CARTOGRAFIA ŞI CARTOGRAFIEREA TURISTICĂ ACTUALĂ

Informaţiile documentare despre hărţi ne arată că ele au existat încă dinaintea erei noastre. Au fost
găsite schiţe primitive la egipteni, chinezi, amerindieni (locuitorii nativi ai celor două Americi), realizate
pe materiale foarte variate începând de la os, coji de copac, nisip, lemn, pietre, sau desenate pe pereții
peșterilor. Conţinutul acestor schiţe se referă la suprafeţe restrânse şi reprezintă diferite elemente ale
cadrului natural ca reţeaua hidrografică, lacurile, pădurile, peşterile.

Figura 1. Reprezentarea cartografică de la Ga-Sur pe tăbliță de Figura 2. Interpretarea dată de E. Raisz hărții de la Ga-Sur (după
argilă (cca. 2.500 î.e.n.) (sursa imaginii: henry-davis.com) E. Raisz, 1948) (sursa imaginii:henry-davis.com)

Până nu de mult, reprezentarea cartografică babiloniană executată pe o tăbliță de argilă scoasă de sub
ruinele cetății Ga-Sur (2.500 î.e.n.) era considerată cea mai veche hartă (Figura 1, 2). Pe această hartă apare
pentru prima dată indicații asupra punctelor cardinal si asupra vecinilor. Cele mai recente cercetări au arătat
că cea mai veche “hartă” ar fi (după unii specialiști), planul orașului Catal Hyuk din Anatolia, Turcia
(Figura 3, 4). Acesta reprezintă dispunerea a aproximativ 80 de locuințe și a fost descoperit prin strădania
cercetătorului James Mellaart în anul 1963 în niște excavații. Vârsa acestei lucrări atribuită prin metode de
datare radioactivă este de aproximativ 6.200 de ani î.e.n.

Figura 3. Planul orașului Catal Hyuk-reconstituire (sursa imaginii: henry-davis.com)

1
 Figura 4. Planul orașului Catal Hyuk (cca. 6.200 î.e.n.) (sursa imaginii: henry-davis.com)

O altă hartă pe care presa a prezentat-o, recent, drept „cea mai veche din lume“ este tot o producție
a babilonienilor, din anul 600 î. Hr., şi este o reprezentare simbolică a lumii cunoscute în acele vremuri. Ea
a fost realizată pe placuțe de lut şi a fost descoperită în Sippar, oraş din sudul Irakului. Pe această hartă a
lumii babiloniene, pământul este reprezentat ca având formă circulară, fiind înconjurat de ape (Figura 5, 6).

Figura 6. Interpretarea dată de K. Saliscev (după K. Saliscev citat

Figura 5. Harta Lumii Babiloniene
de Raisz) (sursa imaginii: henry-davis.com)

Din punct de vedere cronologic, prima hartă a unei părți din România, respectiv a Transilvaniei
(Figura 9), realizată de Johannes Honterus în anul 1532 în Basel (Elvetia pe granita cu Franta si Germania).
http://www.geo-spatial.org/articole/evolutia-cartografiei

2
 Johannes Honterus, (n. 1498, Brașov - d. 23 ianuarie 1549, Brașov) a fost un învățat umanist sas,
reformator religios al sașilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Brașov, din curtea Bisericii
Negre, actualul Liceu Johannes Honterus (Figura 7, 8).

Figura 7. Johannes Honterus(xilogravură din 1550) Figura 8. Statuia lui Johannes Honterus din Brașov

Figura 9. Harta Transilvaniei (în latină: Chorographia Transylvaniae Sybembürgen)

Odată cu trecerea secolelor, hărțile au devenit mai mari, mai detaliate si mai exacte. Cum a evoluat
"cartografic" lumea în ultimii 500 de ani de la hărţi şi busole - la GPS în jurul lumii? Un site american de

3
ştiri publică o colecţie inedită de hărţi ce reprezintă 12 metropole, "cartografiate" la o distanţă de
aproximativ 500 de ani. Meritul le aparţine în primul rând unor geografi din secolul al XVI-lea, Georg
Braun şi Franz Hogenberg, care au reuşit să strângă, într-o carte numită "Civitates Orbis Terrarum", toate
hărţile de ansamblu ale marilor oraşe. Jurnaliştii de la Business Insider le-au preluat şi le-au comparat cu
hărţile actuale, obţinute în urma unor tehnologii de ultimă oră." Hărţile întocmite în anii 1572, respectiv în
2011, arată prin comparaţie cum au evoluat marile aglomeraţii umane în ultima jumătate de mileniu (Figura 10 -
19). Cartografia a reprezentat un pas important în dezvoltarea intelectuală a ființelor umane și servește ca o
înregistrare a progresului cunoașterii rasei umane (http://www.cunoastelumea.ro/cum-au-evoluat).

Figura 10.

Roma 1572

Figura 11.

Roma 2011

4
 Figura 12.

Paris 1572

Figura 13.

Paris 2011

Figura 14.

Florenţa 1572

5
 Figura 15.

Florenţa 2011

Istambul 1572
Figura 16.

Figura 17.

Istambul 2011

6
 Figura 18.

Londra 1572

Figura 19.

Londra 2011

Secolul XX a revoluționat științele cartografice prin dezvoltarea aerofotogrammetriei, a aparatelor

electronice de ridicare topografică, prin utilizarea informației satelitare, și nu în ultimul rând prin apariția
computerelor și a rețelei Internet.
Sfârșitul de secol XX aduce cu sine o nouă revoluție în știința cartografică. Dacă până acum am avut de-a
face cu cartografia predigitală, probabil sec al XXI-lea va fi consacrat ca secolul cartografiei digitale.

7
 BIBLIOGRAFIE

Alexandrescu V. (2005), Cartografie în turism, Edit. Centrului de Învatamant la Distanta CREDIS, Universitatea
din București;
Aruta L., Marescalchi P. (2005), Cartografia. L’uso e la lettura delle carte, Dario Flaccovio Editore, Palermo;
Buz V., Săndulache Al., (1984), Cartografie, Universitatea din Cluj -Napoca, Facultatea de Biologie,
Geografie şi Geologie, Cluj - Napoca.
Dragu, Gh., (1975),Cartografierea economico-geografică, Univ. Bucureşti.
Benţe, Fl. (2000), Cartografie, Ed. Universităţii din Oradea
David E. Davis, (1999), GIS for Everyone, ESRI Press
David W. Allen (2011), GIS Tutorial - Spatial Analysis Workbook, ESRI, Redland, USA
Fodorean, I., (2005), Cartografie. Lucrari practice, Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca.
Fodorean I., Man T., Moldovan C. (2008), Curs practic de cartografie şi GIS, Cluj Napoca;
Glăvan V. (2003), Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Alma Mater, Bucureşti;
Grigore, M. (1979), Reprezentarea grafică şi cartografică a formelor de relief, Ed. Acad., Bucureşti
Haidu I., Haidu, C. (1998), SIG. Analiza spaţială, Ed. H*G*H*, Bucureşti
Heywood Ian, Sarah Cornelius, Steve Carver (2006), An introduction to Geographical Information Systems,
Editura Pearson;
Ianoş I. (2002), Sisteme teritoriale, Editura Tehnică, Bucureşti;
Ilieş M. (2003), Cartografiere turistică computerizată, Ed. Universităţii din Oradea
Ilieş M. (2007), Amenajare turistică, Casa cărţii de ştiinţă, Cluj Napoca;
Irimuş I., Vescan I., Man T. (2005), Tehnici de cartografiere. Monitoring şi analiză GIS, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă
Isacenko, Al., 1960, Cartografierea fizico-geografică, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti.
Linc R. (2004), Studiul hărţii, Ed. Universităţii din Oradea
Man, T., (2004), Iniţieri practice în GIS, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca.
Năstase, A., Osaci-Costache, G. (2001). Topografie – Cartografie, Edit. Fundaţiei ”România de mâine”, Bucureşti.
Osaci-Costache G. (2002), Cartografierea dinamicii peisajului geografic din zona subcarpatică dintre Dâmboviţa şi
Olt reflectată în documentele Flaccovio Editore, Palermo;
Osaci-Costache G. (2008), Cartografie, ediţia a II-a, Edit. Universitară, Bucureşti;
Popa Elena (2008), Tehnici de desenare si prelucrare a imaginilor in CorelDRAW, Editura Universităţii
Transilvania, Brasov
Rus, I., Buz, V. (2003), Geografie tehnică. Cartografie, Editura Silvania, Zalău.
Săndulache, Al., Sficlea, V. (1966), Cartografie-Topografie, Ed. Did. şi Pedag., Bucureşti
Stock M – coord., (2003), Le tourisme. Acteur, lieux et enjeux, Ed. Belin, Paris;
Tasha, Wade, Shelly, Sommer, (2006), A to Z GIS: An Illustrated Dictionary of Geographic Information Systems,
Editura ESRI Press
*** (1962), Atlas de semne convenţionale, DTM, Bucureşti
http://www.geo-spatial.org/articole/evolutia-cartografiei
http://www.cunoastelumea.ro/cum-au-evoluat