Seminar 2 – Managementul activelor și pasivelor bancare

I. Prețul de transfer al fondurilor

Structura ALM este denumită, în jargonul de specialitate, banca din cadrul băncii, în considerarea
rolului său de stabilire a prețurilor de transfer al fondurilor, acționând ca intermediar între unitățile
care constituie depozite și cele care realizează plasamente, cu asumarea riscului de lichiditate și de
rată a dobânzii (a se vedea exemplul următor).

Centru Credite Retail Centru Depozite Retail

Credit consum 5A Fonduri 5A Sursă alter. 6L Depozit PF 6L
10% (DAE) 4% (PTF) 1,75% (PTF) 1,5%
Marjă împrumut: 6 pp Marjă finanțare: 0,25 pp

Rată PTF Fonduri Rată PTF Fonduri

ALM
Fonduri 5A Sursă alter. 6L
4% (PTF) 1,75% (PTF)
Marjă ALM: 2,25 pp

Transformarea scadențelor
+
Administrare risc rată dob. portof. bancar

ALM preia și gestionează riscul de lichiditate (transformarea scadențelor) și cel de rată a dobânzii,
reținând o marjă de 2,25 pp pe centrul său de profit. În același timp, la nivelul agenției care acordat
creditul de consum, marja de dobândă înregistrată rămâne de 6 pp1, urmând a gestiona doar riscul de
credit aferent2. O marjă pozitivă obține și agenția care a constituit depozitul folosit în finanțarea
creditului de consum, respectiv 0,25 pp, rezultată din diferența dintre valoarea recunoscută de Centrul
ALM a fondurilor în cauză, în baza costului de înlocuire a depozitului prin accesarea pieței interbancare
(ROBOR 6L de 1,75%) și fructificarea oferită deponentului (1,5%).
ALM cumpără fonduri de la Agenția care a constituit depozitul, pe baza costului de înlocuire3. Apoi,
aceste fonduri sunt vândute Agenției care acordă creditul la un preț de transfer care include prima
pentru transformarea maturității (de la 6L la 5A)4 și cea pentru administrarea riscului de rată a

1
10% - 4% reprezentând prețul fondurilor transferate pentru acordarea creditului
2
În măsura în care capacitatea de rambursare a debitorului scade, iar probabilitatea de nerambursare se majorează și/sau
rata de recuperare se diminuează, calitatea creditului de consum se depreciază, urmând a se constitui provizioane. În
funcție de cum gestionează costul riscului agenția care a acordat împrumutul, rezultatul net poate fi pozitiv sau negativ,
chiar și fără reverberații din sfera riscului de lichiditate și a celui de rată a dobânzii
3
de ex. dobânda interbancară pentru maturitatea corespunzătoare
4
spread de lichiditate pentru banca (diferența între finanțarea pe cinci ani și cea pe 6 luni)
1/6
 Seminar 2 – Managementul activelor și pasivelor bancare

dobânzii, respectiv riscul ca dobânda la depozitul la termen să crească după cele 6 luni pe care a fost
constituit.

Metodologiile interne de stabilire a prețurilor de transfer al fondurilor joacă un rol cheie în alocarea
profitului în cadrul unei bănci și influențează activitățile liniilor de afaceri. Robustețea acestor metode
este esențială pentru a evita introducerea de stimulente sau de restricții inadecvate în deciziile
diferitelor departamente de business ale băncii. Atunci când costurile de finanțare sunt subestimate,
liniile de afaceri oferă clienților împrumuturi mai ieftine și accelerează creditarea în baza convingerii
eronate că ar fi foarte profitabile, ceea ce poate degenera într-o deteriorare semnificativă a calității
portofoliului bancar. În cazul în care costurile de finanțare sunt supraestimate, liniile de afaceri pot
solicita, în mod greșit, dobânzi mai mari ale clienților pentru a fi percepute ca profitabile, ceea ce poate
conduce chiar la situații de selecție adversă/alarme false pentru unii clienți buni-platnici.

II. Aplicații rezolvate

1. Determinați rezultatul generat de achiziția unui acord forward pe rata dobânzii (FRA 3v9) tranzacţionat pe
data de 16 decembrie 2019 cu valoarea noțională de 10 mil. lei, rata FRA 3,2%, rata de referință ROBOR 6
luni, perioadă contract de la 16 martie 2020 (data decontării) la 16 septembrie 2020 (data maturităţii), în
condițiile în care rata ROBOR 6 luni la data fixing-ului este 3%. Care ar fi fost suma decontată dacă valoarea
ROBOR 6 luni ar fi ajuns la data fixing-ului la nivelul de 3,5%.
Rezolvare:
Acordurile forward pe rata dobânzii sunt elemente extrabilanțiere care se finalizează doar prin plata unei
diferențe de dobânda între contrapartide, respectiv spread-ul dintre rata de referință la data fixigului și rata
FRA, multiplicată cu valoarea noțională (VN). Cumpărătorul de FRA este de acord sa plătească rata de
dobânda fixă (rata FRA) și să primească rata de dobânda variabilă (ROBOR 6 luni).

La modul general, suma decontată se calculează folosind următoarea relație:

𝑆𝐷 - suma decontată;
V𝑁 - valoarea noţională (+/- pentru
R𝑒𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡𝑎 − R𝑎𝑡𝑎𝐹𝑅𝐴 𝑃
(±𝑉𝑁) × (
100 ) × 𝑁 cumpărător/vânzător);
𝑆𝐷 = R𝑒𝑓𝑒𝑟𝑖𝑛𝑡𝑎 - rata de referință;
𝑃
1 + 𝑅𝐸𝐹 × R𝑎𝑡𝑎𝐹𝑅𝐴 - rata FRA;
𝑁
P - perioada contractului
N- numărul de zile convenţional dintr-un an;
În condițiile în care perioada contractului FRA este de 6 luni (între 16 martie și 16 septembrie 2020), folosind
pentru reperele temporale, simplificând, datele exprimate în număr de luni și nu zile, formula de calcul
devine:
𝑅𝑂𝐵𝑂𝑅6𝐿 − 𝑅𝑎𝑡𝑎𝐹𝑅𝐴 6 3 − 3,2 6
( 100 ) × 12 ( 100 ) × 12
𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝐹𝑅𝐴 (𝑆𝐷 ) = 𝑉𝑁 × = 10 𝑚𝑖𝑙 ×
𝑅𝑂𝐵𝑂𝑅 6 3 6
1 + 100 6𝐿 × 12 1 + 100 × 12
= −9852,22 lei
În final, cumpărătorul de FRA plăteşte vânzătorului suma de 9852,22 lei. Dacă rata ROBOR 6 luni ar fi ajuns,
la data fixing-ului, la nivelul de 3,5%, cumpărătorul de FRA ar fi primit de la vânzătorul acestuia suma de
14.742 lei.

2/6
 Seminar 2 – Managementul activelor și pasivelor bancare

2. Determinați costul net al finanțării utilizate de banca A, ce a contractat un împrumut pe termen de 3 ani de
la banca B la rată variabilă cu dobândă ROBOR la 3 luni +0,1%, în condițiile în care, anticipând creşterea
ratelor de dobânda în următorii ani, a decis transformarea dobânzii variabile în dobândă fixă, prin
cumpărarea unui swap pe rata dobânzii cu următoarea cotaţie pe piaţă: 3% contra ROBOR la 3 luni, termen
3 ani.
Rezolvare:
Costul net al finanțării băncii A se compune din cheltuiala cu dobânda plătită băncii B și fluxul net de
dobândă cu partenerul de swap (a se vedea schema de mai jos).

Banca A Partenerul de
Banca B 3%
ROBOR 3L swap
Creditorul la rată Plătitorul de rată
+0,1% fixă (cumpărătorul
variabilă ROBOR 3L Plătitorul de rata
de swap) variabila (vânzător)

Astfel, costul net al băncii A este format dintr-o plată de ROBOR 3L+0,1% băncii B și dintr-o încasare de la
contrapartida din swap reprezentând ROBOR 3L, în schimbul căreia îi va achita acestuia rata swap, respectiv
dobânda fixă de 3%. Ca urmare, A va plăti în final pentru resursele atrase de la banca B 3,1%, rezultate de
plăți de (ROBOR_3L+0,1%)+(3%-ROBOR_3L)=3,1%.

3. O bancă cu un necesar de finanţare în sumă de 10 mil. lei pe 1 an, având ca alternative de împrumut
atragere resurse fie la dobândă fixă de 2,5%, fie la dobândă variabilă de ROBOR6L+0,5%, decide, în
condițiile în care scenariul său central prevede o scădere a ratei dobânzii în viitor, să se împrumute la
rată variabilă, folosind, totodată, pentru a-și acoperi poziția, un contract de opțiuni pe rata dobânzii,
cumpărând un CAP cu preț de exercitare (rată plafon) 2,25% și valoare noțională 10 mil. lei, pentru care
achită o primă de 0,1%. Determinați care va fi costul total al finanțării în cazul în care dobânzile pe piață
ajung la 2,75%, în condițiile unei structuri la termen plate a ratelor dobânzilor interbancare.
Rezolvare:
Costul total al finanțării este reprezentat de cheltuiala cu dobânda aferentă împrumutului contractat la
dobândă variabilă și rezultatul contractului de acoperire CAP, format din încasarea diferenței de rată
între dobânda de piață și rata plafon (CAP) în eventuala exercitare a opțiunii și plata primei anuale
aferentă contractului de hedging. Prima anuală plătită este de 0,1%.

𝐶𝑜𝑠𝑡_𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 𝐶𝑜𝑠𝑡 î𝑚𝑝𝑟. − 𝑃𝑎𝑦𝑜𝑓𝑓 𝐶𝐴𝑃

𝐶𝑜𝑠𝑡 î𝑚𝑝𝑟. = 𝑅𝑂𝐵𝑂𝑅6𝐿 + 0,5%
𝑃𝑎𝑦𝑜𝑓𝑓 𝐶𝐴𝑃 = 𝑚𝑎𝑥(𝑅𝑂𝐵𝑂𝑅6𝐿 − 𝑅𝑎𝑡𝑎 𝐶𝐴𝑃, 0) − 𝑝𝑟𝑖𝑚ă 𝐶𝐴𝑃/𝑁
Atât timp cât rata dobânzii ROBOR6L este sub 2,25%, opțiunea CAP nu se exercită și costul total al
finanțării va fi ROBOR6L+0,5%+prima anuală (0,1%). De exemplu, dacă ROBOR6L este 1,75% atunci
costul total al finanțării este de 2,35% (1,75%+0,5%+0,1%). Însă dobânda de piață ajunge la 2,75%.
În aceste condiții, este exercitată opțiunea CAP, iar cumpărătorul primește diferența dintre
ROBOR6L și rata CAP, din care se mai scade prima anuală de 0,1%. Astfel, rezultatul contractului CAP
este de +0,4% (2,75%-2,25%-0,1%). În același timp, pentru împrumutul contractat la dobândă
variabilă costul devine 3,25% (ROBOR6L + 0,5%), astfel că, în final, costul net va fi de 2,85% (3,25%-
0,4%), care reprezintă chiar valoarea maximă a costului finanțării. Oricât de mult ar creste ROBOR
peste 2,25%, costul finanțării va fi 2,85%.

3/6
 Seminar 2 – Managementul activelor și pasivelor bancare

III. Modelarea evoluției depozitelor la vedere

Anticiparea evoluției depozitelor la vedere reprezintă o componentă majoră a managementului

activelor și pasivelor bancare, aceste resurse fiind ieftine și relativ stabile în ansamblu. Cercetări
recente evidențiază avantajele acestui model de finanțare bancară, fiind asociat cu performanțe
bancare ridicate și mai puțin fluctuante decât în cazul altor modele de afaceri. Sumele din conturi
curente, deși caracterizate la nivel individual de fluctuații substanțiale, la nivel de portofoliu prezintă
un sold permanent considerabil5, pentru care costul cu dobânda este marginal.
A. Soluții metodologice
Practica și literatura de specialitate indică două abordări metodologice complementare pentru
modelarea evoluției depozitelor la vedere6, respectiv: i) ajustarea valorii estimate pe baza ratei de
creștere probabile corespunzătoare formulei7 tendinței seriei de date cu abaterea negativă maximală
în condițiile unui anumit prag de toleranță8; ii) model simplificat cu factori determinanți, în
considerarea faptului că fluctuațiile soldului conturilor curente sunt o funcție a mai multor factori,
inclusiv mediul macroeconomic și fructificarea oferită pentru produse de economisire/investire.
i) Prima metodă este pur statistică, presupunând identificarea tendinței sumei cumulate a conturilor
curente. Formula predilectă este cea a evoluției exponențiale (a se vedea ecuația de mai jos):
ln(𝐷𝑉𝑡 ) = ln(𝐷𝑉0 ) + 𝑟 × 𝑡 DV – suma conturilor curente
r - rata de creștere a DV
t - perioada
Al doilea pas este reprezentat de cuantificarea deviațiilor de la această tendință. Distribuția acestor
deviații de la trend este, la rândul ei, modelată, în sensul identificării celei mai potrivite distribuții
teoretice (pasul 3), pe baza testelor de fitting de tip Kolmogorov-Smirnov sau Anderson-Darling.
Depozitele stabile la momentul t (𝐷𝑆𝑡 ) se determină, în pasul cinci, ca diferență între valoarea trend
a depozitelor la vedere (𝐷𝑉𝑡 ) și VaR aferent deviațiilor de la tendință pentru o probabilitate de 1%,
potrivit distribuției teoretice selectate prin procesul de fitting (pasul 4).
𝐷𝑆𝑡 = 𝐷𝑉𝑡 − 𝑉𝑎𝑅(𝐷𝑒𝑣𝑖𝑎ț𝑖𝑖)
ii) A doua metodă constă în estimarea econometrică a funcției explicative a evoluției soldului
conturilor curente, folosind regresia multiplă9/sisteme de ecuații simultane10. În acest sens, setul de
variabile candidate include: a) nivelul de activitate economică (PIB, valoarea adăugată brută, venitul

5
Sunt considerate depozite stabile, care rămân la bancă inclusiv în aproape toate condițiile economice generale
6
Datele privind depozitele la vedere sunt, în prealabil, organizate după trei dimensiuni: i) jurisdicție, în condiții în care
coordonatele macro și de reglementare pot fi foarte diferite; ii) tip produs, conturile de economii trebuind analizate
distinct de conturile curente; iii) moneda de denominare.
7
descrisă, în general, de funcția exponențială
8
similar conceptului de valoare la risc
9
Respectiv sisteme de ecuații simultane, în măsura în care datele privind variabila dependentă sunt structurate pe
dimensiunile jurisdicție, tip produs, monedă de denominare.
10
Reper putere explicativă (R2-ajustat) de 50%.
4/6
 Seminar 2 – Managementul activelor și pasivelor bancare

disponibil etc.); b) dobânzi de piață monetară (interbancare la o lună/un an, rata swap la 10 ani,
spread 10Y-3M etc.); c) fructificare oferită la instrumente de economisire/investire (dobânzi
depozite la termen, indice bursier etc.).

B. Studiu de caz
Construirea unui mecanism de prognoză a depozitelor la vedere din sistemul bancar românesc,
procedură care poate fi replicată la nivel de instituție de credit, valorifică metodele prezentate anterior
pe seria de date începând cu primul trimestru al anului 2007 (până la sfârșitul anului 2020).
1) Previzionarea depozitelor stabile (la vedere) pe baza modelării ratei de creștere a depozitelor
la vedere prin estimarea tendinței statistice.
Identificarea formei funcționale a tendinței se poate realiza folosind fie valorificând funcția
corespunzătoare din aplicația Microsoft Excel (a se vedea graficele de mai jos), fie construind filtrul HP
într-o aplicație econometrică (precum Eviews11).
Aplicație MO xlsx. Aplicație Eviews
280,000,000
Evoluția depozitelor la vedere (2011Q1-)
300 240,000,000
Depozite la vedere
Trend 200,000,000
Depozite la vedere (mld. lei)

250 Deviatie
160,000,000
200 30,000,000
120,000,000
150 20,000,000 80,000,000
y = 4E+07e0.0426x
R² = 0.9885
100 10,000,000 40,000,000

50 0
data
0 -10,000,000
2011Q1
2011Q4
2012Q3
2013Q2
2014Q1
2014Q4
2015Q3
2016Q2
2017Q1
2017Q4
2018Q3
2019Q2
2020Q1
2020Q4

Hodrick-Prescott Filter (lambda=1600)

-20,000,000
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Sursa: BNR
Rezultatul obținut depinde de intervalul de timp folosit pentru calcularea tendinței și tehnica aplicată
pentru filtrarea trendului. Odată calculată tendința, se pot determina deviațiile de la aceasta
înregistrate în intervalul analizat, iar distribuția seriei reziduale rezultate poate fi analizată în vederea
identificării măsurii statistice a abaterii negative maximale cu o anumită probabilitate de apariție.
Potrivit histogramei următoare, suma depozitelor la vedere s-a abătut cu cca 10 mld. lei în jos de la
tendință doar într-una din cele aprox. 40 de observații, ceea ce corespunde unei probabilități de cca.
2,5%. În medie, deviația de la trend a fost de cca. 0,5 mld. lei în seria analizată.

11
rularea filtrului HP în Eviews, care permite atât determinarea trendului seriei, cât și a deviațiilor de la acesta
5/6
 Seminar 2 – Managementul activelor și pasivelor bancare

Distribuția deviației depozitelor la vedere de la tendință

7
Series: DEVIATII_DEP
6 Sample 2011Q1 2020Q4
Observations 39
5
Mean -545775.7
Median -888354.8
4 Maximum 9991806.
Minimum -11873957
3 Std. Dev. 5623124.
Skewness -0.058137
2 Kurtosis 2.110779

Jarque-Bera 1.306880
1
Probability 0.520253

0
-9999975 -4999975 25.0000 5000025 1.0e+07

Sursa: BNR, calcule proprii

Prin urmare, cu o probabilitate de 97,5%, depozitele stabile ar fi cu cca. 10 mld. lei mai reduse decât
valoarea estimată pe baza tendinței.
2) Previzionarea ritmului de creștere a depozitelor la vedere pe baza factorilor determinanți
Primul pas în construirea modelului simplificat de prognoză a ritmului de creștere a depozitelor la
vedere este reprezentat de rularea estimărilor univariate pentru studierea conținutului informațional
al fiecărei variabile candidate considerate, respectiv variația salariilor, valorii adăugate brute, a
consumului populației, precum și modificarea fructificării oferite de depozite la termen (cost de
oportunitate), alături de persistența proprie a variabilei dependente (a se vedea tabelul de mai jos).
Variabilă Coeficient Std. Error t-Statistic Prob. R2-ajustat
Persistență proprie (lag 1) 0.88828 0.05628 15.7824 0 0.70145
Persistență proprie (lag 2) 0.785073 0.072236 10.86821 0 0.486131
Variația salariilor 0.186323 0.08714 2.138196 0.0372 0.063139
Variația valorii adăugate bute 0.4502 0.14641 3.07501 0.0034 0.13759
Variația valorii adăugate bute (lag1) 0.315025 0.149883 2.101802 0.0404 0.060576
Variația consumului populației 0.2972 0.12321 2.41208 0.0194 0.083332
Modificarea fructificării depozitelor la termen (lag 3) -1.23036 0.606415 -2.0289 0.0478 0.057588
Modificarea fructificării depozitelor la termen (lag 4) -1.02754 0.585597 -1.75469 0.0856 0.039919

Deși toate variabilele selectate prezintă relevanță statistică, configurația multivariată rezultată
conține persistența proprie și modificarea fructificării oferite de depozitele la termen.
Sample (adjusted): 2007Q3 2020Q4

Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.

Persistență proprie (lag 1) 0.937188 0.051956 18.03816 0.0000

Modificarea fructificării depozitelor la termen -1.300303 0.343819 -3.781936 0.0004

R-squared 0.765854 Mean dependent var 0.031567

Adjusted R-squared 0.761351 S.D. dependent var 0.038039
S.E. of regression 0.018583 Akaike info criterion -5.096852
Durbin-Watson stat 2.757647

6/6