Sunteți pe pagina 1din 17

CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI

DE COEZIUNE EUROPENE
PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020

Informații trainer
Trainer E-mail Locație și program birou
Dediu Cristina office@olimpnet.ro Hotel Lev’Or

Informații generale

Descriere
CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI DE COEZIUNE EUROPENE

Cuvinte cheie
Acord de Parteneriat, alocare bugetara, obiective tematice, programe operationale,
ghidul solicitantului, proiect, cerere de finantare

Materiale de curs
Suport de curs – Expert accesare fonduri structurale si de coeziune europene

Pagina 1
CURS EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE SI
DE COEZIUNE EUROPENE

Stadiu:
Acordul de Parteneriat cu Romania a fost validat de catre Comisia Europeana in data
de 5 august 2014, fiind cel de-al 11-lea stat care a obtinut aprobarea Comisiei
Europene pe acest document
In perioada de programare 2014 – 2020, Romania beneficiaza de fonduri europene in
valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt
alocate pentru politica de coeziune. In cel mult 3 luni de zile vor putea fi depuse
proiecte pentru accesarea fondurilor europene.

Programul Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate este primul program al


Romaniei pentru perioada 2014-2020 care a obtinut aprobarea Comisiei Europene.

CE S-A SCHIMBAT FATA DE FOSTA PERIOADA DE PROGRAMARE?

 Lărgirea sferei instrumentelor financiare


În comparaţie cu perioada de programare 2007-2013, normele adoptate pentru instrumentele
financiare aferente perioadei 2014-2020 sunt neprescriptive în raport cu sectoarele,
beneficiarii, tipurile de proiecte şi de activităţi care urmează să fie sprijinite. Statele
membre şi autorităţile de gestionare pot utiliza instrumente financiare în legătură cu
toate obiectivele tematice care intră sub incidenţa programelor operaţionale (PO) şi
pentru toate fondurile, în cazul în care acest lucru este eficient şi eficace.
Noul cadru conţine, de asemenea, norme clare care să permită o combinare mai adecvată
a instrumentelor financiare cu alte forme de sprijin, în special cu subvenţiile, întrucât
aceasta stimulează mai intens elaborarea de sisteme de asistenţă bine adaptate, care
respectă necesităţile specifice ale statelor membre sau regiunilor.
Instrumentele financiare reprezintă o categorie specială de cheltuieli, iar elaborarea şi
punerea lor în aplicare cu succes depinde de o evaluare corectă a deficienţelor şi
necesităţilor identificate pe piaţă.
Prin urmare, în contextul unui PO, există o nouă dispoziţie, potrivit căreia instrumentele
financiare ar trebui să fie elaborate pe baza unei evaluări ex ante, care să fi identificat
deficienţele pieţii sau situaţiile de investiţii sub nivelul optim, necesităţile respective de
investiţii, posibila participare a sectorului privat şi valoarea adăugată rezultată a
instrumentului financiar în cauză. O astfel de evaluare ex ante va contribui, de asemenea, la
evitarea suprapunerilor și contradicţiilor dintre instrumentele de finanţare puse în aplicare de
diferiţi actori pe diverse niveluri.

O nouă gamă de opţiuni de punere în aplicare

Pagina 2
La nivelul statelor membre şi regiunilor, mediul operaţional al instrumentelor financiare,
precum şi capacitatea administrativă şi expertiza tehnică, necesare pentru punerea în
aplicare a acestora, variază în mod semnificativ. Pe acest fond, noile regulamente oferă
diverse opţiuni de punere în aplicare, dintre care statele membre şi autorităţile de gestionare
pot alege cea mai potrivită soluţie. Pot beneficia de sprijin prin programele din cadrul
fondurilor ESI:
1 Instrumentele financiare instituite la nivelul UE şi gestionate de către Comisie, în
conformitate cu regulamentul financiar (gestiune directă sau indirectă). Acesta include
dispoziţii specifice privind implementarea instrumentelor financiare dedicate, care combină
fondurile ESI cu alte surse din bugetul UE și resurse BEI/FEI în vederea stimulării creditării
bancare către IMM-uri.
În cadrul acestei opţiuni, contribuţiile PO la instrumentele financiare vor fi rezervate pentru
investiţii în regiuni şi în acţiuni care intră sub incidenţa PO din care au provenit resursele.
2 Instrumente financiare instituite la nivel naţional/regional, transnaţional sau
transfrontalier și gestionate direct de către chiar autoritatea de management sau cu
răspunderea acesteia. Prin aceste instrumente, autorităţile de gestionare au posibilitatea de a
aloca resurse din cadrul programului către:
a. instrumentele deja existente sau nou-create, adaptate în funcţie de condiţiile şi de
necesităţile specifice; şi
b. instrumentele standardizate (disponibile pe stoc), în cazul cărora termenii şi condiţiile
sunt definite în prealabil şi stabilite printr-un act al Comisiei de punere în aplicare.
Aceste instrumente ar trebui să fie gata de utilizare pentru o lansare rapidă.
3 Instrumentele financiare constând numai în împrumuturi sau garanţii pot fi puse în
aplicare direct chiar de către autorităţile de gestionare. În astfel de cazuri, autorităţile de
gestionare vor fi despăgubite în baza împrumuturilor reale oferite sau a sumelor garanţiilor
depuse pentru noi împrumuturi și fără posibilitatea de a percepe costuri sau taxe de gestiune
în cadrul operaţiunii instrumentelor de finanţare.

Modalităţi de cofinanţare mai flexibile şi stimulente financiare suplimentare


Plăţile efectuate de Comisie către autorităţile de gestionare vor fi strict legate pe viitor de
punerea în aplicare la faţa locului. De asemenea, va exista și o posibilitate de a include în
declaraţia de plată contribuţia naţională anticipată care urmează să fie mobilizată la nivelul
instrumentului financiar sau la nivelul destinatarilor finali în cursul perioadei de eligibilitate.
1 Pentru contribuţiile la un instrument financiar de la nivelul UE, aflat în gestiunea Comisiei
(opţiunea 1 de mai sus), trebuie să fie preconizată o axă prioritară separată în cadrul PO. Rata
de cofinanţare pentru această axă prioritară sau program naţional va fi de până la 100%.
2 Pentru contribuţiile la instrumentele financiare naţionale, regionale, transnaţionale sau
transfrontaliere (opţiunile 2 a. și b. de mai sus), cota de cofinanţare a UE va crește cu zece
puncte procentuale în cazurile în care axa prioritară este pe deplin pusă în aplicare prin
instrumente financiare.

Norme clare de gestiune financiară


Bazându-se pe orientările recente adresate statelor membre prin intermediul Comitetului de
coordonarea fondurilor (COCOF), regulamentele prevăd continuitate şi certitudine în ceea ce
priveşte gestiunea financiară a contribuţiilor UE la instrumentele financiare. Noul cadru
conţine norme clare în materie de calificare a surselor financiare pe diferitele niveluri ale
instrumentelor financiare şi cerinţe corespunzătoare în materie de eligibilitate şi realizări.
Regulamentul de stabilire a unor dispoziţii comune include următoarele prevederi:

Pagina 3
» contribuţiile din partea UE plătite instrumentelor financiare se plasează în conturi deschise
în
statele membre și se investesc cu titlu temporar, în conformitate cu principiul bunei gestiuni
financiare;
» dobânzile şi alte câştiguri generate la nivelul instrumentului financiar anterior investiţiei în
beneficiul destinatarilor finali se utilizează în aceleaşi scopuri ca sumele plătite iniţial de UE
în cursul perioadei de eligibilitate;» Cota UE din resursele de capital restituite din investiţii,
câștiguri, venituri sau profituri generate de investiţii se reutilizează până la finalul perioadei
de eligibilitate pentru:
• alte investiţii prin aceleași sau alte instrumente financiare, în conformitate cu obiectivele
specifice stabilite în cadrul unei priorităţi;
• remunerarea preferenţială a investitorilor care funcţionează după principiul investitorului în
economia de piaţă (MEIP) și care co-investesc la nivelul instrumentului financiar sau al
destinatarilor
finali; și/sau
• costuri/onorarii de gestionare.
» Resursele şi câştigurile de capital, precum şi alte câştiguri sau profituri care pot fi atribuite
contribuţiilor din partea UE pentru instrumentele financiare sunt utilizate în conformitate cu
obiectivele PO timp de cel puţin 8 ani de la finalul perioadei de eligibilitate.

Raportarea simplificată privind evoluţia punerii în aplicare


Având în vedere procedurile specifice și structurile de punere în aplicare aferente
instrumentelor financiare, disponibilitatea raportării datelor privind utilizarea resurselor
bugetare provenite din fondurile ESI are o importanţă crucială pentru toate părţile interesate
din cadrul politicii de coeziune, întrucât permit concluzionarea cu privire la performanţa reală
a instrumentelor sprijinite şi modificările care pot fi necesare pentru garantarea eficacităţii
acestora. Prin urmare, noul cadru le impune autorităţilor de gestionare să trimită Comisiei un
raport specific privind operaţiunile, care să cuprindă instrumentele financiare într-o anexă la
raportul anual privind punerea în aplicare. Pe baza rapoartelor prezentate, Comisia va
furniza rezumate ale datelor colectate.

PROGRAMARE 2007-2013 VS PROGRAMARE 2014-2020

Cadrul Strategic Național de Referință Acordul de Parteneriat


(FEDR, FC, FSE) (FEDR, FC, FSE, FEADR, FEPAM)
Orientare strategică și de programare ‐ linii Strategia Europa 2020
directoare CE privind coeziunea economică, Document de poziție al serviciilor CE
socială și teritorială, ținând seama de Recomandări specifice de țară
politicile comunitare relevante
Rezerva de performanta, 3% la latitudinea Rezerva de performanță, 6 % , obligatorie
SM
Indicatori de rezultat și realizare imediată Indicatori comuni stabiliți prin
(output) stabiliți pe baza unor linii regulamentele
orientative CE de fond:
(comunicate pe parcursul implementării) ‐ de output (FEDR, FSE, FC, FEADR)
‐ de rezultat (FSE)
Concentrare tematică ‐ nu 11 Obiective Tematice; alocări financiare
condiționate prin regulamentele specifice de
fond FEDR / FSE

Pagina 4
Priorități / fond Priorități de investiții/fond/obiectiv tematic
Instrumente de dezvoltare teritorială ITI
predefinite ‐ nu CLLD
Condiționare finanțare ‐ nu Condiționalități ex‐ante

CARACTERISTICI PROCES PROGRAMARE 2014-2020

E
L
E
11 OBIECTIV NEVOI SPECIFICE LA M
E TEMATICE E
L NIVEL
N
E (Strategia Europa 2020) TERITORIAL/NATIONAL
T
M E
E
N STRATEGIE PROGRAME C
T PRIORITATI DE INVESTITII A
E OBIECTIVE SPECIFICE R
Stabilite prin regulamentele
DE DEZVOLTARE A
O specific de fond)
C
B T
L E
I R
G I
A S
T INDICATORI COMUNI
T
O Stabiliti prin regulamentele I
R INDICATORI SPECIFICI
specifice de fond) ACTIUNI C
II DE PROGRAM
E
s
t
.
m

Pagina 5
OBIECTIVE TEMATICE 2014-2020 ( ART.9 –Reg.CE NR 1303/2013)

1 Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării


2 Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC
3 Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR)
și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM)
4 Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele
5 Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor
6 Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor
7 Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor reţelelor majore
8 Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței
de muncă
9 Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare
10 Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare
pe tot parcursul vieții
11 Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o
administrație publică eficientă

ARHITECTURA POLITICII DE COEZIUE

2007-2013 2014-2020
Obiective Fonduri Tinte Categorii de Fonduri
regiuni
Convergenta FEDR - Regiuni mai FEDR
FSE putin dezvoltate; FSE
FC Investitii pentru - Regiuni in FC
dezvoltare si tranzitie.
Competivitate si FEDR locuri de munca - Regiuni mai FEDR
ocuparea fortei FSE dezvoltate FSE
de munca
Cooperare FEDR Cooperare FEDR
teritoriala teritoriala
europeana europeana

Pagina 6
 Alocările financiare vor fi diferite în funcţie de tipul de regiune:
- Regiuni mai puţin dezvoltate (less developed regions) – acele regiuni care au PIB/capita sub
75% din media UE27;
- Regiuni în tranziţie – acele regiuni care au PIB/capita între 75 şi 90% din media UE;
- Regiuni mai dezvoltate (more developed regions) – regiuni care au PIB/capita peste 90% din
media UE.
 Regiunile de dezvoltare ale României se clasifică astfel:
- Regiunea București-Ilfov va intra în categoria regiunilor mai dezvoltate;
- Celelalte 7 regiuni vor fi în continuare în categoria regiunilor mai puţin dezvoltate. 5
Consecinţele acestei grupări:
- Rata de cofinanţare propusă în cele 7 regiuni mai puţin dezvoltate va fi de 85%;
- Rata de cofinanţare propusă în regiunile mai dezvoltate va fi de 75% (ca urmare a aplicării
excepţiei pentru regiunile care în perioada 2007-2013 au avut PIB/capita sub 75% din media
UE-25, cum este şi cazul regiunii Bucureşti-Ilfov).
În conformitate cu propunerile de compromis aprobate la nivelul Consiliului Afaceri Generale,
sunt impuse următoarele principii de concentrare a fondurilor:
1. Alocarea Fondului de Coeziune va reprezenta o treime din alocarea pentru politica de
coeziune;
2. Alocarea FEDR va fi orientată spre primele patru obiective tematice prevăzute în
Regulamentul General în proporţie minimă de:
a. 50% pentru regiunile mai puţin dezvoltate;
b. 60% pentru regiunea Bucureşti-Ilfov (ca urmare a aplicării excepţiei pentru regiunile
care în perioada 2007-2013 au avut PIB/capita sub 75% din media UE-25, cum este şi
cazul regiunii Bucureşti-Ilfov).
3. Alocarea FEDR va fi orientată spre obiectivul tematic (4) într-o proporţie minimă de:

Pagina 7
a. 10% pentru regiunile mai puţin dezvoltate;
b. 20% pentru regiunea Bucureşti-Ilfov.
4. Alocarea FSE va fi orientată spre patru dintre priorităţile de investiţii finanţate în cadrul
obiectivelor tematice (8)-(10) în proporţie minimă de:
a. 60% pentru regiunile mai puţin dezvoltate;
b. 80% pentru regiunea Bucureşti-Ilfov;
5. Alocările pentru fondurile structurale (FSE+FEDR) vor fi concentrate pe obiectivele
tematice
(8)-(10), după cum urmează:
a. între 20-25% pentru regiunile mai puţin dezvoltate;
b. între 45-50% pentru regiunea Bucureşti-Ilfov.

CONDITIONALITATI EX-ANTE

Atasat Anexa 1.

PACHETUL LEGISLATIV PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020

Bazându-se pe experienţele realizărilor înregistrate cu ajutorul instrumentelor financiare din


ciclurile actuale şi anterioare ale politicii de coeziune şi evidenţiind importanţa conferită
acestora în Cadrul financiar multianual 2014-2020, cadrul juridic și de politică pentru perioada
2014-2020 stimulează o mai mare extindere și consolidare a utilizării instrumentelor
financiare în cursul noii perioade de programare, ca alternativă mai eficientă și durabilă care
vine în completarea finanţării tradiţionale bazate pe subvenţii.
Principalele caracteristici ale noului cadru juridic și de politică

Pentru a încuraja şi spori utilizarea instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune în


perioada de programare 2014-2020, noul cadru juridic și de politică:
 oferă o mai mare flexibilitate statelor membre şi regiunilor UE în ceea ce priveşte
sectoarele ţintă şi structurile de punere în aplicare;
 oferă un cadru stabil de punere în aplicare, întemeiat pe un set clar şi detaliat de
norme,bazându-se pe orientările şi experienţele concrete existente;
 surprinde sinergiile dintre instrumentele financiare şi alte forme de sprijin, cum ar fi
subvenţiile;
 asigură compatibilitatea cu instrumentele financiare instituite şi puse în aplicare la
nivelul UE în temeiul unor norme de gestionare directă.

Regulament europene 2014-2020

Pagina 8
 Regulamentul 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune și generale privind FEDR,
FSE, FC, FESDR si FEPAM
 Regulamentul 1300/2013 privind Fondul de Coeziune
 Regulamentul 1301/2013 privind Fondul European de Dezvoltare Regionala
 Regulamentul 1304/2013 privind Fondul Social European
 Regulamentul 1305/2013 privind Fondul European pentru Agricultura și Dezvoltare Rurala
 Regulamentul 1306/2013 privind Politica Agricola Comuna
 Regulamentul 1299/2013 privind cooperarea teritoriala europeana
 Regulamentul 1302/2013 privind o grupare europeana de cooperare teritoriala (GECT)
 Regulamentul 1309/2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare

DOCUMENTE DE PROGRAMARE PENTRU PERIOADA 2014-2020

Documentele nationale de programare- Acestea vor stabili tipurile de investitii ce vor fi


finantate prin viitoarele programe operationale, plecand de la obiectivele tematice,
prioritatile de investitii si actiunile cheie prevazute de proiectele de regulamente privind
fondurile europene. Elaborarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea documentelor de
programare implica respectarea principiului european al parteneriatului si consultari cu
autoritatile competente nationale, regionale, locale cu organizatiile societatii civile, cu
parteneri economici si sociali.

ACORDUL DE PARTENERIAT

Acordul de parteneriat (AP) include cinci fonduri structurale și de investiții europene (fonduri
ESI): Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC), Fondul social
european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF).
AP vizează următoarele provocări și prioritățile aferente:
 promovarea competitivității și a dezvoltării locale, în vederea consolidării
sustenabilității operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale;
 dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a
numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind totodată soluții pentru
provocările sociale severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităților
defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale;
 dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul transporturilor,
în vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a atractivității acestora
pentru investitori;
 încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea
eficienței energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției
mediului și a adaptării la schimbările climatice;

Pagina 9
 consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul unei
reforme sistemice, orientată către soluționarea erorilor structurale de guvernanță.

Aceste fonduri sunt cruciale pentru capacitatea României de a face față provocărilor în
materie de dezvoltare pe termen mediu și lung. Acestea vor mobiliza finanțări publice și
private suplimentare destinate creșterii și creării de locuri de muncă și vor reduce decalajele
regionale și sociale existente în România. Investițiile vor fi direcționate către stimularea
activităților de inovare și a competitivității întreprinderilor pentru sporirea valorii adăugate a
acestora, stimularea creșterii și creării de locuri de muncă și îmbunătățirea performanței
sistemului de cercetare și inovare, inclusiv a calității învățământului superior, a cooperării cu
sectorul de afaceri și a investițiilor private.
Una dintre provocările cheie ale României este aceea de a-și dezvolta și spori semnificativul
potențial agricol, în prezent extrem de concentrat pe activități cu valoare adăugată mică, în
paralel cu sprijinirea procesului de restructurare a exploatațiilor agricole și cu asigurarea
forței de muncă necesare din alte sectoare competitive.
Investițiile în capitalul uman și susținerea accesului populației pe piața muncii, precum și a
îmbunătățirii competențelor acesteia va reprezenta una din principalele priorități ale
omâniei, cu accent pe aspectele evidențiate în recomandările specifice țării. Un accent
puternic este plasat pe combaterea șomajului în rândul tinerilor. Fondurile vor finanța
inițiative destinate îmbunătățirii sistemelor de educație și formare, în scopul asigurării unei
mai bune corespondențe între competențele forței de muncă și necesitățile pieței, în special
în ceea ce privește învățământul terțiar și cel vocațional, punând totodată accentul pe
educația și îngrijirea copiilor de vârstă fragedă, pe învățământul primar și secundar, mai ales
la nivelul comunităților defavorizate, printre care minoritatea romă. Sectorul sănătății va
beneficia la rândul său de un sprijin puternic, fiind vizate comunitățile defavorizate și
promovându-se o alternativă la spitale, printre care unitățile de îngrijire medicală primară și
ambulatorie sau serviciile de e-sănătate. Totodată, vor beneficia de sprijin din fondurile ESI
eforturile României de a trece de la structuri instituționalizate la soluții plasate sub
responsabilitatea comunității pentru copii, persoane vârstnice și persoane cu dizabilități. FSE
va sprijini, de asemenea, eforturile României de a îmbunătăți calitatea administrației publice
naționale prin reforme structurale, asigurând totodată sprijin adaptat instituțiilor publice
cheie, plecând de la planurile de acțiune elaborate cu sprijinul Băncii Mondiale.
Investițiile în aceste domenii vor fi esențiale pentru sprijinirea României în sensul ca aceasta
să răspundă priorităților strategiei Europa 2020 și recomandărilor specifice țării, precum și
reformelor de politică aferente din sectoarele educației, ocupării forței de muncă, incluziunii
sociale și administrației publice.
O cotă semnificativă din fondurile ESI va fi alocată extinderii și modernizării infrastructurii de
transport a României, în acord cu planul general pentru viitor care va creiona rețeaua
existentă până în anul 2030. În paralel, vor fi continuate investițiile în sectorul deșeurilor, al
apei și al apei uzate, în sensul conformării la cerințele de mediu.
În ceea ce privește zonele rurale ale României, finanțările din FEADR vor promova creșterea
gradului de inovare și a competitivității în sectorul agroalimentar, precum a valorii adăugate a
produselor. Agricultorii vor beneficia de asistență pentru dezvoltarea sau restructurarea
propriilor întreprinderi, iar diversificarea activităților economice va reduce dependența
excesivă de agricultură existentă în prezent și va îmbunătăți perspectivele creării de locuri de
muncă în zonele rurale. Aceasta va fi corelată cu o gestionare atentă a resurselor naturale,
centrată pe conservarea bogatei biodiversități naturale a României și pe promovarea

Pagina 10
gestionării durabile a terenurilor agricole și forestiere. Sărăcia din mediul rural va fi
combătută prin investiții destinate modernizării infrastructurii de bază și ameliorării accesului
la servicii, în vederea îmbunătățirii calității vieții în comunitățile rurale și creării
precondițiilor pentru dezvoltare locală.
În ceea ce privește sectorul pescuitului și acvaculturii din România, EMFF va contribui la
sprijinirea obiectivelor în materie de dezvoltare durabilă din cadrul politicii comune în
domeniul pescuitului.
În vederea atingerii acestor obiective, investițiile vor fi direcționate către proiecte care
limitează impactul pescuitului asupra mediului marin, alături de noi forme de venit, și care
diversifică și conferă valoare adăugată produselor din sectorul pescuitului și acvaculturii.
Totodată, provocările și discrepanțele teritoriale vor fi combătute prin instrumentele locale
de dezvoltare. Dezvoltarea plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD) va fi
implementată în zonele rurale (LEADER), în zonele defavorizate din centrele urbane și din
regiunile de pescuit și de coastă, unde există activități de pescuit și exploatații de
acvacultură, în timp ce investițiile teritoriale integrate (ITI) vor sprijini Delta Dunării.
Totodată, polii metropolitani de creștere și centrele urbane vor beneficia de sprijin prin
intermediul unor strategii integrate, iar România va continua să sprijine în mod activ
dezvoltarea strategiei pentru regiunea Dunării. România a ales să finanțeze investițiile din
cadrul tuturor celor 11 obiective tematice definite în cuprinsul regulamentelor.
Rezultate preconizate selectate
Sprijinul din fondurile ESI va contribui în mod substanțial la promovarea capacității
României de a realiza obiectivele prioritare cheie de dezvoltare de la nivel național și
comunitar, printre care:

 Obiectivele Europa 2020:

 peste 1 miliard € alocați pentru cercetare și dezvoltare (C&D) și pentru inovare (OT1),
în
 sprijinul atingerii obiectivului național de 2 % din PIB investiți în C&D (în comparație cu
0,49 % în anul 2012);
 economie mai eficientă din punct de vedere energetic, 3,9 miliarde € urmând să fie
investite pentru sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon (OT4),
inclusiv extinderea la scară mai largă a energiilor din surse regenerabile;
 un efort substanțial în materie de incluziune socială (OT9), fiind alocate 3,4 miliarde €
pentru combaterea provocărilor severe de ordin social cu care se confruntă România,
precum și pentru sprijinirea obiectivului de reducere cu 580 000 a numărului de
persoane amenințate de sărăcie sau de excluziune (în comparație cu anul 2008);
 creșterea gradului de participare pe piața muncii (OT8), punându-se un accent
deosebit pe populația tânără, în scopul atingerii țintei de ocupare a forței de muncă la
nivel național de 70 % (beneficiind de 2,2 miliarde €);
 contribuirea la reducerea ratei abandonului școlar timpuriu până la 11,3 % și creșterea
gradului de participare din învățământul terțiar până la 26,7 % (OT10), printr-o
investiție de 1,65 mld. EUR.

 Obligații care decurg din Tratatul de aderare

 continuarea dezvoltării serviciilor de apă și apă uzată, în acest sens fiind alocate peste
3 miliarde € în cadrul OT6, asigurându-se conformitatea cu standardele a
aglomerațiilor cu peste 10 000 de locuitori și contribuindu-se în mod substanțial la
modernizarea aglomerațiilor mai mari de 2 000 de locuitori;

Pagina 11
 Stimularea competitivității naționale:

 continuarea dezvoltării rețelei naționale de servicii în bandă largă și a accesului de


generație viitoare (NGA), prin intermediul OT2 și a LEADER, cu o viteză de minimum 30
Mbps, în special în zonele rurale, abordând în paralel problema ratei scăzute de abonare
prin măsuri corespunzătoare (formare, e-servicii, e-guvernare) la nivelul tuturor priorităților;
 creșterea productivității și a valorii adăugate din sectoarele agriculturii, pescuitului și
acvaculturii, stimulând participarea tinerilor fermieri și pescari;
 creșterea competitivității operatorilor economici și a ratelor de supraviețuire a IMM-
urilor tinere, prin sprijin direct și scheme de inginerie financiară, în cadrul OT3;
 continuarea consolidării dotărilor și a fiabilității rețelei de transport, fiind alocate în
acest sens 20 % din fondurile ESI în cadrul OT7, în scopul măririi accesibilității
regiunilor și a atractivității investițiilor industriale;
 soluționarea deficiențelor administrative prin reforme sistemice la nivelul guvernanței
și administrației, în acest sens fiind alocate 800 milioane €.

 Buget

În perioada 2014-2020, fondurile alocate României sunt de aproximativ 22,4 miliarde € în


cadrul politicii de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de coeziune), la care se adaugă încă 106
milioane € din Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (alături de o
alocare identică din FSE). Fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor
rurale vor fi suplimentate cu 8 miliarde € din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
(FEADR). Alocarea pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) se ridică
la aproximativ 168 milioane €.

Având în vedere sfera largă a provocărilor cu care se confruntă România, toate obiectivele
tematice vor beneficia de sprijin. Totuși, România va direcționa 51,2 % din fondurile FEDR
către
C&D (OT1), TIC (OT2), competitivitate (OT3) și economia cu emisii reduse de carbon (OT4), cu
5,5 miliarde € peste pragul minim impus. În mod similar, resurse semnificative sunt
direcționate
către OT4, în acest sens fiind rezervate 3,25 miliarde € reprezentând 30 % din alocarea FEDR
și
mult peste pragul minim impus, provenind în mare parte din sprijinul preconizat
pentrureabilitarea termică a clădirilor.
Cota FSE din fondurile structurale (FEDR și FSE) se ridică la 30,8 %, adică aproximativ 4,8
miliarde €, potrivit cotei minime impuse, o cotă de 23 % fiind alocată pentru incluziune
socială și combaterea sărăciei, peste pragul minim impus de 20 %.
Resursele FEADR (39 % din totalul alocărilor) sunt direcționate într-o măsură semnificativă
către
biodiversitate, gestionarea durabilă a terenurilor și către atenuarea schimbărilor climatice în
sectorul agricol și forestier și adaptarea la acestea (în cadrul OT 4, 5 și 6), precum și către
competitivitate în sectorul agricol și în cel al procesării alimentelor (29 % în cadrul OT3).
Întregul teritoriu al României, cu excepția regiunii capitalei București-Ilfov, intră în categoria
regiunilor mai puțin dezvoltate. Având în vedere nevoile puternice de dezvoltare ale
Bucureștiului și, în special, importanța acestei regiuni mai ales în ceea ce privește activitățile
de cercetare și dezvoltare, România a decis să majoreze alocarea pentru București-Ilfov a 839
milioane € prin transferul cotei maxime de 3 % dinspre regiunile mai puțin dezvoltate.

Pagina 12
Arhitectura programelor

Obiectivele politicii de coeziune vor fi realizate prin intermediul a 8 programe operaționale


(OP), deci cu 1 program mai puțin în comparație cu perioada 2007-2013:
Programul pentru competitivitate (FEDR), vizând obiectivele tematice 1 și 2;
 Programul privind infrastructura de anvergură (transport, mediu și energie), finanțat
din FEDR și din Fondul de coeziune, în cadrul obiectivelor tematice 6 și 7;
 Programul regional (FEDR), care se adresează nevoilor regionale și locale (în cadrul
obiectivelor tematice 1, 3, 4, 6, 8 și 9);
 Programul privind asistența tehnică (FEDR), care sprijină gestionarea fondurilor ESI;
 Programul privind capitalul uman (FSE), în cadrul obiectivelor tematice 8, 9 și 10, care
abordează prioritățile din domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al
incluziunii sociale;
 Programul privind capacitatea administrativă (FSE), în cadrul obiectivului tematic 11,
care abordează reforma administrativă și sprijinul pentru instituțiile publice;
În ceea ce privește perioada 2007-2013, la nivel național va exista un singur program de
dezvoltare rurală (finanțat din FEADR) și un program pentru pescuit și afaceri maritime
(finanțat din EMFF).

STRATEGIA EUROPA 2020

Strategia Europa 2020 pentru crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii a fost
lansata de Comisia Europeana in martie 2010.

Strategia Europa 2020 pentru crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii a fost
lansata de Comisia Europeana in martie 2010 si aprobata de sefii de stat si de guvern din
tatele membre in iunie 2010. Documentul stabileste obiective concrete care ar urma sa fie
tinse in urmatorii zece ani, in domenii precum ocuparea fortei de munca, educatie, energie si
inovare, pentru a depasi impactul crizei economice si pentru a readuce Europa pe drumul
cresterii economice.

In sustinerea prioritatilor si obiectivelor Strategiei Europa 2020, Comisia Europeana a


Identificat 7 domenii care pot deveni motoare are cresterii economice si ocuparii, pentru care
au fost concepute urmatoarele initiative emblematice:

– „O Uniune a inovarii”;
– „Tineretul in mișcare”;
– „O agenda digitala pentru Europa”;
– „O Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor”;
– „O politica industriala adaptata erei globalizarii”;
– „O agenda pentru noi competențe și noi locuri de munca”;
– „Platforma europeana de combatere a saraciei”.

PROGRAMUL NATIONAL DE REFORMA

Romania si-a stabilit, prin Programul National de Reforma, prioritatile si obiectivele proprii
care fixeaza cadrul si directiile de dezvoltare economica sustenabila.
Pornind de la obiectivele Strategiei Europa 2020, Romania si-a stabilit, prin Programul
National de Reforma, prioritatile si obiectivele proprii care fixeaza cadrul si directiile de

Pagina 13
dezvoltare economica sustenabila. PNR contine obiectivele nationale corelate cu cele stabilite
la nivel european si indica ce masuri vor fi luate, cand, de catre cine si cu ce implicatii
bugetare.

CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2014-2020

Cadrul financiar multianual reprezinta un mecanism menit sa asigure previzibilitatea


cheltuielilor UE și, in același timp, respectarea unei discipline bugetare stricte.
Cadrul financiar multianual nu reprezinta bugetul UE pentru o perioada de șapte ani, ci un
mecanism menit sa asigure previzibilitatea cheltuielilor UE și, in același timp, respectarea
unei discipline bugetare stricte. CFM stabilește, de fapt, prioritațile politice pentru anii
urmatori și reprezinta, prin urmare, atat un cadru politic, cat și unul bugetar („In ce domenii
ar trebui sa investeasca Uniunea mai mult sau mai puțin in viitor?”)
Consiului Uniunii Europene a adoptat regulamentul de stabilire a Cadrului Financiar Multianual
al UE pentru perioada 2014-2020, regulament ce a fost publicat in Jurnalul Oficial al UE in 20
decembrie 2013.

Cadrul Strategic Comun 2014-2020

Cadrul Strategic Comun transpune obiectivele si tintele strategiei Uniunii Europene pentru o
crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii in actiuni cheie pentru fondurile
europene.
Cadrul Strategic Comun transpune obiectivele si tintele strategiei Uniunii Europene pentru o
crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii in actiuni cheie pentru Fondul European
de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurala si Fondul European pentru AFACERI Maritime si Pescuit.
Autoritatile nationale si regionale vor utiliza respectivul cadru ca baza pentru elaborarea
„acordurilor de parteneriat” cu Comisia.

PROGRAME OPERATIONALE 2014-2020


 Programul privind infrastructura mare (transport, mediu și energie), finanțat din FEDR
și din Fondul de coeziune, în cadrul obiectivelor tematice 6 și 7;
 Programul regional (FEDR), care se adresează nevoilor regionale și locale (în cadrul
obiectivelor tematice 1, 3, 4, 6, 8 și 9);
 Programul privind asistența tehnică (FEDR), care sprijină gestionarea fondurilor ESI;
 Programul privind capitalul uman (FSE), în cadrul obiectivelor tematice 8, 9 și 10, care
abordează prioritățile din domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al
incluziunii sociale;
 Programul operational ajutorarea persoanelor defavorizate
 Programul Competitivitate

Programul Operațional Regional 2014-2020

Pagina 14
In 25 august 2014, Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional din
cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a transmis Comisiei
Europene versiunea oficială a Programului Operational Regional 2014-2020. Programul
Operațional Regional 2014-2020 are o alocare de 6,7 miliarde de euro (inclusiv rezerva de
performanță), reprezentând sprijinul financiar al Uniunii Europene, prin Fondul European
pentru Dezvoltare Regională.

PO Competitivitate
Obiectiv general:
(finanțat prin FEDR) susține creșterea inteligentă, promovarea economiei bazate pe
cunoaștere și inovare, prin investiții în:
 Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării
 Sporirea utilizării, calității și accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor

Elemente de noutate 2014 -2020


 Investițiile în CDI vor fi realizate numai în legătură cu ariile identificate în strategia
națională de CDI ca fiind de ”specializare inteligentă” (smart specialization)
 Vor fi sprijinite parteneriatele între întreprinderi și instituţii de cercetare în scopul
creșterii transferului de cunoștințe, tehnologie și personal cu competențe CDI pentru
dezvoltarea de produse și procese bazate pe CDI și pe cererea pieţei
 Investițiile TIC vor fi orientate inclusiv către îmbunătăţirea mediului digital de
asigurare a serviciile publice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri (evenimente de
viață)

Categorii de interventii finantate:


 Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate de
întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și universități, în scopul
inovării de procese și de produse în sectoarele economice care prezintă potențial de
creștere\
 Măsuri de capital de risc în favoarea IMM‐urilor inovative
• Credite şi garanţii în favoarea IMM‐urilor inovatoare şi a organizaţiilor de cercetare care
răspund cererilor de piaţă
• Sprijinirea spin‐off‐urilor şi start ‐up‐urilor inovatoare
• Parteneriate pentru transfer de cunoştinţe (Knowledge Transfer Partnerships)
 Mari infrastructuri de CD (inclusiv 2 proiecte majore
 Dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel naţional şi racordate la
reţele europene şi internaţionale de profil și asigurarea accesului cercetătorilor la
publicații științifice și baze de date europene și internaționale
 Crearea de sinergii cu acţiunile de CDI ale programului‐cadru ORIZONT 2020 al Uniunii
Europene şi alte programe CDI internaţionale
 Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru consolidarea
capacității CDI

Pagina 15
 Dezvoltarea, consolidarea și asigurarea interoperabilității sistemelor informatice
dedicate serviciilor de e‐guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viața
cetățenilor și întreprinderilor

 Asigurarea securității cibernetice a sistemelor TIC și a rețelelor informatice


 Asigurarea utilizării tehnologiilor cloud computing și a tehnologiilor de colaborare
media sociale
 Promovarea și utilizarea datelor deschise (Open Data) și a bazelor de date de
dimensiuni mari (Big Data) pentru analiza și raportarea datelor la nivel național

Programul privind capitalul uman

PO Capital Uman susține creșterea economică incluzivă, prin investiții în:


 Încurajarea ocupării și a mobilității forței de muncă, în special în rândul tinerilor și a
persoanelor situate în afara pieței muncii
 Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
 Susținerea educației, dezvoltarea competențelor și încurajarea învățării pe tot
parcursul vieții

Elemente de noutate 2014-2020

 Alocări speciale speciale din Iniţiativa ”Locuri de muncă pentru tineri” (YEI):
integrarea durabilă pe piața forței de muncă a tinerilor, pentru 3 regiuni eligibile în
care rata şomajului în rândul tinerilor este mai mare de 25%: Centru, Sud‐Est şi Sud
Muntenia;
 Măsuri orientate către angajarea angajarea pepe cont cont propriu propriu (self
employment) şi încurajarea antreprenoriatului, inclusiv sprijin pentru înființarea unor
întreprinderi, inclusive prin utilizarea instrumentelor instrumentelor financiare
financiare
 Măsuri dedicate dedicate comunităţi dezavantajate, în particular comunităţile de romi;
 Accent pe proiecte integrate integrate care care rrăăspund spund nevoilor nevoilor
comunit comunităățțiiii (domenii vizate:educație, ocupare, servicii sociale și de
sănătate, locuire, voluntariat)
 Scheme care vizează încurajarea antreprenoriatul social, inclusiv prin utilizarea
instrumentelor instrumentelor financiare financiare
 Utilizarea Utilizarea dede scheme scheme dede global global grants grants inin
implementarea implementarea interven intervențțiilor iilor (cu precăădere pentru
antreprenoriat Incluziune socială)
 Utilizarea instrumentului CLLD)

Programul privind infrastructura mare

Obiectiv: Dezvoltarea infrastructurii de transport, mediu, energie şi prevenirea riscurilor la

Pagina 16
standarde europene, în vederea creării premiselor unei creşteri economice sustenabile,
în condiţii de siguranță şi utilizare eficientă a resurselor naturale.

Programul operational ajutorarea persoanelor defavorizate

Este programul operaţional care sprijină distribuirea de alimente şi asistenţă materială de


bază pentru persoanele cele mai defavorizate (menţionat şi ca OP I), la care se face referire
în art.2(5) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din
11 Martie 2014 privind Fondul European de Ajutor Destinat celor mai Defavorizate Persoane.

Programul operational asistenta tehnica

POAT 2014-2020 este proiectat ţinând cont de noua arhitectură a sistemului de coordonare,
gestionare şi control al FESI, respectiv cu patru autorităţi de management în cadrul MFE și își
propune să sprijine cu asistenţă tehnică aspectele orizontale pentru toate PO finanțate din
FESI, iar pentru cele trei programe finanțate din FEDR/FC aflate în directa gestionare a MFE
(POIM, POC și POAT), să acorde asistenţă tehnică pentru aspecte specifice implementării
acestora.

Pagina 17