Masterand: Alexandru Cosmin Ionut

Master Financiar Bancar II

Conf. univ. dr. Elena Violeta Dragoi

Analiza riscului de rata a

dobânzii în România

Tema proiectului meu este denumită “Analiza Riscului de rata a dobanzii in Romania” şi
este rezultatul mai multor curiozităţi. Motivul alegerii acestei teme derivă din dorinţa
de documentare în legatură cu acest subiect, deoarece este unul extrem de important, atât la
nivelul Uniunii Europene, al tuturor statelor membre, implicit al României, cât si la nivel
mondial, deoarece exista pericolul apariţiei monopolurilor, oligopolurilor şi altor acorduri,
capabile să dicteze costuri şi condiţii nefavorabile în defavoarea clientilor.

Dobanda reprezinta suma care trebuuie platita proprietarului capitalului la rambursarea

unui imprumut acordat sau pretul folosirii capitalului , precum si remunerarea riscului pe care il
implica imprumutul respectiv.
Riscul ratei dobanzii este pierderea rezultata din evolutia nefavorabila pe piata a ratei
dobanzii cu influienta directa asupra profitului. Dobanda este asociata conceptului de credit si
este influentata de elementele: "timp" si "risc". Variatia ratei dobanzii poate fi definita ca fiind
"efectul modificarii ratelor dobanzii asupra valorii unui activ financiar sau ca diferenta dintre
valoarea unui portofoliu de active financiare si valoarea pasivelor care finanteaza acest
portofoliu
La sumele date cu împrumut de bancă, echivalentul dobânzii acumulate se numește
anatocism sau dobândă la dobândă și constă în capitalizarea dobânzii unei sume împrumutate,
operațiune ce se concretizează în cumularea dobânzii scadente și neachitate cu suma datorată
și aplicarea în continuare a dobânzii la valoarea astfel rezultată.
Ca valoare, dobânda percepută de o bancă pentru sumele date cu împrumut poate fi:
-dobândă fixă, care rămâne nemodificată pe toată durata contractului.
-dobândă variabilă, care se modifică pe perioada contractului în funcție de diferite
criterii, cel mai frecvent fiind vorba despre indicatori monetary
In cazul Romaniei apariţia şi dezvoltarea riscului ratei dobânzii se află sub influenţa unor
factori endogeni, importanţi pentru gestionarea riscului, în sensul că, acţionându-se asupra lor
se poate minimiza expunerea la risc şi a unor factori exogeni, determinaţi de evoluţia condiţiilor
economice generale. În categoria factorilor endogeni se poate include: strategia băncii, volumul
şi structura activelor şi pasivelor bancare, calitatea portofoliului decredite, eşalonarea scadenţei
creditelor şi scadenţa fondurilor atrase.
Masterand: Alexandru Cosmin Ionut
Master Financiar Bancar II
Conf. univ. dr. Elena Violeta Dragoi
Din categoria factorilor exogeni care determină apariţia riscului ratei dobânzii, putem enumera:
evoluţia condiţiilor economice generale, tipul de politică economică, monetară,
financiara, bancară şi valutară practicată de autorităţi, necorelarea politiciimonetare a autorităţii
centrale cu politica economică a guvernului, evoluţia pieţei interbancare, factori de ordin
psihologic şi nu în ultimul rând concurenţa.
Analiza riscului ratei dobânzii prezintă o importanţă deosebită întrucât modificările
neaşteptate ale ratelor dobânzii pot determina schimbări semnificative în profitabilitatea
unei bănci şi în valoare de piaţa a capitalului său, prin creşterea sau scăderea venitului net din
dobânzi în funcţie de caracteristicile fluxului de numerar al activelor şi pasivelor băncii.
În analiza riscului ratei dobânzii o atenţie deosebită trebuie acordată riscului care poate
decurge din structura financiară a băncii, în cazul în care apare un surplus de active sau pasive, în
condiţiile unor dobânzi variabile de piaţă. În scopul minimizării acestui risc este de dorit ca
rezultatul raportului între activele şi pasivele purtătoare de dobânzi să fie cât mai aproape de 1,
fiind necesară elaborarea unor planuri şi prognoze privind activele şi pasivele purtătoare de
dobânzi, care sa asigure nivelul optim de acoperire a pasivelor purtătoarede dobânzi cu active
purtătoare de dobânzi.
Din punctul de vedere al acestui tip de risc o bancă îşi poate asuma fie un risc
substanţial, fie unul scăzut. În cazul riscului substanţial, marja neta a dobânzii şi valoarea de
piaţă a capitalului în acţiuni, prezintăvariaţii mari în funcţie de modificarea ratelor
dobânzilor.

În cazul asumării unui risc scăzut, societatea bancară suferă puţine modificări în
performanţele ei datorită schimbărilor ratelor dobânzilor.

Factorii care sporesc riscul ratei dobânzii sunt: volatilitatea ratelor dobânzilor,
nepotrivirea între scadenţele dobânzilor la plasamente şi a celor bonificate la depozite.

In conditiile unei economii care scade an de an si mareste riscul de

credit al bancilor, face ca resursele de finantare din sistemul bancar sa fie
accesibile agentilor economici la dobanzi ridicate

Riscul ratei dobanzii este acel risc de deteriorare a situatiei patrimoniale a

bancii sub influenta unei modificari adverse a nivelului dobanzilor pe piata.

In literatura de specialitate, riscul ratei dobanzii mai este definit ca fiind

volatilitatea venitului net din dobanda si a valorii bancii datorata schimbarilor
nivelului ratelor dobanzilor.

Riscul ratei dobanzii are doua componente esentiale si anume:

Masterand: Alexandru Cosmin Ionut
Master Financiar Bancar II
Conf. univ. dr. Elena Violeta Dragoi
Ø      Riscul venitului = Riscul realizarii unor pierderi ce priveste venitul net
din dobanzi ca urmare a faptului ca miscarile ratelor dobanzilor la
imprumuturile luate nu sunt perfect sincronizate cu cele ale
imprumuturilor acordate

Ø      Riscul investitiei = Riscul producerii unor pierderi in patrimoniul net

ca rezultat al unor schimbari neasteptate ale ratei dobanzii.

Analiza riscului ratei dobanzii porneste de la clasificarea activelor si

pasivelor bancare, dupa cum urmeaza:

Ø      Active si pasive cu dobanzi fixe care difera ca scadente si conditii de

remunerare;

Ø      Active si pasive cu dobanzi variabile care au perioade de evaluare

mai mari sau baze de indexare diferite.

Conform Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Românie, in data de

15 ianuarie 2021, s.au hotarat urmatoarele:

 reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, de la

1,50 la sută pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021;
 reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an, de la
1,00 la sută pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la
1,75 la sută pe an de la 2,00 la sută pe an;
 păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru
pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a continuat să descrească în ultimele două luni ale anului 2020,
coborând la 2,14 la sută în noiembrie, de la 2,24 la sută în octombrie, și la 2,06 la sută în
decembrie – vizibil sub punctul central al țintei și marginal sub nivelul prognozat -,
amplificându-și astfel scăderea considerabilă față de decembrie 2019, când s-a situat la 4,04 la
sută. Evoluția din ultimele două luni s-a datorat relativei accentuări a decelerării inflației de
bază, în condițiile în care impactul dezinflaționist al evoluției prețurilor LFO a fost
contrabalansat de cel decurgând din scumpirea combustibililor, a produselor din tutun și a
energiei electrice.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile
administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) s-a redus la 3,4 la sută
în noiembrie, de la 3,6 la sută în octombrie, și la 3,3 la sută în decembrie 2020 - în linie cu cea
Masterand: Alexandru Cosmin Ionut
Master Financiar Bancar II
Conf. univ. dr. Elena Violeta Dragoi
mai recentă prognoză -, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaționiste asociate
evoluției prețurilor unor produse alimentare procesate, precum și cu aportul minor al
temperării deprecierii în termeni anuali a leului în raport cu euro. Dinamica acestei componente
continuă să fie marcată de presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-
pandemie, reflectând și așteptările inflaționiste asociate, la care se adaugă influențe venite din
redinamizarea consumului în a doua parte a anului 2020, dar și din perturbări pe partea ofertei
și din costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor
de consum au scăzut în luna decembrie la 2,6 la sută și 2,3 la sută, de la 2,9 la sută și, respectiv
2,7 la sută în luna octombrie.

Activitatea economică a recuperat în trimestrul III o parte însemnată din contracția

suferită anterior, reducându-și declinul în termeni anuali la -5,7 la sută, de la -10,3 la sută în
trimestrul II, în condițiile unei creșteri trimestriale de 5,8 la sută, după scăderea de -12,2 la sută
din trimestrul II; dinamica revenirii a fost drastic frânată de declinul producției agricole, în
absența căruia, economia și-ar fi redus contracția în termeni anuali la -3,2 la sută.

Redresarea s-a datorat în principal consumului gospodăriilor populației, care s-a

redinamizat puternic după ridicarea restricțiilor de mobilitate, inclusiv pe fondul situației relativ
ameliorate a pieței muncii și al reaccelerării creșterii venitului disponibil real. La rândul său,
formarea brută de capital fix a continuat să crească ușor în termeni anuali, în contextul
reamplificării dinamicii construcțiilor, cu aportul solid al investițiilor publice, precum și cu
sprijinul programelor guvernamentale.

Totodată, exportul net și-a diminuat vizibil contribuția negativă la dinamica anuală a PIB,
în condițiile în care redresarea consistentă a exporturilor a devansat-o ca magnitudine pe cea a
importurilor de bunuri și servicii, antrenând și o scădere a deficitului balanței comerciale în
raport cu aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul de cont curent și-a reluat însă creșterea în
termeni anuali, exclusiv ca urmare a reînrăutățirii balanței veniturilor primare, pe seama
fluxurilor profiturilor reinvestite.

Cele mai recente date statistice evidențiază o dinamică peste așteptări a activității
economice în primele luni din trimestrul IV 2020, deși sensibil încetinită pe ansamblul său, în
condițiile evoluțiilor mixte înregistrate la nivel sectorial, sub impactul reacutizării pandemiei de
coronavirus și al noilor restricții instituite progresiv pe plan intern și în alte țări din UE, mai puțin
severe totuși decât cele din primul val.

Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie, vânzările cu amănuntul au recuperat integral

contracția suferită în primăvară, urcând vizibil peste nivelul din februarie 2020 și rămânând în
teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, în timp ce serviciile prestate populației și-au reamplificat
considerabil contracția față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, volumului
lucrărilor de construcții a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre, în timp ce
Masterand: Alexandru Cosmin Ionut
Master Financiar Bancar II
Conf. univ. dr. Elena Violeta Dragoi
producția industrială și-a cvasi-întrerupt tendința de restrângere a declinului în termeni anuali,
la fel ca și deficitul comercial; inclusiv pe acest fond, deficitul de cont curent și-a mărit avansul
față de perioada similară a anului trecut.

Evoluțiile de pe piața financiară au resimțit în perioada recentă influențele ameliorării

percepției investitorilor asupra perspectivei economiei românești și ale creșterii apetitului
global pentru risc, de natură să contribuie și la relaxarea condițiilor lichidității de pe segmentul
monetar. Pe acest fond, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit, iar
apoi și-au accelerat descreșterea, iar randamentele titlurilor de stat și-au accentuat mișcarea
descendentă. La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a consemnat pe ansamblul
primelor două luni ale trimestrului IV 2020 o nouă scădere în raport cu media trimestrului
anterior, coborând în octombrie la minimul ultimilor 3 ani.

Diferențialul ratelor dobânzilor de pe piața financiară a contribuit la stabilitatea relativă

a cursului de schimb al leului, în condițiile unei scăderi treptate a acestuia, inclusiv în prima
parte a lunii ianuarie 2021.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în

primele două luni ale trimestrului IV 2020 – ajungând la 4,6 la sută în noiembrie, de la 4,0 la
sută în septembrie -, în condițiile accelerării creșterii creditelor în lei ale societăților
nefinanciare, pe fondul programului IMM Invest România și al tendinței generale de scădere a
ratelor dobânzilor. Ponderea în total a componentei în lei a urcat în noiembrie la 69,3 la sută,
reprezentând recordul perioadei post-ianuarie 1996.

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva creșterii ușoare a ratei anuale a
inflației în primele două luni ale anului curent, sub impactul unor factori pe partea ofertei,
urmată de o mică scădere la finele trimestrului I. Evoluția este compatibilă cu cea mai recentă
prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2020, care
indică plasarea dinamicii inflației în proximitatea punctului central al țintei pe orizontul relevant
pentru politica monetară, pe fondul manifestării efectelor dezinflaționiste ale deficitului de
cerere agregată.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a

politicii fiscale și a celei de venituri, cel puțin până la aprobarea bugetului public pentru 2021,
care să jaloneze coordonatele necesarei consolidări fiscale ce va fi probabil inițiată în acest an,
potrivit unor măsuri anunțate recent de Guvern; consolidarea se cere a fi sprijinită de absorbția
fondurilor europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul
multianual agreate la nivelul UE.

Importante sunt și incertitudinile asociate liberalizării începând cu 1 ianuarie 2021 a

pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici, cu potențiale implicații mai pronunțate
asupra dinamicii IPC.
Masterand: Alexandru Cosmin Ionut
Master Financiar Bancar II
Conf. univ. dr. Elena Violeta Dragoi
Incertitudini și riscuri semnificative decurg, de asemenea, din mediul extern, în contextul
prelungirii actualului val pandemic și al restricțiilor de mobilitate asociate, de natură să afecteze
redresarea economiilor europene, probabil până când campaniile de vaccinare își vor arăta
efectele.

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum

și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât reducerea
ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an,
începând cu data de 18 ianuarie 2021; totodată, a decis reducerea ratei dobânzii pentru
facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an, de la 1,00 la sută pe an, și a ratei dobânzii aferente
facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an, de la 2,00 la sută pe an. De asemenea,
Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor
minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Consiliul de administrație al BNR consideră că, în condițiile decalajelor de transmitere a

impulsurilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a politicii monetare este
de natură să susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea
aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de
2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare.

Bibliografie:
Internet
Site: BNR