Seminar 1 – Rolul activității bancare în economie

I. Aspecte conceptuale → Indicatori ai funcției de intermediere bancară

A. Indicatorul credite pe depozite

 Descrie capacitatea activității bancare de a asigura echilibrul între cele două componente ale
intermedierii bancare, respectiv atragerea de depozite și acordarea de credite de la clienții
neguv.

𝐶𝑁𝐺
𝐿𝑇𝐷 =
𝐷𝑁𝐺

 Deviațiile sistematice ale indicatorului de la nivelul său de echilibru (100%) sunt însoțite, pe
termen mediu, de deteriorarea calității portofoliului de credite

o Creditare excesivă față de capacitatea de atragere de depozite este, adesea, urmată,

după 2-4 ani, de majorarea creditelor neperformante

o Deviația negativă de la echilibru este, de asemenea, asociată cu o evoluție

nefavorabilă a calității portofoliului

B. Gradul de intermediere bancară

 Gradul de intermediere bancară este definit ca raport între creditul acordat sectorului privat
(populație + societăți nefinanciare) și volumul de activitate economică exprimat prin produsul
intern brut (PIB)

𝐶𝑁𝐺
𝐺𝐼𝐵 =
𝑃𝐼𝐵

 Depășirea nivelului PIB-ului de către valoarea creditului pentru sectorul privat pare a constitui
un impediment pentru dezvoltarea economică (Cecchetti şi Kharroubi, 2012)

o observație empirică privind apariția de dezechilibre macroeconomice atunci când

gradul de intermediere bancară ajunge la niveluri de 90-100 la sută (criza asiatică
1997-1998) → relație de tip Laffer între nivelul activității economice și gradul de
intermediere

o Detken (2017) estimează că atunci când gradul de intermediere bancară depășește

nivelul de 92 la sută probabilitatea declanșării unei crize bancare este ridicată
 Seminar 1 – Rolul activității bancare în economie

II. Aplicații rezolvate

1. Determinați sporul minim al creditării sectorului privat necesar pentru majorarea

gradului de intermediere bancară de la 30% la 32%, în condițiile în care produsul intern
brut este prognozat să crească de la 850 mld. lei la 930 mld. lei.

∆𝐶 = 𝐶1 − 𝐶0 = 𝑃𝐼𝐵1 × 𝐺𝐼𝐵1 − 𝑃𝐼𝐵0 × 𝐺𝐼𝐵0 → ∆𝐶 = 930 × 0,32 − 850 × 0,3 = 42,6

2. Pe baza scenariul anterior, calculați nivelul optim, din perspectivă macroprudențială,

al majorăririi depozitelor atrase de la populație și agenții economici, având în vedere
un nivel de 105% al raportului credite pe depozite în anul de bază.
𝐶1 𝐶0
∆𝐷 = 𝐷1 − 𝐷0 = − →∆𝐷 = 54,7
𝐿𝑇𝐷𝑜𝑝𝑡𝑖𝑚 𝐿𝑇𝐷0

3. Banca ABC își propune menținerea cotei de piață la nivelul creditului

neguvernamental, dar fără a risca deteriorarea performanțelor, în condițiile în care
ritmul estimat de creștere a creditării la nivelul sistemului bancar pentru următorul an
ajunge la 10%. Care ar trebui să fie țintele bancii privind volumul depozitelor atrase de
la clienții privați nebancari și împrumuturile de la alte bănci, în situația în care bilanțul
curent al acesteia prezintă următoarea structură: 1) cont curent la banca centrală 100
u.m; 2) titluri de stat 250 u.m; 3) credite acordate 500 u.m; 4) valori imobilizate 150
u.m.; 5) capitaluri proprii 100 u.m.; 6) împrumuturi de la alte bănci 450 u.m; 7)
depozite atrase 450 u.m..
∆𝐷 = ∆𝐶 + 𝐶0 − 𝐷0 =0,1× 𝐶0 +𝐶0 − 𝐷0 → ∆𝐷 = 100
∆𝐼𝐵 = ∆𝐶 − ∆𝐷 → ∆𝐼𝐵 = −50
 Seminar 1 – Rolul activității bancare în economie

III. Modelarea dinamicii gradului de intermediere bancară

 Factori ai ofertei de credite

o Standardele de creditare (-) → acuratețea sistemelor de credit-scoring; atât
supraestimarea, cât și subestimarea riscului sunt suboptimale → alarme false
ridicate (credit de calitate mai redus, cu consecințe nefavorabile la nivelul
creșterii potențiale) sau default-uri numeroase (alocare necorespunzătoare →
risipă resurse acumulate cu eforturi prin economisire); dozajul exigențelor este
esențial pentru îndeplinirea corespunzătoare a rolului de intermediar
o Competiția pe piață (-)
o Așteptări privind evoluția economiei (+) → calitatea activelor
o Atractivitatea altor variante de plasament (-) → creditul guvernamental
o Calitatea și predictibilitatea legislației relevante (+) → inițiative care afectează
profilul de risc nu doar al creditelor viitoare, ci și pe cel al stocului existent
o Calitatea instituțională (+) → capacitatea autorităților relevante de stimulare a
aplicării celor mai bune practici de risk management, principalul factor al
competitivității bancare
o Spațiul prudențial → structura reglementărilor şi restricţiilor financiare (+)
❑ Solvabilitatea → capital disponibil = fonduri proprii – cerința de capital
aferentă soldului de credite în raport cu riscul asumat
❑ Lichiditatea disponibilă
 Factori ai cererii de credite
o Accesul la forme alternative de finanțare (-)
❑ Economii proprii (apelul populației la credit de consum scade)
❑ Furnizori
❑ Fonduri europene
❑ Investiții străine directe
o Așteptările privind evoluția venitului disponibil (+)
o Dinamica pieței imobiliare (+)
o Ratele dobânzilor (-) → scăderea costului financiar majorează atractivitatea
contractării unui credit; corelarea marjei de dobândă cu riscul de credit este,
însă, esențială pentru sustenabilitatea intermedierii bancare
o Încrederea în bancheri (+)
 Seminar 1 – Rolul activității bancare în economie

Modelarea dinamicii gradului de intermediere (CREDIT/PIB) la nivelul Uniunii Europene

Sample (adjusted): 2011 2019

Periods included: 9
Cross-sections included: 27
Total panel (unbalanced) observations: 184

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.

C -1.595496 0.325556 -4.900838 0.0000

D(CREDIT/PIB(-1)) 0.453062 0.056170 8.065881 0.0000
D(SOLD BUGETAR) 0.473601 0.134898 3.510812 0.0006
D(Rata Credite Neperformante(-5)) -0.403640 0.098146 -4.112637 0.0001
D(Creștere Economică) -0.543210 0.101488 -5.352465 0.0000
D(Calitate Stat de Drept(-2)) 8.542069 3.216050 2.656075 0.0088
D(Rata Fonduri Proprii de nivel 1 (-1)) 0.278406 0.134959 2.062902 0.0408
Variație anuală prețuri imobiliare(-3) 0.107629 5.462595 1.970297 0.0506

Effects Specification

Cross-section fixed (dummy variables)

R-squared 0.801411 Mean dependent var -3.200543

Adjusted R-squared 0.757721 S.D. dependent var 6.685924
S.E. of regression 3.290934 Akaike info criterion 5.385485
Sum squared resid 1624.537 Schwarz criterion 5.979549
Log likelihood -461.4646 Hannan-Quinn criter. 5.626267
F-statistic 18.34327 Durbin-Watson stat 2.345149
Prob(F-statistic) 0.000000

Sursa datelor: Eurostat, Fondul Monetar Internațional

Coordonate ale ameliorării intermedierii bancare în România

 Schimbare de paradigmă în finanţarea instituțiilor de credit cu capital străin
o reflux al resurselor străine pe măsură ce economisirea internă se acumulează
→ translație de la finanțare centralizată (banca mamă) către model bazat pe
resurse locale, mai puțin vulnerabil la efecte de contagiune
 Orientarea spre piaţa locală în materie de finanţare a condus în mod natural la
expansiunea creditului în lei şi la inversarea raportului de forţe dintre creditarea în
monedă naţională şi cea în valută, care a coborât de la mai mult de două treimi din
total la puțin peste un sfert (27,5%) în prezent.
 Seminar 1 – Rolul activității bancare în economie

o Evoluţia este binevenită atât pentru debitori, care evită expunerea la riscul
valutar, cât şi pentru banca centrală, care beneficiază de o mai bună transmisie
a impulsurilor de politică monetară.
 Diversificarea surselor de expunere către economie → evitarea concentrării pe retail
banking, mai ales pe sectorul imobiliar
o creditul ipotecar ca un bulevard larg pentru plasamentele bancare?
o aspirația de a deține o casă cât mai bine dotată, fără a aștepta 20-30 de ani
pentru achiziționarea materialelor de construcție, ridicarea structurii, finisaje și
dotarea cu facilități corespunzătoare, vine la pachet cu un efort de maratonist
în onorarea obligațiilor de plată, direct proporțional cu costul de achiziție al
imobilului → socoteli bine făcute + anduranță în obținerea venitului necesar
rambursării → în timp ce vânzătorul bunului își încasează banii pe loc,
finanțatorul își asumă un important risc pe termen foarte îndelungat, iar sursa
de fonduri este reprezentată de economiile mai multor deponenți
 Adesea se pierde din vedere că prima sursă de povară financiară este
tocmai prețul de achiziție al imobilului, iar apoi costul creditului;
o sustenabilitatea împrumuturilor ipotecare depinde de contribuția la
îmbunătățirea competitivității firmelor prin dezvoltarea bazei de capital a
economiei reale → echilibru între creditul acordat populației și cel avansat
pentru finanțarea firmelor
 Consolidare tendință creditare companii nefinanciare, mai ales cu destinația investiţii
productive, valorificând inclusiv programele de garantare guvernamentală a
împrumuturilor (IMM Invest) → cerc virtuos între credit, investiţii şi productivitate,
care să plaseze economia pe o traiectorie de creştere sustenabilă, spre beneficiul
tuturor
 Implicare mai mare în consilierea pregătirii și cofinanţarea proiectelor din fonduri
europene + participări în proiecte de investiţii realizate în parteneriat public-privat
→ accelerare creditare, în condiții de îmbunătăţire a efectelor multiplicatoare în
economie
o calitate superioară a finanțării bancare, atât prin prisma profilului de risc (clienți
cu bonitate ridicată), cât şi prin cea a sinergiilor pe care le-ar putea crea în
economie