ANUARUL BÂRGĂUAN, Anul VII, Nr. 7, 2017, Ed.

Școala Ardeleană, Cluj-

Napoca

GEOSITURI CU IMPORTANȚĂ CULTURAL-ISTORICĂ PENTRU

COMUNITĂȚILE DE PE VALEA BÂRGĂULUI.
STUDIU DE CAZ: MONUMENTUL EROILOR DE PE GRUIUL MARE
(1882 m) DIN MUNȚII CĂLIMANI

Lia-Maria Cioanca, Ioan Bâca

1. Geositul Gruiul Mare – localizare și caracteristici geografice

Geositul Gruiul Mare este un loc geografic cu încărcătură naturală, istorică și culturală
relevantă pentru conștiința locuitorilor de pe Valea Bârgăului. Este o poiană în pantă (poiană de
versant), înconjurată de pădure de molid, traversată de drumul grăniceresc Maria Tereza, un
drum istoric aflat în munții Călimani, construit în urmă cu sute de ani, cu scopul de a susține
trupele militare grănicerești ale imperiului Austro-Ungar cu armament și hrană. În prezent,
drumul Mariei Tereza se suprapune unui traseu parcurs de turiștii muntenari și de sportivii
amatori care participă la Maratonul Via Maria Theresia. Drumeții care se încumetă să îl străbată
descoperă faptul că acest drum, care leagă județul Bistrița-Năsăud de județul Suceava, pe
vremuri lega Transilvania de Bucovina.

Fig.1. Localizare Google earth a Monumentului Eroilor din Grui

(sursa: Google Earth cu adăugiri)
2. Conotații cultural-istorice
2.1. Contextul istoric
Nenumărate au fost actele de vitejie ale ostașilor români, când au fost chemați sub
drapel pentru a apăra pământul sfânt al patriei. Un crâmpei din această epopee s-a petrecut și
aici, pe culmile munților Călimani și vine să întregească această realitate: o companie de
grăniceri, compusă din 60 de ostași, a acționat în sectorul Gruiul Mare, din masivul Călimani,
pentru apărarea granițelor sfinte ale pământului strămoșesc. Grănicerii au fost uciși de trupele
austriece, fiind înmormântați într-o groapă comună. După retragerea frontului, camarazii le-au
așezat o cruce masivă, de stejar, pe care au scris „60 de ostași români, morți pentru patrie”,
amenajând și un modest monument.
În primăvara anului 1917, ciobanul Lazor Bogza, aflându-se cu oile la păscut în acea
zonă, a descoperit crucea și, în împrejurimi, trupuri umane împrăștiate de fiarele pădurii pe care,
ajutat și de alți confrați, le adună și le îngroapă cu grijă, așezând mai bine și crucea la locul ei.

2.2. Elementele geositului

2.2.1. Inițiativa ridicării monumentului
Până la sfârșitul vieții sale, Lazor Bozga a întreținut mormântul, a așezat mai multe cruci
de lemn și chiar una de metal, pe care însă vremurile și avalanșele de pe munte le-au distrus.
După aceea, a urcat muntele an de an, împreună cu un preot, pentru a săvârşi slujba de pomenire
pentru cei adormiţi, în anul 1985 au urcat însă peste 150 de localnici și 2 preoți pentru a-i cinsti
și a se ruga pentru acești eroi. Înainte de a se muta la Domnul ne-a lăsat o vorbă şi o rugăminte:
„nu-i uitaţi pe cei din Grui”.
Autoritățile din acea vreme au reamenajat acest simplu monument, dar timpul a trecut și
peste tot s-a așternut uitarea. În primăvara anului 2005, cu binecuvântarea ÎPS Bartolomeu
Anania, arhiepiscopul Clujului, la inițiativa P.S. Vasile Someșanul, episcop vicar al Eparhiei
Clujului, sub conducerea mănăstirii de maici de la Piatra Fântânele, în special a Maicii Starețe
Pamfilia Solcan, a părintelui duhovnic protosinghel Gavriil Horț și a părintelui ierodiacon Ioan
Flore, de la Mănăstirea Nicula, s-a ridicat un adevărat monument, care îl cuprinde și pe cel vechi,
construcție vrednică de faptele ostașilor români. Proiectul a fost întocmit de arhitectul Alexandru
Lădar și de artistul plastic Iosif Berindeiu, ambii din Cluj-Napoca și realizat de un grup de tineri
harnici, cei mai mulți dintre ei făcând parte din „Echipa Drujba” din Groșii Țibleșului (care
lucrau la noul complex monahal de la Piatra Fântânele), dar și frații Bucnar din Piatra Fântânele
și alți tineri din comuna Botoșana, Suceava. Costul materialelor a fost suportat de Primăria Tiha
Bârgăului, de domnul Sică Pușcoci din București, de doamna Maria Lucan din Cluj-Napoca și
domnul Cornel Lucaci din Suciu de Jos, Maramureș.
În data de 2 iunie 2010 a fost ridicată o cruce din inox înaltă de 3 metri în punctul cel mai
înalt al Călimanilor, Vf. Pietrosu, 2102 m, sfințită de P.S. Vasile Someșanul.
În anul 2015 firma Deltic Instal, prin domnul Petrică Moroșan ridică, lângă monumentul
din Grui un catarg cu un drapel mare.
În anul 2016 s-a instalat un clopot, donație a familiei Costică și Oltița Niculcea, din
localitatea Marginea, Suceava, într-o frumoasă arcadă executată și donată de firma RAAL,
Prundu Bârgăului, transportul materialelor în condiții special, fundația și montajul acestora fiind
executate de către un grup de credincioși de pe Valea Bârgăului conduși de George Bucnaru, sub
îndrumarea și inițiativa Mănăstirii Piatra Fântânele.

Fig.2 Monumentul din Grui Fig.3 Clopotnița-arcadă

(sursa foto: arhiva Mănăstirii Piatra Fântânele) (sursa foto: arhiva Mănăstirii Piatra Fântânele)

2.2.2. Structura monumentului

฀ Altarul din piatră cu trepte de acces, pe care sunt amplasate două cruci: o cruce
tradițională din beton, prevăzută cu o placă pe care scrie: „Din inițiativa lui Bozga Lazor, din
comuna Tiha Bârgăului-Tureac, în vârstă de 85 de ani, s-a ridicat această cruce și este sființită
de preotul Halas Dumitru în anul 1985” și o cruce stilizată din beton cu 2 plăci: pe una dintre le
fiind menționați proiectantul, meșterii și contribuabilii (artist plastic Iosif Verileiu, echipa
Drujba din Groșii Țibleșului, Primăria Tiha Bârgăului, Mănăstirea Piatra Fântânele), iar pe alta
următorul epitaf: „Mai mare iubire ca aceasta nimeni nu are/Să-și pună cineva viața pentru
prietenii săi”.
Crucea, simbolul jertfei şi al biruinţei prin jertfă, situată în centrul monumentului,
desparte şi leagă totodată cele două stări prin care trecem cu toţii: viaţa şi moartea. În partea
stângă, moartea îşi are ca element reprezentativ sicriul, iar în partea dreaptă vieţii îi este
încredinţată spre simbolizare Masa pe care se săvârşeşte Sfânta Jertfă spre Viaţa Veşnică, în
cadrul Sfintei Liturghii. Ambele elemente adăpostesc în forma lor trupul soldatului român, unul
odihnindu-se după ce şi-a dat viaţa, în sicriu, iar altul, îngenuncheat sub Sfânta Masă, înalţă
rugăciuni fierbinţi. La baza monumentului, în centrul soclului, într-o mică ocniţă este aşezată
icoana Înălţării Domnului, care îndeamnă şi omul spre înălţare la cer prin rugăciune şi jertfă.
฀ Clopotnița-arcadă, situată mai sus de altar, la marginea poienii;
฀ Masă și băncuțe din lemn pentru popas, amplasate în partea dreaptă a altarului.

2.3. Omagierea eroilor

În fiecare an, la sărbătoarea Înălţării Domnului pe care o cinstim ca zi a eroilor, numeros
cler şi popor din Ardeal şi Bucovina, însoţiţi de militari de la Prundu Bârgăului şi Bistriţa străbat
urcuşul abrupt, ducând cu ei steagul unităţii şi coroane de flori, pentru a se ruga la mormântul
eroilor din muntele Grui. O frumoasă rugăciune închinată acestora spune că eroii unui neam nu
se plâng, ci se slăvesc, căci sufletele lor sunt în mâna lui Dumnezeu, iar memoria lor ne este zid
de întărire şi merinde duhovnicescă.

3. Impactul turistic al acestui monument

Monumentul Eroilor din Grui reprezintă un obiectiv atractiv istoric, asociat turismului
montan și cultural. Accesul spre acest obiectiv se face pe un traseu tematic marcat cu o cruce
neagră pe fond alb: Valea Dornei-Pârâul Grui-Monument. La intarea pe traseu s-a amplasat un
panou informativ, iar de-a lungul traseului se află câteva indicatoare de direcție din lemn.
Fluxurile de vizitatori au valori mari de Ziua Eroilor, iar în restul anului Monumentul este
vizitat de turiștii muntenari care fac drumeție în zonă, pe Drumul Mariei Tereza, spre și dinspre
vârful Pietrosul Călimanilor, deoarece acest obiectiv cultural este situat pe magistrala turistică
vest-est din Munții Călimani: Bistricior-Pietrosul Călimanilor.
 Perspective asupra Monumentului din Grui
(sursa: Google Earth cu adăugiri)

Atracțiile turistice colaterale sunt reprezentate de vârful Grui (1882 m), culmea principală
a Munților Călimani, pădurea de molid, aerul curat, liniștea, peisajul cu perspective spre masivul
Bistricior, Valea Dornei, Munții Bârgăului, Rodnei și Suhard.
Pentru viitor, gestionarea acestui geosit cultural ar putea viza: amplasarea unui panou
informativ în poiana Monumentului, refacerea indicatoarelor de direcție de pe traseu și a
marcajului, amenajarea potecii de acces, editarea unui pliant promoțional și desfășurarea unor
excursii tematice în zonă, dar această ultimă sugestie depinde de amenajarea drumului forestier
de pe Valea Dornei, de la Dornișoara până la intrarea pe traseu.

Bibliografie
Bâca, I., (2012) Arealul turistic Piatra Fântânele-Măgura Calului, Editura Argonaut, Cluj-Napoca
Cordovan, I., (Col.r.) (2011) Recunoștință pentru eroi. Monumente dedicate eroilor în județul
Bistrița-Năsăud, Editura EIKON, Cluj-Napoca
*** Monumentul de pe Grui-Călimani și Primul Război Mondial, Ediție realizată de protosinghel
Gavriil Horț, Piatra Fântânele cu sprijinul Primăriei Poiana Stampei, 2017
Surse internet
http://www.poianastampei.ro/index.php?p=30
http://www.mesagerul.ro/2005/08/18/dezvelirea-si-sfintirea-monumentului-eroilor-de-pe-varful-
gruiul-mare
https://falticenionline.com/2011/06/04/eroii-batalionului-de-graniceri-56-falticeni-comemorati-
pe-varful-gruiul-mare-din-muntii-dornisoarei/
http://www.crainou.ro/2011/05/10/60-de-ostasi-romani-morti-pentru-patrie-la-gruiul-mare-in-
calimani/
http://www.piatrafantanele.ro/index.php/monumente/monumentul-eroilor
http://radiorenasterea.ro/100-de-ani-de-la-jertfa-eroilor-de-pe-muntele-grui/