S.C. "RESMIN" S.R.L. Bacău Proiect nr.

3850/2006
P.U.G. Slănic Moldova

MEMORIU GENERAL

Cap. I Introducere
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei
Denumirea lucrării: Actualizare Plan Urbanistic General Slănic Moldova
Beneficiarul lucrării: Consiliul Local al oraşului Slănic Moldova
Proiectant: S.C. "RESMIN" S.R.L. Bacău
Data elaborării: 2006

1.2. Obiectul P.U.G.

Documentaţia a fost întocmită ca urmare a comenzii nr. 3850/06.2006, înaintată
de Consiliul Local al oraşului Slănic Moldova societăţii comerciale "RESMIN" S.R.L.
Bacău.
Obiectul lucrării este de actualizare a P.U.G.-ului elaborat în 2000 de
S.C. "RESMIN" S.R.L., ca o necesitate a problemelor apărute în teritoriu şi a respectării
ordinului nr. 13N / 10.03.1999, ce reglementează metodologia de elaborare şi conţinutul
cadru al Planului Urbanistic General.
P.U.G.-ul stabilind direcţiile, obiectivele, priorităţile şi reglementările de amenajare
urbanistică a localităţii, furnizează o bază de date, care va constitui după aprobare, un
instrument accesibil de lucru, la îndemâna administraţiei locale cât şi a factorilor
interesaţi.
Aceştia pot iniţia, coordona, influenţa, supraveghea sau controla, evoluţia
localităţii în scopul facilitării, jalonării direcţiilor corecte de dezvoltare urbanistică
complexă, de perspectivă, pentru care au fost conturate unele strategii, priorităţi,
reglementări aplicabile în utilizarea terenurilor din cadrul localităţii.

1
 Dintre principalele obiective ale P.U.G. menţionăm:
• creşterea calităţii vieţii cu precădere în domeniul locuirii şi al serviciilor;
• fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică;
• asigurarea bazei legale pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.
• analiza situaţiei existente, evidenţierea disfuncţionalităţilor şi priorităţile de intervenţie
în teritoriu şi în cadrul localităţii;
• materializarea programului de dezvoltare al localităţii;
• asigurarea calităţii cadrului construit amenajat;
• utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice;
• asigurarea unei locuiri corespunzătoare nevoilor şi nivelului de dezvoltare;
• amplasarea judicioasă a obiectivelor de utilitate publică propuse, având în vedere
respectarea dreptului de proprietate;
• organizarea circulaţiei;
• protejarea şi punerea în valoare a monumentelor de patrimoniu şi a patrimoniului
natural;
• reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului;
• modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor;
• protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.

Domeniul de aplicare:
• eliberarea certificatelor de urbanism şi emiterea autorizaţiilor de construcţie pentru
obiective ce necesită studii aprofundate;
• fundamentarea solicitărilor unor fonduri de la bugetul statului pentru realizarea
obiectivelor de utilitate publică;
• declanşarea procedurii de declarare a utilităţii publice pentru realizarea unor obiective
ce implică exproprieri
• proiectarea unor documente de urbanism (P.U.Z. sau P.U.D.) necesare detalierii unor
zone sau amplasamente

Solicitări ale temei program

Prin tema program se solicită:
• revizuirea intravilanului prin analiza oportunităţii introducerii în intravilan a zonelor
solicitate;
• stabilirea zonelor din intravilan unde se poate autoriza construirea în funcţie de
priorităţi;
• justificarea suprafeţei intravilanului reglementat în funcţie de prognoza populaţiei;
2
• analizarea problemelor privind dezvoltarea localităţii în funcţie de:
- dezvoltarea economico - socială
- prognoza populaţiei
- echiparea edilitară
- probleme de mediu
- necesităţi şi opţiuni ale populaţiei
• stabilirea zonelor cu restricţii definitive sau temporare de construire;
• identificarea tendinţelor de mobilare a drumurilor naţionale sau judeţene cu
obligativitatea respectării O.G. nr. 79/30.08.2001
• identificarea şi delimitarea zonelor cu riscuri naturale

Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţii iniţiat şi aprobat de

Consiliul Local Slănic-Moldova
Principiile de management urban în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a
localităţii se axează pe obiectivele:
- stimularea investiţiilor prin acordarea de facilităţi la nivel local.
- utilizarea raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza
P.U.G.-ului ca instrument de planificare.
- evaluarea nevoilor comunităţii şi a capacităţii administraţiei publice de a asigura
accesul acestora la locuinţe, locuri de muncă şi servicii publice de bază.
- amenajarea parcurilor din oraş, a spaţiilor plantate din ansamblurile de locuit şi a
plantaţiilor de aliniament
- organizarea unei zone turistice şi de agrement
- modernizarea şi retehnologizarea staţiei de epurare
- iniţierea unui studiu de reabilitare a albiei râului Slănic.
- regularizarea pîraielor inundabile
- valorificarea eficientă a suprafeţelor agricole.

Ediţii anterioare P.U.G.,modificări sau completări necesare

Elaborarea P.U.G.–ului are la bază :
-P.U.G. Slănic-Moldova, pr. nr. 65/1993 elaborat de S.C. General Proiect S.A.
-P.U.G. Slănic-Moldova pr. nr. 44/2000 elaborat de S.C RESMIN S.R.L.
-P.U.Z. Amenajare zonă “case de vacanţe” proiect elaborat de S.C. General
Proiect S.A. Bacău în 1994
-P.U.Z. “Schi parc” – proiect nr.3 / 2005 elaborat de S.C. General Proiect S.A.

3
1.3. Surse documentare şi metodologia folosită
În elaborarea P.U.G.-ului s-a avut în vedere aplicarea Legii nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului şi urbanismul.
Ca metodologie folosită, datele conţinute în piesele scrise şi desenate au fost
structurate conform “Ghidului privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al
Planului Urbanistic General“, elaborat de Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în
Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (URBAN PROIECT - Bucureşti), şi avizat de
Ministerul Lucrărilor Publice Transporturi şi Locuinţe, cu ordinul nr. 13N/10.03.1999.
Întrucât la data întocmirii documentaţiei nu existau studii de fundamentare şi nici
nu au fost comandate, concomitent cu redactarea P.U.G-lui, s-au folosit ca surse
documentare informaţii şi date din literatura de specialitate, din materialele puse la
dispoziţie de către Primăria oraşului Slănic Moldova, date statistice furnizate de Direcţia
Judeţeană de Statistică Bacău(recensământul populaţiei la nivelul anului 2002), Direcţia
Generală a Muncii şi Protecţiei Sociale, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
(O.C.P.I.), Direcţia de Sănătate Publică şi Agenţia de Protecţie a Mediului Bacău,
Direcţia Judeţeană pentru Cultură,Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, Inspectoratul de
Protecţie Civilă ,A.N.Apele Române,Direcţia Apelor Siret Bacău.
S-au mai folosit ca surse documentare, rezultatele unor studii şi cercetări de
specialitate întocmite anterior ca:
• Documentaţia pentru reinstituirea perimetrului de protecţie hidrogeologică a
zăcământului de apă minerală şi bioxid de carbon mofetic şi perimetrul de protecţie
sanitară întocmită de S.C. “MINACVA SERV” S.R.L. Bucureşti 1996, în scopul
omologării;
• Documentaţie pentru reevaluarea surselor hidrominerale în scopul obţinerii licenţei în
exploatare de la A.N.R.M., elaborată în 1999 de S.C. “MINACVA SERV” S.R.L.
Bucureşti;
• Studiu de fezabilitate elaborat de S.C. “AQUAPROIECT” S.A. Bucureşti în anul 2000,
pentru modernizarea izvoarelor minerale în scopul reabilitării şi rentabilizării;
• Documentaţie pentru atestarea staţiunii Slănic Moldova, proiect nr. 176/1996
elaborat de S.C. “GENERAL PROIECT” S.A. Bacău.
• P.A.T.J. proiect nr. 77/1997 elaborat de URBAN PROIECT Bucureşti;
• Studiu de circulaţie, proiect nr. 17/1985 elaborat de
S.C. "GENERAL PROIECT" S.A. Bacău;
• Documentaţie inventariere şi delimitare zone cu riscuri naturale - C.J. Bacău şi
Direcţia Apelor Siret;
4
• Studiu de caz privind organizarea şi dotarea zonelor de recreere şi agrement
extraurbane, proiect nr. 188/1991 elaborat de S.C. “GENERAL PROIECT” S.A.
Bacău;
La baza elaborării P.U.G.-ului s-au mai folosit ca materiale:
• date statistice la nivelul recensământului 2002 cu privire la populaţie, în baza cărora
s-a făcut analiza şi estimarea populaţiei pentru următorii zece ani;
• analiza situaţiei hidro-geotehnice pe teritoriul localităţii, elaborată în cadrul S.C.
"GENERAL PROIECT" S.A., din perspectiva influenţei terenului de fundare asupra
direcţiilor de dezvoltare a localităţii şi asupra costului investiţiilor;
• date privind proprietatea asupra terenurilor ca urmare a Legii nr. 18/1991;
Dintre principalele acte normative specifice domeniului, cu implicaţii asupra
dezvoltării urbanistice a teritoriului, care au stat la baza întocmirii documentaţiei,
menţionăm:
• Legea privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea
locuinţelor (nr. 50/1991, republicată în 1997), în urma modificării şi completării cu
Legea nr. 125/1996 şi Legea 453/2001;
• Legea fondului funciar (nr. 18/1991, republicată în 1998);
• H.G.R. nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor obţinute de societăţile
comerciale cu capital de stat;
• Legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (nr. 33/1994);
• Ordonanţa Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată
prin Legea nr. 124/1995, cu modificările ulterioare;
• Legea privind calitatea în construcţii (nr. 10/1995);
• Legea privind protecţia mediului (nr. 137/1995);
• Legea nr. 41/1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 68/1994, privind
protejarea patrimoniului naţional cultural;
• H.G.R. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism;
• Legea nr. 107/1996 a apelor;
• H.G.R. nr. 101/1997 pentru aprobarea normelor privind caracterul şi mărimea zonelor
de protecţie sanitară;
• Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în 1998 cu
modificările ulterioare;
• Ordinul nr. 125/1996 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor privind aprobarea
procedurii de reglementare a activităţilor economice, sociale, şi impactul asupra
mediului înconjurător;
5
• Ordinul nr. 536/1997 al Ministrului Sănătăţii pentru aprobarea normelor de igienă şi
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
• Legea privind circulaţia juridică a terenurilor (nr. 54/1998);
• H.G.R. nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor
publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice, cu modificările
ulterioare;
• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;
• Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi;
• Ordinul M.L.P.T.L. nr. 1943/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
republicată cu modificările şi completările ulterioare.
Ca suport topografic s-au folosit planuri cadastrale sc.1:5.000, 1:10.000 şi
1:25.000.
S-a făcut reambularea planurilor.
Proiecte de investiţii elaborate în domeniu ce privesc dezvoltarea localităţii:

a)Proiecte în derulare:
 extindere reţea apă Cerdac şi Cireşoaia şi extindere captare zonă Slănic - pr. nr.
12/2006 - elaborat de SC”Lef Proiect” SRL Bacău
 piaţă agroalimentară - pr. nr. R12072/2006 – elaborat de SC “Raal Constructor”
SRL Oneşti
 modernizare str. Ştefan cel Mare - pr. 51/2006 - elaborat de SC “Routte
Constructor” SRL Bacău
 reamenajare Casă Cerdac - pr. nr. R12079/2006 - elaborat de SC “Raal
Constructor” SRL Oneşti
 regularizarea râului Slănic – proiect elaborat de Direcţia Apelor “Siret” Sistemul
de Gospodărire a Apelor Bacău
 reabilitare parc staţiune ( Amenajarea zonei destinată comerţului stradal) – pr. nr.
R1214811/2006 - elaborat de SC “Raal Constructor” SRL Oneşti
 reabilitare construcţii şcoli şi grădiniţe
 reabilitarea parţială a reţelei de alimentare cu apă potabilă

b)Lucrări în fază de proiectare:

 S.F. pentru “Loc de joacă pentru copii” în ansamblul N. Bălcescu 1
 sală de sport (investiţii C.N.I.)
 blocuri A.N.L. – 48 apartamente
6
  bibliotecă şi club pentru elevi
 amenajare staţii pentru transportul în comun (35 locuri de staţionare)
 amenajare bază sportivă cu patinoar artificial în staţiune
 amenajare pârtie schi, - pr. nr. 1115/2005 “Schi Parc” SF, elaborat de S.C.
“Transcablu” S.R.L. Braşov, avizat de CJ – nr. 127/2005; P.U.Z. “Schi Parc” – pr.
nr. 3/2005 - elaborat de SC “General Proiect” S.A. avizat de C.J. cu hotărârea nr.
15/25.01.2005 (aviz nr. 1/2005)
 bază de tratament la pensiunea S.C. “Izvoare” S.R.L.

Cap. II Stadiul actual al dezvoltării

2.1. Evoluţie
Câteva referiri istorice sunt necesare pentru a înţelege dezvoltarea acestui oraş şi
influenţa sa în cadrul judeţului.
Formarea unui oraş este un fenomen evolutiv continuu, urmare a unei perioade
mai mult sau mai puţin îndelungate de urbanizare. Apariţia şi dezvoltarea localităţii
Slănic Moldova s-a datorat unor factori genetici extrem de favorabili, care au
individualizat evoluţia acesteia şi, în principal, resursele naturale şi aşezarea geografică.
Aşezarea s-a dezvoltat datorită descoperirii în ziua de 20 iulie 1801, în timpul
vânătorii, a unui izvor cu apă minerală de către serdarul Mihalache Spiridon. Slujitor al
curţii domneşti, care ţinea moşia lui Constantin Cehan Racoviţă în arendă şi era
administratorul (cămăraşul) ocnelor de la Tg Ocna, Mihalache Spiridon, între anii 1804 -
1807 mai descoperă şi izvoarele 3, 4 şi 5. Începând cu anul 1808, cu învoirea
domnitorului Scarlat Calimachi se strămută 12 familii de ţărani de la ocnele de sare. În
1825, domnitorul Ioniţă Sandu Sturza aprobă ca numărul familiilor să fie de 27 şi să
îngrijească izvoarele tămăduitoare. Începe astfel popularea Văii Slănicului. În 1816,
mitropolitul cărturar al Moldovei, Veniamin Costache face o vizită la Slănic. Cu acest
prilej se construiesc primele case din bârne. Se construiesc case pentru găzduirea
oaspeţilor, băi pentru bolnavi şi o bisericuţă.
Sub domnia domnitorului Mihail Sandu Sturza se intensifică popularea Văii
Slănicului şi se întemeiază satul Cerdac şi Satu Nou. În 1840 staţiunea apare pentru
prima oară pe hartă sub denumirea de Feredeiele Slănicului.
În 1851, prin hrisovul dat de Alexandru Ghica, băile şi izvoarele trec în
proprietatea Epitropiei "Sf. Spiridon" din Iaşi, după dorinţa fostului ei proprietar
Constantin Racoviţă, care o donase în timpul vieţii. Sub administraţia Epitropiei,
staţiunea ia un mare avânt. Se descoperă noi izvoare.
7
 În 1887 începe sistematizarea staţiunii. Apar construcţii noi, hotelul Racoviţă,
vilele Pufu, Cerbu, Dobru, Casinoul, Inhalatorul. Se fac lucrări de regularizare a cursului
Slănicului, se construiesc poduri şi podeţe, se captează izvoarele, se introduc instalaţii
moderne, băi. La sfârşitul veacului trecut, Slănic Moldova este o staţiune balneo-
climaterică cu renume internaţional.
Anii primului război mondial au prefăcut localitatea în ruină. Cu mari eforturi
staţiunea este refăcută parţial şi se repune în funcţiune în anul 1927.
Odată cu naţionalizarea staţiunilor balneo-climaterice, (1948) Slănic Moldova ia
un nou avânt. Se construiesc clădiri noi, se fac reparaţii capitale, se racordează la
sistemul energetic naţioanal.
În ultimele două decenii staţiunea este înzestrată cu câteva construcţii în stil
modern a căror frumuseţe se desprinde din îmbinarea lor armonioasă cu celelalte clădiri,
prin folosirea unor elemente arhitectonice potrivit stilului montan şi a materialelor de
construcţie specifice zonei: lemn şi piatră. Din 1974 localitatea Slănic Moldova a fost
declarată staţiune de interes internaţional.

2.2. Elemente ale cadrului natural

2.2.1. Caracteristicile reliefului
Teritoriul administrativ al oraşului Slănic Moldova este amplasat pe flancurile
estice ale munţilor Nemira, ce face parte din lanţul Trotuş - Oituz. Râul Slănic a tăiat o
vale strâmtă, în lungul căreia se desfăşoară o alternanţă de bazinete depresionare unde
sunt amplasate zonele populate. Culmile din zonele oraşului prezintă înălţimi cuprinse
între 800 - 1000 m. La nord de staţiune se ridică cu pante puternice muntele Pufu
(936 m).
Zona Cheşcheşului ce se lasă spre valea Dofteanei, înspre nord - vest, este o
culme ce duce spre marile altitudini ale munţilor Şandru Mare (1639 m) şi Nemira
(1648 m). Pe partea stângă a văii Slănicului, de la Vf. Pufu, se întinde coama
Cheşcheşului (810 m), un plan neted ce duce prin două trepte tot la muntele Şandru
Mare.
Aceste masive muntoase, împădurite, închid staţiunea prezentând pante deosebit
de ridicate.
Din punct de vedere geomorfologic se disting următoarele forme de relief:
• terasa inferioară joasă;
• terasa inferioară;
• versanţi muntoşi.

8
 Oraşul este construit în cea mai mare parte pe primele două terase. Valea
Slănicului este despărţită prin culmi muntoase la nord de valea Dofteanei şi la sud de
valea Oituzului, iar în vecinătatea vărsării sale în Trotuş se află culmea Măgura, punct
important de atracţie turistică.

2.2.2. Reţeaua hidrografică

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul oraşului Slănic Moldova este situat în
bazinul râului Slănic cu o lungime de 20 Km, care traversează localitatea de la vest la
est, el constituind principalul afluent al râului Trotuş. Râul Slănic îşi adună apele din 12
izvoare de pe muntele Şandru Mare.
Relieful accidentat a determinat caracterul torenţial al bazinului hidrografic. De la
izvoare până la confluenţa sa cu Trotuşul, cursul Slănicului este alimentat de numeroase
pîraie şi pârîiaşe, a căror apă, peste 70%, provine din ploi şi zăpadă.
Afluenţii râului Slănic sunt: pe stânga: Cheşcheşul, Pufului, Sasului, Ignat,
Tudorache, iar pe dreapta Sărata, Dobru, Cerbului, Surei. Pârîurile prezintă scurgerea în
tot timpul anului, cu excepţia unor torenţi mici, cu suprafaţă de bazin mai mică de 5 Kmp.
Caracterul torenţial al precipitaţiilor şi suprafeţele mici ale subzonelor hidrografice
imprimă un regim hidrologic discontinuu în timp, cu oscilaţii mari ale nivelurilor şi
debitelor. Aceste variaţii mari ale scurgerilor sunt într-o anumită măsură atenuate de
gradul mare de împădurire din bazin.
Debitele maxime se produc primăvara şi vara când la topirea zăpezilor bogate se
asociază ploi de intensitate şi durată mare şi respectiv, după ploi torenţiale generalizate
în bazin. Creşterile de niveluri pe cursurile de apă sunt de 2,5 - 3 m, fapt ce conduce la
producerea unor inundaţii locale, mai ales în cazul afluenţilor, la baza versanţilor.

2.2.3. Clima
Datorită aşezării sale într-o depresiune adâncă, pe versantul estic al Carpaţilor
răsăriteni, Slănic Moldova are un climat de tranziţie între climatul de dealuri şi cel
subalpin, cu veri nu prea călduroase (17,8°C în iulie) temperat continental şi ierni blânde
(-4,2°C media în ianuarie). Orientarea de la sud-vest la nord-est a Văii Slănicului şi
deschiderea bazinului în zona unde s-a dezvoltat staţiunea fac ca însorirea şi
luminozitatea să fie mai multe ore pe zi. Ca urmare a acestor factori, Slănic Moldova are
o climă bună faţă de alte localităţi climaterice cu renume. Localitatea beneficiază de un
procent relativ ridicat de calm (cca. 290 zile anual), vântul având în general viteze (până
la 2 m/sec) şi frecvenţe reduse.

9
 Presiunea atmosferică este în general redusă, media anuală de 720 mm.
Nebulozitatea este relativ scăzută, cu 150 de zile senine anual, 115 cu cer parţial
acoperit şi 100 de zile noroase. Media anuală a precipitaţiilor este de 750 mm. Lunile
mai şi august sunt cele mai ploioase (75 - 100 l/mp).
Bioclimatul
Prin parametrii săi climatici (aerul este pur, bogat în aerosoli, răşini, ioni negativi
de oxigen, datorită circulaţiei maselor de aer ozonat şi aerosoli aromaţi de pădure).
Staţiunea beneficiază de un climat relaxant şi tonifiant, de cruţare, sedativ - stimulativ
care determină bioclimaticul. Toate acestea conferă oraşului Slănic Moldova caracterul
de staţiune climaterică.

2.2.4. Caracteristici geotehnice

Oraşul Slănic Moldova este dezvoltat în lungul pîrâului cu acelaşi nume pe lungimea de
12 Km, împreună cu localităţile componente Cerdac şi Cireşoaia, în defileul format de
acest pârîu în munţii Oituzului. Din punct de vedere geologic, teritoriul se găseşte în
zona flişului Carpaţilor Orientali, în zona de apariţie pâna la suprafaţă a stratelor de
vârstă eocenă şi oligocenă.
Geomorfologic, teritoriul localităţilor componente ale oraşului Slănic Moldova,
cuprinde terasele înguste de pe cele două maluri ale râului Slănic, precum şi zonele de
trecere spre versanţii muntoşi, în cele mai multe cazuri terasate artificial.
Fără a efectua o studiere specială a zonei, doar pe baza unor observaţii directe şi
a consultării lucrărilor geotehnice de arhivă, care s-au executat în ultimii 30 de ani, vom
efectua o raionare geotehnică a zonei, de care se va ţine seama la promovarea unor noi
obiective.
Totalitatea teritoriului intravilan cuprinde în funcţie de litologia terenului şi
condiţiile geotehnice, următoarele zone:
1. Zona albiei majore şi a luncii inundabile;
2. Zona terasei pîrâului Slănic;
3. Zona cu suprafaţă înclinată de la baza versantului muntos.

1. Zona albiei majore şi a luncii inundabile

În cea mai mare parte, râul Slănic are albia majoră bine conturată şi cu
deschidere mică, în zona localităţii Slănic aceasta fiind delimitată de terasele de pe cele
două maluri, prin ziduri de sprijin.
Lunca inundabilă se reduce la mici porţiuni în afara localităţii Slănic Moldova, în
special între localităţi, dar şi în Cerdac şi Cireşoaia. De regulă această zonă nu cuprinde

10
construcţii, putând să apară anexe doar ale gospodăriilor individuale în localităţile
componente Cerdac şi Cireşoaia.
Această zonă nu va fi inclusă pentru aprobare de construcţii, iar pentru
recunoaşterea ei se va apela, în fiecare localitate, în fiecare loc, la cunoştinţele
localnicilor şi la poziţia unui specialist.

2. Zona terasei râului Slănic

Deşi relativ puţin dezvoltată, pe ambele maluri ale pîrâului, singura terasă de cca.
+ 3 - 4 m este intens construită în toate localităţile menţionate. În localitatea Slănic
Moldova, construcţile noi de locuinţe de pe malul drept, de la cimitir şi până la piaţă, cele
de pe malul stâng în dreptul pieţii, pavilionul central Racoviţă, şi altele se găsesc
amplasate pe această terasă. Deasemenea, majoritatea construcţiilor situate la drumul
DN 12 B sau între drum şi râul Slănic sunt amplasate tot pe terasă. Aceasta are
suprafaţa plană, relativ orizontală, cu o stabilitate generală asigurată, iar din punct de
vedere geotehnic este constituită din material grosier - grohotiş şi pietre de rîu legate în
liant argilos, complex sedimentar cu o bună capacitate portantă, pentru toate
construcţiile realizându-se fundarea directă.
Apa subterană se găseşte sub forma unor infiltraţii neuniforme, care nu constituie
o pânză de apă şi care, în general se găsesc sub adâncimea de 3,00 m, astfel că nu
este afectată funcţionalitatea construcţiilor.

3. Zona cu suprafaţă înclinată de la baza versantului muntos

Cea mai mare parte a vilelor şi obiectivelor social-culturale care constituie
staţiunea balneo-climaterică “Slănic Moldova”, aflate pe partea stângă a pîrâului Slănic
sau pe pîrâul Dobru, precum şi o mare parte din construcţiile individuale din Cerdac şi
Cireşoaia se găsesc în această zonă. Menţionăm că în staţiune construcţiile sunt
realizate pe terasări locale artificiale ale bazei versantului, terasări protejate prin ziduri
de sprijin. Aceste terasări au fost posibile şi au o bună stabilitate, datorită poziţiei
stratelor rocilor de fundament, care au direcţia perpendiculară pe curbele de nivel ale
versantului, astfel că nu favorizează planurile de alunecare. Situaţia aceasta nu este
însă valabilă în cazul localităţilor componente Cerdac şi în special Cireşoaia, în care
rocile de bază sunt mai mult argiloase, iar terasările locale pentru gospodăriile
individuale au în mai multe cazuri o stabilitate incertă. Amplasamentul oricărei construcţii
din cadrul acestei zone trebuie bine studiat din punct de vedere al stabilităţii. În ceea ce
priveşte interdicţia amplasării de construcţii noi în această zonă, fără alte studii speciale
nu se poate enunţa o interdicţie decât în zona blocurilor cu magazine la parter de la

11
intrarea în staţiunea Slănic Moldova, în a cărui versant s-au produs alunecări de teren în
anul 1970.
În această zonă includem şi zona izvoarelor minerale ale staţiunii, situate în
partea sud-vestică a staţiunii, la baza versantului muntos din partea sudică a pîrâului
Slănic. Stabilitatea generală a acestei zone este dependentă de lucrările de artă
realizate, fie pentru captarea şi înmagazinarea apei minerale, fie pentru acces şi
protecţie: scări, ziduri de apărare şi sprijin, podeţe, etc.
Seismic, oraşul Slănic Moldova se găseşte în zona de gradul 8 (opt) de
seismicitate, conform STAS 11.100/1-77. Se va face verificarea zonei seismice de calcul
pe baza normativului P 100/92 prin valoarea corespunzătoare a coeficienţilor Ks = 0,2 şi
Te = 1,0.

2.2.5. Resurse ale solului şi subsolului

Resurse ale solului
ţie

Din punctul de vedere al vegetaţiei, în staţiune predomină pădurile amestecate de

răşinoase şi fag. Stratul arbuştilor este mai slab reprezentat, dar stratul ierbos şi al
muşchilor este bine dezvoltat.
Abundenţa de făget se datoreşte atât condiţiilor de climă, cât şi faptului că
pădurea de brad, care coboară până jos pe versanţi, a fost defrişată. În văile umede, la
altitudini joase a crescut bradul. Astfel, zona Slănicului oferă exemple foarte frumoase
de inversiune a etajelor de vegetaţie. Primăvara până la dezvoltarea frunzişului, pădurile
de fag sunt pline de plante erbacee. În restul anului numai poienile mari păstrează
covorul de flori multicolore, ce sunt puncte de atracţie pentru turişti.
Este reprezentată de cea specifică pădurilor de munte: urşi, lupi, vulpi, mistreţi,
veveriţe. La altitudine de peste 700 m urcând până la etajul subalpin, la limita vegetaţiei
jepilor se poate întâlni râsul, animal ocrotit prin lege. Cerbul şi zimbrul, animale ce
vieţuiau odinioară pe aceste meleaguri până la primul război mondial, au dispărut.
Rezervaţia de la Scutaru (Mănăstirea Caşin) păstrează ultimele exemplare de cerbi
pentru a repopula pădurile. Ca păsări întâlnim cocoşul de munte şi găinuşa de alun. În
apele repezi de munte întâlnim păstrăvul şi lipanul.
Resurse ale subsolului (aspecte hidrogeologice)
Pe fundul văii Slănicului ţâşnesc pe ambele maluri ale pîrâului, foarte aproape de
talveg, peste 20 de izvoare minerale răspândite pe o distanţă de 2 Km, de la confluenţa
cu Slănicelul (1550 m altitudine) până la confluenţa cu Scărişoara - “La 300 de scări”
480 m altitudine, grupate câte 3 - 4 izvoare sau izolate la 50 - 150 m unele de altele.

12
 Majoritatea izvoarelor sunt situate pe malul drept al apei.
În urma cercetărilor făcute s-au evidenţiat două tipuri de zăcământ hidromineral,
distinct din punct de vedere hidrologic, hidraulic, fizico - chimic şi balneo - medical.
Sub aspectul hidro-geologic structural din zonă se întâlnesc două tipuri de
acumulări de ape subterane:
• acumulări reduse de apă dulce, localizate neuniform în depozitele deluviale de pe
versanţi;
• acumulări de ape subterane arteziene localizat în sistemele fisurale ale complexelor
rocilor calcaroase.
Din punct de vedere al caracteristicilor hidrogeologice şi al dinamicii apelor
subterane, există două sisteme:
• sistem acvifer mineralizat superior, cu posibilităţi de înmagazinare şi debitare sub
presiune mai mare (2 - 6 l/sec şi 0,4 - 0,6 atm.);
• sistem acvifer mineralizat inferior cu posibilităţi de înmagazinare şi debitare sub
presiune mai mare (2 - 6l/sec şi 0,4 - 0,6 atm.).
Regimul apelor minerale subterane este condiţionat de diferenţa de sarcină
hidraulică dintre zonele de alimentare cât şi de existenţa gazelor CO2 şi CH4 din sistemul
acvifer care însoţesc zăcământul hidromineral superior şi apar dizolvate în apele
minerale cărora le conferă caracteristicile de ape carbogazoase.
Gazele de tip CO2 însoţesc zăcământul hidromineral sau sunt prezente sub formă
de emanaţii libere mofetariene.
Cercetările complexe hidrogeologice şi geofizice din 1980 făcute de I.M.F.B.R.E.
şi confirmate de cercetările actuale făcute de S.C. “MINACVA SERV” S.R.L. Bucureşti,
în vederea redactării lucrării privind reevaluarea surselor hidrominerale, în scopul
obţinerii licenţei de exploatare, reconfirmă consideraţiile geologice în ceea ce priveşte
mineralizarea şi totodată evidenţiază rezervele exploatabile de apă minerală.
Prezenţa componentelor chimice, care conferă acestor surse caracteristici
terapeutice deosebite în cura balneară, se datorează în primul rând formaţiunilor
geologice.
Ca surse ale subsolului mai amintim în estul teritoriului gipsul şi gresia de la
cariera de piatră.

2.3. Relaţii în teritoriu

13
 Localitatea Slănic Moldova, oraş balneo-climateric, cel mai important din Moldova
este aşezată în partea de sud-vest a judeţului Bacău, într-o mică depresiune îngustă, pe
flancurile estice ale munţilor Nemira, ce fac parte din lanţul Trotuş - Oituz.
În cadrul reţelei de localităţi, ca urmare a relaţiilor sale în judeţ, Slănic Moldova
este un oraş de rangul III b - staţiune balneoclimaterică de importanţă naţională.
Deşi nu se află la intersecţia unor căi de comunicaţie majore, localitatea Slănic
Moldova are bune legături cu orice localitate din ţară.
D.N. 12 B ce tranzitează localitatea face legătura prin intermediul lui D.N. 12 A
Oneşti - Tg. Ocna - Ciceu şi D.N. 11 A Oneşti - Adjud cu D.N. 2 E 85 Bucureşti -
Suceava - Siret. Legătura cu oraşele din Transilvania este realizată prin D.N. 12 A şi
D.N. 11 Oneşti - Oituz - Braşov.
Gara Salina din Tg. Ocna facilitează legătura prin intermediul C.F. electrificate.
Din linia principală de cale ferată ( CF 500) ce leagă capitala de nordul Moldovei
se ramifică la Adjud linia secundară CF 501 Adjud - Ciceu, care străbate Carpaţii
Răsăriteni de-a lungul văii Trotuşului. Prin Ciceu, CF 300 Bucureşti-Braşov-Sibiu se face
legătura cu oraşele din Transilvania. Aeroportul din Bacău poate deservi staţiunea
asigurând deplasarea călătorilor în cadrul reţelei aeriene naţionale, iar prin intermediul
aeroportului Otopeni cu reţeaua aeriană internaţională.
Mai nou, aeroportul Bacău asigură o linie aeriană directă cu oraşele din nordul
Italiei, cu escală la Timişoara.
Distanţa între municipiul Bacău şi Slănic Moldova este de 86 de Km şi se poate
parcurge cu autocarul.
Oraşul Slănic Moldova face parte din sistemul oraşelor Oneşti - Tg. Ocna şi
Slănic Moldova.
Între cele trei oraşe sunt relaţii de interdependenţă, sub diferite forme:
• tratament combinativ în sanatoriul balnear de la Tg. Ocna, amenajat în mina Salina
unde se tratează bolnavii cazaţi la Slănic Moldova veniţi la tratament în staţiune;
• unele servicii asigurate de municipiul Oneşti ca judecătorie, sănătate, transport auto
în comun interurban sau de oraşul Tg. Ocna: financiar - bancar, notariat, sănătate;
• colaborarea în ceea ce priveşte serviciul de gospodărie comunală - folosirea
platformei de depozitare deşeuri menajere din localitatea Dărmăneşti, ce urmează a
se perfecta până se dă în folosinţă rampa de transfer din Comăneşti, conform
protocolului.
Relaţii de interdependenţă sunt şi între localitate şi zonele învecinate,
referindu-ne la exploatările forestiere care sunt extinse pe un teritoriu destul de larg de o

14
parte şi de alta a văii Trotuşului, la zona exploatărilor petrolifere de pe valea Slănicului,
care sunt sub patronajul “Schelei de extracţie Moineşti”.
Un aspect critic pe care îl semnalăm în ceea ce privesc relaţiile cu exteriorul este
inexistenţa unei legături directe între Slănic Moldova şi D.N. 11. Pentru realizarea unui
trafic fluent şi scoaterea staţiunii din poziţia terminus şi totodată o legătură rapidă între
oraşele din Transilvania şi staţiune se impune modernizarea lui DJ 116 A, între camping
şi Poiana Sărată.
În ceea ce priveşte relaţiile în teritoriu administrativ acestea sunt bune.

2.4. Potenţial economic

Profilul economic al oraşului Slănic Moldova este turismul balneoclimateric, ca
urmare a potenţialului natural (bioclimatul) şi potenţialului balnear (apele minerale şi
gazele terapeutice).
Secundar funcţiei de turism semnalăm şi alte activităţi economice existente.
În paralel, pe teritoriul oraşului îşi desfăşoară activitatea unităţi economice având
ca profil exploatarea fondului forestier, prelucrarea lemnului, construcţii, activităţi
meşteşugăreşti, activităţi pentru deservirea populaţiei.
În sectorul economic s-au produs unele mutaţii structurale determinate de
evoluţia diferită a unor sectoare.
Procesul de tranziţie este însoţit de o serie de fenomene sociale şi implicit
economice.
Toate acestea ne determină să semnalăm că s-a produs o orientare politico-
economică care a condus la apariţia unor noi agenţi economici, societăţi particulare de
tip S.R.L. şi S.N.C..
În procesul de restructurare a economiei conform legii nr. 31/1990 în oraşul
Slănic-Moldova au fost constituite un nr. de 80 de societăţi comerciale.
Structura societăţilor comerciale este următoarea:
-societăţi naţionale – SN PETROM
-societăţi comerciale cu capital de stat
-societăţi comerciale cu capital privat (8 soc. SA, 30 soc. SRL).
Prin decretul 54/1990 s-a creat cadrul de organizare şi funcţionare al agenţilor
economici independenţi şi societăţi familiale independente constituindu-se un număr de
12 asociaţii familiale (AF) şi 16 agenţi economici independenţi (PF).
2.4.1. Turismul

15
 Oraşul Slănic Moldova, staţiune balneo-climaterică unică în Moldova, este inclusă
în circuitul turistic balnear naţional.
Potenţialul turistic este susţinut de prezenţa unui peisaj diversificat, a unui
bioclimat sedativ de cruţare şi prezenţa surselor hidrominerale. Toate acestea îi conferă
statutul de staţiune balneo-climaterică.
Activitatea turistică ca profil economic dominant al oraşului Slănic Moldova s-a
stabilit ca urmare a analizei ofertei turistice existente şi a cererii turistice. Funcţiunea
dominantă este aceea de tratament a morbidităţilor specifice, dar şi cea de odihnă.
În funcţie de gradul de confort şi dotarea existentă, este o staţiune cu dotare
medie şi de importanţă naţională, dar cu reale posibilităţi de dezvoltare pentru a deveni o
staţiune de importanţă internaţională, întrucât întruneşte toate condiţiile necesare.
Oferta turistică este analizată prin prisma următoarelor considerente:
• calitatea mediului natural şi antropic;
• valoarea resurselor hidrominerale (ape minerale şi gaze terapeutice);
• calitatea bazei tehnico-materiale (tratament, cazare, comerţ, agrement şi
infrastructura tehnico-edilitară);
• calitatea serviciilor;
• accesibilitatea şi relaţiile funcţionale.
Calitatea mediului natural sau ambientul capătă o importanţă din ce în ce mai
mare. Păstrarea nealterată a sistemului ecologico-peisagistic devine, în special în cazul
staţiunilor balneare, determinantă, deoarece factorii curativi şi de tratament ai staţiunii nu
pot fi puşi în valoare într-un sistem ecologico-peisagisitic alterat. Importanţa acestui
factor rezidă din faptul că acesta este principalul generator de activităţi turistice,
drumeţie, odihnă, tratamente preventive şi curative cardiovasculare şi nevroze. Aceste
elemente sunt determinante pentru definirea potenţialului turistic.
Referitor la cadrul antropic prezenţa celor câteva construcţii în staţiune cu valoare
istorică şi arhitecturală (pavilionul Racoviţă, Inhalatorul, Cazinoul, vilele Pufu, Palas,
Rica, Păltiniş) şi a unor manifestări culturale, care au devenit tradiţionale, cum ar fi
festivalul anual de folclor, festivalul de teatru amator, gala amfiteatru, Zilele Slănicului -
măresc atractivitatea turistică a staţiunii.
Potenţialul balnear este un alt criteriu definitoriu, constituind elementul de bază în
selectarea staţiunilor, evidenţiat prin natura şi debitul sau capacitatea resurselor.
Existenţa factorilor terapeutici naturali de cură conduce la organizarea celor trei tipuri de
asistenţă medicală:
• profilactică;

16
 • curativă;
• de recuperare funcţională.
Pentru staţiunea Slănic Moldova potenţialul îl constituie calitatea apelor, înalta lor
valoare terapeutică şi capacitatea corespunzătoare a debitelor, apreciate ca rezerve, ce
a imprimat staţiunii un profil balnear, de tratament al afecţiunilor digestive, ale glandelor
anexe, ale aparatului respirator, boli de nutriţie şi metabolism. Fondul balnear al staţiunii
are un specific aparte, unic în ţară şi în Europa, găsindu-se pe o zonă relativ restrânsă o
mulţime de izvoare variate în ceea ce priveşte compoziţia, concentraţia, complexitatea
chimică şi efectele terapeutice.
Staţiunea Slănic Moldova dispune de importante zăcăminte de ape minerale,
cercetate şi exploatate încă de la începutul sec. al XIX-lea. Cercetările complexe
realizate în ultimii ani (proiect nr. 2425/II - 1980 întocmit de I.M.F.B.R.M.) şi reconfirmate
prin studiul întocmit în anul 1999 de S.C. “MINACVA SERV” S.R.L. Bucureşti pentru
reevaluarea rezervelor de apă minerală şi bioxid de carbon mofetic au evidenţiat două
tipuri de zăcământ hidromineral distincte din punct de vedere hidrogeologice, hidraulice,
fizico-chimic şi balneo-medical: ape minerale clorurate şi bicarbonate.
Sunt 24 de surse din care 20 în exploatare, 3 în conservare şi 1 în rezervă. Din
cele 20 numai 13 surse sunt folosite.
În ceea ce priveşte calitatea bazei tehnico-materiale, calitatea serviciilor,
accesibilitatea şi relaţiile funcţionale vor fi dezvoltate la capitolele respective.
Gradul redus de valorificare a factorilor naturali, atât în ceea ce priveşte cura
internă cât şi cura externă cu apele minerale sau cu gazele terapeutice se datorează în
principal absenţei unei strategii de dezvoltare a bazei tehnico - materiale, ca urmare a
politicii economice din perioada de tranziţie spre economia de piaţă, şi a privatizării.
Toate acestea au condus la descentralizarea S.C. “Perla Moldovei” S.A. în mai
mulţi agenţi economici, societăţi particulare.

2.4.2. Activităţi de tip industrial şi de construcţii

Prin specificul său localitatea Slănic Moldova nu dispune de o platformă
industrială ci numai de câteva unităţi de necesitate şi importanţă locală pentru
deservirea populaţiei ca: fabrica de pâine, unităţi de producţie (gospodărie anexă) pentru
S.C. “SIND ROMÂNIA” filiala Slănic Moldova, service auto şi ateliere de prelucrare a
lemnului.
Pe teritoriul administrativ mai sunt patru parcuri de foraje aparţinând S.N.P.
“PETROM” S.A. filiala Moineşti.

17
 Existenţa zonelor industriale prezintă anumite inconveniente ca: poluare, zgomot,
circulaţie majoră grea, transporturi de materii prime şi finite. În această situaţie, având în
vedere că localitatea Slănic Moldova are un profil balnear, nu se justifică existenţa unor
zone industriale. În acest fel se asigură o bună desfăşurare a activităţilor specifice
staţiunii balneo-climaterice.
În teritoriul administrativ este şi o carieră de piatră, care este în exploatare.

2.4.3. Activităţi agrozootehnice

Zona înconjurătoare a localităţii Slănic Moldova nu oferă condiţii favorabile
dezvoltării agriculturii, datorită reliefului foarte accidentat, precum şi condiţiilor de
microclimat existente.
Condiţiile agro-pedologice în care se încadrează teritoriul favorizează dezvoltarea
sectorului zootehnic prin valorificarea păşunilor şi fâneţelor.
Suprafaţa agricolă este de 1625,24 ha, din care 1520,50 ha în extravilan,
ponderea deţinând-o suprafaţa de păşune şi fâneaţă 1343,00 ha, în proporţie de
82,65%.
De asemenea prezenţa localităţilor componente Cerdac şi Cireşoaia, cu un
puternic caracter rural au determinat dezvoltarea activităţii agro-zootehnice cu un real
potenţial.
La limita vestică a zonei cu zăcământ hidromineral este amplasată: Păstrăvăria,
care aparţine R.N.P. "ROMSILVA" şi închiriată de S.C. “COMTIMER” S.R.L. Oneşti.
Activitatea agricolă se desfăşoară în cadrul micilor gospodării particulare
existente în localităţile componente Cerdac şi Cireşoaia, ce-şi păstrează aspectul de
aşezări rurale.
În această zonă randamentul este redus, agrotehnica ce se practică este
rudimentară, iar mecanizarea lipseşte total.
Cea mai mare deficienţă a terenurilor din această zonă o constituie prezenţa
procesului de eroziune a solului. Deasemenea o mare parte din suprafaţă este
deteriorată datorită activităţii de foraj şi extracţie a petrolului de către S.N.P. “PETROM”
S.A. filiala Moineşti.
S.N.P. Petrom îşi dezafectează o mare parte a sondelor. Terenurile aferente vor fi
trecute la Primăria Slănic Moldova, urmând să fie retrocedate conform Legii nr.
247/2005, de către comisia locală înfiinţată în acest scop. Este necesară implicarea
tuturor factorilor pentru reabilitarea acestor suprafeţe.
Populaţia oraşului, la care se adaugă numărul de vizitatori care frecventează
staţiunea, solicită cantităţi importante de produse agricole perisabile.
18
 Posibilităţile de asigurare a acestor produse din zona preorăşenească sunt
aproape inexistente. Acest lucru face ca aprovizionarea oraşului cu produse perisabile
să se facă din zone mai îndepărtate.

2.4.4. Silvicultura
Pe raza teritoriului administrativ al oraşului Slănic Moldova, terenurile acoperite
cu păduri şi vegetaţie forestieră însumează o suprafaţă de 8955 ha, ocupând 78,46%
din întreaga suprafaţă a teritoriului administrativ.
Acest fond forestier este administrat de R.N.P. "Direcţia Silvică" Bacău prin Ocolul
Silvic Tg. Ocna.
Pe teritoriul localităţii funcţionează un canton silvic.
Fondul forestier din acest perimetru face parte din grupa a II-a de protecţie unde
se execută tăieri numai de arborete cu regenerare sub masiv. Principalele zone de
exploatare sunt pe văile Hotarului Girov, Pufu şi Slănic.
Din masa lemnoasă exploatată, o mare parte este folosită pentru prelucrare de
către agenţii particulari: S.C. “MOLDSELF MOBILA” S.R.L., S.C. “BML PRODUCŢIE”
S.R.L., S.C. “ADRESA TRUST” S.R.L., S.C. “DUMI” S.R.L. , S.C. “MOBERPROD”
S.R.L., S.C. “MESCAM IMPEX” S.R.L. .
Se mai foloseşte pentru aprovizionarea populaţiei cu lemn de foc precum şi ca
material de construcţii.

2.4.5. Unităţi din domeniul serviciilor

Serviciile din oraşul Slănic Moldova s-au dezvoltat pe măsura evoluţiei localităţii.
Întrucât oraşul Slănic Moldova este în apropierea oraşelor Tg. Ocna şi Oneşti,
acestea funcţionează ca într-un sistem de localităţi, fiind în interdependenţă.
Până în 1990 unităţile din domeniul serviciilor financiar bancare, gospodărie
comunală şi comerţ erau concentrate în oraşele Tg. Ocna şi Oneşti. Activitatea financiar
bancară a oraşului Slănic Moldova este preluată şi în continuare de oraşul Tg. Ocna. Pe
raza localităţii funcţionează o singură societate bancară, "BANC POST" având şi
posibilităţi de schimb valutar, ce-şi desfăşoară activitatea într-un sediu propriu. Din
domeniul serviciilor către populaţie, în ceea ce priveşte gospodăria comunală, servicii
prestate de S.C. “SERV GRUP” S.A, (întreţinerea şi exploatarea amenajărilor tehnico-
edilitare, salubrizarea oraşului). Aceste servicii pentru oraşul Slănic Moldova au fost
preluate de primăria oraşului.
În reţeaua de servicii către populaţie putem aminti:
• telecomunicaţie, prin Direcţia de Telecomunicaţii “ROMTELECOM” S.A.;
19
• servicii poştale prin oficiul poştal al Direcţiei de Poştă Bacău;
• PECO - S.N.P. “PETROM” S.A.;
• servicii asigurate de persoane fizice: reparaţii televizoare şi ceasornicărie
Comerţul în procesul de tranziţie a căpătat o reală evoluţie, în ultimii ani apărând
societăţi comerciale particulare . Comerţul de stat s-a privatizat.
Unităţile din domeniul comerţului de stat sunt ale S.C. “MOLDOCOM” S.A. şi sunt
amplasate la parterul blocurilor.

2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale

Fiecare localitate ridică ca problemă esenţială stabilirea posibilităţii de dezvoltare
prin dinamizarea forţelor proprii, aprecierea modalităţii de adaptare la echilibru dinamic a
reţelei de localităţi din care face parte, prezumarea evoluţiei în etapa de perspectivă.
La fiecare dintre aceste probleme, o parte din răspunsuri decurg din analiza
situaţiei şi evenimentelor demografice care în contextul dezvoltării economice, stau la
baza prognozei populaţiei.

2.5.1. Numărul şi evoluţia populaţiei

Oraşul Slănic-Moldova înregistra la recensământul populaţiei din 18.03.2002 un
număr de 4.996 locuitori, din care populaţie masculină 2.543, în procent de 50,9% din
total şi 2.453 femei, respectiv 49,1%. Contrar datelor statistice privind repartizarea pe
sexe în oraşul Slănic-Moldova numărul bărbaţilor este mai mare decât al femeilor pe
total. În schimb, pe localităţi, la ceeaşi dată Slănicul înregistra 49,2% bărbaţi şi 50,8%
femei situaţie răsturnată de celelalte localităţi componente, de exemplu 50,5% bărbaţi şi
49,5% femei în localitatea componentă Cerdac şi 52,7% bărbaţi şi 47,3% femei în
localitatea componentă Cireşoaia.
Distribuţia pe sexe şi pe localităţi a populaţiei la recensământul din anul 2002 se
prezenta în tabelul de mai jos:
2002 MASC. FEM.
Localităţi Nr. % Nr. % Nr. %
Slănic-Moldova 1766 100 869 49,2 897 50,8
Cerdac 1324 100 669 50,5 655 49,5
Cireşoaia 1906 100 1005 52,7 901 47,3
TOTAL 4996 100 2543 50,9 2453 49,1
Deşi, din punct de vedere administrativ, este oraş, în ce priveşte populaţia şi
ponderea acesteia pe localităţile componente, are caracteristicile unei localităţi rurale. În
20
ordinea descrescătoare cei mai mulţi locuitori sunt în satul CIREŞOAIA, recensământul
înregistrând 1.906 persoane, ponderea pe total era de 38,15% urmat de Slănic-Moldova
1.766 persoane, respectiv 35,35% şi Cerdac cu 1.324 persoane, respectiv 26,5%.. În ce
priveşte evoluţia populaţiei analizată pe o lungă perioadă de timp – de la recensământul
din 1.966 până în anul 2002 – , datele sunt prezentate în valori absolute şi relative în
tabelul de mai jos:
Evoluţia pop.
1992-2002
1956 1966 1977 1992 2002 Val.
abs. %
0 TOTAL 3082 100% 4757 54,3 4734 -0,5 5337 12,7 4996 -6,4 -341 -6,4%
Slanic
1 1078 100% 1690 56,8 1657 -2,0 1867 12,7 1766 -5,4 -101 -5,4%
Moldova
2 Cerdac 817 100% 1256 53,7 1245 -0,9 1419 14,0 1324 -6,7 -95 -6,7%
3 Cireşoaia 1187 100% 1811 52,6 1832 1,2 2051 12,0 1906 -7,1 -145 -7,1%

Analizând evoluţia populaţiei din oraşul Slănic-Moldova şi localităţile componente

pe perioada 1956-2002 stabilită prin recensământul populaţiei, ca populaţie stabilă,
constatăm că acesta se caracterizează prin două perioade distincte şi anume:
- o perioadă cuprinsă între anii 1956-1992 când se înregistrază o creştere de 73,2%
faţă de anul de referinţă 1956. Pe localităţi creşterile faţă de acelaşi an se prezintă
astfel: localitatea Slănic-Moldova 63,8%, Cerdac 73,7% şi Cireşoaia 72,8% ;
- o a doua etapă se caracterizează printr-o scădere a locuitorilor, la recensământul din
2002, faţă de maximum înregistrat în 1992. Populaţia a scăzut pe total oraş cu 341
persoane (-6,4%), iar pe localităţi situaţia se prezintă astfel: Cireşoaia -145 persoane;
Slănic-Moldova -101 persoane şi Cerdac –95 persoane. Cea mai mare scădere în
valori absolute şi relative faţă de anul 1992 s-a înregistrat în localitatea Cireşoaia.
Situaţia arătată mai sus, aşa cum rezultă din datele statistice oficiale prezentate la
recensămintul populaţiei este rezultatul regresiei activitatăţii economice caracterizate
prin servicii de turism şi tratament balnear care a scăzut simţitor după 1990. Aceasta
a influenţat scăderea populaţiei, prin migrarea în alte localităţi, în scopul găsirii unui
loc de muncă. Această tendinţă într-o formă mai atenuată continuă.

2.5.2. Structura populaţiei pe principalele grupe de vârstă (grupe cincinale)

Populaţia stabilă pe grupe de vârste cincinale analizată de la 0-75 ani şi peste,
din datele de la recensămintele din 1992 şi 2002 reflectă modificările structurale care au
avut loc în perioada aceasta prin scăderea populaţiei.
Datele privind aceşti indicatori demografici sunt redaţi pe grupe cincinale de
vârstă în valori absolute şi relative în tabelul de mai jos:
21
 Grupe de 1992 18.03.2002
Nr crt
vârstă TOTAL M F TOTAL % M % F %
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 0-4 353 197 156 293 5,9 136 5,3 157 6,4
2 5-9 368 194 174 313 6,3 175 6,9 138 5,6
3 10-14 651 332 319 452 9,0 248 9,8 204 8,3
4 15-19 430 219 211 379 7,6 198 7,8 181 7,4
5 20-24 546 285 261 381 7,6 216 8,5 165 6,7
6 25-29 331 191 140 361 7,2 180 7,1 181 7,4
7 30-34 356 171 185 451 9,0 243 9,6 208 8,5
8 35-39 424 214 210 344 6,9 187 7,4 157 6,4
9 40-44 315 150 165 327 6,5 160 6,3 167 6,8
10 45-49 293 162 131 345 6,9 164 6,4 181 7,4
11 50-54 322 143 179 284 5,7 133 5,2 151 6,2
12 55-59 299 134 165 250 5,0 132 5,2 118 4,8
13 60-64 250 129 121 256 5,1 104 4,1 152 6,2
14 65-69 167 68 89 228 4,6 102 4,0 126 5,1
15 70-74 64 28 36 168 3,4 87 3,4 81 3,3
16 75 şi peste 168 70 98 158 3,2 66 2,6 92 3,8
TOTAL 5337 2697 2640 4996 100% 2543 100% 2453 100%

În urma analizei comparate privind grupele de vârstă ca mărime din anii 1992 şi
2002 constatăm:
 în 1992 grupele cu cea mai numeroasă populaţie erau următoarele:
-grupa 10-14 ani era formată din 651 persoane, reprezentând 12,2% din totalul
populaţiei, cu o repartiţie echilibrată pe sexe;
-pe locul doi urmează grupa de vârstă 20-24 ani cu 546 locuitori, respectiv 10,2%
din total (52,2% bărbaţi şi 47,8% femei);
-urmează grupe de vârstă 15-19 ani pe locul al treilea cu 430 persoane şi grupe
de vârste 35-39 ani cu 424 persoane;
-grupele de vârstă mici 0-4 ani 535 persoane şi 5-9 ani cu 368 persoane;
-diferenţe mari între populaţia pe sexe se constată la bărbaţi la grupele de vârstă
începând de la 0-4 ani, 20-24 ani, 25-29 ani (+51 bărbaţi), iar populaţia feminină se
înregistrează la grupele de vârstă 30-34 ani, 40-44 ani, 50-54 ani şi 55-59 ani.
 structura populaţiei pe grupe de vârstă la recensământul populaţiei din 2002 este
ceva mai echilibrată şi dovedeşte faptul că în perioada 1992-2002 nu sunt grupe de
vârstă care să depăşească 10% din totalul populaţiei.
Două grupe de vârstă 10-14 ani şi 30-34 ani au ca pondere 9,0% din total, fiind
cele mai numeroase, urmate cu ponderi 7,6% de grupele 15-19 ani şi 20-24 ani. Este de
remarcat faptul că grupele de vârstă tinere ocupă ponderi însemnate în totalul populaţiei
între 9 şi 6,9% fapt pozitiv din punct de vedere economic şi social, deoarece constituie

22
resurse de muncă. Se echilibrează şi repartiţia pe sexe, dar rămân totuşi diferenţe, astfel
încât pe total numărul femeilor este mai mic cu 90 persoane decât cel al bărbaţilor.

2.5.3. Indicatorii demografici

În scopul asigurării unei baze de date pentru prognoza populaţiei în viitor s-au
analizat din datele statistice indicatorii demografici exprimaţi în valori absolute şi la mia
de locuitori, pe un eşantion de 5 ani, din perioada 2001-2005, raportaţi potrivit regulilor
statistice la populaţia legală de la 0,1 - 0,7 a fiecărui an. La fiecare indicator s-a calculat
şi media pe 5 ani pentru a remarca mai uşor tendinţa evoluţiei acestora. Datele sunt
redate în tabelul de mai jos:
Indicatori demografici din perioada 2001-2005
Anul 2001 2002 2003 2004 2005 Media 5 ani
Ind. dem Nr. ‰ Nr. ‰ Nr. ‰ Nr. ‰ Nr. ‰ Total ‰
Total populaţie
1 5350 X 5181 X 5155 X 5135 X 5100 X 5184 X
legală
2 Natalitatea 55 10,3 65 12,5 68 13,2 52 10,1 64 1,25 61 11,7
3 Mortalitatea 47 8,8 56 10,8 62 12,0 53 10,3 61 12,0 56 10,8
4 Sporul natural 8 1,5 9 1,7 6 1,2 -1 -0,2 3 0,6 5 0,9
5 Stabiliri domiciliu 14 2,6 55 10,6 10 1,9 55 10,7 31 6,1 33 6,4
6 Plecări domiciliu 32 6,0 87 16,8 39 7,6 74 14,4 58 11,4 58 11,2
7 Spor migrator -18 -3,4 -32 -6,2 -29 -5,7 -19 -3,7 -27 -5,3 -25 -4,8
8 Spor total -10 -19 -23 -4,5 -2,3 -4,5 -20 -3,9 -24 -4,7 -20 -3,9
9 Nupţialitate 32 6,0 48 9,3 40 7,8 41 7,9 27 5,3 38 7,3

Analizând dinamica acestor indicatori se constată abateri de la medie, dar mai

puţin însemnate la natalitate şi mortalitate. De exemplu, natalitatea este cuprinsă între
52 de naşteri un minim în 2004 şi un maxim de 68 de naşteri în 2003 (media naşterilor
pe 5 ani este de 61 naşteri, respectiv 11,7 la mia de locuitori).
Mortalitatea a oscilat între 47 de decese în anul 2001 şi 62 decese în anul 2003,
rezultând o medie anuală de 56 decese, respectiv 10,8 la mia de locuitori:
 un alt indicator demografic rezultat din diferenţa dintre natalitate şi mortalitate –
sporul natural – este scăzut, ajungându-se la o medie de +5 persoane, adică 0,9 la
mia de locuitori;
 alţi doi indicatori demografici – stabilirile de domiciliu şi plecările de la domiciliu în
alte localităţi – caracterizează scăderea populaţiei de după anii 1990 şi probabilitatea
să se menţină ca tendinţă şi în viitor, anihilând sau diminuând efectele sporului
natural. Media plecărilor de la domiciliu a fost de 58 persoane anual, iar stabilirile de
33 persoane, astfel că sporul migratoriu a fost de –25 persoane anual, iar sporul total
de -20 persoane;

23
 nupţialitatea duce la o medie anuală de 38 căsătorii –7,3 la mia de locuitori. În
perioada celor cinci ani analizaţi datele statistice arată că în anul 2002 au fost 48 de
căsătorii şi 27 căsătorii în anul 2005.

2.5.4. Resurse de muncă şi populaţia ocupată

S-a analizat pe datele concrete şi în structura statistică înregistrată la
recensământul din 18.03.2002. Indicatorii de la acest capitol al populaţiei sunt cu valori
exprimate în număr de persoane şi atunci când a fost cazul în procente, raportate la
populaţia totală. Redăm mai jos pe capitole aceste date:
I).Populaţia activă (pop. ocupată+şomeri)=2003 pers. 40,1%,
din care:
-populaţia ocupată 1512 persoane 25,4%
-şomeri 491 persoane-rata şomaj 24,5%
II).Populaţia inactivă 2293 persoane din total pop 59,9%
din care:
-elevi - 294 persoane -18,5% din total populaţie
-pensionari - 946 persoane -18,9% “
-casnice - 581 persoane -11,6% “
-persoane întreţinute - 484 persoane -9,7% “
-persoane întreţinute - 20 persoane
de organizaţii private -1,2% “
-alte categorii - 38 persoane
III).Populaţia ocupată pe ramuri de activitate
 populaţia stabilă la 18.03.2002 – 4996 persoane din care:
-populaţie curent ocupată –1512 “ 30,3% din totalul populaţiei
din care;-salariaţi -1270 “ 25,4% “
-salariaţi ocupaţi pe ramuri de activitate
-agricultură şi silvicultură 31 persoane
-piscicultură 3 “
-industrie extractivă 73 “
-industrie prelucrătoare 213 “
-energie electrică şi termică 60 “
-construcţii 126 “
-comerţ 126 “
-hoteluri şi restaurante 253 “

24
 -activităţi financiare 17 “
-tranzacţii imobiliare 17 “
-administraţie publică 96 “
-învăţământ 63 “
-sănătate şi asistenţă socială 57 “
-alte activităţi 42 “
-patroni 74 “

2.5.5. Analiza structurală a cererii turistice este un indicator economic care

influenţează şi indicatorii demografici, pozitiv sau negativ, în funcţie de conjunctura
economică şi socială.
Se remarcă un nivel relativ constant şi ridicat, cu un maxim în 1985 (73.701
turişti). Pentru perioada 1985 - 1990 este o medie de 69.500 turişti, deci o creştere
uşoară. În urma consultării cu S.C. “PERLA TURISM” S.R.L. şi S.C. “SIND ROMÂNIA -
HOTEL VENUS” principalele societăţi ce se ocupă cu activitatea de turism balnear şi
odihnă, s-a constatat după 1989 o scădere a gradului de solicitare. Opţiunile şi cererea
turistică sunt direct influenţate de veniturile obţinute de populaţie. La nivelul anului 1993
s-a constat un oarecare reviriment în ceea ce priveşte solicitările la cele două forme de
practicare a cazării turiştilor. În cadrul societăţii solicitarea este de 80% din capacitate
faţă de 40% în 1992, iar în unităţile cu locaţie 80% faţă de 60%.
La hotelul Venus - SIND ROMÂNIA gradul de ocupare în ultimii ani a fost de
80%- 82% media de cazare, iar în sezon 100%.
La S.C. “PERLA TURISM” S.R.L., în perioada 1999 - 2000 numărul turiştilor a
scăzut întrucât unităţile de cazare (Hotel Perla şi Zorile) au fost închise pentru
modernizare, iar alte unităţi de cazare au fost înstrăinate unor agenţi economici.
S.C. “PERLA TURISM” S.R.L., principala unitate de cazare şi de servire a
turiştilor înregistrează după anul 1990 o scădere a persoanelor deservite cu acest statut;
de exemplu de la 15.479 turişti în anul 1995 (1956 turişti străini) ajunge în anul 2000 la
numai 2.430 turişti (114 străini).
Hotelul VENUS “SIND ROMÂNIA” menţine un număr relativ constant şi după anul
1990, numărul anual variind între 10-12.000 turişti/an.

2.6. Circulaţia
În existenţa unei localităţi cu specific de staţiune balneo-climaterică un rol
important îl are accesibilitatea în teritoriu.

25
 Cu toate că beneficiază direct numai de mijloace de circulaţie rutieră prin
D.N. 12 B, indirect beneficiază şi de circulaţie feroviară prin gara Salina - Tg. Ocna,
situată la 18 Km, şi circulaţie aeriană prin aeroportul Bacău, la 85 de Km.
Localitatea este tranzitată de D.N. 12 B – Tg. Ocna –Slănic până la camping şi
D.J. 116 A Slănic Moldova - Poiana Sărată, ce face legătura între D.N. 12 A şi D.N. 11.
Drumul naţional este modernizat parţial.
Pentru realizarea unui trafic fluent în condiţii de siguranţă pe D.N. 12 B Slănic -
Moldova - Poiana Sărată, cât şi pentru asigurarea legăturii drumului naţional D.N. 12 B
cu D.N. 11 se impune modernizarea drumului D.J. 116 A de la camping până la D.N. 11
Poiana Sărată circa 15 Km.
Datorită faptului că oraşul Slănic Moldova este dezvoltat pe ambele maluri ale
râului Slănic şi paralel cu acesta se desfăşoară traseul drumului naţional D.N. 12 B şi
reţeaua stradală urmăreşte în general această desfăşurare.
În momentul de faţă, lungimea totală a străzilor din oraşul Slănic Moldova este de
21.700 m, ceea ce corespunde la o suprafaţă de 154.300 mp.
În ceea ce priveşte gradul de modernizare a reţelei de străzi situaţia este
următoarea: • străzi modernizate (54,75%)
- îmbrăcăminte din beton 8.770 ml
- beton asfaltic (îmbrăcăminte definitivă) 3.109 ml
• străzi nemodernizate (45,25%)
- îmbrăcăminte din balast 160 ml
- pământ 9.660 ml
Legătura zonelor rezidenţiale şi accesele spre unităţile economice se realizează
prin intermediul unei reţele de străzi de interes local.
În oraşul Slănic Moldova străzile sunt scurte între 200 - 2000 m lungime cu
intersecţii dese şi sub unghiuri nefavorabile, lipsite de vizibilitate.
Astfel de intersecţii lipsite de vizibilitate se pot semnala:
• drumul naţional D.N. 12 B cu străzile: Măgura, Zefirului şi Teiului;
• strada Nicolae Bălcescu cu strada Ştefan cel Mare şi strada Vasile Alecsandri.
În staţiune şi localitate străzile sunt prevăzute cu trotuare pentru circulaţia
pietonală, iar traversarea carosabilului se face prin locuri marcate. Dirijarea circulaţiei se
face cu indicatoare, marcaje rutiere. Nu sunt intersecţii semaforizate.
În localităţile componente cu un puternic caracter rural, străzile nu sunt
modernizate, sunt lipsite de trotuare. Oraşul Slănic Moldova este tranzitat de D.N. 12 B
care se suprapune cu traseul străzilor: Cireşoaia, Libertăţii, 1 Mai şi Nicolae Bălcescu.

26
 Strada Nicolae Bălcescu este modernizată, are partea carosabilă de 7 m lăţime,
cu trotuar de 1,2 m lăţime.
Artera principală care trece şi prin staţiune - str. Nicolae Bălcescu se suprapune
cu D.N. 12 B constituie un disconfort pentru staţiune în special, întrucât este singura
arteră de circulaţie şi pentru traficul greu, din lipsa unei ocolitoare.
Pe străzile Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ştefan cel Mare este admis
accesul autoturismelor. Circulaţia pietonală se desfăşoară pe majoritatea străzilor pe
trotuare care însă în unele zone ale oraşului nu au lăţimi suficiente.
Faptul că D.N. 12 B are două fire de circulaţie şi nu este modernizată în totalitate
pentru a face legătura cu D.N. 11, creează probleme în fluenţa circulaţiei, în special în
sezon şi în week-end.
În ceea ce priveşte spaţiile destinate parcărilor acestea sunt insuficiente atât
pentru populaţia permanentă cât şi pentru turişti. În general unităţile de cazare au
parcări proprii, dar insuficiente, iar altele nu au parcări proprii: hotel Flora şi în general
vilele. Nu există o parcare pentru turiştii în tranzit sau cei veniţi pentru week-end cu
autoturisme proprii sau autocare.
Transportul în comun se realizează cu mijloacele de transport ale societăţii S.C.
“Perla Turism” S.R.L. care are o societate de transport, ce efectuează transport zilnic
spre Tg. Ocna. O cursă pe zi se efectuează pe rutele :
• Slănic-Moldova – Bacău,
• Slănic-Moldova –Tg. Neamţ,
• Slănic-Moldova – Iaşi.
Nu sunt amenajate staţii pentru transportul în comun.
Legătura între staţiune şi camping se realizează cu autoturisme proprii sau
minicare în timpul sezonului.
Disfuncţionalităţile semnalate în urma analizei situaţiei existente sunt prezentate
la cap. 2, respectiv 2.11.

2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial.

Intravilanul reprezintă imaginea evoluţiei unei aşezări sub raportul funcţionalităţii.
Forma pe care o are intravilanul, care-i determină propria fizionomie, este
rezultatul complexului de factori naturali şi socio-economici, care au participat la
dezvoltarea localităţii pentru ai asigura funcţiunile şi viabilitatea.
Condiţiile, adeseori improprii dezvoltării localităţii şi a unor activităţi complexe au
influenţat negativ constituirea spaţială a localităţii.

27
 Formele de relief şi prezenţa râului Slănic cu afluenţiii săi principali au determinat
dezvoltarea localităţii pe valea Slănicului şi a afluenţilor săi.
Privită în ansamblu, localitatea are o formă liniar - tentaculară cu fronturi
construite înguste datorită prezenţei albiei râului Slănic şi a versanţilor.
Intravilanul localităţii a cunoscut de-a lungul timpului diferite intervenţii ca urmare
a necesităţii la o anumită perioadă. Până la data elaborării acestui P.U.G. localitatea nu
are cadastrul realizat.
Astfel, intravilanul materializat prin corelarea limitelor şi suprafeţei din evidenţa
Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) este de 294,20 ha, la nivelul anului
1983.
În 1993 se elaborează de către S.C. "GENERAL PROIECT" S.A. (proiectul nr.
65/1993) Planul Urbanistic General care a studiat posibilitatea extinderii staţiunii spre
camping. Se obţine astfel un intravilan cu o suprafaţă de 371,00 ha, justificat de:
• obţinerea unui teritoriu bine organizat într-un nucleu compact prin introducerea unor
suprafeţe care au devenit funcţionale pentru dezvoltarea localităţii;
• prin extinderea staţiunii până la incinta rezervoarelor s-a urmărit unificarea zonei de
zăcământ hidromineral cu punctul turistic “Cascada”, obţinându-se astfel o zonă ce
se poate amenaja de-a lungul râului Slănic şi va servi pentru promenadă;
• introducerea unor suprafeţe la solicitarea Consiliului Local, ca urmare a cererii
populaţiei autohtone de construire a locuinţelor în localităţile componente sau a
caselor de vacanţă la solicitarea unor persoane care au devenit proprietarii unor
terenuri.
În anul 2000 se reface ultimul P.U.G. la solicitarea Consiliului Local de către S.C.
“RESMIN” S.R.L. (pr. nr. 44/2000) care are ca scop corectarea intravilanului şi stabilirea
limitelor reale între fondul forestier şi terenul cuprins în intravilan.
Suprafaţa intravilanului existent aprobat este de 344,00 mp. Ca urmare a realizării
desenului pe suport digital, în sistemul AUTOCAD, care ne-a permis realizarea unor
măsurători mai exacte s-a constatat că există un surpul de 12,60 ha.

2.7.1. Bilanţul suprafeţelor zonelor funcţionale din teritoriul

administrativ al localităţii
Suprafaţa teritoriului administrativ este de 11.413,00 ha.
Concentrarea localităţii ca urmare a stabilirii intravilanului în 1993 a condus la
eliminarea trupurilor din teritoriu, în mare parte. Condiţiile topografice au determinat
dispersarea în teritoriu a unor trupuri, în general de gospodărie comunală.

28
 Situaţia se prezintă astfel:
• localitatea Slănic Moldova - trup principal 344,54 ha;
din care staţiune 44,54ha;
• camping şi zonă căsuţe de vacanţă 7,24 ha;
• staţie de tratare 0,57 ha;
• zonă captare pe Slănicel 0,38 ha;
• zonă captare pe râul Slănic 2,64 ha;
• rezervor Cireşoaia 0,25 ha;
• platformă gunoi 1,00 ha.
Bilanţul din teritoriul administrativ este prezentat în anexa 1 (existent).
Din totalul suprafeţei administrative suprafaţa agricolă ocupă un procent de
14,24% (1.625,24 ha), pădurile 78,46% (8.955,00 ha) şi suprafaţa neagricolă 7,30%
(832,76 ha).

2.7.2. Zone funcţionale şi bilanţul suprafeţelor din intravilanul localităţii

Aspecte caracteristice ale principalelor zone funcţionale
Zonele funcţionale urbane reprezintă imaginea evoluţiei unui oraş sub raportul
funcţionalităţii. Scopul zonificării funcţionale este asigurarea condiţiilor optime şi de
maximă eficienţă economică şi socială pentru desfăşurarea funcţiunilor localităţii. În
oraşul Slănic Moldova zonele funcţionale sunt în general omogene, funcţia dominantă
definind-o.
Bilanţul suprafeţelor funcţionale din intravilanul existent este prezentat în anexa
nr. 2 centralizat pe localitate şi defalcat în anexele 4 A, B, C, D.
Procentele rezultate ne permit să facem o analiză critică în ceea ce priveşte
relaţia între zonele funcţionale care trebuie să fie optimă.
Ca atare putem spune că suprafaţa destinată circulaţiei este sub normă
(cca. 20%), situaţie datorată şi condiţiilor topografice şi gospodăriilor răsfirate în teritoriu
din localităţile componente. Zona dotărilor ocupă un procent foarte mic faţă de necesarul
localităţii. Zona de locuit ocupă un procent de 34,15% din suprafaţa intravilanului, sub
normă (40% - 60%).
Prezenţa suprafeţelor agricole mari (cca. 29,37%) în intravilan, situaţie moştenită
ca urmare a incintelor cu suprafaţă mare, în special în localităţile componente, cu un
puternic caracter rural, au condus la un dezechilibru al zonelor funcţionale în raport cu
suprafaţa intravilanului.

29
 Împreună cu componentele materiale, relaţiile funcţionale definesc structura
sistemului în care se află staţiunea balneo-climaterică cu localitatea. Staţiunea Slănic
Moldova este o staţiune mixtă de odihnă şi tratament balnear.
Funcţiunea sistemului şi organizarea zonelor funcţionale se referă la:
• zonificarea funcţională a teritoriului în raport cu caracteristicile fiecărei zone cu
specificul ei;
• locul pe care îl ocupă în structura sistemului;
• relaţiile de cooperare dintre staţiune şi localitatea urbană şi cele două localităţi
componente cu caracter rural; relaţii de interdependenţă în satisfacerea cerinţelor
prin dotări, servicii, echipare tehnico-edilitară;
• valorificarea resurselor de forţă de muncă;
• aprovizionarea cu produse agro-alimentare perisabile prin valorificarea resurselor
locale.
Prin organizarea teritoriului localităţii s-au stabilit următoarele zone funcţionale:
• zona balneară;
• zona de zăcământ hidromineral;
• zona de locuit cu funcţiuni complementare;
• zona activităţilor economice;
• zona obiectivelor de interes public;
• zona spaţiilor verzi, agrement, sport;
• zona de gospodărie comunală.

2.7.2.a. Zona balneară (staţiunea)

Faţă de locul pe care îl ocupă în sistem, în cazul localităţii Slănic Moldova zona
balneară este limitrofă localităţii (în partea vestică).
Zona balneară însumează suprafeţele de teren ocupate de unităţile de tratament,
de resursele naturale terapeutice, de cazare, dotări aferente, spaţii verzi, parcuri,
circulaţie şi parcaje, platforme gospodăreşti.
Pe lângă zonele funcţionale specifice staţiunilor se mai iau în considerare şi alte
funcţiuni necesare activităţii acestora, pentru o bună exploatare ca:
• zona de locuit a personalului de serviciu (permanent sau sezonier);
• zona de gospodărie locală.
Acestea pot fi de la caz la caz fie independente, aparţinând în exclusivitate
staţiunii sau grupate cu funcţiuni similare localităţii din care face parte staţiunea. Pentru
oraşul Slănic Moldova, zona de cazare a personalului de serviciu nu este o zonă
specializată, personalul de serviciu fiind cazat în zona de locuit limitrofă staţiunii.
30
 Atât personalul permanent cât şi cel sezonier, ce deserveşte staţiunea face parte
din populaţia localităţii.
Referitor la serviciile de gospodărire locală acestea sunt folosite în cooperare cu
localitatea.
Unităţile de tratament şi cazare balneară ocupă toată suprafaţa staţiunii propriu-
zisă. Zona de tratament şi cazare balneară este în relaţie de interdependenţă cu zona
de cazare a populaţiei permanente, în partea de est şi cu zona de zăcământ
hidromineral spre vest. Zona unităţilor de cură şi tratament se suprapune cu zona de
cazare a turiştilor veniţi în staţiune.
În staţiune este conturată o zonă de tratament, amplasată pe malul drept al râului
Slănic, al cărui pivot funcţional era baza de tratament balneologic. Aceasta şi-a încetat
activitatea, întrucât nu se mai justifică, pentru că structurile de primire turistică sunt
dotate şi cu baze de tratament.
În această zonă de tratament a rămas numai Sanatoriul balnear Slănic Moldova
cu baza de tratament balneologic şi o farmacie.
Staţiunea beneficiază de câteva construcţii hoteliere pentru cură, care cuprind în
bloc: cazare, alimentaţie publică şi tratament pentru a evita pe cât posibil contactul cu
exteriorul pe timp nefavorabil, cum ar fi: Hotel Perla, care este în curs de modernizare,
Dobru, Flora, aparţinând S.C. “PERLA TURISM” S.R.L. şi hotel Venus al S.C. “SIND
ROMÂNIA”. Staţiunea beneficiază şi de o mofetă cu o capacitate de 400 - 500 locuri/8
ore, care funcţionează într-o construcţie modernă şi valorifică în parte importante
rezerve de gaz terapeutic CO2 şi o mofetă cu o capacitate mai mică.
În bazele de tratament un loc important îl ocupă tratamentele pe baza utilizării
substanţelor hidrominerale.
Capacităţile din bazele de tratament sunt arătate în anexa 11.
Cele două baze de tratament din Pavilionul central Racoviţă şi hotel Venus, au
fost modernizate la standarde europene dotate cu aparatură modernă pentru a satisface
cerinţele actuale.
Staţiunea Slănic Moldova dispunea la nivelul anului 1992 de o capacitate de
cazare de 3030 locuri. În perioada 1995 - 2000 numărul locurilor de cazare din staţiune
a cunoscut o evoluţie oscilantă datorită pe de o parte intrării în funcţiune a unor noi
unităţi de cazare: "ROMTELECOM", "BANC POST", C.E.C., iar pe de altă parte prin
restructurarea capacităţii de cazare a vilelor existente. O parte dintre ele au fost
modernizate, iar altele cu un grad mai mare de uzură dezafectate.
La nivelul anului 2006 numărul locurilor de cazare are o situaţie incertă.

31
Fizic unităţile de cazare există, dar acestea nu funcţionează şi sunt în conservare:
Complexul Cerdac - ce aparţine S.C. “E-ON” S.A., pavilionul central Racoviţă ce
aparţine S.N.P. “Petrom” S.A., ROMTELECOM şi hotel Perla. Dintre aceste unităţi de
cazare, hotelul Perla este în curs de modernizare iar complexul Cerdac trebuie
modernizat.
În structura bazei de cazare au apărut în ultima perioadă noi forme. S-a dezvoltat
agroturismul prin clasificarea unor gospodării din U.T.R. 5, care au intrat în circuitul
turistic: vila Nova Turism, Montana şi Casa Albă şi au apărut pensiuni noi (Alex şi Sierra
Quadrant).
Situaţia fondului de cazare este prezentată în anexa 12.
În ceea ce priveşte structura bazei de cazare pe tipuri de unităţi, se constată
ponderea mare a locurilor în hoteluri 1330 locuri (58%) din care în exploatare
1003 locuri, în vile 967 locuri (42%) din care în exploatare 626 locuri, şi în căsuţele din
popasurile turistice 98 locuri. În ansamblu se observă o slabă diversificare a tipurilor de
unităţi de cazare. În privinţa confortului cea mai mare parte a numărului de locuri sunt
confort două stele 945 locuri (57,2%), 409 locuri (26,1%) sunt confort de trei stele, şi 275
locuri – o stea, iar 668 locuri nu sunt în exploatare.
Faţă de capacitatea totală a structurilor de primire turistică – 2.297 locuri, numai
1.629 locuri sunt în exploatare, din care 327 locuri sunt cu circuit închis.
Zona de tratament şi cazare balneară este în interdependenţă cu zona de
zăcământ hidromineral (zona izvoarelor).
Aceasta constituie totodată şi o zonă de recreere.
Zona izvoarelor constituie pentru turişti o promenadă aproape obligatorie pentru
cei veniţi la tratament. Accesul în zona izvoarelor este improvizat şi greoi întrucât
accesul existent a fost închis, ca urmare a surpării malului pr. Slănic datorită inundaţiilor
din vara anului 2006. Spre deosebire de alte staţiuni, în Slănic Moldova zona de
zăcământ hidromineral este bine conturată şi toate izvoarele sunt concentrate pe o
suprafaţă relativ mică 5,50 ha cu o lungime de 1 Km. Această zonă este pusă sub
protecţie hidrologică şi sanitară pentru a se păstra calităţile curative naturale.
În zonă există 24 de izvoare, din care 20 sunt în exploatare, 3 în conservare şi
unul de rezervă. Din cele 20 izvoare sunt folosite curent 13 izvoare.
Concentrarea izvoarelor pe o suprafaţă mică, calitatea terapeutică în urma
analizelor conferă izvoarelor minerale de la Slănic Moldova calităţi comparabile cu apele
din renumitele staţiuni europene: Vichy, Marienbad, Karlsbad, etc.
Situaţia zăcământului hidromineral se prezintă astfel:

32
 minerale clorurate, sodice, bromurate şi iodurate
Alcătuiesc zăcământul hidromineral superior, în general concentrate, cu debite
reduse (0,01 - 0,1 l/s şi 0,3 l/s ) şi presiuni mici ( 0 - 0,1 atm).
Acestea se utilizează balneo-medical, atât ca izvoare minerale, cât şi ca sonde
săpate în acest scop. Se folosesc izvoarele: 1, 1 bis, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 12, “300
scări”, 16, 17, iar ca sondele 1 şi 4 IMFBRM şi 703 (iz. 14), 704 (iz. 15) IBF.
În general toate sursele de apă minerală sunt amenajate şi racordate la consum.
Dintre acestea numai izvoarele 1, 1 bis, 3, 8 şi 10 sunt captate şi prevăzute cu amenajări
de suprastructură în două pavilioane care trebuiesc recondiţionate.
La celelalte este necesară modernizarea lucrărilor realizate până acum şi
completarea acestora. Captările izvoarelor 2, 4, 7 şi 12 prezintă o stare avansată de
uzură, necesitând lucrări de recondiţionare. În aceeaşi situaţie este şi conducta de
transport către bazinele de înmagazinare şi distribuţie.
minerale bicarbonate, sodice
Acestea au fost puse în evidenţă prin lucrările hidrogeologice realizate de
I.M.F.B.R.E. în perioada 1973 - 1975. Sunt ape cu o mineralizare totală ce nu depăşeşte
4 g/l., au debite mari (2 - 6 l/s) şi presiuni mai mari de 0,4 - 0,6 atm.
Aceste ape apar în foraje (sondele 2, 3, 5, 6, I.M.F.B.R.E.) şi ca emergente
naturale (izvorul 18 Cheşcheş). Din cele 5 surse în prezent se exploatează numai
sursele 2 şi 3. Şi în cazul acestor sonde sunt necesare o serie de lucrări de
suprastructură (buvete).
ţi terapeutice
Apele minerale sunt indicate atât în cura internă pentru afecţiuni ale aparatului
digestiv, hepatobiliare, ale căilor respiratorii, renale, boli de nutriţie şi metabolism cât şi
în cura externă pentru boli reumatismale degenerative şi articulare, ginecologice,
profesionale, nevroza astenică, afecţiuni postreumatice şi neurologice.
de apă minerală
Cercetările complexe hidrogeologice şi geofizice din 1980 făcute de I.M.F.B.R.E.
şi confirmate de cercetările actuale făcute de S.C. “MINACVA SERV” S.R.L. Bucureşti,
în vederea redactării lucrării privind exploatarea zăcământului din staţiunea Slănic
Moldova, au pus în evidenţă rezerve exploatabile de apă minerală.
terapeutice
Gazele de tip CO2 însoţesc zăcământul hidromineral superior şi apar dizolvate în
apele minerale, cărora le conferă caracteristicile de ape carbogazoase sau ca gaze sub
formă de emanaţii libere mofetariene.

33
 Determinările calificative ale acestor gaze au arătat că majoritatea prezintă un
procent de peste 70% CO2 (izv. 1, 8, 1 bis, 7, 11), iar la unele peste 90% (izv. 3 şi 12)
surse care au şi potenţialul cel mai mare.
Gazele CO2 sunt indicate în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare şi ale
aparatului respirator (nevroze respiratorii).
Exploatarea lor se făcea până în 1978 printr-o mofetă rudimentară, amenajată pe
sursa izvorului 10.
În prezent pe lângă această mofetă, funcţionează o mofetă modernă, care
refoloseşte gazul separat şi dirijat de la izvorul nr. 3.
Staţiunea mai dispune şi de un parc amenajat în centrul ei şi de o zonă de dotări
concentrată, în apropierea parcului, zone ce vor fi analizate la capitolele respective.

2.7.2.b. Zonă de locuit cu funcţiuni complementare

Zona de locuit cu funcţiuni complementare ocupă suprafaţa cea mai mare din
intravilan. Zona de locuit este distribuită liniar de-a lungul văii râului Slănic cu mici
tentacule spre nord şi sud.
Fostele localităţi rurale Slănic - sat, Cerdac şi Cireşoaia sunt teritorii aglutinate de
oraş, două dintre ele devenind localităţi componente: Cerdac şi Cireşoaia.
Fondul de locuit a atins cel mai ridicat ritm de construire şi cel mai înalt grad de
dotare şi confort în perioada de după 1980.
Zona de locuit se poate analiza pe trei nivele:
1. zona cuprinsă în limita staţiunii;
2. zona oraşului propriu-zis
3. zona satelizată - localităţile componente
Situaţia existentă a fondului de locuit este prezentată şi analizată în anexele 5, 6.

1. Zona cuprinsă în limita staţiunii

Această zonă de locuit din U.T.R. 1 - staţiune este nereprezentativă, ocupând o
suprafaţă mică 1,60 ha. Este o zonă concentrată în extremitatea sudică a tentaculuilui
dezvoltat pe valea pîrâului Dobru ce aparţine staţiunii.
Având în vedere că sunt numai 15 gospodării cu 51 locuitori şi zona face parte
din staţiune, se propune dezafectarea ei în timp şi redarea în circuitul balnear.

2. Zona oraşului propriu-zis

Componenta acestei zone este formată din două unităţi teritoriale 3 şi 4.
U.T.R. 3 cuprinde trei ansambluri de locuit: Ştefan cel Mare, Nicolae Bălcescu 1
şi 2, care s-au realizat prin dezafectarea fondului de locuit vechi, uzat, ca o necesitate a

34
asigurării de locuinţe pentru personalul indispensabil odată cu dezvoltarea staţiunii
balneo-climaterice.
În oraşul Slănic Moldova s-au construit 593 apartamente în 36 blocuri. În
perioada 1976 - 1983 s-a construit cel mai mult. Urmărind dinamica construcţiilor în
toată perioada, situaţia se prezintă astfel:
1967 - 1970 104 apartamente
1976 - 1983 325 apartamente
1985 - 1990 164 apartamente
3 - Slănic Moldova - locuinţe colective
Unitatea teritorială este limitrofă zonei balneare şi este organizată de-a lungul
străzilor: Ştefan cel Mare şi Nicolae Bălcescu, de unde şi-au luat denumirea şi cele trei
ansambluri de locuit: Ştefan cel Mare, Nicolae Bălcescu 1 şi Nicolae Bălcescu 2.
Această unitate teritorială, este singura organizată, cu un fond de locuit nou în
locuinţele colective, realizat între anii 1965 - 1987, ponderea fiind după 1975. Regimul
de înălţime este de la P + 3 la P + 4. Suprafaţa U.T.R.-ului este de 20,97 ha.
În această unitate teritorială sunt 36 blocuri cu 593 apartamente distribuite astfel:
• ansamblul Ştefan cel Mare - 19 blocuri cu 417 apartamente;
• ansamblul Nicolae Bălcescu I - 6 blocuri cu 74 apartamente;
• ansamblul Nicolae Bălcescu II - 11 blocuri cu 102 apartamente.
.T.R. 4 - Slănic Moldova - locuinţe individuale - semiurbane
Această unitate teritorială în suprafaţă de 22,46 ha este organizată de-a lungul
străzii Nicolae Bălcescu de o parte şi de alta, având ca limită naturală râul Slănic şi
versanţii. Locuinţele sunt în general pe parter şi răsfirate în teritoriu.

3. Zona satelizată
Zona satelizată cuprinde localităţile componente Cerdac şi Cireşoaia organizate
în trei unităţi teritoriale de referinţă Cerdac - U.T.R. 5, 6 şi trupul U.T.R. 7, Cireşoaia
U.T.R. 8.
Organizarea zonei de locuit este caracteristică aşezărilor de deal dezvoltate de-a
lungul văii Slănicului şi a afluenţilor săi. Aceste unităţi teritoriale îşi păstrează aspectul
de aşezare rurală cu construcţii răsfirate.
Caratcterul rural determină un confort şi funcţional al spaţiilor de locuire specifice
locuirii rurale.
Locuinţele sunt unifamiliale, neechipate edilitar, cu un regim de înălţime redus,
parter, cu unele accente P + 1 şi realizate în general din materiale nedurabile.

35
 În analiza fondului de locuit existent s-au folosit date extrase din banca de date a
Direcţiei de Statistică a judeţului Bacău ca urmare a recensământului efectuat în
ianuarie 2002, reactualizate la zi cu datele furnizate de serviciul de urbanism al
Consiliului Local Slănic Moldova. (anexa nr. 5)
Aceasta a permis efectuarea procesului de analiză (anexa 6) prognoză şi
modelarea pe calculator.
Indicatorii reprezentând condiţiile de locuit la nivelul oraşului sunt:
Nr.
Indicatori de locuire 1992 2002
Crt.
1. - mp suprafaţă locuibilă medie/locuinţă 35,35 36,37
2. - mp. suprafaţă locuibilă medie/persoană 10,76 13,82
3. - nr. persoane/ locuinţă 3,28 3,00
4. - nr. persoane/cameră 1,30 1,07

Comparând indicatorii care definesc nivelul de locuire la nivelul celor două

recensăminte se constată o regresie în ceea ce priveşte situaţia locuinţelor, dar o
îmbunătăţire a indicatorului în ceea ce priveşte suprafaţa locuibilă raportată pe cap de
locuitor. Această situaţie arată că populaţia a scăzut, dar numărul locuinţelor este
insuficientă.
Din analiza efectuată s-a observat că evoluţia fondului de locuit este determinată
de mentalitatea de locuire a individului şi de posibilităţile materiale ale sale şi ale
societăţii, coroborate cu politica legislativă.
Se observă că în perioada înainte de 1989 construirea de locuinţe unifamiliale a
stagnat, ca apoi după 1990 să fie într-o continuă creştere. Dinamica construirii de
locuinţe în ultimii ani se prezintă astfel:
1992 - 22 gospodării 1999 13 gospodării
1993 - 18 gospodări 2000 8 gospodării
1994 - 37 gospodării 2002 4 gospodării
1995 - 32 gospodării 2003 2 gospodării
1996 13 gospodării 2004 4 gospodării
1997 18 gospodării 2006 10 gospodării
1998 25 gospodării
Parametrii ce caracterizează zona de locuit pentru fiecare unitate teritorială şi pe
ansamblul localităţii sunt prezentaţi în anexa nr. 5.
Suprafaţa locuibilă în intravilanul localităţii este 69.026 mp ce revine unei populaţii
de 4.996 locuitori, ceea ce înseamnă 13,82 mpAl/loc.
36
 Analiza situaţiei existente a fondului de locuit prezentată în anexa nr. 6, de unde
reiese procentul de ocupare şi gradul de utilizare al terenului, ne-a permis să
concluzionăm:
- oraşul propriu-zis este bine sistematizat şi în special unitatea teritorială nr. 3 cu cele
trei ansambluri de locuit. Este o unitate teritorială mixtă, cu funcţiune complexă, de
interes general, cu obiective publice în coabitare cu funcţia de locuire. Această
unitate s-a realizat prin remodelarea zonei cu un fond locuit uzat. S-au construit
blocuri de locuit şi s-a creat o simbioză între puţinele locuinţe unifamiliale existente
păstrate în zonă şi locuinţele colective.
- celelalte unităţi teritoriale au indicatorii P.O.T. şi C.U.T. mici, sub normă, ceea ce
demonstrează disponibilităţi de teren pentru construcţii noi, în special U.T.R. 5.
Aceste unităţi teritoriale sunt deschise.
- analiza fondului de locuit existent semnalează utilizarea neraţională a terenului,
generând creşterea costului lucrărilor de infrastructură care grevează bugetul
administraţiei locale şi ale regiilor specializate în construirea, exploatarea şi
întreţinerea spaţiilor publice şi reţelelor edilitare.
- totodată prezintă starea de confort pentru locuitorii oraşului Slănic Moldova şi ne
oferă posibilitatea lansării programului de analiză şi modelare a fondului de locuit
prognozat.
În ultimii ani datorită lipsei de fonduri la bugetul local nu s-au mai construit
locuinţe din fondul centralizat de stat. Semnalăm totuşi o creştere a numărului de
locuinţe construite din fonduri proprii a persoanelor fizice. Astfel în ultimii ani 2002 –
2006 s-au construit 21 de locuinţe.

2.7.2.c. Zona activităţilor economice

Prin profilul său de staţiune balneo-climaterică care constituie şi principala
activitate economică a oraşului, localitatea Slănic Moldova nu dispune de o zonă
specializată a activităţilor economice. Cei câţiva agenţi economici şi în special particulari
cu profil de prelucrarea lemnului şi servicii către populaţie sunt dispersaţi în teritoriu, în
zona de locuit a localităţilor componente, rezultând disfuncţionalităţi pentru zona
respectivă.

2.7.2.d. Zonă obiective de interes public

Obiectivele de interes public sau dotările însumează o mare diversitate de
activităţi şi sunt în relaţie complexă cu zona de locuit, producţie, circulaţie.

37
 Constituie componente obligatorii ale oricărei aşezări de locuit, legătura
nemijlocită cu zona de locuit fiind explicată prin faptul că aceste clădiri specializate au
rezultat din evoluţia pe trepte superioare a funcţiei de locuire.
Acestea derivă din necesităţi ce depind de mărimea, profilul şi rolul în teritoriu, de
nivelul de trai şi alţi factori.
În raport cu funcţia pe care o îndeplinesc, dotările au fost grupate în următoarele
categorii: • administraţie publică;
• învăţământ;
• sănătate;
• cultură;
• financiar bancar;
• comerciale şi alimentaţie publică;
• prestări servicii;
• speciale (poliţie – pompieri, jandarmerie);
• turistice.
Dotările principale de interes public sunt concentrate în staţiune în coabitare cu
zona balneară.
În restul teritoriului nu sunt dotări de interes general ci numai dotări ce constituie
funcţiunea complementară a zonei de locuit, dotări de cartier, în general şcoli, grădiniţe,
spaţii comerciale.
Relaţiile de cooperare între localitate şi staţiune se materializează şi prin folosirea
în comun a dotărilor.
Dotările amplasate în staţiune deservesc atât populaţia stabilă cât şi turiştii.
Având în vedere specificul localităţii, apropierea de oraşul Tg. Ocna şi numărul
mic al populaţiei stabile, existenţa unor dotări de interes public ca: notariat, judecătorie,
asistenţă socială, nu se justifică.
Pentru oraşul Slănic Moldova, ca dotări de interes public semnalăm:
• Primăria;
• Sediul S.C. PERLA TURISM S.R.L.;
• Poliţia;
• Jandarmeria;
• Oficiul Poştal şi S.C."ROMTELECOM" S.A.;
• S.C. “DISTRIGAZ” S.A.;
• Sediul C.E.C.;
• Sediul Filială S.N.C.F.R.
38
 Celelalte servicii administrative sunt preluate de unităţile specifice, cu sediul la
Tg. Ocna sau Oneşti.
Sediile dotărilor sunt construcţii bune care s-au construit în ultima perioadă şi
funcţionează corespunzător.
Sediul Consiliului Local este o clădire veche, bine întreţinută, dar nefuncţională şi
nu mai răspunde cerinţelor impuse de noile necesităţi legate de activitatea şi
organizarea consiliilor locale. Totodată este revendicatăă de Episcopia Romanului.
Formaţia civilă de pompieri este în subordinea Primăriei şi are remiza P.S.I. lângă
pensiunea Căprioara, într-o clădire propiretatea Primăriei. Poliţia, care aparţine M.I. îşi
are sediul într-un bloc din ansamblul Nicolae Bălcescu 1, iar Jandarmeria este în
staţiune, pe strada Dobru.
Unităţi financiar bancare
Acestea sunt reprezentate numai prin filiala "Banc Post" şi filiala C.E.C. care
funcţionează în construcţii moderne, realizate după 1990.
Cultura
Obiectivele de utilitate publică cu profil cultural sunt slab reprezentate în
localitatea Slănic Moldova.
Singura dotare de cultură reprezentativă pentru localitate este cazinoul,
construcţie ce datează din anul 1892, având valoare arhitectonică de patrimoniu. Din
anul 1948 cazinoul devine sediul casei de cultură unde funcţionează un cinematograf cu
420 locuri şi o bibliotecă.
În anul 1960 clădirii i se adaugă două terase acoperite în scopul amenajării unui
bufet, braserie şi pensiune. Între anii 1986 - 1989, construcţia a fost restaurată,
redându-i forma iniţială şi amenajată în totalitate ca edificiu cultural-educativ.
Odată cu privatizarea S.C. ”PERLA MOLDOVEI” S.A., prin preluarea de către
S.C. “PERLA TURISM” S.R.L., cazinoul, care aparţine societăţii a intrat în reparaţie
capitală, iar activitatea casei de cultură a încetat iar biblioteca s-a mutat într-un
apartament, spaţiu impropriu acestei funcţiuni. Mai mult, odată cu reamenajarea
construcţiei, aceasta nu mai este sediu pentru casa de cultură şi bibliotecă. Prin urmare
se impune construirea unui locaş de cultură pentru localitate.
În cele două localităţi componente erau două cămine culturale, dar acestea nu
mai funcţionează; construcţia din Cireşoaia a fost preluată de parohia romano-catolică şi
s-a amenajat un centru social al comunităţii "Sf. Ioan" (cu grădiniţă şi sală festivităţi),
care are rol şi educativ iar în construcţia din Cerdac s-a amenajat o capelă catolică.

39
ănătate

Localitatea Slănic Moldova nu are o policlinică. Dispensarul policlinic a fost

amenajat ca sanatoriu balnear, cu cabinete pentru recuperare şi de specialitate, care
asigură tratament ambulatoriu sau în regim de spitalizare. Dispensarul medical teritorial
funcţionează în clădirea fostei creşe cu două circumscripţii împreună cu un cabinet
stomatologic. Localităţile componente nu beneficiază de dispensare, ele sunt deservite
de dispensarul din Slănic Moldova.
Alte unităţi sanitare necesare nu se justifică în localitate, populaţia permanentă
fiind deservită de unităţile sanitare din Tg. Ocna şi Oneşti.
Localitatea beneficiază şi de serviciile bazei de tratament a staţiunii.
Faţă de anul 2000, capacitatea bazei de tratament a staţiunii a scăzut. Baza de
tratament centrală s-a dezafectat şi au rămas ca baze de tratament numai cele
amenajate în structurile de primire turistică: hotel Venus, hotel Dobru, hotel Flora şi
pavilionul central Racoviţă, din care numai două funcţionează (în hotelurile Venus şi
Flora). Sanatoriul balnear are o bază de tratament (vezi anexa 11).
Inhalatorul nu mai funcţionează.
Localitatea beneficiază de o creşă modernă cu o capacitate de 100 locuri, care
după 1990 nu mai funcţionează, întrucât nu mai sunt solicitări. Aceasta se explică prin
scăderea natalităţii, a situaţiei economico-sociale actuale (şomaj, mai ales în rândul
femeilor şi cheltuielile ridicate de întreţinere a copiilor în creşă) şi acordarea concediului
pe timp de doi ani pentru creşterea copilului. Clădirea a fost destinată dispensarului
urban.
Învăţământ
Învăţământul oraşului Slănic Moldova este reprezentat de:
• învăţământul preşcolar;
• învăţământul general.
În ultimile decenii reţeaua şcolară a cunoscut o modificare substanţială, şcolile au
fost dotate cu mijloace moderne de învăţământ.
Pe teritoriul localităţii Slănic Moldova, învăţământul preşcolar şi şcolar este
organizat în două structuri care coordonează activitatea:
1) Şcoala Generală nr. 1 Slănic Moldova, care are în componenţă:
- Şcoala Generală nr.1, clasele 1-8, Slănic Moldova
- Şcoala Generală nr.3, clasele 1-8, Cerdac
- Grădiniţa nr.1 cu program normal, Slănic Moldova
- Grădiniţa nr.1 cu program prelungit, Slănic Moldova
- Grădiniţa nr.3 cu program normal, Cerdac, care funcţionează în Şcoala nr.3

40
 - Grădiniţa nr.3bis cu program normal, Cerdac, care funcţionează în clasele fostei
Şcoli nr.4
2) Şcoala Generală nr.2, clasele 1-8, Cireşoaia, care are în componenţă şi Grădiniţa nr.2
din Cireşoaia
Învăţământ preşcolar
Învăţământul preşcolar, este reprezentat de cele patru grădiniţe cu program
normal, uniform repartizate în teritoriu, şi o grădiniţă cu program prelungit.
Situaţia lor este arătată în anexa nr. 8. Grădiniţele nr. 1 şi 2 funcţionează în clădiri
proprii, Grădiniţa nr. 3 în localul şcolii, iar Grădiniţa nr. 3bis în fosta Şcoală nr.4 - Cerdac.
Grădiniţa cu program prelungit funcţionează în aceiaşi clădire cu Grădiniţa nr. 1.
Analiza situaţiei existente a condus la concluzia că învăţământul preşcolar se
desfăşoară în condiţii bune.
Î ăţământul general
Localitatea Slănic Moldova beneficiază numai de învăţământ general I-VIII.
Învăţământul liceal şi profesional este asigurat de oraşele Tg. Ocna şi Oneşti şi
nu se justifică pentru populaţia oraşului.
Şcolile sunt distribuite uniform, acoperind necesarul în toate unităţile teritoriale de
referinţă.
Situaţia şcolilor generale este prezentată în anexa 9.
În localitatea Slănic Moldova funcţionează trei şcoli cu o capacitate de 24 săli de
clasă. Şcoala nr. 1 din Slănic Moldova beneficiază de 1 laborator, o sală de sport şi
atelier, iar Şcoala nr. 3 din Cerdac de o bibliotecă, o sală de sport şi un atelier. O sală de
clasă este ocupată de grădiniţă. Şcolile sunt în stare bună şi se menţin în perspectivă.
Indicele de utilizare este sub 1 în Slănic Moldova şi Cerdac şi 2 în Cireşoaia.
O situaţie mai specială pe care trebuie să o semnalăm este acea din localitatea
componentă Cireşoaia U.T.R. 8. Şcoala existentă P + 1 cu 8 săli de clasă nu mai
funcţionează, întrucât în urma unei expertize a construcţiei s-a constatat că prezintă un
grad mare de uzură a structurii şi a fost demolată urmând să fie construită o şcoală nouă
pe acelaşi amplasament. Şcoala din Cireşoaia funcţionează într-o clădire improprie, cu 4
săli de clasă în două schimburi, iar procesul de învăţământ nu se desfăşoară în condiţii
normale.
Comerţ - alimentaţie publică şi servicii
Relaţia de interdependenţă dintre staţiune şi zona de locuit a populaţiei
permanente ca urmare a poziţiei în teritoriu (staţiunea este limitrofă localităţii) conduce la
folosirea reţelei comerciale atât de populaţia permanentă cât şi de turiştii din staţiune. În

41
acest sens staţiunea mai beneficiază şi de spaţiile comerciale dispuse la parterul
blocurilor.
În domeniul comerţului şi al alimentaţiei publice, localitatea Slănic Moldova este
bine dotată exceptând localităţile componente. Statutul de staţiune balneo-climaterică a
determinat o dezvoltare a sectorului de alimentaţie publică imperios necesară.
În ultimii ani s-a extins reţeaua de alimentaţie publică. Pe lângă spaţiile de
alimentaţie publică sub formă de restaurante, terase, hotelurile sunt dotate cu
restaurante pensiune care deservesc turiştii veniţi în staţiune.
În ceea ce priveşte capacitatea dotărilor de alimentaţie publică în structuri de
primire turistică situaţia se prezintă astfel:
• pavilionul central Racoviţă 100 locuri/serie;
• hotel Venus 350 locuri/serie;
• hotel Dobru 50 locuri;
• hotel Flora 100 locuri;
• Vila Palas 80 locuri;
• centru perfecţionare "BANC POST" 96 locuri;
• centru perfecţionare "ROMTELECOM" 100 locuri;
Pe lângă aceste unităţi de alimentaţie publică, în Slănic Moldova mai sunt unităţi
proprii sub formă de:
• pensiuni: • Nemira - care nu funcţionează;
• Căprioara - care nu funcţionează
(preluată de Ministerul Transporturilor);
• restaurante: • Venus 120 locuri;
• Păstrăvărie 40 locuri;
• Cascadă 150 locuri, inclusiv terasă;
• Camping 200 locuri, inclusiv terasă;
• baruri de zi: • Venus 30 locuri;
• Flora 60 locuri;
• Racoviţă 20 locuri.
Comerţul pulverizat în trecut în unităţi mici, improprii în clădiri necorespunzătoare
se desfăşoară astăzi în condiţii noi, atât sub raportul repartiţiei în teritoriu, cât şi al
structurii şi dinamicii vânzărilor. Dacă până în anul 1990 exista numai comerţul de stat,
astăzi comerţul reprezentat de societăţi particulare, persoane fizice sau asociaţii, în
ultimul timp a luat o mare amploare.

42
 Din analiza reţelei comerciale existente se pot face o serie de aprecieri. Funcţia
comercială actuală este subliniată printr-o repartiţie teritorială a unităţilor comerciale,
apropiind mărfurile de cumpărători, mai slab reprezentată în localităţile componente,
care au magazine mixte, cu caracter rural ce aparţin particularilor.
După 1990 comerţul a luat o mare amploare. Prin decretul nr. 54/1990 s-a creat
cadrul legal de organizare şi funcţionare a agenţilor economici independenţi şi asociaţii
familiale. Ca urmare, spaţiile comerciale existente s-au reorganizat, au apărut noi spaţii.
Comerţul alimentar şi nealimentar este concentrat în special la parterul blocurilor,
în UTR 3.
Complexul comercial Perla situat în staţiune, nu mai funcţionează şi clădirea
începe să se degradeze.
Comerţul, în comparaţie cu alte activităţi economice a început să se privatizeze
imediat după 1990. A apărut comerţul stradal.
Astfel a apărut mai multe puncte comerciale particulare în special în localităţile
componente.
Piaţa agroalimentară nu este la nivelul cerinţelor unei localităţi cu statut de
staţiune balneo-climaterică, dar este în derulare proiectul de modernizare.
S-a creat un punct de desfacere a produselor de artizanat în zona Cascada
întrucât solicitarea pentru produsele cu caracter de suvenir este specifică staţiunilor.
Totodată constituie şi un punct de atracţie pentru turişti. Transportul cu minicarul din
staţiune până la camping este o altă atracţie în sezon.

2.7.2.e. Zonă cu încărcătură deosebită sub aspectul valorii istorice, culturale şi

urbanistic arhitecturale
Descoperirea primului izvor la 1801 de serdarul Mihalache Spiridon şi
confirmarea calităţii apelor minerale în 1852 de către farmaciştii Zotta şi Abrahamfi,
ajutaţi de chimiştii Stenner şi Schnnel, determină înfiinţarea aşezării Slănic Moldova.
Personalităţile care au trecut prin aceste locuri ca: mitropolitul cărturar Veniamin
Costache, Emil Racoviţă, Cleopatra Tăutu, Wilhelm de Katzebu, Antonio Magra, etc.,
participarea la expoziţia de balneologie de la Frankfurt pe Main în 1883, unde se obţine
medalia de argint pentru izvoarele: 1, 3 şi 4 şi la Expoziţia de la Viena, medalia de aur,
precum şi evenimentele petrecute pe aceste meleaguri în primul război mondial conferă
acestei localităţi o mare rezonanţă istorică.
Din 1887 începe sistematizarea staţiunii, vechea aşezare este mutată şi apar
construcţii noi: hotelul Racoviţă, vilele Zimbru, Cerbu, Nemira, Dobru. Se construieşte

43
Cazinoul cu sală de teatru. Tot acum se construieşte Inhalatorul dotat cu instalaţii
moderne şi pulverizaţii pentru care se aduc specialişti din Munchen.
La sfârşitul secolului trecut staţiunea Slănic Moldova este cotată ca o staţiune
modernă pentru acele vremuri, care stă alături de staţiuni străine.
Obiectivele de interes istoric şi arhitectural care se mai păstrează încă în staţiune
aduc acestei localităţi o încărcătură deosebită sub aspectul valorii istorice şi urbanistic
arhitecturale.
Faptul că de-a lungul timpului s-a păstrat construcţiile vechi, iar unele dintre ele
au fost renovate, modernizate cu păstrarea liniei arhitectonice iniţiale, a contribuit din
plin la ridicarea valorii urbanistic arhitecturale.
De remarcat că noile construcţii adăugate în ultimii ani s-au încadrat în plastica
arhitecturală şi în specificul localităţii, încât caracteristica compoziţională nu a fost
alterată.
Patrimoniul cultural al oraşului include:
• monumente cu valoare istorică şi arhitecturală;
• monumente de artă religioasă;
• monumente comemorative şi de artă plastică;
• arii naturale protejate.
1. Monumente cu valoare istorică şi arhitecturală
Situaţia monumentelor ne-a fost dată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte,
Patrimoniul Cultural şi Monumente conform listei aprobate în 1992.
Dintre clădirile cu valoare istorică şi arhitectonică menţionăm:
• Cazinou (grupa A cu valoare naţională cod BC II – m-A-00901) construcţie ce
datează din 1894, construit de meşteri italieni - Antonio Magra, a aparţinut iniţial
epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi. Din 1948 cazinoul devine sediul Casei de Cultură
unde funcţionează un cinematograf cu 420 locuri şi o bibliotecă.
În anul 1960 clădirii i se adaugă două terase acoperite în scopul amenajării unui
bufet, braserie şi pensiune. Între anii 1986 - 1989, construcţia a fost restaurată,
redându-i forma iniţială şi amenajată în totalitate ca edificiu cultural-educativ.
• Pavilionul central Racoviţă şi Inhalatorul, care nu sunt clasate, dar sunt
susceptibile pentru a intra în patrimoniul cultural şi a fi clasate în grupa A cu
valoare naţională.
Clădirea datează din 1890 şi a fost refăcută în 1927 - 1928 în urma incendiului
din 1916. S-a denumit Pavilionul Central Racoviţă după numele domnitorului.

44
 Este o clădire monumentală, care îmbină stilul baroc cu elemente de arhitectură
veche românească.
Inhalatorul este o construcţie masivă din piatră şi cărămidă cu elementele
decorative orientale.
După 1991 întregul complex a fost preluat de S.N.P. “PETROM” S.A. Bucureşti şi
a fost modernizat păstrând elementele caracteristice stilului, pentru a nu altera valoarea
obiectivului.
• Construcţia unde îşi are sediul Primăria are şi ea valoare de patrimoniu, datând
din 1870 (grupa B cu codul BC II – m-B-00900 - monument reprezentativ pentru
patrimoniul cultural local). Construcţia a fost revendicată de Episcopia Romanului
• Vilele Liliana, Rica, Păltiniş, Pufu, Palas, Rândunica, Primăvara fac parte din
grupa B, monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Acestea
sunt printre primele vile construite în perioada 1920 - 1930. Vilele Liliana şi Rica
sunt ridicate de negustori din Galaţi şi Brăila. Construcţiile sunt din piatră şi
cărămidă cu elemente de arhitectură şi decor din piatră şi lemn specific staţiunilor
montane.
• Izvoarele 1, 3, 4 şi 5 sunt primele izvoare descoperite de serdarul domnesc
Mihalache Spiridon. Izvorul nr. 1, cu placă memorială (grupa A cu valoare
naţională cu codul BC – IV m-B-00942) este descoperit în 1801, păstrând multă
vreme numele Mihail, în amintirea serdarului, iar între 1804 - 1807 izvoarele 3, 4
şi 5.
2. Monumente de artă religioasă
Biserica "Sf. Ilie" construită în 1927 amplasată în parcul staţiunii, este susceptibilă
pentru a intra în patrimoniul cultural local (grupa B).
3. Monumente comemorative şi de artă plastică
Luptele din primul război mondial 1916 - 1918, ce au avut loc pe vârful Cireşoaia
aduc un surplus de încărcătură istorică pentru aceste meleaguri. În amintirea eroilor
căzuţi s-a ridicat o troiţă comemorativă, iar cimitirul eroilor necunoscuţi cu osuarul şi
obeliscul neterminat este un alt loc de reflecţii, cu încărcătură istorică (susceptibile
pentru a fi clasate în grupa B).
• Troiţa comemorativă este amplasată la drumul judeţean în localitatea
componentă Cerdac. Troiţa este din piatră şi sunt înscrişi eroii căzuţi în primul
război mondial.
• Cimitirul comemorativ cu osuarul este amplasat în Slănic, lângă cimitirul unde se
înhumează şi cuprinde 100 de morminte şi circa 3500 de schelete ce aparţin

45
 eroilor căzuţi în primul război mondial. Cimitirul a fost amenajat de societatea
“Cultul eroilor” între anii 1930 - 1931.
Ca monumente de artă plastică amintim busturile scriitorilor Mihai Eminescu, Ion
Creangă, George Coşbuc, Ion Luca Caragiale, amplasate în parcul staţiunii.
4. Arii naturale protejate
a. De interes botanic
Pe teritoriul administrativ al localităţii Slănic Moldova, o suprafaţă mare de pădure
de circa 648 ha constituie rezervaţia forestieră de interes botanic, prin urmare sunt arii
naturale protejate. Aceste suprafeţe sunt formate din molidişuri pure, molid amestecat cu
fag şi brad sau făgete pure. Vârsta arborilor este seculară, cu diametre între 60 - 140 cm
şi înălţimi de peste 30 m. Plantele erbacee din pădurile montane sunt bogate în specii
tipice, unele de mare importanţă ştiinţifică, unice în ţară cum ar fi Saxifraga Cymbalaria
(categoria B). Zona este amplasată în partea de vest-sud-vest a oraşului, teritoriul
cuprins între vârful Dobru şi vârful Pufu din munţii Nemira.
b. de inters paleontologic şi geologic:
• calcarele cu litothamnius amplasate pe teritoriul localităţii Cireşoaia;
• tuful de Falcău pe pîrâul Dobru.
c. de interes acvatic (cursuri de apă şi izvoare):
• râul Slănic cu afluenţii săi pe tot cursul;
• izvoarele de apă minerală.

2.7.2.f. Zonă spaţii verzi şi sport

Datorită cadrului natural al mediului înconjurător, zona verde a localităţii este
bogat reprezentată. Localitatea Slănic Moldova, prin specificul său de localitate montană
dispune de o bogată zonă plantată în intravilan, reprezentată de zonele verzi amenajate,
de interes orăşenesc, dar şi de cele mai puţin amanajate răspândite pe toată lungimea
râului Slănic sau zonele împădurite din zona izvoarelor, spre camping.
Spaţiile verzi amenajate sunt reprezentate prin parcul amenajat în staţiune, cu o
suprafaţă de 4,16 ha, scuarul din zona de locuit, cu o suprafaţă de 1,60 ha, zonele verzi
de aliniament amenajate de-a lungul trotuarelor şi în zona izvoarelor. Parcul amenajat în
centrul staţiunii deserveşte populaţia permanentă a oraşului şi turiştii veniţi în staţiune.
Se impune o mai mare atenţie în amenajarea zonei izvoarelor cu peluze de flori.
Raportat la populaţia oraşului revine o suprafaţă de 39,85 mp/locuitor zonă verde
amenajată. Zona de agrement nu se conturează ca o zonă specializată pentru
deservirea locuitorilor, ci este rezolvată în principal datorită cadrului natural al mediului
înconjurător.
46
 Există câteva puncte de interes turistic şi de agrement cu tradiţie: poiana
Cheşcheş, unde este amplasat campingul, poiana Sineschi, Cascada, trei sute scări,
valea pîrâului Pufu, vârful Ignat, Cerbu, Şandru, Dobru, muntele Pufu care pot fi constitui
puncte de atracţie atât pentru turişti cât şi pentru localnici. Unele dintre ele sunt
adevărate puncte de belvedere.
Zona sportivă este slab reprezentată în localitate.
Localitatea nu are un stadion, întrucât cel existent, după 1990 nu a mai
funcţionat, terenul fiind revendicat de fostul proprietar.
Staţiunea beneficiază de o bază sportivă care nu este amenajată, de două
terenuri de tenis de câmp în zona parcului şi o popicărie cu patru piste care nu mai
funcţionează.

2.7.2.g. Zonă de gospodărie comunală

Salubritatea oraşului contribuie direct la igiena şi confortul urban.
S.C. “SERV GRUP” S.A. a coordonat munca de salubrizare şi a administrat toate
dotările specifice, seră, platformă gunoi, fronturi captare, staţie tratare, etc. până în anul
2002 când a fost preluată de Primăria localităţii.
Analizând situaţia existentă în ceea ce priveşte salubrizarea semnalăm: staţia de
epurare deserveşte numai staţiunea şi o parte din localitate. Numai ansamblurile de
locuit şi o parte din locuinţe sunt racordate la canalizare. Localităţile componente nu
beneficiază de canalizare. Deasemenea colectarea deşeurilor menajere se face numai
pentru staţiune şi ansamblurile de locuit.
Faţă de amploarea problemelor de salubritate problema deşeurilor solide rămâne
una dintre preocupările principale ale Primăriei.
Localităţile componente nu sunt prinse la un sistem centralizat de evacuare a
deşeurilor menajere, aceasta conducând la apariţia unor depozite în locuri nepermise, în
special pe malul Slănicului, ceea ce determină poluarea zonei şi implicit un disconfort şi
diminuarea esteticii urbane.
Urbanistul trebuie să rezolve soluţiile specifice, optime din punct de vedere
funcţional, constând din stabilirea de amplasamente, suprafeţe necesare, dotări. La
rândul său Primăria trebuie să conlucreze, să respecte soluţiile propuse şi să le rezolve.
Oraşul Slănic Moldova are trei cimitire pe teritoriul său, repartizate în cele trei
unităţi teritoriale: în Slănic Moldova şi localităţile componente.
Cimitirul Eroilor este amplasat lângă cimitirul din Slănic Moldova. Cimitirele sunt
patronate de fiecare parohie.

47
 Sera, în suprafaţă de 1,22 ha a fost preluată de S.C. “PERLA TURISM S.R.L. şi
este bine organizată pentru producerea materialului floricol folosit la plantare în fiecare
sezon atât în localitate cât şi în staţiune. Nu există o preocupare însă pentru producerea
materialului floricol tăiat, care ar putea fi valorificat prin vânzarea în spaţii special
amenajate.

2.8. Zone cu riscuri naturale

Zonele cu riscuri naturale au fost inventariate şi delimitate pe baza cercetărilor şi
informaţiilor din teritoriu şi a studiilor de specialitate.
Ca surse documentare s-au folosit fişele de identificare a zonelor de risc
întocmite de Oficiul de Studii Geologice şi Agrochimice Bacău şi documentaţia elaborată
de C.N. “Apele Române” S.A. - Direcţia Apelor Siret “Apărarea împotriva inundaţiilor şi
fenomenelor meteorologice periculoase”.
Materialele sunt avizate de Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor.
În funcţie de categoriile de producere a dezastrelor în urma fenomenelor naturale
se disting trei categorii:
• alunecări de teren;
• inundaţii datorate scurgerilor de torenţi;
• inundaţiile datorate revărsării apelor.

Zone cu alunecări de teren

S-au semnalat alunecări de teren
• pe versanţii din sudul localităţii
Localitatea componentă Cireşoaia:
- la D.N. 12B pe partea stângă mergând spre Slănic Moldova la circa 350 m de
şcoala din Cireşoaia; suprafaţa zonei este de 4,40 ha cu o lungime de 550 m şi o lăţime
de 80 m.
- între pîrâul Birtea şi pîrâul Ariniş
Localitatea componentă Cerdac:
- între pîrâul Bolovan şi pîrâul Rape
- între pîrâul Sabin şi pîrâul Pavel
• pe versantul nordic al localităţii
Localitatea componentă Cireşoaia:
- în zona pîrâului Fîntâna Bisericii
- în zona pîrâului Cireşoaia
Localitatea componentă Cerdac:
48
 - în zona pîrâului Cimpu
- în zona pîrâului Pavel
- în zona intersecţiei străzii Crângului cu D.N. 12 B
Ploile prelungite şi intense, supraîncărcarea pânzei freatice sunt factori de
clanşatori.
Alunecările de teren se produc datorită ploilor intense şi prelungite ce produc
supraumezirea deluviului şi eroziunea în adâncime.
Alunecarea se produce pe un fond geomorfologic complex, cu viroage, trepte şi
valuri pe viroage preexistente. Masa alunecătoare este compusă din grohotiş, argilă
prăfoasă şi fragmente de gresie.
Alunecările de teren produse în vara anului 2005 ca urmare a ploilor torenţiale
prelungite au distrus 29 de locuinţe din care 12 au trebuit strămutate şi 17 necesită
reparaţii.
Alunecarea se produce şi din cauza eroziunii în adâncime.

Inundaţii datorate revărsării cursurilor de apă (A)

Conform documentaţiei elaborate de C.N. “Apele Române” Direcţia Apelor Siret,
zonele unde s-au semnalizat inundaţii datorate revărsării cursurilor de apă sunt:
a. Slănic Moldova:
1) râul Slănic -
2) pîrâul Slănicel - 2,0 Km
3) pîrâul Dobru - 0,8 Km
4) pîrâul Petrei şi râul Slănic
b. Localitatea componentă Cerdac:
1) zona Stroiu - râul Slănic-malul drept şi pîrâul Stroiu- 1 Km
2) zona Sărăriei - pîrâul Tudorache - 1 Km
3) zona cariera de piatră - pîrâul Pavel. - 0,6 Km
4) râul Slănic
5) strada Păcii - pîrâul Sărat - 2 Km
c. Localitatea componentă Cireşoaia:
6) râul Slănic
7) strada Bradului - râul Slănic şi pîrâul Bradului - 1 Km
8) strada Nucului - pîrâul Cireşoaia
9) strada Cireşoaia - râul Slănic
10) strada Zefirului - râul Slănic şi pîrâul Bejan - 0,7 Km
Revărsările pe toată valea râului Slănic însumează 20 Km.
49
 Zone cu inundaţii datorate scurgerilor de torenţi (B)
a. Slănic Moldova:
1) pîrâul Malnaş - 0,7 Km
2) pîrâul Ignat - 0,5 Km
3) pîrâul Pietrei - 0,8 Km
b. Localitatea componentă Cerdac:
1) pîrâul Guşatului - 0,5 Km
2) pîrâul Sticlăriei - 0,6 Km
2bis) strada Florilor pîrâul Bolovanu - 0,6 Km
3) str. Florilor pîrâul Borduş - 0,6 Km
4) strada Zorilor pîrâul Cimpului - 1,2 Km
5) strada Crângului pîrâul Bortiş - 0,5 Km
6) zonă carieră pîrâul Rape - 2,0 Km
7) zona Arieşului - pîrâul Muncel - 0,4 Km
c. Localitatea componentă Cireşoaia:
8) strada Ariniş - 0,4 Km
9) versantul Moraru - pîrâul Moraru (Birtea) - 0,3 Km
10) strada Zefirului pîrâul Bejan
11) strada Măgurii - pîrâul Fântâna Bisericii - 0,3 Km
12) strada Aurului - 0,4 Km
Cazurile care au dus la acest fenomen:
• colmatarea albiei pe o distanţă de 1 Km, pe pîrâul Cireşoaia;
• eroziunea malurilor 400 m pe pîrâul Fântâna Bisericii şi 1 Km pe pîrâul Cireşoaia,
12 Km pe pîrâul Pavel şi 600 m pe pîrâul Bortoş;
• depozite de materiale, gunoaie pe maluri;
• blocaje cu plutitori a secţiunii de scurgere a albiei şi sub podeţe;
• inexistenţa construcţiilor hidrotehnice pe cursul acestor pâraie.

Inundaţiile provocate de revărsările apelor se datorează în principal neamenajării

albiei majore, eroziunii malurilor. Nu se asigură astfel scurgerea apelor mari şi a viiturilor
în condiţii de siguranţă, care ar evita depăşirea albiei majore şi implicit producerea
inundaţiilor.
Relieful accidentat a determinat caracterul torenţial al bazinului hidrografic.

50
 Primăvara, odată cu topirea zăpezii sau în timpul ploilor repezi de vară,
numeroase pâraie, afluenţi ca şi torenţii care se formează pe pantele repezi îşi ies din
matcă şi Slănicul devine furios, ameninţând cu revărsarea în zona neregularizată.
Aşa se produc inundaţii destul de frecvente şi eroziuni pe pante. Pentru
prevenirea acestor inconveniente s-au făcut lucrări de regularizare a râului Slănic până
la podul de la fabrica de pâine şi a afluenţilor Malnaş, Sasu. Dar aceasta nu este
suficient şi lucrările trebuiesc continuate pe tot traseul râului Slănic.
Din analizarea viiturilor produse pe raza teritoriului localităţii s-a constatat că cele
mai mari pagube produse de viiturile torenţiale, ce s-au produs pe cursurile de apă cu
bazin hidrografic relativ redus, dar cu pante mari şi neregulate, s-au produs pe perioada
ploilor abundente. Caracteristica hidrologică principală a acestora, constă în faptul că
prezintă creşteri bruşte şi de scurtă durată ale debitelor lichide, însoţite în general de
intense fenomene de eroziune, de transport de aluviuni sedimentare.

2.9. Echipare edilitară

2.9.1. Gospodărirea apelor
Oraşul Slănic Moldova este situat pe valea râului Slănic la o altitudine de circa
600 m.
Reţeaua hidrografică din apropierea oraşului Slănic Moldova este reprezentată
prin râul Slănic, pîrâul Dobru, pîrâul Sasului, pîrâul Ignat, pîrâul Malnaş şi pîrâul Slănicel.
Râul Slănic, pe malurile căruia este aşezat oraşul Slănic Moldova are o pantă
medie destul de ridicată, ceea ce face ca vitezele de circulaţie a apei să fie ridicate, iar
la ploi, râul să devină torenţial.
Albia râului este în general plină cu bolovani, având un traseu sinuos.
Pentru reducerea vitezelor de curgere şi reducerea cantităţilor de aluviuni
transportate în lungul albiei râului, sunt realizate numeroase amenajări hidrotehnice, ca
praguri pentru ruperi de pantă, baraje de colmatare, apărări de maluri.
Pentru realizarea acestor lucrări s-au folosit în special materiale locale ca:
bolovani de râu şi buşteni, precum şi beton armat.
În amonte de localitatea Slănic Moldova, în albia râului Slănic este amenajată o
crescătorie de păstrăvi.
De asemenea, pe malul stâng al râului Slănic, în amonte de staţiune sunt
amenajate diverse izvoare de ape minerale ce permit realizarea diverselor tratamente,
calităţile lor terapeutice fiind renumite.
La ploi torenţiale, pîrâurile Muncelu şi Bejanului produc inundaţii locale.

51
 Amenajări pentru irigaţii nu sunt în zonă, relieful zonei nefiind propice culturilor
agricole.

2.9.2. Alimentare cu apă

Staţiunea şi localitatea Slănic Moldova dispune de un sistem de alimentare cu
apă realizat în diverse etape de dezvoltare a oraşului.
Prima sursă de alimentare cu apă şi care este în funcţiune şi la ora actuală, este
compusă dintr-un dren de 420 ml, având 8 cămine de vizitare şi o cameră colectoare de
unde porneşte conducta spre rezervoarele de acumulare.
Acest dren captează pânza freatică de mică adâncime alimentată atât din
versanţi cât şi din albia râului Slănic. Se captează circa 25 l/sec. în regim normal
pluviometric şi circa 18 l/sec. în regim secetos.
A doua sursă este captarea din pîrâul Slănicel.
Captarea s-a realizat cu priză de tip tirolez. Pe malul stâng al pîrâului, se află
deznisipatorul, calculat pentru un debit de 10 l/sec. şi are două camere de sedimentare.
De aici apa este transportată gravitaţional la staţia de tratare.
Înainte de staţia de tratare monobloc, apa este trecută printr-un decantor
longitudinal cu două cuve L = 35 ml.
Staţia de tratare este o construcţie de tip monobloc ce se desfăşoară pe două
nivele şi cuprinde filtre decantoare lente, instalaţii pentru preparare şi tratare cu
coagulant.
În staţia de tratare, circulaţia apei se face gravitaţional, de asemeni de la staţie la
rezervorul de înmagazinare, apa este transportată tot gravitaţional printr-o conductă
Dn 200 mm.
În zona captării Slănicelului s-a executat un puţ forat pentru mărirea debitului în
vederea alimentării cu apă a localităţilor componente Cerdac şi Cireşoaia.
În a treia etapă s-a realizat extinderea sursei de captare prin drenuri cu încă circa
8 l/sec., realizandu-se un nou dren cu lungimea de circa 350 m şi conducte de transport
al apei până la camera colectoare.
Din camera colectoare, apa este transportată tot gravitaţional printr-o conductă
din oţel φ 400 mm, la rezervoarele de înmagazinare. Acestea sunt situate la o cotă
dominantă pentru a asigura distribuţia apei gravitaţional, în staţiune şi oraşul Slănic
Moldova.
Rezervoarele de acumulare s-au executat în două etape.
Astfel, în prima etapă s-au realizat două rezervoare de 300 mc fiecare. În a doua
etapă s-a realizat un rezervor de 750 mc, iar odată cu ultima extindere a sursei s-a
52
realizat un rezervor de 1000 mc. Rezervoarele sunt împrejmuite cu gard, realizându-se
zonă de protecţie sanitară.
Deasemenea, în vecinătatea rezervoarelor s-a realizat o staţie de clorinare cu
clor gazos care face clorinarea apei în toate rezervoarele existente.
Pentru alimentarea cu apă a localităţilor componente Cerdac şi Cireşoaia s-a
realizat un rezervor cu capacitatea de 100 mc (având rolul de acumulare şi ruperea
presiunii) amplasat în zona complexului Cerdac la o cotă ce poate realiza presiunea
necesară pentru localităţile Cerdac şi Cireşoaia.
De la rezervoare apa este distribuită gravitaţional în oraş prin trei conducte de
transport φ 100, 200, 325 mm.
Reţeaua de distribuţie a apei în staţiunea Slănic Moldova urmăreşte în general
trama stradală a staţiunii, conductele de distribuţie fiind în continuarea conductelor de
aducţiune, din ele realizandu-se ramificaţii pentru diverşii consumatori.
Reţeaua de distribuţie este alcătuită în special din conducte vechi, cu un grad
ridicat de uzură, care face ca avariile pe conducte să fie dese şi pierderile de apă
importante.
Deşi staţiunea Slănic Moldova se află pe un teren cu denivelări mari, realizandu-
se diferenţa de cotă între diverşi consumatori de peste 50 m, reţeaua de distribuţie este
cu o singură zonă de presiune.

2.9.3. Conducte petroliere, ţiţei, gaze, apă sărată

În prezent oraşul Slănic Moldova este traversat de o serie de conducte
tehnologice ale S.N.P. "PETROM" S.A., filiala Moinesti. Aceste conducte transportă de
la sondele aflate în exploatare la parcurile de separatoare, şi de aici la consumatorii
industriali (Rafinăria Oneşti) ţiţei şi gaze. Conductele de apă sărată şi apă industrială
sunt folosite în procesul tehnologic de recuperare a sondelor şi incendiu din sistemul
SNP PETROM S.A.

2.9.4. Canalizare
Zona centrală a oraşului Slănic Moldova (staţiunea) dispune de canalizare în
sistem divizor.
Apele uzate rezultate din locuinţe şi din activităţile unor societăţi de turism
(hoteluri şi vile) şi apele pluviale ajung în STAŢIA DE EPURARE prin următoarele reţele
de canalizare:
- reţeaua de canalizare ape uzate menajere având o lungime totală de 5400 m;
- reţeaua de canalizare ape pluviale cu o lungime totală de 700 m;

53
 - staţia de epurare.
Obiectivele racordate la sistemul de canalizare a apelor uzate urbane sunt:
- obiective în exploatare: vile – Rândunica, Adela, Rica, Flora, Ioana, Gaze,
Poiana, Pufu, Casa Anghel, Teleconstrucţii, Alconep, Dobru, Palas, CFR, Cazinou;
hoteluri – Venus, Izvoare, Margareta, Bancpost ;
- Obiective închise: vile – Mioriţa, Primăverii, Ghiocelul, Ursuleţul, Privighetoarea,
Bradu, Violeta, Gladiola, Păltiniş, Rodica, Lia, Zorile, Căprioara; hoteluri – Perla,
Pensiunea Nemira.
La staţia de epurare ape uzate urbane nu sunt racordate următoarele obiective:
Baza de tratament, hotelul Racoviţă.
Staţia de epurare a apelor uzate este amplasată la cca 4 km de oraş pe malul
drept al râului Slănic. Numărul de locuitori care beneficiază de un sistem de canalizare
ale cărui ape uzate sunt epurate în staţia orăşenească este de 1.170.
Procesele tehnologice utilizate în staţia de tratare sunt:
- epurarea mecanică formată din deznisipator orizontal, 2 buc. decantor primar şi
staţie pompare;
- epurarea biologică formată din biofiltru de mare încărcare, 2 buc. decantor
secundar;
- dezinfectarea cu clor gazos formată din laborator şi aparat de clorinare tip CC –
Râmnicu Vâlcea .
Capacitatea de prelucrare a STAŢIEI DE EPURARE este de 2.110 mc/zi (36 l/s).
În perioadele ploioase apele uzate urbane care depăşesc capacitatea staţiei de
epurare pot fi dirijate, înainte de intrarea în deznisipator şi numai cu acordul D.A.”Siret”
Bacău, printr-o conductă de beton Dn 300, L = 135 m, în conducta de evacuare a
apelor urbane epurate care face legătura dintre bazinul de contact şi emisar.
Lungimea totală a conductelor din STAŢIA DE EPURARE este de 300 m după
cum urmează:
- conducte de beton având o lungime de 125 m, Dn = 325, pentru transportul
nămolului;
- conducte de beton având o lungime de 175 m, Dn = 250, pentru apele uzate;
- conducte de beton având o lungime de 110 m, Dn = 250, pentru transportul
apelor epurate către emisar.

2.9.5. Alimentarea cu energie electrică

Oraşul Slănic Moldova împreună cu localităţile componente Cerdac şi Cireşoaia
sunt alimentate cu energie electrică printr-o linie electrică aeriană de medie tensiune
54
20 kV din staţia de transformare 110/20 kV Tg. Ocna. Linia electrică aeriană este
executată din conductoare OL-Al 35 mmp în lungime de circa 18 Km. Pe teritoriul
staţiunii, linia electrică aeriană se continuă în cablu subteran din aluminiu, parţial din
cupru, pe o lungime de circa 3,65 Km.
Pe amplasamentul oraşului Slănic Moldova trece L.E.A. 20 kV a S.N.P.
"PETROM", filiala Moineşti.
În caz de avarie se poate realiza o buclare între L.E.A. 20 kV Tg. Ocna - Slănic cu
L.E.A. 20 kV "PETROM" - Moineşti.
Posturile de transformare sunt echipate cu transformatoare pentru puteri cuprinse
între 63 ÷ 630 kVA.
Reţeaua electrică de medie tensiune este realizată în schemă buclă, cu posturi
de transformare racordate în sistem intrare - ieşire.
Reţeaua de distribuţie de joasă tensiune din zona Slănic Moldova oraş şi staţiune,
este parţial subteran în cablu Acy Aby, iar în rest este aeriană. Au fost făcute revizuiri la
L.E.A. parţial, dar în zona Cerdac şi Cireşoaia nu s-au făcut şi se recomandă revizuirea
reţelelor.
Instalaţiile sus menţionate alimentează integral consumatorii casnici, social-
culturali, societăţile comerciale privatizate şi staţiunea medico-balneară.
Din liniile de medie tensiune de 20 kV se alimentează următoarele posturi de
transformare conform tabelului nr. 6 de mai jos.
Nr. Denumire post Putere Amplasament Observaţii
crt. de transformare (kVA)
0 1 2 3 4
1. PT 5 1 x 630 Slănic (Hotel Perla) cabină de zid
+ 1 x 250
2. PT1 2 x 250 Slănic (Pavilionul Racoviţă) cabină de zid
3. PT 6 1 x 250 Slănic (Pensiunea Căprioara) cabină de zid
4. PT 9 1 x 630 Slănic (Fizioterapie) cabină de zid
5. PT 8 1 x 250 Slănic (Punct termic) cabină de zid
6. PT 7 1 x 400 Slănic cabină de zid
(Blocuri ans. loc. Ştefan cel Mare)
7. PT 10 100 Slănic (Piaţă) cabină de zid
8. PT 11 630 Slănic (Complex Cerdac) cabină de zid
9. PT 250 Satu Nou aerian
10. PT 250 Epurare Slănic aerian
11. PT 1 250 Cerdac aerian
12. PT 2 63 Cerdac aerian
13. PT 2 63 Cireşoaia aerian
14. PT 1 100 Cireşoaia aerian
15. PT 3 100 Cireşoaia aerian

2.9.6. Alimentare cu energie termică

55
 În prezent oraşul Slănic Moldova dispune de un sistem de încălzire cu centrală
termică pe gaze pentru societăţi comerciale şi unităţi social-culturale ale oraşului.
Pentru locuinţe sistemul de încălzire se realizează cu centrale termice de
apartament pe gaze, centrale pe scări de bloc şi centrale termice sau sobe pe
combustibil solid.
Centralele termice de ansamblu CT1, CT2, CT3 existente sunt în coservare.

2.9.7. Alimentarea cu gaze naturale

Staţiunea balneară Slănic Moldova este alimentată cu gaaze naturale din zona
Tg. Ocna printr-o conductă de presiune medie cu regim de conductă magistrală de
transport, înlocuită în anul 1993. Reglarea gazelor se face în patru staţii de reglare-
măsură care aduce gazele în regim de presiune redusă. Toată distribuţia din Slănic
Moldova este în regim de presiune redusă, transformarea în regim de presiune joasă
făcându-se local la fiecare consumator. Conductele din Slănic Moldova pentru transport
gaze naturale sunt în general în stare bună, neexistând probleme de transport.
Staţiile de reglare-măsură sunt dimensionate pentru a putea prelua un debit
instalat de circa 12.500 mcN/h ce alimentează centralele termice ale obiectivelor social-
culturale, ale staţiunii, consumatorii cu flacără directă ai staţiunii balneare, consumatorii
casnici pentru preparare hrană precum şi centralele termice de apartament.

2.9.8. Telefonie
Centrala telefonică din oraşul Slănic Moldova este de tip “ALCATEL” amplasată la
oficiul poştal, ce satisface toate cerinţele.
Reţeaua telefonică urbană este parţial subterană, iar restul aeriană, pe stâlpi
comuni cu L.E.A. - Cablu telefonic interurban este în săpătură.

2.9.9. Televiziunea prin cablu

Oraşul Slănic Moldova dispune în prezent de două staţii de transmisie prin cablu
a televiziunii: una în Cerdac - aparţinând societăţii “SRL EURO SIAMI-THAI” şi alta
amplasată pe blocul 2 strada Ştefan cel Mare, aparţinând S.C. “RCS-RDS”. Reţeaua de
distribuţie a televiziunii prin cablu este executată din cablu coaxial, montat aerian pe
stâlpii L.E.A. de joasă tensiune. Pe clădirea U.G.S.R. este montat releul pentru emisie
T.V.R. 1.

2.10. Probleme de mediu - Protecţia şi conservarea mediului

56
 Prin specificul său de staţiunea balneo - climaterică de cură şi odihnă cu profil
principal balneoclimateric - terapie localitatea Slănic Moldova nu ridică probleme majore
de mediu. Pe teritoriul localităţii nu sunt amplasate unităţii economice poluante.
Factorii naturali terapeutici se impun a fi sub protecţie ecologică, în acest fel
asigurându-se păstrarea calitativă a acestora.
În acest fel se asigură păstrarea mijloacelor curative naturale prin întreţinerea şi
folosirea raţională a acestora, precum şi amplificarea condiţiilor pentru funcţionarea şi
dezvoltarea lor corespunzătoare.
Se va pune sub protecţie hidrogeologică întreaga zonă a izvoarelor de-a lungul
pîrâului, în amonte de staţiune, incluzând şi spaţiile verzi aferente, precum şi cele din
teritoriul paraorăşenesc.
Acest perimetru va fi zonificat astfel:
a) zona externă de protecţie sanitară cu restricţie al perimetrului hidromineral;
b) zona internă cu regim sever de protecţie sanitară;
c) zona de protecţie hidrogeologică a zăcământului hidromineral.

a) Zona externă de restricţie cuprinde toţi factorii de cură, odihnă şi agrement din
zona staţiunii, factori ce constituie microclimatul şi cadrul natural. În această zonă sunt
necesare o serie de măsuri tehnice şi sanitare, cum ar fi:
• protecţia aerului prin interzicerea oricăror obiective care prin natura lor ar putea
conduce la poluarea atmosferei;
• protecţia vegetaţiei în special a pădurilor;
• protecţia fonică prin interzicerea transporturilor rutiere grele, explozii de orice fel;

b) Zona internă de regim sever trebuie stabilită în scopul prevenirii şi îndepărtării

oricărui risc din punct de vedere igienico-sanitar în exploatarea şi valorificarea acestor
factori terapeutici.
Se propune ca perimetru de protecţie zona cuprinsă între popasul turistic - limita
estică a staţiunii. Această zonă cuprinde în perimetrul său şi sursele de apă potabilă,
care alimentează staţiunea.
Zona izvoarelor fiind sub protecţie sanitară se va stabili un regim sever în scopul
prevenirii şi îndepărtării oricărui risc din punct de vedere igienico-sanitar, în exploatarea
şi valorificarea acestor factori terapeutici. Zona este protejată, având şi o valoare
peisagistică.
În această zonă se interzice:

57
• orice amplasări de construcţii social-economice sau amenajări străine de activitatea
de exploatare şi valorificare a surselor hidrominerale;
• depozitarea materialelor care prin natura lor ar putea conduce la poluarea solului;
• efectuarea de săpături;
• deversări de ape uzate, acumulări de gunoi, care ar conduce la trepidaţii în zona
captărilor;
• orice fel de explozii sau alte lucrări, care produc zgomot, prafuri sau mirosuri;
• interzicerea îngrăşămintelor chimice sau animale, a substanţelor fito-farmaceutice
pentru combaterea dăunătorilor;
• interzicerea oricăror lucrări în alt scop decât acela al exploatării şi valorificării optime
a factorilor naturali - terapeutici.
Interdicţiile trebuiesc aplicate cu stricteţe în zona perimetrului, deoarece s-a
observat că există factori poluanţi cu posibile repercursiuni negative asupra calităţii
surselor terapeutice.
Construirea barajului de retenţie pe cursul râului Slănic în amonte de zona
zăcământului hidromineral a constituit o lucrare de protecţie a zonei atât sanitar cât şi
hidrologic, întrucât posibilele acumulări de reziduri petroliere sau alte materiale poluante
pot fi oprite.
În ceea ce priveşte propunerea de extindere a staţiunii prin includerea altor zone
limitrofe, aceasta trebuie făcută cu prudenţă pentru a nu afecta perimetrul de protecţie
hidrologică a zăcământului de ape minerale.

c) Perimetrul de protecţie hidrogeologică a zăcământului hidromineral cuprinde o

zonă mult mai extinsă atingând vârfurile Păltiniş, Pufu, Cireşu şi limita de şariaj a pânzei
Tarcău.
Perimetrele au fost stabilite în urma documentaţiei întocmită de S.C. “MINACVA
SERV” S.R.L. Bucureşti în 1999 în urma căreia s-a eliberat licenţa de exploatare
nr. 1554/2000 de către A.N.R.M. Bucureşti.
Perimetrele au fost materializate în planşa nr. A 1 şi A 3.

2.11. Disfuncţionalităţi la nivelul teritoriului şi localităţii

Analiza critică a datelor privind situaţia existentă şi documentarea în teren ne-a
determinat să semnalăm anumite disfuncţionalităţi, dar fără incompatibilităţi, care să
ridice probleme insurmontabile în rezolvarea lor.
a. Probleme sociale, dezechilibre în dezvoltarea economică

58
 Problemele generate de recesiunea economică au provocat mutaţii şi perturbări
în ceea ce priveşte forţa de muncă.
A aparut o nouă categorie de personal, aceea a şomerilor, al căror număr este în
continuă creştere datorită situaţiei de criză prin care trec agenţii economici.
Restrângerea activităţii S.C. “PERLA TURISM“ S.R.L. prin scoaterea din circuit a
unor spaţii de cazare s-a făcut fie pentru modernizare fie pentru că sunt într-un stadiu
avansat de uzură.
În ultimii ani s-a constatat o diminuare a fluxului de forţă de muncă masculină
către municipiul Oneşti, datorită restrângerii activităţii agenţilor economici de pe
platforma Borzeşti.
Se observă un dezechilibru în dezvoltarea economică, reflectându-se în
schimbări ale structurii populaţiei active.
Şi pentru că principala activitate economică este cea a turismului, analiza critică a
datelor privind situaţia existentă în urma documentării la teren relevă o serie de
probleme:
• gradul încă redus de valorificare a factorilor naturali, atât în ceea ce priveşte cura
internă cât şi cea externă cu ape minerale sau gaze terapeutice în raport cu rezervele
omologate (mofetele şi zona izvoarelor necesită lucrări de extindere şi modernizare);
• uzura fizică şi morală a unor unităţi de cazare, care necesită modernizarea sau
demolarea lor;
• posibilităţi reduse pe linia agrementului, lipsa unor dotări şi amenajări adecvate;
• lipsa unei strategii de marketing, a popularizării prin material publicitar;
• lipsa unui management corespunzător care a stagnat dezvoltarea S.C. “PERLA
TURISM“ S.R.L., societate care a preluat fosta S.C. “PERLA MOLDOVEI “ S.A. , în
urma privatizării;
• întârzierea clarificării situaţiei juridice a unor vile a condus la blocarea investiţiilor
pentru modernizarea acestora;
• scăderea numărului de turişti care vin în staţiune în special în extrasezon ;
• reducerea capacităţii în structurile de primire turistică (cazare) prin închiderea unor
spaţii de cazare, care sunt puse în vânzare sau sunt în circuit privat, închis.

b. Aspecte de incompatibilitate şi incomodare în relaţiile dintre

diverse zone funcţionale
Condiţii topografice improprii (versanţi abrupţi, prezenţa râului Slănic) au condus
la terenuri construibile limitate, ce nu permit mobilarea în adâncime a fronturilor, oraşul
dezvoltându-se liniar.
59
 De aici inconvenientul distanţelor mari de parcurs, pendularea populaţiei (în
special cea feminină) între zona de cazare şi locul de muncă (staţiune) şi a turiştilor spre
zona balneară, cazaţi în vile clasificate, odată cu dezvoltarea agroturismului din
localitatea componentă Cerdac.
c. Condiţiile nefavorabile ale cadrului natural
Relieful accidentat a determinat o serie de neajunsuri pentru localitate, în special
pentru localităţile componente. S-au semnalat de-a lungul timpului alunecări de teren şi
dese inundaţii pe cursul râului Slănic sau a afluenţilor.
Pentru prevenirea acestor neajunsuri şi în scopul remedierii s-au făcut lucrări
hidrotehnice pe cursul râului Slănic şi antierozionale prin plantaţii, dar insuficiente.
Lunca Slănicului nu este amenajată.
Pe tot parcursul râului ar putea fi amenajată lunca prin lucrări hidro-ameliorative.

d. Starea fondului construit şi utilizarea terenurilor

• prezenţa în intravilan a terenurilor slab construite
(în special în U.T.R. 4 şi localitatea componentă Cerdac U.T.R. 5);
• utilizarea deficitară a terenurilor din unităţile teritoriale de referinţă, ca urmare a
analizei situaţiei existente (valoarea celor doi indicatori P.O.T. şi C.U.T. sunt sub
limitele stabilite prin lege);
• nerespectarea zonificării în ceea ce priveşte folosirea terenurilor (autorizarea
construcţiilor în zona destinată parcajului, pe strada N.Bălcescu, lângă piaţa
agroalimentară)
• prezenţa unor construcţii cu structură nedurabilă, cu finisaje simple, în localităţile
componente;
• confort funcţional stagnat la nivel evolutiv rural sau suburban în unele U.T.R.-uri, în
special în localităţile componente;
• inexistenţa unor obiective de interes public: şcoala Cireşoaia, cinematograf,
autogară, stadion, dispensare în localităţile componente;
• localităţile componente cu aspect rural, sunt lipsite complet de dotări cu specific
educativ-cultural, cele pentru comerţ şi alimentaţie publică sunt insuficiente, iar cele
existente sunt în construcţii necorespunzătoare;
• baza de tratament este nefuncţională, necesitând lucrări de modernizare şi dotarea
cu aparatură corespunzătoare;
• mofeta construită în ultimii ani necesită lucrări de extindere pentru realizarea unor
anexe pentru aşteptare, cabinet medical şi grup sanitar;

60
• unele vile sunt într-un stadiu avansat de uzură;
• lipsesc dotările de agrement.

e. Circulaţia şi transportul în comun

• tramă stradală nemodernizată în localităţile componente, care dă aspectul unor
drumuri rurale şi pe tronsonul staţiune - camping;
• subdimensionarea drumului naţional faţă de cerinţele actuale;
• lipsa legăturii directe cu DN 11 Oneşti - Oituz Braşov, care ar facilita o legătură
rapidă cu oraşele din Transilvania;
• intersecţii conflictuale cu vizibilitate redusă:
• D.N. 12 B cu strada Măgura, Zefirului şi Teiului;
• strada Nicolae Bălcescu cu strada Ştefan cel Mare
şi strada Vasile Alecsandri;
• lipsa spaţiilor de parcare în sezonul estival, pentru autocare;
• lipsa unor refugii amenajate pentru staţiile mijloacelor de transport în comun.

f. Probleme de mediu
• albia râului Slănic nu este regularizată pe toată lungimea sa;
• prezenţa unor condiţii nefavorabile ale cadrului natural, terenuri degradante ce pot
constitui factori de risc;
• nerespectarea condiţiilor impuse în perimetrele de protecţie sanitară şi
hidrogeologică a zonei zăcământului hidromineral;
• nu s-a dezvoltat problema depozitării şi colectării deşeurilor menajere în special în
localităţile componente.

g. Protejarea zonelor
• necesitatea protejării zonelor cu valoare de patrimoniu:
- monumente de arhitectură;
- monumente comemorative şi cu valoare istorică, plastică şi memorială;
- arii naturale protejate.
• pe baza normelor sanitare
Necesitatea respectării pe baza normelor sanitare a zonelor de protecţie faţă de:
- staţia de epurare (s-a construit în zona de protecţie);
- cimitire.
• cu destinaţie specială.
61
 Nerespectarea perimetrelor de protecţie faţă de zona de zăcământ hidromineral
impuse de I.M.F.B.R.M. şi omologate de A.N.R.M.
• faţă de construcţii şi culoare tehnice:
nerespectarea distanţelor faţă de conductele de alimentare cu gaze naturale.
h. Spaţii plantate, agrement, sport
• inexistenţa unui stadion, absolut necesar pentru antrenamentul sportivilor care ar
putea veni în cantonament în perioadele de extrasezon;
• lipsa amenajării albiei râului Slănic pe toată lungimea lui, în special în localităţile
componente;
• inexistenţa amenajării traseului zona izvoare punct turistic “Cascada” şi altor trasee
turistice, care nu mai sunt marcate şi întreţinute, ce ar putea constitui un mijloc de
atracţie, agrement pentru turişti.

i. Gradul de echipare edilitară

• lipsa unei echipări edilitare complete în localităţile componente;
• alimentarea cu apă, necorespunzătoare datorită debitelor reduse, în special în
perioadele secetoase;
• subdimensionarea staţiei de epurare faţă de solicitări;
• conducte uzate fizic şi moral;
• neamenajarea corespunzătoare a văii Slănicului în amonte de baraj determină
proasta funcţionare a staţiei de tratare în perioada ploioasă; aluviunile transportate
conduc la colmatarea filtrelor;
• lipsa unei staţii de transformare, care determină lipsa siguranţei în exploatare prin
căderi de tensiune la capătul liniei.

2.12. Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei

În urma conlucrării proiectant - beneficiar, pe durata elaborării studiului, a
discuţiilor purtate în cadrul comisiei tehnice de urbanism a Consiliului Local din 14
decembrie 2006 şi cu factorii de decizie ai S.C. “PERLA TURISM” S.R.L. - principalul
agent economic din localitate s-au semnalat anumite probleme în ceea ce priveşte
dezvoltarea în perspectivă a oraşului:
• revizuirea intravilanului stabilit prin P.U.G.-ul elaborat în 2000;
• extinderea intravilanului în zona dintre camping şi izvoare, pe malul stâng al
Slănicului, pentru amplificarea zonei turistice a staţiunii;

62
• introducerea în intravilan a suprafeţelor din domeniul public aprobate prin HG nr.
1911 / 10.11.2004, privind reglementarea situaţiei juridice a terenurilor din Slănic
Moldova;
• finalizarea modernizării pieţii agroalimentare;
• extinderea zonei de agrement;
• implementarea strategiei de dezvoltare a staţiunii;
• valorificarea factorilor naturali şi exploatarea zăcământului hidromineral;
• modernizarea zonei izvoarelor şi realizarea unui sistem de acces controlat în zonă;
• încurajarea înfiinţării şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii - politica prioritară a
administraţiei publice locale în vederea dezvoltării localităţii;
• lucrări hidrotehnice în vederea regularizării râului Slănic şi a afluenţilor;
• modernizarea infrastructurii;
• modernizarea reţelei de apă şi extinderea zonei de captare;
• reabilitarea infrastructurii D.J. 116 A pe tronsonul camping - Poiana Sărată, în cadrul
proiectului ”Dezvoltarea zonei turistice Slănic Moldova - Poiana Sărată” proiect
propus pentru finanţare în anul 2002 care ar trebui reactivat;
• extinderea staţiei de epurare;
• rezolvarea canalizării în localităţile componente;
• reabilitarea străzilor în localităţile componente;
• finalizarea amenajării zonei de comerţ stradal;
• reabilitarea construcţiilor şcolilor şi grădiniţelor;
• construirea unei săli de sport;
• amenajarea bazei sportive;
• amenajarea unui teren de sport;
• amenajarea unei pârtii de schi;
• realizarea unor staţii pentru transport auto în comun.

Cap. III. Propuneri de organizare urbanistică

Sistematizarea urbană a fost obiectul unor studii anterioare prevăzând linia de
dezvoltare a oraşului cu localităţile componente pe anumite intervale de timp.
În general P.U.G.-ul trebuie să fie flexibil şi să se caracterizeze prin expresivitate
şi dinamism legat de cerinţele ce decurg din situaţia de fapt a fiecărei etape, în baza lor
putând fi elaborate soluţii în vederea îmbunătăţirii activităţii economico-sociale specifice
fiecărei localităţi luată în studiu.

63
 P.U.G.-ul conţine strategia, priorităţile, reglementările şi servituţile de urbanism
aplicate în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din teritoriul administrativ al localităţii.
Se are în vedere:
• revizuirea intravilanului şi oportunitatea introducerii unor suprafeţe solicitate şi
aprobate de Consiliul Local ca urmare a raportului nr. 8623 / 21.09.2006 prezentat de
compartimentul de urbanism;
• împărţirea localităţii în zone funcţionale şi organizarea relaţiilor dintre acestea;
• volumul şi structura potenţialului uman, resurse de muncă;
• potenţialul economic al localităţii, posibilităţi de dezvoltare;
• stabilirea reglementărilor specifice oraşului şi zonelor funcţionale, pentru amplasarea
şi destinaţia construcţiilor, precum şi regimul de înălţime;
• evidenţierea formei de proprietate a terenurilor, cu fixarea obiectivelor de interes
public;
• delimitarea zonelor de pus în valoare, sub aspect istoric, arhitectural urbanistic, de
artă;
• delimitarea zonelor de interdicţie definitivă sau temporară de construire;
• dezvoltarea sistemului de reţele tehnico-edilitare, corelată cu necesităţile rezultate;
• reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului, cu identificarea şi eliminarea surselor
de poluare.
Oraşul Slănic Moldova a cunoscut mari transformări în ultimii ani, căpătând o
imagine nouă. Localitatea trebuie să urmeze un curs ascendent datorită potenţialului pe
care îl are staţiunea.
Actualul studiu îşi propune să stabilească direcţiile de dezvoltare, să
fundamenteze şi să creioneze câteva propuneri şi considerente ale amenajării
teritoriului.

3.1. Studii de fundamentare

Prin analiza teritoriului studiat şi a diversităţii problemelor existente în cadrul unei
colectivităţi umane, P.U.G. trebuie să dea, prin reglementările sale, răspunsuri clare,
bine justificate.
Pentru a răspunde problemelor localităţii în suita: analiză - disfuncţionalităţi,
priorităţi - propuneri, reglementările se bazează pe concluziile din studiile de
fundamentare.
După caracterul lor, aceste studii de fundamentare sunt cu caracter analitic,
consultativ şi prospectiv.
64
 Până la această perioadă de redactare a P.U.G.-ului nu dispunem de studii de
fundamentare caracteristice problematicii Planului Urbanistic General.
Nu s-a făcut un studiu pentru cartarea fondului de locuit existent.
Inventarierea şi cartarea obiectivelor de utilitate publică s-a făcut la nivel de P.U.G.
Schiţele de sistematizare redactate anterior şi ultima elaborată în 2000 au tratat
programe de stabilire şi organizare a intravilanului în ceea ce priveşte zonificarea
funcţională, extinderea zonei rezidenţiale, organizarea cât mai raţională şi economică a
lucrărilor edilitare şi transport, toate având ca scop asigurarea dezvoltării armonioase în
teritoriul localităţii.
Pentru redactarea studiului de faţă, în lipsa unor studii de fundamentare recente
s-au folosit datele culese de proiectant din teren şi conlucrarea cu organismele judeţene
abilitate ca: Direcţia Generală a Muncii şi Solidarităţii Sociale, Agenţia de Protecţie a
Mediului, Direcţia de Sănătate Publică.
În ceea ce priveşte protecţia şi conservarea mediului, problema a stat în atenţia
organelor locale. Astfel, în urma unui raport al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, s-a
întocmit un program de măsuri privind protejarea şi îmbunătăţirea factorilor mediului
înconjurător.
• S-au mai folosit studii prospective elaborate de Direcţia de Statistică Judeţeană
ca urmare a recensământului din 2002 şi s-au consultat toate studiile elaborate
anterior, ce au fost puse la dispoziţie de către beneficiar(Strategia locală de
dezvoltare pe perioada 2006-2013, lucrare elaborată de Consiliul Local Slănic
Moldova) şi care prin problematica lor pot constitui studii de fundamentare
(nominalizate la cap. I - surse documentare). S-au luat în consideraţie concluziile cu
implicaţii directe în aprecierea direcţiilor de dezvoltare ale localităţii privind:
• reinstituirea perimetrului de protecţie hidrogeologică a zăcământului de apă minerală
şi bioxid de carbon mofetic;
• reevaluarea surselor hidrominerale;
• studiu de fezabilitate pentru modernizarea izvoarelor minerale în scopul reabilitării şi
rentabilizării;
• proiect tehnic în curs de execuţie pentru îmbunătăţire alimentare cu apă localităţile
componente Cerdac şi Cireşoaia;
• studiu de prefezabilitate pentru canalizarea localităţilor componente în curs de
elaborare.
Considerăm acest studiu ca o lucrare de referinţă pentru dezvoltarea viitoare a
localităţii în contextul actual şi suntem în măsură să jalonăm direcţiile de dezvoltare a

65
localităţii prin valorificarea potenţialului natural şi uman pe termen mediu şi de largă
perspectivă.

3.2. Evoluţie posibilă. Priorităţi.

Obiectul P.U.G.-ului este şi acela de estimare a direcţiilor posibile de evoluţie a
localităţii prin valorificarea potenţialului natural, economic şi uman existent.
Oraşul este expresia semnificativă a întregului mediu geografic în care el a
apărut. Localitatea Slănic Moldova a cunoscut în ultima perioadă mari transformări. În
această perioadă au avut loc mutaţii, atât cantitative cât şi calitative în structura activităţii
din oraşul Slănic Moldova.
Principiile de management urban privind strategia de amenajare a teritoriului în ceea
ce priveşte dezvoltarea durabilă a localităţii se axează pe realizarea obiectivelor:
• stimularea economică prin:
-valorificarea potenţialului natural a resurselor balneare;
-reconversie profesională;
-dezvoltarea unor servicii de consultanţă şi participare în afaceri, inginerie
financiară;
-recalificarea şomerilor şi iniţierea unei pieţe locale a muncii;
-dezvoltarea unor activităţi în perspectivă pe termen mediu şi lung în cadrul
întreprinderilor mici şi mijlocii, în turism, în construcţii şi servicii;
• resurse socio – umane prin susţinerea unei evoluţii demografice pozitive şi sănătate
publică;
• administraţia publică şi mediu comunitar;
• reabilitarea urbană prin :
-modernizarea infrastructurii tehnice majore
-gospodărirea complexă a apelor
-reabilitarea şi protecţia calităţii mediului natural şi constructiv
-sport şi agrement
-spaţii de joacă pentru copii
-reabilitarea şcolilor şi grădiniţelor
• sănătatea şi asistenţa socială;
• accesul la locuinţă;
• cooperarea teritorială în cadrul judeţului prin valorificarea potenţialului arealului
Slănic –Tg. Ocna – Dărmăneşti – Dofteana.

66
 În ceea ce priveşte politica urbană în scopul reabilitării zonelor urbane, direcţiile
de acţiune se vor realiza pe domenii ca: terenuri, locuinţe, dezvoltare economică,
îmbunătăţirea serviciilor publice, protecţia mediului, revitalizarea urbană.
Oraşul Slănic Moldova are un real potenţial având în vedere sursele
hidrominerale existente, care, valorificate la parametrii maximi, pot conduce la
relansarea turismului balneo-climateric, răspunzând unor criterii definitorii:

1. Criteriul componentelor materiale:

• calitatea mediului natural şi antropic;
• potenţialul balnear;
• baza tehnico-materială.
2. Criteriul relaţiilor funcţionale şi accesibilitate
3. Componentul dinamic
4. Criteriul ariei de existenţă în cazul unui sistem
Studiile anterioare, privind potenţialul balnear, demonstrează existenţa
elementelor favorizante creînd premize optimiste de dezvoltare în perspectivă.
Pentru determinarea strategiei de dezvoltare a turismului un element definitoriu
alături de oferta turistică este cererea turistică, unde marketingul are un rol dominant.
Stabilindu-se domeniile prioritare pe etape, strategia de amenajare a teritoriului
localităţii va avea următoarele coordonate majore:
1. Pe termen scurt 2006 - 2011
• realizarea unui echilibru teritorial, prin dezvoltarea uniformă a tuturor unităţilor
teritoriale atât prin ridicarea gradului de confort (echipare completă tehnico - edilitară,
asigurarea unor dotări de cartier), cât şi prin folosirea judicioasă a terenurilor pentru
obţinerea unor indici optimi (P.O.T. şi C.U.T.);
• relansarea activităţii turistice prin valorificarea superioară, intensiv calitativă a
resurselor naturale şi reabilitarea bazei tehnico - materiale;
• relansarea activităţii S.C.”PERLA TURISM” S.R.L., ca urmare a privatizării;
• amenajarea unor locuri de campare;
• asigurarea cu utilităţi a zonei destinate pentru căsuţe de vacanţă, lângă camping;
• promovarea agroturismului;
• în scopul agrementului, pentru atragerea turiştilor se propune:
- amenajarea unor trasee turistice în continuarea zonei izvoarelor spre punctele de
interes: cascadă, târg săptămânal, popase turistice;
- amenajarea unui centru de agrement cu discotecă în pensiunea Nemira;
67
 - amenajarea pârtiei de schi
• construirea unei şcoli în localitatea componentă Cireşoaia, pe amplasamentul şcolii
vechi;
• finalizarea modernizării pieţii agro-alimentare;
• amenajarea unui teren de sport;
• modernizarea străzii Ştefan cel Mare şi străzile din localităţile componente;
• realizarea a 35 staţii pentru mijloacele de transport în comun;
• reabilitarea sistemului de alimentare cu apă prin:
-mărirea capacităţii de captare şi reabilitarea drenurilor pe o lungime de 800 m;
-reabilitarea staţiei de tratare pe Slănicel;
-reabilitarea conductelor de aducţiune pe lungimea de 6.700 m;
-reabilitarea conductelor de transport şi distribuţie pe lungimea de 9.785 m;
• realizarea reţelei de canalizare pentru localităţile componente;
• reabilitarea staţiei de epurare pentru realizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate
epurate conform H.G. 352 / 2005;
• reabilitarea reţelelor de canalizare existente;
• extinderea reţelelor de alimentare cu apă în localităţile componente;
• extinderea capacităţii de captare în vederea măririi debitului de la 33 l/s la 44 l/s;
• mărirea suprafeţei de parcare având în vedere traficul intens, în special în sezonul
estival şi la sfârşit de săptămână;
• reabilitarea păşunilor şi fâneţelor ca urmare a daunelor provocate de activitatea
societăţilor de foraj şi extracţie petrol;
• diminuarea factorilor de risc sau eliminarea acolo unde este posibil, conform situaţiei
prezentate în ceea ce priveşte inventarierea zonelor cu riscuri naturale;
• amenajarea corespunzătoare a văii Slănicului prin decolmatare, amenajări
antierozionale, maluri dalate, regularizarea cursului apei;
2 2. Pe termen lung - după 2010
3 În vederea dezvoltării staţiunii, se impune dezvoltarea structurilor turistice prin
construirea unor hoteluri moderne şi modernizarea lui D.N. 12 B prin
supralărgirea acestuia pe tot traseul.
4 Condiţiile topografice (albia râului Slănic şi versanţii) pe de o parte, cât şi poziţia
staţiunii, încorsetată între zona de locuit a populaţiei permanente şi zona
zăcământului hidromineral fac ca posibilităţile de dezvoltare prin extindere să fie
minime.

68
 Ca atare sunt necesare aceste intervenţii urbanistice asistate şi de consultanţa
Consiliului Local pentru stabilirea unor tendinţe în evoluţia spaţială a localităţii.
În acest sens s-a stabilit extinderea zonei turistice spre Cerdac, care deja a
început să se contureze prin construirea unor pensiuni turistice prinse în circuitul
agroturismului. Astfel se încurajează şi agroturismul. O altă direcţie de dezvoltare ar fi
spre zona serei de flori din staţiune. Îmbunătăţirea serviciilor de turism prin construirea
unui helioport, a unei telegondole, pârtie de schi, va conferi localităţii statutul de staţiune
de interes internaţional.
Dezvoltarea celor două localităţi, Tg. Ocna şi Slănic Moldova în sistem, care a
început să funcţioneze într-o primă fază, se poate amplifica. Se are în vedere
tratamentul combinativ ce se practică în staţiunea Slănic Moldova prin prezenţa
sanatoriului de la Salina Tg. Ocna, dar şi relaţiile reciproce de muncă, aprovizionare,
servicii, legături organice de intercondiţionare.

3.3 . Optimizarea relaţiilor în teritoriu

Etapa actuală a PATJ (pr. nr. 77/1997) urmăreşte echilibrul reţelei de localităţi ce
ar putea ajuta la redresarea economico-socială, prin asigurarea relaţiilor de echilibru din
punct de vedere economic, social şi cultural.
Localitatea Slănic Moldova este un oraş de categoria a II-a şi face parte din
sistemul Oneşti, unul din cele patru sisteme, ca urmare a organizării reţelei de localităţi
la nivelul judeţului, din cadrul P.A.T.J.
Sistemul cuprinde localităţile Oneşti, Tg. Ocna, Slănic Moldova şi comunele
Pârgăreşti şi Dofteana.
Prin modernizarea D.J. 116 A, localitatea va fi tranzitată şi se va reduce distanţa
între oraşele din sud - vestul judeţului şi cele din Ardeal. Totodată se va scoate staţiunea
din poziţia terminus.
Oraşul Slănic Moldova este singura staţiune balneo-climaterică din partea
centrală şi sudică a Moldovei.
Creşterea capacităţii economice şi modernizarea căilor de comunicaţie vor
contribui la accentuarea funcţiilor de convergenţă, la lărgirea zonei de influenţă.
Între oraşul Slănic Moldova şi zona învecinată s-au stabilit relaţii reciproce de
muncă, aprovizionare şi servicii, legături organice de intercondiţionare cu celelalte două
oraşe vecine: Tg. Ocna şi Oneşti. Aceste relaţii sunt necesare a fi păstrate şi
îmbunătăţite.

69
 Existenţa la Tg. Ocna a salinei, amenajată pentru tratament, este un alt factor
important, ce conduce la dezvoltarea celor două localităţi, având în vedere tratamentul
combinativ ce se practică în staţiunea Slănic Moldova.
Relansarea sectorului economic, în special al agenţilor economici de pe platforma
petro-chimică Borzeşti prin: reorganizarea, retehnologizarea şi rentabilizarea capacităţii
existente ar conduce la optimizarea relaţiilor în teritoriu în ceea ce priveşte forţa de
muncă. Aceeaşi situaţie, cu implicare asupra dezvoltării economico-sociale în zonă este
amplificarea activităţii turistice în cadrul ariei Slănic Moldova - Tg. Ocna.
Între localitatea Slănic Moldova cu localităţile componente şi staţiune sunt relaţii
funcţionale de tipul:
• cooperare;
• interioare sau convergente;
• exterioare sau divergente.
Pentru staţiunea Slănic Moldova putem releva relaţii de cooperare cu localitatea
propriu-zisă (zona de cazare a personalului de serviciu). Aceste relaţii constau în
folosirea dotărilor, a echipării edilitare, a mijloacelor de transport în comun, a resurselor
naturale. Staţiunea la rândul ei asigură locuri de muncă pentru excedentul de forţă de
muncă al localităţilor limitrofe.
Zona izvoarelor minerale limitrofă zonei de cazare şi tratament facilitează o
legătură uşoară, o distanţă mică de parcurs zilnic pentru proceduri de cură şi tratament.

3.4. Dezvoltarea activităţilor economice

Profilul socio-economic al oraşului este determinat de activitatea de tratament
balnear, funcţiunea economică dominantă fiind acea de turism balneo-climateric, ca
urmare a potenţialului natural.
Prin P.U.G. se urmăreşte optimizarea utilizării resurselor naturale ale solului şi
subsolului (izvoare minerale, lemn, păşuni şi fâneţe) şi resursele de muncă, în scopul
asigurării unui echilibru permanent între modul de valorificare şi protecţia mediului
natural şi construit.
Pentru crearea de noi locuri de muncă se recomandă ca modalităţi:
• privatizarea unităţilor existente şi rentabilizarea lor;
• încurajarea înfiinţării şi dezvoltarea intreprinderilor mici şi mijlocii;
• acordarea de facilităţi agenţilor economici;
• stimularea relansării meşteşugurilor tradiţionale prin dezvoltarea micii industrii;

70
• reactivarea activităţii de îmbuteliat (în acest scop S.C. ”PERLA TURISM” S.R.L. îşi
propune să îmbutelieze apă de la izvorul 3 – apă plată).

3.4.1. Activităţi turistice şi de agrement

Având în vedere specificul localităţii Slănic Moldova, dezvoltarea activităţilor
economice se bazează pe potenţialul turistic.
Relaţia strânsă - relaţie biunivocă ce se stabileşte între funcţia economică, funcţia
spaţiilor verzi şi resursele naturale în cadrul sistemului urban, este reprezentată de
activităţile turistice şi de agrement.
Propunerile în ceea ce priveşte dezvoltarea activităţii turistice şi de agrement
pleacă de la resurse ce constau în existenţa unui potenţial peisagistic periurban şi
factorii naturali de cură ca: bioclimatul, zăcământul hidromineral (11 izvoare minerale şi
gazele terapeutice).
Evaluările calitative şi cantitative ale factorilor naturali, atestate şi reevaluate de
A.N.R.M. în vederea exploatării, pe baza documentaţiei elaborate în 1999 de
S.C. “MINACVA SERV” S.R.L. au condus la conturarea unor parametri competitivi pe
plan internaţional în ceea ce priveşte valoarea acestora.
Pe lângă factorii naturali pentru ca turismul şi agrementul să fie considerate
activităţi economice, trebuie să li se asocieze şi activitatea de comerţ şi servicii Ioissir
(hotele, restaurante, tratament, transport, telecomunicaţii). Se impune modernizarea şi
dezvoltarea structurilor turistice.
În dezvoltarea economică a oraşului trebuie avută în vedere dezvoltarea staţiunii
care are un real potenţial economic.
În acest sens trebuie avută în vedere cererea turistică, ca motivaţie a resurselor
turistice, a căror pondere revine tratamentului (izvoarele minerale şi tratamentul
combinativ cu salina de la Tg. Ocna) şi odihna ca urmare a unui climat sedativ, de
cruţare şi tonifiant.
În secundar se poate vorbi de turismul de week-end şi cel montan.
Valorificarea resurselor şi implicit dezvoltarea activităţii de turism va ţine seama
de volumul şi valoarea resurselor turistice şi de cererea existentă, în scopul obţinerii
unor efecte economice şi sociale benefice.
Strategia valorificării şi dezvoltării turistice se axează pe trei premise principale:
1. Resurse
Acestea, prin volumul şi valoarea lor determină posibilitatea dezvoltării unei
activităţi turistice, iar în centrul strategiei se află valorificarea factorilor naturali.

71
 Cadrul natural
Importanţa acestui factor rezidă din faptul că determină în principal profilul
staţiunii. Staţiunea Slănic Moldova are un profil mixt, tratament şi odihnă.
Analiza elementelor componente ale cadrului natural, respectiv relieful, clima,
vegetaţia, sunt elemente determinante pentru definirea potenţialului turistic al staţiunii.
Climatul
Localitatea are un climat de cruţare, relaxant şi tonifiant, de o calitate ridicată.
Clima este blândă, de tranziţie între climatul de dealuri şi cel subalpin, cu veri nu
prea călduroase (17,8° C în iulie) temperat continental şi ierni blânde (-4,2°C media în
ianuarie). Presiunea atmosferică este în general redusă şi nebulozitatea este relativ
scăzută.
Ca şi celelalte componente ale peisajului geografic, solurile, dar mai ales
vegetaţia are o influenţă deosebită asupra evoluţiei parametrilor climatici.
Din punct de vedere bioclimatic şi terapeutic, prin parametrii săi climatici (aerul
pur, bogat în aerosoli, răşini, ioni negativi de oxigen, datorită circulaţiei maselor de aer
ozonat şi aerosoli aromaţi de pădure) staţiunea beneficiază de un aer de cruţare, sedativ
- stimulativ, care completează favorabil cadrul.
Bioclimatul staţiunii, considerat tonico-stimulativ, prezintă unele aspecte pozitive
de mare valoare. În acest sens se recomandă amenajarea unor aerosolarii pe terasele
hotelului Perla şi Venus, care au avantajul situării în părţile superioare a stratului de
inversiune termică şi ceaţă, realizându-se astfel mai uşor condiţiile de însorire şi confort
termic.
Toate acestea conferă staţiunii Slănic Moldova şi caracterul de staţiune
climaterică.
Resursele hidrominerale (izvoarele minerale)
Factori naturali de cură de care dispune staţiunea Slănic Moldova sunt apele
minerale şi gazele terapeutice.
Natura şi debitul resurselor constituie elementul de bază în selectarea staţiunilor.
Existenţa factorilor terapeutici naturali de cură conduce la organizarea celor trei tipuri de
asistenţă medicală: • profilactică
• curativă;
• de recuperare funcţională.
Pentru staţiunea Slănic Moldova potenţialul îl constituie calitatea apelor, înalta lor
valoare terapeutică şi capacitatea corespunzătoare a debitelor, apereciate ca rezerve,
ce a imprimat staţiunii un profil balnear, de tratament al afecţiunilor digestive, glandelor

72
anexe, aparatului respirator, boli de nutriţie şi metabolism. Fondul balnear al staţiunii are
un specific aparte, unic în ţară şi în Europa, găsindu-se pe o zonă relativ restrânsă o
mulţime de izvoare variate în ceea ce priveşte compoziţia, concentraţia, complexitatea
chimică şi efectele terapeutice.
Dezvoltarea în perspectivă a staţiunii este facilitată de volumul rezervelor de apă
minerală cunoscute până în prezent, care este destul de mare şi mai ales în cazul apei
bicarbonate sodice. De asemenea, debitul consumat este redus în raport cu rezervele
omologate.
Faţă de aceste coordonate, ne referim la câteva aspecte de dezvoltare a staţiunii
în contextul rezervelor exploatabile ale apelor minerale şi gazului terapeutic.
În ansamblu, staţiunea dispune de circa 953 mc/zi apă minerală clorurată şi
bicarbonată sodică, ultima cu pondere de 82,5%.
Cercetările complexe hidro-geologice şi geofizice din 1980, făcute de
I.M.F.B.R.M. şi confirmate de cercetările actuale făcute în 1999 de S.C. “MINACVA
SERV” S.R.L., au pus în evidenţă rezerve exploatabile de apă minerală.
Debitul exploatabil ar creşte considerabil prin introducerea în circuitul balnear, în
cură externă a sondei 3, recondiţionată în 1979, şi a izvoarelor 16 - 17, şi 300 de scări
pentru cură internă. Pentru aceasta este necesară realizarea unor lucrări de
suprastructură şi racordarea sondei la bazinele de înmagazinare.
Zăcământul hidromineral este însoţit de gaze terapeutice CO2.
Gazele CO2 sunt indicate în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare şi ale
aparatului respirator (nevroze respiratorii).
Debitul izvoarelor permit extinderea bazei de tratament cu peste 360 de proceduri
cu apă clorurată şi cu peste 2500 proceduri cu apă bicarbonată.
Resursele naturale constituie premiza dezvoltării turismului, susţinut de un cadru
economic şi social adecvat. Totodată activitatea turistică va absorbi o parte a forţei de
muncă locale disponibilizată.
Pentru aceasta sunt necesare:
• realizarea unui sistem eficace de racordare a izvoarelor, înmagazinare, transport de
la surse la bazele de tratament balneo-terapeutic (în paralel cu modernizarea
acestora) şi distribuţie în vederea alimentării la nivelul bazinelor, căzilor, băilor
diverse, duşurilor, instalaţiilor de aerosoli, buvetelor, pentru cura externă şi internă;
• accesarea controlată la buvetele actuale a necesarului individual de apă minerală
pentru tratament, urmărindu-se eliminarea pierderilor şi asigurarea profitabilităţii
activităţii de valorificare a zăcământului;

73
• comercializarea produselor specifice staţiunii prin reluarea îmbutelierii apei minerale
medicinale de la izvorul nr. 3 şi crearea posibilităţilor de extindere prin îmbutelierea
suplimentară a celor provenind de la sondele 2 şi 3.
În strategia de dezvoltare a localităţii, ca prioritate a dezvoltării turismului regional
şi local, este reabilitarea turismului balnear ce se bazează pe următoarele segmente de
dezvoltare:
• renovarea completă şi punerea în valoare a tuturor izvoarelor minerale;
• reabilitarea şi reutilarea mofetelor de staţiune;
• refacerea căilor de acces în zona izvoarelor minerale;
• recondiţionarea tuturor captărilor de apă minerală, în scopul creşterii debitului pentru
fiecare izvor în parte;
• reutilarea şi reabilitarea bazelor de tratament şi readucerea acestora la valoare şi
capacitate maximă;
Unele dificultăţi din teren ridică probleme în ceea ce priveşte soluţionarea tehnică,
dar nu insurmontabile:
• debitele actuale reduse ale surselor, care trebuiesc preluate;
• lipsa posibilităţilor de îngropare a conductelor de transport, datorită configuraţiei văii
Slănicului, de-a lungul căreia sunt situate izvoarele şi necesitatea izolării împotriva
îngheţului;
• cerinţele de conservare a virtuţilor terapeutice ale apelor minerale după staţionarea în
sistemul de stocare şi transport;
• lipsa spaţiilor necesare pentru amplasarea de noi dispozitive de accesare controlată
la sursă a apei minerale;
• formarea în timp a depozitelor, datorită compoziţiei apei.
Soluţiile preconizate constau în amenajări şi modernizări ale lucrărilor existente
(captări izvoare, rezervoare de stocare, montare de dispozitive automate pentru
utilizatori, realizarea de plaforme, copertine, refacere alei pietonale), aducţiuni
individuale aeriene (de transport până la bazele de tratament), cu conducte de
polietilenă de înaltă densitate protejate termic.

2. Cadrul socio-economic
Turismul, ca potenţial economic pentru localitatea Slănic Moldova, trebuie
analizat şi prin prisma caracteristicilor socio-economice ale zonei. Resursele naturale de
care dispune zona, corelate cu evoluţia de ansamblu a economiei în perspectivă,
constituie premiza dezvoltării turismului, susţinut de un cadru economic şi social

74
adecvat. Totodată activitatea turistică va absorbi o parte a forţei de muncă locale,
disponibilizată din alte ramuri şi va contribui la creşterea economică şi socială.
Opţiunile şi cererea turistică sunt direct influenţate de veniturile obţinute de
populaţie. Astfel că turismul, ca potenţial economic pentru localitatea Slănic Moldova
trebuie analizat şi prin prisma caracteristicilor sociale şi economice, deoarece acestea
determină gradul de solicitare a societăţilor comerciale turistice.
În urma consultării agenţilor economici principali care deţin ponderea activităţii
turisitice în staţiunea Slănic Moldova: S.C. “PERLA TURISM” S.R.L., "SIND ROMÂNIA"
(hotel Venus), s-au conturat câteva idei în ceea ce priveşte reabilitarea şi rentabilizarea
activităţii turistice printr-o strategie coroborată cu un management corespunzător, impus
de organizarea defectuoasă de până acum, ce a condus la scăderea gradului de
solicitare.
Problematica social-economică este deosebit de complexă şi se referă atât la
solicitant cât şi la cel ce se ocupă cu gestionarea acestei funcţiuni în localitate. Prin
urmare, pentru mărirea atractivităţii turistice trebuie să se acţioneze prin diverse măsuri
de politică de marketing.

3. Creşterea cererii turistice

Din analiza circulaţiei turistice în staţiunea Slănic Moldova s-a constatat o evoluţie
oscilantă a numărului de turişti după 1990.
În privinţa structurii motivaţionale se constată că cea mai mare parte a turiştilor au
ales staţiunea pentru tratament balnear (70 - 75%), apoi odihna (15 - 20%) şi turism la
sfârşit de săptămână (15 - 5%).
Marea majoritate a turiştilor înregistraţi sunt turişti români din toată ţara. Pentru
turismul de sfârşit de săptămână se remarcă turişti din Moldova şi în special din judeţele
Bacău, Galaţi şi Brăila.
Turiştii străini provin numai din Republica Moldova, dar având în vedere situaţia
nou creată după 2007, prin aderarea la Uniunea Europeană a ţării noastre, solicitările
turistice din Republica Moldova se vor diminua.
În ultimii ani turismul balnear a căpătat din ce în ce mai mult un caracter social
prin subvenţiile şi facilităţile, pe care statul - Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - şi
diferitele organizaţii obşteşti le-au asigurat persoanelor cu venituri modeste. Ca urmare,
volumul cererii pentru turismul balnear este în continuă creştere. Pentru elaborarea
strategiei de dezvoltare rezultată din dialogul ofertă turistică - cerere turistică,
marketingului îi revine rolul dominant.

75
 Pentru Slănic Moldova strategia de marketing este o strategie de modernizare a
fondului existent, dezvoltarea bazelor de agrement şi popularizarea pentru atragerea
cererii, având în vedere că în ultima perioadă s-a constatat un regres în ceea ce priveşte
solicitările.
Pentru valorificarea potenţialului natural şi antropic al staţiunii Slănic Moldova
sunt necesare amenajări complexe ca:
Tratament:
• modernizarea zonei izvoarelor care poate deveni şi un spaţiu pentru promenadă, cu
alei agrementate cu mobilier adecvat (bănci, jardiniere) şi zone plantate unde se
poate practica şi cura de teren;
• amenajarea unor construcţii de suprastructură pentru unele izvoare ale căror
construcţii nu sunt corespunzătoare;
• în scopul protejării surselor hidrominerale sunt necesare câteva îmbunătăţiri
funcţionale în exploatare, în scopul realizării unui acces controlat, cum ar fi
închiderea cu grile metalice decorative, ce ar permite accesul dirijat numai în timpul
zilei;
• îmbunătăţirea tehnică a distribuitoarelor şi modernizarea lor;
• realizarea unor lucrări de extindere la mofeta din zonă, ce va consta într-o sală
pentru aşteptare, un cabinet medical şi un grup sanitar;
• baza de tratament balneologic, pivot principal în cadrul zonei de tratament trebuie
modernizată; baza va fi dotată cu aparatură modernă şi va avea o capacitate de
5.000 proceduri/zi - cabinete de consultaţii;
• modernizarea Inhalatorului prin înlocuirea echipamentului medical existent, cu
echipament modern corespunzător standardelor europene.
Un loc important îl vor ocupa tratamentele pe baza utilizării apelor minerale, cu o
capacitate de circa 1200 proceduri pe zi, constând în:
• băi cu plante;
• băi cu sare;
• băi cu bule;
• băi parţiale.
• se impune dotarea bazelor de tratament existente cu aparatură modernă de
diagnosticare şi investigare la nivelul cerinţelor internaţionale, înlocuirea aparaturii
uzate, optimizarea sistemului de captare, alimentare şi transport în bazele de
tratament a factorilor naturali de cură.
• dotarea cu baze de tratament a hotelurilor noi ce se vor construi;
76
• reînfiinţarea cabinetelor de geriatrie care au funcţionat înainte de 1990 şi care au
contribuit prin asistenţa de specialitate, împreună cu tratamentul balneologic, la
atragerea turiştilor străini.
Structuri de primire turistică (cazare)
O reevaluare a fondului de cazare a condus la concluzia dezafectării unor vile cu
un grad accentuat de uzură pentru crearea de noi amplasamente sau reconfigurarea
spaţiilor de cazare la vilele în stare mai bună.
Avându-se în vedere specificul construcţilor existente, în acţiunea de renovare şi
modernizare este indicată păstrarea pe cât posibil a specificului staţiunii, care reprezintă
şi el unul din punctele de atracţie ce contribuie la renumele staţiunii.
Este în curs de modernizare complexul hotelier Perla care va fi dotat şi cu o
minipiscină acoperită.
Se vor asigura amplasamente pentru noi hoteluri. Prin darea în folosinţă a
spaţiilor de cazare, care sunt în fază de modernizare şi reparaţie capitală, capacitatea
de cazare va creşte cu 668 locuri.
Amenajarea în zona campingului a unei zone destinată unor case de vacanţă
pentru cei ce solicită concesionarea terenului necesar, (circa 100 de loturi) şi a unui loc
de campare, contribuie la mărirea capacităţii de cazare. În acelaşi scop s-a extins
intravilanul de-a lungul râului Slănic, pe partea stângă în aval între rezervoare şi zona
izvoarelor şi în zona serei, zonă adiacentă zonei balneare, care va avea funcţiune
turistică. Se va rezerva şi o zonă în localitatea componentă Cerdac – UTR 5, destinată
amenajării unui punct turistic cu posibilitate de agrement şi spaţii de cazare în vederea
dezvoltării agroturismului.
Este necesară încurajarea agroturismului, în scopul dezvoltării acestei noi forme
de structură de primire a turiştilor în localităţile componente. Aceasta se justifică cu atât
mai mult în această perioadă, când veniturile familiei destinate concediului sau
tratamentului au scăzut la valori foarte mici.
Agrement
Odată cu creşterea importanţei factorilor naturali în medicina preventivă, tot mai
mulţi turişti beneficiari de tratament, vin în staţiune şi pentru odihnă şi recreere, pentru
destindere şi refacere fizică şi psihică într-un cadru natural agreabil, nepoluat.
Preferinţelele se îndreaptă spre o gamă largă de activităţi de agrement. Importantă este
existenţa unui agrement diversificat cât şi modul de valorificare a mijloacelor de
agrement.

77
 Pe linia agrementului, posibilităţile sunt încă relativ reduse atât în perimetrul
staţiunii cât şi în zona înconjurătoare.
Se resimte lipsa unor dotări şi amenajări adecvate, ţinându-se cont că staţiunea
este folosită şi pentru odihnă, iar iarna cu deosebire aici îşi petrec vacanţa elevi, studenţi
şi sunt cantonaţi sportivi.
Propunerile pentru dezvoltarea agrementului trebuie să ţină seama de
necesitatea asigurării de condiţii, care să ofere o gamă variată şi adecvată de posibilităţi
pentru petrecerea timpului de către cei veniţi la cură, tratament sau odihnă.
Situaţia prezentă, caracterizată prin slaba dezvoltare a bazei materiale destinată
agrementului, presupune eforturi relativ mari, dar care se pot realiza eşalonat, unele
beneficiind de rezultatele economice a celor care intră în funcţiune în prima etapă.
Activitatea de agrement este destinată atât persoanelor venite la cură cât şi turiştilor
veniţi pentru week-end sau pentru localnici.
În aceste sens S.C. “PERLA TURISM” S.R.L. în programul de modernizare îşi
propune amenajarea complexului Nemira într-un centru de agerement cu discotecă şi
moderniazare Cazinoului, singura dotare culturală reprezentativă, cu reconfigurarea
spaţiilor, în scopul redării în circuitul cultural.
SIND ROMÂNIA, hotel Venus îşi propune organizarea unei discoteci, o piscină
acoperită şi un bazin cu apă sărată prin extinderea hotelului.
În zona parcului se poate amenaja o estradă în aer liber pentru diverse
manifestări, spaţii de joc pentru copii. Se propune în zona campingului terenuri pentru
minigolf, piste pentru patine cu rotile şi ciclism. Lângă izvorul 300 scări se impune
amenajarea corespunzătoare a platoului pentru plajă.
Se va amenaja baza sportivă cu patinuar artificial.
La estimarea necesarului de mijloace de agrement s-a ţinut seama de tendinţele
pe plan internaţional, dotările de agrement existente, timpul liber al curanţilor, spaţiile
adecvate şi disponibile în teritoriul localităţii.
Trebuie avut în vedere că zona de agrement nu trebuie să se contureze numai
ca o zonă specializată în cadrul intravilanului ci şi a mediului înconjurător, datorită
cadrului natural.
Astfel există câteva puncte de interes turistic ca: poiana Cheşcheş, cascada, 300
de scări, valea pîrâului Pufu cu poiana Pufu şi platoul Dobru, unele adevărate puncte de
belvedere, unde se pot amenaja popasuri turistice cu minim de efort financiar.
În acest sens se propune reluarea amenajării unor trasee turistice spre punctele
de interes din apropierea staţiunii prin marcarea acestora şi popularizarea lor.

78
 Întrucât staţiunea are toate condiţiile să fie folosită şi în timpul iernii, şi pentru a
atrage cât mai mulţi turişti, în special elevii şi studenţii în timpul vacanţelor sau sportivii
în cantonament, se impune amenajarea unor dotări adecvate. În acest sens se propune
amenajarea pârtiei de schi, amenajarea lacului format prin construirea barajului ca
patinoar natural iarna şi dotarea corespunzătoare în timpul verii, pentru practicarea
sporturilor nautice.
Programul de promovare a turismului balnear implică campanii susţinute.
Programul social “Turism şi Sănătate” îşi propune permanentizarea acţiunilor de
dezvoltare a turismului regional şi local. Astfel, în cadrul programului naţional “Super
schi în Carpaţi”, ce urmăreşte dezvoltarea turismului montan în România. Primăria
Slănic Moldova s-a implicat şi este în curs de derulare proiectul “Pârtie de schi”.
Necesitatea şi oportunitatea investiţiei rezultă tocmai din considerentele
prezentate mai sus precum şi din concluziile şi rezultatele studiului de piaţă privind
dezvoltarea şi transformarea Staţiunii Slănic Moldova într-o destinaţie cunoscută şi ca
staţiune pentru schiat la nivel european.
Existenţa unui agrement diversificat are o mare importanţă pentru atragerea
turiştilor.
Studierea posibilităţilor de amenajare a unor spaţii de expunere, gen expoziţii
ocazionale, temporale, estivale în incinta hotelurilor sau a bazei de tratament va
dinamiza agrementul de tip cultural.
Evident, realizarea, acestor programe referitoare la activitatea de agrement, va
putea crea şi o serie de locuri de muncă, vor apărea societăţi comerciale, care se vor
implementa în activitatea de loisire.

3.4.2. Alte activităţi

Adiacent acestei activităţi de turism, celelalte activităţi secundare specifice
localităţilor montane, activităţi forestiere sau cu caracter zootehnic se menţin în
continuare pentru localităţile componente.
În contextul actual este necesar să se impulsioneze procesul de privatizare în
special în domeniul serviciilor; să se sprijine întreprinzătorii particulari în ideea înfiinţării
de unităţi mici de producţie care să prelucreze materia primă locală: lemn şi piatră.
În acest sens, perimetrul carierei va fi introdus în intravilan în scopul amenajării
pentru a facilita o exploatare controlată şi productivă.

3.4.2.a. Agricultura

79
 Având în vedere specificul teritoriului, zonă de dealuri cu păşuni şi fâneţe şi
prezenţa celor două localităţi componente, funcţia agricolă există şi are reale posibilităţi
de dezvoltare constituind un potenţial economic, care va putea asigura locuri de muncă.
Perspectiva activităţilor agrozootehnice este dată de dezvoltarea micilor ferme
montane.
Deşi ocupă o suprafaţă mare, păşunile şi fâneţele nu sunt de cea mai bună
calitate. Se impune elaborarea unei documentaţii în scopul realiizării unei producţii mai
mari de masă verde, necesară sectorului zootehnic.
Datorită activităţiii societăţilor de foraj şi extracţie petrol, o mare parte din păşuni
sunt deteriorate şi cu un potenţial scăzut. Odată cu dezafectarea unor sonde, conform
proiectului în derulare adus la cunoştinţa Consiliului Local Slănic Moldova de către
S.N.P.”PETROM”, se impune de urgenţă reabilitarea perimetrelor de exploatare prin
studii de specialitate, pentru a se vedea impactul produs asupra terenurilor.
Sunt necesare în acest sens lucrări şi măsuri ameliorative pentru prevenirea
degradării fondului funciar agricol şi extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.

3.4.2.b. Silvicultura
Având în vedere suprafaţa mare a fondului forestier ce reprezintă 0,78% (8.995
ha) din suprafaţa administrativă, silvicultura poate constitui o activitate economică, care
să capteze o mare parte din forţa de muncă. În acest sens, o atenţie deosebită trebuie
acordată exploatării fondului forestier.
Valorificarea produselor pădurii în condiţii optime, precum şi dezvoltarea
activităţilor de vânătoare şi pescuit pot contribui la dezvoltarea economică a localităţii.
Pentru valorificarea pădurii cu un real potenţial economic, se impune:
• exploatarea masei lemnoase numai în limitele capacităţii de refacere a pădurilor prin
tehnologii ecologice care să asigure protecţia solurilor, florei, faunei şi stabilirea
ecosistemelor forestiere;
• reîmpădurirea în termen scurt a suprafeţelor defrişate şi a celor inapte agriculturii;
• intensificarea acţiunilor de protecţie a fondului forestier;
• combaterea fenomenelor de degradare datorită eroziunii pluviale prin perdele
antierozionale şi împădurire;
• combaterea fenomenului de torenţialitate şi de degradare avansată a terenurilor cu
procese complexe de pantă.
O altă sursă de venit pentru economia localităţii este şi cariera de piatră de la
Cireşoaia, care este în exploatare dar trebuie amenajată corespunzător.

80
3.5. Evoluţia populaţiei
3.5.1.Evoluţia populaţiei şi prognoza unor indicatori demografici până în anul 2012
Prognoza populaţiei şi stabilirea unor indicatori demografici pentru anul 2012
necesari în dezvoltarea economico-socială a localităţii s-a făcut pe baza evoluţiei
acestor indicatori în aprecierea pe o perioadă lungă de timp şi a realităţilor politice şi
sociale înainte de anul 1989 şi după, care a marcat şi continuă să marcheze implicit
indicatorii demografici. Nu s-a ignorat faptul că în ultimii ani se înregistrează o stabilitate
şi chiar creştere economică în zona de influenţă a oraşului Slănic-Moldova. Datele
folosite au fost preluate din indicatori statistici şi recensămintele populaţiei.
În localitatea Slănic Moldova dinamica demografică este dependentă de
redresarea economică a turismului balnear, principalul factor economic.
Având în vedere considerentele arătate mai sus prognoza populaţiei şi a
indicatorilor demografici pentru anul 2012 se vor prezenta în oraşul Slănic-Moldova după
cum urmează:
 numărul locuitorilor va înregistra o uşoară creştere faţă de anul de referinţă 2002
prognozându-se 5056 persoane, creşterea în procente fiind de 1,2%. Repartiţia pe
sexe se va menţine în favoarea bărbaţilor aceştia înregistrând 2574 persoane,
respectiv 50,9% din total şi numărul femeilor va fi de 2482 persoane, în procent de
49,1% din total.
 în ce priveşte repartiţia pe localităţi a populaţiei prognozate pentru anul 2012, se va
menţine într-o oarecare măsură ponderile înregistrate în anii următori în ordine
descrescândă Cireşoaia, Slănic-Moldova şi Cerdac.
Redăm mai jos acestă prognoză.
LOCALITATEA Nr. persoane % din total
1. Slănic-Moldova 1794 35,5
2. Cerdac 1340 26,5
3. Cireşoaia 1922 38,0
TOTAL 5056 100 %
 distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă este prezentată în anexa 10 cu datele de
referinţă din anii 1992 şi 2002, estimările fiind făcute pe populaţia biologică
influenţată de sporul natural, coloana 11 din anexă şi populaţia stabilă de la
recensământ coloana 12 din anexă;
 repartiţia pe grupe de vârstă estimate pentru anul 2012 a avut în vedere mişcarea
accentuată a populaţiei prin plecări din localitate a grupelor tinere şi medii, dar şi o
oarecare revigorare a natalităţii.

81
 Apreciem că în anul 2012 grupa de vârstă se va menţine ca fiind cea mai
numeroasă, aceea cuprinsă între 20-24 până la 40-44 ani.
Evidenţierea grafică a grupelor de vârstă prin piramida populaţiei va pune în
evidenţă diferenţele dintre grupele de vârstă şi sexe mai concludent.
Ca urmare, putem concluziona:
-populaţia fertilă estimată pentru anul 2012 formată din numărul femeilor
cuprinse cuprinse între 14 şi 44 ani, va cunoaşte o uşoară creştere ajungând la 960
femei influenţând pozitiv natalitatea şi creşterea populaţiei;
-privind resursa de muncă şi ceilalţi indicatori demografici legaţi de forţa de
muncă prognozăm pentru anul 2012 următorii indicatori:

-resurse de muncă 2553 persoane - 50,5% din total populaţie

-populaţia activă 2098 persoane - 41,5% din total populaţie
din care - pop. ocupată 1284 persoane - 36,5% din total populaţie
-numărul şomerilor, componentă a populaţiei active va scădea faţă de anii
anteriori ajungându-se la 274 persoane;
-populaţia şcolară se va situa în jurul 960 persoane, mai mare decât în trecut,
urmare a intrării în acestă categorie a grupelor de vârste anterioare celor şcolarizaţi;
-în ce priveşte populaţia salariată pe ramuri de activitate se va menţine structura
înregistrată la recensământ, dar cu o creştere la circa 270 persoane. Salariaţii din
hoteluri şi restaurante şi numărul patronilor va ajunge la circa 90 persoane. Astfel
numărul salariaţilor ar putea ajunge în anul 2012 la 130 persoane.;
-nupţialitatea va fi de 40 de căsătorii în anul 2012, respectiv 8 la mia de locuitori.
Estimarea populaţiei trebuie considerată provizorie pentru următoarele motive:
• în prezent au loc schimbări importante în comportamentul populaţiei privind
natalitatea şi nupţialitatea;
• reorganizarea structurilor economice, reducerea producţiei în unele sectoare, apariţia
şomajului ca fenomen de lungă durată, vor influenţa deasemenea comportamentul
populaţiei din toate punctele de vedere;
• atitudinea populaţiei faţă de proprietate (terenuri agricole, locuinţe, alte bunuri);
• evoluţia activităţii turistice, element principal în economia localităţii.
Perioada actuală, de mari transformări ale structurilor economice şi sociale din
ţară, va fi puternic marcată şi de comportamentul populaţiei, în toate formele de
manifestare.

82
 În mod normal, Primăria oraşului Slănic Moldova, pentru a putea răspunde
cerinţelor de dezvoltare ale localităţii va trebui să realizeze un studiu sociologic, cu
scopul de a analiza şi cerceta fenomenele demografice, atât pentru a cunoaşte
fenomenele din comportamentul populaţiei în etapa de tranziţie, cât şi pentru a încerca
surprinderea tendinţelor pentru etapele următoare.

3.5.2. Estimarea resurselor de muncă

Estimarea evoluţiei resurselor de muncă este determinată de evoluţia populaţiei şi
a locurilor de muncă.
Mutaţiile în structura populaţiei ocupate sunt previzibile, având în vedere că o
parte din forţa de muncă era captată de platforma petrochimică Oneşti care şi-a redus
activitatea, iar activitatea turistică s-a diminuat prin închiderea unor structuri de cazare
pentru modernizare. Populaţia activă reprezintă 41,5 % din populaţia totală.
Pentru perspectivă sunt posibilităţi de reglare a relaţiei forţă de muncă - locuri de
muncă, prin redistribuirea populaţiei ocupate între sectoarele de activitate, prin
reconversia forţei de muncă.
Relansarea S.C. “PERLA TURISM” S.R.L. ca urmare a privatizării va ocupa o
mare parte din forţa de muncă a localităţii în momentul când va funcţiona cu toată
capacitatea structurii de cazare.
Încurajarea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, ateliere de prelucrarea
lemnului şi servicii către populaţie va conduce la captarea forţei de muncă
disponibilizate.
În general, localitatea dispune de forţă de muncă calificată, în special în domeniul
turismului, dar în situaţia că anumite domenii de specialitate nu pot fi acoperite pe plan
local, forţa de muncă necesară poate fi asigurată prin contracte de asistenţă ce pot fi
onorate de agenţii economici interesaţi.

3.6. Organizarea circulaţiei

Din analiza critică a situaţiei existente au rezultat obiectivele principale ce se
impun a fi rezolvate în contextul dezvoltării economico-sociale şi dezvoltării urbane
durabilă a oraşului, ce atrage după sine evoluţia traficului rutier.
Întrucât ultimul studiu de circulaţie a fost elaborat în 1985 şi având în vedere
condiţiile actuale de dezvoltare a localităţii, se impune elaborarea unui nou studiu de
circulaţie, care să studieze noi soluţii pentru rezolvarea punctelor conflictuale şi a tramei
majore în scopul facilitării unei circulaţii auto fluente.

83
 Luarea unor măsuri în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie este
impusă de următoarele aspecte:
• D.N. 12 B transformat din D.J. 116 A, este unicul drum de acces spre staţiune, care
la sfârşit de săptămână atrage un flux important de trafic, până la rezolvarea
tronsonului între Km 18 + 600 şi 34 + 936, care ar rezolva accesul din D.N. 11 Oneşti
- Oituz - Braşov;
• localitatea are funcţie turistică;
• după 1990 a crescut indicele de motorizare;
• s-au amplificat activităţile economice, în special cele private comerciale, activităţi ce
conduc la diversificare de autovehicule şi totodată o utilizare mai mare.
Pornind de la datele actuale ale fluxului de trafic preponderent şi redistribuit pe
trama stradală, amplificat cu coeficienţi de evoluţie în circulaţia oraşului, pentru etapa de
perspectivă s-a dimensionat artera de circulaţie din trama majoră şi s-a constatat că este
necesar să se supralărgească D.N. 12 B la patru benzi de circulaţie.
Având în vedere condiţiile topografice, formele de relief şi prezenţa râului Slănic,
pentru supralărgirea drumului nu sunt condiţii optime de realizare decât cu costuri foarte
mari, întrucât sunt necesare lucrări complexe, supralărgiri, poduri şi podeţe, expropieri în
unele locuri, chiar demolări, lucrări de consolidare cu ziduri de sprijin pentru micşorarea
distanţelor până la construcţiile existente, regularizarea albiei râului Slănic.
Odată cu realizarea pârtiei de schi traficul în zonă va creşte. Ca atare este
necesar să se realizeze circulaţia în zonă şi să se prevadă spaţii de parcare.
Deasemeni, se impune definitivarea reţelei majore prin:
1)realizarea unui trotuar la D.N. 12 B în localităţile Cireşoaia şi Cerdac necesar pentru
deplasarea pietonilor în scopul evitării accidentelor;
2)definitivarea şi amenajarea drumului judeţean 116 A prin modernizarea între Km
18 + 600 m - 34 + 936 m, în acest fel asigurându-se o legătură directă cu Transilvania;
3)amenajarea intersecţiilor conflictuale cu vizibilitate redusă: D.N. 12 B cu strada
Măgura, Zefirului şi Teiului, strada Nicolae Bălcescu cu strada Ştefan cel Mare şi Vasile
Alecsandri;
4)amenajarea unor spaţii de parcare în sezonul estival în special pentru autocare, în
zona pieţii agro-alimentare (între D.N. 12 B şi albia râului Slănic);
5)modernizarea tramei stradale în localităţile componente, care au aspectul unor
drumuri rurale.
6)amenajarea unor staţii pentru transportul în comun.

84
 S-a propus construirea a patru poduri şi două podeţe pe râul Slănic pentru a
facilita accesul din D.N. 12 B spre zonele de locuit.

3.7. Intravilan propus. Zonificarea funcţională. Bilanţ teritorial.

3.7.1. Intravilan propus
Forma pe care o are intravilanul, care-i determină propria fizionomie social
administrativă este rezultatul complexului de factori care au participat la dezvoltarea
localităţii, pentru asigurarea funcţiunilor şi viabilitatea ei.
Privit în ansamblu, oraşul Slănic Moldova are o formă liniară, cu fronturi construite
înguste. Forma i-a fost impusă de prezenţa albiei pîrâului Slănic şi a versanţilor.
S-a urmărit ca limita intravilanului să se concretizeze în general pe limite naturale,
pentru o uşoară materializare în teren. Având în vedere configuraţia localităţii, dezvoltată
de-a lungul pîrâului Slănic, ce se lărgeşte într-o depresiune delimitată de versanţi abrupţi
şi înalţi, limita a fost impusă de aceşti versanţi, în special pentru staţiune.
P.U.G.-ul elaborat în 1993 a reglementat situaţia intravilanului introducând toate
suprafeţele de teren construite în scopul obţinerii unităţii intravilanului. P.U.G.-ul următor,
elaborat în 2000 a revizuit intravilanul şi l-a corectat.
Datorită formei de relief şi a condiţiilor naturale, intravilanul localităţii cuprinde şi
suprafaţa unor incinte izolate ce sunt răspândite în teritoriu, care nu a permis unificarea
lor.
Acestea sunt în general incintele de gospodărie comunală (captări, staţie tratare,
rezervor, platformă gunoi).
În urma solicitării Consiliului Local s-au adus unele completări la intravilanul
localităţii, conform raportului nr. 8623 / 21.09.2006 prezentat de către compartimentul
urbanism, Consiliului Local.
Aceasta se justifică prin trecerea unor suprafeţe, de-a lungul râului Slănic, de la
staţiune până la camping, din proprietatea Statului şi administrarea Ministerului Pădurilor
şi Dezvoltării Rurale, în proprietatea localităţii şi administrarea Consiliului Local pe de o
parte, cât şi a solicitărilor unor proprietari de a introduce în intravilan terenurile pe care le
deţin în Slănic Moldova şi localitatea componentă Cerdac. Introducerea acestor
suprafeţe în intravilan a avut ca scop pregătirea cadrului legal în vederea lansării unor
proiecte de finanţare pentru investiţii destinate turismului, fie la nivel de primărie sau
particular. Totodată s-a avut în vedere sprijinirea dezvoltării agroturismului în localităţile
componente, care deja se conturează prin construirea de pensiuni în localitatea
componentă Cerdac – UTR 5.

85
 Intravilanul s-a mai extins cu o suprafaţă de 14,53 ha prin aprobarea introducerii
unei suprafeţe în intravilan, necesară investiţiei “SCHI PARC”, conform Planului
Urbanistic Zonal, proiect nr. 3/2005, elaborat de S.C. “GENERAL PROIECT” S.A.
Totodată, studiul de faţă şi-a propus, în urma analizei intravilanului existent şi
corectarea acestuia.
Faţă de intravilanul existent stabilit prin P.U.G.-ul din 2000, intravilanul propus s-a
mărit cu 40,50 ha din care suprafaţa de 14,54 ha este rezervată pârtiei de schi.
Suprafaţa intravilanului propus este de 384,50 ha repartizată în 8 trupuri.
• trup central localitate propriu-zisă - sup. 347,90 ha
• camping şi zonă case de vacanţă - sup. 7,74 ha
• zonă de locuit Cerdac - sup. 3,65 ha
• captare Slănic - sup. 4,44 ha
• captare Slănicel - sup. 0,63 ha
• staţie tratare - sup. 0,95 ha
• cabana Dobru - sup. 0,05 ha
• pârtie schi - sup. 14,54 ha
• carieră piatră şi staţie epurare - sup. 0,30 ha

3.7.2. Zonificare funcţională

Scopul zonificării funcţionale este asigurarea condiţiilor optime şi de maximă
eficienţă economico - socială pentru desfăşurarea funcţiunilor localităţii.
În urma studierii posibilităţilor în ceea ce priveşte reconfigurarea urbanistică a
localităţii s-a ajuns la concluzia că acestea sunt minore.
Zonele funcţionale sunt în general omogene, funcţia dominantă definind-o.
Zonele funcţionale au fost determinate în funcţie de activităţile dominante
aferente suprafeţelor respective.
Zonificarea funcţională rămâne în mare parte aceeaşi ca în situaţia reglementată
prin P.U.G.-ul anterior, fără intervenţii majore.
Având în vedere complexitatea teritoriului, acesta s-a împărţit în unităţi teritoriale
de referinţă ce cuprind zone cu aceleaşi caracteristici urbanistice.
În determinarea zonificării funcţionale s-a menţinut în general configuraţia
existentă a zonelor ce cuprind intravilanul. Reglementarea s-a făcut pentru fiecare zonă
funcţională, scoţând în evidenţă aspectele următoare:
• relaţia faţă de ansamblul localităţii şi interdependenţa cu celelalte zone funcţionale;
• disponibilităţi de teren;
86
• propuneri de măsuri privind organizarea diverselor zone funcţionale.
Ca urmare a studierii în cadrul P.U.G.-ului, a situaţiei existente, şi având în
vedere asigurarea armonioasă a tuturor funcţiunilor localităţii, se propune:
• în staţiune (U.T.R. 1) se propune restructurarea unităţii teritoriale prin reconsiderarea
zonei de locuit existentă, în conceptul realizării unei unităţi teritoriale omogene, zona
intrând în circuitul turistic treptat, prin interzicerea autorizării construcţiilor de locuinţe;
• zona introdusă în intravilan în U.T.R. 1 să fie redată funcţiunii turistice şi de agrement
prin amenajarea unor structuri de cazare (case de vacanţă, loc de campare, dotări de
agrement);
• în Cerdac (U.T.R. 5), o parte din suprafaţa agricolă liberă din intravilan va fi redată
funcţiunii turistice pentru case de vacanţă, amenajare camping;
• zona neproductivă va fi redată în parte activităţilor economice dar se va amenaja şi
ca zonă verde de protecţie.

3.7.2.a. Staţiunea balneo-climaterică

Respectând principiile de funcţionare şi de compartimentare a teritoriului, zona
aferentă staţiunii asigură:
• condiţii optime şi eficienţa maximă pentru desfăşurarea tratamentului, odihnei şi
turismului;
• separarea funcţiunilor cu caracter permanent, determinate de existenţa unei populaţii
permanente, de funcţiunile determinate de fluxul turiştilor cazaţi pentru tratament.
În cazul staţiunilor cu profil balneo-climateric, pe lângă zonele funcţionale
specifice staţiunilor:
• zona de cazare şi tratament,
• zona de resurse naturale - terapeutice,
se mai iau în considerare şi alte funcţiuni necesare activităţii acestora.
Aceste funcţiuni sunt nespecifice, dar necesare pentru buna exploatare. Zonele
respective sunt:
• zona de cazare a personalului de serviciu (permanent şi sezonier);
• zona de gospodărie locală.
Pentru staţiunea Slănic Moldova nu există o diferenţiere între zona de cazare şi
tratament, acestea se întrepătrund alcătuind zona balneară. Structurile de cazare sunt
prevăzute cu baze proprii de tratament.
Zona resurselor naturale terapeutice (izvoare minerale) este în imediata apropiere
a zonei de cazare balneară şi este conturată. Prin specificul ei, staţiunea Slănic
Moldova, din punct de vedere al modului de constituire este tangentă, limitrofă localităţii.
87
 Dezvoltarea staţiunii este îngrădită de condiţiile topografice improprii, versanţi
abrupţi, ce au condus la limitarea terenurilor construibile.
De asemenea, prin poziţia ei, este încorsetată de cele două zone: zăcământul
hidromineral, care este în interdependenţă cu zona de cazare, în partea de vest, şi zona
de locuit în partea de est.
În concluzie, fondul de cazare se va devolta în acelaşi perimetru al staţiunii. Este
necesară o inventariere a fondului de cazare existent, pe clase de confort, conform
normelor moderne, o reevaluare a acestui fond în vederea îmbunătăţirii acestuia şi
aducerea la parametrii internaţionali. Se pot obţine amplasamente plombă, pentru
viitoare microhoteluri, cu baze de tratament, prin dezafectarea vilelor cu grad accentuat
de uzură fizică şi morală (vilele Bradului, Privighetoarea, Ghiocelul). În etapa I, prin
intrarea în circuitul turistic a structurilor de primire turistică, care sunt în curs de
modernizare, capacitatea de cazare se va mări cu 380 locuri. Hotelul NEMIRA ce
aparţine S.C.”ALCONEP” S.R.L. este terminat, dar nu este dat în folosinţă. Are o
capacitate de 34 locuri.
Prin PUG, pentru această zonă s-au stabilit o serie de reglementări care au la
bază o concepţie unitară de compoziţie:
• reconsiderarea funcţională a cadrului arhitectural urbanistic;
• obţinerea unei zone balneare omogene prin scoaterea zonei de locuit şi dirijarea
către unităţile specifice;
• în zona balneară se vor amplasa numai construcţii specifice, pentru care s-au stabilit
amplasamente, rezervându-se terenurile, prin instituirea interdicţiei de construire
temporară, până la realizarea unui P.U.D.;
• integrarea şi armonizarea noilor construcţii cu cele existente, în arhitectura zonei şi
totodată obţinerea unui stil modern prin folosirea unor volume cu o linie sobră, cu un
grad ridicat de calitate privind expresivitatea arhitecturală, echilibru compoziţional şi
finisaje;
• organizarea comerţului stradal periodic, cu ocazia unor evenimente sau sărbători şi
în timpul sezonului;
• în zona parcului din staţiune lângă zona de sport se va organiza un spaţiu de joacă
pentru copii cu montarea unor module de joacă gen “Play ground” pentru toate
vârstele;
• agrementarea traseului major pietonal în zona izvoarelor, ce va servi şi pentru
promenadă, unde se poate practica cura de teren; se va folosi un pavaj de calitate

88
 superioară, se vor monta jardiniere, elemente semnal de orientare şi anunţ, mobilier
urban;
• se impune modernizarea zonei izvoarelor în scopul protejării surselor hidrominerale.
În acest sens sunt necesare câteva îmbunătăţirii funcţionale în exploatare, cum ar
fi consumul controlat electronic sau închiderea cu grile metalice decorative ce vor
permite accesul dirijat numai în timpul zilei.

3.7.2.b. Organizarea structurală a zonei de locuit

Zona de locuit reprezintă procentul cel mai mare (33,57%) de ocupare în
intravilan faţă de celelalte zone funcţionale, având şi o funcţiune fundamentală, cu rol
generator. Zona de locuit este limitrofă staţiunii.
Pentru uşurarea analizei fondului de locuit şi organizarea zonei de locuit, aceasta
s-a împărţit în unităţi teritoriale de referinţă (U.T.R.). S-au obţinut astfel şase U.T.R.-uri.
• două pentru Slănic Moldova (U.T.R. 3 şi 4);
• trei pentru localitatea componentă Cerdac (U.T.R. 5, 6 şi 7);
• una pentru localitatea componentă Cireşoaia (U.T.R. 8).
În delimitarea unităţilor teritoriale s-a ţinut cont de omogenitatea lor. Astfel, pentru
Slănic, U.T.R. 3 este o unitate teritorială sistematizată, bine organizată, cu locuinţe
colective în blocuri, iar U.T.R. 4 nu este sistematizată şi prezintă zone neconstruite.
Pentru cele două localităţi componente s-au stabilit trei unităţi teritoriale din care
două (U.T.R. 5 şi 6) sunt în localitatea componentă Cerdac. U.T.R. 5 este mai slab
construită, cu rezervă de teren şi cu posibilităţi de rezolvare a utilităţilor edilitare, iar
U.T.R. 6 este mai dens construită şi fără posibilităţi de dotare cu utilităţi edilitare.
Pentru perioada următoare, studiul de faţă nu-şi propune reorganizarea zonei de
locuit, decât în măsura ridicării gradului de confort printr-o analiză ce-şi propune
folosirea parametrilor care definesc nivelul de locuire, în limitele acceptate pentru o
dezvoltare durabilă a localităţilor, precum şi identificarea unor terenuri disponibile pentru
construire. Modul de organizare a fondului de locuit al celor două localităţi componente
este cel extensiv, răsfirat, cu un procent redus de ocupare a terenului şi o densitate
scăzută, caracteristică aşezărilor colinare.
Pentru a ajunge la nivelul de confort prezumat pentru etapa de perspectivă se
prevăd:
• asigurarea pentru fiecare familie a unei locuinţe cu un număr mediu
de camere de 3,5;
• mărirea ariei locuibile pe persoană până la 14,00 mp, cuantum optim apreciat în
urma studiilor socio-medicale;
89
• numărul mediu de persoane pe locuinţă 3,5;
• suprafaţa locuibilă pe apartament mediu 50 - 55 mp;
• organizarea spaţiilor de joacă pentru copii. În ansamblul de locuinţe Ştefan cel Mare
se va organiza un spaţiu de joacă cu dotări pentru toate segmentele de vârstă,
inclusiv pentru copii cu dezabilităţi.
Pentru modelarea zonei de locuit se propun:
• valorificarea eficientă a spaţiului urban;
• asanarea fondului construibil vechi şi degradat;
• extinderea spaţiilor plantate;
• organizarea spaţiului de joacă pentru copii în ansamblul de locuit Ştefan cel Mare,
care va primi dotări pe toate segmentele de vârstă, inclusiv pentru copii cu
dezabilităţi.
Coroborat cu nivelul de confort, diverse acte programatice emise de conducerea
politică şi administrativă prevăd:
• diversificarea locuinţelor după mărime, organizare, dotare, amplasament, respectând
limitele de confort impuse de nivelul venitului pe locuitor, nuanţate în funcţie de
posibilităţile şi cerinţele diverselor categorii de familii.
Se recomandă studierea zonei nesistematizate din U.T.R. 4, intrare Slănic
Moldova, care ar putea rezolva următoarele probleme:
• asigurarea unei zone ce poate primi un plus de locuinţe, care să poată permite
permutări ale familiilor în funcţie de modificarea structurii familiei, a veniturilor,
ocupaţiei, sau pentru cazuri excepţionale (cutremure, inundaţii);
• creşterea siguranţei structurii construcţiilor.
Din analiza fiecărei unităţi teritoriale, conform anexei 7 au rezultat unităţi
teritoriale care au disponibil de teren şi sunt deschise pentru a primi populaţie (U.T.R. 4,
5) şi unităţi închise (U.T.R. 3, 8). Modelarea zonei de locuit s-a făcut pentru etapa
imediat următoare, zece ani, pentru care s-a făcut şi estimarea populaţiei.
Elementele care au stat la baza modelării au fost:
• creşterea gradului de confort;
• populaţia estimată;
• indicele de nupţialitate;
• îmbunătăţirea indicatorilor P.O.T. şi C.U.T..
Dezvoltarea staţiunii impune şi justifică amplificarea zonei de cazare a populaţiei
permanente ce o deserveşte.

90
 Având în vedere indicele de nupţialitate calculat 8 locuitori rezultă un necesar
de 200 gospodării pentru următorii ani.
Aceste elemente au generat două variante de calcul:
Varianta 1 - a urmărit creşterea gradului de confort pentru toată populaţia prin
adoptarea parametrilor optimi ce definesc nivelul de locuire şi îmbunătăţirea celor doi
indicatori P.O.T. şi C.U.T.. S-a avut în vedere intervalul optim pentru cei doi indicatori
(20% - 35%) pentru P.O.T. şi (0,2 - 1,05) pentru C.U.T.. Valorile celor doi indicatori s-au
calculat în funcţie de regimul mediu de înălţime şi de tipologia morfologică a unităţii
teritoriale;
Varianta 2 - în care s-a luat în calcul populaţia prognozată, indicele de nupţialitate şi
creşterea gradului de confort numai pentru noile familii.
În varianta 1, unde s-a urmărit creşterea gradului de confort pentru toată
populaţia a rezultat un necesar de 157 de gospodării.
În varianta 2 sunt necesare 200 de gospodării pentru acoperirea necesarului de
arie locuibilă pentru situaţia prognozată.
Având în vedere situaţia socio-economică şi starea de fapt impusă, proiectantul a
stabilit că pentru etapa imediat următoare este necesar să se acorde o atenţie deosebită
pentru U.T.R. 4 şi 5 unde se restricţionează autorizarea construcţiilor până la elaborarea
unor decumentaţii de urbanism (PUZ sau PUD). Totodată s-a avut în vedere şi
posibilitatea dezvoltării în aceste unităţi teritoriale a agroturismului prin realizarea unor
pensiuni. Apropierea celor două unităţi de staţiune şi cerinţele turiştilor în sezon a
determinat preocuparea localnicilor de a realiza pensiuni, care au fost clasificate şi
introduse în circuitul turistic. Astfel s-au creat premizele unei noi afaceri şi o diversificare
a activităţilor economice.
În modelarea zonei de locuit s-a avut în vedere situaţia celor două localităţi
componente de tip rural colinar care îşi vor păstra acelaşi caracter rural, cu un regim de
înălţime în general pe parter, dar cu obligativitatea unui regim de minim p + 1 pentru
construcţiile de la D.N. 12 B. Întrucât incintele se vor păstra cu suprafeţele mari valorile
celor doi indicatori P.O.T. şi C.U.T. vor fi mici, sub normă.
Această stare de fapt se justifică şi ca o necesitate a dezvoltării agro-zootehniei şi
pentru încurajarea agroturismului cu reale posibilităţi de dezvoltare. În modelarea
fondului de locuit s-a ţinut cont şi de redistribuirea locuinţelor din staţiune.
În staţiune, U.T.R. 1, există o zonă pe strada Dobru destinată locuirii, care se
propune spre remodelare, trecând de la funcţia de locuire la cea de cazare balneară,
obţinându-se astfel o unitate teritorială omogenă. În timp, fondul de locuit - 15

91
gospodării, care nu este în stare foarte bună va fi dezafectat, iar populaţia va migra spre
celelalte unităţi teritoriale conturate fizic pentru cazarea populaţiei permanente.
Concluzie
Analiza făcută a scos în evidenţă teoretic aspectele următoare:
• localitatea Slănic Moldova în intravilanul propus, care nu a suferit mari modificări ci
numai câteva corecţii faţă de cel existent, se poate dezvolta în această etapă pentru
care s-a făcut studiul;
• oraşul poate fi deschis cu posibilitate de a primi populaţie, având disponibil 90,00 ha;
Numai localitatea componentă Cerdac are un excedent de teren. U.T.R. 8 –
Cireşoaia are lipsă o suprafaţă de 7,10 ha. Astfel că suprafaţa zonei de locuit nu
asigură suprafaţa de 1.000 mp/gospodărie.
Se va avea în vedere că în afară de populaţia stabilă, localitatea, prin statutul ei
de staţiune va primi şi o populaţie temporară calificată, a cărei activitate profesională
impune prezenţa în staţiune, în special în sezon. Trebuie avut în vedere şi populaţia
care-şi va construi locuinţe de vacanţă în zona campingului, prin concesionarea
terenului sau în restul localităţii, prin cumpărare.
În ceea ce priveşte situaţia unităţilor teritoriale, în urma modelării fondului de
locuit situaţia se prezintă astfel:
• U.T.R. 3 - este o unitate teritorială închisă, bine sistematizată cu trei ansambluri de
locuit, dar care nu satisface indicii de locuire; surplusul de populaţie trebuie
redistribuit către alte unităţi teritoriale, odată cu formarea unor noi familii;
• U.T.R. 4 - această unitate teritorială trebuie tratată cu multă atenţie şi într-un mod
special având în vedere poziţia sa faţă de staţiune. La intrarea în localitatea propriu-
zisă această unitate trebuie să pregătească, să anunţe staţiunea balneo-climaterică.
În această unitate teritorială sunt posibilităţi de cazare a populaţiei.
• UTR 5 - este prima unitate teritorială aferentă localităţii componente Cerdac. Această
unitate se pune sub restricţie de construire temporară până la întocmirea unui P.U.Z.
Ca şi unitatea teritorială 4, această unitate are posibilităţi de dezvoltare pe partea
dreaptă a drumului naţional, unde valea este mai largă. Pe partea stângă, versantul
care coboară în unele locuri până la drum, limitează dezvoltarea zonei de locuit
obţinându-se astfel fronturi înguste.
Această unitate teritorială de referinţă constituie o rezervă pentru dezvoltarea în
perspectivă a localităţii. Se propune ca o parte din localitatea componentă Cerdac,
respectiv U.T.R. 5 să fie pusă sub interdicţie de construire temporară în ideea
sistematizării zonei. Se propune pentru această zonă un alt statut decât cel de localitate

92
rurală. Unitatea teritorială are şi posibilităţi de echipare tehnico-edilitară, inclusiv
canalizare, staţia de epurare fiind la limita estică a unităţii.
Mai mult, s-a constatat din cercetările de teren că zona este propice dezvoltării
agroturismului care deja a început să funcţioneze prin cele câteva pensiuni existente:
Casa Albă, Nova turism, Montana, Alex, Sierra Quadrant, iar pe strada Primăverii s-au
construit în ultima perioadă case de vacanţă pentru o populaţie cu domiciliul stabil în alte
localităţi. Astfel unitatea teritorială poate să susţină zona de cazare a staţiunii având în
vedere că în staţiune, datorită condiţiilor topografice, nu se mai poate construi.
• UTR 6 - Această unitate teritorială are posibilităţi de dezvoltare şi poate primi
populaţia care ar putea fi redistribuită din celelalte unităţi teritoriale. Are suprafaţa
disponibilă pentru construirea de locuinţe;
• UTR 7 - spre deosebire de celelalte unităţi teritoriale, în această unitate indicele de
locuibilitate este cel mai mic, 10,88 mp arie locuită/locuitor, iar densitatea suprafeţei
locuibile este mare. Unitatea nu are disponibilităţi care să asigure deficitul de
suprafaţă locuibilă în scopul asigurării parametrilor optimi pentru populaţia existentă.
Se propune redistribuirea populaţiei către unităţile teritoriale cu disponibilităţi, odată
cu înfiinţarea noilor familii.
Faţă de situaţia actuală, putem concluziona că prin asigurarea unui surplus de
arie locuibilă în UTR 4 şi 5 se propune atragerea populaţiei în scopul apropierii de locul
de muncă, evitând astfel distanţele mari de parcurs.
În condiţiile actuale, posibilitatea de a atinge parametrii optimi este minimă.
Pentru modelarea fondului locuibil, oraşul Slănic Moldova ar trebui să beneficieze
de o politică şi programe complexe în ceea ce priveşte construcţia de locuinţe.
La baza acestor intervenţii sunt resursele financiare provenite atât de la bugetul
centralizat al statului în sens de descentralizare cât şi de la bugetul local, încă
neoperabil, precum şi din surse private ale persoanelor fizice şi juridice.
Rolul statului ca investitor se va reduce în timp, locul lui preluîndu-l administraţia
locală care printr-o politică şi un program adecvat va avea rolul de a analiza toate
posibilităţile şi rezervele pentru a construi locuinţe sociale pentru cei cu venituri mici.
Consiliul Local îşi propune să construiască locuinţe sociale, două blocuri A.N.L.,
din fonduri proprii, în ansamblul Ştefan cel Mare, pe amplasamentul C.T.2 care se
dezafectează.
Prezentul capitol este de mare importanţă pentru viitorul zonei de locuire. Ca
atare, proiectantul a pus la dispoziţia factorilor de decizie locali, acest program de

93
modelare a fondului de locuit, dinamic şi flexibil, în vederea luării unor eventuale decizii
locale, în ceea ce priveşte regimul de înălţime şi zonele prioritare pentru construcţii.

3.7.2.c. Instituţii publice şi servicii

Dotările urbane cumulează o mare diversitate de activităţi şi se relaţionează
complex cu zonele de locuit, producţie, depozite, circulaţie. Funcţia de servire se
exercită atât în interiorul oraşului cât şi în teritoriu şi este integrată cu celelalte funcţiuni.
Pentru localitatea Slănic Moldova analiza necesarului reţelei de obiective de
utilitate publică s-a făcut şi prin prisma satisfacerii cerinţelor impuse de funcţiunea
localităţii ca staţiune balneo-climaterică.
În cazul localităţii Slănic Moldova funcţia de servire cu dotări se relaţionează
complex cu zona de cazare şi tratament balnear. Localitatea nu are un centru civic
conturat, staţiunea fiind centrul de interes şi pentru populaţia permanentă a localităţii.
Prin studiul de faţă analiza făcută a urmărit ridicarea gradului de dotare atât
pentru staţiune cât şi pentru toată localitatea, corespunzător numărului de locuitori,
pentru o servire corectă a întregii populaţii permanente şi a turiştilor.
Deoarece localitatea Slănic Moldova este o staţiune balneo-climaterică, care în
urma unei analize multicriteriale poate să constituie o ofertă turistică, cu reale posibilităţi
de dezvoltare, se impune o atenţie deosebită în ceea ce priveşte dezvoltarea bazei
tehnico-materiale, care constă în:
• baza de tratament;
• baza de cazare;
• reţeaua de comerţ şi alimentaţie publică;
• baza de agrement, precum şi calitatea serviciilor.
Calculul dotărilor s-a făcut pe specificul lor având în vedere populaţia permanentă
prezumată şi turiştii care vin în staţiune:
• pentru dotările specifice activităţii civile a oraşului (învăţământ, sănătate), calculul s-a
făcut la numărul populaţiei permanente prezumate;
• pentru celelalte dotări, cultură, sport, prestări servicii, comerţ, calculul s-a făcut la
numărul populaţiei permanente şi a celei flotante (turişti).
Rezolvarea fondului de locuit necesar în perspectivă a condus la propunerea ca
reţeaua de dotări să fie amplasată cât mai echilibrat în vederea servirii populaţiei
existente pe toată lungimea localităţii.
Se propune pentru cele două localităţi componente, care îşi vor păstra şi în viitor
aspectul unor localităţi rurale, organizarea unor centre de interes ale populaţiei prin
amplificarea nucleelor existente.
94
 În concordanţă cu opţiunile Consiliului Local şi a necesarului preliminat, în raport
cu normativele în vigoare studiul concluzionează:
Pentru obiectivele de interes public, în perioada imediat următoare nu se justifică
construirea unor astfel de obiective. Întrucât actualul sediu al Primăriei va fi retrocedat
Episcopiei Romanului, Consiliul Local este în curs de a prelua vila “Florilor” pe care o va
amenaja în acest scop, dar pentru o perioadă limitată. Într-o etapă viitoare se impune
realizarea unui nou sediu reprezentativ pentru localitate care are şi statutul de staţiune.
Alte utilităţi de servicii publice (notariat, instituţii financiare, judecătorie, asistenţă
socială) nu se justifică pentru o localitate cu o populaţie de 5.056 locuitori.
Învăţământ
Învăţământul este reprezentat pentru oraşul Slănic Moldova de învăţământul
preşcolar şi învăţământul general clasele I-VIII. Cele două forme de învăţământ rămân şi
în perspectivă. Învăţământul liceal şi postliceal este preluat de cele două localităţi din
zona Oneşti şi Tg. Ocna.
Calculul dotărilor de învăţământ s-a făcut conform normelor. Dar aceasta este
numai teoretic, pentru că în realitate situaţia poate fi alta. Pentru a vedea implicaţiile ar
trebui făcut un studiu sociologic în teritoriu, dar pentru elaborarea P.U.G. - ului s-a avut
în vedere datele din teritoriu.
Pentru calculul dotărilor s-au respectat normativele în vigoare, actualizând situaţia
dotărilor şcolare conform cu normativul emis de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Analiza şi modelarea învăţământului preşcolar şi general s-a făcut pe unităţi
teritoriale de referinţă.
Învăţământul preşcolar
În urma analizei situaţiei existente (anexa 8) se constată că faţă de populaţia
preşcolară care ar trebui să meargă la grădiniţă, numărul copiilor care frecventează
grădiniţa este mai mic. Fenomenul este mai pronunţat în localităţile componente.
Prin redarea localului Şcolii nr.4 din Cerdac, grădiniţei, putem spune că necesarul
a fost acoperit şi grădiniţele sunt distribuite uniform în teritoriu. Deficitul este de trei
grupe pe toată localitatea, o grupă pentru fiecare U.T.R.. Pentru perioada următoare nu
se justifică construirea unei grădiniţe(vezi anexa nr.8).
Învăţământul general
Analiza şi modelarea învăţământului general (anexa 9) arată că în general situaţia
este bună, iar indicele de utilizare este bun, sub 1, exceptând localitatea componentă
Cireşoaia până la construirea noii şcoli. Se impune de urgenţă construirea şcolii noi în
localitatea componentă Cireşoaia, pe vechiul amplasament al şcolii nr. 2.

95
 Învăţământul se desfăşoară în prezent într-un local necorespunzător şi cu un
spaţiu insuficient. Deficitul sălilor de clasă este în Cireşoaia, dar prin construirea noii
şcoli cu opt săli de clasă, deficitul este acoperit.
Se are în vedere reabilitarea tuturor construcţiilor şcolare şi dotarea edilitară
corespunzător.
Sănătate
Analiza situaţiei existente în capitolul respectiv (2.7.2.c.) ne-a condus la concluzia
că dispensarele teritoriale existente comasate într-o singură clădire nu funcţionează la
parametrii normali. Dispensarele teritoriale trebuie să acopere toată suprafaţa pe care o
deservesc. Un dispensar urban poate avea 2-3 circumscripţii, iar raza de servire trebuie
să fie până la 1500 de m.
Având în vedere lungimea pe care se întinde localitatea şi lipsa asistenţei
medicale în localităţile componente, studiul de faţă semnalează acest lucru şi propune
realizarea unui dispensar teritorial pentru cele două localităţi componete: Cerdac şi
Cireşoaia.
În acest sens s-a amenajat “Casa Cerdac” în care va funcţiona şi un dispensar ce
va deservi cele două localităţi componente. Prin darea în folosinţă a şcolii din Cireşoaia,
localul actual va fi modernizat şi amenajat ca dispensar
În urma discuţiilor purtate la Direcţia de Sănătate Publică s-a ajuns la concluzia
că pentru perioada studiată nu se justifică existenţa unei creşe, întrucât şi cea existentă
a fost desfiinţată.
Aceasta se justifică prin scăderea natalităţii şi situaţiei economico-sociale (şomaj
mai ales în rândul femeilor şi cheltuielile ridicate pentru întreţinerea copiilor în creşă,
acordarea concediului pe timp de doi ani pentru creşterea copiilor). Toate acestea au
condus la scăderea solicitărilor de locuri în creşă.
În baza documentaţiei elaborate de S.C. “MINACVA SERV” S.R.L. în 1999 prin
care s-au reevaluat rezervele exploatabile a surselor hidrominerale se poate afirma că
staţiunea dispune de izvoare minerale cu debit mare, care permit extinderea bazei de
tratament cu peste 360 de proceduri cu apă clorurată şi cu peste 2500 proceduri cu apă
bicarbonată, inclusiv piscină şi bazine acoperite. În cura internă consumul poate spori la
30 - 35 mc/zi. În acest scop sunt necesare lucrări de aducţiune a apei minerale în bazele
de tratament. Se propune şi în perspectivă cuplarea unităţilor de tratament cu
pavilioanele de cazare, pentru a evita pe cât posibil contactul cu exteriorul pe timp
nefavorabil, problemă care, în parte, deja este rezolvată. Pe măsură ce noi unităţi de
cazare se vor realiza, se vor prevedea şi noi unităţi de tratament.

96
 Având în vedere descentralizarea activităţii balneo-turistice, funcţionarea bazei de
tratament s-a modificat. Situaţia bazei de tratament este prezentată în anexa 11.
Policlinica balneară s-a transformat în sanatoriu balnear Slănic Moldova care este a
Ministerului Sănătăţii, în administraţia Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Bacău, cu
posibilităţi de cazare 40 de locuri, 9 cabinete pentru tratamentul balneologic cu profil
electroterapic, hidroterapic, masaj şi parafină.
Sanatoriul beneficiază de un cabinet cu profil balneologic şi un cabinet
stomatologic.
Baza de tratament balneologic al S.C. “PERLA TURISM” S.R.L. nu mai
funcţionează şi este în conservare.
Prin modernizarea celor două structuri de primire turistică hotel "Perla" şi
complexul "Cerdac", capacitatea bazei de tratament pentru recuperare se va mări.
Hotelul "Perla" şi Complexul "Cerdac" vor fi dotate şi cu piscină.
În programul de dezvoltare a staţiunii se are în vedere:
- reabilitarea bazei de tratament;
- serviciul de permanenţă şi urgenţă;
- extinderea reţelei farmaceutice şi în localităţile componente;
- înfiinţarea unui centru de înfrumuseţare;
- reactivarea tratamentului combinativ geriatrie – balneologic.
Este în curs de amenajare la pensiunea S.C. “IZVOARE” S.R.L. o microbază de
tratament.
Cultura
Cazinoul care este singura dotare reprezentativă pentru viaţa culturală a localităţii
este în patrimoniu S.C. “PERLA TURISM” S.R.L. societate care s-a privatizat în anul
2000. Construcţia a fost renovată prin restructurarea şi modernizarea ei. Dotarea are un
regim semideschis. Sala cu o capacitate de 500 locuri este închiriată pentru diverse
manifestări culturale. Este necesară permanentizarea manifestărilor culturale(teatre,
spectacole, festivaluri şi concursuri pe domenii, zilele Slănicului).
Ar mai fi necesar să se amenajeze o galerie de artă, cu expunere permanentă
sau ocazională.
Deasemenea, o preocupare trebuie să devină şi acţiunile legate de realizarea
unor lucrări de artă monumentală impuse de prezenţa unor zone cu valoare peisagistică.
Este de studiat posibilitatea înfiinţării unei tabere de creaţie judeţeană sau chiar
naţională, având în vedere că în judeţ este una singură, la Tescani.

97
 Deasemenea şi pentru cele două localităţi componente este necesar un locaş de
cultură sub forma unui cămin cultural, unde să se desfăşoare activităţi culturale.
În localitatea componentă Cerdac, vechea construcţie a căminului cultural a fost
dată parohiei Romano-Catolice pentru amenajarea unei capele.
Prin P.U.G. se propune o dotare culturală.
Pentru localitatea componentă Cerdac necesitatea unui cămin cultural este mai
stringentă, întrucât în localitatea Cireşoaia fostul cămin cultural a fost preluat de parohia
Romano-Catolică şi transformat prin amenajare în Casa comunităţii "Sfântul Ioan" centru
social cu caracter educativ în special pentru copii şi tineret. Întrucât biblioteca
funcţionează într-un spaţiu impropriu, se propune un amplasament pentru bibliotecă şi
clubul elevilor, în locul C.T.1 care se dezafectează.
Comerţ şi alimentaţie publică
După 1990, ca în fiecare oraş, comerţul din Comăneşti a luat o mare amploare,
spaţiile comerciale existente s-au modernizat şi au apărut noi spaţii. Comerţul, în
comparaţie cu alte activităţi s-a privatizat. A apărut comerţul stradal.
S-ar impune un studiu de specialitate în vederea valorificării şi organizării spaţiilor
pentru comerţ, în special pentru comerţul stradal periodic, cu ocazia unor evenimente
sau sărbători. În acest sens, Aleea cu Castani din zona parcului şi intrarea spre izvoare
vor constitui două zone comerciale amenajate cu standuri specifice.
Piaţa agroalimentară este în curs de modernizare.

3.7.2.d. Spaţii verzi. Amenajări sportive.

Datorită cadrului natural al mediului înconjurător, zona verde este bogat
reprezentată, dar mai puţin întreţinută în anumite zone.
Recomandăm organelor locale o preocupare mai mare în amenajarea zonei
izvoarelor prin amplasarea unui mobilier urban adecvat.
Zona din intravilan între baraj şi camping nu este amenajată. Se propune
amenajarea ei cu alei şi locuri de odihnă, transformând astfel această zonă într-o
veritabilă promenadă folosită în cura de teren.
Întrucât toată zona verde şi zona izvoarelor minerale este de-a lungul pîrâului
Slănic se impune amenajarea lui, regularizarea pe tronsoanele neregularizate.
Zona verde amenajată are o mare importanţă mai ales pentru localităţile - staţiuni,
asigurând o ambianţă plăcută.
Cu ajutorul zonelor plantate se pot realiza o serie de efecte compoziţionale:
punerea în valoare a unor clădiri sau amenajări, combinaţii vegetale şi florale de reală

98
valoare estetică. Zonele plantate oferă cadru propice pentru diverse activităţi sociale,
sportive şi evenimente culturale.
Este necesar să se reactiveze traseele turistice către punctele de inters turistic
din jurul staţiunii prin marcarea şi popularizarea lor, printr-un program susţinut de Regia
Naţională a Pădurilor în colaborare cu Jandarmeria montană din localitate. Acest
program presupune refacerea potecilor de munte prin pietruirea acestora, marcarea
traseelor montane şi promovarea acestora prin panouri, pliante publicitare ce vor fi
amplasate, distribuite în locuri publice, construirea unor refugii montane, dotarea
corespunzătoare a punctului de salvamont montan.
Spaţiul public din apropierea incintelor agenţilor economici să fie amenajate şi
întreţinute prin grija acestora.
În ceea ce priveşte amenajările sportive, se propune un amplasament pentru
amenajarea unui teren de sport în zona fostului poligon de trageri, având în vedere şi
extinderea staţiunii către această zonă, dar investiţia trebuie susţinută cu un efort mare.
Pe amplasamentul actual al terenurilor de tenis se propune amenajarea unei
baze sportive cu patinoar artificial. Un obiectiv ce prezintă interes pentru atragerea
turiştilor şi în sezonul rece şi trebuie să fie şi în atenţia agenţilor economici, care se
ocupă de turism, este amenajarea pârtei de schi pe versantul sudic, în zona
ansamblului N. Bălcescu II, la punctul Sura, în cadrul programului “Super schi în
Carpaţi”.
Pârtia va fi dotată cu instalaţie nocturnă, tunuri de zăpadă, teleschi, complex
turistic de închiriere echipament sportiv.
Prin programul “Sportul pentru toţi”, se propune:
- construirea unei săli sportive polivalentă destinată competiţiilor şi activităţilor sportive
în sală, cu dotările specifice, pentru care s-a rezervat amplasamentul;
- amenajarea popicăriei ca sală de fitness şi body building;
- amenajarea terenurilor de tenis existente în parc prin montarea instalaţiei de
nocturnă, schimbarea suprafeţei de joc din covor asfaltic în covor sintetic;

3.7.3. Bilanţ teritorial

Bilanţul teritorial propus are la bază bilanţul teritorial al intravilanului existent cu
corecţiile făcute ca urmare a scoaterii din intravilan a suprafeţelor improprii si introdu
cerea suprafeţelor solicitate. Bilanţul este prezentat pentru fiecare unitate teritorială
specifică în anexele 4 A, 4 B, 4 C, 4 D şi centralizat în anexa A 2, pentru situaţia
existentă şi anexa A 3 , pentru situaţia propusă.

99
 Referitor la suprafaţa intravilanului, în urma transpunerii desenului pe suport
digital în sistemul AUTOCAD, care ne-a permis măsurarea suprafeţei din intravilan, s-a
constatat o diferenţă de 12,62 ha faţă de suprafaţa intravilanului aprobat la ultimul
P.U.G. proiect nr. 44/2000.
Suprafaţa intravilanului aprobat este de 344,00 ha la care se mai adaugă o
suprafaţă de 14,54 ha care s-a aprobat ulterior, în urma elaborării P.U.Z. “Schi parc”
Slănic Moldova proiect nr. 3/2005. Faţă de acest intravilan aprobat suprafaţa
intravilanului propus s-a mărit cu 40,50 ha, dar faţă de suprafaţa intravilanului existent
măsurat în sistem AUTOCAD suprafaţa s-a mărit cu 27,88 ha.
Studiul de faţă şi-a propus analizarea intravilanului existent, corectarea acestuia
şi introducerea unor suprafeţe la solicitarea Consiliului Local, ca urmare a raportului
compartimentului de urbanism din cadrul Primăriei (nr.8623/21.09.2006). Astfel s-a ajuns
la concluzia că:
• sunt suprafeţe care se impun a fi scoase (2,59ha) întrucât nu se mai justifică;
- la seră staţiune – 1,34 ha;
- suprafaţă rezervor – localitate componentă Cireşoaia – 0,25 ha(propus în
P.U.G.-ul anterior şi şi-a schimbat amplasamentul;
- suprafaţă platformă gunoi care se dezafectează – 1,00 ha.
• suprafeţele care s-au introdus în intravilan (30,47 ha)
- pentru staţiune: - în zona rezervorului – 0,07 ha;
- pe malul Slănicului în aval pe partea dreaptă la punctul
Cascadă – 0,78 ha;
- în zona păstrăvăriei pe partea stângă lui D.N. 12B–0,525 ha;
- la seră – 0,23 ha.
- pentru localitate zona ansamblului de locuit Ştefan cel Mare
- poiana Cheşcheş - 0,25 ha
- pentru localitatea componentă Cerdac - zonă turistică - 6,10 ha
- zonă de locuit - 4,15 ha
- pentru trupuri
- zonă case de vacanţă - 0,50 ha - pârtie schi - 14,54 ha
- cabana Dobru - 0,05 ha - captare Slănic - 1,80 ha
- captare Slănicel - 0,25 ha - staţie tratare - 0,38 ha
- teren de sport - 0,55 ha - cariera piatră - 0,30 ha

Situaţia se prezintă astfel:

100
 Intravilan Intravilan Suprafeţe Suprafeţe Intravilan
existent existent cf. care se scot care se propus
Trupuri
avizat masuratori adaugă
ha ha ha ha ha
Staţiune 43,00 44,54 1,34 1,60 44,80
Localitate 43,75 43,20 — 0,25 43,45
Cerdac 164,95 175,45 — 10,25 185,70
Cireşoaia 75,35 77,70 — — 77,70
Trupuri 16,95 15,73 1,25 18,37 32,85
Total 344,00 356,62 2,59 30,47 384,50

Comparând bilanţul zonelor funcţionale din intravilanul propus, în raport cu

intravilanul existent se observă o modificare procentuală semnificativă, o îmbunătăţire a
raportului zonelor funcţionale.

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale

Pentru zonele cu riscuri naturale identificate (cap. 2.8.) s-au instituit anumite
reglementări cu interdicţie temporară de construire până la eliminarea factorilor de risc
sau definitivă.
În stabilirea acestor măsuri s-a avut în vedere studiul întocmit în 2005 de Serviciul
de Gospodărire al Apelor din cadrul Direcţiei Apelor Siret.
Ca măsuri ce se impun a fi luate în zona cu alunecări datorate inundaţiilor, în
scopul eliminării riscului, amintim:
• nivelatura terenului;
• captări izvoare;
• drenuri, şanţuri;
• zid de sprijin;
• plantare vegetaţie arborescentă;
• regularizarea râului Slănic;
• reprofilarea albiei.
Cele mai multe din lucrurile necesare evitării alunecărilor de teren sunt foarte
costisitoare, de aceea se rezolvă problema stabilităţii terenului prin împădurire şi
plantare de vegetaţie arborescentă. Nu se vor autoriza construcţii în această zonă.
Inundaţiile provocate de revărsările apelor se datorează în principal neamenajării
albiei majore, eroziunii malurilor şi ca urmare a torenţilor formaţi pe afluenţii râului
Slănic, care nu sunt amenajaţi. Nu se asigură astfel scurgerea apelor mari şi a viiturilor
în condiţii de siguranţă, care ar evita depăşirea albiei majore şi implicit producerea
inundaţiilor.
101
 Pentru zonele cu inundaţii datorate revărsării cursurilor de apă se impun
următoarele măsuri:
• regularizarea pîraielor, afluenţi ai râului Slănic;
• refacere podeţe şi rigole;
• refacere diguri;
• refacere praguri de fund din beton armat;
Pentru zonele cu inundaţii datorate scurgerilor de torenţi se propun următoarele
măsuri de remediere:
• decolmatarea şanţurilor şi rigolelor;
• combaterea fenomenului de degradare datorită eroziunii pluviale, prin perdele
antierozionale şi împădurire;
• regularizările canalelor colectoare;
• întreţinerea malurilor;
• combaterea fenomenului de torenţialitate şi degradare avansată a terenurilor cu
procese complexe de pantă.
Se propune amenajarea afluenţilor prin reprofilarea lor, apărarea malurilor şi
realizarea unor praguri.
Printr-un ansamblu de măsuri şi lucrări adecvate se obţine reducerea volumului
de apă care se scurge, se concentrează apele ce se scurg pe versanţi. Se micşorează
viteza de scurgere pe versanţi şi albii, se atenuează debitele maxime.
În acest sens este în curs de elaborare în cadrul Direcţiei Apelor Siret proiectul
privind amenajarea bazinului hidrografic Slănic.
În scopul prevenirii inundaţiilor şi a afectării unor construcţii sau amenajări se
impune respectarea art. 7 şi 10 din Regulamentul General de Urbanism.
Conform art. 10 din Regulamentul General de Urbanism nu se vor autoriza
construcţii sau amenajări în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepţia acelora care
au drept scop limitatrea efectelor acestora.
Conform art. 7 din Regulamentul General de Urbanism, autorizarea construcţiilor
în albiile minore ale cursurilor de apă este interzisă cu excepţia lucrărilor de poduri, căi
ferate şi a drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apă sau a lucrărilor de
gospodărire a apelor. Aceste lucrări se fac numai cu avizul autorităţilor de gospodărire a
apelor şi cu asigurarea măsurilor de apărare împotriva inundaţiilor.
Sistematizarea hidrologică şi regularizarea bazinului hidrografic ar elimina
producerea fenomenului de torenţialitate şi implicit producerea eroziunii.

102
 În vederea punerii în siguranţă a zonelor afectate precum şi a lucrărilor
hidrotehnice distruse se impune asigurarea cu maximă urgenţă a resurselor financiare
care să permită începerea în regim de urgenţă a lucrărilor de apărare în vederea evitării
amplificării pagubelor în cazul repetării precipitaţiilor abundente.

3.9. Echipare edilitară

3.9.1. Gospodărirea apelor
Pe cursul râului Slănic sunt în curs de definitivare proiecte pentru regularizarea
albiei.
În viitor este necesară menţinerea în stare bună a amenajărilor existente, atât
cele piscicole cât şi cele cu scop de protecţie a albiei şi malurilor.
Astfel, se impune în scurt timp refacerea unor praguri de rupere de pantă şi
reparaţii la digurile de protecţie ale malurilor, în zonele unde se observă surparea sau
deteriorarea acestora. În localitatea componentă Cireşoaia, pîrâurile Muncelu şi Bejan
necesită amenajarea malurilor în zona intravilanului.

3.9.2. Alimentarea cu apă

Datorită scăderii importante a numărului de turişti în staţiunea Slănic Moldova,
sistemul de alimentare cu apă actual nu a fost solicitat la capacitatea maximă, asigurând
debitele necesare de apă.
Dar atunci când turismul se va relansa, vor apărea din nou probleme în
alimentarea cu apă a staţiunii şi localităţii Slănic Moldova.
În cursul anului 2006 s-a realizat o îmbunătăţire a sistemului de alimentare cu apă
în mod deosebit pentru localităţile Cerdac şi Cireşoaia, cu un puţ forat în zona de
captare a apei de pe Slănicel cu o reţea de distribuţie cca 10 km, un rezervor tampon şi
de rupere a presiunii cu capacitatea de 100 mc, amplasat în zona complexului Cerdac.
Deoarece sursele existente nu permit mărirea debitelor existente, în viitor se
preconizează depistarea de noi surse pentru alimentarea cu apă; s-a propus varianta
execuţiei unei conducte de aducţiune din sistemul de alimentare cu apă de la Poiana
Uzului, care alimentează şi oraşul Tg. Ocna.
De asemenea este necesară verificarea reţelei de distribuţie a apei, pentru
înlocuirea acelor reţele deteriorate sau insuficiente.
Reţeaua de distribuţie a apei va trebui să fie împărţită în două zone de presiune.
Zona de staţiune, mai înaltă, fiind separată de zona de locuinţe amplasată la o
cotă mai joasă, pentru separare fiind necesară montarea de reductoare de presiune.

103
 Această măsură ar duce la economii importante de apă datorită pierderilor
ridicate cauzate de presiunea ce depăşeşte presiunea normală de funcţionare a
armăturilor sanitare.
Separarea distribuţiei alimentării cu apă pe zone de presiune este o lucrare
prioritară pentru localitatea Slănic Moldova şi trebuie realizată cât mai repede.
Calculul necesarului de apă pentru Slănic s-a determinat conform STAS 1343-1-
2006, STAS 1478-90 şi a Normativelor I9-94 şi P66-2001.
1. Debite caracteristice
1.1 – debitul zilnic mediu (Q zi mediu) (mc/zi)
n
 n

∑ ∑ N (i ) ⋅ q (i ) mc/zi
1
0 0 0
Q zi mediu = s
1 k =1 i =1

1.2 - debitul zilnic maxim (Q zi mediu) (mc/zi)

Q zi maxim = Q zi mediu x K zi
1.3 - debitul orar maxim (Q orar maxim) (mc/h)
1
Q orar maxim = Q zi maxim x K0 (mc/h)
D
Notaţiile din formulă au următoarele semnificaţii şi valori:
N(i) = număr de utilizatori – locuitori
qs = debit specific conform STAS 1343–1-2006, funcţie de gradul de dotare cu
instalaţii, astfel: pentru zona centrală (balneară) debitul specific s-a luat de 150 l/om zi ,
pentru zona cu instalaţii interioare de apă şi canalizare debitul specific este de 120 l/om
zi, iar pentru zona de alimentare cu apă prin cişmele stradale (Cerdac şi Cireşoaia)
debitul specific este de 50 l/om zi.
Debite caracteristice la nivelul anului 2006
Categoria Ni q/s K zi K0 D Q zi mediu Q zi maxim Q orar maxim
loc. l/om zi h mc/zi mc/zi mc/zi
de folosin-
ţă a apei
Zona I 2303 50 1,5 2 24 115,15 172,75 14,39
Zona III 927 120 1,3 2 24 117,75 153,05 12,75
Zona IV 1766 150 1.35 2 24 264,90 357, 62 29,80
TOTAL 4996 497,80 683,42 56,94

Debitele caracteristice pentru perioada de perspectivă(s-a luat o durată de 20 ani

până în 2027) cu o creştere de 2 %, rezultând sporul de creştere este de 40 %.
Debitele vor fi:
Q zi mediu = 497,80 x 1,4 = 696,02 mc/zi
104
 Q zi maxim = 683,42 x 1,4 = 956,79 mc/zi
Q orar maxim = 56,94 x 1,4 = 79,72 mc/h

3.9.3. Canalizare - ape menajere

Reţeaua de canalizare se va extinde în funcţie de consumatorii noi ce vor exista,
realizându-se racorduri în colectoarele existente ce au capacităţi mari de transport
datorită pantei mari a terenului.
Staţia de epurare existentă are o capacitate de 2110 mc/zi şi face faţă la debitele
existente precum şi la perioada de perspectivă. Este necesară modernizarea staţiei prin
echiparea cu utilaje şi tehnologie modernă conform normelor europene.
Pentru epurarea apelor menajere din zona localităţilor componente Cerdac şi
Cireşoaia, ce se află amplasate în lungul râului Slănic, s-a propus prevederea realizării
colectoarelor menajere şi a unei de staţii de epurare de capacitate mijlocie cu instalaţii
moderne pentru o populaţie de cca 3.230 locuitori.
Pe măsura dezvoltării şi modernizării unor zone de construcţii se va avea în
vedere şi evacuarea apelor pluviale şi în mod deosebit a torenţilor, pentru a fi dirijate în
mod corespunzător către râul Slănic.
Problema punctuală privind racordarea locuinţelor la canalizare, se va rezolva
într-un proiect de specialitate „Racordări şi reţele de canalizare”, în funcţie de necesităţi.
Soluţia va fi prin pompare în colectorul existent sau prin subtraversarea râului Slănic
gravitaţional , unde se pretează.
3.9.4. Conducte petroliere
Se vor urmări permanent traseele pachetelor de conducte petroliere (ţiţei, apă
sărată şi gaze de sondă) şi, pe măsura dezafectării lor sau înfiinţării de noi trasee, să se
respecte distanţa normată faţă de construcţii (respectând pe cât este posibil zona de
intravilan a localităţii).
3.9.5 Alimentare cu energie electrică
Pentru viitor se prevede o creştere a consumului casnic, edilitar, a consumatorilor
economici privaţi, noi spaţii de cazare şi tratament. Întrucât posturile de transformare şi
reţelele electrice existente nu mai pot prelua noile puteri instalate, se recomandă
extinderea posturilor de transformare: P.T. 1 şi P.T. 8 Slănic Moldova; P.T. Slănic sat;
P.T. 1 Cerdac; P.T. 1, P.T. 2, P.T. 3 Cireşoaia şi revizuirea reţelelor electrice aeriene şi
subterane; sarcinile de calcul ale reţelelor electrice de distribuţie publică se calculează în
conformitate cu Normativul de proiectare a reţelelor publice PE 132.

105
 Extinderea posturilor de transformare şi refacerea reţelelor electrice se vor face
de comun acord cu oficialităţile Primăriei Slănic Moldova împreună cu S.C. “E-ON” S.A.
3.9.6 Telefonie
Pentru creşterea calităţii convorbirilor telefonice, circuitele existente se vor înlocui
cu circuite din fibră optică. Odată cu aceste lucrări se vor moderniza reţelele telefonice.
3.9.7 Alimentare cu energie termică
Obiectivele complexului balnear, respectiv hotelurile, vilele şi baza de tratament
sunt într-o continuă modernizare, având centrale termice proprii.
Cele trei centrale termice ce deservesc obiectivele social-culturale, locuinţele şi
unităţile productive ale oraşului Slănic Moldova sunt în conservare. Pentru etapa de
perspectivă se va lua în considerare dezvoltarea sistemului de încălzire centralizat în
urma unor studii de specialitate pentru a determina o eficienţă econpomică durabilă.

3.9.8 Alimentarea cu gaze naturale

Oraşul Slănic Moldova dispune de alimentare cu gaze naturale din reţeaua de
medie presiune ce alimentează patru staţii de reglare-măsură, care acoperă consumul
necesar atât pentru populaţie cât şi pentru obiectivele social-culturale, de producţie şi
interes balnear.
Pentru buna funcţionare a instalaţiei de distribuţie a gazelor naturale presiune
redusă alimentată din cele patru staţii de reglare-măsură, se impune interconectarea
conductelor de distribuţie, asigurând astfel un debit şi o presiune constantă.

3.10. Protecţia mediului

Mediul înconjurător natural şi în cadrul său peisajul geografic au un rol complex în
dezvoltarea aşezărilor prin asigurarea condiţiilor de recreere şi a condiţiilor de muncă.
Conform art. 62 din Legea nr. 294/27.06.2003 a protecţiei mediului, la elaborarea
planurilor urbanistice se prevăd măsuri de menţinere a fondului peisagistic natural şi
antropic a localităţii. Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea
autorităţilor administrative a agenţilor economici precum şi a populaţiei.
În urma analizei făcute şi a contactării Agenţiei de Protecţie a Mediului, P.U.G.-ul
a evidenţiat unele disfuncţionalităţi şi totodată evidenţiază măsurile propuse prin
programul de măsuri elaborat de A.P.M. Bacău în P.A.T.J în ceea ce priveşte
îmbunătăţirea mediului ambiant cu scopul de a fi în atenţia factorilor de decizie.
Planul local de acţiune pentru protecţia mediului, proiect elaborat sub
coordonarea Agenţiei de Protecţie a Mediului Bacău cu participarea autorităţilor locale şi
consultanţă internaţională, a urmărit corelarea corespunzătoare a dezvoltării economice
106
cu aspectele privind protecţia mediului, ceea ce reprezintă noţiunea de dezvoltare
durabilă a localităţii.
Se impune urmărirea agenţilor economici privaţi pentru a respecta acordurile şi
autorizaţiile de funcţionare din punct de vedere al protecţiei mediului.
În acest sens exploatarea masei lemnoase trebuie să se facă numai în limitele
capacităţii de refacere a pădurilor, prin tehnologii ecologice care să asigure protecţia
solului, florei şi faunei şi stabilirea ecosistemului forestier.
Aceeaşi problemă se ridică şi în problema zăcământului de petrol a cărei extracţie
se face defectuos, determinând degradarea unor mari suprafeţe de păşuni.
Pentru reabilitarea acestora este necesară întocmirea unui studiu de specialitate
care să studieze impactul fenomenului asupra terenurilor, daunele produse şi sumele
necesare reabilitării. Totodată se impune o atenţie mai mare în ceea ce priveşte
eliminarea scurgerilor de petrol în cursurile de apă de pe raza localităţii.
Nu mai puţin importantă este respectarea legilor privind exploatarea şi
întreţinerea terenurilor agricole de către proprietarii acestora. Pentru aceasta este
necesară reabilitarea şi extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi totodată
prevenirea unor forme de degradare a fondului funciar agricol prin lucrări şi măsuri
ameliorative.
În ceea ce priveşte protecţia mediului trebuie amintită protecţia zonei staţiunii
(zonă balneară) şi a zăcământului hidromineral.
Datorită specificului staţiunii balneo-climaterice, de cură şi odihnă, cu profil
principal bioclimatic terapie, se impune protecţia acestor factori naturali terapeutici în
cadrul unui perimetru sanitar. În acest fel se asigură păstrarea mijloacelor curative
naturale prin întreţinerea şi folosirea raţională a acestora, precum şi amplificarea
condiţiilor pentru funcţionarea şi dezvoltarea lor corespunzătoare.
Se vor respecta condiţiile impuse în zonele puse sub protecţie hidrogeologică,
sanitară cu restricţie al perimetrului hidromineral şi cel cu regim sever, instituite prin
studiu de specialitate elaborat de S.C. “MINACVA SERV” S.R.L. şi avizat de A.N.R.M.,
comentate în cap. 2.10. "Protecţia şi conservarea mediului".
O problemă de protecţie atât hidrogeologică cât şi sanitară o constituie existenţa
barajului de retenţie, în sensul unor posibile acumulări de reziduri petroliere sau alte
materiale de natură poluantă. Se impune întreţinerea curentă a barajului pentru
funcţionarea sa, conform destinaţiei avizate.
Conservarea patrimoniului natural, a ariilor naturale protejate este o altă problemă
de mediu ce trebuie să stea în atenţia factorilor locali de decizie.

107
 Situl Natura 2000 „Slănic”, cod ROSCI0230, a fost declarat prin Ordinul
ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de
arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 România. Importanţa sitului Slănic constă în existenţa
a 5 tipuri de habitate de interes european:
1. Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanică de-a lungul râurilor montane;
2. Fâneţe montane
3. Păduri de fag de tip Luzulo – Făgetum
4. Păduri de fag de tip Asperulo – Făgetum
5. Păduri acidofile de tip Picea abies din regiunea montană
Datorită regimului special de protecţie şi conservare instituit prin actul menţionat,
în sitsunt interzise activităţile care pot afecta biotopul şi/sau biocenoza, care intră în
componenţa acestor habitate: braconajul, căile de transport şi circulaţie, construcţiile,
exploatări forestiere, turismul necontrolat, etc.
Perimetrul forestier de interes botanic cu saxifraga cymbalaria, cu o suprafaţă de
648,10 ha din munţii Nemira (între vârful Dobru şi Pufu) şi bazinul hidrografic al râului
Slănic, face parte din ariile naturale protejate. Deasemenea, zona zăcământului
hidromineral şi cele două areale:
- de interes geologic - tuful de Falcău (pîrâul Dobru);
- de interes paleontologic - calcarele cu litothamnius
(râul Slănic pe teritoriul localităţii componente Cireşoaia).
Conform ordinului Guvernului României nr. 236/12.2000 art. 6, alin. 2, autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să pună sub regim provizoriu de
ocrotire bunurile patrimoniului natural (ariile naturale protejate) până la îndeplinirea
procedurii legale de instituire a regimului de protecţie şi conservare, în conformitate cu
prevederile art. 8.
Pentru stabilirea acestor arii naturale protejate este necesară elaborarea unor
studii de fundamentare ştiinţifice, elaborate de instituţii ştiinţifice de specialitate.
Până la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protecţie a ariilor
naturale protejate, se vor aplica şi se vor respecta măsurile de ocrotire, conservare şi
utilizare asupra acestora în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
Construcţiile, dotările sau amenajările din aceste perimetre vor fi destinate cu
prioritate activităţilor administrative şi ştiinţifice ale celor ce asigură managementul.
În aceste arii protejate, unde este permis ecoturismul, construcţiile şi amenajările
vor fi destinate acestui scop, precum şi activităţilor de educaţie şi instrucţie ecologică.

108
 Conform art. 40, atribuţiile autorităţii publice centrale la nivel teritorial se
îndeplinesc de inspectoratele teritoriale pentru protecţia mediului prin serviciile specifice,
în cooperare cu inspectoratele silvice precum şi cu autorităţile administraţiei publice
locale.
Orice intervenţie în aceste areale se face cu avizul Agenţiei de Protecţie a
Mediului Bacău.
Localitatea Slănic Moldova nu are agenţi economici poluanţi, dar surse de
poluare sunt, acestea fiind nesemnificative:
• staţie de epurare necorespunzătoare;
• conducte de transport improprii;
• colectarea şi transportul deşeurilor menajere.
Întreţinerea igienei oraşului presupune implicarea mai activă a compartimentului
de gospodărie comunală din cadrul Primăriei Slănic Moldova şi dotarea cu mijloace
moderne de întreţinere.
Se impune o atenţie deosebită în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor menajere
şi transportul, care este o problemă majoră. Pentru definirea strategiei privind problema
deşeurilor, aceasta s-a structurat în:
• colectare şi stocare - care este necorespunzător efectuată;
• transport - care se face cu camioane;
• depozitare - nu este rezolvată. Prin adresa nr. 845/ACC din
21.11.2006, A.P.M. a interzis transferul deşeurilor menajere la Tg. Ocna, pe motivul
închiderii depozitului, întrucât nu corespunde normelor actuale.
În vederea urmăririi acestor obiective şi ca urmare a normelor legislative HG
162/2002 şi HG 123/30.01.2003 în legătură cu gestionarea deşeurilor s-a lansat
proiectul de implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor.
Prin proiect s-au stabilit la nivelul judeţului două depozite ecologice pentru
colectarea centralizată cu staţii de transfer la care sunt arondate toate localităţile
judeţului. Localitatea Slănic-Moldova este arondată la depozitul Oneşti cu staţia de
transfer Comăneşti conform hotărârii de asociere a autorităţilor publice locale în vederea
realizării proiectului “depozit regional ecologic de deşeuri solide Bacău ASREB”.
Obiectivele ce trebuiesc urmărite sunt:
• colectare - deşeurile să se colecteze selectiv,deşeurile biodegradabile vor fi
folosite în gospodării ca îngrăşământ natural iar cele refolosibile
vor intra într-un circuit de reciclare;
- suprafeţele pentru depozitarea containerelor şi pubelelor precum şi
109
 numărul acestora să fie conform normativelor
(o pubelă 0,1 mc la 3 ap. ce ocupă o suprafaţă de 0,50 mp);
- amplasarea acestora să fie corespunzătoare, respectând
distanţele de parcurs (minim 5,0 m faţă de clădirile de locuit);
- reamenajarea punctelor de colectare;
• transportul - să se reorganizeze;
• depozitarea - rezolvarea imediată prin încheierea unui protocol cu oraşul
Dărmăneşti, până la realizarea rampei de transfer din Comăneşti, care va prelua
deşeurile menajere.
Din punct de vedere ecologic, prin P.U.G. se reglementează protecţia mediului
prin punerea sub protecţia întregii staţiuni, incluzând şi zona izvoarelor cu zona limitrofă,
pe limita perimetrului de protecţie hidrogeologică.

3.11. Reglementări urbanistice

Planul Urbanistic General tratează problemele speciale aferente unei dezvoltări
socio-economice specifice oraşului Slănic Moldova.
Analiza multicriterială a situaţiei existente conduce la stabilirea obiectivelor şi
măsurilor de dezvoltare a localităţii. Acestea sunt orientate în scopul amenajării
teritoriului, în stabilirea dreptului de proprietate şi a unor noi relaţii socio-economice
caracteristice economiei de piaţă.
Studiul elaborat cuprinde o serie de reglementări şi categorii de intervenţii
urbanistice după cum urmează:
1. Soluţia generală de organizare şi dezvoltare a localităţii
• pentru această etapă nu s-a intervenit major în modificarea intravilanului existent,
decât prin corectarea acestuia, eliminând suprafeţele care nu se mai justifică să
rămână în intravilan şi incluzând anumite suprafeţe necesare dezvoltării localităţii;
• dezvoltarea staţiunii turistice balneoclimaterice cu extindere spre vest, spre camping,
oferind astfel condiţii optime şi o eficienţă maximă pentru desfăşurarea activităţii de
turism balnear şi odihnă;
• dezvoltarea turismului şi agroturismului în cele două U.T.R. uri 4 şi 5, în ideea
extinderii zonei turistice şi de agrement, spre partea estică a localităţii, pentru a veni
în întâmpinarea turiştilor;
• dezvoltarea în sistem cu localitatea Tg. Ocna.

2. Organizarea reţelelor majore de căi de comunicaţie

• supralărgirea la patru fire de circulaţie a lui D.N. 12 B;
110
• modernizarea lui D.J. 116 A între staţiune şi Poiana Sărată, pentru a facilita legătura
directă cu D.N. 11 Oneşti - Oituz - Braşov;
• rezolvarea intersecţiilor ce constituie punctele conflictuale cu vizibilitate redusă;
- D.N. 12 B, străzile Măgura, Zefirului, Teiului;
- strada N. Bălcescu cu Ştefan cel Mare şi Vasile Alecsandri;
• modernizarea tramei stradale în localităţile componente.

3. Destinaţia terenurilor, zonele funcţionale rezultate

Toate terenurile din intravilan sunt reglementate prin zonificare cu funcţiune
precisă.
Respectând principiile de funcţionare şi de compartimentare a teritoriului din
intravilan, zonificarea asigură:
• condiţii optime şi eficienţă maximă pentru desfăşurarea activităţii de turism balnear şi
odihnă;
• separarea funcţiunilor cu caracter permanent determinate de experienţa unei
populaţii permanente, de funcţiunile determinate de fluxul turiştilor cazaţi pentru
tratament sau odihnă.
Studiul elaborat cuprinde o serie de reglementări importante ca:
• obţinerea unei zone balneare omogene, prin scoaterea zonei de locuit şi dirijarea
către unităţile specifice;
• amplificarea zonei de locuit în U.T.R. 4, 5 în scopul atragerii populaţiei cât mai
aproape de locul de muncă, respectiv staţiune;
• cedarea unei suprafeţe agricole de 3,5 ha din U.T.R. 5 pentru organizarea acesteia
ca zonă turistică şi de agrement(loc de campare, bungalouri, spaţii de alimentaţie
publică).

4. Zona staţiune - delimitarea şi caracterul complex al acesteia

Zona centrală, de interes public pentru localitate rămâne zona staţiunii care se
păstrează în limita existentă. Prin Planul Urbanistic General s-au stabilit o serie de
reglementări în ceea ce priveşte staţiunea:
• obţinerea unei zone balneare omogene prin scoaterea zonelor de locuit şi dirijarea
către unităţile specifice;
• în zona balneară se vor amplasa numai construcţii specifice, pentru care s-au stabilit
amplasamente, rezervându-se terenurile prin instituirea interdicţiei temporare de
construire, până la realizarea unui P.U.D.;
• măsuri pentru asigurarea unei ambianţe plăcute, specifice staţiunilor balneare, prin:

111
 - evidenţierea prin material publicitar şi semnale de anunţare a tuturor dotărilor,
serviciilor şi spaţiilor de cazare ca o necesitate ce se impune nivelului ridicat de
exploatare a spaţiilor publice;
- popularizarea traseelor turistice la punctele de agrement din apropierea staţiunii
şi marcarea lor;
- folosirea minicarelor pentru transportul turiştilor din staţiune până la zona de
agrement şi popasul turistic;
- construirea unei telegondole care să permită vizitarea staţiunii de la înălţime
- toate casele de odihnă şi vilele vor fi nominalizate pentru o uşoară identificare;
- punerea în valoare a staţiunii pe timp de noapte şi asigurarea unei funcţionalităţi
adecvate se va face prin realizarea unui iluminat public corespunzător, cu
accente ce pun în valoare unele obiective;
- se va studia posibilitatea amplasării unor standuri comerciale(Aleea cu Castani
şi zona de intrare la izvoare), reclame şi mobilier urban (bănci, cabine telefonice,
panouri afişaj);
- pîrâul Dobru va fi regularizat şi întreţinut şi se vor prevede podeţe pietonale, ce
se vor încadra în arhitectura peisagistică a staţiunii;
- nu se vor construi în zona parcului decât construcţii uşoare, specifice zonei;
având în vedere nivelul ce se impune întreţinerii şi exploatării acestui spaţiu public
se va evidenţia un flux funcţional, prin alei pietonale şi protejarea zonelor plantate
cu specii valoroase;
• se va interzice definitiv autorizarea de construire pentru locuinţe inclusiv în zona de
locuit existentă(se vor face numai reparaţii curente);
În vederea redării în circuitul staţiunii a unei suprafeţe se impune remodelarea
zonei de locuit existentă în zona balneară, pe strada Dobru, în conceptul realizării unei
unitaţi teritoriale omogene. În acest sens este necesară negocierea schimbului de
terenuri, proprietăţi ale unor persoane fizice.
În vederea soluţionării capacităţii de cazare se impune un studiu pentru vilele
existente nemodernizate, în scopul găsirii unor soluţii viabile:
• analiza privind oportunitatea modernizării în actuala configuraţie;
• reconfigurarea spaţiilor;
• construcţii noi pe amplasamentele vilelor existente, cu un grad de uzură ridicat.

5. Indicatorii de control

112
 Prin modelarea fondului de locuit, studiul de faţă îşi propune atât remodelarea
terenului din intravilan cât şi dirijarea fondului de locuit nou, în funcţie de situaţia fiecărei
unităţi teritoriale.
Prin Regulament s-a reglementat regimul de înălţime şi indicatorii de control pe
tot teritoriul oraşului pe baza analizei situaţiei existente, prefigurând aspectul viitoarelor
ansambluri de locuit.
Pentru staţiune indicatorii sunt în parametrii normali: C.U.T. = 1,5 - 2 şi
P.O.T. = 35%.

6. Interdicţii
Analiza în teritoriu a condus la stabilirea unor zone care necesită studii şi
cercetări suplimentare. Aceste zone au fost semnalate şi puse sub interdicţie temporară
de construire până la redactarea unor noi planuri urbanistice zonale pentru parcelări sau
amplasamente (U.T.R. 4 şi 5).
S-a instituit interdicţie definitivă de construire de locuinţe în staţiune şi temporar în
zonele cu risc până la eliminarea factorilor de risc.

7. Zonele protejate
S-au stabilit zonele care trebuiesc protejate şi limitele acestora în intravilan şi
extravilan.
a) în intravilan:
• zone protejate cu valoare de patrimoniu (istorică şi arhitecturală);
În conformitate cu Legea nr. 422/iul. 2001 privind protejarea monumentelor
istorice şi de comun acord cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu
Cultural Naţional s-a stabilit situl cu valoare istorică şi arhitecturală, care s-a pus sub
protecţie, urmând ca orice intervenţie să se facă cu avizul direcţiei judeţene de resort.
Zona a fost delimitată grafic. pentru fiecare monument în parte, zona de protecţie se va
stabili simultan cu clasarea bunului imobil ca monument conform legii, art. 8 alin. 1 şi 2.
Până la îndeplinirea procedurii legale de instituire a regimului de protecţie şi conservare,
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să supravegheze orice
intervenţie în zonă. Această reglementare s-a impus şi în R.L.U.
• arii naturale protejate (râul Slănic cu afluenţii săi şi zona izvoarelor minerale);
• zone protejate pe baza normelor sanitare.
• zone protejate - culoare tehnice pentru conducte de ţiţei, gaz de sondă şi apă sărată.
b) în extravilan:
• cele două areale:
1) de interes geologic - tuful de Falcău (pîrâul Dobru);
113
 2) de interes paleontologic - calcarele cu litothamnius
(râul Slănic pe teritoriul localităţii componente Cireşoaia);
• perimetrul forestier de interes botanic, cu rezervaţia botanică (soxifraga cymbalaria)
în munţii Nemira între vîrful Dobru şi Pufu;
• rîul Slănic cu toţi afluenţii săi.

3.12. Concluzii, măsuri în continuare

Propunerile Planului Urbanisitic General sunt axate pe realizarea unei imagini
îmbunătăţit, în ideea creării confortului urban al locuitorilor oraşului.
Creionarea unor noi propuneri privind perspectiva oraşului apare necesară şi se
sprijină pe realizarea acestora.
În urma analizei multicriteriale a situaţiei existente, rezultă optim şi raţional
dezvoltarea în perspectivă a localităţii, având ca motivaţie potenţielul turistic exprimat
prin calitatea mediului, capacitatea şi valoarea surselor, capacitatea bazei de tratament
şi de cazare care constituie factorii de bază în echilibrarea componentelor ofertei
turistice.
Din analiza făcută putem concluziona că oraşul Slănic Moldova are reale
posibilităţi de afirmare, dar printr-o dezvoltare generală a bazei de tratament, cazare,
alimentaţia publică, agrement şi dezvoltarea calitativă a serviciilor.
Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare rezultată din dialogul ofertă - turistică
cerere turistică, marketingul are un rol dominant. Strategia de marketing pentru Slănic
Moldova este o strategie de întreţinere pentru menţinerea cererii.
Pentru mărirea atractivităţii turistice se acţionează prin diverse măsuri de politică
de marketing ca:
• comercializarea produselor de tratament balnear specifice (reactivarea activităţii de
îmbuteliere a apei minerale).
Trebuie evidenţiat că după 1989 staţia de îmbuteliat care aparţinea Ministerului
Agriculturii şi Industriei Alimentare a devenit S.C. “Izvoare” S.R.L. iar noul agent
economic a desfiinţat staţia de îmbuteliere. Situaţia nou creată este anacronică, având
în vedere că faţă de rezervele de apă minerală, acestea nu sunt exploatate
corespunzător.
• lărgirea gamei serviciilor incluse în preţul forfetar al contractelor, ceea ce conduce la
creşterea capacităţii staţiunii pe plan intern şi extern;

114
 În acest sens este necesară reînfiinţarea cabinetelor de geriatrie, care au
funcţionat înainte de 1990 şi care au contribuit prin asistenţa de specialitate împreună cu
tratamentul balneologic la atragerea turiştilor străini.
• practicarea de tarife diferenţiate pentru extrasezon;
• popularizarea prin material publicitar, pliante, broşuri;
Având în vedere rolul determinant pe care îl are recomandarea medicului în
alegerea unei staţiuni balneare, acţiunea de promovare a ofertei staţiunii se realizează
de medicii specialişti.
• amplasarea unor centre de perfecţionare, de cercetare, organizare de simpozioane,
colocvii pe teme specifice, schimburi de experienţă, care prin prezenţa lor contribuie
la creşterea prestigiului staţiunii, a gradului de atractivitate.
În acest sens, în Slănic Moldova s-au dat în folosinţă cele două centre naţionale
de perfecţionare pentru "ROMTELECOM" şi "BANC POST.
Dezvoltarea staţiunii atrage după sine dezvoltarea oraşului.
Necesitatea forţei de muncă permanentizează şi atrage populaţia, ceea ce
conduce la dezvoltarea fondului de locuit, a dotărilor corespunzătoare şi în general la
dezvoltarea localităţii.
Ca potenţiale zone de dezvoltare, în perspectivă se propun zonele din U.T.R. 4 şi
5 având ca motivaţie:
• apropierea de locul de muncă (staţiune);
• posibilitatea de asigurare a utilităţilor tehnico-edilitare;
• existenţa unor rezerve de teren disponibil;
• dezvoltarea turismului şi agroturismului.
Reglementările urbanistice au rolul de a facilita evoluţia pe plan economic, social
şi urbanistic. Aceste propuneri de largă perspectivă stabilite prin P.U.G. referitor la
direcţiile de dezvoltare a oraşului se consideră ca idei pentru orientarea realizărilor de
acum înainte, pentru pregătirea unei platforme reale şi solide în realizarea corectă a
propunerilor făcute.
Pentru continuitatea şi aprofundarea propunerilor generale reglementate prin
P.U.G. se impune continuarea proiectării prin noi studii de specialitate, care să
fundamenteze şi să asigure dezvoltarea localităţii.
Este necesar să fie în atenţia Consiliului Local elaborarea unor studii
fundamentale:
• cu caracter analitic:
- aducerea la zi a suportului topografic;
115
 - studiul hidrogeologic şi hidrologic;
- elaborarea Planului Urbanistic Zonal (P.U.Z.) în vederea studierii zonelor
reglementate cu interdicţie temporară;
- studiu de circulaţie
- amenajarea zonei turistice Poiana Cheşcheş şi zona rezervată în localitatea
Cerdac
- proiect de peisagistică pentru amenajarea zonelor de pe malul râului Slănic;
- studiul pentru realizarea funcţionării în sistem a oraşelor Slănic Moldova şi Tg.
Ocna.
- regularizarea bazinului hidrografic al râului Slănic;
• cu caracter prospectiv:
− studiu socio-demografic
− studiul activităţii economice şi deplasării pentru muncă.
Domeniile eligibile pentru Agenţia SAPARD sunt:
1. Îmbunătăţirea prelucrării şi marchetingului în domeniul economic.
2. Dezvoltarea infrastructurii
3. Investiţii cu exploataţii agricole
4. Imbunătăţirea pregătirii profesionale
5. Asistenţa tehnică
Statul trebuie să se implice direct în lucrările de prevenire a inundaţiilor, prin
consolidarea malurilor şi regularizarea apelor, amenajarea pîraielor cu tendinţă
torenţială. Politica de amenajare a reţelei hidrografice, trebuie să aibă în vedere
garantarea siguranţei publice împotriva inundaţiilor.
Fondurile cu aceste destinaţii, la nivel local trebuiesc rezolvate. Autorităţile locale
ale localităţii trebuie să solicite aceste fonduri prin Agenţia de Protecţie a Mediului.
În ultimii ani a devenit evident faptul ca siguranţa populaţiei împotriva inundaţiilor
trebuie garantată cu mai multă eficienţă.
În viitor, accentul in ceea ce priveste dezvolarea localităţii se va pune pe
dezvoltarea turismului şi agroturismului.
Este esenţial să fie finanţate proiecte de dezvoltare economică, care să fie
aplicate în special micilor producători, desfăşurându-se activităţi în acord cu cerinţele
actuale de dezvoltare, solicitate de noua legislaţie corelată cu cea europeană.
Se vor solicita fonduri conform legii pentru protejarea şi dezvoltarea rezervaţiilor
naturale şi zonelor istorice.

116
 Sunt necesare măsuri drastice pentru administrarea sistemului hidrografic şi al
apei potabile. Zonele de protecţie de-a lungul cursurilor de apă vor fi păstrate în scopul
menţinerii integrităţii albiilor minore, pentru asigurarea accesului şi efectuarea
intervenţiilor operative.
Pentru a preveni problemele legate de calitatea apei din pânza freatică, spaţiul va
fi amenajat şi folosit astfel încât pânza freatică de suprafaţă să nu fie poluată.
În stadiul actual de dezvoltare, planurile de dezvoltare, proiectele şi activităţile
sunt evaluate individual. Pentru a promova o abordare echilibrată va trebui creată o
cooperare între toţi factorii implicaţi, instituţiile statului, administraţia locală, O.N.G.-uri şi
a sectorului privat.
Toţi cei implicaţi pot stabili măsuri comune, care le pot folosi pentru a elabora
politica de dezvoltare a localităţii .
Din punct de vedere administrativ şi executiv, respectarea disciplinei în
construcţii şi urbanism, atât de factorii de decizie locală cât şi de comunitate în
ansamblu, sunt factori necesari pentru traducerea în realitate a reglementărilor propuse
prin prezenta documentaţie, şi Regulamentul aferent Planului Urbanistic General.
Odată aprobat P.U.G.-ul şi Regulamentul aferent, acestea capătă valoare juridică,
oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei locale, ce urmăreşte aplicarea lui.

ÎNTOCMIT, VERIFICAT,

teh. Maria Popa - Nicolescu arh. Rozela Burnea - Georgescu

117