FINANłE PUBLICE I

CUPRINS

INTRODUCERE ..................................................................................................................4

Unitatea de învăŃare 1 Abordarea teoretico-conceptuală a finanŃelor publice .................7

1.1. Introducere.......................................................................................................................7
1.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare .................................................................8
1.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare ................................................................................................................ 9
1.4. Îndrumar pentru autoverificare........................................................................................10

Unitatea de învăŃare 2 Gestionarea cheltuielilor publice ..................................................12

2.1. Introducere.....................................................................................................................12
2.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare ...............................................................12
2.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare .........................................................................................13
2.4. Îndrumar pentru autoverificare........................................................................................14

Unitatea de învăŃare 3 Gestionarea resurselor financiare publice ..................................16

3.1. Introducere.....................................................................................................................16
3.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare ...............................................................16
3.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare .........................................................................................18
3.4. Îndrumar pentru autoverificare........................................................................................19

Unitatea de învăŃare 4 Politica financiară şi arhitectura instituŃională în România ......21

4.1. Introducere.....................................................................................................................21
4.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare ...............................................................21
4.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare........................................................................................23
4.4. Îndrumar pentru autoverificare........................................................................................24

Unitatea de învăŃare 5 ImplicaŃii ale fondurilor structurale şi de coeziune pentru

România..............................................................................................................................26
5.1. Introducere.....................................................................................................................26
5.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare ...............................................................27
5.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare........................................................................................28
5.4. Îndrumar pentru autoverificare........................................................................................29

2
Unitatea de învăŃare 6 Datoria externă şi arhitectura instituŃională în domeniul
finanŃelor internaŃionale.....................................................................................................31
6.1. Introducere.....................................................................................................................31
6.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare ...............................................................31
6.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare .........................................................................................33
6.4. Îndrumar pentru autoverificare.......................................................................................34

Unitatea de învăŃare 7 Parteneriatul public-privat...........................................................36

7.1. Introducere.....................................................................................................................36
7.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare ...............................................................36
7.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare .........................................................................................37
7.4. Îndrumar pentru autoverificare ..............................................................................................................39

Unitatea de învăŃare 8 Dubla impunere............................................................................40

8.1. Introducere.....................................................................................................................40
8.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare ...............................................................41
8.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare .........................................................................................42
8.4. Îndrumar pentru autoverificare........................................................................................42

Unitatea de învăŃare 9 Trezoreria statului .......................................................................45

9.1. Introducere.....................................................................................................................45
9.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare ...............................................................45
9.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare .........................................................................................46
9.4. Îndrumar pentru autoverificare........................................................................................47

Unitatea de învăŃare 10 Crizele economico-financiare – modalităŃi de corectare prin

politici ale statului ..............................................................................................................48
10.1. Introducere ...................................................................................................................48
10.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare .............................................................48
10.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare .......................................................................................49
10.4. Îndrumar pentru autoverificare......................................................................................50

BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................52

MODEL BILET DE EXAMEN..........................................................................................53

3
 INTRODUCERE

Disciplina FinanŃe publice I este înscrisă în planul de învăŃământ în cadrul

disciplinelor cu caracter teoretico-aplicativ ca urmare a faptului că finanŃele publice, ca
abordare macro de elaborare a politicii şi de gestionare a banilor publici, reprezintă domeniul
cu cea mai mare sensibilitate, dar şi cel mai important pentru realizarea tuturor obiectivelor
politice şi de guvernare indiferent de natura economică sau noneconomică.
Cursul îşi propune să evidenŃieze rolul finanŃelor publice în procesul redistribuirii
produsului intern brut, pornind de la transferul de putere de cumpărare de la persoanele fizice
şi juridice la fondurile băneşti şi alocarea acestora către beneficiari.
Prin parcurgerea acestui curs studenŃii vor putea să analizeze şi să interpreteze
informaŃiile privind procesul bugetar, datoria externă, dubla impunere, rolul trezoreriei
statului sau probleme actuale precum implicaŃii ale fondurilor structurale şi de coeziune
pentru România sau tendinŃele crizelor economico-financiare în contextul internaŃional.

Obiectivele cursului

Cursul îşi propune să prezinte studenŃilor importanŃa corelaŃiei dintre abordarea teoretică
în domeniul finanŃelor publice şi cea practică la nivel macroeconomic. De asemenea, cursul
transmite studenŃilor cunoştinŃe despre relaŃiile, instituŃiile, reglementările şi mecanismele
financiare ale Ńărilor cu economie de piaŃă şi urmăreşte înŃelegerea corectă a fenomenelor,
proceselor şi tendinŃelor ce se manifestă în domeniul finanŃelor publice pe plan naŃional şi
internaŃional.

CompetenŃe conferite

După parcurgerea acestui curs, studentul va dobândi următoarele competenŃe generale şi

specifice:
1. Cunoaştere şi înŃelegere

identificarea de termeni, relaŃii, procese, perceperea unor relaŃii şi conexiuni în cadrul
disciplinelor economice;

utilizarea corectă a termenilor de specialitate din domeniul economic;

definirea / nominalizarea de concepte din domeniul finanŃelor publice.
2. Explicare şi interpretare

generalizarea, particularizarea, integrarea cunoştinŃelor din domeniul finanŃelor
publice;

capacitatea de analiză şi sinteză;.
4
3. Instrumental-aplicative

descrierea unor fenomene ce apar în domeniul finanŃelor publice;

capacitatea de a transpune în practică cunoştinŃele dobândite în cadrul cursului;

abilităŃi de cercetare, creativitate în domeniul finanŃelor publice.
4. Atitudinale

reacŃia pozitivă la sugestii, cerinŃe, sarcini didactice;

implicarea în activităŃi ştiinŃifice în legătură cu disciplina finanŃe publice;

capacitatea de a avea un comportament etic în viaŃa economică;

abilitatea de a colabora cu specialiştii din alte domenii.

Resurse şi mijloace de lucru

Cursul dispune de manual scris, supus studiului individual al studenŃilor. În timpul

convocărilor, în prezentarea cursului sunt folosite echipamente audio-vizuale, metode
interactive şi participative de antrenare a studenŃilor pentru conceptualizarea şi vizualizarea
practică a noŃiunilor predate. ActivităŃi tutoriale se pot desfăşura după următorul plan tematic,
conform programului fiecărei grupe:
1. Gestionarea cheltuielilor şi a resurselor financiare publice (1 ora)
2. Fondurile structurale şi de coeziune în România(1 ora)
3. Datoria externă (1 ora)
4. Dubla impunere (1 ora)

Structura cursului

Cursul este compus din 10 unităŃi de învăŃare:

Unitatea de învăŃare 1. Abordarea teoretico-conceptuală a finanŃelor publice (4

Unitatea de învăŃare 2.
Unitatea de învăŃare 3.
Unitatea de învăŃare 4.
Unitatea de învăŃare 5.
Unitatea de învăŃare 6.
ore)
Gestionarea cheltuielilor publice (2 ore)
Gestionarea resurselor financiare publice (2 ore)
Politica financiară şi arhitectura instituŃională în România
(4 ore)
ImplicaŃii ale fondurilor structurale şi de coeziune pentru
România (4 ore)
Datoria externă şi arhitectura instituŃională în domeniul
finanŃelor internaŃionale (4 ore)

5
 Unitatea de învăŃare 7. Parteneriatul public-privat (2 ore)
Unitatea de învăŃare 8. Dubla impunere (2 ore)
Unitatea de învăŃare 9. Trezoreria statului (2 ore)
Unitatea de învăŃare 10. Crizele economico-financiare – modalităŃi de corectare
prin politici ale statului (2 ore)

Teme de control (TC)

Desfăşurarea temelor de control se va derula conform calendarului disciplinei şi acestea

vor avea următoarele subiecte:
1. Abordări conceptuale privind finanŃele publice; gestiunea cheltuielilor şi a resurselor
financiare publice; politica financiară şi arhitectura instituŃională în România. (2 ore)
2. Fondurile structurale şi de coeziune; datoria externă; parteneriatul public – privat;
dubla impunere; trezoreria statului, crizele economico-financiare (2 ore)

Metoda de evaluare:
Examenul final se susŃine sub formă scrisă, pe bază de grile, Ńinându-se cont de
participarea la activităŃile tutoriale şi rezultatul la temele de control ale studentului.

6
 Unitatea de învăŃare 1

Abordarea teoretico-conceptuală a finanŃelor publice

1.1 Introducere
1.2 Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare
1.3 ConŃinutul unităŃii de învăŃare
1.4 Îndrumător pentru autoverificare

1.1. Introducere

Prin transferul de putere de cumpărare de la persoanele

fizice şi juridice se constituie fondurile publice care sunt
redistribuite către diverşi beneficiari. Acest proces influenŃează
procesul reproducŃiei sociale, veniturile populaŃiei, nivelul de
trai. În aceste condiŃii, finanŃele publice, prin intermediul
veniturilor şi cheltuielilor publice, reprezintă instrumentele prin
care statul intervine în economie pentru a influenŃa procesele
economice, pentru a corecta evoluŃia ciclica sau pentru a
preveni sau limita efectele negative.

7
 1.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare

Obiectivele unităŃii de învăŃare:

– definirea termenilor de relaŃii financiare şi relaŃii
băneşti;
– cunoaşterea evoluŃiei istorice a finanŃelor publice;
– cunoaşterea concepŃiilor clasice şi moderne privind
finanŃele publice
– cunoașterea trăsăturilor relaŃiilor financiare;
– cunoașterea funcŃiilor finanŃelor publice.

CompetenŃele unităŃii de învăŃare:

– studenŃii vor putea să definească relaŃiile financiare;
– studenŃii vor putea să diferențieze relaŃiile financiare
de cele băneşti;
– studenŃii vor putea să descrie trăsăturile relaŃiilor
financiare;
– studenŃii vor putea să descrie funcŃiile finanŃelor
publice.

Timpul alocat unităŃii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Abordarea teoretico-

conceptuală a finanŃelor publice, timpul alocat este de 4 ore.

8
 1.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare

În prezent, în vorbirea curentă, noŃiunea de finanŃe se

identifică cu aceea de bani, venituri în bani, resurse băneşti,
creanŃe şi obligaŃii în bani.

DefiniŃia relaŃiilor financiare

RelaŃiile economice, exprimate valoric, care apar în
procesul repartiŃiei produsului intern brut în legătură cu
formarea şi repartizarea fondurilor băneşti necesare pentru
satisfacerea nevoilor colective a societăŃii constituie relaŃiile
financiare .
Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societăŃii este
necesară constituirea unor importante fonduri băneşti la
dispoziŃia autorităŃilor publice. La constituirea fondurilor
publice participă atât persoanele fizice, cât şi cele juridice.
FinanŃele publice îndeplinesc două funcŃii: funcŃia de
repartiŃie şi funcŃia de control.
FuncŃia de repartiŃie a finanŃelor publice cuprinde fazele
de constituire a fondurilor şi de distribuire ale acestora. Faza
de constituire constă în formarea fondurilor.
Distribuirea resurselor financiare înseamnă repartizarea
cheltuielilor publice pe anumite destinaŃii
FuncŃia de control a finanŃelor publice este determinată
de faptul că fondurile bugetare aparŃin întregii societăŃi, chiar
dacă sunt administrate şi gestionate de către instituŃiile
publice. Societatea trebuie să cunoască în permanenŃă
drepturile şi obligaŃiile referitoare la finanŃele publice. De
asemenea, faptele ce constituie fraude şi infracŃiuni trebuie
sancŃionate, iar prejudiciul trebuie recuperat.
În România, controlul economico – financiar se

9
realizează, de către:

Curtea de Conturi;

Ministerul FinanŃelor Publice, prin AgenŃia NaŃională de
Administrare Fiscală, Autoritatea NaŃională a Vămilor, Garda
Financiară;

Departamentul de Luptă Antifraudă şi Corpul de Control
al Guvernului;

Corpurile de control şi direcŃiile de audit ale ministerelor,
prefecturilor şi altor autorităŃi ale statului.
Politica financiară acŃionează într-un cadru organizat,
pentru elaborarea şi aplicarea ei fiind nevoie de o arhitectură
instituŃională, de o legislaŃie principală şi complementară, de
instrumente, tehnici şi metode de aplicare, de specialişti în
domeniu. În elaborarea şi aplicarea ei, politica financiară este
realizată prin mecanismul financiar.
Mecanismul financiar cuprinde:

Sistemul financiar;

Instrumentele financiare utilizate de stat;

Instrumentele administrative de coordonare a
domeniului finanŃelor publice;

Cadrul instituŃional

Cadrul juridic

1.4. Îndrumar pentru autoverificare

Concepte şi termeni de reŃinut:

• relaŃii financiare;
• relaŃii băneşti;
• funcŃia de repartiŃie a finanŃelor;
• funcŃia de control a finanŃelor;
• politica financiara;
• mecanismul economic-financiar;
10
 • sistemul financiar.

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. DefiniŃi relaŃiile financiare.
2. Care sunt funcŃiile finanŃelor publice?
3. PrezentaŃi funcŃia de repartiŃie a finanŃelor publice.
4. PrezentaŃi faza de constituire a finanŃelor publice.
5. PrezentaŃi faza de distribuire a finanŃelor publice
6. PrezentaŃi funcŃia de control a finanŃelor publice.
7. Cine participă la constituirea fondurilor publice?
8. De ce este necesară funcŃia de control a finanŃelor publice?
9. PrezentaŃi trăsăturile relaŃiilor financiare.
10. Care sunt instituŃiile prin care se realizează controlul economico-financiar?
11. DefiniŃi politica financiară.
12. PrezentaŃi caracteristicile mecanismului economic-financiar
13. PrezentaŃi componentele mecanismului financiar
14. Care sunt componentele sistemului financiar public?
15. PrezentaŃi bugetul de stat.
16. Cine elaborează bugetul de stat?
17. Cine aprobă bugetul de stat?
18. PrezentaŃi bugetele locale.
19. Cine aprobă bugetele locale?
20. PrezentaŃi bugetul asigurărilor sociale de stat
21. PrezentaŃi bugetul fondurilor speciale
22. Care este rolul instrumentelor financiare utilizate de stat?
23. Ce cuprinde cadrul instituŃional?
24. Ce cuprinde cadrul juridic?
25. Care sunt domeniile de acŃiune ale politicii financiare?
26. Ce stabileşte politica financiară în domeniul resurselor financiare?
27. Ce stabileşte politica financiară în domeniul cheltuielilor publice?

11
 Unitatea de învăŃare 2

Gestionarea cheltuielilor publice

2.1 Introducere
2.2 Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare
2.3 ConŃinutul unităŃii de învăŃare
2.4 Îndrumător pentru autoverificare

2.1. Introducere

Politica în domeniul cheltuielilor publice stabileşte suma

estimativă a acestora, modalitatea de finanŃare, structura lor,
destinaŃia acestora pe obiectivele de finanŃat. Dimensionarea
cheltuielilor publice are în vedere stabilirea unei valori a
acestora în funcŃie de nivelul lor din anii anteriori, priorităŃile
din anul curent, cheltuielile necesare finanŃării unui domeniu
care are nevoie de fonduri considerabile.

2.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare

Obiectivele unităŃii de învăŃare:

– definirea termenilor de cheltuieli publice şi cheltuieli
bugetare;
– cunoaşterea factorilor care determină nivelul
cheltuielilor publice;
12
 – definirea conceptului de eşec al pieŃei;
– definirea conceptului de externalitate;
– cunoaşterea modalităŃilor de soluŃionare a
externalităŃilor negative.

CompetenŃele unităŃii de învăŃare:

– studenŃii vor putea să definească termeni precum
cheltuieli publice, cheltuieli bugetare, eficienŃa
cheltuielilor publice, eficacitatea cheltuielilor
bugetare, eşecul pieŃei, externalităŃi;
– studenŃii vor putea să diferențieze cheltuielile publice
de cele bugetare;
– studenŃii vor putea să identifice factorii care determină
nivelul cheltuielilor publice;
– studenții vor cunoaște și identifica în practică
modalităŃile de soluŃionare a externalităŃilor negative.

Timpul alocat unităŃii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Gestionarea cheltuielilor

publice, timpul alocat este de 2 ore.

2.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare

Cheltuielile publice reprezintă ansamblul cheltuielilor

anuale ale Ńării, ce se finanŃează pe baza resurselor bugetului
public. Ele cuprind: cheltuieli bugetare, cheltuieli acoperite
exclusiv din resurse financiare publice constituite în afara
bugetului, prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli ale

13
instituŃiilor publice autonome sau alte instituŃii publice
autofinanŃate; cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei
statului, cheltuieli finanŃate din credite externe; cheltuieli
finanŃate din fonduri externe nerambursabile.
Nivelul cheltuielilor publice este influenŃat de o serie de
factori, precum: demografici, economici, sociali, militari,
istorici şi politici.
Eşecul pieŃei desemnează situaŃiile când funcŃionarea
liberă a pieŃelor conduce la o alocare ineficientă a resurselor,
generând intervenŃia corectoare a statului. O formă de eşec a
pieŃei o reprezintă externalităŃile. Acestea pot fi soluŃionate
prin următoarele modalităŃi: taxa Pigou, principiul poluator-
plătitor, soluŃia Coase, subsidiaritatea.

2.4. Îndrumar pentru autoverificare

Concepte şi termeni de reŃinut

• cheltuieli publice;
• cheltuieli bugetare;
• clasificaŃia cheltuielilor publice;
• factori de influenŃă a cheltuielilor publice;
• eficienŃa cheltuielilor publice;
• eficacitatea cheltuielilor publice;
• externalităŃile.

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. DefiniŃi cheltuielile publice.

2. DefiniŃi cheltuielile bugetare.
3. Ce cuprind cheltuielile publice?
4. Care este diferenŃa între cheltuielile publice şi cheltuielile bugetare?
14
5. Care sunt criteriile de clasificare a cheltuielilor publice?
6. PrezentaŃi clasificarea administrativă a cheltuielilor publice.
7. PrezentaŃi clasificarea economică a cheltuielilor publice.
8. PrezentaŃi clasificarea funcŃională a cheltuielilor publice.
9. PrezentaŃi clasificarea financiară a cheltuielilor publice.
10. Ce sunt cheltuielile definitive?
11. Ce sunt cheltuielile temporare?
12. Ce sunt cheltuielile virtuale?
13. Care sunt factorii care influenŃează cheltuielile publice?
14. PrecizaŃi cum influenŃează factorii demografici nivelul cheltuielilor publice.
15. PrecizaŃi cum influenŃează factorii economici nivelul cheltuielilor publice.
16. PrecizaŃi cum influenŃează factorii sociali nivelul cheltuielilor publice.
17. PrecizaŃi cum influenŃează factorii militari nivelul cheltuielilor publice.
18. PrecizaŃi cum influenŃează factorii istorici şi politici nivelul cheltuielilor publice.
19. Cum se determină eficienŃa cheltuielilor publice?
20. Ce reprezintă eficacitatea cheltuielilor publice?
21. DefiniŃi eşecul pieŃei.
22. DefiniŃi externalităŃile.
23. PrezentaŃi efectele externalităŃilor.
24. PrezentaŃi clasificarea externalităŃilor.
25. Care sunt modalităŃile de internalizare a externalităŃilor negative?
26. În ce constă taxa Pigou?
27. Ce presupune principiul poluator-plătitor.
28. În ce constă soluŃia Coase?
29. Ce presupune subsidiaritatea?

15
 Unitatea de învăŃare 3

Gestionarea resurselor financiare publice

3.1 Introducere
3.2 Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare
3.3 ConŃinutul unităŃii de învăŃare
3.4 Îndrumător pentru autoverificare

3.1. Introducere

Asigurarea resurselor limitate în raport cu nevoile limitate

reprezintă o problemă primordială pentru orice Ńară. Pentru
realizarea obiectivelor economice şi sociale ale statului,
resursele financiare au un rol important. Ele provin în cea mai
mare parte din produsul intern brut al Ńării, creat în anul
considerat, şi într-o măsură mai mică din transferurile de
venituri din străinătate.

3.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare

Obiectivele unităŃii de învăŃare:

– definirea termenului de resurse financiare;
– cunoașterea factorilor care determină creşterea
resurselor financiare;
16
 – cunoașterea rolului impozitelor;
– cunoaşterea elementelor impozitului;
– cunoaşterea veniturilor fiscale, a contribuŃiilor şi a
veniturilor nefiscale din cadrul bugetului de stat.

CompetenŃele unităŃii de învăŃare:

– studenŃii vor putea să definească termeni precum
resurse financiare, impozit, taxă, contribuŃie,
impunere fiscală, tehnica impunerii, perceperea
impozitelor, obligaŃia fiscală, creanŃa fiscală, titlu de
creanŃă fiscală, stingerea obligaŃiei fiscale, venituri
fiscale, contribuŃii, venituri nefiscale;
– studenŃii vor putea să diferențieze veniturile fiscale de
venituri nefiscale;
– studenŃii vor putea să descrie rolul impozitelor;
– studenŃii vor putea să identifice factorii care determină
creşterea resurselor financiare;
– studenŃii vor putea să determine gradul de încasare a
impozitelor;
– studenții vor cunoaște și identifica elementele
impozitului;
– studenŃii vor cunoaşte şi vor identifica veniturile
fiscale şi veniturile nefiscale.

Timpul alocat unităŃii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Gestionarea resurselor

financiare publice, timpul alocat este de 2 ore.

17
 3.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare

Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor

băneşti necesare realizării obiectivelor economice şi sociale,
într-un interval de timp determinat. Creşterea resurselor
financiare este influenŃată de o serie de factori, precum:
economici, sociali, demografici, politici şi militari.
Principala categorie de resurse financiare o reprezintă
impozitele. Impozitele pot fi definite ca fiind o formă de
prelevare a unei părŃi din veniturile şi/sau averea persoanelor
fizice sau juridice, la dispoziŃia statului, în vederea constituirii
resurselor necesare acoperirii cheltuielilor publice. Prelevarea
se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi fără
contraprestaŃie din partea statului.
Elementele impozitului sunt: subiectul impozitului,
obiectul impozitului, sursa impozitului, unitatea de impunere,
cota de impunere, termenul de plată.
În bugetul de stat, resursele financiare sunt clasificate
astfel: venituri curente (venituri fiscale, contribuŃii de
asigurări, venituri nefiscale), venituri din capital, operaŃiuni
financiare.

18
 3.4. Îndrumar pentru autoverificare

Concepte şi termeni de reŃinut

• resurse financiare;
• factori de influenŃă a resurselor financiare;
• clasificarea resurselor financiare;
• rolul impozitului;
• elementele impozitului;
• impunerea fiscală;
• gradul de încasare a impozitelor;
• obligaŃia fiscală;
• creanŃa fiscală;
• venituri fiscale;
• venituri nefiscale.

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. DefiniŃi resursele financiare publice

2. Care sunt factorii care influenŃează volumul resurselor financiare publice?
3. PrezentaŃi cum influenŃează factorii economici volumul resurselor financiare publice.
4. PrezentaŃi cum influenŃează factorii sociali volumul resurselor financiare publice.
5. PrezentaŃi cum influenŃează factorii demografici volumul resurselor financiare publice.
6. PrezentaŃi cum influenŃează factorii politici şi militari volumul resurselor financiare
publice.
7. PrezentaŃi criteriile de clasificare a resurselor financiare publice.
8. DefiniŃi impozitul
9. Care este rolul impozitului?
10. În ce constă rolul financiar al impozitului?
11. În ce constă rolul economic al impozitului?
12. În ce constă rolul social al impozitului?
13. PrezentaŃi elementele impozitului.
14. Cum se determină gradul de încasare a impozitelor?
19
15. DefiniŃi impunerea fiscală.
16. DefiniŃi tehnica impunerii
17. DefiniŃi obligaŃia fiscală.
18. DefiniŃi creanŃa fiscală.
19. DefiniŃi titlul de creanŃă fiscală.
20. DefiniŃi stingerea obligaŃiei fiscale
21. Cum sunt clasificate resursele financiare în bugetul de stat?
22. Ce cuprind veniturile fiscale?
23. Ce cuprind contribuŃiile de asigurări?
24. Ce cuprind veniturile nefiscale?

20
 Unitatea de învăŃare 4

Politica financiară şi arhitectura instituŃională în România

4.1 Introducere
4.2 Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare
4.3 ConŃinutul unităŃii de învăŃare
4.4 Îndrumător pentru autoverificare

4.1. Introducere

Fiecare Ńară are propria arhitectură instituŃională în

domeniul finanŃelor publice. InstituŃiile sunt create la nivel
guvernamental şi sunt structurate în departamente. Ele au ca
principal rol soluŃionarea problemelor financiare.
Procesul bugetar implică pe de o parte, exitenŃa resurselor
financiare, iar pe de alta, alocarea acestora către beneficiari.
Pentru realizarea acestuia este necesară elaborarea unei politici
financiare şi existenŃa unui cadru juridic care să reglementeze
nivelul resurselor financiare, dar şi destinaŃia acestora.

4.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare

Obiectivele unităŃii de învăŃare:

- cunoaşterea atribuŃiilor Ministerului FinanŃelor
Publice;
- cunoaşterea atribuŃiilor AgenŃiei NaŃionale de
21
 Administrare Fiscală;
- cunoaşterea atribuŃiilor Gărzii Financiare;
- cunoaşterea atribuŃiilor CurŃii de Conturi;
- definirea termenilor privind procesul bugetar;
- cunoaşterea principiilor bugetare;
- definirea procedurii bugetare;
- cunoaşterea procedurii bugetare.

CompetenŃele unităŃii de învăŃare:

– studenŃii vor putea să descrie rolul şi atribuŃiile
Ministerului FinanŃelor Publice;
– studenŃii vor putea să descrie rolul şi atribuŃiile
AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală;
– studenŃii vor putea să descrie rolul şi atribuŃiile Gărzii
Financiare;
– studenŃii vor putea să descrie rolul şi atribuŃiile CurŃii
de Conturi;
– studenŃii vor putea să definească termeni precum anul
bugetar, angajamentul bugetar, articolul bugetar,
autorizarea bugetară, bugetul, bugetul general
consolidat, creditele destinate unor acŃiuni
multianuale, creditul de angajament, creditul bugetar,
deficitul bugetar, excedentul bugetar, execuŃia
bugetară, execuŃia de casă a bugetului, exerciŃiul
bugetar, legea bugetară anuală, legea de rectificare;
– studenŃii vor putea să identifice principiile bugetare;
– studenŃii vor cunoaşte şi identifica în practică etapele
procedurii bugetare.

Timpul alocat unităŃii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Politica financiară şi

arhitectura instituŃională în România, timpul alocat este de 4
ore.

22
 4.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare

Arhitectura instituŃională în domeniul finanŃelor publice

în România cuprinde: Ministerul FinanŃelor Publice, AgenŃia
NaŃională de Administrare Fiscală, Garda Financiară, Curtea
de Conturi, Autoritatea NaŃională a Vămilor.
În reglementarea procesului bugetar trebuie cunoscuŃi
termenii de bază:
- Anul bugetar;
- Angajamentul bugetar;
- Autorizarea bugetară;
- Bugetul;
- Bugetul general consolidat;
- Creditele destinate unor acŃiuni multianuale;
- Creditul de angajament;
- Creditul bugetar;
- Deficitul bugetar;
- Excedentul bugetar;
- ExecuŃia bugetară;
- ExecuŃia de casă a bugetului;
- ExerciŃiul bugetar;
- Legea bugetară anuală;
- Legea de rectificare;
- OrdonanŃarea cheltuielilor;
- Procesul bugetar.
Principiile care stau la baza procesului bugetar sunt:
- anualităŃii,
- universalităŃii,
- unităŃii,
- specializării bugetare,
- publicităŃii.

23
 Procesul bugetar reprezintă etapele consecutive de
elaborare, aprobare, executare, control şi raportare ale
bugetului, care se încheie cu aprobarea contului general de
execuŃie a acestuia.

4.4. Îndrumar pentru autoverificare

Concepte şi termeni de reŃinut

• Ministerul FinanŃelor Publice;

• AgenŃia NaŃională de Administrare Fiscală;
• Garda Financiară;
• Curtea de Conturi;
• an bugetar;
• angajament bugetar;
• buget;
• credit de angajament;
• exerciŃiul bugetar;
• credit bugetar;
• autorizare bugetară;
• principii bugetare;
• structura bugetului;
• etape ale procedurii bugetare.

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. Care sunt atribuŃiile Ministerului FinanŃelor Publice?

2. Care sunt atribuŃiile AgenŃiei NaŃionale de Administrare Fiscală?
3. Care sunt atribuŃiile Gărzii Financiare?
4. Care sunt atribuŃiile CurŃii de Control?

24
5. Care sunt atribuŃiile AutorităŃii NaŃionale a Vămilor?
6. DefiniŃi noŃiunea de an bugetar.
7. DefiniŃi noŃiunea de angajament bugetar.
8. DefiniŃi articolul bugetar.
9. DefiniŃi autorizarea bugetară.
10. DefiniŃi bugetul.
11. DefiniŃi bugetul general consolidat.
12. DefiniŃi creditele destinate unor acŃiuni multianuale.
13. DefiniŃi creditul de angajament.
14. DefiniŃi creditul bugetar.
15. DefiniŃi deficitul bugetar.
16. DefiniŃi excedentul bugetar.
17. DefiniŃi execuŃia bugetară.
18. DefiniŃi exerciŃiul bugetar.
19. DefiniŃi execuŃia de casă a bugetului.
20. DefiniŃi legea bugetară anuală.
21. DefiniŃi legea de rectificare.
22. DefiniŃi procesul bugetar.
23. Care sunt principiile care stau la baza procesului bugetar?
24. Care este structura bugetului?
25. DefiniŃi creditul de angajament.
26. PrezentaŃi etapele procedurii bugetare.

25
 Unitatea de învăŃare 5

ImplicaŃii ale fondurilor structurale şi de coeziune pentru România

5.1 Introducere
5.2 Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare
5.3 ConŃinutul unităŃii de învăŃare
5.4 Îndrumător pentru autoverificare

5.1. Introducere

În prezent, în România prioritatea o constituie absorbŃia

fondurilor europene care au ca scop reducerea decalajelor
dintre regiunile de dezvoltare şi atenuarea diferenŃelor de ordin
economic şi social. Prin fondurile europene sunt finanŃate
proiecte care contribuie la dezvoltarea zonelor mai puŃin
avansate, prin investiŃii pentru coeziune economică şi socială,
în domenii cheie precum dezvoltarea resurselor umane,
dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale, serviciu sociale şi
turistice. Se realizează astfel crearea de locuri de muncă,
creşterea nivelului competitivităŃii, îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii
pentru locuitorii regiunilor vizate, precum şi modernizarea
zonelor rurale şi regenerarea celor urbane.

26
 5.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare

Obiectivele unităŃii de învăŃare:

– definirea termenilor de capacitate de absorbŃie și
capacitate financiară de absorbŃie;
– definirea conceptului de instrumente structurale;
– cunoașterea caracteristicilor instrumentelor structurale;
– cunoașterea arhitecturii instituŃionale în domeniul
gestionării instrumentelor structurale.

CompetenŃele unităŃii de învăŃare:

– studenŃii vor putea să definească termeni precum
capacitate de absorbŃie, capacitate financiară de
absorbŃie, instrumente structurale, fonduri structurale,
fondul de coeziune, programe operaŃionale, beneficiar
final;
– studenŃii vor putea să descrie particularitățile
instrumentelor structurale;
– studenții vor cunoaște și identifica în practică
domeniile de finanŃare ale fondurilor structurale şi de
coeziune;
– studenŃii vor putea să descrie rolul şi atribuŃiile
AutorităŃii de Management, AutorităŃii de Certificare,
AutorităŃii de Audit, Comitetului de Monitorizare.

Timpul alocat unităŃii de învățare:

Pentru unitatea de învățare ImplicaŃii ale fondurilor

structurale şi de coeziune pentru România, timpul alocat este
de 4 ore.

27
 5.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare
Capacitatea de absorbŃie reprezintă gradul în care o
Ńară este capabilă să cheltuiască în totalitate, în condiŃii de
eficienŃă, resursele financiare alocate.
Instrumentele structurale sunt instrumente financiare
alcătuite din fondurile structurale şi fondurile de coeziune.
Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin
care Uniunea Europeană acŃionează pentru eliminarea
disparităŃilor economice şi sociale între regiuni, în scopul
realizării coeziunii economice şi sociale. Fondurile structurale
cuprind fondul european pentru dezvoltare regională şi fondul
social european.
Fondul de coeziune este instrumentul financiar care
sprijină investiŃii în domeniul infrastructurii de transport şi
mediu.
Fondurile structurale sunt nerambursabile (asemenea
fondurilor SAPARD sau PHARE) şi acoperă doar o parte din
finanŃare, restul fiind contribuŃie proprie.
Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) este documentul
de planificare strategică şi programare financiară care are ca
scop să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi
socială a Ńării, pentru atingerea obiectivului UE, respectiv
realizarea coeziunii economice şi sociale.
Implementarea programelor structurale în România se
realizează prin: Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane, Programul OperaŃional Sectorial Creşterea
CompetitivităŃii Economice, Programul OperaŃional Sectorial
de Transport, Programul OperaŃional Sectorial de Mediu,
Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea CapacităŃii
Administrative, Programul OperaŃional Regional, Programul
OperaŃional Sectorial AsistenŃă Tehnică.

28
 5.4. Îndrumar pentru autoverificare

Concepte şi termeni de reŃinut

• capacitate de absorbŃie;
• capacitate financiară de absorbŃie;
• programe operaŃionale;
• programe sectoriale;
• fonduri structurale;
• fonduri de coeziune;
• Plan NaŃional de Dezvoltare;
• Autoritatea de Management;
• Autoritatea de plată;
• beneficiarul final;
• Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă.

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. DefiniŃi capacitatea financiară de absorbŃie a fondurilor europene.

2. DefiniŃi capacitatea de absorbŃie a fondurilor europene
3. Ce sunt fondurile structurale?
4. Care este rolul fondurilor structurale?
5. Ce sunt instrumentele structurale?
6. Ce este fondul de coeziune?
7. PrezentaŃi domeniile care sunt finanŃate din Fondul Social European.
8. PrezentaŃi domeniile care sunt finanŃate din Fondul European pentru Dezvoltare
Regională.
9. PrezentaŃi diferenŃele dintre Planul NaŃional de Dezvoltare şi Cadrul Strategic NaŃional
de ReferinŃă.
10. DefiniŃi programele operaŃionale sectoriale.
11. Care sunt documentele care stau la baza dezvoltării României în perioada 2007-2013?
12. Ce reprezintă Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă?
29
13. Care sunt priorităŃile naŃionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013?
14. Cine aprobă Planul NaŃional de Dezvoltare?
15. Cine aprobă Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă?
16. Care este rolul AutorităŃii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar?
17. Care este rolul AutorităŃii de Management?
18. Care este rolul AutorităŃii de Certificare?
19. Care este rolul AutorităŃii de Plată?
20. Care este rolul AutorităŃii de Audit?
21. Care este rolul Comitetului de Monitorizare?

30
 Unitatea de învăŃare 6

Datoria externă şi arhitectura instituŃională în domeniul finanŃelor internaŃionale

6.1 Introducere
6.2 Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare
6.3 ConŃinutul unităŃii de învăŃare
6.4 Îndrumător pentru autoverificare

6.1. Introducere

Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societăŃii, statul

trebuie să se bazeze pe resursele financiare proprii. Având în
vedere gradul limitat al acestora, în prezent, un subiect
important îl constituie identificarea de noi instrumente de
finanŃare. AdministraŃiile publice centrale şi locale pot recurge
la contractarea de împrumuturi pentru finanŃarea deficitului
bugetar, refinanŃarea datoriei publice guvernamentale,
susŃinerea balanŃei de plăŃi şi a rezervei valutare, etc.

6.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare

Obiectivele unităŃii de învăŃare:

– cunoaşterea caracteristicilor Băncii Mondiale, FMI,
BERD, BEI, BDCE;
– definirea conceptelor de datorie publică
31
guvernamentală şi datorie publică locală;
– definirea termenilor de serviciul datoriei publice şi
plafon de îndatorare;
– cunoașterea modalităŃilor de contractare şi de
rambursare a datoriei publice.

CompetenŃele unităŃii de învăŃare:

– studenŃii vor putea să descrie particularităŃile
instituŃiilor financiare internaŃională în acordarea
împrumuturilor externe;
– studenŃii vor putea să definească termeni precum
datorie publică guvernamentală, serviciul datoriei
publice, plafon de îndatorare, garanŃie de stat,
împrumut de stat
– studenŃii vor putea să diferențieze datoria publică
guvernamentală de cea locală;
– studenții vor cunoaște și identifica modalităŃile de
contractare şi rambursare a datoriei publice
guvernamentale;
– studenŃii vor cunoaşte şi vor identifica instrumentele
datoriei publice guvernamentale.

Timpul alocat unităŃii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Datoria externă şi arhitectura

instituŃionala în România, timpul alocat este de 4 ore.

32
 6.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare

InstituŃiile financiare cu rol în acordarea împrumuturilor

externe sunt: Banca Mondială (Banca InternaŃională pentru
ReconstrucŃie şi Dezvoltare, AsociaŃia InternaŃională de
Dezvoltare, CorporaŃia Financiară InternaŃională, AgenŃia de
Garantare Multilaterală a InvestiŃiilor, Centrul InternaŃional
de Reglementare a Conflictelor din Domeniul InvestiŃiilor),
Fondul Monetar InternaŃional, Banca Europeană pentru
ReconstrucŃie şi Dezvoltare, Banca Europeană de InvestiŃii,
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Datoria publică guvernamentală reprezintă totalitatea
obligaŃiilor financiare interne şi externe ale statului, la un
moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct
sau garantate de Guvern, prin Ministerul FinanŃelor Publice, în
numele României, de pe pieŃele financiare.
Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligaŃiilor
financiare interne şi externe ale autorităŃilor administraŃiei
publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi
contractate direct sau garantate de acestea de pe pieŃele
financiare.
Guvernul este autorizat să contracteze împrumuturi de
stat interne şi externe numai prin Ministerul FinanŃelor
Publice.

33
 6.4. Îndrumar pentru autoverificare

Concepte şi termeni de reŃinut

• Banca Mondială;
• Fondul Monetar InternaŃional;
• Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare;
• Banca Europeană de InvestiŃii;
• Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei;
• datorie publică guvernamentală ;
• serviciul datoriei publice;
• plafon de îndatorare;
• garanŃie de stat;
• împrumut de stat;
• modalităŃi de contractare;
• rambursarea datoriei publice guvernamentale;
• instrumentele datoriei publice guvernamentale.

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. PrezentaŃi principale obiective ale Băncii Mondiale.

2. PrezentaŃi principalele obiective ale Fondului Monetar InternaŃional.
3. PrezentaŃi principalele obiective ale Băncii Europene pentru ReconstrucŃie şi
Dezvoltare.
4. PrezentaŃi principalele obiective ale Băncii Europene de InvestiŃii.
5. PrezentaŃi principalele obiective ale Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.
6. PrezentaŃi relaŃiile României cu Grupul Băncii Mondiale
7. DefiniŃi datoria publică guvernamentală.
8. DefiniŃie serviciul datoriei publice.
9. DefiniŃi plafonul de îndatorare.
10. DefiniŃie garanŃia de stat.

34
11. DefiniŃi împrumutul de stat.
12. PrezentaŃi modalităŃile de contractare a datoriei publice.
13. PrezentaŃi modalităŃile de rambursare a datoriei publice.
14. PrezentaŃi instrumentele datoriei publice guvernamentale.

35
 Unitatea de învăŃare 7

Parteneriatul public-privat

7.1 Introducere
7.2 Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare
7.3 ConŃinutul unităŃii de învăŃare
7.4 Îndrumător pentru autoverificare

7.1. Introducere

AutorităŃile locale din România au început să încheie

parteneriate cu sectorul privat şi societatea civilă în vederea
realizării unor investiŃii în infrastructură şi pentru operarea
unor servicii publice de interes local.
Conceptul de parteneriat public-privat exprimă o
modalitate de cooperare între o autoritate publică şi sectorul
privat, respectiv organizaŃii neguvernamentale, asociaŃii ale
oamenilor de afaceri pentru realizarea unui proiect care conduc
la dezvoltarea locală.

7.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare

Obiectivele unităŃii de învăŃare:

– definirea conceptului de parteneriat public-privat;
– cunoașterea caracteristicilor parteneriatelor public-
36
private;
– definirea conceptelor de bun public şi bun privat.

CompetenŃele unităŃii de învăŃare:

– studenŃii vor putea să definească termeni precum
parteneriat public-privat, joint ventures, achiziŃie
publică, contracting-out, outsourcing, concesiunea,
greenfield, bun public, bun privat;
– studenŃii vor putea să descrie particularitățile și
caracteristicile parteneriatului public-privat;
– studenții vor cunoaște și identifica tipurile de
parteneriat public-privat;
– studenŃii vor putea să descrie particularităŃile
bunurilor publice şi bunurilor private.

Timpul alocat unităŃii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Parteneriatul public-privat,

timpul alocat este de 2 ore.

7.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare

Parteneriatul public privat reprezintă acel proiect care se

realizează în întregime sau în majoritate cu resurse financiare
proprii ori atrase de către un investitor, pe baza unui model de
parteneriat public privat din care va rezulta un bun public.
În funcŃie de sistemul administrativ existent, de stadiul
descentralizării serviciilor publice şi nivelul dezvoltării

37
capitalului social se pot distinge următoarele tipuri de
parteneriat public privat:
a) Parteneriatul de tip „orizontal”
b) Parteneriatul de tip „vertical”
Principalele forme juridice ale parteneriatului conform
practicii internaŃionale şi legislaŃiei româneşti sunt:
1. Preluarea de către stat a unei societăŃi ori achiziŃionarea de
acŃiuni într-o societate comercială;
2. Joint Ventures.
3. AchiziŃia publică
4. Contracting out Se materializează prin fenomenul de
„outsourcing”
5. Concesiunea
Principiile care stau la baza selectării ofertanŃilor şi a
încheierii contractelor de parteneriat public - privat sunt:
a) transparenŃa,
b) tratamentul egal,
c) proporŃionalitatea,
d) recunoaşterea mutuală,
e) libera concurenŃă.
Un bun public, cunoscut în economie şi sub denumirea de bun
de consum public, este acel bun pentru care costul total de
producŃie nu creşte pe măsură ce numărul total de
consumatori creşte. Bunurile publice pure au două
caracteristici fundamentale: nonrivalitatea şi
nonexcludabilitatea.

38
 7.4. Îndrumar pentru autoverificare

Concepte şi termeni de reŃinut

• parteneriat public-privat;
• joint ventures;
• achiziŃia publică;
• contracting out;
• outsourcing;
• concesiunea;
• greenfield;
• bun public;
• bun privat.

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. DefiniŃi parteneriatul public-privat.

2. DefiniŃi achiziŃia publică.
3. DefiniŃi noŃiunea de joint ventures.
4. DefiniŃi noŃiunea de contracting aut.
5. DefiniŃi noŃiunea de outsourcing.
6. PrezentaŃi principiile care stau la baza selectării ofertanŃilor şi a încheierii contractelor
de parteneriat public-privat.
7. DefiniŃi concesiunea.
8. PrezentaŃi caracteristicile fundamentale ale bunurilor publice pure.

39
 Unitatea de învăŃare 8

Dubla impunere

8.1 Introducere
8.2 Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare
8.3 ConŃinutul unităŃii de învăŃare
8.4 Îndrumător pentru autoverificare

8.1. Introducere

Globalizarea economiei determină şi globalizarea

veniturilor persoanelor fizice şi juridice. În aceste condiŃii,
autorităŃile statelor recurg la impozitarea totală a veniturilor
persoanelor juridice şi a celor fizice rezidente ale statelor
respective, dar şi a veniturilor obŃinute de persoanele
nerezidente pe teritoriul statului luat în considerare.
Diversificarea şi amplificarea raporturilor dintre state a
determinat necesitatea de a institui norme juridice unitare, fapt
ce a determinat apariŃia organizaŃiilor şi organismelor
internaŃionale în domeniul reglementării dublei impuneri
fiscale.

40
 8.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare

Obiectivele unităŃii de învăŃare:

– definirea termenilor de dubla impunere economică şi
dubla impunere juridică internaŃională;
– cunoașterea criteriilor care stau la baza impunerii
veniturilor sau a averii;
– cunoaşterea metodelor de evitare a dublei impuneri;
– cunoașterea reglementărilor naŃionale şi internaŃionale
cu privire la dubla impunere.

CompetenŃele unităŃii de învăŃare:

– studenŃii vor putea să definească termeni precum
dubla impunere, dubla impunere economică, dubla
impunere juridică internaŃională;
– studenŃii vor putea să diferențieze criteriile car stau la
baza impunerii veniturilor sau averii;
– studenŃii vor putea să identifice metodele de evitare a
duble impuneri;
– studenŃii vor putea să descrie particularitățile și
caracteristicile reglementărilor naŃionale şi
internaŃionale cu privire la dubla impunere.

Timpul alocat unităŃii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Dubla impunere, timpul alocat

este de 2 ore.

41
 8.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare

Dubla impunere reprezintă impunerea veniturilor sau a

bunurilor de două sau de mai multe ori, în cadrul aceluiaşi
exerciŃiu financiar.
În practica fiscală internaŃională pot fi întâlnite mai multe
criterii care stau la baza impunerii veniturilor sau a averii, şi
anume: criteriul rezidenŃei, criteriul naŃionalităŃii, criteriul
originii veniturilor.
Pentru evitarea dublei impuneri se folosesc două metode:
metoda scutirii (scutirea progresivă şi scutirea totală) şi
metoda creditării (creditarea ordinară şi creditarea totală).
Instrumentele prin care se luptă împotriva dublei
impuneri sunt reprezentate de măsurile legislative unilaterale
precum şi de negocierea de convenŃii bilaterale sau
multilaterale cu statele partenere.

8.4. Îndrumar pentru autoverificare

Concepte şi termeni de reŃinut

• dubla impunere economică;

• dubla impunere juridică internaŃională;
• criteriul rezidenŃei;
• criteriul naŃionalităŃii;
• criteriul originii veniturilor;
42
 • metoda scutirii totale;
• metoda scutirii progresive;
• metoda creditării ordinare;
• metoda creditării totale.

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. DefiniŃi dubla impunere economică.

2. DefiniŃi dubla impunere juridică internaŃională.
3. PrezentaŃi criteriul rezidenŃei.
4. PrezentaŃi criteriul naŃionalităŃii.
5. PrezentaŃi criteriul originii veniturilor
6. PrezentaŃi metoda scutirii totale.
7. PrezentaŃi metoda scutirii progresive.
8. PrezentaŃi metoda creditării ordinare.
9. PrezentaŃi metoda creditării totale.
10. DefiniŃi suveranitatea fiscală.

Teste de evaluare/autoevaluare

1. O persoană din România obŃine două venituri: 50000 u.m. în România şi 10000 u.m. în
Spania. Presupunem că în România se utilizează impunerea progresivă, astfel: pentru venituri
mai mari sau egale cu 60000 u.m. cota de impunere este de 25% şi pentru venituri mai mici de
60000 u.m. cota de impunere este de 15%. În Spania, cota de impunere este de 20%. Între cele
două Ńări există convenŃie de evitare a dublei impuneri care prevede că metoda folosită este
scutirea progresivă.
Impozitul plătit în România (Ńara de rezidenŃă) este:
a) 7500 u.m.;
b) 12500 u.m.;
c) 9500 u.m.;
d) 12000 u.m.

2. O persoană din România obŃine două venituri: 2000 u.m. în România şi 500 u.m. în Spania.
Presupunem că în România se utilizează impunerea progresivă, astfel: pentru venituri mai

43
mari sau egale cu 2500 u.m. cota de impunere este de 20% şi pentru venituri mai mici de 2500
u.m. cota de impunere este de 15% . În Spania cota de impunere este de 10%. Între cele două
Ńări există convenŃie de evitare a dublei impuneri care prevede că metoda folosită este scutirea
totală.
Impozitul plătit în România, Ńara de rezidenŃă, este:
a) 800 u.m.;
b) 550 u.m.;
c) 250 u.m.;
d) 300 u.m.

3. O persoană cu rezidenŃa în România obŃine două venituri: 1000 u.m. în România şi 200
u.m. în Italia. Potrivit criteriului originii veniturilor, Italia va impune un venit de:
a) 1000 u.m.;
b) 1200 u.m.;
c) 200 u.m.
d) 800 u.m.

4. O persoană din România obŃine două venituri: 30000 u.m. în România şi 6000 u.m. în
Spania. Presupunem că în România se utilizează impunerea progresivă, astfel: pentru venituri
mai mari sau egale cu 36000 u.m. cota de impunere este de 20% şi pentru venituri mai mici de
36000 u.m. cota de impunere este de 10%. În Spania, cota de impunere este de 15%. Între cele
două Ńări există convenŃie de evitare a dublei impuneri care prevede că metoda folosită este
creditarea ordinară.
Impozitul plătit în România (Ńara de rezidenŃă) este:
a) 6300 u.m.;
b) 6600 u.m.;
c) 6900 u.m.
d) 7200 u.m.

5. O persoană cu rezidenŃa în România obŃine două venituri: 900 u.m. în România şi 300 u.m.
în Spania. Potrivit criteriului rezidenŃei, România va impune un venit de:
a) 900 u.m.;
b) 300 u.m.;
c) 1200 u.m.
d) 600 u.m.

44
 Unitatea de învăŃare 9

Trezoreria statului

9.1 Introducere
9.2 Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare
9.3 ConŃinutul unităŃii de învăŃare
9.4 Îndrumător pentru autoverificare

9.1. Introducere

IniŃial noŃiunea de trezorerie era asociată cu cea de bani

publici, iar mai târziu, cu autoritatea care avea ca scop
respectarea regulilor specifice casieriei şi contabilităŃii publice.
În prezent, Trezoreria pe lângă funcŃiile de casă şi de bancă, ea
îndeplineşte şi funcŃia de control asupra activităŃilor statului.
Ea a devenit un instrument de procurare a resurselor financiare
publice.

9.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare

Obiectivele unităŃii de învăŃare:

– definirea conceptului de trezoreria statului
– cunoașterea funcŃiilor Trezoreriei statului;
– cunoaşterea modului de organizare şi funcŃionare a
Trezoreriei statului;
45
 CompetenŃele unităŃii de învăŃare:
– studenŃii vor putea să definească conceptul de
trezorerie a statului;
– studenŃii vor putea să identifice funcŃiile Trezoreriei
statului;
– studenŃii vor putea să descrie modul de organizare şi
funcŃionare a Trezoreriei statului;
– studenŃii vor putea să descrie particularităŃile
bugetului Trezoreriei statului.

Timpul alocat unităŃii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Trezoreria statului, timpul

alocat este de 2 ore.

9.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare

Trezoreria statului reprezintă un sistem unitar şi integrat

prin care statul asigură efectuarea operaŃiunilor de încasări şi
plăŃi privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria
publică.
Trezoreria statului îndeplineşte două funcŃii tradiŃionale:
casier public şi bancă a statului. Aceste funcŃii se bazează pe
două principii: centralizarea fondurilor publice şi gestionarea
fondurilor publice.
În prezent, Trezoreria îndeplineşte următoarele funcŃii
principale:
a) Administrator al banilor publici

46
b) Intermediar financiar
c) Mandatar al puterii publice
d) Agent al intervenŃiei financiare publice în economie
e) Supraveghetor al marilor echilibre
Trezoreria este organizată şi funcŃionează ca un sistem
unitar atât la nivelul central, în cadrul Ministerului FinanŃelor
Publice, cât şi la nivelul unităŃilor teritoriale ale Ministerului
FinanŃelor Publice, în cadrul direcŃiilor generale al finanŃelor
publice din subordinea AgenŃiei NaŃionale de Administrare
Fiscală.

9.4. Îndrumar pentru autoverificare

Concepte şi termeni de reŃinut

• Trezoreria statului:
• funcŃiile Trezoreriei statului;
• contul current general al Trezoreriei statului;
• bugetul Trezoreriei statului.

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. Ce reprezintă Trezoreria statului?

2. PrezentaŃi funcŃiile Trezoreriei statului.
3. PrezentaŃi operaŃiunile de încasări şi plăŃi care se derulează prin Trezoreria statului.
4. PrezentaŃi contul curent general al Trezoreriei statului.
5. PrezentaŃi bugetul Trezorerie statului.

47
 Unitatea de învăŃare 10

Crizele economico-financiare – modalităŃi de corectare prin politici ale statului

10.1 Introducere
10.2 Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare
10.3 ConŃinutul unităŃii de învăŃare
10.4 Îndrumător pentru autoverificare

10.1. Introducere

Succesiunea crizelor din ultimele decenii a definit crizele

financiare ca fiind un rezultat inevitabil al procesului de
globalizare. Unii analişti consideră că problema constă în
deteriorarea calităŃii managementului financiar. Expunerea pe
pieŃele internaŃionale de capital au generat aceste crize până la
un nivel incontrolabil, fapt ce conduce la reducerea ritmului de
creştere, care nu ar fi avut o asemenea amploare fără existenŃa
impulsurilor financiare determinate de globalizare.

10.2. Obiectivele şi competenŃele unităŃii de învăŃare

Obiectivele unităŃii de învăŃare:

– cunoaşterea caracteristicilor crizelor economico-
financiare;
– cunoaşterea caracteristicilor politicilor monetare şi de
48
credit;
– cunoaşterea caracteristicilor politicilor de cheltuieli
publice;
– cunoaşterea caracteristicilor politicii fiscale;
– cunoaşterea modalităŃilor de corectare a datoriei
externe;
– cunoaşterea tendinŃelor crizelor economico-financiare
în noul context internaŃional.

CompetenŃele unităŃii de învăŃare:

– studenŃii vor putea să descrie particularităŃile crizelor
economico-financiare;
– studenŃii vor putea să descrie particularităŃile
politicilor monetare şi de credit, politicilor de
cheltuieli publice şi politicii fiscale;
– studenŃii vor putea să identifice modalităŃile de
corectare a datoriei externe;
– studenŃii vor identifica tendinŃele crizele economico-
financiare în noul context internaŃional.

Timpul alocat unităŃii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Crizele economico-financiare –

modalităŃi de corectare prin politici ale statului, timpul alocat
este de 2 ore.

10.3. ConŃinutul unităŃii de învăŃare

Politicile publice au un rol corector în diversele
disfuncŃionalităŃi în sistemul financiar guvernamental.

49
 EficienŃa actului de guvernare constă într-o dualitate:
corelarea dintre politicile macroeconomice şi instrumentele
corespunzătoare. Acestea se definesc în: politici monetare şi
de credit, politici de cheltuieli publice, politici fiscale.
Aplicarea acestor politici publice este diferită, unele fiind
aplicate de instituŃiile guvernamentale iar altele de instituŃii ce
nu funcŃionează sub egida guvernului.
Criza datoriei externe apare atunci când ritmul mediu de
creştere a datoriei externe este mai mare decât acela al
creşterii economice. Criza datoriei externe a avut un rol nefast
în dezvoltarea Ńărilor debitoare blocând dezvoltarea
economică şi socială a acestora.
Politicile macro-economice ar trebui să fie catalizatorul
deciziilor de atenuare a crizelor economico-financiare.
TransparenŃa politicilor publice şi modul de guvernare sunt
primordiale pentru participarea la piaŃa globalizată.

10.4. Îndrumar pentru autoverificare

Concepte şi termeni de reŃinut

• crize economico-financiare;
• politici monetare şi de credit;
• politici de cheltuieli publice;
• politici fiscale;
• corectarea datoriei externe;
• riscul de Ńară.

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. PrezentaŃi caracteristicile politicilor monetare şi de credit.

2. PrezentaŃi caracteristicile politicilor de cheltuieli publice.
3. PrezentaŃi caracteristicile politicii fiscale.
50
4. PrezentaŃi modalităŃile de corectare a datoriei externe.
5. DefiniŃi riscul de Ńară.

51
 BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

Cosmin Stoica, Daniela Penu, Ana-Maria Mărinoiu, Cristian Buşu - Buşu – FinanŃe
publice. EficienŃa actului de guvernare prin finanŃe publice, EdiŃia a III-a revizuită şi
adăugită, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2010

BIBLIOGRAFIE FACULTATIVĂ
1. Iulian Văcărel (coord.) – FinanŃe publice, EdiŃia a VI-a, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2007
2. Tatiana Moşteanu – FinanŃe publice. Note de curs şi aplicaŃii pentru seminar, Editura
Universitară, Bucureşti, 2008
3. Gheorghe Bistriceanu – FinanŃele publice ale României, vol I., Editura Universul
Juridic, Bucureşti, 2006
4. Petre Brezeanu – MacrofinanŃe, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2007
5. Pavel Belean, Gabriela Anghelache – FinanŃele publice ale României, Editura
Economică, Bucureşti, 2005
6. Tatiana Moşteanu – Gestiunea datoriei publice, Editura Universitară, Bucureşti, 2005
7. Gh. D. Bistriceanu, Gh. H. Popescu – Bugetul de stat al României, Editura
Universitară, Bucureşti, 2007
8. *** DicŃionar de economie, Editura Economică, 2001
9. ***Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of.
nr.927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare
10. ***OrdonanŃa Guvernului României nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală
publicată în M.Of. nr.941 din 29 decembrie 2003, republicată în M.Of. nr.560 din 24
iunie 2004, republicată în M.Of. nr. 863 din 26 septembrie 2005
11. ***Legea nr.500/2002 privind finanŃele publice, publicată în M.Of. , partea I, nr.597
din 13/08/2002

52
 MODEL BILET DE EXAMEN

Examenul va consta în 25 de teste grilă. Prezentăm un model de teste grilă.

1. Bugetul de stat este aprobat de către:

a) Parlament;
b) Guvern;
c) Curtea de Conturi;
d) Ministerul FinanŃelor Publice.

2. Scopul finanŃelor publice este:

a) preluarea de la contribuabili a impozitelor şi a taxelor;
b) favorizarea capitalului privat;
c) realizarea obiectivelor economice şi sociale;
d) consolidarea exclusivă a instituŃiilor publice.

3. DistribuŃia fondurilor financiare are drept beneficiar:

a) persoanele fizice şi juridice;
b) numai persoanele fizice;
c) numai persoanele juridice;
d) statul.

4. Din categoria veniturilor fiscale nu fac parte:

a) taxele vamale;
b) taxele judiciare;
c) accizele;
d) veniturile din eliberări permise.

5. InstituŃia supremă de control financiar asupra modului de formare, administrare şi

de întrebuinŃare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public este:
a) Ministerul FinanŃelor Publice;
b) Garda Financiară;
c) A.N.A.F.;
d) Curtea de Conturi.
Nota: 1 punct din oficiu
Succes la examen!

53