Harta si reprezentarile cartografice

Harta este o reprezentare grafică micșorată ca și scară a suprafeței terestre.

Se poate vorbi despre o hartă doar în prezența scării.

Scara este definită ca raport între distanța măsurată pe hartă și valoarea acesteia pe hartă.

Pe scurt, scara arată de câte ori a fost micșorată supafața terestră pentru a fi reprezentată grafic.

Scara hărții este reprezentată de relația dintre distanta de pe harta supra supra distantei de pe teren

Scara numerică se exprimă sub forma unei fracții ordinare 1/N sau sub forma unei împărțiri 1:N.

La scările de micșorare folosite în cartografie, numărătorul este întotdeauna egal cu o unitate (unu),

iar numitorul (N) este un număr întreg și pozitiv, care arată de câte ori distanțele orizontale din teren
sunt mai mari decât distanțele corespunzătoare, reprezentate pe harta sau planul respectiv.

Cu alte cuvinte, numitorul scării (N) indică de câte ori s-au micșorat lungimile din teren pentru a fi
transpuse pe plan sau hartă. Dacă numitorul scării (N) este mic, scara planului este mare și invers.

Spre exemplu, unei distanțe din teren D = 250 m, pe un plan la scara 1/5000 îi corespunde d = 250/5 =
50 mm
Cartografia este stiinta care se ocupa cu reprezentarea suprafetei terestre.

Reprezentarile tridimensionale – globul

Globul geografic – reda forma exacta dar micsorata a Pamantului, reteaua cartografica, conturul
continentelor, al bazinelor oceanice fiind cea mai fidela aproximare a Pamantului.

Componentele de baza ale reprezentarii:

-Titlul

-Coordonatele

-Scarile folosite

-Simbolurile

Harta arata evolutia in timp a unui fenomen, unei zone mai mult sau mai putin intinse, etc.

Nu exista activitate umana care se desfasoara pe un teritoriu, de cel mai putin extins, la cel mai mult
extins, care sa nu presupuna necesitatea unui plan, unei harti (ex: este nevoie de un plan topografic
pentru a construi o casa; este nevoie de o harta a traseului pentru construirea unei cai rutiere; este
nevoie de o harta intr-o calatorie turistica).

Orice harta sau diagrama poate constitui atat finalul unui tip de analiza (de relief, clima, soluri,
demografie, etc.), cat si un punct de plecare in interpretari ulterioare.
Prin transpunerea suprafetei sferice a Pamantului pe o suprafata plana, se deformeaza unghiurile dintre
meridiane si paralele, distantele si suprafetele dintre meridiane si paralele (o problema importanta a
stiintei).

Apar deformari legate de:

-Unghiul dintre meridiane si paralele

-Distante

-Suprafete dintre aceleasi meridiane si paralele