemoragie masiva/prelungita cu consumul factorilor de coagulare
Factori de risc pentru leziunile perineului

• Făt macrosom peste 4000g 2%


• Primiparitatea 4%
• Prezentaţii deflectate, occipitosacrata 3%
• Intervenţii obstetricale – aplicaţie de forceps 7%
• distocia de umeri 4%
• Deficienţe în asistenţa la naştere
• Declanşarea artificială a naşterii 2%
• Elasticitate scăzută a ţesuturilor moi
• Prelungire perioadă a II-a a naşterii 4%
Factori de risc pentru leziuni ale colului uterin
• Dilatarea manuală excesivă a colului la sfârşitul perioadei de
dilataţie pentru a grăbi naşterea
• Parturienta grăbeşte în mod voluntar expulzia înainte de dilatarea
colului
• Efectuarea de manevre obstetrivcale înainte de dilataţi completă
• Col rigid mai ales la parturiente în vârstă
• Col cicatricial după intervenţii anterioare (trahelorafie, cerclaje
repetate)
Conduita profilactica
1) Se respecta mecanismul fiziologic de delivrenta, se asteapta, in functie de scoala obstetricala, 30 de
minute, cat este perioada fiziologica de delivrenta. Aceasta se face daca nu exista hemoragie mai mare
de 500ml si daca nu exista semne de soc hemoragic.
Se evita:
-compresiunea fundului uterin Crédé ce determina hipertonie locala si decolare partiala de placenta
-tractiuni pe cordon
-masajul fundului uterin inainte de decolarea placentei
-metoda Mogon – injectarea de lichid antiseptic 150-600ml sub presiune cu ruperea legaturilor utero-
placentare
Se recomanda:
-delivrenta dirijata cu :
-oxitocin sau ergomet intravenos (in bolus sau prin cresterea ritmului la perfuzie daca era deja
instalata) sau im
-syntometrine (syntocinon+ergometrine) im sau PABAL (carbetocina) im, in momentul degajarii capului
fetal la multipare sau umarului anterior la primipare
-Se verifica decolarea placentei prin manevra Küstner – compresia suprasimfizara a uterului determina
retractia cordonului ceea ce inseamna ca placenta este nedecolata. Se mai poate verifica decolarea
prin verificarea pulsatiei vaselor cordonului ombilical.
Profilaxia hemoragiilor postpartum
• Consultaţie prenatală regulată
• Corecţia anemiei în timpul sarcinii
• La pacientele cu factori de risc pentru rupturi perineale : epiziotomia profilactică
• Pacientele care întrunesc factori de risc trebuie să nască într-o unitate dotată
corespunzător
• Atenţie la anestezia regională
• Managementul activ în perioada a III-a a naşterii cu reducerea riscului cu 68% -
administrarea unui uterotonic imediat după naşterea fătului
• În perioada a IV-a supraveghere şi oxitocin
Conduita profilactica
2)Supravegherea parturientei:

-Se urmaresc semnele generale ca: tensiunea arteriala, pulsul, tegumentele


Semnele locale care se urmaresc sunt: tonusul uterin (globul de siguranta dupa decolarea
placentei), sangerarea pe caile genitale externe.
-Sangerarea in perioada a III-a a nasterii poate fi externa (decolare prin mecanism Duncan) sau
interna (decolare prin mecanism Baudeloque, in care caz sangele se aduna intre peretele
uterin, placenta si membrane).
-Inainte de expulzia placentei se poate face extractie manuala

3)Compensarea imediata a masei sangvine circulante daca hemoragia a fost importanta


 
4)Urmarirea sistematica post-partum: in primele 2-4 ore se urmareste lehuza continuu, se poate
administra in aceasta perioada perfuzie cu oxitocin 5-10 U.I. in 250-500ml ser glucozat 5% sau se
poate administra o fiola de ergomet. In urmatoarele 24 de ore se urmareste lehuza
intermitent.
Leziunile perineului - clasificare
• Gradul I interesare piele perineu, mucoasa vaginală şi eventual subiacent
• Gradul II interesare musculatură perineală dar sfincterul rămâne indemn
• Gradul III a - interesare < 50% din sfincterul anal ext.
b - interesare > 50% din sfincterul anal ext.
c – interesare sfincter anal extern şi intern
• Gradul IV leziunea interesează şi mucoasa rectală
Leziuni ale vaginului

• Izolate apar în 1/3 medie


• Leziunile fundurilor de sac se pot asocia cu ruptură de col
• Hematoamele vaginale pot surveni şi pe mucoasă intactă,
iar în cazul celor din treimea superioară a vaginului se pot
propaga fără durere, deoarece paracolposul şi ţesutul
retroperitoneal sunt foarte laxe
Inversiunea uterină (1:5000 – 1:10000 naşteri) - clasificare

• Inversiunea intrauterină - în regiunea fundică se palpează un şanţ


• Inversiune intravaginală - fundul uterului ajunge în lumenul
vaginului
• Inversiune totală – fundul uterin prolabează în fanta vulvară
• Inversiune totală a uterului şi vaginului prin fanta vulvară
Inversiunea uterină - etiologie
• dirijare incorectă perioada a III-a a naşterii
• aplicarea incorectă a manevrei Credé
• tracţiunea cordonului ombilical mai ales când placenta e inserată fundic
• cordon scurt anatomic şi fătul trage după sine placenta
Diagnostic pozitiv
 Examenul clinic al regiunii vulvare
 Examenul cu valvele
 Examinarea cu atenţie a placentei după delivrare
 Evaluarea globului de siguranţă
 Stabilirea caracterului sângerării (în valuri tipică pentru atonia uterină)
 În inversiunea uterină prin tracţiune a seroasei uterine stare de şoc
neconcordantă cu volumul de sânge pierdut, iar prin tracţiunea ligamentelor se
declanşează reflexul vagal cu bradicardie şi puls filiform (pentru gradul I
ecografia poate fi utilă)
 Când lehuza acuză tenesme rectale trebuie să ne gândim la un hematom vaginal
 Apecierea stării lehuzei: palidă, polipneică, tahicardică, confuză
Semne şi simptome

Pierdere de sânge % Tensiune valoare Semne şi simptome


din volumul total sistolică mmHg

10-15 normală hipotensiune


posturală

15-30 uşoară scădere tahicardie, sete,


slăbiciune

30-40 60-80 paloare, oligurie,


stare confuzională

40+ 40-60 anurie, dispnee,


comă, deces
Conduita in hemoragiile perioadei III si IV: hemostaza si reechilibrarea volemica
I. Hemostaza
A. In cazul placentei neexpulzate se practica decolarea manuala.
Indicatii:
-perioada a III-a mai mare de 30 de minute fara hemoragie
-hemoragie de 500ml sau mai mare in perioada a III-a
-semne generale de soc hemoragic cu sau fara hemoragie externa
-timp complementar in manevrele de forceps, versiune, marea extractie, embriotomie
 
Conduita in hemoragiile perioadei III si IV: hemostaza si reechilibrarea volemica
Timpii decolarii manuale:
-Fixarea uterului cu mana stanga impiedica tractiunea pe ligamente.
-Mana dreapta in forma de mana de mamos urmareste cordonul, exploreaza suprafata placentara pentru
reperarea zonei deja decolate.
-Ea gliseaza cu fata cubitala intre uter si placenta printr-o miscare asemanatoare cutitului de transare si
decoleaza astfel placenta de pe uter. Se scoate placenta
-Se reintroduce in uter mana dreapta pentru verificarea zonei de insertie si pentru verificarea integritatii
uterine.
-Dupa verificare, mana stanga continua masajul transabdominal pana cand retractia intrauterina strange
pumnul intracavitar si-l expulzeaza.
Conduita in hemoragiile perioadei III si IV: hemostaza si reechilibrarea
volemica
B. In situatia placentei expulzate:
1.Se practica manevre de urgenta aplicate din exterior:
-masaj uterin transabdominal
-compresie pe abdomen maxim 30 de minute
-compresia uterina pubo-manuala – comprimarea cu rasturnarea uterului peste
simfiza pubiana in anteflexie exagerata (inainte de aceasta manevra se goleste
vezica)
Apoi se verifica etiologia sangerarii
Conduita in hemoragiile perioadei III si IV:
hemostaza si reechilibrarea volemica
B. In situatia placentei expulzate:
2.Evacuarea unui rest de placenta sau membrane
Daca se constata resturi placentare sau membranare se executa control manual al cavitatii uterine.
Controlul manual se indica in urmatoarele situatii:
-suprafata neregulata a placentei
-placenta rupta sau cu lipsuri
-fata materna cu rupturi tisulare, cu sau fara rupturi de vase
-vase rupte pe membrane sangerande (placenta succenturiata)
-daca marginea placentei indica detasarea unui cotiledon accesoriu
-nastere in mediul extraspitalicesc si placenta nu este adusa pentru prezentare medicului
-decolarea de placenta normal inserata
-membrane incomplet expulzate

Controlul instrumental al cavitatii uterine se efectueaza in cazul placentelor aderente (nu hiperaderente) cand resturile

placentare nu pot fi eliminate printr-un control manual simplu.


Tratamentul retenţiei de resturi placentare

• Chiuretajul uterin de dorit sub anestezie generală iv


• Manevre ulterioare – stimularea mecanică intrauterină cu o compresă
- masajul fundului uterin
- pungă cu gheaţă pe abdomen
Conduita in hemoragiile perioadei III si IV: hemostaza si
reechilibrarea volemica
B. In situatia placentei expulzate:
3.In caz de hipotonie uterina
In caz de hipotonie uterina se administreaza:
- oxitocina in perfuzie 5 – 20UI in 250-500ml ser glucozat 5%, 40-60 picaturi pe
minut, timp de 12-24 de ore pana la 80-100 UI/ml
- ergomet intramuscular, intravenos cu prudenta (risc de AVC, infarct prin
vasoconstrictie sistemica)
- prostaglandine F2 alfa (Dinoprost intramuscular) si E2 (Dinoprostone
intramuscular, intravenos, intramural
Se contraindica administrarea substantelor de mai sus in caz de astm bronsic,
antecedente tromboembolice, fumat, hipertensiune arteriala sau diabet
zaharat.
Conduita in hemoragiile perioadei III si IV:
hemostaza si reechilibrarea volemica
B. In situatia placentei expulzate:
4.In caz de rupturi de canal moale
In situatia rupturilor de canal moale:
- prin controlul manual uterin se verifica integritatea corpului uterin si a segmentului inferior
- prin examinarea colului si vaginului intre valve si pense de col plimbate din aproape in
aproape se verifica integritatea colului, vaginului
- apoi se verifica integritatea perineului:
- rupturile inalte: bolta vaginala, corp, segment inferior. In acest caz se executa suturi pe cale
inalta sau histerectomie.
- rupturile joase (vaginale, cervicale, perineale, rupturi vulvare anterioare sangerande sau
superficiale mici): se face sutura cu fire separate de catgut in planuri anatomice, cu sau fara
mesaj vaginal strans. In cazul rupturilor vulvare superficiale mici, acestea nu se sutureaza.
- hematoame: incizia peretelui cu eliminarea cheagului si ligatura vasului urmata de sutura.
Tratamentul soluţii de continuitate părţi moi

• Leziuni perineu suturarea + temporizare prim


scaun, profilaxie cu antibiotice pt. gradul III/IV
• Sutura rupturilor vaginale înalte trebuie să
prindă unghiul plăgii, altfel apar hematoame
• Tratamentul hematoamelor vaginale pe
mucoasă intactă este diferit funcţie de
localizare
• Rupturi ale colului mai mari de 1cm se
suturează obligatoriu, iar în cazul persistenţei
hemoragiei după o sutură corectă, cu uter bine
contractat trebuie să ne gândim la o ruptură de
col propagată, fiind necesară laparotomia de
urgenţă
Conduita in hemoragiile perioadei III si IV:
hemostaza si reechilibrarea volemica
B. In situatia placentei expulzate:
5.In caz de tulburari de coagulare
Paraclinic se monitorizeaza timpul de protrombina, trombocite, fibrinogenul,
PDF, D dimeri, APTT
Tulburarile de coagulare pot fi corectate prin administrare de: sange proaspat
izogrup, izoRH, plasma, concentrat trombocitar, NOVOSEVEN( trombocite
>50000/mm3, fibrinogen <2mg%) concomitent cu procedeele de hemostaza
Conduita in hemoragiile perioadei III si IV: hemostaza si reechilibrarea
volemica
B. In situatia placentei expulzate:
6. Alte procedee: mesaj intrauterin, balon Bakri, embolizarea arterelor
uterine
-Mesaj intrauterin (20-25 metri mesa sterila) cu tamponament
intravaginal (4-5 mese de 2-3cm) –acceptat de unele scoli,
contraindicat de altele pentru ca poate ascunde hemoragia.
-Balonul Bakri: balon din silicon cu volum de 60cc, cu forma mimand
forma cavitatii uterine. Prin introducerea sa in cavitate si umflarea
cu ser fiziologic, asigura hemostaza
-embolizarea arterelor uterine: necesita serviciu de radiologie cu
linie de urgenta, aproape de sala de nasteri si radiologi
experimentati in aceasta tehnica
Conduita in hemoragiile perioadei III si IV:
hemostaza si reechilibrarea volemica
7. Procedee chirurgicale:
-suturi compresive B Lynch,
- ligaturi vasculare:
- ligatura bilaterala a arterelor uterine
- ligatura bilaterala a arterelor hipogastrice
- tripla ligatura: ligatura arterei uterine, ligatura ligamentelor rotunde, ligatura ligamentelor utero-
ovariene
-histerectomia de hemostaza
Indicatii:
-placenta hiperaderenta: acreta, increta, percreta, transcreta, ruptura uterina
-tulburari de coagulare incoercibile:retentie de fat mort, placenta praevia centrala, metrita
parenchimatoasa, apoplexie utero-placentara
-inversiunea uterina cu reducere esuata prin manevre manuale
Tratament inversiune uterina
• Reechilibrare volemică prin instituire linie venoasă
• Repoziţionare uter sub anestezie general (izofluran) sau
medicaţie ce relaxează uterul (betamimetice, nitroglicerină,
sulfat de magneziu)
• Metoda hidrostatică O’Sullivan
• Metode chirurgicale
- laparotomie când repoziţionarea se face târziu sau după retracţia
rapidă a colului -tracţiunea regiunii fundice cu fire transfixiante
sau cu ajutorul unor pense
- histerotomie pe faţa posterioară sau anterioară cu împingerea
uterului cu degetele
- histerectomie de necesitate
Ulterior se administrează uterotonice perfuzie continuă 24 ore, şi
antibioterapie cu spetru larg
Morbiditatea şi mortalitatea determinată de hemoragii la naştere
• Şoc şi coagulare intravasculară diseminată
• Insuficienţă renală
• Risc de sepsis puerperal
• Lactaţie scăzută
• Trombembolism
• Deces matern
• Sindrom Sheehan
• Complicaţii tardive ale nesuturării corecte a colului uterin
- incompetenţă cervicoistmică ce determină avort habitual sau naşteri premature
- ruptura prematură de membrane la sarcini ulterioare
- eversarea mucoasei endocervicale cu cervicită cronică şi leucoree persistentă
- fixarea colului la bolta vaginală unde s-a propagat ruptura cu cicatrizare vicioasă şi dispareunie

Concluzie: Anticiparea inteligentă, supravegherea calificată,


detectarea precoce şi terapia corectă în spital pot preveni
consecinţele dezastruase ale hemoragiei la naştere.

S-ar putea să vă placă și