P R E Ț U R I Ș I C O N C U R E N ȚĂ

CONF. UNIV. DR. GEORGIANA GEORGESCU

FA B BV ▪ A S E B U C U R E Ș T I ▪ 2 0 2 1 - 2 0 2 2
 Curs 2. Sisteme economice comparate. Pe ce lume trăim

1. Introducere: de ce este important să privim sistematic economiile lumii

2. Piața liberă: antreprenoriat, mentalitate capitalistă și management
orientat spre profit
3. Socialismul: colectivizare, risipă și penurie
4. Intervenționismul: eșecuri ale pieței versus instabilitate a politicilor
5. Concluzii. Sistemele: datoria de a înțelege și apoi dreptul de a alege
6. Studiu individual: „Colectivizarea” notării studenților

2
 Curs 2. Sisteme economice comparate. Pe ce lume trăim

La finalul prelegerii, răspundeți la următoarele întrebări:

a) Ce se înțelege prin sisteme economice?

b) Ce presupune fiecare dintre societățile bazate pe: tradiții / de comandă /
de piață?
c) Piața liberă: definiție și trăsături?
d) Socialismul: definiție și trăsături?
e) Intervenționismul: definiție și trăsături?
f) Ce s-ar putea întâmpla dacă s-ar „colectiviza” notele studenților?

3
 1. Introducere:
de ce este important să privim sistematic economiile lumii

 Problematica sistemelor economice comparate este o preocupare legitimă într-un

mediu economic globalizat, a cărui progresivă deschidere între spațiile naționale
care-l compun este dublată de diversitatea acestora, care trebuie explorată și
exploatată, în cunoștință de cauză, de agenții economici.

 Analiza varietății de tratamente pe care le aplică statele lumii, pe teritoriile lor

proprii, agenților economici, în termeni de instituții și politici publice – altfel spus,
aranjamentul instituțional sau sistemul economic care îi guvernează –, reprezintă
un aspect al interesului pragmatic al economistului.

 Evaluările comparative pe care le face și deciziile efective trebuie făcute cu

documentare și discernământ.

 În ultimă instanță, a înțelege coordonatele și consecințele sistemelor economice

ține de cultura civică generală, înainte să fie miza unei profesii anume.

4
 1. Introducere:
de ce este important să privim sistematic economiile lumii

 Perspectiva propusă în cele ce urmează pornește de la câteva premise simple, cele

mai importante ținând de definirea sistemelor economice, de determinările
acestora și de dezideratele implicate:

ꟷ sistemele economice pot fi reprezentate, în esența lor, drept seturi de reguli care
guvernează structura și comportamentul productiv-distributiv al constituenților acestora
(agenții economici);

ꟷ sistemele economice nu sunt configurații fără alternativă („daturi” istorice), ci rezultatul

unor opțiuni publice dinamice, care fac obiectul unor transformări sau tranziții, toate
interogabile critic;

ꟷ sistemele economice sunt mixuri de liberă exprimare (piețe) și constrângeri impuse

(statal), miza ultimă fiind identificarea combinației care servește, drept și eficient,
ordinea socială prosperă.

5
 1. Introducere:
de ce este important să privim sistematic economiile lumii

 În ciuda pluralității de instituții și cutume asociate activităților economice, această generoasă

diversitate „culturală” de „sisteme” se poate reduce finalmente la doar câteva tipuri
fundamentale de aranjamente societale, dacă privim – într-o exprimare încă largă, pe care o
vom prelucra ulterior – tipologia relațiilor sociale în baza cărora se realizează acest proces
de coordonare interpersonală.

 Într-o cunoscută expunere, se punctează că istoria a produs doar trei tipuri de sisteme:
- cele bazate pe principiul tradiției;
- cele organizate ca structuri de comandă;
- cumva mai puțin numeroase, istoric vorbind, cele în care forma centrală de organizare
este piața.

 Am avea, astfel, trei tipuri majore de relații sociale ordonatoare:

- cutumiar;
- coercitiv;
- contractual.

6
 1. Introducere:
de ce este important să privim sistematic economiile lumii
Societățile bazate pe tradiție Sistemele de comandă / socialism
• Recompensele și penalizările •
pentru indivizi vin din aprobarea
sau dezaprobarea colectivă,
astfel că ordinea socială
echivalează cu obediența
membrilor comunității față de
obiceiurile moștenite care nu se
pun sub semnul întrebării.
• Rutinier, rigid •
și refractar la modificări apărute
din exterior, denotă predispoziția
către extincție atunci când are de
înfruntat șocuri externe majore.
• Astăzi, economia tradițională a •
supraviețuit numai în puține
zone, izolate față de civilizație.
Economia de piață / capitalism
Puterea concentrată politic este • Câștigul și pierderea nu se află
întrebuințată pentru a-i sub controlul unei unice
constrânge, în ultimă instanță persoane sau grup, ci țin de
fizic, pe opozanții ordinii impuse competiția (de factură
să consimtă exproprierile, productivă!) care se naște între
precum și pentru a oferi privilegii indivizii dornici să realizeze
aderenților. profituri financiare din mai buna
servire a nevoilor semenilor lor.
Capacitatea de mobilizare a • Sistemul pieței oferă imboldul
resurselor – umane și materiale – vieții economice prin
o depășește de departe pe aceea dezlănțuirea energiilor
a societăților tradiționale și, competitive, iar puterea creativă
totuși, vulnerabilitatea ține de a capitalismului este ordonată de
legătura precară dintre proiectele logica liberei inițiative private.
publice și preferințele publicului.
Economia socialistă a clacat la • Economia capitalistă, ancorată în
finele secolului XX, sub apăsarea piață, însă interferată de stat, a
ineficienței și inechității mascate. trecut testele istoriei.
7
 1. Introducere:
de ce este important să privim sistematic economiile lumii

 Sistematizarea analizei sistemelor economice mai poate fi făcută pornind de la o

altă împărțire tripartită a acestora (două dintre elemente apărând însă și în
împărțirea precedentă). Avem, așadar: piața liberă (numită și capitalism sau
economie de piață), socialismul (sau economia de comandă, sau economia
planificată centralizat) și intervenționismul (sau economia mixtă).

ꟷ Prin piață liberă înțelegem sistemul economic în care mijloacele / factorii de producție se
află în proprietatea persoanelor private din societate.

ꟷ Spre deosebire de aceasta, socialismul este sistemul economic în care proprietatea asupra
mijloacelor de producție aparține colectivității sau statului.

ꟷ Intervenționismul se află undeva între cele două extreme ale spectrului, fiind acel sistem
economic în care există deopotrivă proprietate privată (asupra unor factori de producție),
și proprietate publică (asupra altora), în timp ce în privința resurselor aflate în posesia
proprietarilor privați, „societatea”, mai mult sau mai puțin democratic, are, prin stat, un
cuvânt decisiv de spus asupra dispoziției și uzufructului lor, limitate parțial de fiscalitate,
de reglementări, precum și de inflație.

8
 2. Piața liberă: antreprenoriat, mentalitate capitalistă
și management orientat spre profit

 Definiție
ꟷ Sistemul economic al pieței libere este acela în care mijloacele sau factorii de producție se
găsesc în proprietate privată.
ꟷ Cu alte cuvinte, fabricile și uzinele, clădirile și utilajele, materiile prime și produsele
semifabricate ș.a.m.d. se află în proprietatea persoanelor private din societate, iar nu într-
aceea a statului (autorități centrale și locale).
ꟷ Bineînțeles că această proprietatea privată poate fi – pentru scopuri de business – asociativă,
în diversele forme juridice pe care le iau firmele societăți comerciale, de la IMM la STN-uri.

 Trăsături principale
ꟷ deciziile de alocare a resurselor economice rare aparțin proprietarilor privați;
ꟷ luarea deciziilor și planificarea activității sunt descentralizate;
ꟷ este un sistem al liberei inițiative;
ꟷ este un proces social, nu o stare, coordonat în baza unui sistem de prețuri monetare de piață;
ꟷ este un sistem antreprenorial, animat de profit, corectat de pierderi;
ꟷ are în centru un proces concurențial.

9
 2. Piața liberă: antreprenoriat, mentalitate capitalistă
și management orientat spre profit

 Problema calculului economic

ꟷ În absența proprietății private asupra factorilor de producție lipsește piața factorilor de producție
(schimburi voluntare între proprietari la prețuri negociate); odată cu piețele acestor tipuri de bunuri
dispar (sau nu pot apărea) prețuri ale factorilor de producție; absența acestor prețuri face cu
neputință calculul costurilor (în termeni monetari) și, prin urmare, și al profiturilor; de aici și
iraționalitatea oricărei decizii investiționale (pe larg, cursul următor).

 Problema stimulentelor
ꟷ În cadrul pieței libere oamenii sunt bine motivați să fie eficienți și să facă în general ceea ce trebuie,
din perspectiva satisfacerii nevoilor consumatorilor, revendicând – ca proprietari – reușitele și
decontând – tot ca proprietari – pierderile. O importanță decisivă pentru acțiunea umană o are
legătura între eforturi și rezultate. Acolo unde această legătură este strânsă spunem că stimulentele
sunt bine așezate.

 Aspecte non-economice
ꟷ consumerismul
ꟷ masificarea / vulgarizarea culturii
ꟷ darwinismul social

10
 2. Piața liberă: antreprenoriat, mentalitate capitalistă
și management orientat spre profit

 Exemple de țări
ꟷ O modalitate destul de simplă de a descoperi care sunt țările cu regim de piață
liberă (sau cât mai apropiat) este de a consulta indicatori precum cei ai libertății
economice: Economic Freedom of the World (EFW), produs de Cato Institute (SUA)
și de Fraser Institute (Canada), și Index of Economic Freedom (IEF), publicat de The
Wall Street Journal și de Heritage Foundation.

11
2. Piața liberă: antreprenoriat, mentalitate capitalistă
și management orientat spre profit

12
 3. Socialismul: colectivizare, risipă și penurie

 Definiție
ꟷ Sistemul economic socialist este cel în care proprietatea asupra mijloacelor de producție
aparține colectivității sau statului.
ꟷ Cu alte cuvinte, resursele nu se află în proprietate privată, ci sunt considerate a fi ale întregii
națiuni sau comunități.
ꟷ În logica strictă a acestui sistem, proprietatea privată este furt (după butada gânditorului
francez Joseph Proudhon).

 Trăsături principale
ꟷ decizia de alocare a factorilor de producție se ia centralizat prin așa-numitele planuri
centralizate;
ꟷ criteriul de eficacitate în aplicarea planurilor va rămâne fidelitatea față de directivele trasate,
preferințele consumatorului fiind (cel puțin) în plan secund, dacă nu-și pierd relevanța de tot.

13
 3. Socialismul: colectivizare, risipă și penurie

 Imposibilitatea calculului economic („haosul calculațional”)

ꟷ Probabil cel mai spectaculos aspect al regimurilor socialiste este acela că, prin modul de organizare
instituțională ales, își refuză tocmai elementul care facilitează viabilitatea regimurilor de piață
liberă, și anume calculul economic în termeni monetari. Alocarea resurselor în socialism este
„oarbă” în două sensuri: atât antreprenorial anticipativ, cât și istoric evaluativ (pe larg, cursul următor).

 Haosul motivațional
ꟷ Fie că propune remunerații egale pentru toată lumea (fără legătură, deci, cu înzestrările diferite,
calificările diferite sau disponibilitatea diferită la efort a oamenilor) indiferent de eforturile depuse,
fie că remunerează diferențiat, dar fără legătură clară cu efortul depus, stimulentele pentru indivizi
este să optimizeze în sensul delăsării.

 Aspecte non-economice
ꟷ sistemul represiv pe scară largă
ꟷ sistemul partidului unic
ꟷ parodierea libertății de expresie și a presei independente
ꟷ foarte puțin loc manifestării autentice a vieții spiritual-religioase

14
 3. Socialismul: colectivizare, risipă și penurie

 Exemple de țări
ꟷ Prima țară socialistă a fost Rusia, mai precis Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS).
Ulterior, regimul s-a răspândit în Europa de Est, Asia, Africa și America Latină, atingând la nivelul
anilor 1980 maxima răspândire pe mapamond (mai mult de 25 de țări fiind socialiste la nivelul
anului 1987). După prăbușirea globală a sistemului, au mai supraviețuit în forme nereformate
Coreea de Nord și Venezuela.

15
3. Socialismul: colectivizare, risipă și penurie

16
 4. Intervenționismul:
eșecuri ale pieței versus instabilitate a politicilor

 Definiție
ꟷ Intervenționismul este sistemul în care o parte din resurse sunt alocate de proprietarii
privați, iar o altă parte de către stat.
ꟷ Este un mix, un amestec de proprietate publică și proprietate privată asupra mijloacelor de
producție.
ꟷ Într-un anumit sens, intervenționismul nici măcar nu e un sistem economic de sine stătător,
deoarece nu propune un al treilea principiu de alocare a resurselor (primele două fiind
alocarea privată și, respectiv, alocarea publică).
ꟷ Pur și simplu, intervenționismul propune combinarea în variate proporții a principiilor de
alocare specifice pieței libere și socialismului.

 Trăsături principale
ꟷ deciziile de alocare stau parțial în mâna întreprinzătorilor proprietari privați și parțial în mâna
autorității de stat
ꟷ concurența economică coabitează cu concurența politică
ꟷ politizarea economiei

17
 4. Intervenționismul:
eșecuri ale pieței versus instabilitate a politicilor

 Insulele de haos calculațional

ꟷ În măsura în care o unitate economică de stat va putea să funcționeze în răspăr cu structura de
prețuri din piață (lucru posibil grație subvențiilor de la buget), serviciile, activele și produsele din
interiorul companiei pot pierde tot mai mult legătura cu valoarea reală.

 Insulele de haos motivațional

ꟷ Ritmul de mișcare al angajatului a cărui slujbă e deconectată de piață nu este cel mai rapid, iar
asumarea responsabilității este marginală. Faptul că este coadă e mai degrabă motiv de necaz,
decât de bucurie ca în cazul unei unități economice private, doritoare de clienți.

 Problema instabilității
ꟷ O intervenție într-un punct anume (asupra unui preț anume sau a unui sector anume) va avea
reverberații în întregul sistem economic și va pune autoritățile mereu în fața dilemei de a viabiliza
intervențiile prealabile (prin altele, cumulativ) sau de la a le stopa (tot în lanț).

 Problema birocrației
ꟷ Autoritățile publice sau unitățile economice aflate în proprietatea sau gestiunea statului au un
proces supraîncărcat de decizie și implementare. Structurile de producție depind de acte emise de
„birouri”. Managementul pentru profit diferă de cel birocratic prin „suplețe”.

18
 4. Intervenționismul:
eșecuri ale pieței versus instabilitate a politicilor

 Aspecte non-economice
ꟷ cultura îndreptățirii (eng. entitlement) la sprijin public (în sensul de „de stat”)
ꟷ erodarea spiritului antreprenorial autentic și a culturii independenței
ꟷ manifestarea pregnantă a antreprenoriatului politic

 Exemple de țări
ꟷ Intervenționismul este starea uzuală a economiilor lumii. Am putea obține „topuri”
ale intervenționismului global pur și simplu inversând clasamentele EFW sau IEF.

19
 4. Intervenționismul:
eșecuri ale pieței versus instabilitate a politicilor

20
 5. Concluzii.
Sistemele: datoria de a înțelege și apoi dreptul de a alege

 Acest curs are menirea de a furniza studentului o imagine mai clară asupra
realității economice și politice în care activează.

 Infinitele forme ale intervenționismului ce sunt cuprinse între aceste sisteme pure
reprezintă de fapt diferite grade de ingerință ale mijloacelor coercitive (politice) în
ordinea voluntară a pieței. Votantul trebuie să realizeze că se pronunță asupra
unor aspecte existențiale fundamentale, de care depinde soarta sa.

 Ceea ce ar trebui să conteze cel mai mult pentru economist este că teoria și
concluziile prezentate – funcționarea economiei de piață, imposibilitatea
socialismului, consecințele intervenționismului (hazard moral și devierea
resurselor) – nu sunt rezultatul unui demers ideologic, ci reprezintă concluzii
științifice, invariabile în timp și în spațiu.

21
 6. Studiu individual

 „Colectivizarea” notării studenților

Un exemplu care ar putea clarifica ceea ce vrem să spunem ar fi trecerea, în procesul notării în facultăți, de la principiul
individual (omul și punctajul lui personal, după contribuțiile personale) la un principiul colectivist de tipul notă egală
pentru grupe întregi (media grupei devine media fiecărui student din grupa respectivă).
Nu e greu de observat că o astfel de politică ar penaliza sever eforturile de învățare – atâtea câte erau – ale tuturor.
Dacă înainte un student bun știa că învățând o zi în plus și-ar putea ridica nota cu un punct, acum, cu notarea la
grămadă, același efort (o zi de învățat) va putea aduce cel mult un punct împărțit la numărul de colegi din grupă. Deci
semnificativ mai puțin față de cât era.
Raportul efort-rezultat s-a modificat, atractivitatea efortului suplimentar scăzând în mod simțitor. Studentul bun nu va
mai învăța ca să se autodepășească, ba poate chiar va descoperi frumusețea chiulului. Dacă va învăța mai puțin decât în
trecut, diminuarea notei nu va fi proporțional mai mică. Cei mai chiulangii dintre studenți ar putea chiar descoperi
posibilitatea de a fi totalmente free rider-i (pasageri clandestini), cum se spune în jargon economic. Adică,
nemaiînvățând literalmente nimic ar putea totuși promova examenul în virtutea mediei grupei, ce devine și nota lor.
Care a fost deznodământul experimentului?

Mitchell, Daniel J. 2011. Does socialism work? A classroom experiment. The Commentator.
http://www.thecommentator.com/article/646/does_socialism_work_a_classroom_experiment
DiLorenzo, Thomas J. 17 august 2016. Ten Things Millennials Should Know About Socialism.
https://www.youtube.com/watch?v=uZSq_zZ5VrQ&t=9s

22
 Lecturi recomandate (prelegeri video) / Bibliografie

Lecturi recomandate
Heilbroner, Robert L., and Peter J. Boettke. 2009. Economic Systems. In Encyclopedia Britannica Online,
http://www.britannica.com/EBchecked/topic/178493/economic-system
Hoppe, Hans-Hermann. 1989. A Theory of Socialism and Capitalism. Boston: Kluwer Academic Publishers
Mitchell, Daniel J. 2011. Does socialism work? A classroom experiment. The Commentator.
http://www.thecommentator.com/article/646/does_socialism_work_a_classroom_experiment

Prelegeri video
DiLorenzo, Thomas J. 17 august 2016. Ten Things Millennials Should Know About Socialism.
https://www.youtube.com/watch?v=uZSq_zZ5VrQ&t=9s

Bibliografie
DiLorenzo, Thomas J. 17 august 2016. Ten Things Millennials Should Know About Socialism.
https://www.youtube.com/watch?v=uZSq_zZ5VrQ&t=9s
Heilbroner, Robert L., and Peter J. Boettke. 2009. Economic Systems. In Encyclopedia Britannica Online,
http://www.britannica.com/EBchecked/topic/178493/economic-system
Hoppe, Hans-Hermann. 1989. A Theory of Socialism and Capitalism. Boston: Kluwer Academic Publishers
Hayek, Friedrich A. [1944] 1994. The Road to Serfdom. 50th anniversary ed. Chicago: University of Chicago Press
Kornai, János. 2000. The System Paradigm. In: Schekle, W. – Krauth, W. – Kohli, M. – Elwert, G. (eds.): Paradigms of Social Change. Frankfurt
and New York: Campus Verlag – St. Martin’s
Kornai, János. 2016. The System Paradigm revisited. Clarification and Additions in the Light of Experiences in the Post-Socialist Region, Acta
Oeconomica 66(4):547-596 · December
Schumpeter, Joseph A. [1942] 2008. Capitalism, Socialism and Democracy. Harper Perennial Modern Thought

Pentru cultura generală

Pleșu, Andrei; Liiceanu, Gabriel; Patapievici, Horia-Roman. 2014. O idee care ne sucește mințile. București: Humanitas

23
Vă mulțumesc pentru atenție!

24