ROLUL BĂNCILOR ÎN ECONOMIE

Studiu de caz - industria bancară

românească între 2007 și 2020

2021
Florin Dănescu ▪ Experiență de peste 25 ani în industria de servicii bancare
și financiare;
▪ Licențiat în economie la Academia de Studii Economice și
absolvent EMBA la WU Executive Academy;
▪ 1995 Ministerul Finanțelor în cadrul relațiilor cu
organismele financiare internaționale;
▪ 1996 Șeful Departamentului Piețe Financiare din cadrul
unei bănci de stat de talie mare.
▪ 2000 Șef al Direcției Trezorerie, ulterior Prim-
vicepreședinte al unei bănci de talie mică cu capital privat.
▪ 2008 Președintele executiv al băncii;
▪ 2011 Președintele executiv al Asociației Române a
Băncilor;
▪ 2011 Membru ExCo (Comitet Executiv) al Federației
Bancare Europene;

2
Factorii crizei

Efectele crizei

Rezultate

Rolul băncilor între 2007 – 2020 și

perspective

Lecții învățate
 2020 vs. 2007

Economia - știința atragerii resurselor rare

Banca atrage resurse financiare (economisire)
și le utilizează în credite (finanțare)
Profitabilitatea bancară și-a reluat creșterea din 2015 pe fondul
continuării procesului de curățare a bilanțurilor băncilor de credite
neperformante, dar profiturile sunt distribuite asimetric la nivelul
sistemului bancar;

Solvabilitatea și lichiditatea sistemul bancar s-au îmbunătățit;

✓ De la “credit driven” la “deposit driven”
✓ Băncile românești s-au ajustat abrupt până la
limita sacrificării profitabilității în favoarea
stabilității
✓ Principalul absorbant al riscurilor crizei a fost
industria bancară exclusiv prin efortul
acționarilor săi (fără sprijin public)
Finanţarea sectorului bancar a evoluat în sensul reducerii riscului
de contagiune;
Sectorul bancar și‐a îmbunătățit rezistența la șocuri;
În perioada post-criză, dinamica sectorului bancar românesc
dovedeşte rezilienţa acestuia la diversele şocuri externe şi
interne.

Sursa BNR
Prioritate:

Menţinerea rolului sistemului bancar de principal finanţator al economiei României, (76.1% din finanţarea economiei României)

4
 2020 vs. 2007

1. Neplata 2. Pierderi pe
scară largă la
creditelor
bănci

6.Decizia de 3. Restructurare
investire a Rețea (nr. sucursale) agresivă la
bănci
potențialilor
investitori este
anulată

Salarii

5.Neîncredere
în capacitatea 4. Încetinire
de lichiditate ritm acordare
și finanțare a noi credite
băncilor

5
Factorii crizei

Efectele crizei

Rezultate

Rolul băncilor între 2007 – 2020 și

perspective

Lecții învățate
6
 Costurile de finanțare (dobânda pasivă)
Evoluţia ROBOR 3M (%,medie lunară) Curs valutar

Evoluție anuală (%) rata de schimb

MN+175% 20

15

10

-88% 0

-5

-10
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

RON HRK CZK HUF

Sursa: BNR, Reuters
Lipsa acută de lichiditate a Presiuni asupra ratelor
contribuit la creşterea dobânzilor Depreciere puternică a valutelor din regiune (Lei depreciere cu
dobânzilor la clienţi cu
interbancare, în special în 29,1%)
regiunea Europei de Est credite în lei

Creşterea ratelor lunare la creditele în valută

Sursa: BNR, Eurostat 7

 Dobânda activă

Ratele dobânzii creditelor in lei Ratele dobânzii creditelor in euro

25.00 12.00
Credite existente in sold 14.9%  6.99% Credite existente in sold 8.66%  3.81%
20.00 10.00
Credite noi 13.7%  7.59% Credite noi 7.73%  3.88%
8.00
15.00
6.00
10.00
4.00
5.00
2.00

0.00 0.00
Credite existente în sold; gospodării populaţie (% p.a.)
Credite existente în sold (% p.a.) Credite noi; gospodării populaţie (% p.a.)
Credite noi; gospodării populaţie (% p.a.)

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Sursa: BNR Sursa: BNR

În timp ce creditul neguvernamental a crescut cu 37%, dobânzile la lei la creditele în sold au scăzut cu -53%, iar cele în valută cu -56%

8
Pretul produselor de creditare ❑ NPL 11.35% (medie
2008-2019) vs 2.9% in
UE
❑ Inflatia de 2.5 ori mai
mare fata de UE
❑ 50 de legi in in ultimii
5 ani
Intrebare:
❑ Semnatura Electronica
❑ Cunoasterea clientele
La o dobanda de credit de 8% si o dobanda la depozite
❑ Adancimea pietei

de 1% marja este 7% ?!
8%
Raspuns: 4%

Marja dobanzii este 7%, dar marja de profit este 1% !

În condițiile unui cost al riscului mult mai mare decât media europeană și a unor cheltuieli
operaționale ridicate, marja de profit a băncilor a rămas redusă pe parcursul ultimilor ani
 Șomaj
Sute de mii locuri de muncă au fost disponibilizate

Evoluţia pieţei muncii

Ajustare sector privat: Ajustare sector public:
• Salarii • Salarii -25% Rata şomajului a crescut abrupt în perioada de criză.
• Șomaj • Pensionări

Populism
Mudde si Kaltwasser (2017)
Inglehart si Norris (2016)

▪ Respingerea elitelor în favoarea

"poporului“
▪ Focus pe interesele naționale, definite în
mod restrâns, respingerea
internaționalismul
▪ Respingerea instituțiilor existente, văzute
ca rigide sau nefuncționale
▪ Dispreț pentru experți in favoarea
principiului "bunului simț“
▪ Dorință pentru un lider puternic care să
conducă schimbarea

Sursa: INS
10
Salarii
Evoluţia salariilor reale (deviaţia față de media din 2008) Populismul

Sursa: INS

❑ Majorarea TVA Capacitatea de Debutul unei

rambursare s-a acumulări de “blame game”
❑ Creşterea inflaţiei (49%) deteriorat în mod adversitate faţă (jocul învinuirilor)
accentuat de creditori
❑ Scăderea salariilor (25%)

11
 Evoluţia preţurilor imobiliare Evoluția insolvențelor

Sursa: ONRC, BNR (rapoartele asupra stabilităţii financiare din perioada 2014-2017)
Notă: Credite neperformante (întârziere la plată mai mare de 90 de zile)

❑ 2011 - valoarea totală a creanţelor aflate în insolvenţă = 20% din PIB

- gradul de realizare a activelor era de 1% împărțit egal la P.J. ,
Scaderea preţurilor devalorizarea garanţiilor constituire provizioane bănci, stat
imobiliare adiţionale
❑ 2014 Noul Cod al insolvenței

Sursa: INS 12
Factorii crizei

Efectele crizei

Rezultate

Rolul băncilor între 2007 – 2020 și

perspective

Lecții învățate
Neperformanța
❑ Insolvenţele companiilor = unul dintre principalele impulsuri date NPL

Rata creditelor neperformante şi evoluţia PIB

❑ Punctul maxim a fost înregistrat în T1 2014, cu o rată de NPL de 24%

Sursa: BNR, INS

❑ Cheltuielile cu provizioanele ating maxima anuală de 2,72 mld euro (dec

2014)

Sursa: FMI (financial soundness indicators)

14
 Provizioane adiţionale pentru acoperirea riscului de credit

❑ 2007 – 2009 si 2015 - 2019 ani cu profit (total 7.72 mld. euro)
❑ Cheltuielile cu provizioanele au atins maxima de 2.72 mld euro
în 2014 anulând profiturile operaționale anuale ale băncilor ❑ 2010-2014 ani cu pierdere -1.67 mld euro
❑ 2007 - 2019 profit total la 6.05 mld. Euro
❑ Profit mediu anual de 0,47 mld. Euro
Sursa: BNR, Prezentare National Bank of Romania’s experience in dealing with ❑ ROE 2020 8.86%! (ROE mediu 2007-2020 5.7%)
the NPLs challenge - Prof. univ. dr. Florin Georgescu, 15.06.2016 15
 Rata rentabilității activelor (ROA):
PROFITABILITATE (1) medie 2008 – 2020 (%)

Rata rentabilității activelor (ROA):

1.60%
1.40%
1.20%
1.00%
0.80%
0.60%
0.40%
0.20%
0.00%

Luxembourh
Danemarca

Cypru
Romania

Austria
Polonia

Grecia
Croatia
Cehia

Latvia

Belgia

Olanda
Portugalia
Lituania

Suedia
Slovacia

Franta
Ungaria

Bulgaria

Malta
Slovenia

Irlanda

Italia

Finlanda

Germania
Estonia

Marea Britanie
Spania

Sursă: EBA

Pe un interval de 13 ani, media

rentabilității activelor situează România
pe locul 7 în Uniunea Europeană. 16
 Rata rentabilității capitalului (ROE):
PROFITABILITATE (2) medie 2008 – 2020 (%)
Rata rentabilităţii capitalului
propriu (ROE): 8.86% (dec 2020)
(cel mai bine: >10%;
intermediar: 6%-10%;
cel mai rău: <6%)

14.58

12.51
11.77

12.51
10.42

8.86

7.71
2014 2015 2016 2017 2018 2019 DEC- MEDIA
20 UE
2019
-12.45

Sursa:BNR, EBA

Pe un interval de 13 ani, media rentabilității

capitalului situează România pe locul 10 în
Uniunea Europeană. 17
Ajustări abrupte ale personalului și a reţelei bancare

Nr. Salariati mii Nr. Unitati mii Cost ratio (%)

80 80

70 70

72 ❑ Numărul de sucursale s-a redus cu 32%, la 4.077

60 60
67.78 54 53
53.81 54.86 -2.101 unități bancare (față de 2008)
50 55.69 55.89 50
55
53.03
40 40

30 30

20 20
❑ Personalul bancar a coborât cu 25%, la 53.737
salariați
10 6.55 10
4.56 4.45 4.08
-11,885 salariați (față de 2008)
0 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Cost ratio coboară la 54.86% (la 5.7% ROE mediu pe 13 ani și 0.6% ROA mediu pe 13 ani
2020)

18
Factorii crizei

Efectele crizei

Rezultate

Rolul băncilor între 2007 – 2020 și

perspective

Lecții învățate
 Stabilitate vs. profitabilitate

❑ Indicele de solvabilitate 13.76 % la 2008

❑ Profitul operațional (medie anuală) -1,74 mld. euro
❑ Cheltuielile cu provizioanele (medie anuală) - 1,19 mld. euro,
erodând aproape în întregime profitul operațional 3.21% ROE
mediu anual

Cea mai dificila misiune pentru un CEO:

Aporturi suplimentare de capital de 3,5 mld. Euro (2016)

❑ aport de capital de la acționari → 2,7 mld. euro (77%)
❑ reinvestirea profiturilor → 0,8 mld. euro (23% din total)

Aportul nou de capital

0.50 20
0.40 Sursa: BNR
0.30
0.20
0.10
0.00 Sistemul bancar românesc și-a demonstrat stabilitatea structurală
Dec. Dec. Dec. Dec. Dec. Dec. Dec. Dec. Dec. pe parcursul crizei și în perioada post-criză, prin menţinerea la nivel
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 adecvat a indicatorilor de solvabilitate și lichiditate. Rata de
solvabilitate a evoluat de la 13.76% in 2008 la 23.18% în 2020.
Meritul aportului de capitalului bancar vs. sprijin public
Salvare Numai Polonia, Estonia, Malta, Slovacia, Cehia și România au traversat criza fără sprijin
vs
6 public pentru bănci
level
playing Guvernele UK, IE, FR, DE, ES, BE, EL, IT, NL, PT, SE, DK, AT, LU, CY, SI, LV, FI, BG, HR au
field 22 sprijinit băncile cu o îndatorare de stat de peste 5 trilioane de Euro cu costuri de peste 200 mld
Euro

Intervenția guvernelor în sprijinirea instituțiilor financiare la nivelul statelor UE în perioada 2007-2015

Sursa: BNR (Raport asupra stabilității financiare mai 2017) 21

Factorii crizei

Efectele crizei

Rezultate

Rolul băncilor între 2007 – 2020 și

perspective

Lecții învățate
În 12 ani:

Băncile românești s-au ajustat abrupt până la limita sacrificării profitabilității în favoarea stabilității

o Ajustări abrupte de rețea bancară cu 2.475 sucursale închise (-38%),

o Ajustări dureroase de personal cu 17.714 (-26%),
o Reduceri semnificative de profitabilitate (media ROE de 5.7%),
o Aport nou, suplimentar de capital de 4.0 mld. euro
o Cost de oportunitate pentru bănci aproximativ 9 mld. euro

Principalul absorbant al riscurilor crizei a fost industria bancară exclusiv prin efortul acționarilor săi (fără sprijin public)
.

❑ “credit driven” “deposit driven”

❑ 76.1% din totalul finanțării României;

❑ 9.88 mld de euro capital investit;

❑ 15 milioane de deponenți, păstrând și crescând în condiții de siguranță economisirea în România cu 99,95% atingând o cifră de 79.23 mld.
euro;

❑ 56 mld. euro creditarea economiei cu efectele benefice în creșterea nivelului de trai, de educație, de creare de locuri de muncă etc;

❑ 17.10 mld. euro (medie anuala) credit guvernamental cu efecte asupra stabilității financiare, a investițiilor de stat, plății salariilor bugetare
și pensiilor, etc;
23
 USA credite depozite
45% 7,700 mld. eur 10,800 mld. eur

Germania credite depozite

130% 4,909 mld. eur 4,766 mld. eur

România
25.7% credite depozite
53.83 mld. eur 70.69 mld. eur

Sursa: analiza facuta la 2018 - Calcule proprii, estimări, 24

BNR, EBF, FDIC 9 mld. eur cost de oportunitate
Factorii crizei

Efectele crizei

Rezultate

Rolul băncilor între 2007 – 2020 și

perspective

Lecții învățate
1. Prețul reglementării
“blame game”
(jocul învinuirilor)

2. Prețul legislativ

3. Prețul educației financiare

26
1. PREȚUL REGLEMENTĂRII

Populismul

BLAME GAME
Jocul învinuirilor

27
 • Codul de Procedură Civilă
• Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală
• Cod Insolvență • Split TVA
• Insolvența persoanelor fizice • Regulamentul (UE) 2015/847 privind informațiile care
Nr. legi și regulamente • Darea în plată a unor bunuri imobile în vederea însoțesc transferurile de fonduri
stingerii obligațiilor asumate prin credite • Regulamentul UE nr. 924/2009 referitor la comisioanele
NPL (%) • Darea în plată a creditelor Prima Casă privind plăţile transfrontaliere
• OG nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie • HG 1259/2010 - egalare comisioane plăți lei cu valută
2016 Impact proiecte: și penalizatoare pentru obligații bănești • Interchange fee
8.9 mld EUR • Proiectul de lege pentru completarea OUG nr. • Ordin ANPC informări comisioane ATM
2014 Impact proiecte: 50/2010 privind contractele de credit pentru • Cash back
38 38
5.2 mld EUR
consumatori • Introducerea sistemelor moderne de plată
• Propunerea legislativă din Senat privind amânarea • Obligațiuni ipotecare
executării silite a persoanelor fizice care au accesat • Poprirea electronică
credite în franci elveţieni • Directiva 2014/92/UE
30
• Legea 193/2000 privind clauzele abuzive • FATCA
34.00
• ANABI • DAC2
24 • Statut ANPC • Directiva AML
21.87 • OUG 99/2006 • Directiva 2014/17/EU
26.40 • Legea 333/2003 • Directiva 48 - OUG 50/2010
• Propunere legislativă privind unele măsuri de • PSD2
efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de • CSALB
persoanele fizice din contracte privind raporturi de • MIFID II
11 muncă, în baza unor titluri executorii • Distribuţia de asigurări
• Proiect de modificare CF - limitare deductibilitate • Cerințe de pregătire personal bancar conform Directivelor
creanțe cesionate europene
5.71 • Impozitarea veniturilor rezultate din cesiunea • GDPR
creanțelor bancare • Directiva NIS
• Proiectul de lege privindautorizarea operatorilor și • IFRS 9
efectuarea înscrierilor în AEGRM • IFRS 16
2013 2014 2015 2016 2017 2018 • Regulamentul 17/2012 privind condițiile de creditare

Intermedierea financiara (%) Nr. Legi si Regulamente NPL (%)

28
2. PREȚUL LEGISLATIV
Promisiuni
false

Așteptări
Cvazi-excluziune nerealiste
Se extrage renta
financiară, Se poate rupe prin
de către politicieni
autoimpusă creșterea educației
și culturii financiare
CERCUL VICIOS AL Nemulțumire față Se poate transforma
Scade
POPULISMULUI de ce există în cercul virtuos al
educației financiare
încrederea
în sistem

Situații conflictuale: Se extrage renta de

Dezamăgire procese, reclamații, către intermediari
față de rezultat medieri etc.

Sistemul juridic
29
 “O tara care isi detesta creditorii este condamnata la subdezvoltare”

Ce e de facut? De la extractiv la incluziv

Extractiv - din 2013 pana azi:

• 50 de legi indreptate impotriva bancilor cu efectul inghetarii creditarii si reducerii intermedierii financiare de la
40% la 25%. O reducere potențială a creditării gospodăriilor și a întreprinderilor cu 5% în urma unei
capacități mai mici a instituțiilor de credit de a finanța sectorul privat este estimată să conducă la scăderea
PIB cu 2,64% (studiu KPMG).
• Rastignirea imaginii creditorilor prin legi ale “lacomiei”, discursursuri in parlamentul Romaniei impotriva
“banksterilor”, vaccinarea “bancherilor alaturi de frizeri” etc.;

Incluziv - de maine:
• Corectarea si modernizarea legislativa pentru eliminarea barierelor puse in calea intermedierii financiare;
• Crearea unei relatii de respect reciproc si colaborare reala in vederea gasirii cailor de dezvoltare a pilonilor
strategici ai ARB - educatie financiara, agenda digitala, cresterea creditarii IMM si a absorbtiei fondurilor
europene;

30
 Pretul legislatiei adverse creditarii din ultimii 10 ani este platit si consta in faptul ca
populismul a refuzat deja Romaniei un PIB cu peste 30% mai mare;

De la Politic la Economic

Politic:
criteriul “Selectoratului”:
• Pozitia electoratului (stanga/centru/dreapta);
• Marimea electoratului (mic/mediu/mare);
• Prezenta electoratului (tacut/vocal, disciplinat/agresiv, stabil/schimbator);

criteriul apartenentei la “Coalitiei castigatoare”

Economic:
• Prioritizarea relatiei statului roman cu bancile dupa criteriul economic;
• Evaluarea parteneriatului cu industria bancara dupa valoarea strategic-economica si calitatea de
infrastructura critica a industriei si mai putin dupa criteriul politic.

31
3. PREȚUL EDUCAȚIEI FINANCIARE
Criza economică
a înrăutăţit situaţia A existat un orizont larg de aşteptări
financiară a de sprijn al populaţiei/debitorilor
Cunoaștere și
populaţiei/debitorilor
cultură financiară
Acces
Identifică
prin
oportunități
resurse
În absenţa unui Lacunele de educație financiară de timp
răspuns rapid şi ale multor decidenţi şi factori de si bani la CERCUL
adecvat al mediului influenţă politică au dus la atragerea învățare VIRTUOS AL
privat au apărut unui larg suport pentru iniţiative cu
iniţiative de
continuă EDUCAȚIEI
impact social pozitiv.
reglementare FINANCIARE Crează
acțiune
Crește
bunăstarea
personală

Iniţiativele au atras un S-a produs o capitalizare politică Realizează

beneficiile
sprijin larg politic şi personală prin asumarea diferitor
instituţional iniţiative cu caracter populist.

32
Vă mulțumesc!