CAPITOLUL II

BREVIAR DE CALCULE
 CUPRINS

2.1 Calcule hidrologice şi hidraulice

2.1.1 Condiţii de dimensionare
2.1.2. Calculul normei de irigaţie pentru dimensionarea sistemului
2.1.2.1. Calculul deficitului de umiditate
2.1.2.2. Calculul anului cu asigurarea de 20%
2.1.2.3. Calculul normei de irigaţie şi a normei de udare
2.1.2.4. Calculul hidromodulului de udare
2.1.3 Organizarea aplicării udărilor prin scurgere la suprafaţă
2.1.3.1 Alegerea elementelor tehnice ale udării
2.1.3.2 Stabilirea poziţiei de start
2.1.3.3 Organizarea muncii
2.1.3.4 Echipamentul mobil de udare
2.1.3.5 Determinarea elementelor udării prin brazde
2.1.3.6 Determinarea cotei liniei piezometrice necesară la vanele de alimentare
a seturilor de udare („gurile de apă”)
2.1.3.7 Determinarea debitelor pe tronsoane la conducta secundară
2.1.4 Dimensionarea conductelor prin calcul analitic
2.2.1 Dimensionarea planşeului clădirii staţiei de pompare
2.2.1.1. Determinarea încărcărilor
2.2.1.2. Determinarea momentelor şi calculul necesarului de armătură
2.1.1 Condiţii de dimensionare

Pentru a putea realiza dimensionarea hidraulică a reţelei de conducte îngropate sunt

necesare atât calcule hidrologice, cât şi calculul elementelor regimului de irigaţie.
Factorii naturali determină posibilitatea amenajării prin scurgere la suprafaţă prin:
- condiţiile pedologice şi hidrologice ale zonei trebuie să corespundă în totalitate introducerii
udării prin scurgere la suprafaţă;
- condiţiile orografice ale zonei sub aspectul pantei generale şi orografiei terenului,care să se
preteze pentru udarea prin scurgere la suprafaţă.
Condiţiile tehnice pentru amenajarea acestui tip de plot sunt următoarele:
- caracteristicile dimensionale şi tehnice ale ploturilor sunt identice cu cele ale amenajărilor
clasice pentru scurgere la suprafaţă;
- debitele de dimensionare sunt cele corespunzătoare pentru udarea prin scurgere la
suprafaţă;
- staţia de pompare se dimensionează la presiuni şi debite corespunzător tipului de
amenajare.
Dimensionarea hidraulica a reţelei se efectuează pentru udarea prin scurgere la
suprafaţă.

2.1.2. Calculul normei de irigaţie pentru dimensionarea sistemului

Pentru realizarea acestor calcule, pentru zona luată în studiu se are în vedere faptul că
regimul de irigaţie s-a calculat pentru un asolament cu următoarea componenţă:

Tabel nr. 2.1 privind ponderea fiecărei culturi în suprafaţa amenajată

Grâu de
Cultura Porumb Soia Fl. Soarelui Lucernă I
toamnă
Suprafaţa
50 21 5 10 14
ocupată [ %]
 La calculul necesarului de apa al culturilor irigate este folosită metoda bilanţului apei în
sol din perioada de vegetaţie care evidenţiază relaţia ce se stabileşte între cantităţile de apă
pătrunse în sol (înregistrate în categoria venituri) şi cantităţile de apă ce se consumă din sol
(înregistrate în categoria cheltuielilor).În procesul de exploatare se corelează necesarul de apă cu
condiţiile climatice caracteristice fiecărui an, având în vedere că amenajarea de irigaţii e proiectată
să satisfacă irigaţia din luna de vârf.
Necesarul de apă la sursă se stabileşte adăugând pierderile de apă din sistem.
Calculele de bilanţ ale apei în sol şi ale normelor de irigaţii trebuie efectuate pe şiruri de
ani consecutivi, nefiind admisă utilizarea de şiruri întrerupte. Pentru o perioadă de 15 ani
consecutivi, pentru fiecare an în parte, se folosesc date privind: precipitaţiile lunare şi anuale
respectiv evapotranspiraţia lunară şi anuală.
Precipitaţiile, mai precis aportul de apa din precipitaţiile dintr-o anumita lună, se consideră
egal cu totalul precipitaţiilor căzute în luna respectiva (inclusiv cele sub 5 mm).
În calculul aportului precipitaţiilor nu se ţine cont de pierderile de apă prin scurgere la
suprafaţa solului iar infiltraţia în adâncime se ia în considerare numai în cazul când solul e
aprovizionat la capacitatea de apă în câmp pe adâncimea de calcul, admiţându-se ca pierderi numai
cantităţile de apa ce depăşesc capacitatea de apă în câmp.
Evapotranspiraţia reprezintă consumul total de apă prin transpiraţia plantelor şi prin
evaporaţia de la suprafaţa solului.

2.1.2.1. Calculul deficitului de umiditate

Calculul deficitului de umiditate, respectiv al excesului de umiditate, se realizează pe

fiecare an, pentru fiecare cultură în parte, datele de intrare fiind constituite de către precipitaţiile
lunare şi evapotranspiraţiile lunare pentru fiecare cultură.
Aceste evapotranspiraţii se obţin prin înmulţirea evapotranspiraţiilor lunare pe fiecare an şi
a coeficientului de corecţie în funcţie de latitudine (latitudinea de 45°) cu coeficienţi de corecţie
lunari, specifici pentru fiecare cultură în parte.
Cu aceste date se întocmesc tabele pentru fiecare an, în care este redat calculul deficitelor
(exceselor) de umiditate pentru fiecare cultură în parte.
 Tabel nr. 2.2 privind calculul elementelor bilanţului apei
ANUL 1992

ELEMENTE DE VALORI PE LUNA

TOTAL
BILANŢ I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 139 8 130 488 714 1086 1368 1285 485 501 109 0
P 259 426 63 302 912 1047 273 302 69 78 43 87
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 125.1 6.8 78 395.28 535.5 923.1 1819.44 1619.1 320.1 350.7 92.65 0
+ 133.9 419.2 - - 376.5 123.9 - - - - - 87
- - - 15 93.28 - - 1546.44 1317.1 251.1 272.7 49.65 - 3545.27
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 139 8 416 917.44 1320.9 1140.3 0 0 0 501 109 0
+ 120 418 - - - - 273 302 69 - - 87
- - - 353 615.44 408.9 93.3 - - - 423 66 - 1959.64
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 125.1 6.8 78 488 542.64 923.1 1682.64 1452.05 412.25 350.7 92.65 0
+ 133.9 419.2 - - 369.36 123.9 - - - - - 87
- - - 15 186 - - 1409.64 1150.05 343.25 272.7 49.65 - 3426.29
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 125.1 6.8 78 551.44 592.62 1466.1 1969.92 989.45 315.25 350.7 92.65 0
+ 133.9 419.2 - - 319.38 - - - - - - 87
- - - 15 249.44 - 419.1 1696.92 687.45 246.25 272.7 49.65 - 3636.51
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 139 8 130 780.8 792.54 1096.86 1463.76 1477.75 470.45 501 109 0
+ 120 418 - - 119.46 - - - - - - 87
- - - 67 478.8 - 49.86 1190.76 1175.75 401.45 423 66 - 3852.62
 ANUL 1993

ELEMENTE DE VALORI PE LUNĂ

TOTAL
BILANŢ I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 16 20 73 416 989 1116 1352 1153 749 406 278 101
P 45 30 295 380 788 1281 733 633 313 4 447 321
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 14.4 17 43.8 336.96 741.75 948.6 1798.16 1452.78 494.34 284.2 236.3 90.9
+ 30.6 13 251.2 43.04 46.25 332.4 - - - - 210.7 230.1
- - - - - - - 1065.16 819.78 181.34 280.2 - - 2346.48
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 16 20 233.6 782.08 1829.65 1171.8 0 0 0 406 278 101
+ 29 10 61.4 - - 109.2 733 633 313 - 169 220
- - - - 402.08 1041.65 - - - - 402 - - 1845.73
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 14.4 17 43.8 416 751.64 948.6 1662.96 1302.89 636.65 284.2 236.3 90.9
+ 30.6 13 251.2 - 36.36 332.4 - - - - 210.7 230.1
- - - - 36 - - 929.96 669.89 323.65 280.2 - - 2239.7
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 14.4 17 43.8 470.08 820.87 1506.6 1946.88 887.81 486.85 284.2 236.3 90.9
+ 30.6 13 251.2 - - - - - - - 210.7 230.1
- - - - 90.08 32.87 225.6 1213.88 254.81 173.85 280.2 - - 2271.29
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 16 20 73 665.6 1097.79 1127.16 1446.64 1325.95 726.53 406 278 101
+ 29 10 222 - - 153.84 - - - - 169 220
- - - - 285.6 309.79 - 713.64 692.95 413.53 402 - - 2817.51

ANUL 1994
 ELEMENTE DE VALORI PE LUNĂ
TOTAL
BILANŢ I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 30 89 402 859 1279 1534 1292 943 440 213 165
P 203 132 450 212 712 812 547 210 275 26 315 442
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 0 25.5 53.4 325.62 644.25 1087.15 2040.22 1627.92 622.38 308 181.05 148.5
+ 203 106.5 396.6 - 67.75 - - - - - 133.95 293.5
- - - - 113.62 - 275.15 1493.22 1417.92 347.38 282 - - 3929.29
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 0 30 284.8 755.76 1589.15 1342.95 0 0 0 440 213 165
+ 203 102 165.2 - - - 547 210 275 - 102 277
- - - - 543.76 877.15 530.95 - - - 414 - - 2365.86
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 0 25.5 53.4 402 652.84 1087.15 1886.82 1459.96 801.55 308 181.05 148.5
+ 203 106.5 396.6 - 59.16 - - - - - 133.95 293.5
- - - - 190 - 275.15 1339.82 1249.96 526.55 282 - - 3863.48
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 0 25.5 53.4 454.26 712.97 1726.65 2208.96 994.84 612.95 308 181.05 148.5
+ 203 106.5 396.6 - - - - - - - 133.95 293.5
- - - - 242.26 0.97 914.65 1661.96 784.84 337.95 282 - - 4224.63
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 0 30 89 643.2 953.49 1291.79 1641.38 1485.8 914.71 440 213 165
+ 203 102 361 - - - - - - - 102 277
- - - - 431.2 241.49 479.79 1094.38 1275.8 639.71 414 - - 4576.37

ANUL 1995

ELEMENTE DE VALORI PE LUNĂ

TOTAL
BILANŢ I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 0 106 397 751 1024 2564 1490 631 262 125 0
 P 368 226 240 356 446 546 411 426 316 273 208 289
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 0.00 0.00 63.60 321.25 563.24 870.10 3409.60 1876.95 416.59 183.24 105.92 0.00
+ 368.00 226.00 176.40 34.75 - - - - - 89.76 102.08 289.00
- - - - - 117.24 324.10 2998.60 1450.95 100.59 - - - 4991.48
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 0.00 0.00 339.19 745.62 1389.33 1074.84 0.00 0.00 0.00 261.78 124.61 0.00
+ 368.00 226.00 - - - - 411.00 426.00 316.00 11.22 83.39 289.00
- - - 99.19 389.62 943.33 528.84 - - - - - - 1960.98
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 0.00 0.00 63.60 396.61 570.75 870.10 3153.24 1683.29 536.52 183.24 105.92 0.00
+ 368.00 226.00 176.40 - - - - - - 89.76 102.08 289.00
- - - - 40.61 124.75 324.10 2742.24 1257.29 220.52 - - - 4709.51
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 0.00 0.00 63.60 448.17 623.32 1381.93 3691.60 1147.02 410.28 183.24 105.92 0.00
+ 368.00 226.00 176.40 - - - - - - 89.76 102.08 289.00
- - - - 92.17 177.32 835.93 3280.60 721.02 94.28 - - - 5201.32
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 0.00 0.00 106.00 634.57 833.60 1033.89 2743.06 1713.09 612.26 261.78 124.61 0.00
+ 368.00 226.00 134.00 - - - - - - 11.22 83.39 289.00
- - - - 278.57 387.60 487.89 2332.06 1287.09 296.26 - - - 5069.47

ANUL 1996

ELEMENTE DE VALORI PE LUNĂ

TOTAL
BILANŢ I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 0 110 399 761 1024 2564 1490 631 262 125 0
P 368 226 240 356 446 546 411 426 316 273 208 289
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 0.00 0.00 66.00 323.19 570.75 870.10 3409.60 1876.95 416.59 183.24 105.92 0.00
 + 368.00 226.00 174.00 32.81 - - - - - 89.76 102.08 289.00
- - - - - 124.75 324.10 2998.60 1450.95 100.59 - - - 4998.99
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 0.00 0.00 352.00 750.12 1407.85 1074.84 0.00 0.00 0.00 261.78 124.61 0.00
+ 368.00 226.00 - - - - 411.00 426.00 316.00 11.22 83.39 289.00
- - - 112.00 394.12 961.85 528.84 - - - - - - 1996.81
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 0.00 0.00 66.00 399.00 578.36 870.10 3153.24 1683.29 536.52 183.24 105.92 0.00
+ 368.00 226.00 174.00 - - - - - - 89.76 102.08 289.00
- - - - 43.00 132.36 324.10 2742.24 1257.29 220.52 - - - 4719.51
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 0.00 0.00 66.00 450.87 631.63 1381.93 3691.60 1147.02 410.28 183.24 105.92 0.00
+ 368.00 226.00 174.00 - - - - - - 89.76 102.08 289.00
- - - - 94.87 185.63 835.93 3280.60 721.02 94.28 - - - 5212.33
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 0.00 0.00 110.00 638.40 844.71 1033.89 2743.06 1713.09 612.26 261.78 124.61 0.00
+ 368.00 226.00 130.00 - - - - - - 11.22 83.39 289.00
- - - - 282.40 398.71 487.89 2332.06 1287.09 296.26 - - - 5084.41

ANUL 1997

VALORI PE LUNĂ
ELEMENTE DE BILANŢ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 0 51 253 770 1302 1571 1401 844 430 60 0
P 358 251 233 213 984 392 14 214 38 194 18 180
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 0 0 30.6 204.93 577.5 1106.7 2089.43 1765.26 557.04 301 51 0
+ 358 251 202.4 8.07 406.5 - - - - - - 180
- - - - - - 714.7 2075.43 1551.26 519.04 107 33 - 5000.43
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 0 0 163.2 475.64 1424.5 1367.1 0 0 0 430 60 0
 + 358 251 69.8 - - - 14 214 38 - - 180
- - - - 262.64 440.5 975.1 - - - 236 42 - 1956.24
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 0 0 30.6 253 585.2 1106.7 1932.33 1583.13 717.4 301 51 0
+ 358 251 202.4 - 398.8 - - - - - - 180
- - - - 40 - 714.7 1918.33 1369.13 679.4 107 33 - 4861.56
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 0 0 30.6 285.89 639.1 1757.7 2262.24 1078.77 548.6 301 51 0
+ 358 251 202.4 - 344.9 - - - - - - 180
- - - - 72.89 - 1365.7 2248.24 864.77 510.6 107 33 - 5202.2
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 0 0 51 404.8 854.7 1315.02 1680.97 1611.15 818.68 430 60 0
+ 358 251 182 - 129.3 - - - - - - 180
- - - - 191.8 - 923.02 1666.97 1397.15 780.68 236 42 - 5237.62

ANUL 1998

VALORI PE LUNĂ
ELEMENTE DE BILANŢ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 0 73 289 718 1397 1487 1336 968 454 169 69
P 213 1367 85 489 607 679 807 50 181 243 647 190
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 0 0 43.8 234.09 538.5 1187.45 1977.71 1683.36 638.88 317.8 143.65 62.1
+ 213 1367 41.2 254.91 68.5 - - - - - 503.35 127.9
- - - - - - 508.45 1170.71 1633.36 457.88 74.8 - - 3845.2
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 0 0 233.6 543.32 1328.3 1466.85 0 0 0 454 169 69
+ 213 1367 - - - - 807 50 181 - 478 121
- - - 148.6 54.32 721.3 787.85 - - - 211 - - 1923.07
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 0 0 43.8 289 545.68 1187.45 1829.01 1509.68 822.8 317.8 143.65 62.1
 + 213 1367 41.2 200 61.32 - - - - - 503.35 127.9
- - - - - - 508.45 1022.01 1459.68 641.8 74.8 - - 3706.74
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 0 0 43.8 326.57 595.94 1885.95 2141.28 1028.72 629.2 317.8 143.65 62.1
+ 213 1367 41.2 162.43 11.06 - - - - - 503.35 127.9
- - - - - - 1206.95 1334.28 978.72 448.2 74.8 - - 4042.95
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 0 0 73 462.4 796.98 1410.97 1591.09 1536.4 938.96 454 169 69
+ 213 1367 12 26.6 - - - - - - 478 121
- - - - - 189.98 731.97 784.09 1486.4 757.96 211 - - 4161.4

ANUL 1999

VALORI PE LUNĂ
ELEMENTE DE BILANŢ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 4 48 106 278 812 1116 1344 1153 857 567 125 69
P 332 233 241 980 375 748 1772 256 142 282 165 283
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 3.6 40.8 63.6 225.18 609 948.6 1787.52 1452.78 565.62 396.9 106.25 62.1
+ 328.4 192.2 177.4 754.82 - - - - - - 58.75 220.9
- - - - - 234 200.6 15.52 1196.78 423.62 114.9 - - 2185.42
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 4 48 339.2 522.64 1502.2 1171.8 0 0 0 567 125 69
+ 328 185 - 457.36 - - 1772 256 142 - 40 214
- - - 98.2 - 1127.2 423.8 - - - 285 - - 1934.2
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 3.6 40.8 63.6 278 617.12 948.6 1653.12 1302.89 728.45 396.9 106.25 62.1
+ 328.4 192.2 177.4 702 - - 118.88 - - - 58.75 220.9
- - - - - 242.12 200.6 - 1046.89 586.45 114.9 - - 2190.96
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 3.6 40.8 63.6 314.14 673.96 1506.6 1935.36 887.81 557.05 396.9 106.25 62.1
 + 328.4 192.2 177.4 665.86 - - - - - - 58.75 220.9
- - - - - 298.96 758.6 163.36 631.81 415.05 114.9 - - 2382.68
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 4 48 106 444.8 901.32 1127.16 1438.08 1325.95 831.29 567 125 69
+ 328 185 135 535.2 - - 333.92 - - - 40 214
- - - - - 526.32 379.16 - 1069.95 689.29 285 - - 2949.72

ANUL 2000

VALORI PE LUNĂ
ELEMENTE DE BILANŢ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 9 0 3 506 850 1186 1368 1329 761 368 37 17
P 243 480 307 534 923 509 206 97 44 378 256 169
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 8.1 0 1.8 409.86 637.5 1008.1 1819.44 1674.54 502.26 257.6 31.45 15.3
+ 234.9 480 305.2 124.14 285.5 - - - - 120.4 224.55 153.7
- - - - - - 499.1 1613.44 1577.54 458.26 - - - 4148.34
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 9 0 9.6 951.28 1572.5 1245.3 0 0 0 368 37 17
+ 234 480 297.4 - - - 206 97 44 10 219 152
- - - - 417.28 649.5 736.3 - - - - - - 1803.08
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 8.1 0 1.8 506 646 1008.1 1682.64 1501.77 646.85 257.6 31.45 15.3
+ 234.9 480 305.2 28 277 - - - - 120.4 224.55 153.7
- - - - - - 499.1 1476.64 1404.77 602.85 - - - 3983.36
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 8.1 0 1.8 571.78 705.5 1601.1 1969.92 1023.33 494.65 257.6 31.45 15.3
+ 234.9 480 305.2 - 217.5 - - - - 120.4 224.55 153.7
- - - - 37.78 - 1092.1 1763.92 926.33 450.65 - - - 4270.78
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
 I kp Ep 9 0 3 809.6 943.5 1197.86 1463.76 1528.35 738.17 368 37 17
+ 234 480 304 - - - - - - 10 219 152
- - - - 275.6 20.5 688.86 1257.76 1431.35 694.17 - - - 4368.24

ANUL 2001

VALORI PE LUNĂ
ELEMENTE DE BILANŢ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 127 154 389 690 1147 1267 1081 667 304 103 0
P 174 100 22 472 1568 691 1044 674 495 295 525 87
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 0 107.95 92.4 315.09 517.5 974.95 1685.11 1362.06 440.22 212.8 87.55 0
+ 174 - - 156.91 1050.5 - - - 54.78 82.2 437.45 87
- - 7.95 70.4 - - 283.95 641.11 688.06 - - - - 1691.47
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 0 127 492.8 731.32 1276.5 1204.35 0 0 0 304 103 0
+ 174 - - - 291.5 - 1044 674 495 - 422 87
- - 27 470.8 259.32 - 513.35 - - - 9 - - 1279.47
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 0 107.95 92.4 389 524.4 974.95 1558.41 1221.53 566.95 212.8 87.55 0
+ 174 - - 83 1043.6 - - - - 82.2 437.45 87
- - 7.95 70.4 - - 283.95 514.41 547.53 71.95 - - - 1496.19
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 0 107.95 92.4 439.57 572.7 1548.45 1824.48 832.37 433.55 212.8 87.55 0
+ 174 - - 32.43 995.3 - - - 61.45 82.2 437.45 87
- - 7.95 70.4 - - 857.45 780.48 158.37 - - - - 1874.65
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 0 127 154 622.4 765.9 1158.47 1355.69 1243.15 646.99 304 103 0
+ 174 - - - 802.1 - - - - - 422 87
- - 27 132 150.4 - 467.47 311.69 569.15 151.99 9 - - 1818.7
 ANUL 2002

VALORI PE LUNĂ
ELEMENTE DE BILANŢ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 168 84 361 782 1170 1376 1314 767 426 188 110
P 300 162 508 866 175 723 1608 90 24 400 224 3
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 0 142.8 50.4 292.41 586.5 994.5 1830.08 1655.64 506.22 298.2 159.8 99
+ 300 19.2 457.6 573.59 - - - - - 101.8 64.2 -
- - - - - 411.5 271.5 222.08 1565.64 482.22 - - 96 3048.94
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 0 168 268.8 678.68 1446.7 1228.5 0 0 0 426 188 110
+ 300 - 239.2 187.32 - - 1608 90 24 - 36 -
- - 6 - - 1271.7 505.5 - - - 26 - 107 1916.2
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 0 142.8 50.4 361 594.32 994.5 1692.48 1484.82 651.95 298.2 159.8 99
+ 300 19.2 457.6 505 - - - - - 101.8 64.2 -
- - - - - 419.32 271.5 84.48 1394.82 627.95 - - 96 2894.07
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 0 142.8 50.4 407.93 649.06 1579.5 1981.44 1011.78 498.55 298.2 159.8 99
+ 300 19.2 457.6 458.07 - - - - - 101.8 64.2 -
- - - - - 474.06 856.5 373.44 921.78 474.55 - - 96 3196.33
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 0 168 84 577.6 868.02 1181.7 1472.32 1511.1 743.99 426 188 110
+ 300 - 424 288.4 - - 135.68 - - - 36 -
- - 6 - - 693.02 458.7 - 1421.1 719.99 26 - 107 3431.81
 ANUL 2003

VALORI PE LUNĂ
ELEMENTE DE BILANŢ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 11 0 112 258 654 1116 1550 1270 679 331 125 77
P 433 2 356 52 554 683 496 91 429 19 544 406
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 9.9 0 67.2 208.98 490.5 948.6 2061.5 1600.2 448.14 231.7 106.25 69.3
+ 423.1 2 288.8 - 63.5 - - - - - 437.75 336.7
- - - - 156.98 - 265.6 1565.5 1509.2 19.14 212.7 - - 3729.12
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 11 0 358.4 485.04 1209.9 1171.8 0 0 0 331 125 77
+ 422 2 - - - - 496 91 429 - 419 329
- - - 2.4 433.04 655.9 488.8 - - - 312 - - 1892.14
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 9.9 0 67.2 258 497.04 948.6 1906.5 1435.1 577.15 231.7 106.25 69.3
+ 423.1 2 288.8 - 56.96 - - - - - 437.75 336.7
- - - - 206 - 265.6 1410.5 1344.1 148.15 212.7 - - 3587.05
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 9.9 0 67.2 291.54 542.82 1506.6 2232 977.9 441.35 231.7 106.25 69.3
+ 423.1 2 288.8 - 11.18 - - - - - 437.75 336.7
- - - - 239.54 - 823.6 1736 886.9 12.35 212.7 - - 3911.09
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 11 0 112 412.8 725.94 1127.16 1658.5 1460.5 658.63 331 125 77
+ 422 2 244 - - - - - - - 419 329
- - - - 360.8 171.94 444.16 1162.5 1369.5 229.63 312 - - 4050.53

ANUL 2004

VALORI PE LUNĂ
ELEMENTE DE BILANŢ TOTAL
 - - - - 98.09 166.25 - 836.24 1310.48 384.54 201.4 - - 2997
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 24 25 278.4 731.32 834.35 1277.85 0 0 0 662 338 199
+ 373 28 - - - 25.15 930 262 90 - - 550
- - - 213.4 514.32 662.35 - - - - 400 31 - 1821.07
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 21.6 21.25 52.2 389 342.76 1034.45 1633.44 1410.24 611.15 463.4 287.3 179.1
+ 375.4 31.75 12.8 - - 268.55 - - - - 19.7 569.9
- - - - 172 170.76 - 703.44 1148.24 521.15 201.4 - - 2916.99
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 21.6 21.25 52.2 439.57 374.33 1642.95 1912.32 960.96 467.35 463.4 287.3 179.1
+ 375.4 31.75 12.8 - - - - - - - 19.7 569.9
- - - - 222.57 202.33 339.95 982.32 698.96 377.35 201.4 - - 3024.88
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 24 25 87 622.4 500.61 1229.17 1420.96 1435.2 697.43 662 338 199
+ 373 28 - - - 73.83 - - - - - 550
- - - 22 405.4 328.61 - 490.96 1173.2 607.43 400 31 - 3458.6

ANUL 2005

VALORI PE LUNĂ
ELEMENTE DE BILANŢ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 22 122 458 729 1263 1352 1248 803 421 243 0
P 320 198 323 359 826 772 491 476 41 169 320 257
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 0 18.7 73.2 370.98 546.75 1073.55 1798.16 1572.48 529.98 294.7 206.55 0
+ 320 179.3 249.8 - 279.25 - - - - - 113.45 257
- - - - 11.98 - 301.55 1307.16 1096.48 488.98 125.7 - - 3331.85
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 0 22 390.4 861.04 1348.65 1326.15 0 0 0 421 243 0
 + 320 176 - - - - 491 476 41 - 77 257
- - - 67.4 502.04 522.65 554.15 - - - 252 - - 1898.24
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 0 18.7 73.2 458 554.04 1073.55 1662.96 1410.24 682.55 294.7 206.55 0
+ 320 179.3 249.8 - 271.96 - - - - - 113.45 257
- - - - 99 - 301.55 1171.96 934.24 641.55 125.7 - - 3274
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 0 18.7 73.2 517.54 605.07 1705.05 1946.88 960.96 521.95 294.7 206.55 0
+ 320 179.3 249.8 - 220.93 - - - - - 113.45 257
- - - - 158.54 - 933.05 1455.88 484.96 480.95 125.7 - - 3639.08
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 0 22 122 732.8 809.19 1275.63 1446.64 1435.2 778.91 421 243 0
+ 320 176 201 - 16.81 - - - - - 77 257
- - - - 373.8 - 503.63 955.64 959.2 737.91 252 - - 3782.18

ANUL 2006

VALORI PE LUNĂ
ELEMENTE DE BILANŢ TOTAL
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Ep 0 0 106 450 988 811 1439 1416 809 178 314 0
P 250 432 367 580 874 132 115 85 156 195 721 412
kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9
PORUMB
kp Ep 0 0 63.6 364.5 741 689.35 1913.87 1784.16 533.94 124.6 266.9 0
+ 250 432 303.4 215.5 133 - - - - 70.4 454.1 412
- - - - - - 557.35 1798.87 1699.16 377.94 - - - 4433.32
kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1
GRÂU
kp Ep 0 0 339.2 846 1827.8 851.55 0 0 0 178 314 0
+ 250 432 27.8 - - - 115 85 156 17 407 412
- - - - 266 953.8 719.55 - - - - - - 1939.35
kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9
SOIA
kp Ep 0 0 63.6 450 750.88 689.35 1769.97 1600.08 687.65 124.6 266.9 0
 + 250 432 303.4 130 123.12 - - - - 70.4 454.1 412
- - - - - - 557.35 1654.97 1515.08 531.65 - - - 4259.05
FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9
SOARELUI kp Ep 0 0 63.6 508.5 820.04 1094.85 2072.16 1090.32 525.85 124.6 266.9 0
+ 250 432 303.4 71.5 53.96 - - - - 70.4 454.1 412
- - - - - - 962.85 1957.16 1005.32 369.85 - - - 4295.18
LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1
I kp Ep 0 0 106 720 1096.68 819.11 1539.73 1628.4 784.73 178 314 0
+ 250 432 261 - - - - - - 17 407 412
- - - - 140 222.68 687.11 1424.73 1543.4 628.73 - - - 4646.65
2.1.2.2. Calculul anului cu asigurarea de 20%

Acest calcul se realizează pentru fiecare cultură în parte, extrăgând din tabelele
calculate anterior suma deficitului de umiditate şi aranjând în ordine descrescătoare valorile
corespunzătoare anilor din sirul de calcul pentru determinarea anului corespunzător
asigurării de 20% .

Tabel nr. 2.3 privind calculul deficitului de umiditate cu asigurarea de 20%

- Porumb -

Nr.
Anul Σ deficit P%
crt.
1 1997 5000.43 4.55
2 1996 4998.99 11.04
3 1995 4991.48 17.53
4 2006 4433.32 24.03
5 2000 4148.34 30.52
6 1994 3929.29 37.01
7 1998 3845.20 43.51
8 2003 3729.12 50.00
9 1992 3545.27 56.49
10 2005 3331.85 62.99
11 2002 3048.94 69.48
12 2004 2997.00 75.97
13 1993 2346.48 82.47
14 1999 2185.42 88.96
15 2001 1691.47 95.45
 - Grâu -

Nr.
Anul Σ deficit P%
crt.
1 1994 2365.86 4.55
2 1996 1996.81 11.04
3 1995 1960.98 17.53
4 1992 1959.64 24.03
5 1997 1956.24 30.52
6 2006 1939.35 37.01
7 1999 1934.20 43.51
8 1998 1923.07 50.00
9 2002 1916.20 56.49
10 2005 1898.24 62.99
11 2003 1892.14 69.48
12 1993 1845.73 75.97
13 2004 1821.07 82.47
14 2000 1803.08 88.96
15 2001 1279.47 95.45

- Soia -

Nr.
Anul Σ deficit P%
crt.
1 1997 4861.56 4.55
2 1996 4719.51 11.04
3 1995 4709.51 17.53
4 2000 3983.36 24.03
5 1994 3863.48 30.52
6 2006 3729.12 37.01
7 1998 3706.74 43.51
8 2003 3587.05 50.00
9 1992 3426.29 56.49
10 2005 3274.00 62.99
11 2004 2916.99 69.48
12 2002 2894.07 75.97
13 1993 2239.70 82.47
14 1999 2190.96 88.96
15 2001 1691.47 95.45
 - Floarea Soarelui -

Nr.
Anul Σ deficit P%
crt.
1 1996 5212.33 4.55
2 1997 5202.20 11.04
3 1995 5201.32 17.53
4 2006 4295.18 24.03
5 2000 4270.78 30.52
6 1994 4224.63 37.01
7 1998 4042.95 43.51
8 2003 3911.09 50.00
9 2005 3639.08 56.49
10 1992 3636.51 62.99
11 2002 3196.33 69.48
12 2004 3024.88 75.97
13 1999 2382.68 82.47
14 1993 2271.29 88.96
15 2001 1874.65 95.45

- Lucerna I -

Nr.
Anul Σ deficit P%
crt.
1 1997 5237.62 4.55
2 1996 4998.99 11.04
3 1995 5069.47 17.53
4 2006 4646.65 24.03
5 1994 4576.37 30.52
6 2000 4368.24 37.01
7 1998 4161.40 43.51
8 2003 4050.53 50.00
9 1992 3852.62 56.49
10 2005 3782.18 62.99
11 2004 3458.60 69.48
12 2002 3431.81 75.97
13 1999 2949.72 82.47
14 1993 2817.51 88.96
15 2001 1818.70 95.45

Pentru toate culturile anul cu asigurarea de 20% se găseşte în tabelul următor:

 Tabel nr. 2.4 Centralizator privind deficitul de umiditate cu asigurarea de 20%

Nr. crt. Anul Cultura Asigurarea

1 1995 Porumb 20%

2 1995 Grâu 20%
3 1995 Soia 20%
4 1995 Floarea Soarelui 20%
5 1995 Lucerna I 20%

2.1.2.3. Calculul normei de irigaţie şi a normei de udare

Schema udărilor se stabileşte în funcţie de rezerva minimă sau maximă pe baza

precipitaţiilor, evapotranspiraţiei şi deficitului (excesului), corespunzătoare anului cu
asigurarea de 20% pentru fiecare cultură în parte.
Pentru stabilirea schemei udărilor administrate fiecărei culturi din planul de cultura
se utilizează următoarele relaţii:

C c = 100 * H * Da * C c % [m 3 / ha ]

C o = 100 * H * Da * C o % [m 3 / ha ]

Ri = 100 * H * Da * Pmin % [m 3 / ha ]

Ri = C c − (650 ÷ 1100) [m 3 / ha ] in zona de stepa

Ri = C c − (450 ÷ 850) [m 3 / ha ] in celelalte zone

R f = Ri + P − ETRM [m 3 / ha ]

R f = C o + (400 ÷ 1000) [m 3 / ha] in zona de stepa

R f = C o + (600 ÷ 1200 ) [m 3 / ha] in celelalte zone

unde:
Cc [m3/ha] = capacitatea pentru apă în câmp a solului
Co [m3/ha] = coeficient de ofilire a solului
Ri [m3/ha] = rezerva iniţială de apă , existentă la începutul lunii de calcul
 Rf [m3/ha] = rezerva finală de apă , existentă la sfârşitul lunii de calcul
H [m] = adâncimea de 1.5 m pentru solurile profunde pe care se exercită rezerva
maximă de apă în sol
Da [t/m3 ] = densitatea aparentă
P [m3/ha] = valoarea precipitaţiilor
ETRM = evapotranspiraţia reală maximă
Pmin [m3/ha] = valoarea minima admisibilă a umidităţii solului în perioada de
vegetaţie (plafon minim) pe adâncimea h, care se calculează gravimetric cu relaţia:
Pmin= Co + ½ (Cc-Co) ( termenii au fost explicitaţi anterior )
h [m] = adâncimea stratului activ de sol în care se dezvoltă masa principală a
rădăcinilor

Norma de udare în perioada de vegetaţie (m) este cantitatea de apă aplicată unei
culturi pe un hectar la o udare, pentru a ridica valoarea proviziei momentane, Pmom , (în
condiţii de exploatare) sau de la valoarea plafonului minim, Pmin, (în condiţii de proiectare)
până la valoarea capacităţii pentru apă în câmp, pe adâncimea de strat activ h.

mneta = 100 * h * Da * (C c − Pmin ) [ m 3 / ha ] - în condiţii de proiectare

m neta = 100 * h * Da * (C c − Pmom ) [m 3 / ha] - în condiţii de exploatare

1
m bruta = * 100 * h * Da * (C c − Pmin ) [m 3 / ha ]
η
unde:
Da [t/m3 ] = densitatea aparentă
Cc [m3/ha] = capacitatea pentru apă în câmp a solului
Pmin [m3/ha] = valoarea minima admisibilă a umidităţii solului în perioada de
vegetaţie (plafon minim) pe adâncimea h
Pmom [m3/ha] = provizia momentană de apă din sol
h [m] = adâncimea stratului activ de sol în care se dezvoltă masa principală a
rădăcinilor
Norma de irigaţie din perioada de vegetaţie [Σm] reprezintă cantitatea necesară
irigării unei suprafeţe de un hectar, ocupată de o cultură, pe întreaga perioadă de vegetaţie,
pentru acoperirea deficitului de umiditate. Altfel spus norma de irigare reprezintă suma
normelor de udare din această perioadă.
 Valorile Cc% şi Co% , respectiv Da se determină în funcţie de tipul de sol şi
sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 2.5 privind calculul indicilor fizici şi hidrofizici pe adâncime

Adâncime Grosime strat Da Co Cc

[ cm ] [m] [ t/mc ] [%] [%]
0 - 50 0.50 1.27 12.40 22.90
0 - 75 0.75 1.28 12.20 22.60
0 - 100 1.00 1.28 12.00 22.40
0 - 125 1.25 1.29 11.95 22.30
0 - 150 1.50 1.29 11.90 22.20

Se mai are în vedere că se pot întâlni următoarele situaţii:

- stratul de sol capabil să înmagazineze apa (H) este profund; în această situaţie se ia în
considerare adâncimea de 1,5 m în perioada rece ( 1 octombrie - 1 aprilie) şi
adâncimea stratului activ (h) ( la care se găseşte masa principală a rădăcinilor) în
perioada de vegetaţie această adâncime depinzând de planta cultivată , stadiul ei de
vegetaţie şi de zona naturală , valorile orientative respective fiind date tabelar (vezi
„Îmbunătăţiri funciare” de Lucica Roşu pagina 157, tabel 7.1).

Tabel nr. 2.6 privind adâncimea (h) de dezvoltare a masei principale a

rădăcinilor pe culturi şi zone climatice (m):

Zona secetoasa ( Dobrogea şi

Culturile Restul zonei
Bărăganul de Nord)
Fasole, grâu, legume ,porumb cultura
0,75 0,50
dublă după grâu între (15 şi 31 iulie)
Lucerna an I , floarea soarelui, sfecla,
cartofi, porumb, soia , viţă de vie,
1,00 0,75
porumb cultura a II a după grâu luna
august
Lucerna an II, III, pomi 1,25 1,00

La stabilirea regimului optim de umiditate necesar în sol se admit următoarele

ipoteze:
- în lunile din afara perioadei de vegetaţie nu se prescrie o limită minimă a rezervei de apă
din sol (această rezervă ar putea, teoretic, să scadă pană la valoarea corespunzătoare
coeficientului de ofilire); în această perioadă, calculele se efectuează pe adâncimea maximă
H în care se înmagazinează apa care poate fi folosită de către plante;
- în perioada de vegetaţie , rezerva de apă din sol poate varia intre rezerva maximă şi o
rezervă minimă ,calculul efectuându-se pe adâncimea h în care se dezvoltă masa principală
a rădăcinilor plantelor;
- în afara perioadei de vegetaţie sau la începutul ei ,poate apare necesitatea unor udări de
aprovizionare, care în condiţiile ţării noastre se aplică fie în lunile septembrie – octombrie,
sub forma udărilor pentru asigurarea răsăritului la culturile de toamnă , în cazul toamnelor
secetoase, fie în lunile martie-aprilie pentru culturile de primăvară , atunci când apare un
deficit de apa în stratul superior al solului.
Dacă din calculul bilanţului apei în sol reiese că rezerva iniţială de apă în luna
aprilie e plafonul minim şi luna aprilie e deficitară , se recomandă aplicarea udării de
aprovizionare în primăvară pentru asigurarea dezvoltării optime a plantelor în primele faze
de vegetaţie.
Aceste udări se calculează pentru adâncimea de 0,3 – 0,4 m , considerând
umiditatea solului egală cu coeficientul de ofilire . Norma de aprovizionare nu se admite
mai mică decât 400 m3/ ha pentru udarea prin brazde.
În cadrul ipotezelor referitoare la stabilirea regimului la stabilirea regimului optim de
umiditate , rezervele de apa din sol oscilează intre următoarele limite:
a) R max(H) calculat astfel:
Rmax = 100 * 1.5 * Cc ( H ) * Da ( H ) = 150 * Cc ( H ) * Da ( H ) [mc / ha ] ( 1 )

b) R min(H) calculat astfel:

Rmin = 100 * 1.5 * Co( H ) * Da ( H ) = 150 * Co( H ) * Da ( H ) [mc / ha ] ( 2 )

c) R max(h) calculat astfel:

Rmax = 100 * h * Cc ( h ) * Da ( h ) [mc / ha ] (3)
d) R min(h) calculat astfel:
Rmin = 100 * h * P min ( h ) * Da ( h ) [mc / ha ] (4)

În cazul nostru s-au utilizat pentru determinarea rezervelor minime şi maxime pentru
fiecare cultura în parte, relaţiile ( 1 ) şi ( 2 ) unde:
 - R max(h) – reprezintă rezerva maximă de apă în sol, corespunzătoare Cc pentru apă
în stratul activ h [mc/ha]
- R min(h) – reprezintă rezerva de apa din sol, corespunzătoare plafonului minim în
stratul activ h [mc/ha]
- Restul termenilor au fost explicitaţi anterior.
Referitor la rezerva iniţială Ri şi rezerva finală, se are în vedere că necesarul de apa
al culturilor irigate se calculează pe o perioadă de o lună după formula:

M i = E p − P − A f + R f − Ri [mc / ha]

în care:
Mi – reprezintă norma de irigaţie în luna de calcul [mc/ha]
Af – reprezintă aportul de apă din pânza freatică în luna de calcul [mc/ha]
Restul termenilor au fost explicitaţi anterior.
Dacă rezerva finală lunară este mai mare decât R min(h) reiese că nu este necesară
suplimentarea aportului natural pentru irigaţie.
Dacă rezerva finală lunară este mai mică decât R min(h) reiese că este necesară
suplimentarea aportului natural pentru irigaţie pentru eliminarea deficitului de apă.
Dacă rezerva finală lunară este mai mare decât R max(h) în luna următoare se va lua
R max(h) în calcul ca valoare pentru rezerva iniţială.
 PORUMB

C c = 100 * H * Da * C c % = 2867,20 [m 3 / ha ] Ri = 100 * H * Da * Pmin % = 3299 [ m 3 / ha ]

C o = 100 * H * Da * C o % = 1536 [m 3 / ha ] Rmax = 100 * h * Cc * Da = 2867 [mc / ha] − in perioada de vegetatie

Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 2201,60 [m 3 / ha ] Rmin = 100 * h * P min * Da = 2202 [ mc / ha ] − in perioada de vegetatie

m = 100 * h * Da * (C c − Pmin ) = 700 [m 3 / ha]

Nr. Ecuaţie LUNA

Crt bilanţ X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
1 P 273 208 289 368 226 240 356 446 546 411 426 316
2 ETRM 262 125 0 0 0 106 397 751 1024 2564 1490 631
3 Rmax 4296 2867
4 Rmin 2303 2202
5 Ri 3299 3310 3394 3683 4296 4296 2867 2827 2522 2744 2691 2328
6 Rf 3310 3394 3683 4051 4522 4430 2827 2522 2744 2691 2328 2713
7 m 700
Nr.
8 0 0 1 3 1 1
udări
 GRÂU

C c = 100 * H * Da * C c % = 2169,60 [m 3 / ha] Ri = 100 * H * Da * Pmin % = 2034 [m 3 / ha ]

C o = 100 * H * Da * C o % = 1171,20 [ m 3 / ha ] Rmax = 100 * h * Cc * Da = 2170 [mc / ha ] − in perioada de vegetatie

Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 1670,40 [m 3 / ha ] Rmin = 100 * h * P min * Da = 1670 [mc / ha] − in perioada de vegetatie

m = 100 * h * Da * (C c − Pmin ) = 500 [m 3 / ha ]

LUNA
Nr. Ecuaţie
Crt bilanţ X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
1 P 273 208 289 368 226 240 356 446 546 411 426 316
2 ETRM 374 147 0 0 0 565 921 1852 1265 0 0 0
3 Rmax 4296 2170
4 Rmin 2303 1670
5 Ri 2034 1933 1995 2284 2652 2878 2170 2105 1699 1980 2170 2170
6 Rf 1933 1995 2284 2652 2878 2552 2105 1699 1980 2391 2596 2486
7 m 500
Nr.
8 1 2 2 0 0 0
udări
 SOIA

C c = 100 * H * Da * C c % = 2867,20 [m 3 / ha ] Ri = 100 * H * Da * Pmin % = 3299 [ m 3 / ha ]

C o = 100 * H * Da * C o % = 1536 [m 3 / ha ] Rmax = 100 * h * Cc * Da = 2867 [mc / ha] − in perioada de vegetatie

Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 2201,60 [m 3 / ha ] Rmin = 100 * h * P min * Da = 2202 [ mc / ha ] − in perioada de vegetatie

m = 100 * h * Da * (C c − Pmin ) = 700 [m 3 / ha]

LUNA
Nr. Ecuaţie
Crt bilanţ
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
1 P 273 208 289 368 226 240 356 446 546 411 426 316
2 ETRM 262 125 0 0 0 106 490 761 1024 2371 1336 697
3 Rmax 4296 2867
4 Rmin 2303 2202
5 Ri 3299 3310 3394 3683 4296 4296 2867 2734 2419 2641 2781 2571
6 Rf 3310 3394 3683 4051 4522 4430 2734 2419 2641 2781 2571 2190
7 m 700
Nr.
8 0 0 1 3 1 0
udări

FLOAREA SOARELUI
 C c = 100 * H * Da * C c % = 2867,20 [m 3 / ha ] Ri = 100 * H * Da * Pmin % = 3299 [ m 3 / ha ]

C o = 100 * H * Da * C o % = 1536 [m 3 / ha ] Rmax = 100 * h * Cc * Da = 2867 [mc / ha] − in perioada de vegetatie

Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 2201,60 [m 3 / ha ] Rmin = 100 * h * P min * Da = 2202 [ mc / ha ] − in perioada de vegetatie

m = 100 * h * Da * (C c − Pmin ) = 700 [m 3 / ha]

LUNA
Nr. Ecuaţie
Crt bilanţ
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
1 P 273 208 289 368 226 240 356 446 546 411 426 316
2 ETRM 262 125 0 0 0 106 553 831 1626 2776 910 533
3 Rmax 4296 2867
4 Rmin 2303 2202
5 Ri 3299 3310 3394 3683 4296 4296 2867 2670 2285 2605 2340 2556
6 Rf 3310 3394 3683 4051 4522 4430 2670 2285 2605 2340 2556 2339
7 m 700
Nr.
8 0 0 2 3 1 0
udări
 LUCERNĂ

C c = 100 * H * Da * C c % = 2867,20 [m 3 / ha ] Ri = 100 * H * Da * Pmin % = 3299 [ m 3 / ha ]

C o = 100 * H * Da * C o % = 1536 [m 3 / ha ] Rmax = 100 * h * Cc * Da = 2867 [mc / ha] − in perioada de vegetatie

Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 2201,60 [m 3 / ha ] Rmin = 100 * h * P min * Da = 2202 [ mc / ha ] − in perioada de vegetatie

m = 100 * h * Da * (C c − Pmin ) = 700 [m 3 / ha]

LUNA
Nr. Ecuaţie
Crt bilanţ
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
1 P 273 208 289 368 226 240 356 446 546 411 426 316
2 ETRM 374 147 0 0 0 177 783 1111 1216 2062 1360 795
3 Rmax 4296 2867
4 Rmin 2303 2202
5 Ri 3299 3198 3260 3549 4296 4296 2867 2440 2474 2504 2253 2719
6 Rf 3198 3260 3549 3917 4522 4359 2440 2474 2504 2253 2719 2240
7 m 700
Nr.
8 0 1 1 2 2 0
udări
 Tabel nr. 2.7 privind calculul normei ponderate (de udare şi de irigaţie )
pentru dimensionarea sistemului

Norma de
Nr. Norma de udare lunară m ( mc/ha )
Cultura α(%) Schema udărilor irigare Σm
crt.
IV V VI VII VIII IX ( mc/ha )
0 0 700 2100 700 700 4200
1 Porumb 50 0.1.3.1.1.0.
0 0 350 1050 350 350 2100
500 1000 1000 0 0 0 2500
2 Grâu 21 1.2.2.0.0.0.
105 210 210 0 0 0 525
0 0 700 2100 700 0 3500
4 Soia 5 0.0.1.3.1.0.
0 0 35 105 35 0 175
0 0 1400 2100 700 0 4200
5 Floarea Soarelui 10 0.0.2.3.1.0.
0 0 140 210 70 0 420
0 700 700 1400 1400 0 4200
6 Lucerna I 14 0.1.1.2.2.0.
0 98 98 196 196 0 588
500 1700 4500 7700 3500 700 18600
8 TOTAL 100 28
105 308 833 1561 651 350 3808
2.1.2.4. Calculul hidromodulului de udare

Debitele de dimensionare din sistemul de irigaţie se stabilesc pe baza unui parametru

sintetic, numit debit specific sau hidromodul de udare, care permite trecerea de la volumul de
apă (reprezentând necesarul de apă al culturilor pe durata udărilor) la debit de calcul pentru
dimensionarea elementelor componente ale sistemului de irigaţie.
Hidromodulul de udare (qu) reprezintă debitul necesar irigării unei culturi de pe un
hectar într-o anumită perioadă de timp şi se calculează cu relaţia:

1000 ⋅ m m
qu = = [l/s·ha],
3600 ⋅ t ⋅ T 3,6 ⋅ t ⋅ T

în care: m [m3/ha] = norma netă de udare

t [ore] = durata udării pe zi
T [zile] = durata udării într-o lună [zile];

Hidromodulul de udare ponderat (qu pond) se calculează pentru toate culturile ce se

irigă din amenajarea respectivă (asolament) cu relaţia:

qu pond = α x qu [l/s·ha]

în care: α [%] = ponderea unei culturi (suprafaţa ocupată de o cultură din întreaga suprafaţă a
amenajării)
q u pond
qu pond brut = [l/s·ha]
η
în care: η = randamentul sistemului ;
η = ηr x ηc = 82 % unde:
ηr = 0,95 - tipul de amenajare cu conducte îngropate
ηc = 0,86 - pentru udarea prin brazde
 Tabel nr. 2.8 privind calculul hidromodulului de udare net

LUNA ; Σm [mc/ha] ; qu[l/s x ha] ; 20 h

Nr.
Cultura IV V VI VII VIII IX
crt.
m qu m qu m qu m qu m qu m qu
1 Porumb 0 0.00 0 0.00 700 0.32 2100 0.94 700 0.31 700 0.32
2 Grâu 500 0.23 1000 0.45 1000 0.46 0 0.00 0 0.00 0 0.00
3 Soia 0 0.00 0 0.00 700 0.32 2100 0.94 700 0.31 0 0.00
Floarea
4 0 0.00 0 0.00 1400 0.65 2100 0.94 700 0.31 0 0.00
Soarelui
Lucernă
5 0 0.00 700 0.31 700 0.32 1400 0.63 1400 0.63 0 0.00
I

Tabel nr. 2.9 privind calculul hidromodulului de udare mediu ponderat

LUNA ; qu , qu pond [l/s x ha] ; 20 h

Nr IV V VI VII VIII IX
Cultura
crt qu qu qu qu qu qu
qu qu qu qu qu qu
pond. pond. pond. pond. pond. pond.
1 Porumb 0.00 0.00 0.00 0.00 0.32 0.16 0.94 0.47 0.31 0.16 0.32 0.16
2 Grâu 0.23 0.05 0.45 0.09 0.46 0.10 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3 Soia 0.00 0.00 0.00 0.00 0.32 0.02 0.94 0.05 0.31 0.02 0.00 0.00
Floarea
4 0.00 0.00 0.00 0.00 0.65 0.06 0.94 0.09 0.31 0.03 0.00 0.00
Soarelui
Lucernă
5 0.00 0.00 0.31 0.04 0.32 0.05 0.63 0.09 0.63 0.09 0.00 0.00
I

Tabel nr. 2.10 privind calculul hidromodulului de udare ponderat brut

 LUNA ; qu pond , qu pond b [l/s x ha] ; 20 h
Nr IV V VI VII VIII IX
Cultura
crt qu qu qu qu qu qu
qu p.b. qu p.b. qu p.b. qu p.b. qu p.b. qu p.b.
pond. pond. pond. pond. pond. pond.
1 Porumb 0.00 0.00 0.00 0.00 0.16 0.20 0.47 0.58 0.16 0.19 0.16 0.20
2 Grâu 0.05 0.06 0.09 0.11 0.10 0.12 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3 Soia 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02 0.02 0.05 0.06 0.02 0.02 0.00 0.00
Floarea
4 0.00 0.00 0.00 0.00 0.06 0.08 0.09 0.12 0.03 0.04 0.00 0.00
Soarelui
Lucernă
5 0.00 0.00 0.04 0.05 0.05 0.06 0.09 0.12 0.09 0.11 0.00 0.00
I
6 TOTAL 0.05 0.06 0.14 0.17 0.39 0.47 0.70 0.88 0.29 0.36 0.16 0.20

Tabel nr. 2.11 centralizator privind calculul hidromodulului ponderat pentru dimensionarea sistemului

Nr. LUNA
Specificaţie
crt IV V VI VII VIII IX
1 Norma netă - mnet(20h) [m3/ha] 105 308 833 1561 651 350
2 Hidromodul - q u-20 h [l/s·ha] 0.23 0.76 2.08 3.45 1.57 0.32
3 Hidromodul - q u pond-20 h [l/s·ha] 0.05 0.14 0.39 0.70 0.29 0.16
4 Hidromodul - q u pond brut-20 h [l/s·ha] 0.06 0.17 0.47 0.88 0.36 0.20
2.1.3 Organizarea aplicării udărilor prin scurgere la suprafaţă

Irigarea prin brazde prezintă o serie de mari avantaje legate în primul rând de
consumuri energetice , materiale,carburanţi şi forţa de munca sensibil diminuate . Metoda
presupune însă cu necesitate o perfectă organizare a aplicării udărilor ( alegerea indicilor
calitativi , a elementelor tehnice ale udărilor , a organizării muncii) o continuă adaptare la
condiţiile fiecărui an , ale fiecărei suprafeţe în parte .În caz contrar , pierderile de apa prin
percolare sau scurgere pe la capătul aval al brazdelor devin foarte mari , conducând atât la
micşorarea randamentului udării dar mai ales la evoluţia nefavorabilă a însuşirilor solului
( sărăturare, exces de umiditate, etc.) , eroziune de suprafaţă şi pierderi mari de recoltă .
Elementele tehnice ale udării stabilite prin proiectul de execuţie au un caracter cu totul
orientativ , condiţiile de teren ( permeabilitate, viteza de infiltraţie , însuşiri pedologice,
pante ) schimbându-se de la o sola la alta , în cadrul aceluiaşi sector hidrotehnic.

2.1.3.1 Alegerea elementelor tehnice ale udării

Se face în mod obligatoriu în fiecare campanie de irigaţii şi pentru fiecare solă în

parte prin determinări experimentale .
Elementele tehnice ale udării prin brazde sunt:
a) Secţiunea brazdelor de udare poate fi triunghiulară , trapezoidală sau parabolică,
cu adâncimea de 10-25 cm , lăţimea de fund 10-20 cm şi lăţimea la suprafaţă 40-60 cm .
Forma şi dimensiunile secţiunii transversale a brazdelor se aleg în funcţie de textura,
permeabilitatea, viteza de infiltraţie, panta şi debitul maxim folosit . Secţiunea brazdelor se
va alege astfel încât trecerea apei în sol să se facă cât mai uşor şi mai uniform.
Distanţa între brazde este influenţată de însuşirile solului şi forma secţiunii
transversale , dar şi de necesităţile agrotehnice ale plantei cultivate . De aceea, de regulă , se
adoptă ca distanţă între brazde distanţa între rândurile de brazde , cu menţiunea ca se pot
deschide brazde din două în două intervale ( atunci când distanţa dintre rânduri este prea
mică ) sau se deschid mai multe brazde intre două rânduri de plante ( pomi ,viţă de vie , etc.).
b) Debitul de alimentare a brazdelor este unul din elementele cele mai importante ale
udării. Depinde şi influenţează totodată lungimea şi distanta intre brazde, uniformitatea
udării ,durata ei şi productivitatea udărilor, eroziunea solului.
 Valoarea maximă a debitului de alimentare care ar conduce la micşorarea duratei de
udare şi mărirea productivităţii - este limitată de debitul maxim neeroziv al solului respectiv
( condiţionat de panta şi permeabilitatea terenului).
Valoarea minimă a debitului micşorează eroziunea de suprafaţă dar conduce la
durate mai mari de udare , lungimi ale brazdelor mici , neuniformităţi , pierderi prin
percolare , randament scăzut.
Obţinerea avantajelor oferite de folosirea atât a debitului maxim cât şi a celui minim
se poate face prin:
- utilizarea a două debite de alimentare : a unui debit iniţial mare ( pentru ca apa să
ajungă la capătul aval al brazdei şi a unui debit de regim mic ( pentru a micşora eroziunea şi
pierderea apei prin capătul aval);
- captarea apei care se scurge pe la capătul aval al brazdei şi folosirea ei pentru
alimentarea brazdelor din aval ( când condiţiile de teren permit) sau repomparea ei în reţeaua
de alimentare .
Mărimea debitului de alimentare ( iniţial şi de regim) se stabileşte experimental pe
fiecare sola , astfel:
6 .0
Qmax n = [l / s ] − pentru soluri cu textura usoara
I%
6.3
Qmax n = [l / s ] − pentru soluri cu textura medie
I%
7.0
Qmax n = [l / s ] − pentru soluri cu textura usoara
I%
în care : I % [%] - panta longitudinală a brazdei ,
- se calculează debitul de regim , cu relaţiile:
Qmax n
Or = - pentru soluri cu textură uşoară
1.5
Qmax n
Or = - pentru soluri cu textură medie
2
Qmax n
Or = - pentru soluri cu textură grea
3
- se alimentează un grup de 8-10 brazde cu Qmax n calculat , urmărindu-se dacă apare
eroziunea ;
- în momentul în care apa a ajuns pe ultima treime din lungimea brazdei , se reduce debitul
la valoarea celui de regim , Q r ;
- se efectuează măsurători cu privire la viteza de avans a apei , la cantitatea de apă infiltrată
şi distribuţia umidităţii de-a lungul brazdei ;
- în funcţie de rezultatele observaţiilor şi măsurătorilor se corectează valoarea debitului de
alimentare ( iniţial şi de regim).
Se menţionează şi faptul că debitul de alimentare a brazdelor trebuie micşorat de la
prima la următoarele udări , cunoscută fiind variaţia vitezei de infiltraţie şi a permeabilităţii
cu umiditatea solului.
d) Lungimea brazdelor este de asemenea în interdependenţă cu celelalte elemente
tehnice ale udării şi influenţează sensibil atât productivitatea muncii udătorilor cât şi
randamentul udării şi deci mărimea a producţiilor obţinute . Lungimi mici ale brazdelor
conduc la uniformităţi de udare foarte bune dar micşorează în mare măsură productivitatea
udărilor . Lungimile mari măresc productivitatea dar pe lângă neuniformităţi pronunţate ale
udării conduc şi la pierderi mari de apă prin percolare. Lungimea optimă a brazdelor se
alege în funcţie de panta lor , de viteza de infiltraţie apei în sol , debitul de alimentare,
rugozitatea secţiunii etc. Atunci când este posibil se recomandă păstrarea lungimii
brazdelor stabilită prin proiectul de execuţie şi adaptarea celorlalte elemente tehnice prin
determinări experimentale . Orientativ , lungimea brazdei de udare se stabileşte cu relaţia:

3600 * Qr
l max = [m]
d * vi

Qr [l/s] - debitul de regim

d [m] - distanta intre brazde
vi [mm/h] - viteza de infiltraţie
e) Durata de udare se stabileşte atât în funcţie celelalte elemente tehnice cât şi de
norma de udare care trebuie administrată culturii respective . Relaţia de calcul care asigură
o precizie mai mică decât în cazul irigării prin aspersiune este:
m*l * d
T= [min] când se foloseşte un singur debit de alimentare
600 * Qr

m * l * d  Qmax n 
T= −  − 1 * t1 [min] când se folosesc două debite de alimentare
600 * Qr  Qr 

m [mc/ha] - norma de udare

l [m] - lungimea brazdelor
d [m] - distanta intre brazde
Qi , Qr [l/s] - debite de alimentare
t1 [min] - timpul de udare cu debitul iniţial
Timpul t1 se stabileşte experimental, în teren. Orientativ se pot folosi relaţiile:
t1 = T / 4 pentru soluri uşoare;
t1 = T / 5 pentru soluri mijlocii;
t1 = T / 6 pentru soluri grele;
Tr [zile] - timpul de revenire pentru aplicarea udărilor
Tr = T x n.p.
unde:
n.p. - numărul de poziţii al echipamentului într-un sector de udare
Concluzionând , se poate afirma că stabilirea elementelor tehnice ale udării prin
brazde se face mai dificil decât la udarea prin aspersiune ,datorită strânsei interdependente
existente intre ele. Datorită influentei hotărâtoare pe care ele le au asupra eficienţei de
udare, se impune cu necesitate stabilirea şi adaptarea lor în teren şi totodată, respectarea lor
cu stricteţe . Este relevantă de asemenea influenţa pantei terenului asupra elementelor tehnice
ale udării.

2.1.3.2 Stabilirea poziţiei de start

La udarea prin brazde , echipamentul mobil se grupează pe seturi de udare , prin
proiectul de execuţie .
Mutarea echipamentului se stabileşte în funcţie atât de elementele tehnice ale udării
( determinate experimental) cat şi de echipamentul de udare existent în unitatea agricola.

2.1.3.3 Organizarea muncii

Aceasta se realizează în trei perioade distincte :
- perioada pregătitoare – calculul orientativ al elementelor tehnice ale udării , stabilirea
direcţiei de semănat , schema de mutare a echipamentului , necesar de echipament şi forţa
de munca , etc.;
- perioada de udare – deschiderea brazdelor , transportul echipamentului în câmp şi
amplasarea în poziţia de start , corectarea şi adaptarea elementelor tehnice ale udării ,
aplicarea udărilor , întreţinerea echipamentului;
- perioada finala – pregătirea echipamentului pentru depozitare , transportul şi depozitarea
acestuia, urmărirea lucrărilor de mobilizare ale solului , urmărirea efectuării nivelării de
exploatare .

2.1.3.4 Echipamentul mobil de udare

Alimentarea cu apă a echipamentului în schema longitudinală se realizează prin
branşarea la gurile de apă de pe conducta distribuitoare de sector ( c.d.s.) . În continuarea
hidrantului se foloseşte echipament EUBA 150 T care este format din conducta de transport
CT şi conducta de udare CU . Elementele componente ale echipamentului de udare EUBA
150 , din conductă de ø150mm, rigide sunt prezentate în desen. Conducta de udare este
prevăzută cu orificii dispuse pe generatoare, la distanţe egale cu distanţa între brazde : 0.80
m . Vaneta pentru reglarea debitului orificiului de udare se acţionează manual , închizând
mai mult sau mai puţin orificiul, după care în faţa orificiului se ataşează mânecuţa cu colierul
de sârmă pe conductă.
Tronsonul de conductă de udare cu ø 150 mm , are lungimea totala de 6490 mm ,
din care 110 mm este lungimea mufei pe care sunt 8 orificii distanţate la 0.8 m . Tronsonul
de transport serveşte la cuplarea conductei de udare cu branşamentul la vana gurii de apa ,
preluând eventualele dezaxări . Buşonul de capăt este dotat cu cap.
 Echipamentul EUBA 150 T este echipat cu cărucioare de tractare longitudinală , prin
remorcare cu tractorul pe culoar. Căruciorul este realizat cu două roţi din polietilenă de
înaltă densitate ,un ax , două semicoliere şi doi ocheţi necesari pentru cuplarea la tronsonul
învecinat . Ecartamentul căruciorului este de 560 mm , diametrul roţii este de 210 mm şi
asigură o lumină de 100 mm .
EUBA 150 T

2.1.3.5 Determinarea elementelor udării prin brazde

SET 1 SET 2
S = 32,5ha S = 30 ha
qu = 0,88l / s qu = 0,88l / s
Q = S * qu = 28,6 l / s Q = S * qu = 26,4 l / s
i = 0,4% i = 0,4%
0,63 0,63
Qmax n = = 1,58 l / s Qmax n = = 1,58 l / s
i i
Qr = 0,79l / s Qr = 0,79l / s
m = 700 mc / ha m = 700 mc / ha
l = 200 m l = 200 m
d = 0,8 m d = 0,8 m
vi = 8,8 mm / h vi = 8,8 mm / h
3600 * Qr 3600 * Qr
l max = 402,7 m l max = 402,7 m
0,8 * vi 0,8 * vi
m * l * d  Qmax n  m * l * d  Qmax n 
T= −  − 1 * t1 = 198 min T= −  − 1 * t1 = 198 min
600 * Qr  Qr  600 * Qr  Qr 
Q Q
n= = 37 brazde n= = 34 brazde
Qr Qr
l a = n * d = 30 m l a = n * d = 27 m
l l
Tp = * T = 1360 min = 22 ore 40 min Tp = * T = 1473 min = 24 ore 33 min
la la
Tr = n. p. * T p = 204ore = 8,5 zile Tr = n. p. * T p = 197 ore = 8,2 zile
SET 3 SET 4
S = 35 ha S = 35 ha
qu = 0,88l / s qu = 0,88l / s
Q = S * qu = 30,8 l / s Q = S * qu = 30,08 l / s
i = 0,7 % i = 0,6%
0,63 0,63
Qmax n = = 0,9 l / s Qmax n = = 1,05 l / s
i i
Qr = 0,45 l / s Qr = 0,525 l / s
m = 700 mc / ha m = 700 mc / ha
l = 200 m l = 200 m
d = 0,8 m d = 0,8 m
vi = 8,8 mm / h vi = 8,8 mm / h
3600 * Qr 3600 * Qr
l max = 230,2 m l max = 269 m
0,8 * vi 0,8 * vi
m * l * d  Qmax n  m * l * d  Qmax n 
T= −  − 1 * t1 = 346 min T= −  − 1 * t1 = 297 min
600 * Qr  Qr  600 * Qr  Qr 
Q Q
n= = 69 brazde n= = 59 brazde
Qr Qr
l a = n * d = 55 m l a = n * d = 47 m
l l
Tp = * T = 1263 min = 21 ore 3 min Tp = * T = 1263 min = 21 ore 3 min
la la
Tr = n. p. * T p = 190ore = 7,9 zile Tr = n. p. * T p = 190ore = 7,9 zile
SET 5 SET 6
S = 43,5 ha S = 26,5 ha
qu = 0,88l / s q u = 0,88l / s
Q = S * qu = 38,28 l / s Q = S * q u = 23,32 l / s
i = 0.4% i = 0,8%
0,63 0,63
Qmax n = = 1,58 l / s Q max n = = 0,79 l / s
i i
Qr = 0,79 l / s Q r = 0,395 l / s
m = 700 mc / ha m = 700 mc / ha
l = 200 m l = 200 m
d = 0,8 m d = 0.8 m
vi = 8,8 mm / h v i = 8.8 mm / h
3600 * Qr 3600 * Qr
l max = 402,7 m l max = 202 m
0.8 * vi 0.8 * v i
m * l * d  Qmax n  m * l * d  Q max n 
T= −  − 1 * t1 = 198 min T= −  − 1 * t1 = 396 min
600 * Qr  Qr  600 * Q r  Q r 
Q Q
n= = 49 brazde n= = 60 brazde
Qr Qr
l a = n * d = 39 m l a = n * d = 48 m
l l
Tp = * T = 1016 min = 16 ore 56 min Tp = * T = 1668 min = 27 ore 48 min
la la
Tr = n. p. * T p = 119ore = 5 zile Tr = n. p. * T p = 334ore = 13.9 zile

2.1.3.6 Determinarea cotei liniei piezometrice necesară la vanele de alimentare a

seturilor de udare („gurile de apă”)

Dimensionarea hidraulică a unui sistem de transport de oarecare importanţă (debit,

lungime sistem) trebuie făcută cu suficient de mare atenţie , deoarece o apreciere incorectă ,
în minus , a necesarului de energie pentru curgerea apei, conduce la nerealizarea parametrilor
curenţi (se asigură în final un debit mai mic decât cel cerut), iar o apreciere în plus poate
conduce la un consum nejustificat de energie sau / şi de material.
Această dimensionare se realizează în două etape:
1) Etapa de predimensionare în care se impune presiunea minimă de 0,5 mCA pe
fiecare poziţie a conductei de udare şi se transmit prin însumare, din aval spre amonte
pierderile de sarcină; la fiecare gură de apă se determină presiunea minimă necesară.
 2) Etapa de dimensionare în care , cunoscând cota apei la sursă (canal sau S.P.P.), în
capătul amonte, se calculează pierderile de sarcină pe cds (alegând din diagramă
diametrul conductei Φ şi pierderile unitare hu în funcţie de debitul Q de pe tronsonul
luat în calcul), ce se scad succesiv dinspre amonte spre aval, pentru determinarea
presiunii finale la fiecare gură de apă.

Se consideră : - A = punct din aval

- B = punct din amonte

Calculul se reia pe seturi.

SET 1
Lcu = 200 m ; Q = 29 l/s => se alege EUBA – 150 =>
Δhu = 1.9 m/100ml => Δht = Lcu* Δhu

Gura G1

poziţia 1
CLP A = CTA + 0.5 =45.8 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTA + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =49.6 m
CLP 1 = max (CLP A ; CLP B) =49.6 m

poziţia 2
CLP A = CTA + 0.5 = 41.55m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =46.7 m
CLP’2 = max (CLP A ; CLP B) = 46.7 m
CLP”2 = CLP 1 + Δhu * Lcu = 53.4 m
CLP 2 = max (CLP’2 ; CLP”2) =53.4 m

poziţia 3
CLP A = CTA + 0.5 =47.2 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =51 m
CLP’3 = max (CLP A ; CLP B) =51 m
CLP”3 = CLP 2 + Δhu * Lcu =57.2 m
CLP 3 = max (CLP’3 ; CLP”3) =57.2 m

CLP’G1 = max ( CLP 1 ; CLP 2 ; CLP 3) =57.2 m

Gura G2
poziţia 4
CLP A = CTA + 0.5 =44.3 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =48.1 m
CLP 4 = max (CLP A ; CLP B) =48.1 m

poziţia 5
CLP A = CTA + 0.5 =45.7 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =49.5 m
CLP’5 = max (CLP A ; CLP B) =49.5 m
CLP”5 = CLP 4 + Δhu * Lcu =51.9 m
CLP 5 = max (CLP’5 ; CLP”5) =51.9 m

poziţia 6
CLP A = CTA + 0.5 =46.7 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =50.5 m
CLP’6 = max (CLP A ; CLP B) =50.5 m
CLP”6 = CLP 5 + Δhu * Lcu =55.7 m
CLP 6 = max (CLP’6 ; CLP”6) =55.7 m

CLP’G2 = max ( CLP 4 ; CLP 5 ; CLP 6) =55.7 m

Gura G3
poziţia 7
CLP A = CTA + 0.5 =42.6 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =46.4 m
CLP 7 = max (CLP A ; CLP B) =46.4 m

poziţia 8
CLP A = CTA + 0.5 =43.7 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =47.5 m
CLP’8 = max (CLP A ; CLP B) =47.5 m
CLP”8 = CLP 7 + Δhu * Lcu =50.2 m
CLP 8 = max (CLP’8 ; CLP”8) =50.2 m

poziţia 9
CLP A = CTA + 0.5 =45 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =48.8 m
CLP’9 = max (CLP A ; CLP B) =48.8 m
CLP”9 = CLP 8 + Δhu * Lcu =54 m
CLP 9 = max (CLP’9 ; CLP”9) =54 m

CLP’G3 = max ( CLP 7 ; CLP 8 ; CLP 9) =54 m

SET 2
Lcu = 200 m ; Q = 27 l/s => se alege EUBA – 150 =>
Δhu = 1.7 m/100ml => Δht = Lcu* Δhu

Gura G4

poziţia 1
CLP A = CTA + 0.5 =40.2 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =43.6 m
CLP 1 = max (CLP A ; CLP B) =43.6 m

poziţia 2
CLP A = CTA + 0.5 =41.1 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =44.5 m
CLP’2 = max (CLP A ; CLP B) =44.5 m
CLP”2 = CLP 1 + Δhu * Lcu =47 m
CLP 2 = max (CLP’2 ; CLP”2) =47 m

poziţia 3
CLP A = CTA + 0.5 =42.7 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =46.1 m
CLP’3 = max (CLP A ; CLP B) =46.1 m
CLP”3 = CLP 2 + Δhu * Lcu =50.4 m
CLP 3 = max (CLP’3 ; CLP”3) =50.4 m

CLP’G4 = max ( CLP 1 ; CLP 2 ; CLP 3) =50.4 m

Gura G5
poziţia 4
CLP A = CTA + 0.5 =37.35 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =40.75 m
CLP 4 = max (CLP A ; CLP B) =40.75 m

poziţia 5
CLP A = CTA + 0.5 =37.9 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =41.3 m
CLP’5 = max (CLP A ; CLP B) =41.3 m
CLP”5 = CLP 4 + Δhu * Lcu =44.15 m
CLP 5 = max (CLP’5 ; CLP”5) =44.15 m

poziţia 6
CLP A = CTA + 0.5 =39.8 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =43.2 m
CLP’6 = max (CLP A ; CLP B) =43.2 m
CLP”6 = CLP 5 + Δhu * Lcu =47.55 m
CLP 6 = max (CLP’6 ; CLP”6) =47.55 m

CLP’G5 = max ( CLP 4 ; CLP 5 ; CLP 6) =47.55 m

Gura G6
poziţia 7
CLP A = CTA + 0.5 =33.55 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =37.9 m
CLP 7 = max (CLP A ; CLP B) =37.9 m

poziţia 8
CLP A = CTA + 0.5 =35.65 m
CLP’ B = CTB + 0.5
CLP”B = CTB + Δhu * Lcu
CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =39.8 m
CLP’8 = max (CLP A ; CLP B) =39.8 m
CLP”8 = CLP 7 + Δhu * Lcu =41.3 m
CLP 8 = max (CLP’8 ; CLP”8) =41.3 m

CLP’G6 = max ( CLP 7 ; CLP 8) =41.3 m

CT G6 =39.3 m
CLP’G6 = 41.3 m
CLP G6 =41.3 m

CT G5 =42.2 m
CLP’ G5 =47.55 m
CLP’’ G5 = CLP G6 + L G6 – G5*Δh =42.3 m
CLP G5 = max (CT G5 ; CLP’ G5 ; CLP’’ G5) =47.55 m

CT G4 =44.5 m
CLP’ G4 =50.4 m
CLP’’ G4 = CLP G5 + L G5 – G4*Δh =48.55 m
CLP G4 = max (CT G4 ; CLP’ G4 ; CLP’’ G4) =50.4 m

CT G3 =46.2 m
CLP’ G3 =54 m
CLP’’ G3 = CLP G4 + L G4 – G3*Δh =51.4 m
CLP G3 = max (CT G3 ; CLP’ G3 ; CLP’’ G3) =54 m

CT G2 =46.7 m
CLP’ G2 =55.7 m
CLP’’ G2 = CLP G3 + L G3 – G2*Δh =56 m
CLP G2 = max (CT G2 ; CLP’ G2 ; CLP’’ G2) =56 m

CT G1 =46.8 m
CLP’ G1 =57.2 m
CLP’’ G1 = CLP G2 + L G2 – G1*Δh =58 m
CLP G1 = max (CT G1 ; CLP’ G1 ; CLP’’ G1) =58 m

Calculul s-a realizat pentru conducta cds1, pentru celelalte cds-uri calculul fiind
analog cu cel prezentat; rezultatele predimensionării sunt prezentate în graficele următoare.
Pentru dimensionarea conductelor s-au folosit diagramele din anexă.
În final se va alcătui un tabel privind calculul elementelor pentru brazde cuprinzând
toate seturile.
 ANEXĂ

Diagramă pentru dimensionarea hidraulică a conductelor de tip PREMO

după formula lui Manning

Diagramă pentru dimensionarea hidraulică a conductelor din PVC

după formula lui Manning
Diagramă pentru dimensionarea hidraulică a conductelor metalice
după formula lui Manning

Diagramă pentru
determinarea
pierderilor de
sarcină
la echipamentul
pentru udare prin
brazde de tip EUBA
150 T
2.1.3.7 Determinarea debitelor pe tronsoane la conducta secundară

CS

TRONSONUL I

Qtr I = Qset 1 + Qset 2 = 29 +27 = 56 l/s

TRONSONUL II

Qtr II = Qtr I + Qset 3 + Qset 4 = 56 + 31 + 31 = 118 l/s

TRONSONUL III

Qtr III = Qtr II + Qset 5 + Qset 6 = 118 + 39 + 24 = 181 l/s

Tabel nr. 2.12 cuprinzând calculul elementelor pentru udarea prin brazde

Elementele brazdei Nr.

Supr. Sursa Lung. Lung.
Nr. Nr. Nr.br. T poz. Tp Tr
des. de Lung. Panta q.br. Cu C.T.
crt. set în [ore] pe [ore] [zile]
[ha] apă [m] [%] [l/s] [m] [m]
funcţ set
1 1 32,5 cds1 200 0,4 1,58 37 3,30 200 200 9 22,70 8,50
2 2 30 cds1 200 0,4 1,58 34 3,30 200 200 8 24,60 8,20
3 3 35 cds2 200 0,7 0,90 69 5,80 200 200 9 21,10 7,90
4 4 35 cds2 200 0,6 1,05 59 4,90 200 200 9 21,10 7,90
5 5 43,5 cds3 200 0,4 1,58 49 3,3 200 200 12 16,90 5
6 6 26,5 cds3 200 0,8 0,79 60 6,6 200 200 7 27,80 13,90

2.1.4 Dimensionarea conductelor prin calcul analitic

 Dimensionarea se face astfel încât, pe o lungime minimă executabilă de conductă ,să
fie folosită integral toată diferenţa de cotă ΔH pentru învingerea rezistenţelor hidraulice.
Pentru materialul ales nu trebuie depăşită limita maximă admisă pentru viteza de curgere a
apei şi presiunea normată. Respectând aceste indicaţii , se obţine soluţia optimă .
Determinarea diametrului conductei se face cu ajutorul relaţiei Chezy:

v = C RJ
sau
Q = AC RJ
în care:
A [m2] - secţiunea transversală vie a conductei (apa umple complet secţiunea conductei)
R [m] - raza hidraulică

A Dn
R= =
P 4

P [m] – perimetrul udat

C – coeficientul lui Chezy , conform relaţiei Manning

1
1
C =  R 6
n

n – coeficient de rugozitate

1
=k
n

J – panta hidraulică disponibilă

∆H
J=
i
Valorile utilizate , conform datelor din literatură , sunt: k = 83 pentru conductele
metalice şi din beton sclivisit; k = 90 pentru conductele AZBO,PVC, PE.
Dimensionarea se poate face prin calcul analitic , uneori mai laborios sau folosind
diagrame care reprezintă transcrierea grafică a relaţiilor.
În cazul în care nu se dispune de diagrame, se poate rezolva problema analitic
Când pentru panta piezometrică nu se găseşte un diametru adecvat , se poate recurge la
prevederea convenabilă a conductei formată din tronsoane cu diametre diferite , astfel încât
suma pierderilor de sarcină totală sa fie aproximativ egală cu diferenţa de cotă disponibilă .
Se vor alege diametre mai mici de conductă pentru zonele cu presiune mai mare de pe traseu .
Pentru determinarea pierderii de sarcina pe tronsoane , în cazul în care nu se dispune
de diagrame , se aplică relaţia Darcy-Weisbach:
 λ ⋅l v2
h= ⋅
D 2g
h [m] – pierderea de sarcină
λ – coeficient de rezistenţă
l [m] – lungimea tronsonului
D [m] – diametrul conductei , dat ca diametru nominal Dn
v [m/s] – viteza apei în conducta
g [m/s2] – acceleraţia gravitaţională
De obicei , se prevede ca aducţiunea să fie executată din tuburi prefabricate sau
preuzinate , cu secţiunea circulara.
Această formă a secţiunii oferă condiţii optime atât din punct de vedere hidraulic
(raza hidraulica este maximă , deci viteza va fi maximă pe conductă , conducând la un
diametru minim pentru un debit dat ), cât şi din punct de vedere al rezistentei mecanice (forma
circulară este forma optimă la presiunea aproximativ uniformă a apei din interior).
Când pentru debitul transportat nu este suficientă o conductă de diametrul cel mare,
care sa producă curent, soluţia optimă va rezulta din analiza următoarelor variante :
- mărirea vitezei pe o conductă (fără a depăşi valoarea maxima admisă );
- prevederea unei staţii de pompare , care sa mărească panta liniei energetice ;
- prevederea a doua sau mai multe conducte în paralel ( legate intre ele ,de regulă).
Elementul esenţial în dimensionarea şi verificarea corectă a sistemului este
aprecierea rugozităţii materialului elementului de transport ( canal , conductă). Rugozitatea
poate fi apreciată direct prin stabilirea valorii rugozităţii absolute k , în mm, sau prin
includerea acesteia în formulele care dau coeficienţii de rugozitate cel mai cunoscut fiind λ.
Cele mai cunoscute relaţii , care dau valorile lui k, λ , sau C:
- relaţia lui Darcy pentru curgere în zona laminară:
64
λ=
Re
- relatia Chezy:
8g
λ=
C2

Re – numărul lui Reynolds

 v⋅D
Re =
γ
C – coeficientul Chezy
R [m] – raza hidraulică
D [m] – diametrul conductei.

Dimensionarea hidraulică a unui sistem de transport de oarecare importanţă (debit,

lungime sistem) trebuie făcută cu suficient de mare atenţie , deoarece o apreciere incorectă , în
minus , a necesarului de energie pentru curgerea apei, conduce la nerealizarea parametrilor
curenţi (se asigură în final un debit mai mic decât cel cerut), iar o apreciere în plus poate
conduce la un consum nejustificat de energie sau / şi de material.
La un calcul foarte corect ar trebui ţinut seama şi de variaţia temperaturii apei
transportate ( apă mai rece - vâscozitate mai mare, deci consum mai mare de energie ).
Se prezintă un exemplu de calcul pentru tronsonul 1 din conducta secundara CS.
Având Q = 181 l/s şi cunoscând diferenţa de cotă pe tronsonul luat în calcul, respectiv
lungimea conductei pe acest tronson L = 75 m se determină diametrul conductei.

Q = A ⋅C R ⋅J

π ⋅ D2
A=
4
1
C = k⋅R 6

A Dn
R= =
P 4

Δh g
J=
L

Operând înlocuirile tuturor termenilor explicitaţi în relaţia debitului se obţine în final

relaţia:

Q 2 = π ⋅ k ⋅ J ⋅ D 5,.333 ⇔ Q 2 = 0,0969 ⋅ k 2 ⋅ J ⋅ D 5,.333

2 2

101,76

De aici rezultă expresia relaţiei de calcul a diametrului conductei:

 1

 Q2  5,333
D= 
 0,0969 ⋅ k ⋅ J 
2

Datele introduse în relaţia de calcul a diametrului conductei sunt:

Q = 0,181 m3/sec

k = 83

Δh g 52,3 − 52
J= = = 0.004
L 75

Diametrul conductei rezultă:

1

 0 ,259 2  5,333 ⇒ D = 0,438 m⇒D = 450 mm

D=  n
 0,0969 ⋅125 ⋅ J 
2

Viteza apei în conductă se determină cu relaţia:

v = C R ⋅J

Ridicând la pătrat şi înlocuind expresiile:

Dn
; R=
1
C = k⋅R 6 ,
4

se obţine formula de calcul a vitezei apei în conductă :

1
 D 3 D
v = k ⋅  ⋅ ⋅ J
2 2

4 4

v = 1,497 ⇒ v = 1,22 m / s

Pierderea de sarcină în conductă se determină cu relaţia Darcy-Weisbach, menţionată

anterior:
λ ⋅ l v2
h= ⋅
D 2g

Înlocuind în expresia coeficientului de rezistenţă λ (după Chezy),

 8g
λ= ,
C2

coeficientul Chezy, C,

1 Dn
C = k⋅R 6 ;R= ,
4

rezultă:
1
8g ⋅ 4 3
λ= 1
k2 ⋅D 3

1
8 ⋅ 9,81 ⋅ 4 3
cu valoarea λ = 1
⇒ λ = 0.023599
83 2 ⋅ 0,45 3

Pierderea de sarcină în conductă, pe acest tronson va avea valoarea:

0,023599 ⋅ 75 1,22 2
h= ⋅ ⇒ h = 0,3
0,45 2 ⋅ 9,81

Calculul pentru dimensionarea conductelor a fost efectuat cu ajutorul diagramei

prezentate anterior în anexă. Rezultatele calculelor sunt inserate în Tabelul nr.2.13 privind
dimensionarea hidraulică a reţelei de conducte.
 Tabelul nr.2.13 privind dimensionarea hidraulică a reţelei de conducte

Lungime Material Pierdere de sarcină Cotă teren CLP PD

Denumire Nr. Debit v
tronson DN unitară totală amonte aval amonte aval amonte aval
conductă tronson [l/s] [m/s]
[m] [mm] Δhu[%] Δht[mCA] [m] [m] [m] [m] [m] [m]
tr.1 75 181 PREMO450 1,22 0,3 0,225 52,3 52 78 77,78 25,7 25,78
CS tr.2 600 118 PREMO275 1,95 1,7 10,2 52 48,8 77,78 67,58 25,78 18,78
tr.3 600 56 PREMO225 1,4 1,05 6,3 48,8 46,8 67,58 61,28 18,78 14,48
tr.1 400 56 PVC250 1,5 0,65 1,3 46,8 46,2 61,28 58,68 11,48 12,48
cds1
tr.2 600 27 PVC160 1,6 1,35 2,7 46,2 39,3 58,68 50,58 12,48 11,28
tr.1 400 62 PVC250 1,5 0,75 1,5 48,8 50,2 65,58 64,58 18,78 14,38
cds2
tr.2 600 31 PVC160 1,9 1,9 3,8 50,2 43,3 64,58 53,18 14,38 9,88
tr.1 600 63 PVC225 1,9 1,4 2,8 52 51,7 77,78 69,38 25,78 17,68
cds3 tr.2 30 24 OTEL200 0,78 0,4 0,12 51,7 51,7 69,38 69,26 17,68 17,56
tr.3 370 24 PVC160 1,45 1,1 4,07 51,7 48,3 69,26 65,19 17,56 16,89