HARTA TURISTICĂ

Este o reprezentare grafică, în plan, convenţională, micşorată, generalizată a suprafeţei terestre,

conform unei scări de proporţie şi a unui sistem de proiecţie.
Aceasta este o reprezentare:
- grafică deoarece redă informaţia sub formă de desen dar nu este o fotografie (Figura 26);

Figura 26. ORADEA – Harta topografica 1: 100000

- în plan deoarece toate informaţiile grafice sunt transpuse în acelaşi plan orizontal (Figura 27);

Figura 27. Spaţiul intravilan al localităţii Horea

Pe baza informaţiilor de pe hărţile în plan pot fi construite şi hărţi tridimensionale (hărţi în relief) sau
chiar hărţii în plan dar cu efect tridimensional asupra reliefului (Figura 28).

1
 Figura 28. Defileul Crișului Repede
-convenţională întrucât informaţiile sunt reprezentate pe baza unor semne convenţionale. Faţă de
hărţile topografice, unde semnele convenţionale sunt standardizate la nivel internaţional, pe hărţile turistice
există o mai mare varietate, aspectul acestora depinzând foarte mult de imaginaţia autorului sau
cartografului (Figura 29 și 30);

Figura 29. Atracțiile turistice și împrejurimile stațiunii Băișoara

2
 Figura 30. Atracțiile turistice și împrejurimile orașului Abrud
- micşorată pentru a putea fi redată în întregime pe hartă (Figura 31);

Figura 31. Brașov – Vf Tâmpa

3
 - generalizată prin faptul că prezintă doar elementele esenţiale ale terenului (Figura 31).
- scara de proporţie este un raport care indică gradul de micşorare a suprafeţei de teren pentru a
putea fi reprezentată pe hartă;
- sistemul de proiecţie este procedeul matematic utilizat pentru transpunerea în plan a suprafeţei
curbe a pamantului. (Săndulache Al., Sficlea V., (1966), Cartografie - Topografie, Editura Didactică şi
pedagogică, Bucureşti)

ELEMENTELE UNEI HĂRŢI TURISTICE

Înţelegerea, realizarea şi utilizarea corectă şi eficientă a unei hărţi turistice se poate face cu rezultate
mai bune prin „disecarea” acesteia pe categorii de componente, astfel:
a) Elementele matematice: - scara de proporţie
- reţeaua cartografică (meridiane şi paralele)
- cadrul hărţii (linia care delimitează harta)
b) Elementele de conţinut: - relieful
- hidrografia
- vegetaţia
- aşezările omeneşti
- elementele de infrastructură turistică:
- căi de comunicaţii
- baze de cazare şi alimentaţie
- baze de tratament
- baze de agrement
- elemente de atractivitate turistică
- detalii culturale şi economice
- elemente politico-administrative
c) Elemente de întocmire şi editare: - titlul hărţii
- tipul hărţii
- legenda
- un element de orientare (roza vânturilor)
- autorul
- editura
- anul editării

4
 d) Elemente de caracterizare complementară: - medalioane
- profile
- diagrame
- date statistice
- text
- fotografii
- index alfabetic
- module publicitare
- steme
- sigle
- antet producător
Dintre elementele menţionate mai sus se impune deatalierea scării de proporţie.

SCARA DE PROPORŢIE
Reprezintă un raport constant dintre dimensiunile orizontale grafice (d) şi cele corespunzătoare din
teren (D), exprimate în aceleaşi unităţi de măsură. Scara de proporţie ne arată de câte ori suprafaţa terestră
sau o porţiune din aceasta a fost micşorată pentru a fi redată pe hartă, raport valabil doar pentru distanţe nu
şi pentru suprafeţe. Este inadmisibilă lipsa scării de proporţie de pe o hartă turistică, deoarece turistul ajunge
în imposibilitatea aprecierii corecte a distanţelor, a distribuţiei spaţiale a obiectivelor turistice şi
infrastructurii turistice, a spaţiului în general.
1 d
Relaţia generală a scării este dată de formula  unde
N D
1 = indică unitatea faţă de care se face raportarea sau lungimea grafică măsurată
pe hartă (de obicei în cm);
N = este numitorul scării hărţii care arată de câte ori distanţa din teren a fost micşorată pentru a se
putea reprezenta pe hartă;
d = reprezintă distanţa grafică de pe hartă;
D = este distanţa reală din teren
Toate cele trei tipuri de scări de proporţie valabile în general pentru hărţi sunt utilizate şi pe hărţile
turistice.

5
 Scara numerică
Este reprezentată de o fracţie ordinară de tipul 1/50 000, prezentă pe hărţi sub forma 1 : 50 000, unde
numărătorul (cifra 1) indică lungimea grafică măsurată pe hartă de obicei în cm, iar numitorul (50 000)
lungimea corespunzătoare din teren, măsurată tot în cm. Exemplu: 1 : 25 000, 1 : 50 000
Scara directă
Este cea mai accesibilă turistului, uşor de înţeles, fiind o exprimare directă a raportului care există
între distanţele grafice de pe hărţi şi corespondentul lor în teren.
Exemplu: 1 cm pe hartă = 500 m pe teren
1 cm pe hartă = 250 m pe teren
1 cm pe hartă = 1000 m pe teren
Scara grafică
Reprezintă raportul numeric d / D, exprimat printr-o construcţie grafică centimetrică. Adică unui
segment de 1 cm i se atribuie o valoare corespunzătoare din teren.

Aplicații practice
1. Se dă o hartă turistică a unui oraș având o scară de proporție de 1 : 20 000. Se cere distanța din
teren dintre hotelul central și muzeul satului. Pe hartă distanța grafică dintre acestea este de 27 cm.

1 : 20 000
d = 27 cm
D=?

- Deoarece distanțele din teren nu se măsoară în cm, valoarea trebuie transformată în m sau km

6
 2. O harta având o scară de proporție de 1:30 000, a fost mărită la xerox. Înainte de mărire distanța
grafică pe hartă dintre două puncte oarecare era de 17 cm. După efectuarea operatiei de mărire, segmentul grafic
dintre cele două puncte a ajuns la 23 cm. Trebuie gasită scara de proportie la care a ajuns harta după mărire.

1 : 30 000
d1 = 17 cm
D=?

d2 = 23 cm
N=?

3. Scara de proportie (numerică) a unei harți turistice este de 1 : 130000. Se cere transformarea
acesteia în scară garfică și în scară directă.
Scara numerică --------- 1 : 130000
Scara directă ---------- 1 cm pe hartă = 130000 cm pe teren = 1300 m = 1,3 km pe teren

Scara grafică ---------

BIBLIOGRAFIE
Alexandrescu V. (2005), Cartografie în turism, Edit. Centrului de Învatamant la Distanta CREDIS, Universitatea din București;
Aruta L., Marescalchi P. (2005), Cartografia. L’uso e la lettura delle carte, Dario Flaccovio Editore, Palermo;
Buz V., Săndulache Al., (1984), Cartografie, Universitatea din Cluj -Napoca, Facultatea de Biologie, Geografie şi Geologie, Cluj - Napoca.
Dragu, Gh., (1975),Cartografierea economico-geografică, Univ. Bucureşti.
Benţe, Fl. (2000), Cartografie, Ed. Universităţii din Oradea
David E. Davis, (1999), GIS for Everyone, ESRI Press
David W. Allen (2011), GIS Tutorial - Spatial Analysis Workbook, ESRI, Redland, USA
Fodorean, I., (2005), Cartografie. Lucrari practice, Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca.
Fodorean I., Man T., Moldovan C. (2008), Curs practic de cartografie şi GIS, Cluj Napoca;
Glăvan V. (2003), Amenajarea turistică a teritoriului, Ed. Alma Mater, Bucureşti;
Grigore, M. (1979), Reprezentarea grafică şi cartografică a formelor de relief, Ed. Acad., Bucureşti
Haidu I., Haidu, C. (1998), SIG. Analiza spaţială, Ed. H*G*H*, Bucureşti
Heywood Ian, Sarah Cornelius, Steve Carver (2006), An introduction to Geographical Information Systems, Editura Pearson;
Ianoş I. (2002), Sisteme teritoriale, Editura Tehnică, Bucureşti;
Ilieş M. (2003), Cartografiere turistică computerizată, Ed. Universităţii din Oradea
Ilieş M. (2007), Amenajare turistică, Casa cărţii de ştiinţă, Cluj Napoca;
Irimuş I., Vescan I., Man T. (2005), Tehnici de cartografiere. Monitoring şi analiză GIS, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă
Isacenko, Al., 1960, Cartografierea fizico-geografică, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti.
Linc R. (2004), Studiul hărţii, Ed. Universităţii din Oradea
Man, T., (2004), Iniţieri practice în GIS, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca.
Năstase, A., Osaci-Costache, G. (2001). Topografie – Cartografie, Edit. Fundaţiei ”România de mâine”, Bucureşti.
Osaci-Costache G. (2002), Cartografierea dinamicii peisajului geografic din zona subcarpatică dintre Dâmboviţa şi Olt reflectată în
documentele Flaccovio Editore, Palermo;
Osaci-Costache G. (2008), Cartografie, ediţia a II-a, Edit. Universitară, Bucureşti;
Popa Elena (2008), Tehnici de desenare si prelucrare a imaginilor in CorelDRAW, Editura Universităţii Transilvania, Brasov
Rus, I., Buz, V. (2003), Geografie tehnică. Cartografie, Editura Silvania, Zalău.
Săndulache, Al., Sficlea, V. (1966), Cartografie-Topografie, Ed. Did. şi Pedag., Bucureşti
Stock M – coord., (2003), Le tourisme. Acteur, lieux et enjeux, Ed. Belin, Paris;
Tasha, Wade, Shelly, Sommer, (2006), A to Z GIS: An Illustrated Dictionary of Geographic Information Systems, Editura ESRI Press
*** (1962), Atlas de semne convenţionale, DTM, Bucureşti