Sunteți pe pagina 1din 4

RELAŢIILE INTERNAŢIONALE

Tema 9
Evaluare
Subiectul II 30 puncte

Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:


A. „Ţara noastră [S.U.A.] va considera orice lansare a rachetelor sovietice din Cuba împotriva
oricărei naţiuni occidentale ca fiind atac al Uniunii Sovietice împotriva S.U.A. şi va riposta îm-
potriva U.R.S.S.”
(J.F. Kennedy, preşedinte S.U.A., Despre criza rachetelor, 1962)
B. „Invazia sovietică din Afganistan este o ameninţare pentru pacea mondială, pentru relaţiile Est-
Vest şi pentru stabilitatea regională, precum şi pentru transportul petrolului. Atacul sovietic împotriva
Afganistanului şi exterminarea nemiloasă a guvernului său au modificat de o manieră îngrijorătoare
situaţia strategică din această parte a lumii”
(Nicolae Ciachir, Marile Puteri şi România, 1856-1947)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:


1. Precizaţi secolul la care se referă sursa A şi B. 2 puncte
2. Numiţi un stat amintit în sursa A. 3 puncte
3. Numiţi funcţia deţinută de Jimmy Carter. 3 puncte
4. Menţionaţi, pe baza sursei A şi a sursei B, câte o informaţie referitoare la acţiunile
U.R.S.S. 6 puncte
5. Selectaţi, din sursa B, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 6 puncte
6. Menţionaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la invazia din Afganistan, susţinându-l
cu o informaţie din text. 5 puncte
7. Menţionaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la atitudinea S.U.A., susţinându-l cu
o informaţie din text. 5 puncte

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE 30 puncte


1. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa A şi B.
2. 3 puncte pentru numirea unui stat amintit în sursa A.
3. 3 puncte pentru numirea funcţiei deţinută de Jimmy Carter.
4. 3 puncte pentru menţionarea oricărei informaţii referitoare la o acţiune a U.R.S.S. din sursa A.
3 puncte pentru menţionarea oricărei informaţii referitoare la o acţiune a U.R.S.S. din sursa B.
5. 6 puncte pentru identificarea oricărei relaţii cauză-efect.
6. 2 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere, din sursa B, referitor la invazia din
Afganistan.
3 puncte pentru indicarea oricărei informaţii relevante.
2 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere, din sursa A, referitor la atitudinea
S.U.A.
3 puncte pentru indicarea oricărei informaţii relevante.

34
9. România în perioada „Războiului Rece”

Răspunsuri

1. Secolul al XX-lea.
2. Cuba.
3. Preşedinte S.U.A.
4. Sursa A: „orice lansare a rachetelor sovietice din Cuba”;
sursa B: „invazia sovietică din Afganistan”.
5. Cauza: „atacul sovietic împotriva Afganistanului şi exterminarea nemiloasă a guvernului”;
efectul: „au modificat de o manieră îngrijorătoare situaţia strategică din această parte a lumii”.
6. Invazia sovietică din Afganistan, din 1979, punea în pericol stabilitatea mondială şi buna înţelegere
dintre statele lumii.
„Invazia sovietică din Afganistan este o ameninţare pentru pacea mondială”.
7. Americanii vor interpreta ca un atac îndreptat împortiva lor orice alt atac asupra statelor occiden-
tale, democratice, venit din partea U.R.S.S.
„Ţara noastră [S.U.A.] va considera orice lansare a rachetelor sovietice din Cuba împotriva oricărei
naţiuni occidentale ca fiind atac al Uniunii Sovietice împotriva S.U.A.”

35
RELAŢIILE INTERNAŢIONALE

Evaluare

Subiectul al III-lea 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România în perioada „Războiului Rece” având
în vedere:
- precizarea secolului în care se desfăşoară „Războiul Rece”;
- menţionarea epocii istorice în care se desfăşoară „Războiul Rece”;
- prezentarea a două fapte istorice prin care România se implică în „Războiul Rece” şi menţionarea
a două consecinţe ale faptelor istorice pentru statul român;
- formularea unui punct de vedere cu privire la poziţia României faţă de „Războiul Rece” şi susţinerea
acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-
efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea
succesiunii cronologice-logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE 30 puncte

Informaţia istorică – 24 de puncte, distribuite astfel:


- 3 puncte pentru precizarea secolului în care se desfăşoară „Războiul Rece”.
- 2 puncte pentru menţionarea epocii în care se desfăşoară „Războiul Rece”.
- câte 4 puncte pentru prezentarea coerentă oricăror două fapte istorice, prin evidenţierea relaţiei
istorice de cauzalitate, prin care România se implică în „Războiul Rece”. (4 p. x 2 = 8 p.)
• câte 1 punct doar pentru menţionarea oricăror două fapte istorice prin care România se
implică în „Războiul Rece”. (1 p. x 2 = 2 p.)
- câte 3 puncte pentru prezentarea a două consecinţe ale faptelor istorice. (3 p. x 2 = 6 p.)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la poziţia României faţă de „Războiul
Rece”.
- 1 punct pentru pertinenţa argumentării punctului de vedere formulat.
- 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine punctul de vedere formulat.
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.), respectiv
concluzia (aşadar, ca urmare etc.).

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte, distribuite astfel:


- 2 puncte pentru utilizarea linbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric
- 1 punct pentru structurarea textului (introducere – cuprins – încheiere)
0 puncte pentru text nestructurat
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu

36
9. România în perioada „Războiului Rece”

Rezolvare

Introducere: În a doua jumătate a secolului al XX-lea, în perioada contemporană, între 1947-


1991, în contextul sfârşitului celui de-Al Doilea Război Mondial, în relaţiile internaţionale se
manifestă o rivalitate deschisă între S.U.A. şi U.R.S.S. şi aliaţii lor, cunoscută sub numele de
„Războiul Rece”. Această rivalitate acoperă planul politic, economic, propagandistic, prin acţiuni
subversive sau de intimidare şi a recurs doar în cazuri restrânse la confruntare armată, în special
în cadrul unor războaie locale. Se vor opune pe plan mondial două mari blocuri politice, cel comu-
nist, dominat de U.R.S.S. şi cel democratic, dominat de S.U.A. Încă din 1946, premierul britanic,
Winston Churchill, semnala ridicarea unei cortine de fier, care va împărţi Europa în două.
• România s-a aflat, în acest context, în sfera de influenţă a U.R.S.S.-ului pentru a doua
jumătate a secolului al XX-lea, până în decembrie 1989, aceeaşi perioadă fiind cea în care se
desfăşoară „Războiul Rece”.
• În ciuda progreselor făcute de democraţie în România după Unirea din 1918, epoca
contemporană stă, după Al Doilea Război Mondial, sub semnul „Războiului Rece”, în care a fost
implicat regimul comunist.
• În 1956, în contextul revoluţiei anticomuniste din Ungaria, Dej a acordat sprijin militar tru-
pelor sovietice pentru înăbuşirea revoltei. Liderul revoluţiei anticomuniste maghiare, Imre Nagy,
a fost reţinut şi judecat la Bucureşti. Această atitudine de supunere faţă de Moscova va duce la
retragerea, în 1958, a trupelor sovietice din România.
Începând cu anii ’60, regimul politic de la Bucureşti iniţiază o politică de detaşare faţă de
U.R.S.S. atât pe plan intern, cât şi în politica externă. Gheorghe Gheorghiu-Dej începe şi Nicolae
Ceauşescu continuă distanţarea de Moscova prin reluarea legăturilor diplomatice şi culturale cu
Occidentul şi chiar impunerea valorilor naţionale prin promovarea naţional-comunismului.
În 1968, în contextul revoluţiei anticomuniste din Cehoslovacia, Primăvara de la Praga, Româ-
nia refuză participarea la reprimarea revoluţiei alături de trupele Pactului de la Varşovia. În
urma acestei acţiuni, prestigiul României şi al lui Nicolae Ceauşescu pe plan internaţional a
crescut foarte mult, România fiind văzută ca un stat comunist reformator. În aceste condiţii, o
serie de importanţi oameni politici vor face vizite la Bucureşti (Charles de Gaulle, preşedinte al
Franţei, Richard Nixon, preşedinte S.U.A.), iar Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială
încep tratative cu România pentru aderare la aceste organisme monetare internaţionale.
• Relaţiile internaţionale ale României în anii ’60 şi ’70 sunt marcate de următoarea evoluţie:
distanţare faţă de U.R.S.S., România afirmându-se în relaţia cu Occidentul, spre deosebire de
etapa anterioară. Deteriorarea relaţiilor cu U.R.S.S., pe de o parte, şi îmbunătăţirea relaţiilor
internaţionale cu Occidentul, pe de altă parte, face ca prestigiul României pe plan mondial
să crească foarte mult, aceasta având roluri active fie în medierea unor conflicte armate
(războiul arabo-israelian), fie contribuţii în cadrul unor conferinţe internaţionale (Conferinţa
de la Helsinki). Cu toate acestea, politica iniţiată de Ceauşescu după anii ’80 a reprezentat şi
începutul izolării diplomatice a României.
Concluzie: România a avut în perioada „Războiului Rece” atitudini diferite, de la supunerea
şi susţinerea necondiţionată faţă de U.R.S.S. la distanţare şi declararea neutralităţii (războiul
de şase zile), până la opoziţie faţă de Moscova în plan internaţional. Până la sfârşitul anilor ’70,
atitudinea României de detaşare de U.R.S.S. a adus beneficii României în relaţiile cu Occidentul,
dar după 1985, din cauza opoziţiei lui Ceauşescu faţă de reformarea sistemului, s-a creat o imagine
defavorabilă României, ceea ce a dus la izolarea ei diplomatică.

37