Finanţele instituţiilor

publice

Curs introductiv
Scop

 Familiarizarea cu fluxurile şi operaţiunile

financiare din sectorul public
 Studenţii care îşi doresc o carieră în sectorul public au posibilitatea să cunoască
operaţiunile financiare ale instituţiilor publice
 Notă: multe din aceste operaţiuni sunt specifice şi firmelor private, astfel că experienţa se
poate fructifica şi în mediul privat
 Studenţii care îşi doresc să lucreze în firme care vând bunuri/servicii către instituţii
publice pot înţelege mecanismele specifice achiziţiilor publice, găsesc explicaţii
privind întârzierile la încasarea facturilor, află ce se întâmplă în cazul în care
autorităţile publice întâmpină greutăţi finanicare, având posibilitatea în acest fel să
îşi mărească cifra de afaceri
 Studenţii care îşi doresc să lucreze în firme pot înţelege care sunt nevoile de
finanţare ale autorităţilor publice, având posibilitatea în acest fel să îşi mărească
baza de clienţi
Tematică (I)

 Prezentarea generală a instituţiilor publice

 Bugetele instituţiilor publice
 Execuţia bugetară la instituţiile publice
 Salarizarea în instituţiile publice
 Achiziţiile publice
Tematică (II)

 Investiţiile instituţiilor publice

 Proiectele cu finanţare nerambursabilă
accesate de instituţiile publice
 Derularea fondurilor publice prin Trezorerie
 Controlul financiar şi auditul public
 Contabilitatea instituţiilor publice
Bibliografie

 Gyorgy, Ţâţu şi Stoian – Finanţele instituţiilor

publice, Editura Universitară, 2009
 Roman, Moşteanu - Finanțele instituțiilor
publice, Editura Economică, 2012

 www.buget-finante.ro
 Legislaţie financiară
 Finanţe exemplificate
Instituţiile publice

 IP definitie
 Grupare IP:
 Instituţiile publice centrale cuprind
Parlamentul, Administraţia Prezidenţială,
ministerele, celelalte organe de specialitate
ale administraţiei publice, alte autorităţi
publice, instituţiile publice autonome, precum
şi instituţiile din subordinea acestora,
indiferent de modul de finanţare al acestora
Instituţiile publice locale

 Instituţiile publice locale cuprind comunele,

oraşele, municipiile, sectoarele municipiului
Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti,
instituţiile şi serviciile publice din subordinea
acestora, cu personalitate juridică, indiferent
de modul de finanţare a activităţii acestora
Instituţiile publice -
particularităţi
 Din punct de vedere financiar, personalitatea
juridică este obligatorie. În caz contrar vorbim
de o structură ce face parte dintr-o persoană
juridică
 Din punct de vedere financiar autoritatea
publică se asimilează instituţiilor publice
 Instituţiile de interes public (casele de
cultură) nu sunt considerate instituţii publice
 Distincţie.
 casa de cultură, ca IP sub autoritatea consiliului
local şi
 casa de cultură, ca instituţie de interes public
aflată în subordinea sindicatelor sau a altor
organizaţii,
 scutirea de impozitul pe teren, beneficiază
numai casa de cultură, ca instituţie publică aflată
în subordinea consiliului local (art. 257 lit. f Cod
fiscal).
Instituţiile publice -
particularităţi
CAP III Art. 257 Cod Fiscal. Impozitul şi taxa pe
teren.Scutiri
 b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege şi al unei
unităţi locale a acestuia, cu personalitate juridică;
 c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;
 d) orice teren al unei instituţii de învăţământ preuniversitar şi
universitar, autorizată provizoriu sau acreditată;
 e) orice teren al unei unităţi sanitare de interes naţional care nu a
trecut în patrimoniul autorităţilor locale;
 f) orice teren deţinut, administrat sau folosit de către o instituţie
publică, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;
 g) orice teren proprietate a statului, a unităţilor administrativ-
teritoriale sau a altor instituţii publice, aferent unei clădiri al cărui
titular este oricare din aceste categorii de proprietari, exceptând
suprafeţele acestuia folosite pentru activităţi economice;
Entităţile publice

 entitati publice - institutiile publice, institutiile

publice locale, precum şi entităţile clasificate
în administraţia publică potrivit
Regulamentului (CE) nr. 2.223/96 al
Consiliului privind Sistemul European de
conturi nationale si regionale din Comunitate
Entităţile clasificate în
administraţia publică
 Sectorul administrației publice cuprinde toate
unitățile instituționale care sunt alți producători
non-piață a căror producție este destinată
consumului individual și colectiv, iar resursele
provin, în cea mai mare parte, din contribuțiile
obligatorii vărsate de unitățile aparținând altor
sectoare și/sau toate unitățile instituționale, a
căror activitate principală o constituie efectuarea
de operații de redistribuire a veniturilor și a
avuției naționale
Sectorul administrației
publice
 administrația centrală: Ministerele, Guvernul,
Preşedinţia, Prefect (?)
 administrația de stat: Guvernul, Serviciile publice
deconcentrate (inspectoratele,direcţiile
judeţene,casele judeţene de pensii, agenţiile judeţene
pentru ocuparea forţei de muncă
 administrațiile locale:Primarul, Consiliul Judetean,
Consilul Local, Serviciile publice locale;
 administrațiile de securitate socială: Fondul de pensii
si asigurari sociale;
Tipologie

 Din punct de vedere al nivelului de

organizare:

 Instituţii publice centrale

 Instituţii publice locale (inclusiv judeţene)

 Tipologie

 Din punct de vedere al domeniului de activitate:

 Servicii publice: Institutii pt admin spatiilor verzi,

a pietelor, aboarelor,etc
 Apărare naţională, ordine publică şi siguranţă

naţională:unitati militare, unitati de politie,

pompieri,jandarmi,SRI, autoritatile judecatoresti
 Social-Cultural: Învăţământ, Sănătate, Asistenţă

socială,Sport si tineret
 Locuinţe, servicii dezvoltare publică
 Protecţia mediului
 Transport: Autoritatea Rutiera Romana,
Autoritatea Feroviara Romana, Autoritatea
Aeronautica Romana,etc
 Agricultura si silvicultura: directii de agricultura
si dezvoltare rurala, oficii de studii pedologice
si agrochimice, etc
 Autoritate publica: Preşedinţia, Senatul,
Camera Deputatilor, Secretariatul General al
Guvernului, consiliile locale, primariile,
prefecturile, Curtea de Conturi, Curtea
Constitutionala, Consiliul Concurentei, etc
Tipologie

 Din punct de vedere al finanţării:

 Instituţii publice finanţate integral din alocaţii

 Instituţii publice subvenţionate

 Instituţii publice finanţate integral din venituri

proprii
Tipologie

 Din punct de vedere al sectoarelor bugetare:

 Bugetul de stat (administraţie centrală)

 Bugetul local (administraţie locală)
 Bugetul asigurărilor sociale de stat
 Bugetul fondului de şomaj
 Bugetul fondului de sănătate (FNUASS)
Tipologie

 Din punct de vedere al încadrării în sectorul

special:

 Instituţii publice ordinare

 Instituţii publice din sectorul special
IP autonome
 se înfiinţează numai prin lege organică şi sunt
independente faţă de Guvern:
 Avocatul Poporului; Consiliul Legislativ; CSM;
Curtea de Conturi; SRI, Agenţia Româna de Presa
ROMPRES; BNR; Consiliul Concurenţei; Consiliul
Naţional al Audiovizualului, etc
 exercită o activitate executivă-executarea în concret a
legii, asigurarea funcţionării unor servicii publice şi
exercitarea unor competenţe administrativ-
jurisdicţionale, încadrându-se în categoria organelor
executive ale statului.
Ordonatorii de credite

 Există două abordări:

 Conducătorul instituţiei publice (cf. Legii finanţelor

publice)

 Instituţia publică propriu-zisă

Tipuri de ordonatori de
credite
 Ordonatorul principal – ministrul,
conducătorul autorităţii autonome, primarul,
preşedintele Consiliului Judeţean
 Deschide credite bugetare (dacă are
finanţare de la buget)
 Repartizează credite bugetare (dacă este
cazul)
Tipuri de ordonatori de
credite
 Ordonatorul secundar – conducătorul
instituţiei publice subordonate ordonatorului
principal, având obligatoriu cel puţin o
instituţie în subordine
 Primeşte repartiţii de credite bugetare care
acoperă nevoile proprii şi ale instituţiilor
subordonate (dacă are finanţare de la buget)
 Repartizează credite bugetare ordonatorilor
terţiari (dacă este cazul)
Tipuri de ordonatori de
credite
 Ordonatorul terţiar – conducătorul instituţiei
publice subordonate ordonatorului principal
sau secundar, fără a avea instituţii în
subordine
 Primeşte repartiţii de credite bugetare care
acoperă nevoile proprii (dacă are finanţare de
la buget)
Particularitati de
Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul
subordonare


Bucureşti. Între prefect, pe de o parte, si autoritatile

administratiei publice locale, pe de alta parte, nu exista
raporturi de subordonare.
 Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi
conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale
celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din UAT.
 Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică. Are rolul
de a veghea asupra aplicării legii de către autorităţile
administraţiei publice locale.
 Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari,
precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de
altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Prefect

 Spre deosebire de autoritatile administratiei publice,

prefectul NU este ales, ci numit de catre Guvern, in
fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Prefectul este
reprezentantul Executivului pe plan local si conduce
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale
celorlalte organe ale administraþiei publice centrale
din UAT şi, în calitatea sa de ordonator de credite
propune bugetele acestora. De asemenea, este
important sa stim ca intre prefecti si alesii locali nu
exista raporturi de subordonare.
Prefectul

 propune numirea şi eliberarea din funcţie a

conducătorilor (OC) serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte
organe ale administraţiei publice centrale din UAT
 Stabileste cf legii numarul membrilor fiecarui
consiliu local si judetean se decide prin ordin al
prefectului, in functie de populatia comunei,
orasului, municipiului sau judetului.