Efectele modifică riii dobâ nzii de referință

de că tre BNR

Ratele dobânzilor de referință: la ce sunt folosite

Ratele dobânzilor de referință sunt larg utilizate de persoane fizice și de firme la nivelul
întregului sistem economic.
De exemplu, băncile le utilizează atunci când acordă împrumuturi clienților persoane fizice
sau companii.
O bancă ar putea accepta să împrumute bani unei companii la o rată a dobânzii
convenită, stabilită la o anumită rată a dobânzii de referință plus 2%, ceea ce înseamnă că
respectiva companie ar plăti o dobândă cu 2% superioară ratei de referință actuale. Așadar,
costul împrumutului crește dacă rata dobânzii de referință se majorează și scade dacă rata
dobânzii de referință se reduce. În acest caz, rata dobânzii de referință poate constitui o
referință fiabilă, independentă și relativ simplă pentru toate părțile implicate.
Companiile, (dar și băncile ori alte organizații) pot utiliza, de asemenea, ratele dobânzilor de
referință pentru a evalua poziții bilanțiere; cu alte cuvinte, aceste rate permit unui contabil să
calculeze mai ușor care este, în ultimă instanță, valoarea organizațiilor (mai exact, a activelor
financiare pe care acestea le dețin).
Ratele dobânzilor de referință sunt, de asemenea, utilizate în operațiuni financiare mai
complexe, precum emisiunea de titluri de valoare cu dobândă variabilă, opțiuni, contracte
forward și swapuri.
Alte utilizări ale ratelor dobânzilor de referință includ: calcularea penalităților pentru
descoperirile de cont aferente conturilor de numerar, calcularea dobânzilor pentru unele
depozite ale persoanelor fizice și acordul privind dobânzile la credite ipotecare și împrumuturi
pe segmentul de retail.

BNR a majorat dobânda de politică monetară, lucru anticipat de majoritatea analiștilor.

Astfel, dobânda cheie a fost mărită cu 25 puncte de bază, ajungând la 2% pe an. Mulți
economiști se așteptau la o majorare de 0,5 puncte procentuale.

Dobânda de referință este foarte importantă, fiind utilizată pe larg de persoane fizice,
companii, bănci și de alte organizații la nivelul întregului sistem economic.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a mai hotărât:
 extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în
jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte
procentuale; astfel, începând cu 11 ianuarie 2022 rata dobânzii aferente facilității de
creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, iar rata
dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 la sută pe an;
 păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
 menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele
în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Conform BNR:
Rata anuală a inflației a urcat la 7,94 la sută în octombrie 2021, de la 6,29 la sută în
septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării și compensării
prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, depășind ușor la finele celor
două luni din trimestrul IV nivelul prognozat. Creșterea ei a continuat să fie determinată în
principal de componente exogene ale IPC, influențele majore venind, în acest interval, mai cu
seamă din scumpirea consistentă a combustibililor, pe seama categoriei non-benzină și
motorină, și într-o mai mică măsură din majorarea prețurilor LFO.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească ceva mai alert decât s-a anticipat,
mărindu-se de la 3,6 la sută în septembrie, la 4,0 la sută în octombrie și la 4,3 la sută în
noiembrie. Evoluția reflectă efectele creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și a
costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de
producție și aprovizionare, alături de cele venind din măsuri de protecție contra infecției cu
coronavirus, toate potențate de așteptările inflaționiste pe termen scurt tot mai ridicate.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de
consum s-au mărit în noiembrie la 4,5 la sută și la 3,7 la sută, de la 3,6 la sută, respectiv 2,9 la
sută în luna septembrie 2021.

Activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul III 2021 – la 0,4 la
sută, de la 1,5 la sută în trimestrul II –, contrar așteptărilor. Evoluția face probabilă
restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei
prognozate, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în sens descendent a datelor statistice
privind ritmul creșterii economiei în semestrul I 2021, implicând și o depășire relativ mai
modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

În același timp, dinamica anuală a PIB a consemnat o scădere vizibil mai pronunțată în
trimestrul III decât cea anticipată, la 7,4 la sută, de la 13,9 la sută în trimestrul II. Ea a rămas
totuși înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului privat, precum și cu
cel neobișnuit de mare adus, și în acest interval, de variația stocurilor.

Contribuția formării brute de capital fix a devenit însă, în mod neașteptat, marginal negativă,
în premieră pentru ultimele 11 trimestre, în principal ca efect al accentuării contracției
lucrărilor de reparații capitale, ce a devansat, ca impact, creșterile ușoare în termeni anuali ale
construcțiilor noi și ale investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport).

Și contribuția exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus
semnificativ față de trimestrul anterior, chiar și în condițiile unei scăderi ceva mai pronunțate
a variației anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea evidențiată în cazul
importurilor. Soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat însă puternic creșterea în
termeni anuali, în trimestrul III, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor
bunurilor importurilor, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să-și reducă dinamica
anuală, deși mult mai modest decât în trimestrul II, sub influența ameliorării variației anuale a
soldurilor balanțelor veniturilor.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o stagnare a activității

economice în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei
energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, implicând scăderea
dinamicii anuale a PIB la o valoare semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna
noiembrie 2021.

Evoluțiile de pe piața muncii au resimțit în septembrie-octombrie 2021 influențe venite din

deteriorarea situației epidemiologice și din înăsprirea restricțiilor de mobilitate, precum și din
acutizarea blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și din creșterea accentuată a
costurilor cu energia și cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariaților din economie și-a
stopat creșterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit marginal, depășind foarte ușor
nivelul pre-pandemic. Totodată, rata șomajului și-a corectat doar parțial în septembrie
creșterile semnificative consemnate în precedentele două luni, iar în octombrie a rămas
constantă, menținându-se astfel vizibil peste valorile pre-pandemice.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar au continuat să

crească relativ alert în noiembrie și decembrie 2021, atingând maxime ale ultimelor 21 de
luni, sub impulsul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară, precum și pe fondul
caracterului restrictiv al condițiilor lichidității și al așteptărilor privind creșterea pe mai
departe a ratei dobânzii-cheie, potențate și de evoluțiile din regiune.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să urce în teritoriul de două
cifre în lunile octombrie și noiembrie, ajungând la 14,1 la sută, ca medie a intervalului, de la
12,9 la sută în trimestrul III, în condițiile prelungirii ascensiunii variației deosebit de înalte a
componentei în lei, inclusiv cu susținerea programelor guvernamentale, dar și pe fondul
dinamizării ușoare a creditului în valută. Componenta în lei și-a accelerat creșterea anuală
până la 18,5 la sută în acest interval, de la 17,8 la sută în trimestrul III, iar ponderea ei în total
s-a mărit în noiembrie la 72,0 la sută.

În același timp, evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră
de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, în contextul
tendinței de extindere la nivel național a valului pandemic provocat de varianta mai
contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum și al progresului insuficient al vaccinării pe
plan intern, dar și prin potențialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene,
afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și
aprovizionare.

Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei politicii fiscale, date
fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021 și, pe de altă
parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a
consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv,
dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global. O sursă de
incertitudini și riscuri rămâne și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente
programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane
stricte în implementarea proiectelor aprobate.

Polonia a surprins piaţa printr-o nouă creştere a dobânzii de referinţă, mai mare decât
aşteptările, de la 0,5% la 1,25%, adică o creştere de 0,75% (în octombrie dobânda de referinţă
crescuse de la 0,1%, unde a stat o lungă perioadă de timp, la 0,5%), ceea ce a provocat şi o
scădere a zlotului polonez (acolo, cursul valutar al zlotului fluctuează liber, spre deosebire de
România, unde politica BNR este de administrare controlată a cursului valutar al leului).
În Cehia, banca centrală a majorat dobânda de referinţă (operaţiune repo la două săptămâni)
la 2,75%, cu 1,25% mai mult.

În Ungaria, banca centrală a majorat dobânda la finalul lunii octombrie cu 0,15%, la 1,8%,
cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani.

Toate ţările se confruntă cu o creştere accelerată a inflaţiei, iar băncile centrale încearcă să
ţină lucrurile sub control, mai ales că această creştere a inflaţiei nu va fi atât de scurtă, ci va
ţine o perioadă de timp mai lungă.

În România, care conduce plutonul inflaţiei în regiune şi chiar în Europa, am avut în

septembrie o inflaţie de 6,29% (septembrie 2021 versus septembrie 2020), iar previziunile
pentru octombrie, noiembrie şi decembrie merg spre o inflaţie de 7%.

ROBOR la trei luni - indicatorul de referinţă pentru credite, în special la companii - a fost
cotat la 2,43%, faţă de 1,67% în vară. ROBOR este peste dobânda penalizatoare a BNR de
2%, acolo unde băncile se pot împrumuta fără niciun fel de probleme de la banca centrală,
furnizând colateral titluri de stat.

Băncile care cotează ROBOR-ul au majorat această dobândă pe toate scadenţele pentru că nu
prea se realizează tranzacţii pe această dobândă.
Indicatorul de 1,08% de acum, pe baza căruia se dau credite actuale, are la bază tranzacţii
realizate pe piaţa interbancară în primul trimestru din an, atunci când BNR a redus de două ori
dobânda de referinţă, de la 2% la 1,5%, iar apoi de la 1,5% la 1,25%.

Ceea ce a crescut însă este dobânda la titlurile de stat, acolo unde randamentul de pe piaţa
secundară (dobânda efectivă) depăşeşte 5% pentru titluri de stat pe 10 ani. De altfel, şi
Ministrerul Finanţelor trebuie să plătească acum dobânzi mai mari pentru a împrumuta bani.

Creşterea dobânzii de către BNR la 2%, aşa cum se aşteaptă analiştii, nu ar fi o problemă,
pentru că dobânda revine la nivelul de acum un an.

Întrebarea tuturor este ce va face Banca Naţională în continuare, pentru că va mai fi nevoită să
crească dobânda de referinţă la 2,5%, dacă nu chiar la 3%, pentru a ţine inflaţia sub control şi
mai ales expectaţiile. în cazul României, creşterea în continuare a dobânzilor de către BNR,
deja inclusă în aşteptările analiştilor, va interveni pe fondul unei scăderi a creşterii economice
care începe deja să se simtă.

De la 7% în acest an, analiştii se aşteaptă la o scădere a creşterii economice spre 3-4% anul
viitor, având în vedere că inflaţia începe să muşte destul de bine, iar puterea de cumpărare se
reduce.