P R E Ț U R I Ș I C O N C U R E N ȚĂ

CONF. UNIV. DR. GEORGIANA GEORGESCU

FA B BV ▪ A S E B U C U R E Ș T I ▪ 2 0 2 1 - 2 0 2 2
 CURS 1. O SCURTĂ INTRODUCERE ÎN TEMATICA
PREȚURI ȘI CONCURENȚĂ

▪ ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR

▪ PRELEGERI
▪ BIBLIOGRAFIE
▪ EVALUAREA FINALĂ

2
 ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI
DISCIPLINEI / LOR

Este important pentru student să înțeleagă din parcurgerea disciplinei / lor faptul că în
științele economice are de-a face cu patru tipuri de judecăți economice,
diferite în natură și prezente înlănțuit în procesul de predare a conceptelor și principiilor:

- judecăți economice teoretice;

- judecăți economice istorice;
- judecăți economice antreprenoriale;
- judecăți economice tehnice.

3
 ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI
DISCIPLINEI / LOR

Judecăți economice teoretice:

- sunt general valabile, validitatea lor este independentă de loc, timp și persoane, sunt
de natură a priori, logic-deductivă și nu se pretează la validare a posteriori, empirică,
fiindcă acțiunile umane nu posedă constante controlabile și manipulabile
experimental;
- ele surprind aspecte de bază ale realității, de cunoaștere rațională a ordinii acesteia;
- fără acestea, niciun demers științific sau de cunoaștere, în general, nu ar avea sens.

Ex.: legile cererii și ofertei, legea calculului economic

(A priori și a posteriori = termeni folosiți în filosofie pentru a distinge între două tipuri de
cunoaștere / justificare / argumente:
- cunoașterea a priori este independentă de experiență – De ex.: „Toți burlacii sunt necăsătoriți”.
- cunoașterea a posteriori este dependentă de experiență sau de dovezi empirice – De ex.: „Unii
burlaci sunt foarte nefericiți”.)

4
 ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI
DISCIPLINEI / LOR

Judecăți economice istorice:

- se referă la circumstanțe particulare de loc, timp și persoane din trecut;
- ele nu sunt independente de cele teoretice, ci se bazează organic pe ele;
- conțin însă elemente – înțelegere și relevanță – care vizează descifrarea
evenimentelor trecute irepetabile pe care nu suntem capabili să le așezăm sub
imperiul (și să le explicăm prin) regulilor sau legilor, dar care au nevoie de acestea
pentru a fi decriptate în mod legitim.

Ex.: criza economică prezentă a fost provocată de manipularea ratelor dobânzilor și de

expansiunea nesustenabilă a activităților economice, mai degrabă decât de
dereglementarea piețelor financiare și excesul de sofisticare financiară cuplat cu
opacitatea produselor derivate dezvoltate (în SUA și nu numai); programele de
austeritate publică (traductibile și printr-o igienizare a finanțelor statului) nu au putut
ajuta la redresarea economică, dat fiind faptul că nu au fost combinate și cu stimulente
puternice pentru relansarea sectorului privat (anume prin despovărare fiscală și
reglementară) etc.

5
 ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI
DISCIPLINEI / LOR

Judecăți economice antreprenoriale:

- privesc la rândul lor diverse circumstanțe particulare de loc, timp și persoane, dar de
dată aceasta din viitor, un viitor fundamental inaccesibil din prezent, indiferent de
sofisticarea mijloacelor științifice utilizate;
- deci, ele nu sunt „științifice”, ci mai degrabă „pariuri”, au nevoie de cunoaștere
economică teoretică, una care nu este însă de ajuns, și nu pot fi formulate legitim ex
catedra;
- singurul lor „test” este „piața”.

Ex.: urmărind evoluțiile principalilor indici de pe piața de capital românească, dat fiind
climatul economic general de până acum și date fiind datele structurale ale economiei
de aici înainte, apreciez că o investiție într-un portofoliu X de acțiuni îmi va aduce un
randament între x1 și x2 etc.

6
 ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI
DISCIPLINEI / LOR

Judecăți economice tehnice:

- se referă la mecanisme operative care susțin dinamica economică generală, au succes
doar dacă se sprijină pe o cunoaștere temeinică a legităților teoretice care
guvernează realitatea în ansamblu, s-au dezvoltat fie antreprenorial (prin selecție de
piață între instrumente concurente), fie birocratic (prin reglementări procedurale,
motivate de eficiență, dar netestabile la piață);
- codifică practici, pot fi „legiferate”, dar într-un sens juridic.

Ex.: tehnicile contabile din sfera privată sau din cea publică, lansarea unei oferte publice
de cumpărare pe piața de capital sau procedurile care țin de procesul de privatizare a
unei unități economice de stat etc.

7
 PRELEGERI

Curs 1. O scurtă introducere în tematica Prețuri și Concurență

Curs 2. Sisteme economice comparate. Pe ce lume trăim

Curs 3. Persoană, proprietate, piață, prețuri. Despre calculul economic în

capitalism și în socialism și despre birocratism

Curs 4. Mecanismul prețurilor în economie. Despre cerere și ofertă,

intervenționism și piață liberă

Curs 5. Sistemul prețurilor în România. Despre provocările tranziției de la

economia planificată centralizat la cea de piață

8
 PRELEGERI

Curs 6. Paradigme concurente: „concurența perfectă” versus „concurența

liberă”. Despre critica teoriei neoclasice a monopolului

Curs 7. Politici și legislații antitrust și pro-concurență. Comparație între SUA și UE

Curs 8. O deomogenizare a practicilor anticoncurențiale. Despre bariere la

intrare, discriminări prin preț și acorduri verticale, acorduri orizontale
(fuziuni și fixări de prețuri)

Curs 9. Politica concurenței în România. Despre armonizarea la cadrul general al

UE

Curs 10. Precizări asupra evaluării finale

9
 BIBLIOGRAFIE
Alexandru F. 2003. Fiscalitate și prețuri în economia de piață. București: Editura Economică
Armentano D.T. 1999. Antitrust and Monopoly. Anatomy of a Policy Failure. Oakland, USA: The Independent Institute
Armentano D.T. 2007. Antitrust. The Case for Repeal. Auburn, Alabama: Ludwig von Mises Institute. https://mises.org/files/antitrust-case-
repeal2pdf
DiLorenzo T.J. 2005. How Capitalism Saved America: The Untold History of Our Country, from the Pilgrims to the Present. Three Rivers Press
JORA Octavian-Dragomir, HURDUZEU Gheorghe, IACOB Mihaela, CREȚAN Georgiana Camelia, HURDUZEU Raluca Elena. 2017. “Dialectical
Contradictions” in the Neoclassical Theory and Policy Regarding Market Competition: The Consumer and His Continuous Burden of
Crisis. Amfiteatru Economic, Vol. 19, No. 45, May, pp: 544-565. http://www.amfiteatrueconomic.ro/RevistaDetalii_EN.aspx?Cod=1064
Jora Octavian-Dragomir, Iacob Mihaela, Creţan Georgiana Camelia, Is There A Market For Statehood (Or Ought It To Be)? The (Im) Perfect And
The (Un) Free Competition Among Sovereignties, în Şiriner, İsmail (Ed.); Koç, Şevket Alper (Ed.); Yildiz, Hilal (Ed.) (2017) Current
Debates in Economics & Econometrics, Current Debates, No. 2, 2017, IJOPEC Publication, London,
http://dx.doi.org/10.5281/zenodo.1291802
Kirzner I.M. 2007. Market Theory and The Price System. Ludwig von Mises Institute – printed on demand, Auburn, Alabama,
http://mises.org/document/3075
Moșteanu T. 2000. Concurența, abordări teoretice și practice. București: Editura Economică
Moșteanu T. 2001. Prețuri, echilibru concurențial și bunăstare socială. București: Editura Economică
Moșteanu T. și colectiv. 2000. Prețuri și concurență. București: Editura Didactică și Pedagogică
Moșteanu T. și colectiv. 2005. Prețuri și concurență. Sinteze teoretice și aplicații practice. București: Editura Universitară
Moșteanu T., Alexandru F. și Cataramă D. 2006. Concurența economică și integrarea europeană. București: Editura Tribuna Economică
Shapiro M.M. 1985. Foundations of The Market Price System. Boston, USA: University Press of America. http://mises.org/document/3135
Stamate-Ștefan A. 2017. Real și imaginar în teoria economică a concurenței. O interpretare în tradiția Școlii Austriece de economie. București:
Editura ASE
Legislație specifică domeniului
www.consiliulconcurentei.ro, www.ajutordestat.ro
Alte referințe bibliografice recomandate pe parcurs
10
 EVALUAREA FINALĂ

▪ 60% - notă examen

⎯ 20 întrebări teoretice cu răspuns de tipul Adevărat / Fals (0.25
p/intrebare)
⎯ 10 subiecte tip grila cu un singur raspuns corect. (0.3p /grila)
⎯ 1 scurt eseu (1p).

▪ 40% - notă seminar

-30 % test
-10% activitate la seminar.

11
Vă mulțumesc pentru atenție!

12