Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUȘ

FACULTATEA DE ȘTIINȚE MEDICALE ȘI COMPORTAMENTALE


SPECIALIZAREA MOAȘE
GRUPA 521 E
AN UNIVERSITAR 2021-2022
COJOCARU NICOLETA GABRIELA

ASPECTELE RADIOLOGICE ÎN
PNEUMONIA INTERSTIȚIALĂ

Radiografia este metoda de explorare radiologică care se bazează pe proprietatea


razelor X de a impresiona emulsia filmelor radiografice, pe care le face capabile,
după developare, să redea imaginea obiectului străbătut de fasciculul de raze X.
Radiografia toracică reprezintă transpunerea pe film radiografic a imaginii
radioscopice. Se poate efectua fără substanţă de contrast sau se poate asocia şi
substanţă de contrast efectuându-se radiografii în diferite incidenţe (AP, PA, profil,
oblice). Se fac radiografii toracice pentru a distinge leziunile mici şi pentru a avea
documente comparative ale evoluţiei leziunilor ce dorim să le urmărim. Ca tehnică,
aceste radiografii trebuie făcute la distanţă de 2 m, pentru a nu apărea leziuni mărite
şi deformate (teleradiografii). Pe filmul radiografic trebuie să se vadă desenul
pulmonar dat de ramificaţia vaselor pulmonare, de la hil până aproape de periferia
câmpurilor pulmonare.

Pneumopatiile interstiţiale reprezintă procese inflamatorii acute ale interstiţiului


pulmonar, uneori putând fi asociate cu leziuni alveolare. Ele pot fi primare sau
secundare. Calea de infecție este aeriană.
Etiologie:

 virusul gripal și paragripal, virusul sincițial respirator, virusul ornitozei, psitacozei,


mononucleozei infecţioase, herpes zoster, parotidita epidemică, hepatita
epidemică, rujeola, varicela, tusea convulsivă, febra Q, adenovirusuri, micoplasme,
ricketsii.
Anatomopatologie:

 infiltraţie limfo-monocitară interstiţială în ţesutul peribronho-vascular sau


perilobular;
 hiperplazia epiteliului alveolar și bronșiolar;
 leziuni alveolare: grupe alveolare invadate de exudat şi de lichid edematos,
alternează cu grupe alveolare bine aerate;
 ± atelectazii lobulare, uneori chiar segmentare produse prin obstrucţia bronhiolelor
sau a bronhiilor mari prin dopuri de produse patologice;
 necroză epitelială în formele grave.
Modificări radiografice:

 infiltrate localizate mai frecvent spre bază şi segmentele posterioare;


 accentuarea uni-/ bilaterală a desenului hilar (hiluri în aripi de fluture), cu
prelungiri sub formă de cordoane opace, care diverg de la hil spre baze („imagine
în evantai”) şi traduc infiltraţia peribronho-vasculară;
 desen pulmonar mai accentuat (în reţea), atât în vecinătatea hilului, cât şi la
distanţă;
 opacitățile liniare formează un triunghi hilio-bazal care se desface în evantai în
inspir profund (triunghi gripal);
 opacități miliare, micronodulare cu aspect bronho-pneumonic (plurifocale, cu
contur imprecis);
 opacitățile nodulare se pot extinde la un segment;
 aspect în sticlă mată.
Forme radiologice:

A. Forma hilară:
 accentuarea desenului hilar şi infrahilar, realizând aspectul „în evantai”, „în reţea”,
„în măciucă”;
 opacităţi nodulare, mici de-a lungul traveelor bronho-vasculare – aspect
reticulonodular.

B. Forma macronodulară cu focare puţine:


 opacităţi (2 sau 3), omogene, de dimensiuni variate (5-10 cm diametru), de
intensitate mică, difuz conturate, cu sediu bazal şi în strânsă legătură cu hilul;
 aceste opacităţi nu au tendinţă la confluare.

C. Forma micronodulară diseminată:


 apare la copii şi bătrâni;
 aspectul radiografic este de „sticlă de geam mat”, imagine de miliară
adevărată, bronhopneumonie cu opacităţi mici.
Evoluție:

 spre vindecare fără sechele, cu sau fără tratament; imaginea radiologică dispare în 3
săptămâni;
 pot persista noduli calcificați în varicelă (calcificarea focarelor de necroză
bronșiolară).
Complicații:

 infecţii bacteriene supraadăugate (suprainfecție bacteriană);


 supuraţii pulmonare;
 lichid pleural în cantitate mică;
 pericardită, miocardită;
 evoluție supraacută cu edem pulmonar acut;
 scleroză peribronho-vasculară cu sau fără bronşiectazii.
Diagnostic diferențial radiologic:

Se face cu:
 pneumoniile tipice (pneumonia pneumococică: opacități sistematizate, de
intensitate mai mare, omogene),
 bronhopneumonia (aspect clinic, evoluția rapidă a imaginilor),
 bronșiectaziile,
 bronşite cronice,
 fibrozele pulmonare (sunt importante antecedentele și evaluarea radiografiilor în
dinamică),
 TBC pulmonar cronic (tuberculoza secundară: infiltrate apicale cu evoluție lentă și
apariția de caverne),
 cancerul pulmonar forma infiltrativă,
 limfangita carcinomatoasă,
 afecţiuni imunoalergice,
 colagenoze,
 pneumoconioze,
 pneumonii prin inhalarea de substanţe toxice.

Biblografie:

1. Dragoș Negru, Radiologie și Imagistică Medicală, 2007, pag. 66-67


2. Alina Adriana Feiler, Ana-Maria Ungureanu, Manual de Radiologie și Imagistică
Medicală-Volumul I: Toracele, 2012, pag. 61-64

S-ar putea să vă placă și