S.C. „PROIECT” S.R.L. Proiect nr. nr.6382.

0
TÂRGU MURES Revizuire si completarea
PUG si RLU al orasului
Sovata - cu localitătile
componente

MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1 Date de recunoaştere a documentaţiei
Denumirea lucrării: Revizuire si completarea PUG si RLU al
orasului Sovata - cu localitătile componente
Beneficiar :Consiliul local al orasului Sovata
Proiectant : S.C. "Proiect" S.R.L. Tg.Mureş

1.2.Obiectul lucrării
Având în vedere că P.U.G. SOVATA aflat în vigoare în prezent a fost elaborat in anul
1995 şi că până în prezent au intervenit schimbări majore în viaţa socială şi economică,
s-a impus o actualizare a stadiului de dezvoltare a orasului Sovata.
In raport cu PUG-ul elaborat anterior principalele modificari aduse de actuala documentatie
se refera la :
-modificarea teritoriului administrativ ca urmare a Legii 84/2004 prin care se infiinteaza comuna
Sarateni-desprinsa din Sovata;
-necesitatea consolidarii zonei de influenta a orasului Sovata ,ca urmare a statutului sau de
statiune turistica de interes national, si in zonele adiacente,orasul Sovata putand deveni vector de
dezvoltare pentru programe specifice zonei;
-modificarea legislatiei de urbanism si a legislatiei conexe acesteia;
-aparitia Legii nr.350/2001 ,respectiv sectiunea IV din PATN-reteaua de localitati –publicata in MO
408/24 iulie 2001 care clasifica localitatile in 6 ranguri-Sovata fiind clasificata ca localitate de
rangul 3 (toate orasele care nu au statut de municipiu) cu precizarea nivelului de dotare minim
obligatoriu pentru localitatile de rangul 3.
Conform Legii nr. 350/2001 cu modificările ulterioare - O.G. nr. 69/2004, Legea nr.
289/2006, O.G. nr. 18/2007, Legea nr. 168/2007, O.G. nr. 27/2008, O.G. nr.10/2009, Legea
nr. 183/2009 şi Legea nr. 242/2009, Planul Urbanistic General este o documentaţie cu
caracter director şi de reglementare operaţională care se elaborează pentru fiecare unitate
administrativ -teritorială de bază şi se actualizează la un interval de 5-10 ani, constituind
baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.
Totodata potrivit Legii nr. 350/2001 art.46 Planurile Urbanistice Generale trebuie sa
prevada Lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare,Strategia de dezvoltare
spatiala a localitatii si Planul de actiuni pentru implementare si programul de investitii
publice.

Planul Urbanistic General reprezintă un instrument de gestionare a interferenţelor activităţii

diferitelor colectivităţi ce compun populaţia unui teritoriu şi a nevoilor acestora. Autoritatea
locală, care gestionează nevoile comunităţii are o strategie a dezvoltării pe termen scurt,mediu
si lung. Solicitările temei program pentru reactualizarea planului urbanistic general s-au referit la
această strategie, precum şi la adoptarea unui regulament local de urbanism care să permită
materializarea pas cu pas a obiectivelor pe termen mediu si lung.
Planurile urbanistice generale constituie documentaţiile pe baza cărora se vor stabili obiectivele,
acţiunile şi măsurile necesare pentru promovarea unei dezvoltari durabile din punct de vedere
social-economic al habitatului şi protecţiei mediului.

1
Plecand de la studiile preliminare care inventariaza cadrul natural ,cadrul construit ,modul in
care orasul Sovata se inscrie in previziunile si studiile urbanistice de rang superior
(PATN;PATJ,alte studii sectoriale) PUG-ul stabileste un diagnostic prospectiv legat de evolutia
in perspectiva a localitatii,previziunile demografice,previziunile economice si etapele si modul de
materializare prin obiective ale strategiei Consiliului local.
Perioada de valabilitate a P.U.G.-ului este de 5-10 ani în funcţie de condiţiile locale şi generale
la nivel teritorial , condiţiile sociale, sau de altă natură ce pot interveni în evoluţia localităţii.
Proiectul de Plan Urbanistic General ,prin analiza dezvoltata identifica necesitatile administrativ
–teritoriale ale fiecarei localitati legate de :
-dezvoltarea economica
-dezvoltarea social-culturala
-amenajare spatiala a localitatilor
-protectia mediului natural si a patrimoniului construit
-dezvoltarea functiunilor urbane (obiective si echipamente publice ,locuire, servicii, productie,
transport, etc).
Conform prevederilor legislatiei in vigoare Planurile Urbanistice Generale stabilesc in acelasi
timp si strategia de dezvoltare impreuna cu planul de actiune pentru materializarea etapizata a
strategiei si a obiectivelor continute in aceasta.
Se ajunge astfel la un scenariu coerent de dezvoltare in care toate programele incluse
actioneaza sinergic.
Programul de dezvoltare al comunei include prevederi pe termen scurt,mediu şi lung menite să
conducă la următoarele obiective:
• reabilitarea localităţilor pe principiul dezvoltării durabile ce include utilizarea resurselor
regenerabile şi reciclabile în condiţiile protecţiei mediului şi a resurselor naturale;
• ridicarea imaginii şi a confortului din mediul rural la nivel urban în ideea obţinerii unui model
unitar de dezvoltare durabilă urbană pe întreg teritoriul localităţii.
În acest caz PUG constituie, documentaţia de bază, care stabileşte obiectivele, acţiunile şi
măsurile de dezvoltare ale localităţilor pe o perioadă determinată - în baza analizei multicriteriale
a situaţiei existente şi a priorităţilor stabilite.
Principalele elemente de fond urmărite prin elaborarea planului urbanistic al localităţilor, sunt
următoarele:
• reaşezarea localităţilor în vatra lor firească, prin includerea în intravilan a tuturor zonelor
existente, construite şi amenajate situate pe teritoriul administrativ al localităţii la data elaborării
PUG-ului;
• adăugarea la intravilanul existent a suprafeţelor necesare pentru etapele viitoare prevăzute
pentru dezvoltare funcţiunilor localităţii in acord cu strategiile la nivel teritorial si diagnoza privind
evolutia fiecarei localitati;
• materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităţii, pe baza propunerilor şi
intenţiilor colectivităţii locale;
• scenarii prospective privind activităţile economice şi de evoluţie a populaţiei;
• definirea şi asigurarea cu amplasamente a obiectivelor de utilitate publică;
• posibilităţile de realizare a obiectivelor propuse în condiţiile respectării dreptului de
proprietate.
Documentaţia conţine şi regulamentul de urbanism ce particularizează condiţiile locale
referitoare la utilizarea terenurilor şi a construcţiilor, analizând relaţiile din cadrul localităţii şi în
teritoriu, cu accentuarea disfuncţionalităţilor existente şi măsuri de remediere a acestora.
Pentru a putea îndeplini funcţia de planificare şi coordonare a teritoriului urban, planul urbanistic
general conţine prevederi legate de:
• stabilirea intravilanului localităţii;
• stabilirea disfuncţionalităţilor existente şi a priorităţilor pe baza analizei situaţiei existente;
• zonificarea funcţională a terenurilor din localitate şi stabilirea regimului de construibilitate al
acestora, printr-un sistem de reglementări şi servituţii adecvate;
• volumul şi structura potenţialului uman, resurse de muncă;
• potenţialul economic al localităţii;
• organizarea circulaţiei şi a transporturilor;
• echiparea tehnico-edilitară;
• reabilitarea patrimoniului construit , protecţia şi conservarea mediului;
• condiţiile necesităţii şi posibilităţii de realizare a obiectivelor de utilitate publică.
2
Planurile urbanistice generale constituie documentaţiile pe baza cărora se vor stabili obiectivele,
acţiunile şi măsurile necesare pentru promovarea unei dezvoltari durabile care include protectia
categoriilor sociale vulnerabile,protectia resurselor neregenerabile,protectia mediului.

Obiectivele principale ale PUG

Procesul de planificare are ca scop, implementarea şi susţinerea sistemelor de bazate pe o
planificare strategică la nivel judeţean şi se concentrează asupra definirii obiectivelor şi ţintelor
în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului şi a Planului
de Amenajare a Teritoriului Judeţean Mureş.
Abordarea planificată serveşte ca bază pentru stabilirea necesarului de investiţii şi a politicii în
domeniul amenajării teritoriului, fiind bază şi în elaborarea proiectelor pentru obţinerea de
finanţări.
„Perspective ale dezvoltării spaţiale în Europa” (ESDP) formulează principalele direcţii de
dezvoltare spaţială ale continentului european şi anume:
 dezvoltarea unui sistem urban policentric şi o nouă relaţie urban – rural;
 asigurarea accesului la informaţie şi cunoaştere;
 dezvoltarea durabilă, gestionarea prudentă a resurselor şi protecţia naturii şi a moştenirii
culturale.

„Principii directoare privind dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european” – document

CEMAT, Hanovra 2000 – defineşte următoarele 10 principii:
 promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio-economice echilibrate
şi prin creşterea competitivităţii;
 promovarea dezvoltării funcţiilor urbane şi dezvoltarea relaţiilor urban-rural;
 promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate;
 dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere;
 reducerea agresiunii asupra mediului;
 valorificarea şi protejarea resurselor şi a patrimoniului natural;
 valorificarea patrimoniului construit ca factor al dezvoltării;
 dezvoltarea resurselor energetice, concomitent cu asigurarea securităţii;
 promovarea unui turism de calitate şi durabil;
 limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.
Aceste principii şi direcţii de dezvoltare trebuie să guverneze activitatea de amenajare teritorială,
fiind urmărite prin documentaţiile specifice. Integrarea în Comunitatea Europeană se face şi prin
recunoaşterea şi aplicarea acestor principii, prin integrarea spaţială a României în spaţiul
regional european.
PATJ Mureş prezintă într-o formă sintetică planurile de acţiune şi proiectele de dezvoltare ale
judeţului Mureş, având ca obiectiv major depistarea unor resurse interne (naturale, economice,
sociale, culturale etc.) specifice şi a posibilelor căi de valorificare a acestora în vederea
dezvoltării durabile a judeţului Mureş, în concordanţă cu planurile strategice sectoriale de
dezvoltare.
Obiectiv general al PATJ Mureş este îmbunătăţirea poziţiei naţionale în ierarhia dezvoltării prin
intrarea în topul primelor zece judeţe cu economie competitivă din România. Obiectivul general
este susţinut prin cinci obiective strategice de dezvoltare:
1. Identificarea şi sprijinirea unor sectoare economice de excelenţă şi creşterea competivităţii
economiei judeţului;
2. Dezvoltarea resurselor umane;
3. Susţinerea polilor de dezvoltare urbani şi rurali ai judeţului, cu scopul creării unor sisteme
integrate de aşezări;
4. Ridicarea nivelului de accesibilitate şi de conectivitate a judeţului prin modernizarea şi
dezvoltarea infrastructurii de transport şi comunicaţii;
5. Valorificarea raţională a patrimoniului natural şi cultural, în conformitate cu principiile
dezvoltării durabile.

Necesitatea reactualizării Pug SOVATA derivă din:

-Obligaţia actualizării PUG în conformitate cu L 350/ 2001 a urbanismului şi amenajării teritoriului
-Preluarea şi corelarea reglementărilor urbanistice din toate documentaţiile PUZ/ PUD aprobate
ulterior aprobării PUG care generează următoarele modificări:
-majorarea suprafeţei intravilanului ;
3
-schimbări de regim tehnic şi economic pentru diferite imobile
-stabilire de încadrări funcţionale diferite faţă de cele prevăzute în PUG-ul aprobat în anul 1995;
-extinderea şi modernizarea (după caz) tramei stradală existente;
-diferite faze de proiectare ale drumurilor ocolitoare ale localitatii;
-Solicitări multiple de fructificare a terenurilor situate în extravilanul localităţii ;
-Elaborarea proiectului pentru autostrada „Moldova"
-A fost redefinit arealul aferent zonelor naturale protejate;
-Noi documente de dezvoltare strategică la nivelul localitatii;

In stabilirea obiectivelor generale şi specifice precum şi a măsurilor necesare implementării

Planului Urbanistic General s-a tinut seama de analiza situaţiei existente ,pe baza studiilor de
fundamentare precum si a analizei SWOT care a evidentiat principalele disfunctionalitati si
obiectivele prioritare ale strategiei de dezvoltare .

Direcțiile strategice de dezvoltare spațială a teritoriului administrativ :

· Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice și umane în scopul dezvoltării echilibrate a unei
infrastructuri tehnice și economico-sociale bazate pe principiile dezvoltării durabile;
· Integrarea teritoriului administrativ și a fiecărei localități care face parte din aceasta în spațiul
județean și în limitele de dezvoltare definite de diferite zone cu structuri bine definite ;
· Crearea rețelelor de comunicații ;
· Realizarea infrastructurilor de importanță oraseneasca (drumuri, străzi de acces, rețele de apă,
canalizare, electrice , gaz);
· Valorificarea potențialului elementelor importante ale patrimoniului natural și antropic prin
intervenții de protejare și dezvoltare durabilă;
· gestionarea optimă a fondului construit, rețelei de dotări, a infrastructurii;
· Crearea de rețele de infrastructuri tehnice moderne în concordanță cu cerințele de protecție a
mediului și cu normele europene;
· Reducerea dezechilibrelor dintre diferite niveluri de dezvoltare pe teritoriuladministrativ , în
scopul promovării dezvoltării durabile integrate;
· Asigurarea nivelului optim de dezvoltare a populației și conviețuirea armonioasă a tuturor
locuitorilor orasului.
· Realizarea unei structuri economice performante, adaptată necesităților orasenesti în acord cu
principiile de conservare a resurselor naturale și construite.
Legislatie
Principalele prevederi care definesc cadrul legal pentru întocmirea si gestionarea planurilor
urbanistice sunt :
• Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificările şi
completările ulterioare;
• Ordin nr.13/N/1999 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid privind
metologia de elaborare a continutului cadru al PUG
• Ordin nr.176/N/2000 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid privind
metologia de elaborare a continutului cadru al PUZ
• Ordin nr.37/N/1999 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid privind
metologia de elaborare a continutului cadru al PUD
• Ordin nr.21/N/2000 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid privind
metologia de elaborare si aprobare a regulamentelor locale de urbanism
• Ordin nr.201/N/2000 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid
metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare asupra impactului asupra mediului ca
parte integranta a planurilor de amenajare a teritoriului si urbanism.
• HGR nr 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism
(republicată în 2002),cu modificarile ulterioare;
• GP-038/1999, ghidul privind metodologia de elaborare şi conţinutul - cadru al
P.U.G.;
• GM-007/2000, ghid privind elaborarea şi aprobarea R.L.U.;
• Codul Civil;
• Legea nr.351/2001 cu modificarile ulterioare;
• Legea fondului funciar 18/1991

4
 • OUG nr. 34/2013 - organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente
si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
• HOTĂRÂREA Nr. 1.016 din 12 octombrie 2011 privind acordarea statutului de staţiune
balneoclimatică pentru orasul Sovata;
• Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor, cu completările si
modificările ulterioare;
• Ordinul 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice a Legii 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii emis de Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Locuintei;
• Legea locuinţei nr.114/1996 si completări in 1997 cu modificarile ulterioare;
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcţii;
• Legea fondului funciar nr.18/1991, , Legea nr. 1/2000, Legea nr. 169/1997 şi Legea
nr.247/2005 cu completarile si modificarile ulterioare;
• Legea nr.84/1996 privind îmbunătăţirile funciare, cu modificările ulterioare;
• Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, cu modificările ulterioare;
• Legea administraţiei publice locale nr.215/2001 completata cu Legea
nr.286/2006;
• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;
• Legea nr. 241/2003 pentru modificarea anexei la Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;
• Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, cu
modificările ulterioare (2011);
• OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publica,a contractelor de
concesiune de lucrări publice si a contractelor de concesiune de serviciu;
• Legea nr.46/2008 - Codul silvic;
• Legea nr.24/15.01.2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din
intravilanul localitatilor cu modificarile si completarile ulterioare(Legea nr.313/2009)
• Ordonanţa nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea
fondului forestier naţional;
• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului;
• Ordonanta nr.20/2014 pentru modificarea OUG 27/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate,conservarea habitatelor naturale,a florei si faunei salbatice.
• Hotărârea Guvernului României nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (Publicată în Monitorul Oficial Partea I,
nr. 707/05.08.2004);
• Ordinul 995/2006, pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub
incidenţa HG 1076/2004;
• Legea apelor nr.107/1996, cu modificările ulterioare;
• Legea 211/2011 privind gestionarea deseurilor care stabileste obligatiile autoritatilor
publice locale;
• Hotărârea Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară, cu modificările ulterioare;
• Legea meteorologiei nr. 139/2000;
• Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997, pentru aprobarea Normelor de igiena privind
modul de viata al populaţiei, cu modificările ulterioare;
• Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru
aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea
teritoriului, precum si a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea construcţiilor;
• Ordinul nr.542/2003 al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
pentru aprobarea Metodologiei privind iniţierea, programarea, achiziţia, elaborarea,
avizarea, aprobarea şi valorificarea reglementărilor tehnice şi a rezultatelor activităţilor
specifice în construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism şi habitat;
• Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi
de urbanism pentru zonele de riscuri naturale;

5
• Hotărârea Guvernului României nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor
metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecării de
teren şi inundaţii (Publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 305/07.05.2003);
• HGR 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major;
• Legea 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor;
• Hotărârea 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care
se supun avizării/autorizării de prevenire şi stingere a incendiilor;
• Legea 481/2004 privind protecţia civilă;
• Ordinul 1298/2006, privind aprobarea normelor metodologice, de avizare şi
autorizare privind protecţia civilă;
• Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată Publicată în
Monitorul Oficial Partea I, nr. 938/20.11.2006) cu completarile si modificarile ulterioare;
• Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei
monumentelor istorice, actualizată şi a Listei monumentelor istorice dispărute (Publicată în
Monitorul Oficial Partea I, nr. 646 bis/16.07.2004); listă modificată ulterior prin Ordinul
Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.182/2005 pentru aprobarea Listei monumentelor
istorice 2004 - modificări şi completări - şi a Listei monumentelor istorice 2004 -
monumente dispărute - modificări şi completări (Publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr.
966bis/10.11.2005);
• Ordonanţa nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor
situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată (Publicată în Monitorul Oficial
Partea I, nr. 951/24.11.2006), cu completările ulterioare;
• Ordinul M.C.C. privind aprobarea normelor metodologice de clasare şi evidenţă a
monumentelor istorice, nr. 682/2003;
• H.G.R. 610/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind procedura de
aprobare a creditelor pentru lucrări de protejare la monumentele istorice deţinute de persoane
fizice / juridice de drept privat;
• Ordinul Ministrului Transporturilor Construcţiilor şi Turismului nr. 562/2003 - cadru
conţinut pentru Zone Construite Protejate;
• Dispoziţia 4300-VN/2005 a Ministerului Culturii şi Cultelor, completată cu
dispoziţia 5596-VN/2007 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniul
avizării;
• Legea drumurilor nr.13/1974 şi HGR nr.36/1996, cu modificările ulterioare;
• Ordonanţa nr.43/1997 şi legea 82/1998 privind regimul drumurilor, cu modificările
• ulterioare;
• Ordinul nr.45/1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice
privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor;
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr.46/1998 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice;
• Ordinul nr.47/1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor
tehnice privind amplasarea, lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în
localităţile urbane şi rurale;
• Ordinul nr.49/1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice
privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane;
• H.G.R. nr.540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a
drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice, cu modificările
ulterioare;
• Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice;
• Ordinul M.L.P.A.T., M.A.P. nr. 6/139/2003 privind măsuri pentru respectarea
disciplinei în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului în scopul asigurării fluidizării
traficului şi a siguranţei circulaţiei pe drumurile publice de interes naţional şi judeţean;
• H.G.R. nr. 1072/2003 privind avizarea de către ISC a documentaţiilor tehnico
economice pentru obiectivele de investiţi finanţate din fonduri publice;
• HG nr.382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigentele minime de
continut ale documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele de riscuri
naturale;

6
• Norme tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de transport gaz,
aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr.' 1220/2006;

Lista are un caracter enuntiativ si nu este exhaustiva,aplicarea prevederilor PUG si RLU aferent
se va realiza cf.tuturor actelor legislative si normative in vigoare.
• PATJ Mureş ,
• Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România;
• Planul Naţional de Amenajare a Teritoriului:
• Secţiunea I - Căi de comunicaţie, Legea nr.71 /1996
• Secţiunea a ll-a-Apa, Legea nr.171/1997
• Secţiunea a III-a - Zone protejate, Legea nr.5/2000
• Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, Legea 351 / 2001 şi 100 / 2007
• Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Legea nr.575/2001
• Secţiunea a VI-a - Zone cu resurse turistice, 2008
• Strategia Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 cu cele şase priorităţi
naţionale de dezvoltare:
• Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere
• Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
• Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului
• Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea
capacităţii administrative
• Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol
• Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

1.3. Surse documentare

• Suportul topografic al Planului Urbanistic General l-a constituit ridicarea topograficã a
orasului întocmitã la sc.1:5000 pe calc aerofotogrametricã, completate de SC PROIECT cu
amplasamentele constructiilor realizate pânã în prezent.
La acesta s-a adãugat planul cadastru funciar executat de firma SC GEOTOP SRL
Odorheiu Secuiesc la comanda Primãriei Sovata.
• Datele furnizate de sectiile de resort de specialitzate al Primãriei orasului Sovata.
• Date statistice culese de la Directia Judeteanã de Statisticã Mures.
• Ordinul 99/11 martie 1999 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la
asistenta medicalã balnearã si climaticã.
• Schita de sistematizare a orasului Sovata elaborat de IPJ pe anul 1972 cu nr.5002.
• Planurile urbanistice generale et.I - faza studiu cu nr.1902.0/1990 elaborat de SC
"PROIECT" SA.
• Planul urbanistic general - 1995, elaborat de SC PROIECT SA.
• Reactualizarea Planului urbanistic general , elaborat de SC PROIECT S.A.in anul
2006.
• Studiul geologic si hidrologic privind perimetrul de protectie hidrogeologic pentru
Lacul Ursu- proiect ISPIGFA nr.1397/1969.
• Analiza studiului actual al lucrãrilor de protectie hidrogeologicã din complexul lacustru
Sovata si mãsuri de prima urgentã ce se impun - studiu elaborat de ARHING SRL -
cu nr.I-19/1991 la comanda Societãtii Balneare Sovata.
• Amenajamente silvice - studiu elaborat de Statiunea Bistrita în anul 1994.
• Studiu de alimentare cu apã si canalizare Sovata proiect IPJ nr.0676/1/1994.
• Planul National de dezvoltare Rurala,Planul de Amenajare al Teritoriului Judetean
Mures 2009
• Programul de dezvoltare al jud.Mures 2007-2013,
• Strategia de dezvoltare a regiunii Centru,

În elaborarea P.U.G.-ului s-au mai analizat date şi informaţii culese din următoarele surse:
* Bazele topografice ale localităţii, actualizarea lor cu date şi elemente culese pe teren
sc.1 : 5000;

7
 * proiecte şi studii elaborate anterior ca: Studiu privind localităţile rurale, proiect IPJ-
Mureş nr. 3791/1971
* Perimetrul construibil al localităţilor conform Deciziei nr.223/1983 a C.P.J. Mureş;
* Observaţii şi date furnizate de administraţia publică locală;
* Documentatii de urbanism (PUD,PUZ ) aprobate anterior intocmirii Reactualizarii
Planului Urbanistic General;
* Strategia de dezvoltare pe termen lung a orasului Sovata elaborata de SC
Aquaprofit Consulting SRL.

Relaţia cu alte planuri şi programe relevante

In principal obiectivele şi ţintele stabilite în PUG au fost formulate în concordanţă cu:
 Planul Naţional de Dezvoltare a României (PND) 2007-2013,
 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) 2007-2013,
 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă
 Strategia Naţională de Gestionare pe termen mediu şi lung a riscurilor la inundaţii
 Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş
 Planurile Operaţionale Sectoriale (POS) 2007-2013,
 Planul Operaţional Regional (POR) 2007-2013,
 Programul de Dezvoltare al judeţului Mureş 2007-2013,
 Planul de dezvoltare al regiunii 7 Centru pentru perioada 2007-2013,
 Programul de dezvoltare a judeţului Mureş 2007-2013,
 Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru –PRAM
 Planul Local de Acţiune pentru Mediu- judeţul Mureş-PLAM
 Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 7 Centru
 Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – judeţul Mureş
 Planuri şi proiecte legate de domeniile de analiză, aflate în derulare la nivelul judeţului
Mureş si localitatii Sovata.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII (DIAGNOSTIC

PROSPECTIV)
2.1. Evoluţie
Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului subliniază prezența în imediata apropiere
a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Resursele de sare gemă de la
Sovata au avut în imediata apropiere castrul roman de la Sărățeni. Romanii lucrau numai la
suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate
ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta.
Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.
Primul document care aminteste de Sovata dateazã din anul 1578 (Zowatha). Conform
prevederilor Legii 351/2001 cu modificarile ulterioare (art.2,alin.2 lit.d) localitatea Sovata este
ierarhizata ca oras de rangul 3 ;prin Ordinul nr.1016/12.oct.2011 i s-a acordat statutul de
statiune balneoclimaterica.
Perioada cea mai prosperã din punct de vedere economic a constituit-o cea situatã între
deceniile 6-8 când statiunea a beneficiat de dotãri investitionale majore (hoteluri si baza de
tratament) care i-au permis dezvoltarea capacitãtii turistice la cote maxime, creându-se astfel
numeroase locuri de muncã în sectorul serviciilor.
Orasul s-a dezvoltat în vecinãtatea statiunii; principalele repere în evolutia sa spatialã
fiind legate de arterele de penetratie rutierã dinspre Tg.Mures, Reghin si Odorheiu Secuiesc,
configuratia urbanã fiind în continuare marcatã de existenta acestora zone cu densitãti sporite.
Dupã 1990, statiunea si implicit si orasul au fost marcate de perioada de tranzitie,
dotãrile din zona balnearã fiind afectate de evidentul proces de îmbãtrânire moralã, favorizat si
de legislatia din domeniul turismului (legiferarea exploatatiei turistice în forma locatiei de
gestiune), iar reperele activitãtii economice din oras complementare celor dezvoltate de statiune,
cunoscând un amplu proces de restructurare concomitent cu transferul de proprietate.
În mod spontan s-au dezvoltat microzone cu case de vacantã sau dotãri turistice de
capacitate micã si medie apartinând preponderent sectorului privat.

8
Stațiune cu sezon permanent, Sovata a fost menționată pentru prima data ca loc tămăduitor
într-un document din 1597, dar abia în 1850 devine stațiune balneară. Este înconjurată de
dealurile Cireșelu (912 m), Capela (720 m), Bechiș (1.079 m), Dealul Mic și Muntele de Sare,
fiind acoperită cu păduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi și mesteceni.
Renumele Sovatei se datoreaza lacurilor Ursu (46.000 m2), Aluniș (9.000 m2), Verde
(5.000m2), Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare - de la 40 la
250 gr/litru) și sodice, prezentînd fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în
funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă
proaspată provenită din râulețe, care nu se amestecă cu apă sarată, ci se menține la suprafată,
acționînd ca un izolator termic). Acest lucru face ca vara temperatura Lacului Ursu (18,4 m
adâncime), cel mai mare lac heliotermal, să varieze între 10-20°C la suprafață, 30-40°C la
adâncimea de 1 m și 40-60°C la adâncimea de 1,5 m.
Stațiunea este indicată pentru tratamentul bolilor ginecologice (insuficiență ovariană, cervicită
cronică, metrosalpingită cronică, sterilitate) dar și pentru afectiuni degenerative, inflamatorii și
reumatismale (spondiloză cervicală, dorsală și lombară, artroză, poliartroză, dureri articulare,
tendinite, tendimiozită, poliartrită scapulohumerală), stări posttraumatismale (dupa operații
vindecate la articulații, mușchi, oase, dupa luxații și entorse), pentru boli ale sistemului nervos
periferic (pareze ușoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburari endocrine (hipotiroidie,
urmare unui tratament endocrinologic), boli cardiovasculare (ulceratii, acrocianoză).
Stațiunea beneficiază de dotari multiple (pentru bai calde, în cadă sau bazin,cu apa minerală
sărată prelevată din lacuri; pentru tratamente ginecologice și împachetări cu namol cald; bazine
pentru kinetoterapie, instalații pentru electroterapie și hidroterapie; saune; sali de gimnastica
medicală; plaje pe malul Lacului Ursu și Lacului Aluniș etc.);

2.2. Elemente ale cadrului natural

2.2.1.Localizare
Judeţul Mureş, pitoresc cadru natural al spaţiului carpato-danubian, este situat în partea central-
nordică a României, în Podişul Transilvaniei, în bazinul superior al râului Mureş şi bazinele
râurilor Târnava Mare şi Târnava Mică, fiind cuprins între meridianele 23º55' şi 25º14'
longitudine estică şi paralelele 46º09' şi 47º00' latitudine nordică. Suprafaţa sa de 6.714 km², ce
reprezintă 2,8% din suprafaţa ţării, coboară în trepte de pe crestele Carpaţilor Răsăriteni spre
Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei. Dispunând de condiţii naturale deosebit de variate şi
prielnice unei ample dezvoltări economice, judeţul Mureş se învecinează la nord-est cu judeţul
Suceava, la est cu judeţul Harghita, la sud-est cu judeţul Braşov, la sud cu judeţul Sibiu, la sud-
vest cu judeţul Alba, la vest cu judeţul Cluj, iar la nord cu judeţul Bistriţa-Năsăud.
Sovata (în maghiară Szováta, în germană Sowata) este un oraș aflat pe cursul superior al râului
Târnava Mică, la confluența cu râul Sovata. în Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre
sud-vest ale Munților Gurghiu (Carpații Orientali), altitudine 475-530 m, 60 km est de municipiul
Târgu Mureș (reședința Județului Mureș). Se poate ajunge cu mașina pe DN13A Bălăușeri-
Sovata iar cu trenul prin linia de cale ferată 307 Blaj-Târnăveni-Praid. Se învecinează la nord cu
dealul Cireșelu de 912 m, la est cu dealul Stejaru de 649 m, la nord-est cu dealul Becheci sau
Bicheș de 1080 m, iar la nord-est cu Masivul Gurghiu, vârful Saca de 1777 m.
Se poate ajunge cu masina pe DN13A Balauseri-Sovata iar cu trenul prin linia de cale ferata 307
Blaj-Tarnaveni-Praid.
Localitati invecinate:
Praid, Ocna De Jos, Ocna De Sus, Chibed, Atid, Eremitu, Corund, Ghindari, Trei Sate, Ibanesti,
Hodac, Lupeni, Simonesti, Miercurea Nirajului, Sangeorgiu De Padure, Glajarie, Gurghiu,
Varsag, Dealu, Cristuru Secuiesc, Filias, Porumbenii Mari, Galesti, Eliseni, Jabenita.
Altitudine
Suprafața lacului Ursu: 502m
Dealurile înconjurătoare: 720m - 1079m

2.2.2.Clima.
Are caracter temperat influentat si de climã subalpinã ale muntilor înconjurãtor.
Temperatura medie anualã marcheazã 6-8°C. Temperatura minimã în timpul iernii marcheazã
uneori si –30°C. Cantitatea precipitatiilor medii anuale atinge cca 800 mm.

9
 Precipitatiile sunt mai abundente primãvara si la începutul verii în luna iunie si uneori
toamna.

2.2.3.Resurse termice.
Stațiunea are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de 18,5°C) și
ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie anuală este de
7,6°C, iar media anuală a precipitațiilor este de 750 mm.
Temperatura medie vara (Iulie) : 18,5°C
Temperatura medie iarna (Ianuarie) : -3,5°C
Temperatura în Lacul Ursu (vara) :
10-20°C la suprafață
30-40°C la adâncimea de 1m
40-60°C la adâncimea de 1.5m

2.2.4.Relief si hidrologie
Caracteristicile reliefului
Localitatea Sovata se aflã la o altitudine de 530 m pe versantul sudic al muntilor
Gurghiului, munti vulcanici, pe un podis denumit "Intre sãruri". Orasul este asezat în întregime
pe un masiv de sare, iar în jurul statiunii pe o razã de 30 km se întind pãduri seculare de brad,
molid, stejar între care apar colturi plesuve de sare.
Pe teritoriul statiunii s-au format o serie de doline, care umplându-se cu apã au format si
alte lacuri sãrate cu calitãti curative.
Existã 5 lacuri sãrate de acest fel în Sovata:
• Lacul "Ursu" cu o suprafatã de 46.000 mp.
• Lacul "Alunis" cu o suprafatã de 9.000 mp.
• Lacul "Negru" cu o suprafatã de 3.700 mp.
• Lacul "Rosu" cu o suprafatã de 2.100 mp.
• Lacul "Verde" cu o suprafatã de 500 mp.
Localitatea Sovata este situatã în zona nord-esticã a bazinului Transilvaniei la contactul
între depozitele sedimentare ale miocenului aglomeratele vulcanice. Dealurile inconjurãtoare au
altitudini pânã la 700 m cu vârfuri rotunjite. La est se înaltã muntii Gurghiului având cota peste
100 m, vârful Mãdãras are 1777 m.
Altitudinile maxime în jurul localitãtii sunt în jurul a 1000 m, vârful Iuhod 1025 m si
Bichesul 1079 m.
Pantele în general sunt domoale, valea râurilor si pâraielor putin adâncite.
Caracterul morfologic al regiunii este determinat de faptul cã factorii de modelare au
actionat asupra a doua formatiuni foarte diferite petrografice:
• formatiunea sedimentarã în care predominã argilele marnoase si marne, alterând cu
nisipuri si gresii, care este strãpunsã de masivul diapir de sare;
• formatiunea vulcanogeno-sedimentarã, reprezentatã prin aglomerate andezitice.
Reteaua hidrograficã
Principalul colector al retelei hidrografice este râul Târnava Micã care izvoreste din
muntii Harghitei si este afluentul râului Mures.
Orasul Sovata se situeazã în bazinul superior al râului Târnava Micã la poalele muntilor
Gurghiului.
Târnava Micã are curs meandrat cu debit permanent variabil. Primeste o serie de
afluenti cu debit permanent chiar în zona orasului: pârâul Sovata, Iuhod, Sebes.
Pârâul Sovata are la rândul sãu o serie de afleuenti de micã lungime: pâraiele Rakottya,
Restad, Sãrat si Bãilor.
Lacul Ursu este alimentate de pâraiele Toplita si Auriu care culeg apele de pe versantii
dealului Ciresului. Plusul de apã din Lacul Ursu se revarsã printr-un canal în Lacul Alunis, care
este legatã prin pârâul Sãrat de pârâul Sovata.
Pârâul Sovata, Iuhod si Sebes culeg apele pâraielor cu debit mic permanent, apele
provenite din torenti si apele de siroire din zona bãilor si partea nordicã a orasului.
Pârâul Bãilor are debit mai mic, legat si de fenomenele carstice în masivul de sare.
Torentii au debit temporar în functie de cantitatea si abundenta precipitatiilor.

10
 Apar o serie de izvoare de apã dulce la est de Lacul Ursu si la contactul aglomeratelor
andezitice cu marne (izvorul Maria ).
O caracteristicã a hidrografiei zonei este aparitia unui sir de lacuri cu apã sãratã si
dulce. Lacuri de apã dulce sau foarte putin sãrate au importantã redusã (Lacul serpilor si un lac
cu suprafata redusã lângã pârâul Sãrat).
Importanta turisticã si curativã deosebitã prezintã lacurile sãrate, sub aspectul
fenomenelor de mineralizatie si termalitate specificã. Cel mai mare este Lacul Ursu cu o lungime
de 290 m, 120 m lãtime cu formã neregulatã. Are cota de nivel absolutã a oglinzii apei 490,20
m. Punctul de maximum adâncime – 18,50 m în partea de sud-vest a Lacului. Caracteristica cea
mai importantã a Lacului o constituie stratificatia apelor conformã cu densitatea, cu concentraþie
de sãruri, fapt care a permis aparitia fenomenului de heliotermice.
Lacul Alunis la 50 m sud-vest este în legãturã cu Lacul Valea Sovata.
În colþul de nord-vest al Lacului Ursu se gãsesc alte douã lacuri mici. Lacul Rosu si
Lacul Verde, având 110 m lungime.
Lacul Negru se gãseste în partea de sud–est a masivului de sare, cu o suprafatã de cca
4000 mp si 0,40 - 5,00 m adâncime. Lacul are formã ovalã este considerat ca cel mai vechi lac
din zonã care s-a format prin inundarea unei vechi saline, cota absolutã a obglinzii de apã este
la 500 m altitudine.
Din cercetãri geologice si geofizice executate rezultã cã limita dintre formatiunea
sedimentarã si cea vulcanicã trece prin Lacul Ursu în apropierea malului estic al acestuia.
Ipotezele de formare a Lacului Ursu se pot grupa în trei categorii:
a) ipoteza care considerã lacurile din zonã (în special Lacul Ursu) rezultatul
prãbusirilor unor vechi lucrãri miniere;
b) ipoteza care explicã formarea Lacului Ursu ca urmare a barãrii cursului pâraielor
Toplita si Auriu prin alunecãri de teren;
c) ipotezele conform cãrora Lacul Ursu ar fi rezultatul evolutiei fenomenelor
carstice în masivul de sare.
Prima ipotezã este respinsã de mai mulþi autori bazându-se pe urmãtoarele argumente:
• este imposibilã deschiderea unor exploatãri miniere în sarea solubilã la confluenta a
douã pâraie;
• relieful inconjurãtor sã permitã expunerea lacului la soare un numãr cât mai mare pe
zi si care împiedicã formarea unor curenti de aer mai puternice;
• formare la suprafaþa lacului a unei pelicule de apã aproape dulce, cu conductibilitate
termicã micã, care constituie un strat izolator, care impiedicã pierderile de cãldurã
din pãturile de apã mai profunde;
Temperatura maximã se realizeazã în zonele cu concentraþia salinã maximã, pentru cã
indicele de refractie al luminii creste cu concentratia. In momentul realizãrii unor indici de
refractie mari, cantitatea de cãldurã cedatã la razele de soare, apei este maximã.
Lacul Ursu îndeplineste condiþiile mai sus mentionate fiind un loc tipic helioterm. Din
datele existente rezultã cã salinitatea si temperatura lacului se aflã în scãdere. Dacã în anul
1900 temperatura lacului atinsea 70°C, în anul 1967 temperatura maximã era numai 30,5°C.
Pentru mentinerea Lacului Ursu ca helioterm s-a executat o serie de studii în urma
cãrora s-au luat o serie de mãsuri.
Alimentarea si circulatia apelor freatice este legatã de situatia geomorfologicã si
constitutia geologicã a diferitelor zone.
În zona de luncã apa subteranã are legãturi directe nu nivelul apei pâraielor si al râului
Târnava Micã.
Formatiunile aluvionare favorizeazã infiltrarea si circulatia rapidã a apei, privind
coeficientul de infiltratie ridicatã ale materialelor din care sunt constituite.
Nivelul apelor freatice fatã de nivelul terenului este foarte ridicat, având adâncimi între
0,50 - 1,00 m. Deasemenea se poate conta si pe debite însemnate.
Terasa pârâului Sovata din punct de vedere hidrogeologic, constituie o zonã de
acumulare ale apelor de suprafatã si care se scurg în directia versantului. Apa subteranã are
nivelul maxim între 1-2 m faþã de teren si constituie o pânzã continuã cu apele subterane din
luncã.
Conurile de dejectie prin alcãtuirea lor geologicã (bolovani si blocuri de piatrã cu nisip)
sunt foarte favorabile pentru acumularea unei cantitãti de apã subteranã considerabilã, fiind în
strânsã legãturã si cu apele pârâurilor.

11
 Nivelul maxim ale apelor subterane este foarte ridicat faþã de suprafaþa terenului si se
gãseste între 0,50 - 1,00 adâncime.
Versantul vestic are urmãtoarea constitutie geologicã: baza este formatã din roci
marnoase cu intercalatii nisipoase acoperite cu o pãturã deluvialã din argile de 5-7 m grosime.
În partea superioarã a versantului apar aglomeratele vulcanice, care la fel sunt acoperite din
materiale argiloase, rezultatul alterãrii rocilor de bazã.
Asadar suprafata versantului este complet acoperitã de argile nestratificate în care se
infiltreazã apele meteorice, fenomen usurat si de lipsa pãdurilor pe versant.
Apa subteranã infiltratã în terenul argilos are miscãri mai lente, argila având coeficient
de permeabilitate micã.
Masa deluvialã este îmbinatã cu apã tot cursul anului, având o pânzã permanentã în
zona de contact cu straturile marnoase. Acest fenomen duce la producerea unor alunecãri de
teren mai profunde, urma cãrora se poate constata pe versant.
Adâncimea apei este legatã de cantitatea si abundenta precipitatiilor în diferitele
anotimpuri.
Nivelul maxim are între 2-4 m fatã de teren.
Versantii dealului - Coasta Stejarului - în partea vesticã a localitãtii sunt alcãtuiti din
aglomerate vulcanice mult mai groase decât versantii vestici, la baza cãrora apare marna
argiloasã, la sud de izvorul Maria.
Si acest versant este acoperit cu argile aluviale si deluviale, rezultatul alterãrii rocilor de
bazã.
Pãtura deluvialã argiloasã are grosimi uneori si peste 20 m (la vest de Lacul Ursu).
În pãtura de deluviu si la baza lui este posibilã (datele geofizice au demonstrat)
existenþa unui strat acvifer alimentat de precipitaþii.
Dat fiind coeficientul de infiltratie foarte micã, circulatia apelor subterane este lentã,
cantitatea infiltratã în teren are viteze de 1-2 m zi.
Având în vedere cele amintite, nivelul maxim al apei subterane este legatã de infiltratia
cantitãtii de ape meteorice în diferite anotimpuri. Primãvara si în luna iunie se realizeazã de
obicei niveluri foarte mari ridicate la 1-2 m faþã de teren.
Zona masivului de sare
Formatiunile sedimentare tectonice sunt caracterizate prin prezenta masivului de sare
acoperitã cu o pãturã deluvialã, care apare în zona orasului în forma ovalã având directia NE-
SV.
Sirul lacurilor existente amintite anterior sunt rezultatele unor prãbusiri în masivul de
sare si miscãrilor straturilor argiloase acoperitoare, legate de circulatia apelor subterane.
Apa subteranã apare la adâncimi foarte diferite în forajele executate în zonã, aparitia ei
fiind legatã de cantitatea precipitatiilor în diferite perioade si de micromorfologia terenului,
precum si de adâncimea masivului de sare.
Nivelul maxim al apelor subterane se poate stabili în general între 2-3 m adâncime fatã
de teren, cu exceptia malului lacurilor unde are nivel între 1-2 m.
Caracterizarea hidrochimicã
Apele de suprafaþã, cu exceptia zonei masivului de sare, se caracterizeazã în general
printr-o mineralizare redusã, alcalinitate (duritate temporatã, micã, duritate totalã micã).
Concentratia clorurilor este foarte micã, iar a sulfatilor, mijlocie sau micã.
În ceea ce priveste agresivitatea apelor din pârâuri si în râul Târnava Micã debitul si
capacitatea de tamponare este suficientã, astfel apa nu devine agresivã nici în urma primirii
apelor pârâurilor Sãrat si Bãilor. Apele subterane analizate prin probe recoltate din argilele
deluviale nu prezintã agresivitate faþã de betoanele obisnuite pentru fundatii. Unele probe aratã
o concentratie a sulfaþilor care prezintã o agresivitate slabã, fiind însã foarte izolate, acestea vor
fi cercetate de la caz la caz.
O zonã specialã o constituie, din punctul de vedere al agresivitãtii apelor fatã de betoane
si metalele, zona masivului de sare.
Aici apele sunt sãrate în general, concentraþia NaCl crescând în directia lacurilor sãrate
si în zona unde sarea apare foarte aproape de suprafaþã.
Nici în aceastã zonã nu s-au semnalat însã ape cu o agresivitate pronuntatã fatã de
betoane.
Apele sãrate au un efect coroziv asupra metalelor, fapt care se va lua în considerare la
dimensionarea fundatiilor si constructiilor din beton armat sau metal.

12
2.2.5. Condiţii geologice-litologice
Caracteristicile solului si subsolului
Cf. sintezei datelor geologice, geotehnice, geofizice si hidrogeologice din lucrãrile executate
anterior în zona orasului Sovata ( au fost folosite ca materiale documentare studiile geotehnice,
geologice existente în arhiva SC "PROIECT" SA Tg.Mures, lucrãri si publicatii de specialitate,
mãsurãtori hidrogeologice si ridicãri topografice. Totodatã s-au executat si cartãri geotehnice )
se dezvoltã douã formatiuni diferite din punct de vedere a genezei:
-Formatiunea sedimentarã este reprezentatã prin depozite apartinând tartanianului si
panonianului:
• panonianul este reprezentat printr-un complex marnos nisipos;
• tartanianul este reprezentat printr-o serie marnoasã argiloasã cu intercalatii nisipoase
gresoare. Tartanianului îi sunt atribuite masivele de sare cu pronuntat caracter diapir.
Masivul de sare de la Sovata are forma elipticã fiind alungit în directia NE-SV. Sarea
prin plasticitatea sa, prin modul în care reactioneazã la eforturi tectonice, totodatã
prin solubilitatea sa, prin modul în care este atacatã de diferiti agenti de modelare,
determinã caracterul geomorfologic al zonei.
-Formatiunea vulcangeno-sedimentarã este larg dezvoltatã la vest de Sovata,
reprezentatã prin aglomerate andezitice. Aglomeratele sunt constituite din elemente de andezite
piroxenice, care acoperã depozitele sedimentare ca o placã.
Aglomeratele sunt erodate în zona centralã a orasului Sovata unde apare la zi
formatiunea tartanianã (masivul de sare) într-o semifereastrã tectonicã.
Teritoriul orasului Sovata prezintã o zonã foarte variatã privind geomorfologia. Se pot
separa mai multe unitãti geomorfologice:
• profilul cu aspect doliniform al lacului;
• documente care atestã cã în anul 1875 în zona dintre Lacul Alunis si Ursu
s-au produs puternice deplasãri de teren.
Cercetãtorii considerã ca singurul dintre lacuri ce s-ar fi putut forma prin prãbusirea unor
vechi lucrãri miniere ar fi Lacul Negru.
Cea de a treia ipotezã admite formarea Lacului Ursu prin prãbusirea unor goluri carstice
formare în sare, având în vedere larga rãspândire în diferite stare de evolutie ale acestor
fenomene. Aceastã ipotezã este întãritã si prin faptul cã lacul se situeazã la linia de contact între
aglomeratele vulcanice si sare, unde circulatia apelor subterane era foarte intensã.
În baza sintezei acestor ipoteze, s-a ajuns la concluzia cã lacul este rezultatul unor
fenomene complexe: prãbusirea în masivul de sare în urma dizolvãrii de cãtre apã, care au fost
urmate de alunecãrile masive ale pãturii argiloase, prin care au fost barate pâraiele.
Fenomenul de heliotermie este legat de urmãtoarele conditii:
• stratificatia verticalã a apei determinatã de densitãti tot mai mari cãtre fundul lacului
densitatea fiind determinatã de concentratie în NaCl;
• transparenta ridicatã a apei care permite pãtrunderea razelor solare pânã la câteva
metri.
Lunca pârâului Sovata este dezvoltatã în partea vesticã a orasului având directia
generalã N-S fãcând o cotiturã în direc tia S-V. Lunca se lãrgeste de la 50 m pânã la 250 m în
directia pârâului Sebes. Trece în lunca râului Târnava Micã la limita de vest a orasului.
Zona este constituitã în întregime din materiale aluvionare, grosiere, formate din
bolovani si pietris cu nisip, acoperite cu un strat foarte subtire de sol vegetal si argilã care au
maximum 1-2 m grosime. Aluviunile au la bazã argila marnoasã care apare între 4-6 m
adâncime.
Conurile de dejectie sunt foarte dezvoltate în partea sudicã a orasului, rezultatul
activitãtii pâraielor Iuhod si Sebes. Materialele din care sunt formate sunt blocuri si bolovani
andezitice transportate si depuse de cãtre pâraie de pe versantii înconjurãtori, care sunt
constituite la rândul lor din aglomeratele vulcanice. Aceste blocuri au o pãturã acoperitoare din
sol vegetal si nisip fin de micã grosime.
O serie de conuri de dejecþie mai mici apar la baza versantului ca rezultat al activitãtii
erozive ale pâraielor. Materialul lor este din pietris si bolovani, amestecati cu material argilos.
Terasa pârâului Sovata este dezvoltatã numai în partea vesticã având 5-15 m înãltime.
Componenþa litologicã este caracteristicã teraselor, fiind formatã din pietrisuri si blocuri de
piatrã cu nisip. Sunt acoperite cu argile deluviale de micã grosime (1,50-2,00 m) cu exceptia
unei zona mici în jurul gãrii în partea de nord, unde au grosimi peste 4-5 m.

13
 Un fragment de terasã a râului Târnava Micã se poate separa între pâraiele Sebes si
Sovata.
Versantii acoperiti cu argilã de origine deluvialã si colonialã sunt dezvoltati în partea de
vest si sud-est al orasului.
Versantii vestici au o suprafatã foarte neregulatã fiind tulburati de pâraie, torenti si unele
miscãri de pantã marnã-argiloasã si nisipoasã panonianã, peste care s-au depus formatiunile
vulcanogeno-sedimentare, care apoi ies la suprafatã în partea superioarã a versantilor si pe
creastã.
Versantii din partea sud-vesticã (Csere oldal-Coasta Stejarului) au o constitutie
geologicã diferitã, având aglomeratele vulcanice mai groase, care sunt acoperite cu argile
deluviale si coloniale, rezultatul alterãrii piroclastitelor. În aceastã zonã în ciuda pantelor mai
inclinate, nu apar fenomene de alunecãri, atât de frecvent ca pe versantii vestici. Acest fapt este
în legãturã cu constitutia geologicã diferitã ale celor douã zone.

Riscuri naturale
Conditiile geotehnice privind amplasarea diferitelor constructii pe teritoriul orasului
Sovata sunt legate în mare mãsurã de geomorfologia si constitutia geologicã a diferitelor zone.
Lunca râurilor, terasele si conurile de dejectie constituie o zonã favorabilã
pentru amplasarea constructiilor.
Nu sunt alunecãri de teren sau pante cu înclinãri mari, asadar nu sunt necesare
amenajãri speciale pentru amplasarea construcþiilor.
Apa subteranã constituie singura piedicã în privinta executãrii clãdirilor cu subsol, sunt
foarte aproape de suprafatã mai ales în zona de luncã cu conuri de dejectie, sunt necesare
epuismente la lucrãrile de fundatii.
Apele nu prezintã agresivitate fatã de betoane.
Terenul de fundare se aflã la 0,50-1,00 m de suprafaþã, constituit din materiale
aluvionare grosiere cu o capacitate portantã ridicatã.
Presiunea normatã pentru aceste straturi este între 4-5 kgf/cmp.
Versantul vestic (dealul Restad) ridicã unele probleme în cazul amplasãrii constructiilor:
Pe acest versant apar alunecãri de teren superficiale în masa materialului deluvionar cât
si alunecãri mai profunde care au zone de miscãri la contactul deluviunilor.
Având în vedere aceastã situatie este necesarã studierea amãnuntitã a
amplasamentului fiecãrei constructii, pentru stabilirea mãsurilor de consolidare si amenajãri
necesare.
Apa subteranã se gãseste la adâncimi peste 2 m, nu prezintã agresivitate faþã de
betoane.
Terenul de fundare apare sub solul vegetal între 1-2 m adâncime.
Masa argiloasã deluvionarã are caracteristici geotehnice mijlocii.
Presiunea normatã pentru argile variazã între 2-3 kgf/cm.
Versantul (dealului Coasta Stejarului) estic nu este fragmentat de alunecãri în mãsura
arãtatã în cazul anterior, are însã portiuni cu puncte foarte inclinate care dupã tulburarea lor prin
sãpãturi si amenajãri pot deveni instabile, dând nastere alunecãrilor de teren.
Amplasarea unor construcþii mai importante este posibilã numai dupã asigurarea
terenului prin drenaje adânci si ziduri de sprijin, locul cãrora va fi stabilit pentru fiecare
constructie separat.
Apa subteranã apare la 2 m fatã de suprafata, aceastã fiind la nivelul maxim în general
sunt însã zone în apropierea piciorului versantului, unde acest nivel se ridicã pânã la 0,50 m.
Probele recoltate si analizate nu aratã o agresivitate generalã a apei subterane faþã de
betoane, fiind însã zone restrânse unde concentratia de sulfati este mai ridicatã de cea permisã
de STAS.
Terenul de fundare o constituie pãtura deluvionarã formatã din argila cu intercalatii
nisipoase.
Presiunea normatã variazã între 2-3 kgf/cmp.
Zona masivului de sare
Studiile geofizice executate în cadrul studiului general privind mãsurile de protejare a
Lacului Ursu au stabilit contactul dintre sedimentarul masivului de sare si aglomeratele
vulcanice, relieful ingropat al masivului de sare în zona Lacului Ursu.

14
 Depozitele sedimentare tortoniene sunt afectate, dupã cum s-a arãtat anterior de
prãbusiri si alunecãri de teren. Aceste fenomene sunt determinate de infiltrarea apei pe diferite
cãi în masa depozitelor cu sare. Infiltrarea apei duce la dizolvarea unor zone din masivul de sare
si la crearea unor goluri, din prãbusirea si dezvoltarea cãrora iau nastere formatiunile
morfologice de tip dolinã.
Pe de altã parte depozitele deluviale, care acoperã masivul de sare, sunt afectate de
alunecãri de teren superficiale, determinate de acþiunea combinatã a prãbusirilor în masivul de
sare, circulatia apelor subterane si gravitatie.
În concluzie, dat fiind caracterul de continuã transformare morfologicã a zonei legatã de
miscãrile de teren enumerate, zona masivului de sare se considerã instabilã, zonã care necesitã
studii amãnuntite de la caz la caz.
Zona masivului de sare ridicã probleme speciale si în privinta amplasãrii unor constructii
importante.
Alunecãrile si zonele cu fenomene carstice în sare sunt frecvente, toatã zona se poate
considera instabilã si care necesitã studii amãnuntite si speciale în cazul amplasãrii oricãrei
constructii, zona improprii pentru construcþii sunt considerate si porþiunile unde masivul de sare
apare la zi si zona dolinelor si prãbusirilor de sare.
Apa subteranã are circulatie neregulatã în acoperisul argilos al sãrii. Apare între 2-3 m
adâncime fatã de suprafatã.
Având în vedere mineralizatia ridicatã si continutul de NaCl dizolvat, este necesarã
analizarea apei subterane în fiecare caz privind agresivitatea faþã de betoane.
Terenul de fundare este un material argilos neomogen, care venind în contact cu apã
prezintã caracteristici geotehnice foarte slabe.
Presiunea normatã va fi aleasã de la caz la caz având în general valori în jurul a 1,00
kgf/cmp, unde apa subteranã este mai ridicatã si nu depãseste 2,00 kgf/cmp, nici în zone relativ
mai stabile.
Adâncimea de înghet în zona studiatã are valori între –1,00 ÷ –1,20 m fatã de teren.
Aglomeratele andezitice apar aproape de suprafatã într-o zonã mai restrânsã cum
este Lacul Ursu.
Aceastã zonã nu ridicã probleme din punct de vedere a posibilitãtilor de fundare.
Concluzii
In concluzie se pot constata urmãtoarele zone din perimetrul orasului Sovata, privind
dezvoltarea localitãtii în viitor:
• zona cu conditii normale de construire (lunca pârâurilor, conuri de dejectie si terase);
• zona versantilor unde terenul necesitã amenajãri speciale, având în vedere miscãrile
de teren si posibilitatea dezvoltãrii alunecãrilor în urma activitãtii umane.
Dat fiind caracterul de continuã transformare a zonei ocupate de depozite sedimentare
tectoniene (masivul de sare) se considerã nerecomandabilã executarea unor constructii sau
amenajãri care ar putea provoca distrugerea echilibrului dinamic al zonei, fãrã ca zonele optime
de amplasare ale acestora sã fie stabilite prin studii geologice si hidrogeologice detailate.
Se va respecta zona perimetrului de protectie hidrogeologicã, delimitat în harta 1:5.000
prescris de ordinul nr.56/24.II.1969 al Comitetului de Stat la Geologiei valabilã pânã la
elaborarea urmãtorului studiu de aceeasºi complexitate, ca proiectul IPIGFA nr.1397/1969.
Condiţiile geotehnice sunt diverse pe întreg teritoriul localităţii, amplasarea obiectivelor mari
necesită studii de specialitate punctuale.

2.3. Relaţii în teritoriu

Sovata este al 6-lea oras al judetului Mures dupã ordinea de mãrime, dar singurul cu
functiune balneoclimatericã. Peste 60% din teritoriul administrativ al orasului îl reprezintã fondul
forestier - care este baza activitãtilor legate de exploatarea, transportul si prelucrarea
materialelor lemnoase. Celelalte ramuri industriale si agricultura sunt prezente într-o mãsurã mai
micã în viata economicã a teritoriului. Activitãtile de deservire s-au dezvoltat spontan fãrã
coordonare - din care cauzã chiar dacã existã multe, ele sunt unilaterale si nu acoperã toate
domeniile posibile si necesare orasului si statiunii.

Propunerile PUG-pentru probleme de cai de comunicatie rutiera si transport se coreleaza cu

alte documente de grad superior aprobate sau in curs de aprobare cum sunt: PATN, PATJ
Mures.
15
 Situat la estul judetului orasul Sovata este legat de reteaua de localitãti a tãrii prin:
• drumul national DN13A - Bãlãuseri - Tg.Mures - într-o directie si Odorhei - Miercurea
Ciuc, în cealaltã;
• drumul judetean DJ153 realizeazã legãtura Sovata-Eremitu-Reghin si este si strada
Principalã a orasului;
• drumul comunal DC16-deserveste satul Ilies, ramificându-se din DN13A.
Orasul Sovata este deservit de linia CF normalã Bãlãuseri-Praid - cu garã de cãlãtori si
marfã pe capãtul vestic al asezãrii. In acelasi timp pânã în anii trecuþi functiona si transportul de
cãlãtori si de marfã pe linia CF îngustã Cristesti-Eremitu-Sovata -,linie partial reactivata pentru
activitati turistice sezoniere- prin gara micã din apropierea zonei centrale.
Datoritã situãrii lor în teritoriu, orasul si statiunea, fiind contopite se pot considera un
singur trup de intravilan. Iliesul zona pârtiei de schi "Répás" zona fermei Iszulyka, zonele
ocupate de cantoane pastorale ale ROMSILVA si OCOT constituie trupuri izolate ale
intravilanului propus.
Orasul Sovata situat la extremitatea esticã a judetului Mures este o asezare foarte
veche, pãstrând si azi urma salinelor si a drumurilor pe care era tranportatã sarea încã pe
vremea romanilor. Tot din aceea vreme provine folosirea apei sãrate a lacurilor si izvoarelor
pentru vindecarea afectiunilor reumatice. Prin valorificarea acestor comori naturale s-a dezvoltat
statiunea Sovata (în amonte de asezarea propriu-zisã) - cu caracter permanent, cu renume
internationalã cu profil reumatologic, ginecologic si de odihnã.
Transport public rutier
Transportul de călători , ca factor de materializare a relatiilor in teritoriu ,este asigurat de firme
specializate.De asemenea, transportul este asigurat şi de maxi-taxiuri particulare, dar şi de
maşini taxi.

2.4. Potential economic

Sovata este caracterizatã de functiunea balneoclimatericã cu profil reumatologic,
ginecologic si de odihnã. Factorul terapeutic natural al statiunii îl constituie complexul lacustru cu
lacul heliotermic "Ursu" cu flora si fauna specialã din zona lacurilor. Mentionãm izvoarele de apã
sãratã din zona Ghera - cu apã foarte valoroasã, însã un debit relativ scãzut.
În paralel cu functiunea de bazã a localitãtii s-a dezvoltat si functiunea industrialã, în
special prelucrarea materialului lemnos. Agricultura este prezentã în special prin cresterea
animalelor în sectorul de fermelor de stat, al asociatiilor de proprietari si în gospodãriile
individuale.
2.4.1 Turismul
Functiunea turisticã este de fapt functiunea de bazã a localitãtii Sovata - datoritã
existentei statiunii balneo-climaterice cu profil permanent situatã într-un cadru natural deosebit
de valoros si cu resurse naturale remarcabile.
Valoarea terapeuticã a statiunii Sovata s-a impus atentiei generale încã din secolul
trecut, când dupã 1879 apar primele stabilimente, în zona Lacului Ghera. Despre o realã
dezvoltare poate fi vorba începând din 1925, când datoritã solicitãrilor de tratament reumatologic
si ginecologic au fost construite vile si bazele de tratament de lângã Lacul Ursu si Lacul Negru.
Statiunea actualã se compune dintr-un amestec al constructiilor din secolul trecut
traditionale pentru statiune, complexul hotelier cu grad de confort adaptat anilor '80, dotãri
rãspândite, în plantatia bogatã de multe ori spontanã rãmasã din vechea pãdure.
Accesul în statiune se realizeazã prin strada Trandafirilor care se ramificã din
str.Principalã a orasului Sovata si este o stradã cu 2 fire de circulatie în pantã. Coborârea din
statiune se realizeazã prin str.Eminescu - tot îngustã si în pantã bifurcatã tot în str.Principalã a
orasului.
Capacitatea actualã de cazare a statiunii este in continua crestere ca numar de locuri ,
la care se adaugã peste 1500 de turisti veniti pentru o singurã zi, la sfârsit de sãptãmânã, care
nu necesitã cazare.In zilele aglomerate statiunea trebuie sã deserveascã un numãr importanta
de vizitatori care depãseste numãrul optim de cca (8000) - care poate fi deservit în conditii
favorabile de toate serviciile oferite de statiune.
Principalele unitãti de cazare conform datelor primite de la Directia Judeteanã de
Statisticã sunt in hoteluri, vile turistice, campinguri.

16
 La acestea se adaugã si alte tipuri de cazare, ca vilele particulare ale persoanelor fizice
si ale diferitelor unitãti, casele de vacantã si tabãra de copiii.
Zona de cazare si de tratament cuprinde în primul rând zona înconjurãtoare Lacului
Ursu, a Lacului Negru si este de fapt inima statiunii.
Este o problemã acutã supraaglomerarea zonei centrale, datoritã concentrãrii în aceastã
zonã a unitãtilor de cazare de mare capacitate si a dotãrilor. In ipoteza realizãrii de noi investitii
trebuie avut grijã de repartizarea uniformã a punctelor de atractie în teritoriu si de evitarea
supraaglomerãrii, efectul de suprasolicitare a potentialului natural conducând la pierderea prin
uzurã a valorii existente.
În perioada de dupã 1990, activitatea turisticã a încercat sã se integreze economic în
tranzitie, cu eforturi din ce în ce mai mari, datoritã îmbãtrânirii morale a fondului construit pentru
care înscrierea în categoriile de confort contemporan ar fi necesitat investitii din ce în ce mai
mari.
În acelasi timp scãderea veniturilor populatiei, si precaritatea stãrii cãilor de comunicatii
a diminuat continuu fluxul de turisti indigeni sau strãini.
Putinele constructii noi în domeniu se remarcã totusi printr-o adaptare esteticã si de
confort la standardele actuale.
2.4.2 Activitãti de tip industrial si de constructii
Activitãtile industriale si de constructii sunt în mare parte concentrate în platforme
industriale la capãtul sudic al localitãtii ocupând o suprafatã de peste 40,0 ha.
Ele sunt deservite de accesele rutiere ramificate cu DN13A si cele situate pe partea
vesticã a DN sunt dotate cu linii de garaje ramificate din linia CF curentã Bãlãuseri-Praid - cu
gara de mãrfuri situat la capãtul zonei industriale Sovata.
In afara zonei industriale existã unitãti dispersate în celelalte zone ale orasului.
Potentialul amplasamentelor zonelor în care s-au dezvoltat activitãti industriale, de
depozitare si de prestãri servicii, gradul de deservire cu cãi de acces precum si gruparea
acestora relativ compact în zone situate periferic în raportul cu orasul si statiunea oferã conditii
bune de depozitare si reconversie a unitãtilor de profil.
Gradul de ocupare a terenurilor aferente unitãtilor industriale si de depozitare existente
permite dezvoltarea în perspectivã în cadrul incintelor existente. Exceptiile sunt cateva societati
care dispun de suprafete foarte mici.
În continuarea platformei industriale actuale existã posibilitatea amplasãrii altor unitãti
noi sau extinderea celor existente, datoritã terenurilor virane si a conditiilor favorabile de
deservire rutierã, feroviarã si de cooperare si asigurarea lucrãrilor tehnico-edilitare necesare.
In situatia actualã unitãtile industriale si de constructii au cca 80 % angajati localnici,
iar restul navetisti din localitãtile vecine. Datoritã perioadei de privatizare a unitãtilor existente,
în majoritatea unitãtilor se pot prezuma schimbãri în ceea ce priveste numãrul de angajati. Pot
interveni schimbãri radicale în profilul unitãtilor care necesitã modificarea numãrului de angajati,
sau modernizarea proceselor de productie actuale, care la fel modificã numãrul necesar de
angajati.
Dintre unitãtile industriale si de constructii existente în orasul Sovata numai SC Cariera
de piatrã CSEREPES SA (Statia de concasare) prezintã o oarecare nocivitate. Prin dotarea
unitãtii cu mijloace moderne de protectie a aerului (filtre) precum si prevederea în incintã de
plantatii de protectie se poate reduce gradul de poluare.
Suprafata unitãtilor industriale de depozitare si de constructii totalizeazã cca 8,70% din
intravilanul existent al orasului Sovata.
2.4.3 Activitãti agricole
Corespunzãtor zonei agroeconomice în care se aflã localitatea Sovata, agricultura s-a
profilat în special pe producerea de produse agroalimentare solicitate de oras si statiunea
Sovata. Datoritã reliefului, suprafata arabilã este foarte redusã reprezintã doar 7,97% din
suprafata totalã administrativã si 23,90% din cea agricolã - ramurã mai dezvoltatã este cresterea
animalelor.
Pe versanţi există păşuni şi fânaţe, care favorizează creşterea animalelor. Produsele
animaliere obţinute se folosesc în gospodăriile proprii ale producătorilor, iar o parte dintre
acestea (lapte, lână) se valorifică prin ferme de stat şi particulare, la pieţele apropiate.
Conditiile optime pentru aceasta sunt în localitatea Sãcãdat - astfel în orasul propriu zis
ponderea unitãtilor agricole este putin importanta.

17
 Pe lângã unitãtile de profil functioneazã gospodãriile individuale ale populatiei -
dispunând de peste 80% din suprafata terenurilor agricole din zonã - în special în Sovata si în
localitatea apropiata Sãcãdat.

Structura fondului funciar al orasului Sovata ,procentual,pe categorii de folosinta se

prezintã în felul urmãtor:
ARABIL 6,63
PASUNI 10,91
PADURI 68,10
APE 0,81
CAI DE COMUNICATII 0,95
TEREN INTRAVILAN 11,00
TEREN NEPROD. 1,60
100,00

Se remarcã suprafata întinsã de fond forestier - fapt care asigurã conditii optime pentru
dezvoltarea silvicuturii, exploatare, transportul si prelucrarea materialului lemnos.
Din punct de vedere al proprietãtii asupra terenurilor fiind în curs de aplicare Legea
nr.18/1991 - si cea a retrocedãrii terenurilor agricole si forestiere, terenurile trec treptat în
proprietatea fostilor gospodari individuali.
Structura culturilor la ora actualã suferã o transformare conform dorintelor actualilor
proprietari, înregistrându-se suprafete cultivate si productii constante la culturile de cartofi,
scãderea suprafetelor cultivate cu grâu, o crestere a suprafetelor cultivate cu porumb si legume.
Privind populatia ocupatã în agriculturã - se poate observa o usoarã crestere - datoritã
reîmproprietãrii gospodarilor individuali, si o descrestere a numãrului celor ocupati ca salariati în
domeniul agricol. O parte din fortã de muncã ce se elibereazã din activitãtile industriale se
reconverteste în ramura agricolã. Fenomenul este caracteristic în toatã economia nationalã.
Organizarea teritoriului agricol, gruparea şi comasarea terenurilor este corespunzătoare
şi poate asigura un bun nivel de dezvoltare şi în perspectivă cu condiţia reducerii reconversiei de
terenuri, accentul căzând pe producţia de tip intensiv si cu un nivel de calitate in crestere.
Relaţiile dintre localitate şi zonele sale de producţie sunt adecvate sub raportul
distanţelor între locul de muncă şi zonele de locuit.

2.4.4. Transport si telecomunicatii

Transportul persoanelor si a mãrfurilor în si din orasul Sovata este asigurat prin linii de
autobuze si microbuze prevãzute cu statii .
Exista transport feroviar pe linie îngustã, linie partial reactivata pentru activitati turistice
sezoniere; existã în acelasi timp transport feroviar pe linie normalã. Autogara de cãlãtori este
situatã în statiune .
Din punct de vedere al telecomunicatiilor se remarcã cresterea numãrului de posturi
telefonice fixe la cca 1985, odatã cu constructia noii centrale telefonice automate, precum si
începutul dezvoltãrii telefoniei mobile GSM.

2.4.5. Alte servicii

Există mai multe unităţi şi servicii, care satisfac într-o oarecare măsură cerinţele
populaţiei.
O parte dintre ele se găsesc risipite în diferite zone ale localităţilor, majoritatea lor însă
aflându-se în zonele centrale .

2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale

2.5.1. Numărul şi evoluţia populaţiei
Evoluţia dinamică a populaţiei prezintă aspecte diferite de la o perioadă la alta.

18
Astfel : intre anul 1977 si 1988 populatia totalul populatiei variaza intre 11.791 in anul 1986 si
12.267 locuitori in anul 1992 ,ea stabilizandu-se in anul 1988 la cca 12.000 locuitori.
Cresterea medie anualã pe perioadele studiate rezultã dupã cum urmeazã:
Perioada 1977-89 1989-90 1990-92 1977-92 1977-98
Total pe an Total pe an Total pe an Total pe an Total pe an
% % % % % % % % % %
diferente +15,80 +1,31 +0,95 -0,95 +1,05 +1,05 1,70 1,13 1,75 1,16
Se remarcã o crestere foarte lentã - datoritã scãderilor din perioadele problematice - în
evolutia conditiilor de trai. Pe întreaga perioadã din 1977 si pânã în 1998 deci 21 ani rezultã o
crestere medie anualã de 1,16%.

Sporul natural si sporul migratoriu al populatiei din orasul Sovata se prezintã în felul
urmãtor:
1977 1980 1984 1992 1998
spor natural +148 +110 +70 -30 +10
spor migratoriu +39 +38 +17 -26 -17
Total +187 +148 +87 -56 -7

Populatie cf.recensamant 2011:

Ambele sexe 9516

SOVATA Masculin 4628
Feminin 4888
Ambele sexe 71
CAPETI Masculin 36
Feminin 35
Ambele sexe 454
ILIESI Masculin 238
Feminin 216

Se remarcã faptul cã fatã de anul 1992, sporul natural a devenit pozitiv, sporul
migratoriu rãmânand insa negativ.
În acelasi timp se poate spune despre scãderea numãrului de locuitori cã poate fi o
consecintã a scãderii nivelului de trai si a scãderii numãrului de locuri de muncã, ceea ce este
caracteristic pe întreaga economie nationalã.
Datoritã faptului cã rata natalitãtii este tot mai micã - se remarcã o tendintã de îmbãtrânire a
populatiei, iar populatia activã între 18-60 ani, devine mai numeroasã decât 50% din întreaga
populatie. Acesta în Sovata este de cca 6200 de persoane - în comparatie cu locurile de muncã
existente - cca 4000 - rezultã o rezervã de fortã de muncã. Situatia se amelioreazã în sezonul
turistic când încã 2000,de persoane sunt ocupate în diferitele activitãti ale statiunii balneo-
climaterice.
Datoritã existentei statiunii balneare Sovata numãrul populatiei cazate în orasul Sovata
este relativ fluctuant. În timpul sezonului turistic din martie pânã în septembrie în perioada zilelor
maxime de varã numãrul total ajunge si la 18-20000 de persoane. Acest numãr se compune din:
populatia stabilã + populatia flotantã de deservire a statiunii + turistii cazati pe o perioadã mai
lungã sau mai scurtã în statiune + turisti veniti pentru o singurã zi - fãrã cazare.

2.5.2 Resursele de muncã si posibilitãtile de ocupare ale acestora

Datoritã existentei unitãtilor industriale, de depozitare majore din orasul Sovata - existã
un numãr de important de locuri de muncã ce deservesc aceste activitãti. În acelasi timp un
numãr de peste 1100 activi sunt ocupati în ramura de deservire în tot timpul anului. La aceste

19
cifre se adaugã numãrul angajatilor sezonieri care ajunge si la 2000 - în plin sezon. Acestia sunt
ocupati în activitãtile balneare, alimentatia publicã si prestãri de servicii din statiune.
Datoritã existentei functiunilor balneo-climaterice rata somajului din populatia activã
reprezintã numai cca 5% fatã de media pe tarã care ajunge la 11%.
În ultimii ani există fenomenul de reîntoarcere a tineretului la sate din mai multe motive:
nesiguranţa locurilor de muncă, în oraşele mari după privatizarea unităţilor economice, deci
apariţia şomajului şi redobândirea terenurilor agricole şi a pădurilor, care asigură o sursă de
venituri şi de produse alimentare pentru proprietari şi familiile lor.

Structura salariatilor pe ramuri ale economiei (conform CAEN)

Din datele Directiei judetene de statisticã:
Salariati, din care:
• agriculturã
• industria extractivã
• industria prelucrãtoare
• ape, gaz, energie electricã si termicã, constructii
• comerti cu ridicata si amãnuntul, repararea si întretinerea
autovehicolelor si motocicletelor si a bunurilor persoanelor
casnice
• transport, depozitare si comuncatii
• activitãti financiare, bancare si de asigurãri
• administratie publicã si apãrare asistentã socialã obligatorie
• învãtãmânt
• sãnãtate, asistentã socialã
In numãrul activilor susenumerat nu este cuprinsã forta de muncã sezonierã ocupatã
de serviciile oferite de statiune. Astfel în plin sezon numãrul total al salariatilor ajunge la peste
5000.

2.5.3 Relatia localitãtii cu zona de influentã

Orasul Sovata fiind situat în partea esticã a judetului Mures - înconjurat de comune si
mici localitãti rurale - are o influentã pozitivã în dezvoltarea acestora. Datoritã industriilor din
localitate dar în special a activitãtii balneare Sovata oferã locuri de muncã pentru populatia zonei
înconjurãtoare. În acelasi timp este centru comercial al zonei cu cele mai multe profile oferite
populatiei si turistilor - deserveste populatia zonei în acest sens.
Toate aceste influente pozitive se pot desfãsura datoritã cãilor de comunicatii si retelei
de transport existente în oras prin care localitatea se înscrie în reteaua nationalã
(DN13A),judeteana (DJ 153 si DC16), linia CF normalã si în viitor linia CF îngustã).
Localitãtile direct influentate în dezvoltarea lor de oportunitãtile oferite de orasul Sovata
sunt localitãtile Sãcãdat si Iliesi, comuna Sãrãteni si comunele Eremitu si Ghindari - din
imediata vecinãtate a localitãtii.
Din punct de vedere al numãrului populatiei se observã o usoarã descrestere a
populatiei din zona de influentã, concordantã cu descresterea populatiei din mediul rural din
întreaga tarã. Acest fenomen la nivelul zonei de influentã Sovata este echilibrat de cresterea
populatiei urbane.

2.5.4. Disfunctionalitãti privind evolutia si structura populatiei, modul de

ocupare a resurselor de muncã

Pe fondul evolutiei lente a numãrului populatiei, principalele disfunctii sunt legate de

fluctuatia sezonierã a populatiei în localitate atât ca utilizatori de servicii cât si ca prestatori.
Diversificarea pachetului de ofertã turisticã, în sensul oferirii de activitãti complementare
celor de sezon, care ar putea conduce la o încãrcare cât mai constatã a statiunii cu numãr de
turisti pe tot parcursul anului ar avea efecte benefice asupra acestui aspect.

2.5.5. Asigurarea cu locuinţe

20
Orasul Sovata si localitatile apartinatoare au un important fond construit cu funcţiunea de
locuinte.
Extinderea acestei zone în funcţie de necesităţi se va realiza fie spontan prin mecanismul liber
al achiziţionării de terenuri, fie prin lotizări prestabilite de documentatii de urbanism declansate
din initiativa publica sau privata, pe terenuri libere din localitate şi rezerve cuprinse în intravilan.

Cladiri cf.recensamant 2011

SOVATA 2634
CAPETI 76
ILIESI 151

2.6. Circulaţia
2.6.1. Circulatia rutierã
Circulatia rutierã se desfãsoarã pe artere de penetratie, tranzit si strãzile locale.
Arterele de penetratie si tranzit se suprapun peste drumurile nationale si judetene si
anume:
* DN13A Bãlãuseri-Sovata-Odorheiu Secuiesc-Miercurea Ciuc;
* DJ-153 Reghin-Eremitu-Sovata;
* DC16 Sovata-Iliesi.
Circulatia majorã în oras se desfãsoarã prin strãzile existente ,reabilitate in zonele
centrale.
Strãzile existente au o lãtime variabilã a carosabilului între 5,0-8,0 m iar trotuarele între
1,0-3,0 m.
Se remarcã accesul greoi în statiune dinspre DN13A pe traseul sinuos si foarte îngust al
DJ153, care se suprapune cu traseul strãzii Principale al orasului. Aceasta nu poate fi
îmbunãtãtit decât într-o perspectivã foarte largã, deoarece lãrgirea carosabilului, a trotuarelor,
amenajarea de statii de autobuze de parcaje în fata dotãrilor majore se loveste de necesitatea
lãrgirii amprizelor ceea ce ar necesita operatii de demolare.
Datoritã reliefului ondulat si a constructiilor dense existente, circulatia între oras si
statiune prezintã disfunctionalitãti. Urcarea, coborârea, intersectiile, lipsa de parcaje suficiente,
denivelãri, lipsa statiilor de autobuze necesitã un studiu de specialitate corelat cu tendintele de
dezvoltare viitoare, pentru a gãsi modul de solutionare perfectã a tuturor problemelor acute în
oras si statiune.

Arterele principale (DN sau DJ)generează o serie de puncte de conflict cu străzile locale,
intersecţiile rezultate necesitând rezolvări punctuale prin intermediul unui studiu de specialitate
şi măsuri de eliminare a punctelor de conflict.
De asemenea unele străzi locale necesita a fi reabilitate în profil longitudinal şi transversal
precum şi acoperite cu îmbrăcăminţi noi.

2.6.2 Circulatia feroviarã

Pentru circulatia feroviarã a orasului Sovata exista linia feroviarã îngustã (linia
Tg.Mures-Sovata scoasã din functiune în ultimii ani pe toata lungimea,partial reactivata in
prezent pentru activitati turistice sezoniere) si existã linie normalã Bãlãuseri-Praid în functiune.
Ambele linii sunt deservite de gara de cãlãtori si de marfã din orasul Sovata (gara mare
si gara micã). Linia normalã traverseazã coltul de est al intravilanului localitãtii pe malul drept al
râului Târnava Micã având gara exact la capãtul vestic al localitãtii.
Astfel linia este tangentialã si zonei industriale - unele unitãti având si linii de garaje.
Linia îngustã intra în localitate dinspre Sãcãdat - având statia de capãt în spatele
centrului civic. Era legãtura cea mai folositã dinspre localitãtile din Valea Nirajului spre Sovata.
Ambele gãri necesitã amenajãri exterioare - cu locuri de parcare, statii de autobuze, si alte
servicii neapãrat necesare - pentru functionarea în conditii optime.
2.6.3 Transportul în comun
În orasul Sovata transportul în comun are o serie de particularitãti, întrucât necesitãtile
nu se situeazã în jurul unei anumite valori constante, ci diferã în lunile mai-octombrie cu un
numãr ridicat de cãlãtori si noiembrie-aprilie cu un numãr redus de cãlãtori.

21
 Datoritã particularitãtilor rezultate din caracterul de statiune, mijloacele de transport
trebuie sã îndeplineascã anumite conditii: sã fie silentioase, sã nu polueze aerul si sã facã fatã
declivitãtilor si curbelor strânse impuse de relieful accidentat al zonei.
Întrucât mijloacele de transport uzuale sunt autobuzele, se recomandã utilizarea
autobuzelor de micã capacitate pentru legarea statiunii cu gara.
Pentru transportul în interiorul statiunii se recomandã mijloace nemotorizate (echipaje cu
cai etc.) care ar ridica farmecul specific existent al locului, conservând un mediu natural
nepoluat.
Dezvoltarea constructiilor din Stâna de Vale pot lua o amploare asa de mare, încât
realizarea unui teleferic între Lacul Ursu si Valea Sebesului (propunere mai veche) devine
economic justificatã. Prin aceasta s-ar realiza o legãturã directã dintre cele douã zone. In situatia
actualã legãturã existã numai prin ocolirea dealului prin Stâna de Vale.

2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial

Intravilanul existent al localităţii s-a delimitat cu ocazia întocmirii Planului urbanistic general al
orasului Sovata întocmit de S.C. PROIECT S.A. - Tg.Mureş IN ANUL 1995 si ulterior in
documentatia de Plan Urbanistic General reactualizata in anul 2006 .
Principalele zone funcţionale sunt repartizate cf.tabelului de mai jos.

2.7.1 Teritoriu administrativ, intravilan existent

Teritoriul administrativ al localitãtii în situatia existentã se compune din suprafetele
însumate ale mai multor zone functionale.
Urmãtoarele trupuri fac parte din teritoriul administrativ al orasului Sovata în situatia
existentã se compune din trupurile urmãtoare:
• orasul Sovata 540 ha
• statiunea Sovata 182 ha
• satul Iliesi 30 ha
• satul Cãpeti 5,0 ha
• ferma si zona de agrement Iszulyka 3,0 ha
• zona caselor de vacantã 3,0 ha
• zona pentru sporturi de iarnã poiana Répás 3,0 ha
Intravilanul existent este aprobat prin Horãrârea Consiliului local, pe baza planului
urbanistic general elaborat în anul 1995.
.
Teritoriul UAT ,asa cum este reglementat in prezent dupa alipirea loc.Sarateni de
comuna Ghindari ,este intersectat de DN 13A la kilometrul 37+992 dinspre Balauseri –Tg.Mures
si kilometrul 34+746 dinspre Praid-Odorheiul Secuiesc.
In situatia existenta ,stabilita de PUG Sovata in vigoare(aprobat in 1995) cand localitatea
Sarateni facea parte din teritoriul administrativ Sovata,limita intravilanului in raport cu pozitia
kilometrica pe DN 13A din directia Balauseri-Tg.Mures se afla la km.38+180.
In prezentul PUG,odata cu restabilirea limitei administrative intre Sovata si comuna
Ghindari,limita teritoriului administrativ Sovata coincide cu limita teritoriului intravilan propus si
se afla la km.37+992

2.7.2 Zone functionale (aspecte caracteristice)

a) Zona de locuit
Zona de locuit existentã cuprinde o suprafatã de 362,0 ha - cu toate functiunile
complementare functiunii de locuit.
Se compune din zonele cu locuinte traditionale tãrãnesti mai vechi, zone cu locuinte
familiare de tip modern construite în ultimii ani si zonele de blocuri, care existã în imediata
apropiere a zonei centrale (zona Eminescu, Grivita si Independentei). Se deosebesc zone foarte
dens construite si unele foarte rar construite - datoritã caracterului de statiune si a reliefului
ondulat - care impune anumite lucrãri pregãtitoare în executarea constructiilor de locuinte.
Zone foarte dens construite sunt în lungul strãzilor principale, iar cele mai rar construite
sunt zonele mai izolate unde strãzile existente cuprind terenuri cu suprafete libere neconstruite
(zona str.Praidului). Se remarcã în ultimul deceniu cresterea accentuatã a ritmului anual de
construite, datoritã cãruia au apãrut solicitãri de extindere a zonei de locuit - în special în
continuarea strãzilor existente - unde aceasta este posibilã, dar si în zonele libere cuprinse între
22
strãzile construite. Lipsa planurilor urbanistice de detaliu sau zonale a condus la unele anomalii
irecuperabile - ca amplasarea unor construtii noi în punctele de viitoare ramificatii pe spatiul
destinat sau deschideri de noi strãzi.
Alte probleme cauzate de lipsa proiectelor de urbanism sunt: aliniamentele
corespunzãtoare, orientãri necorespunzãtoare, lipsa parcajelor si a suprafetei necesare pentru
statii de autobuze, profile transversale minimale la mai multe strãzi laterale.
Zona de locuit de pe malul pârâului Sovata este legatã prin alei carosabile si pietonale
cu zona statiunii. Traseele pietonale în multe cazuri s-au format spontan prin cãutarea reducerii
distantelor - trecând prin pãdure sau zone cu pante accentuate. Este necesarã reconsiderarea
acestora pentru ca aleile necesare populatiei sã fie amenajate, pietruite, dotate cu pubele de
gunoi - eventual replantate pe margine cu plante ornamentale - cãpãtând astfel formã de trasee
turistice sau pentru curã de teren, ce pot fi utilizate de localnici în egalã mãsurã.
Capacitatea de cazare a zonei de locuit a orasului Sovata se ridicã la cca 14000 de
locuitori datoritã surplusurilor de suprafete locuibile folosite pentru cazarea turistilor în sezon si
la case particulare. În sezonul maxim peste 2000 de turisti pot fi cazati în locuintele din oras.
Chiar din acest motiv 60% din locuinte sunt în stare bunã cu grad de confort ridicat,
curtile sunt cu plantatii bogate atrãgãtoare pentru odihnã si recreere.
Un procent foarte mic de 5% din locuintele existente sunt în stare insalubrã. Ele sunt
amplasate de regulã în zonele marginale cu grad de confort sub minimul necesar si fãrã echipãri
edilitare.
Materialele de constructii cele mai des folosite sunt lemnul si piatra - cele douã
materiale caracteristice locului. Ele dau constructiilor un caracter rustic, mai ales când clãdirile
folosesc si sarpanta cu mansardã - si astfel majoritatea locuintelor mai noi au aspectul de
cabanã. Acest stil de construire apropie orasul de statiune - la prima vedere e greu de stabilit
unde se terminã orasul si unde începe statiunea.
Pe teritoriul statiunii existã si locuinte ale populatiei stabile - în afara zonei centrale, în
zonele marginale - în constructiile auxiliare vilelor sau în vilele cu grad de uzurã avansatã.
Tendinta este de dezafectarea lor în ritmul în care se pot asigura locuinte celor care locuiesc
acolo, cu exceptia locuintelor de serviciu, cu un grad confort normal create de SBC - pentru
angajatii proprii.
b) Zona activitãtilor economice
Zona industrialã s-a dezvoltat în bucla formatã de cele douã ramificatii ale cãii ferate -
chiar pentru conditiile optime de transport ale materiilor prime si ale produselor finite. Profilul de
activitate cel mai dezvoltat este prelucrarea materialului lemnos - datoritã pãdurilor numeroase
care înconjoarã orasul (peste 60% din total suprafatã administratã).
Tot caracteristic zonei este activitatea legatã de producerea materialelor de constructii
(balast si piatrã cioplitã ) si fabrica de lapte (SCIL) - activitãti bazate pe valorificarea materiilor
prime locale.
In afara zonei industriale existã mici unitãti izolate, intercalate între locuinte - cãutându-si
o apropiere cât mai mare de statiune din considerente economice. Aceste unitãti au mai mult
activitãti de prestãri de servicii sau de micã industrie, (autoservice, confectii în micã serie,
panificatie).
Unitãtile agricole sunt cele bazate pe cresterea animalelor - o fermã de stat si o
asociatie agricolã în rest sunt prezente gospodãrii individuale în zonele marginale ale orasului.
Este în renastere gospodãria agricolã individualã - si ar fi indicat ca acest stil de viatã rusticã sã
se desfãsoare într-o zonã aparte unde lângã locuintã este loc pentru curtea gospodãreascã cu
toate anexele necesare si parc pentru masini agricole. Cel mai potrivit amplasament pentru
astfel de functiuni este zona cuprinsã între traseul DN13A si cãile de acces din zona strãzii
Praidului.
c) Spatii plantate, terenuri si constructii sportive
Orasul Sovata detine în prezent cca 13,0 ha spatii verzi, care servesc pentru agrement
si sport, contribuind totodatã la conservarea aspectului natural si la purificarea atmosferei.
Este de remarcat faptul cã toate asezãrile de pe teritoriul administrativ al localitãtii
Sovata sunt înconjurate cu pãduri, care reprezintã peste 60% din suprafata totalã. Datoritã
acestui fapt lipsa spatiilor verzi amenajate din zonele construite ale orasului este partial
compensatã dar nu si din punct de vedere al aspectului urban .
Spatiile verzi se pot clasifica în felul urmãtor:
• spatii verzi cu acces nelimitat;
• spatii verzi cu acces limitat;
23
 • spatii verzi cu profil specializat.
Cele mai importante spatii verzi cu acces nelimitat din intravilanul orasului Sovata sunt
urmãtoarele:
• terenul de sport al orasului;
• terenuri de sport ale scolilor;
• plantatii spontane crescute de-alungul apelor;
• plantatiile zonelor de locuit si ale incintelor industriale.
Suprafata ocupatã de spatii verzi, plantate pe un locuitor este de 8,0 mp - la nivelul
orasului Sovata.
Calculul nu i-a luat în considerare spatiile verzi din statiune care totusi sunt folosite si de
locuitorii orasului nu numai de turistii cazati în statiune.
d) Obiective de interes public
Analiza criticã a situatiei existente privind obiectivele de interes public din orasul Sovata
- s-a bazat pe calculul necesarului de dotãri la populatia actualã. Normele de calcul sunt cele
aflate în vigoare privind învãtãmântul, sãnãtatea, cultura, sportul, comertul, serviciile, unitãtile
financiar bancare, administrativ politice, culte etc.
Dotãri de învãtãmânt
Conform datelor stabilite pe teritoriul administrativ al Sovatei functioneazã 18 unitãti de
învãtâmânt.
• grãdinita de copii -7 unitãti
• scoli de învãtãmânt primar, si ginmnazial-9 unitãti
• 1 liceu
• 1 scoalã profesionale

Functioneazã în total 68 de sãli de clase, 8 laboratoare si 8 ateliere.

Lângã liceu si scoala profesionalã functioneazã un internat si o cantinã cu capacitãti
insuficiente. O unitate specialã este Casa elevului - care completeazã profilul dotãrilor de
învãtãmânt.
Dotãri de sãnãtate
În Sovata functioneazã 2 dispensare - unul pentru adulti si unul pentru copii si o
policlinicã cu personal sanitar cu calificare medie si superioara .
Momentan Sovata nu are stationar si nici maternitate si datoritã distantei de peste 60
km. pânã la Tg.Mures (unde acestea existã) ar fi necesarã asigurarea lor chiar în Sovata pentru
cazuri de urgentã.
Aceste tipuri de unitãti au traditie în Sovata si din acest motiv lipsa lor se simte si mai
accentuatã. Odatã cu reforma din domeniul sãnãtãtii existã posibilitatea înfiintãrii unitãtilor
sanitare private - care sã deserveascã localitatea inclusiv zona de influentã a orasului Sovata.
Ca si la dotãrile din învãtãmânt si în sãnãtate se remarcã faptul cã nu a fost posibilã
respectarea razelor de deservire (de arondare) ale acestor unitãti - ele deservind tot orasul. De
exemplu functioneazã o singurã cresã în zona centralã pentru întreg teritoriul orasului.
Dotãri politico - administrative
Sunt urmãtoarele:
• Primãria orasului Sovata;
• Sediul OCOL SILVIC (SC ROMSILVA SA);
• Sediu PSI.
Actualul sediu al primãriei este foarte redus, ca si capacitate si necorespunzãtor ca
functiune. Faptul cã activitatea unitãtii si numãrul personalului este în crestere în contextul
procesului de descentralizare reliefeazã necesitatea unui sediu nou, cu functiune si arhitecturã
corespunzãtoare orasului Sovata.
Dotãri culturale
Sunt minimale - la nivelul cerintelor actuale: un cinematograf si o bibliotecã, amândouã
unitãti mai vechi cu capacitãti mici si functiuni necorespunzãtoare.
In prezent cladirea in care a functionat candva cinematograful nu este utilizata.
Dotãri comerciale, de alimentare publicã si prestãri de servicii
Activitatea de comert si servicii este cea mai dezvoltatã activitate - caracteristicã
procesului de tranzitie. Nu existã însã suficiente unitãti specializate si nu sunt acoperite toate
sectoarele posibile. Acest fenomen se datoreazã si lipsei de coordonare precum si datoritã
distorsiunilor ce însotesc în societatea româneascã procesul de tranzitie.
24
 Toatã reteaua comercialã este în permanentã transformare, apar si dispar unitãti - fapt
pentru care nu s-a considerat necesar o listã anexatã cu societãtile aflate momentan în
functiune.
Dotãrile turistice
Reprezintã cea mai importantã componentã a dotãrilor din localitatea balnearã Sovata,
aspectele legate de existenta acestora s-au analizat la capitolul legat de activitatea în turism.

2.7.3. Bilant teritorial existent

BILANT TERITORIAL EXISTENT
EXISTENT Ha EXISTENT %
INSTITUŢII ŞI SERVICE DE INTERES PUBLIC 63,62 4,03
LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE 409,96 25,95
ZONE MIXTE 0,00 0,00
UNITĂŢĂŢI DE PRODUCTIE/DEPOZITARE 41,43 2,62
UNITĂŢI AGRO-ZOOTEHNICE 3,46 0,22
CĂI DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT 85,94 5,44
SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, TURISM 18,60 1,18
GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITRE 12,63 0,80
CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE 3,45 0,22
TERENURI LIBERE 741,28 46,92
APE 17,96 1,14
PĂDURI 166,77 10,55
TERENURI NEPRODUCTIVE 14,93 0,94
TOTAL INTRAVILAN 1580,03 100,00

2.8. Zona cu riscuri naturale

Inventarierea si delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a realizat pe baza studiilor
geotehnice pentru teritoriul localitãtii, a cercetãrilor de teren, informatiilor de la localnici privind
evolutia diferitelor fenomene, ritmicitatea si amploarea acestora, precum si pe baza concluziilor
diverselor studii de specialitate ce au vizat aceste aspecte.
Principalele categorii de riscuri naturale inventariate se datoreazã structurii
geomorfologice a terenului, în care prezenta masivã a zãcãmântului de sare are un rol aparte,
interferentei dintre aceastã structurã si regimul apelor meteorice si din pânza freaticã precum
caracteristicilor retelelor hidrologice de pâraie si locuri aflate pe teritoriul orasului.
Sunt considerate terenuri cu riscuri naturale:
a) zona masivului de sare
Studiile geofizice executate în cadrul studiului general privind mãsurile de protejare a
Lacului Ursu au stabilit contactul dintre sedimentarul masivului de sare si aglomeratele
vulcanice, relieful ingropat al masivului de sare în zona Lacului Ursu.
Depozitele sedimentare tortoniene sunt afectate, dupã cum s-a arãtat anterior de
prãbusiri si alunecãri de teren. Aceste fenomene sunt determinate de infiltrarea apei pe diferite
cãi în masa depozitelor cu sare. Infiltrarea apei duce la dizolvarea unor zone din masivul de sare
si la crearea unor goluri, din prãbusirea si dezvoltarea cãrora iau nastere formatiunile
morfologice de tip dolinã.
Pe de altã parte depozitele deluviale, care acoperã masivul de sare, sunt afectate de
alunecãri de teren superficiale, determinate de actiunea combinatã a prãbusirilor în masivul de
sare, circulatia apelor subterane si gravitatie.
În concluzie, dat fiind caracterul de continuã transformare morfologicã a zonei legatã de
miscãrile de teren enumerate, zona masivului de sare se considerã instabilã, zonã care necesitã
studii amãnuntite de la caz la caz.
Zona masivului de sare ridicã probleme speciale si în privinta amplasãrii unor constructii
importante.

25
 Alunecãrile si zonele cu fenomene carstice în sare sunt frecvente, toatã zona se poate
considera instabilã care necesitã studii amãnuntite si speciale în cazul amplasãrii oricãrei
constructii.
Apa subteranã are circulatie neregulatã în acoperisul argilos al sãrii. Apare între 2-3 m
adâncime fatã de suprafatã.
Având în vedere mineralizatia ridicatã si continutul de NaCl dizolvat, este necesarã
analizarea apei subterane în fiecare caz privind agresivitatea fatã de beteoane.
Terenul de fundare este un material argilos neomogen, care devenind în contact cu apã
prezintã caracteristici geotehnice foarte slabe.
Presiunea normatã va fi aleasã de la caz la caz având în general valori în jurul a 1,00
kgf/cmp, unde apa subteranã este mai ridicatã si nu depãseste 2,00 kgf/cmp, nici în zone relativ
mai stabile.
Adâncimea de înghet în zona studiatã are valori între –1,00 ÷ –1,20 m fatã de teren.
b) versantii vestici, cu constitutie geologicã bazatã pe argile deluviale ce
manifestã tendinte de alunecare si ca urmare a pâraielor si torentilor ce îi strãbat
c) portiuni aferente albiei majore a cursurilor de apã, Sovata, Restad,
inclusiv zonele în care lucrãrile de apãrare contra inundatiilor si de regularizare a cursului s-au
degradat.

2.9 Echipare tehnico-edilitară - Situaţia existentă

2.9.1. Gospodãrirea apelor
a) Retea hidrograficã, particularitãti ale conditiilor hidrografice în orasul Sovata
Orasul Sovata declarat ca atare în anul 1955, s-a dezvoltat în amonte de confluentã pr.
Sovata cu r. Târnava Micã pe valea p.Sovata si afluenti, cât si pe valea p.Sebes, afluent si
aceasta de dreapta de ord.I. al r.Târnava Micã. Orasul Sovata este amplasat într-o zonã cu o
structurã geologicã si conditii hidrogeologice deosebit de complexe, amplificate de prezenta
sãrii.
Reteaua hidrograficã este foarte deasã, cu debit permanent si caracter torential.
Cursurile de apã care strãbat intraviulanul localitãtii sunt. p.Sovata Micã, (Sãcãdat), p.Rãchitis,
pr.Rostás, p.Kisbükk, p.Sãrat, P.Ghera, p.Vâlceaua Bãilor, pârâul necodificat prin incinta fostului
IFET (toti afluentii p.Sovata), p.Sebes, afluent al p.Iuhod, precum si alti câtiva torenti ce
brãzdeazã versantii acestor vãi.
O particularitate a retelei hidrografice ce reprezintã existenta canalului Morii, care
traverseazã intravilanul pe o lungime de cca 2,3 km, paralel cu valea p.Sovata. Canalul a fost
sãpat de localnici acum peste 100 de ani pe malul drept al p.Sovata urmând piciorul versantului.
Alimentarea cu apã pentru actionarea morilor cu roti de apã era asiguratã de un baraj de
cãsoaie, imediat în aval de podul actual pe str.Eminescu cu Barajului de cca 2,5 m înãltime, a
fost distrus de viituri în repetate rânduri, dar a fost mereu refãcut. Dupã viitura din 1970 nu s-a
mai refãcut iar cu ocazia construirii cartierului de blocuri de locuinte Eminescu II captarea si o
primã portiune din canal au fost desfiintate. Importanta acestui canal însã rezidã în faptul cã el
colecteazã toti torentii de pe versantul drept al p.Sovata, motiv pentru care desfiintarea totalã
necesitã o analizã de specialitate, corelatã cu prevederile de amenajarea urbanisticã în viitor.
Problema amenajãrii sau desfiintãrii în viitor este complicatã de faptul cã astãzi în lipsa
canalizãrii menajere, apele uzate din gospodãriile limitrofe sunt descãrcate direct în acesta,
transformându-l practic într-un canal menajer deschis ce reprezintã o sursã potentialã
permanentã de infectie pentru populatie.
O altã particularitate a retelei hidrografice este legatã de valea p.Sebes. În partea de
aval a vãii, ce se lãrgeste sub formã de evantai la marginea cãruia se gãseste pe stânga albia
p.Iuhod, datoritã configuratiei naturale a albiei majore platã albia majorã a p.Sebes se bifurcã o
ramurã curgând spre p.Iuhod, iar cealaltã în lungimea de cca 3,3 km fiind denumit de localnici
p.Maior, urmãreste piciorul versantului din dreapta, confluând dupã parcurgerea intravilanului, cu
p.Sovata prin ramuri multiple la cca 250 m amonte de confluenta acestuia cu canalul Morii. Din
punct de vedere hidrologic, în cadastrul apelor p.Sebes este considerat afluent al p.Iuhod, cu
toate cã din punct de vedere hidraulic debitele începând de la cele mai mici si pânã la cele mai
mari inundatii, sunt împãrtite în mod necontrolat pe cele douã ramuri.
Reteaua hidrograficã este completatã de numeroase izvoare ce apar pe versantii vãilor.
b) Lacuri sãrate cu potential terapeutic - evolutie probleme de conservare si
protectie
26
 Un aspect deosebit al retelei hidrografice implicit si de gospodãrirea apelor îl reprezintã
existenta lacurilor sãrate pe teritoriul actual al statiunii balneoclimaterice de interes republican si
european. In zona cuprinsã între vãile p.Rãchitis si Vâlceaua Bãilor, sarea ca rocã masivã de
zãcãmânt de pe fundul depresiunii Transilvaniei, se apropie si chiar strãbate la suprafatã
datoritã fortelor geologice. Fiind expusã actiunii apei suprafata si subteranul au fost modelate de
fenomenele carstice, care au dat nastere la o mare varietate de forme specifice. La suprafatã se
dezvoltã lapiezuri, doline si pâlnii de sufoziuni, iar în subteran goluri, caverne, conducte carstice
si pesteri. Insãsi strãvechile exploatãri de suprafatã romane au condus la crearea unor lacuri
sãrate. Cea mai spectaculoasã creatie a naturii este fãrã îndoialã Lacul Ursu care se presupune
cã a luata nastere în urma cu cca 120 ani prin prãbusirea terenului deasupra unei dizolvãri
subterane enorme, suprafata de astãzi fiind de cca 4 ha. Lacul Ursu este alimentat cu apã dulce
de torentii Toplita si Auriu, precum si de precipitatiile cãzute pe suprafatã, iar cu apã sãratã pe
preaplinul Lacurilor Verde si Rosu, cât si de dizolvãrile subterane. Lacul Ursu este caracterizat
de fenomenul rarisim de heliotermie, descoperit primadatã în 1901, care constã în esentã în
existenta unui strat de apã sãratã în grosime redusã cu temperatura ridicatã chiar de 45°C,
intercalatã între douã straturi de apã, cea superioarã dulce si cea inferioarã sãratã, amândouã
cu temperaturi mult mai reduse. Printre altele, datoritã si acestui fenomen la Sovata s-a realizat
o adevãratã industrie hotelierã si de tratament balneologic, de renume european. Vegetatia
forestierã dezvoltatã pe brecia sãrii în aceastã zonã, reprezintã raritate de vegetatie endemicã
chiar mondialã, în alte locuri nefiind cunoscute pãduri dezvoltate pe accest tip de relief.
Preaplinul Lacului Ursu se scurge din Lacul Alunis dând nastere la p.Sãrat care se varsã
în p.Sovata. la cca 150 m amonte de confluenta p.Sãrii primeste micul afluent al p.Ghera,
alimentat odinioarã de izvoare carstice de sare. În partea superioarã a acestuia, pânã acum cca
30 ani, pe fundul relativ plat siroiau nenumãrate firisoare de apã pe suprafata sãrii, existând
chiar si o baie organizatã "Bãile Ghera".
Punerea în valoarea a frumusetilor naturale ale zonei si intensificarea afluxului turistic
au devenit posibile ca urmare a lucrãrilor de amenajare executate pe baza studiilor geologice,
hidrogeologice, hidrologice si limnologice elaborate de institute de specialitate între anii 1967-
1972. Aceste studii au scos în evidentã alimentarea preponderent subteranã cu sare a Lacului
Ursu, antrenatã de apele de infiltratie, precum si faptul cã debitul natural de apã dulce a
torentilor Toplita si Auriu este insuficient pentru mentinerea unui strat superficial de apã dulce pe
suprafata Lacului Ursu, în vederea mentinerii conditiilor de heliotermie. De asemenea s-a
subliniat faptul cã acesti torenti antreneazã în lac în timpul ploilor cantitãti însemnate de aluviuni
argiloase datoritã fenomenului de eroziune. Ca urmare a acestor studii s-au realizat câteva mici
acumulãri prin baraje pentru retinerea aluviunilor si stabilizarea versantilor pe aceste douã vãi, s-
a realizat o canalizare perimetralã pentru preluarea apelor de siroire, toate acestea în scopul
prevenirii colmatãrii Lacului Ursu, precum si o aductiune de apã deznisipatã direct de la uzina de
apã nr.1 de pe valea Sebes pentru asigurarea stratului superficial de apã dulce de grosime
minimã necesarã tot timpul anului. S-a stabilit limita perimetrului hidrogeologic de protectie cu
regim sever de restrictie. Beneficiarul acestor lucrãri este Ministerul Turismului.
De asemenea, ca o mãsurã de protectie s-a stabilit atât perioada de utilizare anualã si
zilnicã, cât si numãrul maxim zilnic de scãldãtori în lac pentru a nu perturba peste limitele
admise stratificatia pe verticalã a apei si anihila fenomenul de heliotermie.
În decursul ultimelor trei decenii însã, datoritã în special activitãtii antropice (defrisarea
pãdurii pentru creare de pãsuni sau tãieri clandestine) în zona protejatã si neglijãrii întretinerii
lucrãrilor hidrotehnice de protectie au agravat fenomenele carstice naturale (datoritã cãrora a
dispãrut efectiv vestitul "munte de sare" de cca 10 m înãltime de la confluenta afluentului
lacurilor Verde si Rosu) de dizolvarea de suprafatã si de adâncime a sãrii. Astfel s-au produs o
serie de alunecãri ale breciei sãrii, straturilor slab permeabile superficiale protectoare, care au
condus la denudarea versantilor si la aparitia sãrii la suprafatã. Aceste alunecãri pur si simplu au
desfiintat prin umplere portiunea superioarã a vãii pârâului Ghera si au dezvelit noi masive de
sare. Dolinele existente s-au dezvoltat atât în adâncime, cât si în diametru si au apãrut
nenumãrate altele noi în versantii nordici si estici ai dealului Ciresel si în versantii sudici ai
dealului Bert. O evolutie "spectaculoasã" a avut dolina mare din apropierea restaurantului
Casino. Zona a fost cercetatã si este în continuare în atentia membrilor clubului de speologice
URSUS SPELAEUS din Tg.Mures, care pe lângã celelate fenomene semnalate au descoperit în
1991, în versantul nordic al Dealului Ciresel si o pesterã un ponor în sare, cu acumulãri de CO2.
Pestera este cartatã si este luatã în evidenta Federatiei de Speologice.

27
 Spre sfârsitul anilor '70, s-a creat deasupra Lacului Ursu, în zona de obârsie, a
torentului Toplitã prin bararea unei depresiuni naturale pe versant, un lac de apã dulce cu o
suprafatã de cca 3 ha, Lacul Tineretului. Aceastã interventie nesocotind concluziile studiilor de
specialitate, reprezenta un pericol permanent de activitate a fenomenelor de dizolvare a sãrii în
adâncime, prin alimentarea permanentã infiltratiilor prin cuneta neetansatã a lacului. Unele
cercetãri mai sistematice ale ultimii cca 8 ani aratã realitatea acestui fenomen. În urmã cu cativa
ani acest lac a fost desecat,apoi zona s-a reamenajat cu o alta oglinda de apa in cadrul unui
proiect derulat de primaria Sovata.
Alte consecinte negative constatate în starea lucrãrilor hidrotehnice executate sunt
legate de avansarea degradãrii barajelor de retinere a aluviunilor, dar mai ales de colmatarea
completã (de cca 10 ani) a canalului perimetral de evacuare a apelor de siroire de pe versanti,
ruperea, inclinarea si rotierea zidurilor de sprijin de-alungul aleii ce înconjoarã Lacul Ursu
precum si pierderea etanseitãtii canalelor pluviale si menajere de pe valea p.Sãrat si în zona
Casinoului.In ultimii ani s-au executat lucrari suplimentare pentru protejarea amenajarilor
perimetrale ale lacului Ursu.
Astãzi conducta de aductiune pentru alimentarea Lacului Ursu cu apã dulce de la uzina
de apã Sebes necesarã mentinerii heliotermiei este scoasã din functiune.
Deasemenea în cadrul investitiei de dezvoltare a sistemului de canalizare a orasului
initiate încã în 1984 s-a cuprins si refacerea tronsoanelor de canalizare degradate din aceastã
zonã. ªi aceste lucrãri de proiectare au fost oprite la începutul anilor '90, astãzi fiind reluate si în
curs de elaborare la SC PROIECT SA Tg-Mures, având ca investitor SC SERVICII TEHNICE
COMUNALE SA - Tg-Mures.
La solicitarea autoritãtilor la începutul anilor '70 la fostul IPJ Mures (astãzi SC PROIECT
SA) s-au studiat posibilitãtile de realizare a unui lac de baraj pe valea p.Sãrat, în aval de Lacul
Alunis (care a executat forajele si studiul hidrogeologic) a ajuns la concluzia cã realizarea unei
acumulãri permanente pe un substrat de rocã plasticã si carstificabilã, cum este sarea, este
contraindicatã, deoarece nu se pot realiza în conditii economice si cu suficientã stabilitate în
timp lucrãrile necesare de etansare a cunetei Lacului, terenului de fundare si a versantilor vãii.
c) lucrãri hidrotehnice si cele de gospodãrire a apelor
Cu privire la lucrãrile hidrotehnice existente pentru gospodãrirea apelor mari se pot
enumera urmãtoarele lucrãri mai vechi (proiectate de fostul IPJ Mures) si alte lucrari mai noi
derulate in ultimii ani.
• lucrãrile de regularizare si de apãrare împotriva inundatiilor a cursului inferior a
pr.Restad pe o lungime de cca 0,11 km si a p.Kisbükk pe o lungime de cca 0,14 km;
• lucrãrile de regularizare a albiei si apãrarea malurilor p.Sovata, cu apãrarea
împotriva inundatiilor a malului drept, în amonte de podul pe str.Eminescu, inclusiv
podul Eminescu, pe o lungime de cca 0,4 km;
• lucrãrile de regularizare a albiei si apãrarea impotriva inundatiilor p.Sovata, în aval de
podul Eminescu, pe o lungime de cca 0,28 km;
• lucrãrile de apãrare a malului stâng în amonte de podul rutier pe str.Trandafirilor pe o
lungime de cca 0,08 km si în aval de pod pe ambele maluri pe o lungime de cca 0,1
km inclusiv podul rutier;
• lucrãrile de captare a canalului Morii la intersectia cu str.Lupului si conducerea apelor
mari în p.Sovata printr-un canal subteran în lungime de cca 0,23 km.
• lucrãrile de captare a apelor vãii Vâlcelei Bãilor lângã piata de zi si introducerea
acestora într-un canal subteran în lungime de cca
0,15 km pe sub intersectia str.Trandafirilor-Vulturilor, completate cu lucrãri de
stabilizare a versantilor vãii prin drenaje si umpluturi;
• lucrãrile de regularizare si de apãrare a malului drept a p.Sebes în zona uzinei de
apã nr.1 pe o lungime de cca 0,27 km.
Deasemenea fostul IFET a executat lucrãri de apãrare a malurilor p.Sovata prin incinta
sa în lungime de cca 0,3 km.
Lucrãrile de calibrare a albiei si de apãrare a malurilor sunt realizate cu ziduri de sprijin,
datoritã gabaritelor disponibile reduse.
Astãzi o mare parte a zidurilor de sprijin, din beton sau gabioane sunt în stare avansatã
de degradare. Un alt neajuns este obturarea deschiderii dinspre malul drept al podului rutier pe
str.Eminescu, cu un zid de sprijin executat local.

28
 Fostul DAMB Tg-Mures (azi RA APELE ROMÂNE - Filiala teritorialã Mures) a elaborat
un proiect de regularizare a albiei p.Sovata prin întregul intravilan proiect nerealizat din lipsã de
fonduri.
d) Amenajarea hidroenergeticã a teritoriului;
gospodãrirea apelor în localitatea Sãcãdat
Cu privire la amenajarea hidroenergeticã a zonei se pot enumera urmãtoarele lucrãri de
microhidrocentrale (MHC)
• amenajarea vãii p.Sovata Micã, alcãtuitã din captare si douã MHC în serie, cea
amonte cu o putere instalatã de Pi = 130 kW, cea aval cu Pi = 330 kW racordate la
sistemul energetic national, cu amândouã centralele amplasate în intravilan,
lungimea amenajãrii cca 2,2 km
• amenajarea vãii p.Iuhod în zona Iliesi, alcãtuitã din captare si douã MHC în serie,
cea amonte având Pi = 215 kW si cea aval Pi= 185 kW, lungimea amenajãrii cca
1,97 kW.
Aceste amenajãri s-au realizat pe baza studiilor generale de amenajare si a proiectelor
de executie elaborate de fostul IPJ-Mures. În aceste studii generale s-a mai prevãzut
amenajarea hidroenergeticã cu MHC a vãii p.Sebes pe o lungime de cca 4,1 km, începând din
aval de zona campingului Stâna de Vale. Studiul a prevãzut cinci MHC cu putere instalatã
unitarã de 140 kW, totalizând cca 700 kW. Acest proiect nu s-a finalizat prin lucrãri de executie.
Cu privire la problemele de gospodãrire a apelor a localitãtii componente : Sãcãdat se
pot afirma urmãtoarele:
Localitatea este travesatã de p.Sovata Micã, p.Sãcãdat si afluentii acestora, p.Isuica.
Aceste cursuri de apã nu sunt amenajate, au debit permanent si caracter torential, curgând prin
roci permeabile.
Cursurile de apã sunt practic nepoluate, cu exceptia sectorului aval al p.Isuica ce poate
suferi poluari accidentale din amenajarile riverane.
e) Disfunctionalitãti
In privinta disfunctiilor generate de gospodãrirea calitativã a apelor mici se mentioneazã
utilizarea pâraielor Sebes si Sovata Micã ca surse pentru sistemul centralizat de alimentare cu
apã a localitãtii, inclusiv statiunea balneoclimatericã. În decursul anilor s-a constatat o degradare
progresivã a calitãtii apelor surselor, în deosebi la sursa Sebes mai veche. Acest fapt se
datoreazã intensificãrii exploatãrilor forestiere si circulatiei crescute a turistilor în zonã.
În intravilan, cursurile de apã sunt expuse poluãrii sistematice în special cu ape uzate
deversate clandestin, datoritã lipsei retelei de canalizare menajerã. Acest fenomen este agravat
si de o serie de neajunsuri în functionarea retelei de canalizare, ce se vor prezenta detailat la
capitolul respectiv.
2.9.2 Alimentarea cu apă
a) Descrierea sistemului de alimentare cu apă potabilă a oraşului Sovata
In prezent localitatea dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă din două
surse independente prin două uzine de apă construite pe pârâul Sebeş (Uzina 1) şi pe
pârâul Sovata Mică (Uzina 2) modernizate şi retehnologizate în anul 2011.
Uzina I există din anul 1908 a fost reconstruită în anul 1965 şi şi-a extins
capacitatea în anul 197. După modernizarea şi retehnologizarea din anul 2011 are
următorul flux tehnologic: Captare cu priză de mal, filtre mecanice pentru frunze,
deznisipator, două decantoare verticale, filtre de contact, filtre de marmoră. în precesul
de filtrare a apei se utilizează floculanţi şi sulfat de aluminiu pentru coagulare iar pentru
corectarea Ph se utilizează soda calcinată. Pentru dezinfecţia apei potabile se
utilizează hipoclorit de sodiu soluţie apoasă 12,5% . Apa necesară spălării filtrelor şi a
consumului intern de apă potabilă se acumulează în rezervorul existent de 150 mc de unde
se alimentează cu apă potabilă şi zona înconjurătoare. Apele consumate pentru realizarea
tehnolgiei de filtrare sunt colectate şi conduse la un decantor de ape de spălare din care apa
curată este evacuată în pârâu. întregul flux tehnologic putând fi comandat în mod manual,
electric şi prin calculator. Capacitatea uzinei de apă nr.l este de 66 l/s utilizând practic
întregul debit minim normat al pârâului Sebeş.
Sistemul de alimentare cu apă al oraşului este organizat în patru zone de
presiune alimentate prin cădere liberă şi o zonă alimentată prin staţie de hidrofor respectiv
zona Tivoli. Zonele inferioare de presiune sunt alimentate prin intemediul rezervoarelor de
acumulare şi al camerelor de rupere a presiunii.

29
 Rezerva intangibilă de incendiu şi compensare a consumului sunt asigurate cu rezervoare
de apă astfel: un rezervor de 100 mc din care se alimentează cu apă uzina nr.l şi strada Stelelor,
un rezervor de 216 mc cuplat cu un rezervor de 500 mc legate cu un rezervor independent de
1000 mc alimentînd zona I de presiune respectiv partea superioară a staţiunii balneare. Paralel,
alimentează cu apă şi zonele adiacente până la partea superioară a localităţii Ilieşi şi două
rezervoare de 1000 mc cuplate care alimentează zona a II a de presiune respectiv staţiunea şi prin
intermediul a doua rezervoare de 150 mc cuplate care asigură şi ruperea de presiune ce
alimentează zona a III a de presiune. Aceasta cuprinde zona centrală a oraşului oraşul Sovata
şi căminul de rupere a presiunii pentru zona a IV a de presiune care alimentează cu apă restul
oraşului. Zona a III a de presiune este alimentată şi de uzina de apă nr. 2 prin intermediul unui
rezervor de 500 mc amplasat în strada Vânătorilor la aceaşi cotă cu rezervoarele de 150 mc ce
asigură alimentarea zonelor III şi IV de presiune. Din capătul zonei a IV de presiune se
alimentează cu apă potabilă localităţile: Sărăţeni, Chibed, Ghindari şi Trei Sate prin cădere liberă.
Uzina de apă nr.II a fost pusă în funcţiune in anul 1993 şi a fost modernizată şi
retehnologizată în cadrul aceluiaşi proiect cu uzina de apă nr.I. în urma acestor lucrări uzina are
următorul flux tehnologic: captare comună MHE Sacadat de pe pârâul Sovata, deznisipator, două
decantoare radiale verticale şi filtre rapide deschise cu nisip cuaţos. Ca reactivi se folosesc sulfatul
de aluminiu, var şi polieclectroliţi iar dezinfecţia apei se realizezează cu hipoclorit de sodiu
soluţie apoasă 12,5%. Consumul intern şi rezerva de apă pentru spălarea filtrelor este asigurată
din bazinul de sub filtre. Capacitatea de tratare este de 44 l/s. Apa produsă de Uzina II este
livrată într-un rezervor de 500 mc alimentat gravitaţional de unde se face distribuţia în localitatea
Sacadat şi în zona a III a de presiune din oraş şi spre satele Eremitu, Chiheru de Jos, Câmpul
Cetăţii, Hodac, prin intermediul unei staţii de pompare. Din conducta de aducţiune spre Eremitu
este alimentată cu apă potabilă şi zona Isuica urmând alimentarea zonei până la linia ferată ce
traversează strada Lungă din Sacadat.
Lungimea totală a reţelelor de apă potabilă din oraşul Sovata este de 60,70 Km din care
28,4 km sunt reţele noi.

b) Disfuncţionalităţi
Rezervoarele de apă sunt de construcţie mai veche şi instalaţiile de distribuţie de la
rezervoare necesită înlocuirea lor şi realizarea de instalaţii de măsură -comandă şi de
dispecerizare corespunzătoare.
Alimentarea cu apă a străzii Stelelor se efectuează din uzina de apă iar reţeaua de
disribuţie din stradă este necorespunzătoare fiind realizată din conducte subdimensionate de
către propietari cu ocazia construirii locuinţelor.
Alimentarea cu apă a localităţii Ilieşi nu asigură presiunea de la mijlocul lacalităţii, este
necesară introducerea unei staţii de hidrofor.
Apariţia de construcţii în zona capătului străzii Câmpul Sărat - zonă ce se va dezvolta în
continuare necesită prelungirea reţelelor şi construirea unui rezervor de apă, reţele de distribuţie şi
a unei staţii de pompare.
Alimentarea cu apă a zonei industriale se face printr-un singur fir de conductă. Pentru
asigurarea unei alimentări cât mai bune este necesară dubla alimentare ce se poate realiza prin
efectuarea unei conducte pe strada Mierlei şi legarea conductei din strada 1 Mai la conducta nouă ce
alimentează zona Ilieşi.
Majoritatea reţelelor de distribuţie nemodernizate datează din anii 1971 iar în viitor este necesară
înlocuirea reţelelor de distribuţie din oraş situate în aval de rezervoarele din strada Cerbului şi din
cartierele de locuit.
2.9.3. Reţeaua de canalizare, staţia de epurare in oraşul Sovata
In prezent oraşul Sovata dispune de un sistem centralizat de canalizare realizat în sistem
divizor. Instalaţiile de canalizare din localitate funcţionează din anul 1908 când au inceput practic
funcţionarea primelor reţele de canalizare. Reabilitarea sistemului de canalizare din staţiune şi
extinderea canalizării în restul străzilor cu alimentare cu apă a fost finalizată în anul 2011. în
cadrul reţelei de canalizare menajeră funcţionează un număr de 10 staţii de pompare care asigură
afluirea apelor menajere la staţia de epurare Sovata amplasată în partea aval a oraşului pusă în
funcţiune în anul 1972 reabilitată şi modernizată în anul 2011.
Capacitate astaţiei de depurare este de 59,4 l/s asigurând epurarea unor încărcături de
2090 mc/zi în perioada de vară şi de 1210 mc/zi în perioada de iarnă apa epurată încadrându-se în
prescripţiile NTPA01. Staţia de epurare ape uzate funcţionează după următorul fluz tehnologic:

30
Staţie de pompare prevăzută cu un tocător, instalaţie de epurare mecanică primară în care se
realizează îndepărtarea substanţelor solide a nisipului şi separarea grăsimilor, epurarea biologică
cuprinzând bazinul anaerob, bazinul anoxic, bazinul aerob, decantarea secundară, bazinul de
dezinfecţie, tratarea nămolului, evacuarea apei epurate în Târnava Mică.
Lungimea totală a reţelor de canalizare menajeră din oraşul Sovata este de 37,598 km iar
reţeaua de canalizare pluvială este de 12,170 km.
c) Disfuncţionalităţi
Zona Sacadat şi Isuica nu dispune de canalizare menajeră. Pentru realizarea canalizării
există proiect acesta urmând a fi realizat.
Zona Ilieşi nu dispune de canalizare menajeră.
Strada Fabricii nu dispune de canalizare.
Există zone unde deşi există reţele de canalizare ,acestea nu se pot racorda din cauza
unor diferenţe de nivel (locuinţele sunt situate le nivele inferioare faţă de nivelul reţelei de
canalizare).
Reţelele de canalizare din cartierele de locuinţe sunt învechite, executate din tuburi de beton
fără mufă, necesitând intervenţii frecvente şi dificil de executat.

Asigurarea protecţiei şi conservării mediului nu se poate realiza în afara existenţei unui sistem
ecologic de alimentare cu apă şi canalizare (inclusiv tratarea apelor uzate)şi în acelaşi timp un
sistem de colectare şi depozitare a deşeurilor menajere.
2.9.4 Alimentarea cu energie electricã
Alimentarea cu energie electricã a orasului se realizeazã prin posturi de transformare de
la reteaua de înaltã tensiune existentã în zonã.
Distributiile sunt partial rezolvate cu cabluri subterane dar existã si zone în care mai
existã retele aeriene. Societatea furnizoare de energie prin filiala Sovata urmãreste
echilibrarea si asigurarea rezervelor de putere în diferite zone propuse pentru extindere
functionalã, tinând cont ca în general energia electricã este o energie curatã, nepoluantã,
furnizând un suport bun pentru dezvoltãri intensive si extensive.
2.9.5. Telefonie
Localitatea Sovata are o retea bunã de telefonie mobila si fixa (alcãtuitã din trasee de
cablu urban subteran , cablu interurban subteran). În acelasi timp existã si trasee cu cablu
aerian, mai putin eficiente în exploatare si inestetice din punct de vedere al imaginii urbane.
2.9.6 Alimentarea cu cãldurã
Descrierea sistemului de încãlzire existent
Sistemul de incalzire al orasului Sovata e in curs de restructurare.
Centralele termice de zonã au fost dezafectate:
Principalul dezavantaj al acestui sistem l-a constituit randamentul scãzut al
echipamentelor îmbãtrânite, în afara de aceasta existenta pierderilor de cãldurã în reteaua de
alimentare.
De asemenea utilizarea combustibilului solid si chiar a gazului natural, constituie
potentiale surse de poluare, necompatibile cu caracteruil balneoclimatic natural al zonei.
Tendinta manifestatã în ultimii ani constã în separarea consumatorilor de cãldurã în
entitãti mici independente, dotate cu centrale proprii ce functioneazã pe combustibil gazos.
Dimensionarea s-a fãcut în functie de revizuirea sistemului de proprietãti, iar dotarea
microcentraleleor s-a fãcut de regulã cu echipamente performante, de înalt randament,
conducând în ansamblu la economii importante de energie în conditiile reducerii poluãrii.
2.9.7 Alimentarea cu gaze naturale
Descrierea sistemului de alimentare cu gaze naturale, disfunctionalitãti
Retea de alimentare de gaze naturale existã pe aproape întreg teritoriul localitãtii, atât în
oras cât si în statiune. Reteaua cuprinde douã categorii de conducte, conducte de distributie si
conducte de repartitie, legate prin intermediul posturilor de reglare.
Reteaua lipseste în zona Stâna de Vale si în partea de sud-vest a orasului, pe de altã
parte prezenta gazului ca sursã de bazã de energie, mai ales în perimetrul statiunii, poate
constitui o sursã potentialã de poluare în conditiile utilizãrii acestuia pentru încãlzire pe arii
extinse.
2.9.8 Gospodãrie comunalã
a) Salubritate

31
 Organizarea activitãtii de salubrizare în localitatea Sovata a fost în sarcina EGCL
(RAGCL) Sovata. În decursul timpului aceastã activitate s-a concesionat în domeniului privat.
La unitãtile si cartierele mari producãtoare de reziduuri sunt instalate containere, care
periodic, dupã umplerea lor sunt ridicate si transportate de autocontainere la rampa de
depozitare. Reziduurile menajere provenite de la gospodãrii la fel si reziduurile stradale, în baza
unui grafic dinainte stabilit sunt colectate de autocompactori si autobasculanta si transportate la
depozitul cel mai apropiat. La aceastã data nu existã un sistem de colectare selectiva a
deseurilor.
Depozitarea se face prin depozitare simplã.
Depozitul de reziduuri menajere si stradale amplasat la capãtul sudic al orasului spre
Ilies pe o suprafatã de 1,50 ha a fost inchis in anul 2008.
Organizarea activitãtii de deszãpezire a localitãtii se desfãsoarã pe baza unui plan
stabilit prin serviciul de salubritate, prin districtul DN si drumuri judetene. Incãrcarea zãpezii se
face manual, lipsesc utilajele speciale pentru asemenea activitãti.
Se remarcã necesitatea respectãrii cu strictete a regulilor stabilite în depozitarea si
transportul reziduurilor - din punct de vedere a protectiei mediului. Trebuie interzisã cu strictete
aruncarea oricãror deseuri în pârâuri, sau pãdurile inconjurãtoare. În caz contrar trebuiesc
aplicate amenzile maximale prescrise de lege. La fel se interzice spãlarea masinilor sau
tractoarelor în apele curgãtoare din zonã.
Prin contractele încheiate în viitor cu societatea ce se ocupã de salubrizare, primãria va
trebui sã impunã treptat sisteme moderne de preselectie, presortare si reciclare a deseurilor.
b) Cimitire
Cimitirele diferitelor culte sunt situate în partea nordicã a intravilanului ocupând o
suprafatã de 5,45 ha - cu posibilitãti de extindere.
Cimitirele eroilor (cimitir comemorativ) se situeazã în imediata vecinãtate cu zona
industrialã - pe dealul cuprins între râul Tîrnava Micã si DN13A. Se compune din douã incinte
învecinate. Terenul cuprins între ele se poate folosi tot pentru cimitir, fiind cel mai potrivit pentru
aceastã functiune.

2.10 Probleme de mediu

2.10.1 Factorii naturali si mediului înconjurãtor
Mediul înconjurãtor este constituit din totalitatea factorilor naturali si a celor creati din
activitãti umane, care în strânsã interactiune, influenteazã echilibrul ecologic, determinã
conditiile de viatã pentru om, de dezvoltare a societãtii.
Echilibrul ecologic reprezintã raportul stabilit creat în decursul vremii, între diferitele
grupe de plante, animale si microorganisme, precum si interactiunea acestora cu conditiile
mediului, în care trãiesc.
Poluarea mediului înconjurãtor, constã în acele actiuni care pot produce ruperea
echilibrului ecologic, sau sã dãuneze sãnãtãtii, linistii si stãrii de confort a oamenilor ori sã
provoace pagube economiei nationale prin modificarea calitãtii factorilor natural sau creati prin
activitãti umane.
Factorii naturali ai mediului înconjurãtor supusi protectiei legii sunt:
2.10.2 Protectia apelor
Sunt supuse protectiei ca resurse pentru aprovizionarea populatiei si satisfacerea
celorlalte nevoi ale economiei nationale, apele de suprafatã si subterane, albiile, cuvetele si
malurile apelor de suprafatã, lucrãrile existente construite pe ape sau în legãturã cu acestea .
Protectia apelor se asigurã prin:
* desfãsurarea coordonatã a actiunilor necesare pentru conservarea, dezvoltarea
si valorificarea optimã a resurselor de apã în baza planurilor de amenajare a bazinelor
hidrografice, si a planului de amenajare a apelor din teritoriul tãrii.
* folosirea rationalã a apei, cu respectarea reglementãrilor legale stabilite de
organele de specialitate, evitarea risipei de apã în toate domeniile precum si cresterea gradului
de reutilizare a apei.
* realizarea si darea în functiune în termenele planificate, a lucrãrilor, instalatiilor
si dispozitivelor destinate prevenirii si combaterea poluãrii apelor, exploatarea la parametrii
proiectati a acestora.
* întretinerea si exploatarea potrivit prevederilor legale, a lucrãrilor de captare, a
albiilor si malurilor, a celor de prevenire si combatere a actiunii distructive a apelor.

32
* apãrarea apelor prin orice alte mãsuri împotriva poluãrii, ca acestea, sã poatã fi
folosite în scopurile necesare populatiei, a economiei.
Se interzice evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele supuse protectiei - a apelor
uzate, deseurilor, reziduurilor, sau produselor de orice fel, precum si desfãsurarea activitãtilor
economico-sociale, ce pot modifica regimul de scurgere, sau calitatea apelor, sunt admise
numai în conditiile stabilite de organele de specialitate, potrivit prevederilor legale.
2.10.3 Protectia subsolului
Orasul Sovata are sisteme centralizate de alimentare cu apa si canalizare,apa distribuita
incadrandu-se in indicatorii de calitater ,atat chimici cat si bacteriologici.
2.10.4 Protectia solurilor
Modul de folosinta al terenurilor corelat cu modul de acoperire al suprafetelor cu
vegetatie si cu tipul de sol pune in evidenta predominanta terenurilor din fondul forestier,
arboret,pasuni,fanate,terenuri agricole.
Avand in vedere specificul economic al arealului nu exista suprafete de sol afectate
semnificativ de activitatile antropice,doar soluri degradate ca urmare a unor fenomene
naturale(erozoine,surpari,etc).
2.10.5 Protectia calitatii aerului
Dintre categoriile de surse de poluare a atmosferei specifice activitatilor umane din
zona (poluare industriala,poluare urbana datorita instalatiilor de incalzire,trafic rutier urban si de
tranzit pe teritoriul orasului Sovata) doar cele specifice asezarilor umane(inst.de incalzire) si
cailor de transport DN 13A si DJ153 au relevanta.In teritoriul de studiu nu se preleveaza probe in
scopul monitorizarii acestora.
2.10.6 Biodiversitatea si protectia naturii
Prin diversitatea biologica foarte mare ,prin ecosistemele variate si bogate in habitate si specii
teritorile invecinate orasului Sovata sunt incadrate in arii naturale protejate o astfel rezervatie
existand si in intravilanul localitatii.
2.10.7 Monumente si ansambluri istorice

In Lista Ministerului Culturii si Cultelor din 2004 obiectivele si zonele ocrotite prin Lege contin
urmatoarele pozitii aferente teritoriului administrativ al orasului Sovata :

MS-I-s-B-15413 TURNUL ROMAN DE LA SACADAT

(Cod RAN: 114890.01) Epocaromană

MS-I-s-B-15429 ASEZARE ROMANA DE LA SOVATA „DEALUL FOLDVAR”

(Cod RAN: 114863.01) sec. I-III p. Chr.
MS-II-m-B-16032 CASA PAROHIALA REFORMATA,ORAS SOVATA
str.Principală 120
sec.XIX-XX
MS-I-m-B-16033 CASA BERNADY,ORAS SOVATA

În lista comunicatã de Comisia Nationalã a Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor

Istorice nr.323/27.01.1992 obiectivele si zonele ocrotite prin lege contine urmãtoarele pozitii
aferente teritoriului administrativ al orasului Sovata:
27 A 076 sat Sãcãdat ⇒ Punctul "Szakadát Szarka" Urmele unui turn roman pe limesul
estic al Daciei Romane
27 A 093 oras Sovata ⇒ Dealul Földvár, asezare din epoca romanã (sec. I-III)
27 A 0581 oras Sovata ⇒ casa parohialã a bisericii reformate sec.XIX-XX.
În afara celor cuprinse pe lista monumentelor din documentatiile existente de pe vremuri
- asupra teritoriului administrativ al Sovatei - din punct de vedere arheologic (investigatiile
academicianului Valeriu Lazãr) mai existã urmãtoarele zone interesante:
Câmpul lui Ilie ⇒ de fapt satul Iliesi la 3,5 km de orasul Sovata - cu rãmãsite din epoca
neoliticã
Dogul Dracului ⇒ cu urme din epoca bronzului si începutul epoii fierului (Hallstatt)
Dealul Sãreii ⇒ cu obiecte unor epoci neconcretizate
Cariera Cseperes ⇒ este marcat ca locul urmei unui tezaur monetar roman (o singurã
monedã de aur)

33
Pana la identificarea topografica definitiva a acestor amplasamente si a includerii lor Planul
Urbanistic General prin Regulamentul aferent prevede obligativitatea obtinerii avizului de
specialitate pentru descarcarea de sarcina arheologica pentru obiectivele ce solicita autorizatie
de constructie in zonele aferente teritoriului intravilan in care sunt semnalate posibile situri
arheologice.
Pentru cladirile monument istoric s-au stabilit zonele de protectie pe parcelele invecinate
cf.legislatiei in vigoare

In afara siturilor arheologice si a munumentelor istorice clasificate ca atare,fondul construit

cuprinde biserici,scoli,gradinite,cladiri administrative ,camin cultural ,sedii de firme,pensiuni si
numeroase locuinte ce dateaza din perioade mai vechi dar si din ultimul deceniu.
2.10.8 Spatii verzi

In baza Registrului Local al Spatiilor verzi dam in continuare situatia spatiilor verzi administrate
de CL Sovata :

DENUMIREA SPATIULUI VERDE SUPRAFATA

SPATIU VERDE (mp)
CARTIER MIHAI EMINESCU 18.582
CARTIER PETOFI SANDOR 7.962
CARTIER FLORILOR 1.789
PARCUL N.BALCESCU 3.162
PARCUL P.SANDOR 2.356
ZONA CINEMATOGRAFULUI DOINA 3.236
ZONA HOTEL ALUNIS 3.538
ZONA PARCARE BERNADI 2.948
ZONA VILA PARC 1.414
SCUARURI,ALINIAMENTE STRADALE 32.000
In intravilanul statiunii Sovata exista cca 20 ha zone impadurite in afara ariilor protejate
- REZ.LACUL URSU-ARBORET DE PE SARATURI (79 ha-conform CU130/2013).
Disfuncţionalităţi
Ca urmare a analizei fãcute principalele disfunctionalitãti rezultate din modul de
desfãsurare a activitãtii sunt urmãtoarele :
Aspecte de incompatabilitate si incomodare în relatiile dintre diverse zone functionale, conditii
nefavorabile ale cadrului natural aspecte critice legate de organizarea circulatiei; probleme acute
privind starea fondului construit (locuinte si dotãri);
prioritãti:
Cea mai mare problemã actualã si de perspectivã este îmbunãtãtirea relatiei între orasul
propriu-zis si statiunea balneoclimatericã.
Ambele entitãti au functionalitãti proprii de sine stãtãtoare si relativ independente; în
anumite situatii în loc sã conlucreze incomodându-se reciproc. Viata de toate zilele a orasului se
suprapune cu miscare aglomeratã a sezonului turistic pe o singurã legãturã carosabilã. Aceasta
este o stradã cu profil transversal subdimensionat pentru circulatia actualã. Datoritã reliefului
zonei realizarea unei noi legãturi este posibilã numai prin lucrãri foarte speciale si costisitoare -
în baza unor studii de specialitate. Lãrgirea profilului transversal al strãzii - se poate realiza
numai cu demolãri serioase fiind construit în aliniament pe ambele laturi. În plus zona este cu
alunecãri de teren - necesitând consolidãri costisitoare.
Pentru îmbunãtãtirea relatiei în teritoriu si a aspectului urban la intrarea în statiune este
necesarã dotarea localitãtii cu o autogarã nouã; existã în acest sens un proiect elaborat de SC
PROIECT SA cu reorganizarea zonei actuale a autogãrii si a pietii de zi.
In cazul realizãrii acestui obiectiv trebuie asigurat alt amplasament pentru piatã.
Modernizarea si ridicarea gradului de confort a fondului de cazare si a bazei de
tratament este o altã probemã de actualitate.

34
 Este necesarã asigurarea locurilor de parcare de mare capacitate pavate ecologic,
canalizate, dotate cu grup sanitar. Se pot realiza parcaje chiar pe mai multe nivele din lipsã de
teren necesar, dar fãrã sã afecteze prin aspect sau gabarit imaginea localitãtii sau a statiunii.
Pentru eliminarea disfunctiilor legate de zona centralã este necesarã restudierea
centrului orasului în scopul valorificãrii cât mai eficace a terenurilor libere pentru functiuni
publice, asigurarea locurilor de parcare si pentru statii de autobuse, rezervarea terenurilor libere
pentru viitoarele clãdiri publice.
Pentru eliminarea disconfortului circulatiei pe anumite trasee este necesarã
modernizarea strãzilor cu îmbrãcãminti provizorii, canalizarea lor si amenajarea intersectiilor cu
probleme.
Este de asemenea necesarã construirea unor noi poduri în ordinera urgentei si
regularizarea pârâului Sovata si a afluentilor sãi pe toatã lungimea intravilanului. La lucrãrile de
regularizare trebuie tinut cont de pãstrarea peisajului pitoresc asigurând zone verzi publice pe
malul pârâurilor - ceea ce în prezent nu existã în cadrul localitãtii.
În zonele cu terenuri libere masive în intravilan trebuiesc elaborate planuri urbanistice
zonale sau de detaliu cu propuneri de lotizãri pentru constructii individuale indicând
amplasamentele optimale pentru dotãri de învãtãmânt, sanitare, politico-administrative sau
culturale. Toate acestea se vor realiza cu respectarea drepturilor de proprietate, prevãzându-se
si modalitãtile de gestionare a terenului.
Conditiile nefavorabile ale cadrului natural, create în teritoriu - sunt necesare a fi
remediate prin lucrãri hidrotehnice, hidroameliorative si antierozionale.
Datoritã straturilor subterane de sare, care mereu sunt în schimbare - fiind dizolvate de
apele subterane - este o problemã permanentã miscarea terenului în aceste zone. În zona de
legãturã între oras si statiune aceste miscãri produc deteriorãri ale drumului si ale conductelor
subterane (canalizarea). Prin crãpãturile astfel apãrute apa menajerã din statiune ajunge în
teren si pe lângã faptul cã polueazã apele subterane, dizolvã mai departe straturile sãrate. Este
necesarã revizuirea retelei tehnico-edilitare prin aceastã zonã cu scopul de a schimba portiunile
defecte si de a le asigura împotriva deteriorãrii în perspectivã. Lângã cursurile de apã mai
importante cum sunt: pârâul Sovata, Sebes, Iuhod existã în zonã foarte multi afluenti mai
neînsemnate unii cu caracter torential. Este necesarã regularizarea lor pe unele portiuni sau
amenajãri de mal, construirea de noi poduri sau plantarea malurilor în zonele construite.O parte
din disfunctiile semnalate sunt in curs de ameliorare datorita lucrarilor efectuate in ultimii ani.
Aspecte critice privind organizarea circulatiei si a transporturilor în comun, au mai fost
amintite si la capitolul aferent acestei probleme.
Suprapunerea strãzii principale cu traseul DJ152 înseamnã stânjeniri reciproce între
circulatia de tranzit si circulatia cotidianã a orasului. Aceasta se datoreazã si profilului
transversal foarte îngust al drumului judetean în lungul strãzii Principale.
Strãzile de deservire, în special în zonele marginale nu au îmbrãcãminti, trotuare si
santuri si majoritatea lor au un profil transversal foarte îngust, cu curbe fãrã vizibilitate.
Principalele probleme privind starea fondului de locuinte si dotãri existente pot fi
sintetizate astfel:
• orasul Sovata nu are un centrul social-cultural cu aspect arhitectural corespunzãtor
cerintelor actuale. Datoritã lipsei terenurilor libere din zona centralã - reabilitatea
acesteia se poate face numai prin restructurarea fondului construit existent. La
aceasta se mai adaugã si imaginea total necorespunzãtoare a unor constructii
aferente zonei (blocuri de locuinte vis-a-vis de Primãrie);
• în situatia actualã lipsesc o serie de dotãri majore necesare pentru viata de toate
zilele a orasului si care ar putea crea programe alternative pentru sejurul turistilor;
• casã de culturã cu cel putin 2 sãli de spectacole pentru teatru, concerte, cluburi, casa
tineretului, salã de dans etc.; dotãri ce ar putea permite organizarea unor festivaluri
în extrasezonul turistic;
− 8-10 sãli de clasã; capacitate ce se poate asigura prin supraetajarea scolii
nr.1 cu un nivel sau într-o clãdire nouã pe alt amplasament;
− tribunã si salã polivalentã - în vecinãtatea actualului teren de sport si în valea
pârâului Sebes - zona Stâna de Vale;
− sediu gospodãresc pentru primãrie, ateliere si garaje etc;
− sediul corespunzãtor cu functiune, capacitate si aspect pentru Consiliul local
Sovata - cu amplasament cât mai central;

35
 − scolã profesionalã cu internat si cantinã având profilul bazat pe prelucrarea
materiilor prime locale;
− halã agroalimentarã;
− spital si maternitate;
− statie de salvare.
Prioritãtile de interventie ar fi urmãtoarele:
• modernizarea drumurilor de acces în statiune;dublarea acestora de sisteme de
circulatie alternative.
• îmbunãtãtirea conditiilor relativ limitate de ocupare a terenului în zonele din
extremitatea intravilanului construit prin extinderea cãilor de acces;
• întroducerea în regulamentul de construire de prevederi care sã contribuie la
îmbunãtãtirea zonificãrii functionale: cazare, tratamente, odihnã, agrement si sport -
fapt care ar restrânge aria de stânjeniri reciproce;
• dotãrilor social-culturale si comerciale insuficiente la aceastã datã si care,
functioneazã în clãdiri impoprii, necorespunzãtoare;
• crearea unei zone cu dotãri si amenajãri pentru recreatie si odihnã pentru scurtã
duratã, fapt ce ar conduce la diminuarea suprasolicitãrii Lacului Ursu si ca loc de
agrement, reducându-se efectul de stânjenire în desfãsurarea tratamentului balnear,
precum si scãderea proprietãtilor terapeutice, heliotermice, salinitate etc.

2.11 Necesităţi şi optiuni ale populaţiei

Nu a existat o anchetã publicã în legãturã cu Planul Urbanistic General din care sã
rezulte optiuni ale populatiei legate de prevederile acestuia.Dezbaterea publica a Planului
Urbanistic General ar putea releva aspecte semnificative legate de necesitatile si optiunile
populatiei.
În acelasi timp administratia publicã localã doreste prin prevederile PUG, crearea unei
strategii care sã asigure cadrul pentru dezvoltare durabilã a localitãtii, strategie cu etape posibil
de stabilit în functie de oportunitãtile financiare ce se vor ivi în perioada urmãtoare.
Ca o necesitate imediată pentru promovarea unei locuiri durabile este asigurarea cu alimentare
cu apă şi canalizare a tuturor localităţilor, extinderea intravilanului şi reglementarea zonelor sale
în vederea asigurării cadrului legal pentru realizarea de construcţii noi. Îmbunătăţirea ca număr
şi calitate a serviciilor, realizarea de locuri de muncă pentru stabilizarea populaţiei prin IMM-uri,
SRL-uri sau alte asocieri şi forme posibile în condiţiile legii, gospodărirea ecologică a deşeurilor
reprezintă de asemenea necesităţi şi opţiuni ale populaţiei.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1.Studii de fundamentare
La reactualizarea planului urbanistic general nu au fost folosite studii de fundamentare
special elaborate pentru aceasta etapã, din simplu motiv cã organele locale nu au dispus de
mijloacele materiale pentru întocmirea acestor studii. Astfel s-au folosit studiile urbanistice
existente, datele obtinute de la Directia Judeteanã de Statisticã si pe teren de la unitãtile
existente si de la administratia localã.

Fundamentarea unei previziuni a gradului de dezvoltare în prezent este dificil de făcut ca în

studiile anterioare pe baza metodelor de anticipare clasică a evoluţiei demografice.
În conjunctura actuală a evoluţiei societăţii româneşti, dominată de cicluri de dezvoltare si de
stagnare sau recesiune şi de fenomene dificil de anticipat se impun studii complexe în ideea unui
management al dezvoltării globale (cu componente economice, demografice, tradiţionale etc.).
-Situarea orasului si a statiunii favorizeaza conditiile de dezvoltare ,situand-o intr-o arie de drenaj
si schimb a geocopomponentilor materiali si informationali (apa,curenti de aer,populatie,fluxuri de
transport ) dispusa in sectorul nord-estic al judetului .
Aceasta reprezinta o limita activa de convergenta si transfer intre zone avand potential diversificat
de dezvoltare si un remarcabil rol de sustinere si amplificare a efectului de centralitate.

3.2. Evoluţie posibilă, priorităţi

36
Având o amplasare geografică favorabilă, fiind aşezate pe artere de circulaţie modernizate,
cu o populaţie aproximativ stabilă în decursul ultimelor decenii, orasul,satele apartinatoare si
statiunea au şanse reale de a se dezvolta .
Proiectul de dezvoltare globală, trebuie să evidenţieze factorii capabili să stimuleze creşterea
potenţialului economic (modernizarea si extinderea infrastructurii balneare,implementare de noi
tehnologii de producţie industrială sau agricolă), să stimuleze creşterea potenţialului economic
(retehnologizare), refacerea efectivelor de animale, sisteme viabile de consultanţă agricolă,
accesul la rezultatele cercetării ştiinţifice, posibilităţi de instruire, etc.
Strategia include numeroase componente de la metode general-financiare cum ar fi fondurile cu
destinaţii specială sau subvenţiile până la mijloace specializate pe domenii de activitate, terenuri
echipate ce favorizează implementarea unităţilor balneare,de producţie industrială sau servicii,
stimularea apariţiei diferitelor forme de exploataţii agricole - ferme familiale - de subzistenţă,
microferme - mixte, specializate, ferme asociative,pensiuni,hoteluri, etc.
În acelaşi context al dezvoltării globale a ruralului se pot înfiinţa sau reînfiinţa unele game de
ocupaţii neagricole ramuri ale industriei mici bazate pe resurse locale, ale cooperaţiei comerţului
sătesc, ale agroturismului rural, sau renaşterea unor meserii abandonate (rotari, fierari, tâmplari,
dulgheri, artizani, olari, ţesători, cărămidari, impletitori de nuiele, rafie, pănuşi, stuf etc.).
Resursele locale, argila, caolinul, plantele medicinale din flora spontată, fructele de pădure,
ciupercile comestibile, melcii, valorificarea fructelor şi sucurilor naturale, valorificarea superioară
a lemnului, conservarea izvoarelor de apă potabilă, floricultura, legumicultura, reprezintă tot
atâta domenii exploatabile.

În baza analizei situatiei existente s-au stabilit principalii factori ce pot contribui la
dezvoltarea armonioasã a orasului Sovata:
• îmbunãtãtirea relatiei oras-statiune ca douã nuclee complementare, care coexistã si
se completeazã între ele. Este necesarã în primul rând îmbunãtãtirea legãturii
carosabile pe baza unui studiu de specialitate datoritã conditiilor complexe si de relief
existente în zonã;
• unele dotãri nou propuse - cum ar fi autogara sunt necesare pentru deservirea
populatiei stabile si a turistilor veniti în statiune - concret pentru autogara - se
propune a fi amplasatã în zona de contact oras-statiune si cu capacitate, functiune si
aspect corespunzãtor pentru ambele entitãti.
Relatia între diferitele zone functionale ale statiunii, (zona centralã, zone de locuit,
zonele verzi) etc. este deosebit de complexã, având drept consecintã formularea regulamentului
urbanistic în mod distinct pentru fiecare dintre ele.
La dezvoltarea statiunii s-au prevãzut dotãri si zone verzi, de sport si recreere, care
acoperã si necesitãtile orasului.
La dezvoltarea orasului se vor acorda prioritate acelor industrii si activitãti de servicii
care deservesc în acelasi timp si statiunea.
Forta de muncã disponibilã din zonã - în special în sezon este ocupatã de activitãtile
existente în statiune.
Pentru valorificarea potentialului balneo-turistic din statiune este necesarã ridicarea
gradului de confort al spatiilor de cazare si modernizarea tratamentelor si serviciilor oferite
bolnavilor si turistilor cazati în statiune (operatiune ce se poate realiza în prezenta unui cadru
legislativ stimulativ).
Valorile oferite de naturã - care creazã baza existentei însãsi a statiunii - trebuiesc
protejate de poluãrile, care pot influenta prezenta echilibrului necesar al tuturor factorilor
componenti din mediul inconjurãtor.
În completarea activitãtilor de tratament din statiune este neapãrat necesarã asigurarea
unor activitãti complementare, sport, culturã, petrecere a timpului liber, pentru a apropia nivelul
serviciilor oferite de statiune de standardele internationale. Consiliul local se poate implica în
organizarea de sãrbãtori traditionale, tematice, ce pot inviora sezonul turistic dar si perioadele de
extrasezon (concursuri, festivaluri etc).
Este necesarã separarea traficului (de tranzit de cel local, de deservire de cel turistic -
prin realizarea centurii de ocolire, noi legãturi carosabile, întroducerea de sensuri unice si chiar
scoaterea circulatiei de pe unele strãzi ale statiunii - datoritã suprasolicitãrii tramei stradale
existente si pentru diminuarea disfunctiilor din sectorul de circulatie.

37
3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu
Studiile teritoriale care preced reactualizarea PUG ,PTAJ fundamenteaza principiile dezvoltarii
sinergice rezervand diferitelor teritorii din spatiul judetului,roluri mai mult sau mai putin
specializate in dezvoltarea globala a zonei.

La nivelul orasului Sovata îmbunãtãtirea relatiilor de interdependentã dintre localitate si zona

înconjurãtoare este în strânsã legãturã cu îmbunãtãtirea transportului pe cãile de circulatie în
comun, rutierã si feroviarã. Este necesar amenajarea zonei celor douã gãri CF, asigurarea de
statii de autobuze acoperite, locuri de parcare, construirea unei autogãri moderne. La estimarea
capacitãtii dotãrilor orãsenesti trebuie asiguratã si acoperirea necesitãtilor întregii zone,
periurbane si a comunelor invecinate.
Reteaua tehnico-edilitarã trebuie sã asigure si posibile extinderi cãtre satele
componente Sãcãdat si Iliesi. Statiunea balneo-climatericã este consideratã de aceeasi
importantã cu orasul propriu-zis. În unele cazuri însã, datoritã influentei mult mai vaste asupra
legãturilor în teritoriu trebuie tratatã chiar prioritar.
Orasul Sovata, statiunea balneo-climatericã si satele componente Sãdãcat si Iliesi- din
punct de vedere al situãrii în teritoriu - cu timpul s-au contopit dar în acelasi timp ele sunt trei
unitãti diferite cu functiuni bine conturate partial de sine stãtãtoare.
La întocmirea planului urbanistic general orasul Sovata este studiat la nivelul unei
asezãri urbane cu peste 10000 de locuitori. Problemele statiunii sunt mult mai complexe, ele ar
fi necesitat mai multe studii de fundamentare premergãtoare planului urbanistic - de specialitate
- referitoare la capacitatea optimã de cazare, stabilirea gradului de dotare, protectia mediului
înconjurãtor etc.

3.4 Dezvoltarea activităţilor economice

a) Activitãti turistice si de agrement
Acest sector cuprinde de fapt dezvoltarea statiunii balneoclimaterice, dar activitãti de
profil se pot regãsi pe tot teritoriul administrativ al orasului Sovata sub formã de zone cu case de
vacantã, cantoane pastorale, pista de schi cu complexul pentru sporturi de iarnã - datoritã
cadrului natural pitoresc ideal pentru toate categoriile de turism.
Principiile, care au stat la baza propunerilor de organizare si functionare a acestor tip de
activitãti cuprind urmãtoarele aspecte:
* reorganizarea tramei stradale - urmãrind pe de o parte facilitarea accesului în si
dinspre statiune, pe de altã parte reducerea circulatiei rutiere interioare la minimum
necesar, asigurarea locurilor de parcare în fiecare zonã;
* se propune construirea unei autogãri cu complex de receptie si informare a turistilor
sositi în statiune;
* amplasarea de noi unitãti de cazare în spatiile libere existente, sau în locul unor
clãdiri aflate în stare avansatã de degradare, cu acordarea unei atentii deosebite
pentru conservarea aspectului arhitectural, traditional al statiunii;
* amplasarea dotãrilor pentru ocuparea timpului liber al vizitatorilor (club, bibliotecã,
salã de spectacole, salã polivalentã, sãli de joc pentru activitãti distractive), trebuie
fãcutã cu evitarea supraaglomerãrii zonelor centrale, prin crearea unor puncte
alternative de atractie în diferite zone si în afara centrului de greutate al statiunii.
Asemenea puncte de atractie ar putea fi : stranduri de apã dulce cu camping si
alimentatie publicã în zona Lacului "Mierlei", complex de sport cu toate tipurile de
terenuri de sport si strand, alimentatie publicã si cazare în zona Stâna de Vale.
* paralel cu noile investitii se propune modernizarea constructiilor existente, ridicarea
gradului de confort si al aspectului arhitectural al fiecãreia.
Se va tinde la limitarea capacitãtii de cazare a statiunii la maximum 7000 de locuri
concomitent cu ridicarea gradului de confort din cauza urmãtoarelor considerente:
• tendinte actuale în turism de promovare mai putin a turismului colectiv cât a celui
selectiv de capacitate medie si cu asigurarea confortului individual;
• posibilitãtile limitate de alimentare cu apã sãratã si nãmol pentru tratamente;
• evitarea epuizãrii resurselor naturale.

38
 Din acest punct de vedere o problemã de primã urgentã este stabilizarea versantilor si
reducerea aluviunilor în vederea mentinerii Lacului Ursu si protejarea fenomenului de
heliotermie în conditii de conservare perfectã.
Pentru pãstrarea posibilitãtii conservãrii potentialului statiunii în cazul cã lacurile nu mai
pot asigura debitul necesar de apã sãratã aceasta se poate obtine prin dizolvarea zãcãmintelor
de sare cu foraje de adâncime. Aceastã posibilitate se oferã datoritã stratului de sare de peste
200 m grosime ce se întinde între orasul Sovata si zona lacurilor Sãrate.
Având în vedere gradul de solicitare crescutã si necesitatea îmbunãtãtirii conditiilor de
functionare este necesarã completarea si extinderea amenajãrilor sportive pentru activitãti
conceptionale sau de petrecere a timpului liber, terenuri de fotbal, cu pistã de atletism, terenuri
de tenis, volei, baschet, minigolf, terenuri pentru sporturi hipice, si a celor pentru iarnã, patinaj
artistic de vitezã, schi de performantã, sãnius etc.
Mentinerea capacitãtii optime de cazare si evitarea unei aglomeratii excesive se va
realiza prin înbunãtãtirea sistemului de circulatie prin întroducerea unui inel periferic rutier si prin
transformarea str.Trandafirilor în circulatia pietonalã.
Deasemenea se va urmãri separarea circulatiei pietonale de cea carosabilã printr-un
pasaj denivelat în zona de acces la Lacul Ursu, supraaglomeratã în prezent.
O zonificare corespunzãtoare a statiunii va avea în vedere ca suprapunerea numãrului
de turisti sositi la odihnã si tratament pentru sejururi de peste o sãptãmânã, cu cei veniti doar la
sfârsit de sãptãmânã sã nu creeze greutãti în deservirea statiunii, efectuarea tratamentelor si
desfãsurarea transportului în comun.
b) Activitãti industriale, de depozitare si de constructii
În activitatea industrialã de prestãri servicii si de constructii se impun mãsuri urgente de
reorganizare, retehnologizare si rentabilizare a capacitãtilor existente, paralel cu privatizarea
acestor unitãti. De asemenea diversificarea si selectarea activitãtilor rentabile sunt prioritãti
pentru care privatizarea si suportul legislativ sunt esentiale.
Este indicatã reorganizarea incintelor actuale în scopul folosirii cât mai rationale a
suprafetelor aferente unitãtilor.
Asigurarea cu utilitãti prin premizele create de regulanentul de urbanism este de dorit sã
se extindã la toatã activitãtile existente si viitoare.
În Sovata are bune perspective de dezvoltare industria micã mestesugãreascã si
artizanalã.
Se propune dezvoltarea zonei industriale existente completatã cu alte activitãti de
productie cu profil nepoluat în partea sud-esticã a orasului - unde existã rezerve suficiente
pentru noi unitãti - cu posibilitãti de acces rutier si feroviar si cooperãri cu celelalte unitãti în ceea
ce priveste echipamentul tehnico-edilitar.
c) Agriculturã
Se mentin functiunile agro-zootehnice existente în teritoriu supuse în ultimul timp unui
proces de privatizare. Având în vedere media de vârstã înaintatã a fortei de muncã în agriculturã
si faptul cã lipsesc mijloacele de productie de tipul masinilor agricole de capacitate micã la
preturi accesibile tãranilor individuali se estimeazã cã pe termen mediu–lung forma de activitate
în ramurã va fi cea a societãtilor, asociatilor si a fermelor individuale de capacitate medie.
Datoritã conditiilor naturale existente în teritoriu - zona de munte zootehnia este ramura
cu cea mai bunã perspectivã atât în gospodãrii individuale cât si în ferme cu capacitãti medii sau
mari. Se remarcã lipsa posibilitãtii aprovizionãrii curente a statiunii si a orasului cu produse
agroalimentare perisabile - acestea în majoritate fiind culturi termofile - nu se cultivã în aceastã
zonã. Pentru corectia acestui fenomen este necesarã amenajarea serelor si solariilor pe
suprafete mari pentru a produce aceste culturi în zonã, iar dacã sunt aduse din alte pãrti este de
dorit asigurarea unor spatii corespunzãtoare de depozitare dotate cu capacitãti de pãstrare si
conservare performante.
d) Silviculturã
Este ramura de bazã a vietii economice din Sovata si prezintã foarte multe posibilitãti de
valorificare a fondului forestier. În acest sens este necesarã întretinerea fondului silvic existent -
conform analizei si recomandãrilor cuprinse în studiul elaborat de Institutul de Cercetãri si
Amenajãri Silvice (ICAS) Statiunea Bistrita - în anul 1994. Datoritã existentei zonelor întinse cu
pãduri de protectie, de agrement si recreere pe teritoriul Sovatei - valorificarea si protejarea
acestora este o problemã vitalã.
e) Alte activitãti

39
 În alte domenii de activitate economicã, cum ar fi transporturi, industrie micã, servicii -
sunt de dorit modernizãri, retehnologizãri. Pentru aamplasarea unor noi activitãti nepoluante
existã rezerve de teren în continuarea zonei industriale existente. Serviciile si micile industrii
nepoluante pot fi complementare functiunii de locuire - ca atare ele pot sã functioneze si în
vecinãtatea zonelor de locuit, exceptie fac cele cu nocivitãti.

3.5. Evoluţia populaţiei

Având în vedere evoluţia de până acum, chiar în condiţiile perioadei de tranziţie, putem aprecia
că populaţia poate fi menţinută în localităţile orasului evitandu-se astfel fenomenul de
depopulare.
Imbunătăţirea condiţiilor de locuit, ridicarea veniturilor populaţiei, realizarea infrastructurii
necesare, a lucrărilor de echipare tehnico-edilitară vor ajuta stabilizarea populaţiei, a forţei de
muncă.Astfel extinderea intravilanului localităţilor, creşterea zonelor de locuit, poate atrage
populatie activa in sensul dezvoltarii functiunii constructiilor sau a serviciilor conexe zonelor de
locuit.
O prognoză favorabilă ar fi stabilizarea numărului de locuitori prin inversarea sensului sporului
migrator şi stabilizarea populaţiei tinere şi de vârstă medie în localitate,fenomen posibil de
imaginat in prezent.
(Ultimul plan de amenajare a teritoriului judetului Mures ce contine si elemente de
estimare a populatiei de perspectivã aratã mentinerea populatiei în parametrii actuali, sau în
variantã o crestere moderatã.
Calculul populatiei de perspectivã se poate realiza prin varianta biologicã si cea
tendentialã.
În cazul actual nici una dintre metode nu s-a folosit datoritã conditiilor existente si
particularitãtilor generate de starea de tranzitie în viata socialã.
La metoda biologicã baza cresterii ar trebui sã fie rata sporului natural care o vreme în
Sovata a fost negativ si de abia în ultimul an a manifestat o usoarã tendintã de revenire la valori
pozitive.
La metoda tendentialã baza calculului este populatia ocupatã - care momentan în
Sovata este în descrestere - ca si în toatã tara.
Totusi se presupune o îmbunãtãtire a situatiei prezumând o populatie de 12.000 -13.000
de locuitori pentru întreaga zonã administrativã a Sovatei în perspectiva anului 2020.)

3.6 Organizarea circulaţiei

Optimizarea relaţiilor în teritoriu
Organizarea circulaţiei
3.6.1 Organizarea circulatiei rutiere si a transportului în comun
Pentru îmbunãtãtirea circulatiei si a transportului în comun propunerile sunt urmatoarele:
* îmbunãtãtirea legãturii oras-cale de acces în statiune;
* reglementarea circulatiei rutiere prin întroducerea de portiuni cu sens unic sau
scoaterea din circulatie cu program orar a unor portiuni supraaglomerate ale retelei
stradale din statiune;
* asigurarea locurilor de parcare-uniform distribuite în toate zonele statiunii si ale
orasului;
* realizarea unei autogãri moderne cu capacitate suficientã pentru primirea turistilor în
sezon maxim;
* studierea posibilitãtii de realizare a unui inel de ocolire a centrului statiunii pentru
transportul de deservire. În acest sens se recomandã folosirea drumului din Valea
Sebesului;
* modernizarea si amenajarea strãzilor laterale de deservire în oras si în statiune - si a
celor din zonele cu constructii noi;
* de-alungul drumului national DN13A - se va respecta o retragere de minim 22 m de
la axul strãzii cu orice interventie nouã;
* de-alungul drumului judetean DJ153 - se va respecta o retragere de 20 m de la axul
strãzii la autorizarea noilor constructii;

40
 * se propune studierea si amenajarea în baza unor proiecte de specialitate a
urmãtoarelor intersectii existente si propuse:
1) str.Principalã - str. Trandafirilor
2) str.Lungã - str. Eminescu
3) str.Eminescu - str.Izvorului
4) str.Principalã - centura propusã - denivelate
5) str.Lungã - centura propusã - denivelate
6) str.Trandafirilor - str.Bradului
Trama stradala existenta (strazi de importanta locala)necesita in zonele periferice lucrari
de modernizare (profil,rigole,trotuare,podete).
In zonele de intersectie a tramei stradale cu paraiele (afluenti ai paraului Sovata)sunt
necesare lucrari de reabilitare podete cu redimensionarea acestora pentru debite maxime ale
acestor afluenti.Sunt necesare astfel de lucrari in str.Ciocarliei,str.dealului,str.Linistei.
* Centurã propusã
În vederea scoaterii circulatiei de tranzit din oras s-a prevãzut o rocadã pe directia DJ
153. Traseul rocadei a fost impus de configuratia generalã a reliefului. Singura posibilitate de
ocolire este prin vestul orasului, în afara zonei locuite. Noua centurã se propune a se ramifica
din DN13A în dreptul unitãtii forestiere pornind spre nord - urmând linia de înaltã tensiune
paralelã cu DJ153 - cu care îsi va face jonctiunea în zona podului existent peste pârâul Sovata
la capãtul orasului dinspre Sãcãdat.
Deoarece realizarea centurii din cauza lipsei bazei materiale - este de perspectivã - în
PUG se reglementeaza zona sub interdictie de construire .
3.6.2 Organizarea circulatiei feroviare
Ca mijloc nepoluant de transport si datoritã infrastructurii existente circulatia feroviarã
are bune premize de mentinere si dezvoltare. Se prevãd constructii si instalatii necesare
îmbunãtãtirii si modernizãrii circulatiei feroviare si a zonelor ocupate de gara mare si gara micã -
cu dotãri si locuri de parcare si statii de autobuze.
3.6.3 Organizarea circulatiei pietonale
Datoritã caracterului turistic al orasului - statiune Sovata circulatia pietonalã si variantele
ei turistice prezintã o importantã deosebitã pentru un concept modern de convietuire pieton-
circulatie rutierã.
În oras reabilitarea strãzilor va urmãri refacerea trotuarelor dupã proiecte ce contin
elemente separate de acces pentru biciclisti si facilitãti destinate persoanelor cu dizabilitati,
reteaua pietonalã urmãrind traseele carosabile dar beneficiind si de alte trasee ("în pieptene")
care sã lege diferite zone prin spatii exclusiv pietonale.
În statiune se va urmãri amenajarea strãzii Trandafirilor în portiunea ei centralã ca
promenadã pietonalã, trotuarele amenajate în lungul strãzilor de acces rãspunzând acelorasi
criterii ca si cele din oras.
O importantã deosebitã se va acorda mentinerii, amenajãrii si extinderii traseelor de
"plimbare turisticã" (curã de teren) ce trebuiesc gândite în circuite ample, ca o variantã
importantã a petrecerii timpului liber.
Despre traseele pietonale de legãturã între oras si statiune s-a amintit la capitolul legat
de analiza situatiei existente.

De asemenea este necesară asigurarea tuturor cerinţelor legate de drumuri şi anume, spaţii de
parcare,şanturi de colectarea a apelor meteorice curăţate,intersecţii amenajate conform
normelor.

3.7. Intravilan propus, zonificare funcţională. Bilanţ teritorial

Localitatea Sovata este strabatuta de DN13A (Balauseri –Praid).
Propunerea pentru intravilanul localitatii Sovata fixeaza intersectia cu DN13A la limita teritoriului
admistrativ cu comuna Ghindari asa cum este reglementat in prezent respectiv la km.37+992.In
directia Praid limita intravilanului coincide cu limita administrativa dintre jud.Mures si jud.Harghita
si propunerea conserva situatia existenta si se afla la km.34+746.
Extinderea spontanã a zonei de locuit, transformarea zonei industriale, dezvoltarea
statiei de epurare, solicitãrile masive de construire de cabane si case de vacantã, au impus
extinderea intravilanului stabilit în 1990 prin planul urbanistic general etapa I si a celui delimitat
prin studiul din 1995.
41
 Destinatia principalã a diverselor zone ale teritoriului intravilanului s-a stabilit prin
împãrtirea în unitãti teritoriale de referintã (UTR) delimitate de strãzi existente sau parcele
cadastrale - acestea cuprinzînd zone cu aceleasi caracteristici urbanistice.
De asemenea delimitarea UTR-urilor coincide pe cât posibil cu perimetrele pentru care
se vor elabora planuri urbanistice zonale sau de detaliu.
Deoarece orasul propriu zis si statiunea se considerã douã unitãti contopite cu functiuni
complementare de sinestãtãtoare - intravilanul s-a întocmit în baza considerentelor speciale
proprii ale fiecãreia, cu UTR-uri caracteristice functiunilor din fiecare zonã si cu regulament
propriu aferent fiecãrei categorie de UTR.
Stabilirea perimetrelor de intravilan are la baza tema autoritatii locale,sustinuta de necesitatea
tinerii sub control reglementar a terenurilor cu potential urbanistic in scopul dezvoltarii coerente.
Zonele funcţionale stabilite, dezvoltă activitatea dominantă a fiecărei zone a teritoriului, rezultând
astfel o împărţire ce reia principalele categorii de zone descrise în analiza situaţiei existente.
În propunerea făcută s-a reconsiderat limita intravilanului incluzându-se în aceste toate
suprafeţele ocupate de construcţii, precum şi suprafeţele ce prezintă un cert potenţial de
dezvoltare (căi de acces, trasee şi reţele etc.), în idea preliminării zonelor ocupabile de
construcţii noi pe o perioadă viitoare determinată în timp.
Dezvoltarea fondului locuibil este în strânsă relaţie cu numărul şi posibilităţile materiale ale
populaţiei.
Se estimează dezvoltarea fondului locuibil atât prin reabilitarea celui existent cât şi prin
construirea de case noi.
În condiţiile în care preţurile terenurilor nu sunt foarte mari în raport cu cele din localităţile aflate
în imediata apropiere a marilor oraşe se estimează o scădere a densităţii şi o creştere a
regimului de înălţime în condiţiile păstrării unui POT relativ constant.
Funcţiunile de bază ale localităţilor vor fi în continuare de locuire, cu dotările complementare
aferente, producţia agricolă, industrială/depozitare şi prelucrare a produselor proprii, servicii.
La stabilirea perimetrelor de intravilan propuse s-au consultat organele locale ,luandu-se in
considerare, opţiunile populaţiei şi nevoile stringente pentru fiecare localitate în parte.
Având în vedere posiblităţile de dezvoltare, evolutia populaţiei ,strategiile autorităţilor locale,
intravilanul a fost reconfigurat prin prin extindere moderata . Creşterea esenţială se
înregistrează la zona de locuinţe şi funcţiuni complementare precum si in zonele care prin
evolutia anterioara s-au configurat zone cu functiuni mixte.
Noile zone vor fi amenajate in baza studiilor de urbanism cf.legislatiei in vigoare urmarindu-se in
principal dezvoltarea coerenta a tramelor stradale si coerenta functiunilor.
Se propune menţinerea zonificării existente, completarea ei cu noi zone, echiparea lor cu lucrări
tehnico-edilitare. Se propune extinderea dotărilor, creşterea lor mai ales calitativă, înfiinţarea
unor servicii, funcţiuni complementare zonei de locuit.

In conformitate cu legislaţia în vigoare ,dupa finalizarea aprobarii planului urbanistic general ,

bornarea intravilanului localităţilor trebuie executata prin măsurători topografice şi materializarea
bornelor pe teren .

BILANT TERITORIAL PROPUS

PROPUS Ha PROPUS %
INSTITUŢII ŞI SERVICE DE INTERES PUBLIC 99,76 5,58
LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE 1153,29 64,53
ZONE MIXTE 29,75 1,66
UNITĂŢĂŢI DE PRODUCTIE/DEPOZITARE 117,55 6,58
UNITĂŢI AGRO-ZOOTEHNICE 5,75 0,32
CĂI DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT 91,63 5,13
SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, TURISM 46,28 2,59
GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITRE 12,63 0,71
CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE 10,67 0,60
TERENURI LIBERE 46,00 2,57
APE 18,40 1,03

42
PĂDURI 140,56 7,86
TERENURI NEPRODUCTIVE 14,93 0,84
TOTAL INTRAVILAN 1787,20 100,00

3.8. Măsuri în zonele cu potential de riscuri naturale

Pentru zonele afectate acidental de inundaţii trebuiesc efectuate măsurători topografice,
întocmite documentaţii de specialitate(HARTI DE RISC) precum si propuneri de lucrari etapizate
pentru reducerea riscului de inundabilitate cat si prin punerea in practica a acestora prin lucrari
de aparare impotriva inundatiilor.
Zonele cu pante mai accentuate,situate in perimetrul intravilan,vor fi construite cu densitati
reduse precum si plantate in scopul mentinerii stabilitatii.
Pana la definivarea si aprobarea hartilor de risc Planul Urbanistic General semnaleaza existenta
zonelor cu potential de risc (alunecari de teren sau terenuri mlastinoase) pentru care sunt
propuse reglementari specifice care sa detalieze prin studii de fundamentare potentialul de risc.

Prin prevederile regulamentului local s-au specificat conditiile de construibilitate legate

de inventarierea zonelor cu riscuri naturale.
Conform studiului întocmit s-au clarificat urmãtoarele categorii de terenuri (zonificãri):
1. zona cu alunecãri de teren active pe masivul de sare ⇒ neconstruibil
zona cu pante excesive pe masivul de sare - mãsurile de prevenire
ale alunecãrilor nu au eficienta garantatã
2. zona cu pante excesive pe formatiunile vulcanogenã- ⇒ construibil cu restrictii
sedimentarã unde sunt necesare mãsuri costisitoare pentru severe
asigurarea stabilitãtii terenului; rezultã conditii de construire
neeconomice
3. zonã cu pante domoale pe formatiunea vulanogen-sedimentarã ⇒ construibil cu restrictii
un sunt necesare mãsuri pentru canalizarea apei meteorice
4. zone cu pante excesive pe formatiunea cuaternarã, unde sunt ⇒ construibil cu restrictii
necesare mãsuri costisitoare pentru asigurarea stabilitãtii severe
terenului, rezultã conditii de construire neeconomicã
5. zonã cu pante domoale pe formatiunea cuaternarã, unde sunt ⇒ construibil cu restrictii
necesare mãsuri pentru canalizarea apei meteorice
6. zonã cu formatiune cuaternarã cu pante neimportante ⇒ construibil
Riscurile sunt legate de existenta masivului de sare (pct.1 si 2) si de mãrimea pantelor
(toate punctele).
Efectul hidrogeologic, respectiv nivelul apei subterane este atât de variabil, încât
riscurile în acest caz se pot aprecia numai de la caz la caz. Nivelul hidrostatic - luând în
considerare toatã suprafata este între 0,00-1,00 m adâncime de la suprafata terenului.

3.9 Dezvoltarea echipării edilitare – Propuneri

3.9.1 Gospodãrirea apelor
Conform STAS 4273-83 din punct de vedere al apãrãrii împotriva inundatiilor, statiunea
se încadreazã în clasa a III-a de importantã, iar orasul în clasa a IV-a de importantã. Lucrãrile
de regularizare existente pe p.Sovata si afleuentii s-au dimensionat conform clasei a IV-a de
importantã, iar podurile peste p.Sovata si conform aceluiasi STAS lucrãrile din zona
str.Principale-Primãverii (în acelasi timp si drum judetean) s-au dimensionat conform clasei a III-
a de importantã.
Pentru apãrarea împotriva inundatiilor a intravilanului si asigurarea descãrcãrilor
colectoarelor pluviale, este nevoie de regularizarea p.Sovata si afluentilor.
Acest lucru implicã asigurarea accesului organului de gospodãrire a apelor RAAR-FT
Tg-Mures, pentru întretinerea si interventiile necesare, prin crearea fâsiilor de protectie conform
ordinului MAPPM nr.298/1991. Aceste fâsii vor trebui create si de-alungul traseelor deja
amenajate, în vederea asigurãrii continuitãtii accesului. Acest lucru însã implicã rezolvarea
multor probleme de proprietate, imposibile fãrã sprijinul nemijlocit al autoritãtilor locale si
comisiilor de aplicarea Legii nr.18/1991 a fondului funciar.

43
 Una dintre cele mai serioase probleme se pune pe teritoriul fostului IFET Sovata, unde
pârâul este înghesuit într-o albie de o sectiune total insuficientã tranzitãrii debitelor de calcul.
Pentru protectia Lacului Ursu se impune elaborarea unui proiect de specialitate de cãtre
hidrotehnicieni si geologi. În elaborarea proiectului, care va trebui sã tinã seama printre eltele si
de existenta fenomenului carstic si de refacere a protectiei vegetale distruse, vor trebui antrenati
atât apeologii (si de la URSUS SPELAEUS - Tg-Mures), cât si specialistii ROMSILVA RA Tg-
Mures. Desecarea si refacerea Lacului Tineretului este legatã nemijlocit de aspectele de
protectie a Lacului Ursu. Asa cum s-a amintit la capitolul anterior privind canalizarea, trebuie
refãcut si canalul pluvial perimetral. Dupã cum s-a arãtat si anterior, refacerea colectorului
menajer al lacurilor pe valea p.Sãrat fiind imposibilã fãrã repararea concomitentã si a
colectorului pluvial perimetral al Lacului Ursu, aceste cheltuieli s-au cuprins în proiectul în curs
de elaborare la SC "PROIECT" SA Tg-Mures, urmând sã se obtinã si avizele si acordurile
prevãzute de lege.
3.9.2 Alimentarea cu apã
Conform STAS 4273-83, orasul Sovata se încadreazã din punct de vedere al
alimentãriicu apã, în clasa a III-a de importantã.
Problemele de rezolvat se enumerã aici:
• refacerea integralã a captãrii uzinei de apã nr.1;
• modernizarea si refacerea lucrãrilor existente necorespunzãtoare la uzina de apã
nr.1 în vederea cresterii gradului de sigurantã în exploatare;
• crearea zonelor de presiune V si VI;
• extinderea retelelor de distributie si realizarea închiderilor de inel pe artere în zonele
inferioare de presiune III si IV în scopul cresterii sigurantei în exploatare a sistemului; inclusiv
prin construirea de rezervoare noi;
• îmbunãtãtirea functionãrii sistemului de refacerea si completarea sistemului de
automatizare;
• realizarea sistemelor de alimentare cu apã a localitãtilor componente Ilies si
Sãcãdat, bazate pe sistemul de alimentare centralizatã cu apã a orasului Sovata;
• refacerea aductiunii pentru protejarea heliotermiei Lacului Ursu de la uzina de apã
nr.1.
În încheiere se mentioneazã cã, desi este avantajoasã sub toate aspectele realizarea
unor sisteme micro sau macro zonale de alimentare cu apã, bazate pe o gospodãrie unitarã de
apã, datoritã epuizãrii surselor naturale oferite pe p.Sebes si Sovata Micã, nu se poate realiza
un sistem microzonal de alimentare cu apã cu extinderea în aval spre localitatea Sãrãteni.
Alimentarea cu apã a localitãtilor în aval de Sovata va trebui realizatã bazându-se pe o altã
sursã si uzinã de apã.
3.9.3 Canalizare
Conform STAS 4273-83, lucrãrile de canalizare se încadreazã în clasa a IV-a de
importantã, inclusiv statia de epurare.
Dintre problemele enumerate mai sus, majoritatea îsi vor gãsi rezolvarea prin investitiile
generate de proiectele elaborate de SC Proiect SA,SC Rapid proiect SRL,SC Hidroplast SRL.
lucrãri initiate încã din 1984 împreunã cu cele de alimentare cu apã, dar abandonate temporar
de organele de promovare, reluate ulterior, dupã decembrie 1989 pentru prima datã si apoi a
doua oarã în 1994 si continuate in prezent.
Problemele care nu sunt cuprinse în aceastã investitie, dar pentru rezolvarea cãrora
este neapãrat nevoie de începerea lucrãrilor de proiectare, sunt urmãtoarele:
• rezolvarea canalizãrii menajere a zonei Stâna de Vale si racordarea acesteia la
sistemul centralizat de canalizare a orasului, concomitent cu eliminarea epurãrii
locale;
• extinderea canalizãrii menajere spre si în satele componente Sãcãdat si Ilies.
Rãmâne de asemenea deocamdatã nerezolvatã, dar de prioritate absolutã totusi,
definitivarea separarãrii retelelor de canalizare în Statiunea Sovata. Acest lucru nu se va putea
realiza decât prin initierea unui releveu deosebit de exigent si amãnuntit, începând cu cercetarea
canalizãrii interioare a vilelor si incintelor acestora. Acest releveu necesitã o muncã responsabilã
si în deplinã cunostintã de importanta ei. Pe baza concluziilor acestui releveu va trebui elaborat
un program concret si apoi elaborat proiectul destinat sã-l rezolve. Se subliniazã încã o datã - cã
- asa cum din pãcate a demonstrat practica urmãtoarelor douã decenii - oricât de bun sã fie
proiectul, fãrã realizarea ei consecventã de cãtre factorii responsabili, consiliul local în calitate
44
de proprietar al retelei si SC SERVICII TEHNICE COMUNALE SA în calitate de administrator al
retelei, în special, precum si autoritãtile de protectia mediului (IPSMP, APELE ROMÂNE si APM)
este sortit esecului. De retinut încã odatã cã autoritãtile proprietarã si de administrare au
calitatea - dar si obligatia sã avizeze si sã supravegheze orice lucrare de alimentare cu apã sau
canalizare, indiferent de investitor, proiectant si executant, conform cu regulamentul de
exploatare al sistemului (inclusiv cerintele de protectie a mediului) elaborate de proiectantul
sistemului.
Revenind la proiectul de dezvoltare a canalizãrii si statiei de epurare, în curs de
elaborare la SC PROIECT SA Tg.Mures, în faza detalii de executie, prin acesta se propune
rezolvarea urmãtoarelor probleme:
* refacerea zonelor de rupturi pe reteaua de canalizare, mentionate la capitolul
anterior;
* realizarea unui nou canal menajer si pluvial pe str.Trandafirilor;
* dezvoltarea capacitãtii statiei de epurare la 100 l/s epurare mecanicã si biologicã,
cuprinzând totodatã si remedierile necesare în statia de epurare existentã. statia de
epurare s-a conceput a fi realizatã pe baza celor mai noi tehnologii, atât pe circuitul
apelor uzate cât si pe linia de tratare a nãmolurilor.
Canalizarea pluvială
Scurgerea apelor provenite din precipitaţii se realizează gravitaţional, printr-un sistem de
şanţuri şi rigole de-a lungul drumurilor, cu evacuare în emisarii locali.
Va rãmâne de rezolvat în viitor si problema santurilor de gardã, în vederea apãrãrii
intravilanului de apele din precipitatii de pe versanti.
3.9.4 Alimentarea cu energie electricã
Strategia dezvoltãrii alimentãrii cu energie electricã apartine societãtii distribuitoare SC
ELECTRICA SA ..
Asigurarea reperelor energetice necesare consumului electric de perspectivã, ar trebui
sã ia în calcul eventualitatea reconversiei surselor de energie pe gaz în surse electrice, ce au un
grad de poluare minim, fapt esential pentru o localitate cu statut de statiune balneo-climatericã
asa cum este Sovata.
O altã problemã legatã de retelele electrice o reprezintã densitatea relativ ridicatã a
traseelor de înaltã tensiune în spatiul intravilanului localitãtii ceea ce a condus la o multitudine de
culoare de protectie.
Strategia extinderii alimentãrii cu energie trebuie sã aibã în vedere si zonele cu tendinte
spontane de dezvoltare (locuinte, case de vacanbtã, dotãri turistice) existenta curentului electric,
fiind premiza minimalã pentru o dezvoltare durabilã în conditiile protejãrii mediului.
Dezvoltarea zonelor de locuit va atrage extinderea reţelei de alimentare cu energie
electrică si telecomunicatii. În funcţie de necesităţi vor fi executate lucrări de mărire a
capacităţii. Aceste documentaţii vor fi întocmite de proiectanţi de specialitate si vor avea avizul
operatorilor de retea.
Se va urmări revizia şi repararea reţelelor existente, redimensionarea posturilor de transformare
pentru a satisface cererile crescânde ale populaţiei,pe cat posibil pozarea subterana a cablurilor
electrice si de telecomunicatii.

3.9.5 Telefonie
În ultimii ani, în Sovata s-a realizat instalarea unei centrale telefonice automate care a
îmbunãtãtit simtitor calitatea telecomunicatiilor în spatiul localitãtii si în teritoriu. Regia
Romtelecom are ca principalã strategie extinderea retelei existente în principal cu cabluri
telefonice urbane si interurbane montate în canalizatii subterane. În paralel se dezvoltã si
telefonia celularã GSM, pentru care, din cauza reliefului muntos, sunt necesare investitii mai
substantiale în scopul realizãrii unei acoperiri corespunzãtoare.
3.9.6 Alimentarea cu cãldurã
Tendinta realã este de scãdere a solicitãrilor pentru centrale termice de zonã prin agentii
economici conducând la dezvoltarea retelei de centrale termic proprii cu capacitãti medie si
micã, cu randamente foarte înalte.
Reabilitarea fondului de locuinte colective va putea lua in considerare reintroducerea CT
pe bloc combinate cu surse de energie neconventionale(panouri solare) in scopul reducerii
efectului de poluare datorat multiplicarii numarului de centrale individuale.
3.9.7 Alimentarea cu gaze naturale
45
 Reteaua de alimentare cu gaze naturale a cunoscut o dezvoltare în ultimii ani, ca
premizã a reconsiderãrii surselor de energie (centrale termice individuale, ce functioneazã cu
combustibil gaz metan).
Posibilitatea de alimentare cu gaze naturale trebuiesc extinse în zona de sud-vest a
localitãtii, zonã prevãzutã ca rezervã potentialã de teren pentru extinderea activitãtilor
productive.
Paralel se preconizeazã o reabilitare a sistemului de conducte pentru retele cu vechime
mai mare.
3.9.8 Gospodãrie comunalã
Activitatea de gestionare a deseurior în localitatea Sovata a fost privatizatã, rezultatele
concrete ale acestui proces urmând sã aparã în viitor. Printre problemele ce se cer rezolvate
într-o primã etapã legate de aceasta activitate sunt perfectionarea sistemului de colectare
sectiva a deseurilor si în acelasi timp ecologizarea fostei zonei de depozitare a deseurilor.
De semnalat necesitatea elaborarii unor planuri/programe privind colectarea si stocarea
deseurilor in perioada sezonului estival.
Transportul în comun ar trebui restructurat pentru o flexibilitate sporitã si o reducere a
gradului de poluare.
3.10 Protecţia mediului
Zone critice pe teritoriul localităţii
Orasul Sovata se afla in vecinatatea urmatoarelor arii naturale protejate:
ROSCI0019 CALIMANI GURGHIU;
ROSCI0297 DEALURILE TARNAVEI MICI-BICHET ;

ROSPA 0033-DEP.SI MUNTII GIURGEULUI;

ROSPA 0028-DEALURILE TARNAVELOR SI VALEA NIRAJULUI

REZ.LACUL URSU-ARBORET DE PE SARATURI se afla in intravilanul localitatii.

Ocupaţiile traditionale(specifice multor zone din Regiunea Centru) cum ar fi creşterea
animalelor, exploatarea lemnului şi a materialelor de construcţie, care s-au desfăşurat de secole
în această zonă, au avut ca rezultat o exploatare a resurselor naturale şi implicit uneori au dus la
fenomene de degradare a mediului înconjurător.
La aceste activităţi tradiţionale s-au adăugat apoi şi activităţi industriale care au amplificat
poluarea prin generarea unor produse secundare inutile care prin acumulare pun în pericol
confortul şi sănătatea oamenilor. Astfel, prin efectul cumulat al acestor activităţi, in lipsa unui
program pentru protectia arealelor naturale ar putea fi pus in pericol echilibrul legat de
regenerarea resurselor naturale.
Datorita statutului de statiune dar si nivelului educational al locuitorilor zona Sovata a suferit mai
putin astfel de fenomene.
Zone critice sub aspectul poluării atmosferei
Poluarea aerului este, potenţial, cea mai gravă problemă pe termen scurt şi mediu din punct de
vedere al sănătăţii. Aerul poluat este mai dificil de evitat decât apa poluată. Efectele lui, care
pătrund peste tot, dăunează sănătăţii, degradează construcţiile şi mediul natural. O contribuţie
considerabila în procesul de răspândire al poluanţilor atmosferici şi de amestec cu aerul (gradul
de dispersie) o au şi factorii meteorologici: direcţia şi viteza vântului, calmul atmosferic,
inversiunile termice (stratificări pe verticală) şi ceaţă.
Pentru Regiunea Centru, ponderea poluanţilor atmosferici cu impact negativ asupra sănătăţii se
prezintă astfel:
- Cu acţiune iritantă (pulberi, SO2, NOx, ozonide) în judeţele Alba, Sibiu, Mureş.
- Cu acţiune asfixiantă (CO) în toate judeţele.
- Cu acţiune alergizantă (pulberi minerale sau organice) în judeţul Mureş.
- Cu acţiune toxică sistemică (Pb).
În judeţul Mureş aerul atmosferic este influenţat într-o măsură moderată de emisiile din
activităţile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă cu potenţial
semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş şi Târnăveni.
A. Surse industriale:
- industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, producerea materialelor de construcţie;
- industria energetică şi termoficare;
- stocarea şi distribuţia carburanţilor;

46
- utilizarea solvenţilor;
Sursele de emisie în atmosferă din agricultură sunt reduse, dar nu de neglijat. Depozitele de
deşeuri reprezintă surse moderate de emisie în atmosferă, fiind amplasate la distanţe mari de
localităţi.
B. Surse mobile:
- traficul rutier care se desfăşoară în principal pe drumul national DN13 si drumul judetean
DJ153;
- traficul feroviar : orasul Sovata este deservit de linia CF normalã Bãlãuseri-Praid
Datorită lipsei unor căi ocolitoare a localităţilor, DN13A si drumul judetean DJ153
sunt folosite şi pentru tranzitul mijloacelor de transport de mare capacitate .
Transportul se realizează cu mijloace de transport echipate cu motoare termice. Infrastructura
rutieră este dimensionată în general la o sarcină de 4 - 6 t/osie, faţă de 11 t/osie, cât este
normativul pentru traficul greu.
Principalele aspecte generate de trafic sunt următoarele:
- Poluarea aerului atmosferic cu particule, pulberi sedimentabile, NOx, SOx, hidrocarburi,
plumb. Poluarea atmosferei este cuantificată prin măsurători sistematice efectuate de A.P.M.
Mureş şi D.S.P. Mureş şi confirmă că traficul rutier contribuie în mod semnificativ la creşterea
concentraţiilor de poluanţi în aerul atmosferic.
- Traficul greu generează valori ridicate ale zgomotului stradal şi vibraţiilor în orasul Sovata şi
în comunele periurbane.
Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane
În România unitatea de bază a activităţii legate de protecţia şi gospodărirea apelor este bazinul
hidrografic, definită în Legea Apelor ca unitate fizico-geografică ce înglobează reţeaua
hidrografică până la cumpăna apelor, în cadrul căruia se organizează şi se desfăşoară
gospodărirea unitară, raţională şi complexă a apelor de suprafaţă şi subterane sub aspect
cantitativ şi calitativ. Calitatea necorespunzătoare a apei râurilor se datorează şi impurificării
acestora de către afluenţii proveniţi din ferme ,obiective turistice şi afluenţi de tip fecaloid-
menajer.
Dupa anul 2011 poluarea apelor din localitate scade semnificativ datorita investitiilor efectuate
in zona sistemelor de alimentare cu apa ,canalizare menajera,canalizare pluviala.
Cariera Cerepes,prin tehnologiile de exploatare si transport, constituie insa o sursa continua de
poluare atat a atmosferei cat si a apelor din zona de exploatare sau generata de transport greu
a materialelor de cariera.
Pe teritoriul orasului se semnaleaza situatii in care datorita activitatii de terasamente aferente
noilor zone construite sunt afectate diferitele canale si albii de torenti care in mod traditional
dreneaza apele de pe terasele vailor.
PUG propune reconstituirea albiilor traditionale ale acestora,conservarea lor si valorificarea in
spatiul peisager al intravilanului.
Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor
Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi
poate fi legată de introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de
produse toxice provenind din activităţile industriale ,turistice şi urbane. Evaluarea calităţii
solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă
a acestora.
Regiunea Centru se caracterizează printr-un înveliş variat de sol.
În judeţul Mureş, situaţia se prezintă astfel:
- Soluri degradate ca urmare a depozitării necorespunzătoare a deşeurilor industriale - cca 20
ha.
- Terenuri afectate de eroziune - cca.60.000 ha.
- Alunecări de teren - cca.30 ha.
- Terenuri degradate în urma extrageri de nisip şi balast - cca 32 ha.
Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor
Aspecte deosebit de importante în ceea ce priveşte impactul activităţilor din agricultură asupra
stării factorilor de mediu se referă la utilizarea îngrăşămintelor chimice şi naturale şi a
pesticidelor.
Îngrăşămintele chimice
Utilizarea excesivă a ingrăşămintelor chimice conduce la creşterea semnificativa a nivelului de
nutrienţi şi metale grele în mediul înconjurător. Dintre nutrienţi, azotul şi fosforul crează cele mai
mari probleme. Compuşii azotului contribuie la acidifierea solului, aerului şi apei, precum şi la
47
efectul de seră şi la deprecierea stratului de ozon. De asemenea, pătrunderea unor compuşi ai
azotului în apele subterane şi de suprafaţă poate, în anumite concentraţii, să contribuie la
eutrofizarea apelor de suprafaţă.
Îngrăşămintele naturale
În ceea ce priveşte îngrăşămintele naturale, deşi acestea crează efecte negative asupra
mediului cu mult mai mici faţă de cele artificiale, trebuie de asemenea utilizate controlat în
anumite limite mai ales în scopul reducerii volumului de fosfaţi transferaţi în mediul înconjurător.
Pesticide
Pesticidele sunt substanţe a căror utilizare este periculoasa pentru mediu. Ele sunt toxice chiar
în cantităţi mici şi, în general, nu numai pentru organismele pentru care au fost create să le
distrugă.
Prin utilizarea lor în agricultură, ele pot avea un puternic impact negativ asupra surselor de apă
de suprafaţă şi subterane. În ultimii ani se constată o scădere semnificativă a cantităţii de
pesticide utilizate în agricultură.
Starea pădurilor
În Regiunea Centru, 25,3% din suprafaţa pădurilor este afectată de fenomenul de defoliere (faţă
de 33,8% la nivel de ţară), judeţele cele mai afectate fiind Harghita (40,0%), Covasna (31,8%) şi
Sibiu (31,3%). Faţă de aceasta situaţie se impune efectuarea unor lucrări de depistare şi
prognoză a bolilor şi dăunătorilor.
Influenţa omului asupra pădurii este în general negativă, manifestându-se prin nerespectarea
legislaţiei silvice şi de mediu privind tăierile de arbori, amenajarea locurilor de campare,
colectarea şi transportarea deşeurilor menajere în locuri stabilite de organele competente,
aprinderea focurilor etc. Starea de sănătate a pădurilor din Regiunea Centru pe anul 2004 a fost
bună. Principalii parametrii evaluaţi la starea de sănătate a pădurilor (defolierea-decolorarea
frunzişului coroanelor arborilor şi vătămările datorate acţiunilor diferiţilor factori biotici şi abiotici
asupra pădurilor) prezintă diferenţe nesemnificative faţă de anul 2003. Pentru ţinerea sub
control a situaţiei, s-au luat măsuri de evacuare a materialului lemnos infestat din păduri şi s-au
amplificat măsurile de combaterea daunatorilor .Datele specifice privind flora si fauna arealului
Sovata fac obiectul raportului de mediu si a evaluarii adecvate.
Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Actualele tendinţe ale silviculturii la nivelul Regiunii Centru sunt acelea de a constitui păduri de
interes social destinate colectivităţilor umane. Această tendinţă este impusă de ritmul accelerat
al dezvoltării industriale ca urmare directă asupra degradării mediului înconjurător. Aceste păduri
vor fi delimitate după criterii funcţionale şi amenajate ca păduri-parc, păduri de agrement,
rezervaţii forestiere pentru diferite obiective sociale etc. Măsurile de constituire vizează atât
pregătirea, transformarea şi specializarea pădurilor existente, cât şi crearea unor noi păduri în
jurul localităţilor.Fata de zonele de contact ale suprafetelor de intravilan cu padurile adiacente s-
au propus culoare de protectie mentinute ca spatii verzi si interfata intre mediul natural si cel
construit.
Protectia subsolului
În scopul protectiei resurselor naturale ale subsolului în special zãcãmintelor minerale, a
lacurilor terapeutice a acumulãrilor de nãmol terapeutic se vor executa lucrãri geologice numai
pe baza studiilor si a reglementãrilor legale, rezultate din acestea.
Protectia pãdurilor si a altor forme de vegetatie
Protejarea pãdurilor se va realiza prin :
* extinderea tratamentelor intensive de gospodãrire a pãdurilor;
* aplicarea sustinutã a mãsurilor tehnice prevãzute în amenajamente silvice;
* turismul, sportul, recreerea, agrementul si alte asemenea activitãti se pot desfãsura
în cuprinsul fondului forestier numai cu respectarea reglementãrilor legale stabilite
de organele de specialitate competente.
* suprafata totalã a pãdurilor nu poate fi micsoratã decât cu aprobare specialã.
In vederea asigurãrii conditiilor de agrement, recreatie si turism trebuiesc:
• extinse spatiile verzi în interiorul si în jurul localitãtilor în conformitate cu planurile de
urbanism, amenajarea acestora fiind prevãzutã prin regulamentul local;
• întretinute spatiile verzi existente în acord cu cerintele tehnice stabilite de organele
de specialitate;

48
 • plantate arbori, flori si alte plante ornamentale pe marginea cãilor de acces, a
traseelor turistice, în jurul clãdirilor si în alte locuri, unde existã terenuri ce pot fi
destinate acestor scopuri;
• interzisã micsorarea spatiilor verzi, tãierea arborilor, metodele de exploatare a florei
si vegetatiei spontane, care împiedicã regenerarea si dezvoltarea lor normalã,
influentând negativ echilibrul ecologic.
Protectia faunei terestre si acvative
Fauna terestrã si acvaticã constituie o bogãtie prin rolul sãu în mentinerea echilibrului
ecologic, de aceea vânãtoarea si pescuitul sunt admise numai cu respectarea dispozitiilor legale
în vigoare.
Stabilirea perimetrului de protectie a zonei Lacului Ursu si a arboretelor
limitrofe
Perimetrul de protectie cuprinde o suprafatã de cca 350 ha si a fost trasat în interiorul
limitei întocmite în baza unui studiu complet efectuat de ISPIGFA-fapt pentru care poate fi
considerat coreaspunzãtor cu unele modificãri (extinderi) în scopul aprobãrii activitãtilor turistice,
balneare si a intravilanului construibil.
Perimetrul se extinde la distanta de cca 1 km în jurul Lacului Ursu - cu mici diferente de
razã în directia unor vãi, liziere de pãduri sau zone de interes turistic care s-au considerat
necesare a fi cuprinse în zona controlatã.
Descrierea perimetrului: este cuprins între valea Sebesului - limitat de drumul de
legãturã industrialã -Stâna de Vale- de unde în aval de Vârful Coasta Stejerisului se leagã de
Valea Sovetii la punctul confluent al vãii Izvorului Maria cu Sovata. Din acest punct urmãreste
valea Sovetii pe malul drept al acesteia pânã la pârâul Rakottyás. Apoi urmãreste Valea
Rakottyás adicã limita intravilanului pânã la liziera pãdurii din Jánosmezõ, de acolo pe marginea
pãdurii se leagã cu punctul de pornire la marginea campingului din Stâna de Vale.
Stabilirea zonei protejate vizeazã mentinerea caracterului specific al Lacului Ursu si a
zonei limitrofe. Acest lucru se poate asigura prin mãsuri preventive de evitare a influentelor
negative asupra zonei. Astfel se recomandã:
• exploatarea Lacului sã se facã exclusiv în scop terapeutic cu stabilirea unui grafic
diurn limitativ de programare a bolnavilor;
• realizarea si controlarea unei canalizãri adecvate cu descãrcarea apelor menajere
din statiune, în zona lipsite de influente asupra Lacului Ursu;
• continuarea mentinerii sub observatie a caracteristicilor lacului (temperaturã,
salinitate) cât si controlul debitelor afluente si defluente (lichide si solide);
• realizarea etapizatã a lucrãrilor de amenajare a pantei, a torentilor afluenti în scopul
diminuãrii aportului de material fin, erodat din bazinul hidrografic;
• realizarea înainte de intrarea în lac a unui sistem de limitare a debitului pluvial în
exces, corespunzãtor perioadelor de viituri (interceptarea inainte de întrarea în lac si
canalizarea acestora);
• analiza posibilitãtilor si oportunitãtii de captare a izvoarelor sãrate din zonã si dirijarea
apei cu concentratie mare de NaCl, printr-un sistem adecvat în Lacul Ursu, la o
adâncime corespunzãtoare treptei de salinitate;
• interzicerea oricãror lucrãri hidrotehnice, care ar putea influenta regimul curgerii în
subteran, în cadrul perimetrului de protectie propus si obligativitatea obtinerii
prealabile a avizelor de la organele competente, pentru noile obiective ce s-ar
preconiza în zona de influentã a Lacului Ursu Sovata.
• evolutia complexã a fenomenelor fizico-geologice din zonã corelatã cu intensificarea
regimului de construire -impune efectuarea analizelor periodoce, detailate -de
specialitate- privind comportarea în situ a întregului ansamblu conform prevederilor
proiectului elaborat de ARHING Srl - nr.I.19/1991 "Analiza stadiului actual al lucrãrilor
de protectie hidrogeologicã din complexul lacustru Sovata si mãsuri de primã urgentã
ce se impun".
Conform acestui proiect principalele lucrãri în ordinea urgentei sunt urmãtoarele:
1. lucrãri de desecare si amenajare cuvetã, Lacul Tineretului, care au fost executate în
ultimii trei ani;
2. obturarea si eliminarea scurgerilor de ape sãrate din Lacul Ursu;
3. corectarea scurgerilor si regularizarea aportului de apã sãratã din Lacul Paraschiva
si Lacul Ursu;
49
 4. plantatii si amenajãri de spatii verzi;
5. sprijinirea malurilor si eliminarea scurgerilor din zona bazei de tratament "Pavilion
Ursu";
6. reconsiderarea perimetrului de protectie severã a Lacului Rosu si Verde;
7. corectarea scurgerilor pe valea p.Sãrat;
8. lucrãri de constructii la sistemul hidrotehnic aferent lacului Ursu;
9. corectarea scurgerilor de ape meteorice în zona restaurantului Casinou si lacurile
Rosu si Verde.
Lucrarea susamintitã indicã si organele competente care sunt interesate în executarea
fiecãrei interventii prevãzute în proiectul respectiv.
În limita de protectie stabilitã este cuprinsã o suprafatã de 150,0 ha pãdure din statiunea
Sovata si din jurul statiunii. Aceste pãduri au functii speciale de protectie, de recreere-mãsurile
de protectie necesare pentru întretinerea si ocrotirea lor sunt cuprinse în studiul "Amenajamente
silvice Sovata" - elaborat de ISCAS în anul 1994.
Se mentioneazã în încheiere, cã statiunea Sovata poate avea o valoare realã, numai
prin salvarea echilibrului ecologic existent - prin toate mãsurile posibile. Aceastã sarcinã cade în
competenta administratiei locale, SBC-ului, RA Romsilva jud.Mures, Ocolului Silvic - Societãtii
nationale Apele Române RA - Filiala jud.Mures, coordonate si verificate de Agentia de protectia
mediului jud. Mures.

Deşeuri
Colectarea şi transportul deşeurilor
Sistemul de gestionare a deşeurilor municipale şi asimilabile este influenţat de o serie de factori
generali şi specifici. Dintre aceştia cei mai importanţi sunt: aria de acoperire cu servicii de
salubritate, cantitatea şi compoziţia deşeurilor colectate care sunt în strictă dependenţă cu
mărimea şi caracterul localităţii, condiţiile climatice şi dezvoltarea economică.
O problemă a salubrizări străzilor în mediul urban este numărul insuficient de recipienţi şi coşuri
de gunoi stradal
Serviciul de salubrizare este concesionat .
Tratarea deşeurilor în vederea valorificării şi eliminării
Problemele care afectează aşezările umane sunt legate de salubritate şi modul de colectare,
transport şi depozitare a deşeurilor menajere. Recuperarea şi valorificarea deşeurilor reprezintă
o prioritate aflată înaintea eliminării prin depozitare, atât în reglementările din România, cât şi în
cele din U.E. Deşeurile de ambalaje se regăsesc în procent mare în cantitatea de deşeuri
municipale şi asimilabile generate şi depozitate. În Regiunea Centru s-a pus un accent deosebit
în anul 2004 pe recuperarea deşeurilor de ambalaje reciclabile în special a ambalajelor de hârtie
şi carton şi a ambalajelor din PET, prin colectarea selectivă a acestora la sursă prin amplasarea
de containere speciale în zonele aglomerate, cât şi prin sortarea pe depozite.
Deşeurile industriale
Deşeurile industriale reprezintă o problemă de importanţă deosebită în toate judeţele Regiunii
deoarece atât prin cantităţile produse, cât şi datorită diversităţii compoziţiei, ridică probleme
deosebite de management şi, în special de depozitare definitivă. Un alt aspect cu repercusiuni
remarcabile este constituit de acumularea istorică a deşeurilor industriale care cauzează un
impact semnificativ asupra factorilor de mediu.
În Regiunea Centru, datorită activităţilor industriei chimice, agriculturii, cantităţile de deşeuri
industriale produse în timp au o pondere de peste 85% din totalul deşeurilor generate şi
depozitate . Dată fiind situaţia prezentată mai sus, este necesară amenajarea de rampe
ecologice la nivelul Regiunii, asigurându-se totodată şi colectarea şi transportul deşeurilor
menajere din mediul rural, precum şi înfiinţarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor
recuperabile.

Pe baza analizei situaţii existente propunem următoarele măsuri:

• acţiuni coordonate pentru conservarea şi valorificarea resurselor
de apă, a bazinelor hidrografice;
• eliminarea deversărilor apelor uzate necontrolat;
• folosirea raţională a apei cu respectarea reglementărilor stabilite de organele de
specialitate;

50
 • se interzice evacuarea, aruncarea sau injectarea apelor uzate, a deşeurilor sau
produselor de orice fel, precum şi desfăşurarea activităţilor economice ce pot
modifica regimul de curgere sau de calitate a apelor;
• realizarea rampei de gunoi.
• Terenurile degradate se vor ameliora prin lucrări specifice pe baza studiilor de
specialitate.
• Malurile cursurilor de apa se vor amenaja şi întreţine pentru a preveni colmatarea.
• Deasemenea este important să se planteze terenurile degradate pentru a preveni
alunecarea dar şi pentru a crea zonele verzi necesare refacerii ozonului, pentru
crearea spaţiilor pentru agrement, sport sau loisir. Zona dealurilor se va planta atât
pentru consolidare, cât şi pentru refacere peisagistică, agrementare vizuală şi
reabilitare urbană.
• Se vor diminua până la eliminare, sursele de poluare constituite de grajdurile de
animale, de către cimitire.
• Se vor proteja zonele de captare a resurselor de apă potabilă, dar şi a staţiilor de
epurare.

3.11 Reglementări urbanistice

Planul urbanistic general stabileşte prin zonificare activitatea dominantă şi optimă a fiecărui
teritoriu din intravilan, în contextul dezvoltării acestora fără interferenţe stânjenitoare cu
vecinităţile.
Zonele au fost subîmpărţite în unităţi teritoriale de referinţă (subzone ce cuprind terenuri cu
parametri comuni din punct de vedere al întocmirii regulamentului local de urbanism).
La stabilirea intravilanului s-a urmărit cuprinderea tuturor zonelor funcţionale existente precum şi
a suprafeţelor destinate pentru orice fel de construcţii în viitorul apropiat şi pe termen mediu.
Zonele incluse în lungul căilor de acces, s-au considerat ca prezentând un cert potenţial de
dezvoltare (accesibilitate, reţele, etc.), fiind mai puţin valoroase pentru terenuri productive.
Organizarea urbanistică, arhitecturală, regimul de înălţime, modul de utilizare a terenului, POT şi
CUT, trebuie să fie corelate cu cele existente în prezent pentru a păstra caracterul localităţii.

Solutia generalã de organizare a dezvoltãrii orasului Sovata se bazeazã pe elementele

situatiei existente, estimându-se în perspectivã un proces intensiv-calitativ si mai putin de tip
extensiv.
Conceptul general ce a stat la baza propunerilor fãcute este cel al favorizãrii dezvoltãrii
durabile, tip de dezvoltare care satisface nevoile generatiilor prezente fãrã a compromite
posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi.
Totodatã acest tip de dezvoltare se bazeazã pe conceperea responsabilã a unui mediu
construit sãnãtos, pe baza utilizãrii eficiente a resurselor si a principiilor ecologice, pentru a crea,
gestiona, întretine si recompune mediul construit.
Solutia pentru reteaua de circulatie în afara aspectelor de întretinere si reabilitare,
vizeazã reducerea pe ansamblu a traficului rutier în câmpul orasului si statiunii prin selectarea si
dirijarea diferitelor fluxuri de circulatie.
Principalele zone functionale rezultate ce au primit un tratament special în prevederile
PUG sunt structurate astfel:
a) Fondul locuibil si organizarea structuralã a zonei de locuit
La stabilirea necesarului total de locuinte s-a tinut cont de îmbunãtãtirea indicatorilor
specifici de locuire:
* mp. arie locuibilã/l locuitor
* nr. locuitor/1 apartament
* nr.locuitori/1 camerã
Populatia estimatã la nivelul anului 2020 este de cca 15000 de locuitori. Calculând un
indice de 3 persoane/l locuintã rezultã cca 5000 de locuinte, deci 863 locuinte noi fatã de
numãrul existent, indicând un ritm anual de peste 80 locuinte/an. Acest calcul nu include casele
de vacantã, cabanele, vilele sau alte forme de cazare a populatiei. Îmbunãtãtirea indicatorilor
specifici de locuire, precum si îmbunãtãtirea nivelului de confort al locuintelor depinde în
totalitate de posibilitatea financiarã a locuitorilor sau de programul de colaborare ale comunitãtii
locale cu Agentia Nationalã a Locuintelor sau alte organisme de profil.

51
 La nivelul orasului Sovata se prognozeazã construirea de locuinte individuale cu 1,2 sau
3 nivele cu acoperis tip sarpantã - caracteristic zonei. La executarea locuintelor se vor aplica
finisaje adecvate, în special în zonele centrale ale orasului.
Se propune cvasi-separarea zonelor de locuit ale populatiei stabile de zonele de case de
vacante - deoarece cele douã functiuni de locuire reprezintã necesitãti si programe diferite.
Separarea nu se poate realiza în totalitate - deoarece proprietatea terenurilor este privatã si nu
se poate forta disponibilitatea asupra terenurilor, dar se pot prevede mãsuri pentru evitarea
incomodãrilor reciproce.
În perimetrul statiunii balneo-climaterice se propunea asanarea locuintelor existente, din
necesitate - în vilelele fãrã confort cu un grad avansat de uzurã. În limita posibilitãtilor trebuiesc
asigurate noi locuinte pentru cei care locuiesc în aceste conditii - în intravilanul orasului. Pe
teritoriul statiunii nu se prevãd noi constructii de locuinte, se vor mentine locuintele de serviciu
cu un grad de confort corespunzãtor.
În afara hotelurilor si a vilelor, sporirea capacitãtii de cazare a turistilor - impune forme
de locuintã, pensiune sau pe cea a caselor de vacantã proprietate privatã - în zonele marcate pe
plansa de reglementari. Aceste zone au fost asigurate în baza optiunii populatiei si a Consiliului
local al Primãriei Sovata.
Constructiile ce se vor autoriza în aceste zone trebuiesc sã respecte urmãtoarele cerinte
minimale:
• grad de confort corespunzãtor clasificãrii turistice
• aspect arhitectural corespunzãtor în concordantã cu traditia si profilul localitãtii;
• echipament edilitar corespunzãtor
b) Spatii verzi si amenajãri sportive
Spatiile verzi aferente statiunii au caracter special si nu pot fi asimilate cu cele aferente
orasului, fiind afectate programelor de agrement ale statiunii.
Zona orasului beneficiaza de spatii verzi mai reduse ca suprafata in raport cu statiunea
,din acest motiv propunerile de zonificare au in vedere suplimentarea acestora prin crearea de
zone verzi naturale in lungul cursurilor de ape,plantatii in lungul cailor de circulatii,zone de
protectie plantate,zone verzi tampon intre functiuni ce necesita campuri de tranzitie in spatiile de
alaturare.
În oras categoriile de spatii verzi existente sunt scuaruri, plantatii de pomi si arbusti în
lungul strãzilor si în fata sau incinta dotãrilor mai importante. Întretinerea lor cade în sarcina
personalului încadrat la gospodãria comunalã.
În perspectivã se prevede extinderea zonelor verzi prin amenajarea fâsiilor verzi de-
alungul cursurilor de apã, în mãsura regularizãrii albiei, cu lãtime variabilã (5-10 m). Se propun
plantatii bogate în lungimea arterelor principale de circulatie rutierã, pentru atenuarea
nocivitãtilor rezultate din circulatie. La aceste se vor adãuga ca suprafete verzi-extinderile
cimitirelor, reamenajarea si extinderea terenului de sport si plantatiile perimetrale si
ornamentale, arbusti si arbori ai incintelor industriale - precum si zonele verzi ale complexelor de
locuit. Aceste categorii nu s-au cuprins în suprafata spatiilor verzi din bilantul teritorial. În acelasi
timp se prevãd zone verzi ca zone de protectie ale statiei de epurare si ale fostei gropi de gunoi
in vederea reconstructiei ecologice a zonei.
c) zona centralã - reprezintã o zonã de contact cu orasul si în acelasi timp o
zonã de transfer spre statiune. Ea poate adãposti, în perspectivã o serie de obiective de utilitate
publicã.
3.12 Obiective de utilitate publică
Analizând situaţia existentă, gradul de dotare a orasului ,statiunii si a localitatilor apartinatoare
cu obiective de utilitate publică, putem aprecia ca dotările existente satisfac cantitativ nevoile
localităţilor. Calitativ însă ele trebuie ameliorate. Vor trebuie diversificate şi dezvoltate dotările
comerciale şi de servicii.
Deasemenea de prima urgenţă este şi execuţia unor lucrări de echipare tehnico-edilitară,
realizarea sistemului integrat de colectare diferentiata a deseurilor din gospodarii, a iluminatului
public, lucrări de utilitate publică, ele servind nevoilor populaţiei.

Prioritãti obiective de utilitate publicã

Program
• Grãdinitã si cresã de copii cu program prelugit oras fonduri guvernamentale

52
 Sovata
• Amenajare spatii publice statiunea Sovata fonduri guvernamentale
• Construirea spitalului orãsenesc cu 80 paturi fonduri guvernamentale
• Proiect: "Drumul Sãrii Sovata" (reamenajare lacul POR 5.2
Tineretului, Aquaparc, reabilitarea zonelor lacurilor de
agrement
• Centru de informare si documentare turisticã fonduri guvernamentale sau
Europene
• Centru civic si cultural fonduri guvernamentale
• Bazine de înot fonduri guvernamentale
• Complex balnear-dezvoltarea echilibratã si integratã a fonduri europene
statiunii
• Alei pietonale pentru cura de teren Statiunea Sovata fonduri europene
• Studii urbanistice pentru zona statiunii si a centrului fonduri europene
orasului in vederea materializarii strategiei de dezvoltare
spatiala a localitatii
Mãsuri, prioritãti
* Programe de reparare si reabilitare a retelei de strãzi carosabile pe tronsoane.
* Revitalizarea liniei CF înguste - cu caracter turistic.
* Stabilirea prin regulament de constructie a unor indici moderati la ocupare a terenului.
* Stabilirea prin autorizatie de construire si regulament de urbanism a conditiilor, care sã
confere un aspect arhitectural adecvat noilor dotãri.
* Asigurarea de terenuri pentru eventuale dotãri, ce ar permite diversificarea mijloacelor de
petrecere a timpului liber pe durata sejurului turistic.
* Programe investitionale din bugetul local si cu coparticipare la nivel national sau din fonduri
ale programelor existente pentru România.
* Necesitatea extinderii si modernizãrii (reabilitãrii) retelei de alimentare cu apã si canalizare în
scopul deservirii zonelor mai vechi dar si a celor nou construite, pentru evitarea poluãrii
apelor freatice si a solului.
* Monitorizarea calitãtii mijloacelor individuale de alimentare cu apã si canalizare (epurare
mecanicã, biologicã, emisari, sursã de apã).
* Amenajãri de mal la pârâurile, care traverseazã intravilanul.
* Desfiintarea deversãrilor poluante în lacuri si pârâuri.
* Restabilirea ecosistemului originar în zona Lacul Tineretului.
* respectarea normelor prescrise pentru pãdurile protejate în studiul "Amenajamente silvice"
1994.
* Urmãrirea si aplicarea mãsurilor rezultate din studiul de specialitate asupra lacului Ursusi a
elementelor constitutive a biotopului natural.
* Gestionarea unitãtilor de valorificare a deseurilor selectate.
* Stabilirea prin studii aprofundate regulamentul de constructie a limitelor si cerintelor de
constructie în zona protejatã a statiunii.
* Aplicarea în zonele speciale a legislatiei conforme cu prevederile UE în vigoare.
* Monitorizarea prin avize de la utilizatori a regulilor de construire în zonele adiacente.
* Aplicarea concluziilor si recomandãrilor din studiile de specialitate.
* Monitorizarea programelor de profil (PAC), mãsuri de încurajare a conversiilor.
* Armonizarea legislatiei privind protectia mediului si a ariilor naturale protejate, cu obiectivele
specifice localitãtii Sovata, protectia Lacului Ursu, a masivului de sare si a ecosistemului
derivat din existenta acestor elemente de interes special.

Prezentam Analiza SWOT intocmita in cadrul studiului “Strategia de dezvoltare pe termen

lung a orasului Sovata”:care prin punctele forte si punctele slabe listate ne arata pe de o parte
problemele si resursele existente, iar pe de alta parte prin oportunitati si pericole ne sugereaza
directiile de dezvoltare si amenintarile externe posibile, care se deschid în viitor:

PUNCTE FORTE
• bune relatii de cooperare cu institutii,autoritati judetene si centrale

53
 • spatiile functionale bine structurate în incinta localitatii
• legaturi bune de cooperare cu orase din alte tari
• spor natural pozitiv
• populatia tânara cu un grad de instruire relativ ridicat
• atractii turistice însemnate pe teritoriul localitatii
• mijloacele de informare a turistilor diversificate
• renume national si international în turismul balnear
• expozitia Hoventa pentru hoteluri, restaurante si catering
• tratamentul balnear fara aspect sezonal
• modernizari însemnate în infrastructura
• accesibilitate relativ buna a localitatii
• numar însemnat de spatii verzi
• numarul unitatilor economice în continua în crestere
• segment profitabil al economiei, prelucrarea lemnului cu o logistica si cadru infrastructural
adecvat
• doua composesorate: unul de interes local, altul de interes regional
• localitate multifunctionala
• Lacul Ursu: un unicat în România

PUNCTE SLABE
• conflictul între autoritatile administrative si ofertantii în turism
• lipsa unui calendar al evenimentelor
• conflictele legate de titlurile de proprietate
• pondere semnificativa al populatiei inactive
• insuficiente în ceea ce priveste calitatea si cantitatea programelor culturale si
• turistice
• oferta de catering nesatisfacator
• caracter sezonier al turismului
• numarul medicilor de specialitate în scadere
• lipsa parcarilor amenajate
• lipsa spatiilor comunitare
• puncte de colectare a deseurilor nepotrivite
• lipsa unei statii moderne de epurare a apelor menajere
• infrastructura de sanatate : lipsa resursei umane, a cladirilor
• lipsa de cooperare între diferiti actori în sectorul prelucrarii lemnului
• lipsa traseelor turistice marcate
• capacitatea turistica concentrata în în hotelul Danubius.
• surparea si degradarea retelelor de canalizare
OPORTUNITATI
• oportunitati de finantare POR si Fondul de Dezvoltare Rurala
• înfiintarea unor asociatii microregionale
• reactualizarea noului Plan Urbanistic General
• strategii de marketing în cazul localitatii
• Comisii Turistice locale cu toti actorii implicati
• evolutie demografica echilibrata
• cresterea potentialului turistic general
• accent mai mare pe starea de sanatate a populatiei
• dezvoltarea turismului montan, agroturismului sau turismului cultural
• dezvoltarea turismului de conferinta,
• modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale si dotarea acestora cu
• aparatura/echipamente medicale si mijloace de transport specifice,
• construirea autostrazii Transilvania
• dezvoltarea marketingului localitatii
• dezvoltarea turismului si a infrastructurii pentru sporturi de iarna
• colectarea fructelor de padure
• activitatile composesoratelor
54
 • înfiintarea unui centru comercial
• sistem timeshare în proprietatea asupra unor vile sau pensiuni
• raliul Central Europe Rally
• înfiintarea unei manej de cai, crescatorie de pastravi
• posibilitatea elaborarii unor oferte de credite avantajoase
• suprafete extinse de paduri
• dezvoltarea vânatului,
• înfiintarea unui parc de vânatoare
• construirea unui lac de acumulare din apele pârâurilor
• înfiintarea statiei de transfer si depozitare a deseurilor
PERICOLE
• desfiintarea sistemului de tichete de odihna cu finantare guvernamentala
• lipsa autoritatii a organeloradministrative asupra activitatilor si prioritatilor în turismul
balnear
• conflictele între entitati turistice, administrative, industriale, sociale
• miscari migratorii ale populatiei
• gradul de ocupare al bazei de cazare în scadere
• lipsa sau slaba calitate a unor servicii de baza
• cresteri semnificative pe piata imobilelor privind pretul acestora
• sectoare economice subordonate turismului
• uzarea exhaustiva mediului ecologic
• extinderea haotica a locuintelor si caselor de vacanta

Obiectivele strategice elaborate pe baza analizei situatiei curente si a analizei SWOT al vietii
socio-economice din orasul Sovata sunt urmatoarele:
Dezvoltarea sustenabila a orasului pe plan economic si social
Dezvoltarea turismului balnear si tip wellness, diversificarea ofertei
Protectia resurselor naturale din orasul Sovata si din împrejurimea acestuia
Dezvoltarea localitatilor din jurul orasului, integrarea acestora în dezvoltarea
zonei
Realizarea unei imagini distincte si unice a orasului prin parteneriate (PPP)
Opţiunile strategice regionale sunt următoarele:
- Îmbunătăţirea generală a calităţii transportului regional cu respectarea condiţiilor de
protecţie a mediului;
- Creşterea prosperităţii locuitorilor regiunii prin dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi
Mijlocii şi crearea de noi locuri de muncă;
- Creşterea nivelului de trai al locuitorilor de la sate prin diversificarea activităţilor
economice în condiţiile conservării patrimoniului natural şi istoric;
- Ridicarea performanţelor economice prin sprijinirea cercetării, a transferului de
tehnologie şi dezvoltarea reţelelor informaţionale pentru afaceri;
- Reducerea şomajului prin îmbunătăţirea angajării şi a adaptabilităţii forţei de muncă,
promovarea oportunităţilor egale, îmbunătăţirea pregătirii şi combaterea excluziunii
sociale;
- Reducerea disparităţilor în dezvoltarea centrelor urbane din regiune;
- Dezvoltarea şi încurajarea creării de parteneriate în domeniul cercetării şi inovării
tehnologice.
Obiectivul general al “Strategiei de dezvoltare a Regiunii Centru” este: “Crearea unui
mediu economic regional competitiv la nivel European care să ducă la reducerea disparităţilor
intra şi interregionale şi la creşterea standardului de viaţă a locuitorilor Regiunii”
Conform “Strategiei de dezvoltare a Regiunii Centru” s-au stabilit următoarele priorităţi de
dezvoltare a Regiunii:
Prioritatea I- Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi
publice, infrastructură socială – şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii etc.)
Obiective:
- îmbunătăţirea accesibilităţii spre zonele şi centrele cu potenţial economic care
înregistrează întârzieri în dezvoltare;
55
- îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele urbane prin crearea şi modernizarea
infrastructurii de utilităţi;
- îmbunătăţirea serviciilor de sănătate, serviciilor sociale şi a accesului la educaţie şi
pregătire profesională.
Masura 1.1 Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi
comunicaţii
Obiective Specifice:
- reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice locale şi regionale, cu scopul de a crea
cadrul favorabil atragerii de investiţii, promovării creşterii economice şi creării de locuri
de muncă sustenabile;
- îmbunătăţirea infrastructurii regionale de transport dintre polii economici şi coridoarele
pan-europene;
- facilitarea accesului la zonele industriale, turistice şi spre zonele izolate din Regiune.
Masura 1.2. Imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si de protectie a mediului.
Obiective Specifice:
- asigurarea unui standard de viaţă ridicat pentru locuitorii Regiunii Centru prin
armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării apelor
menajare şi în gestionarea deşeurilor;
- implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului;
- cresterea oportunităţilor de investiţii, în special, în domeniul turismului şi a activităţilor
de protecţie a mediului.
Masura 1.3. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii educationale, sociale si de
sanatate
Obiective Specifice:
- îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale şi a calităţii pregătirii profesionale;
- oferirea de oportunităţi egale pentru elevi aflaţi în situaţii defavorizante (în special mediul
rural şi populaţia rromă);
- crearea, modernizarea şi extinderea infrastructurii sociale şi de sănătate şi asigurarea
dotărilor necesare pentru oferirea unor servicii de sănătate performante.
PRIORITATEA II-Sprijinirea mediului de afaceri
Obiective:
- stimularea creării de noi activităţi economice şi a dezvoltării celor existente din domeniul
productiv şi al serviciilor prin creşterea calităţii produselor şi a serviciilor;
- dezvoltarea competitivităţii economiei regionale prin stimularea inovării şi transferului
tehnologic;
- creşterea atractivităţii regionale ca locaţie pentru investiţii prin crearea unei infrastructurii
de afaceri corespunzătoare şi amenajarea siturilor industriale abandonate.
Măsura: 2.1. Dezvoltarea competitivă a sectorului productiv prin inovare şi calitate.
Obiective Specifice:
- dezvoltarea IMM-urilor existente cu scopul de a crea noi locuri de muncă şi a proteja
locurile de muncă existente mai ales în zonele dezavantajate;
- diversificarea activităţilor economice în zonele afectate de restructurare;
- crearea premiselor pentru dezvoltarea economică durabilă a comunităţilor prin
promovarea inovării şi protecţiei mediului;
- creşterea competitivităţii economiilor locale prin crearea de valoare adăugată.
Masura: 2.2. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice pentru investiţii.
Obiective Specifice:
- atragerea de noi investiţii prin asigurarea unor locaţii dotate corespunzator din punct de
vedere tehnic;
- crearea de noi locuri de muncă;
- creşterea numărului de firme nepoluante care crează valoare adaugată mare.
PRIORITATEA III-Dezvoltarea Turismului
Obiective:
- creşterea atractivităţii şi a competitivităţii zonelor turistice cu potenţial natural şi cultural
prin îmbunătăţirea infrastrucurii;
- crearea de noi atracţii, produse şi întreprinderi în diferite zone turistice;
- creşterea veniturilor generate de către capacităţile turistice prin îmbunătăţirea serviciilor.

56
Masura: 3.1. Conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural
Obiective Specifice:
- creşterea atractivităţii turistice a Regiunii prin modernizarea şi reabilitarea infrastructurii;
- creşterea veniturilor din turism prin îmbunătăţirea bazelor sportive şi de agrement în
zonele turistice.
Masura 3.2. Dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice;
Obiective Specifice:
- cresterea performanelor firmelor care actioneaza in domeniul turismului prin
imbunatatirea serviciilor de informare;
- promovarea eficienta a produsului turistic prin participarea la targuri de turism, seminarii
si congrese, etc.
- formarea unei piete a serviciilor turistice unitare prin sistem de marketing si rezervare
regional
- sprijinirea parteneriatului public –privat (organizatii, asociatii, consultanta si activitati de
informare)
Masura 3.3. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru creşterea
calităţii serviciilor în turism.
Obiective specifice:
- creşterea competitivităţii firmelor din domeniul turismului pe o piaţă europeană deschisă
cu standarde de performanţă ridicată.
PRIORITATEA IV-Dezvoltarea rurală
Obiective:
- creşterea atractivităţii zonelor rurale pentru localizarea investiţiilor străine şi locale prin
folosirea resurselor naturale;
- activarea participării şi cooperării între partenerii locali în scopul prezervării moştenirii
naturale şi culturale rurale;
- dezvoltarea durabilă a sectorului forestier prin stimularea exploatarii raţionale a
resureselor pădurilor.
Masura: 4.1. Creşterea competitivităţi sectoarelor agro-alimentar şi forestier.
Obiective Specifice:
- îmbunătăţirea gradului de informare a fermierilor şi proprietarilor agricoli şi a
cunoştinţelor acestora pentru facilitarea accesului la fondurile comunitare;
- creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere;
- îmbunăţăţirea valorii economice a pădurilor.
Măsura 4.2 Creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi încurajarea diversificării economiei
rurale
Obiective specifice
- revigorarea spaţiului rural prin sprijinirea dezvoltării, creării şi diversificării activităţilor
economice;
- stabilizarea populaţiei din mediul rural;
- crearea de noi locuri de muncă prin creşterea angajării în sectoare neagricole.
PRIORITATEA V-Cercetare, inovare tehnologică şi crearea societăţii informaţionale
Obiective:
- întărirea potenţialului uman din domeniul inovării şi cercetării;
- îmbunătăţirea cooperării dintre sectorul de cercetare –dezvoltare şi sectorul economic;
- creşterea competitivităţii firmelor pe pieţele locale şi regionale.
Masura: 5.1. Sprijinirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării în scopul creşterii
competitivităţii economice.
Obiective Specifice:
- asigurarea de sprijin pentru producţie şi servicii de tehnologii înalte şi medii;
- îmbunătăţirea cooperării industriale în domeniul cercetării-dezvoltării şi a transferului
tehnologic;
- creşterea nivelului tehnologic al întregii reţele productive a Regiunii;
- creşterea capacităţii de Cercetare Dezvoltare, stimularea cooperării dintre instituţiile din
domeniul CDI şi firme şi creşterea accesului firmelor la servicii de CDI.
Măsura 5.2 Dezvoltarea tehnologiei TIC pentru sectoarele public şi privat.
Obiectiv
57
- Sprijinirea competitivităţii economice prin creşterea interacţiunii dintre sectorul public şi
firme/cetăţeni prin exploatarea potentialului provenit din TIC.
PRIORITATEA VI-Creşterea ocupării forţei de muncă, dezvoltarea resurselor umane şi a
serviciilor sociale.
Obiective:
- creşterea flexibiltăţii şi a mobilităţii profesionale a resurselor umane pe baza ridicării
nivelului de cunoştinţe şi a deprinderilor profesionale ale lucrătorilor;
- diversificarea, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autorităţile
locale, instituţii şi organisme neguvernamentale;
- promovarea anteprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep sau
administrează o afacere. pe cunoaştere.
Masura 6.1. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă
Obiective:
- facilitarea integrării pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor de lungă durată, atragerea şi
reţinerea pe piaţa muncii a persoanelor un timp cât mai îndelungat, inclusiv în mediul rural,
şi susţinerea ocupării formale.
4. PLANUL URBANISTIC GENERAL –INSTRUMENT DE
PLANIFICARE OPERATIONALA-STRATEGII DE DEZVOLTARE
Legea urbanismului in forma actuala prevede :Planul urbanistic general are atât caracter director şi
strategic, cât şi caracter de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare
operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.
Reglementarile continute in documentatia PUG au rolul de a sprijini aplicarea strategiei in scopul
atingerii obiectivelor stabilite pe termen scurt ,mediu si lung.
Carta Verde privind Dezvoltarea rurală a României, reuneşte prevederile unui proiect finanţat din
programul PHARE al Uniunii Europene.
Proiectul elaborat de o echipă pluridisciplinară română asistată de consultanţi europeni, reuneşte
prevederi aplicabile în general mediului rural, particularizarea acestora în funcţie de condiţiile
concrete ale unei localităţi, rămâne în sarcina comunităţilor locale.
Câteva din prevederile cu largă aplicabilitate se referă la:
* crearea de întreprinderi mici şi mijlocii cu profil agricol, industrial, artizanal, comercial şi de
prestări servicii;
* dezvoltarea agroturismului şi a turismului în general (revitalizarea activităţilor turistice,
diversificarea ofertei turistice, protecţia şi reabilitarea obiectivelor turistice naturale şi construite;
stimularea de activităţi conexe turismului etc.);
* dezvoltarea potenţialului uman pentru a face faţă unor noi cerinţe, orientarea profesională
a tineretului, stimularea tinerilor în realizarea unor activităţi economice pe cont propriu, sprijinirea
tinerilor fermieri şi întreprinzătorilor;
* creşterea calităţii vieţii prin prezervarea mediului, îmbunătăţirea locuirii şi accesul la
serviciile de bază (prezervarea zonelor cu valoare naturală şi peisageră; combaterea extinderii fără
restricţii a zonelor construite, promovarea reabilitării locuinţelor şi a renovării celor abandonate,
respectând estetica tradiţională; asigurarea accesului populaţiei din zonele rurale la servicii de
sănătate la nivelul celor urbane; asigurarea pentru copii din zonele rurale a unor posibilităţi
normale de educare);
* menţinerea unor comunităţi viabile prin prezervarea culturii şi tradiţiilor (promovarea
patrimoniului cultural, istoric ).
5. CONCLUZII, MĂSURI ÎN CONTINUARE
Documentaţia Planului Urbanistic General, în condiţiile perioadei parcursă de societatea
românească, în prezent reprezintă un instrument de gestionare a crizei funcţional-relaţionale
(echilibrare a dezechilibrelor) şi în acelaşi timp un instrument care să permită administraţiei locale
îndeplinirea funcţiei de management urban, atribuţia administraţiei locale ce se exercită în scopul
obţinerii calităţii vieţii în condiţiile dezvoltării urbane durabile.
Desigur condiţiile economice concrete permit abordarea şi rezolvarea unui unui număr relativ
restrâns de probleme sectoriale, legislaţia în curs de modificare într-un ritm extrem de rapid fiind
un factor în plus care îngreunează gospodărirea eficientă a resurselor (terenul, energia, apa,
construcţiile, etc).
Fiind o modalitate de expresie a intenţiilor de viitor ale comunităţii, planul urbanistic general trebuie
să ofere o imagine globală care permite comunităţii locale să ia decizii sectoriale mai ales în
58
domenii care exercită presiuni ce se cer soluţionate), fără a bloca strategia globală, căile prin care
se poate accede la obiective pe termen mediu şi lung.
Instrumentele puse la dispoziţie prin PUG în acest caz sunt inventarierea zonelor ce necesită studii
aprofundate (PUD sau PUZ), restricţii temporare în zone rezervate unor operaţiuni de anvergură
viitoare, coordonarea diferitelor strategii de urmat în domenii conexe (construcţii, circulaţie,
protecţia mediului etc.).
Se poate spune că acest instrument pus la dispoziţia comunităţii locale pe o perioadă de cca 5 ani,
îşi atinge scopul în măsura în care politicile locale în viitor vor reuşi aplicarea consecventă a
câtorva principii derivate din PUG:
* minimalizarea consumului de resurse;
* maximalizarea reutilizării;
* utilizarea resurselor regenerabile şi reciclabile;
* protecţia mediului natural;
* crearea unui mediu sănătos, conservarea potenţialului natural existent;
* urmărirea calităţii superioare în crearea mediului construit (conservarea energiei, crearea
confortului, calitatea imaginii).
Scopul final îl reprezintă atingerea "modelului optimizat de dezvoltare urbana", situaţie în care
imaginea localităţii devine o emblemă pentru fiecare locuitor pus în situaţia de a-şi lega noi
rădăcini într-o aşezare şi o istorie pe care în ultimele decenii a secolului trecut o uitase.
Revine administraţiei publice locale a comunei , sarcina de a solicita întocmirea de studii de
specialitate, de a găsi sursele de finanţare pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică, de a
sprijini micii investitori în intenţia lor de dezvoltare sau promovare de noi investiţii, de a urmări pas
cu pas realizarea acestora până la finalizare.

Intocmit,
Arh.Raus Adriana

59